cvj nr 489, joi, 7 noiembrie

16
Scandal la apogeu în familia lui Nicolae Guþã Nicoleta Guþã a obþinut ordin de restricþie împotriva soþului ei >>> PAGINA A 5-A Urmele comunismului în sala de apel >>> PAGINA A 13-A Simota rãmâne în arest preventiv >>> PAGINA A 3-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 489 Joi, 7 Noiembrie 2013 Mesajul unui tânãr campion al Vãii Jiului cãtre lume >>> PAGINILE 10-11 Ploi torenþiale ºi strãzi inundate >>> PAGINA A 11-A Pensionãri ºi posibile angajãri la Complexul Energetic Hunedoara >>> PAGINA A 12-A Specializaþi în minerit la Petroºani, “exportaþi” pe mapamond >>> PAGINA A 6-A Parlamentarii hunedoreni vor sã zboare >>> PAGINA A 7-A Liberalul Costel A vram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv V alea Jiului SA „Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!” P rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã la faptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cu brio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneori adoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pe care o continuã cu succes. >>> >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9

Upload: geza-szedlacsek

Post on 22-Feb-2016

243 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Scandal la apogeu înfamilia lui Nicolae Guþã

Nicoleta Guþã aobþinut ordin de

restricþie împotrivasoþului ei

>>> PAGINA A 5-A

Urmele comunismului în

sala de apel>>> PAGINA A 13-A

Simota rãmâneîn arest preventiv

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 489

Joi, 7 Noiembrie 2013

Mesajul unuitânãr campion al Vãii Jiuluicãtre lume

>>> PAGINILE 10-11

Ploi torenþiale ºistrãzi inundate

>>> PAGINA A 11-A

Pensionãri ºiposibile angajãri

la ComplexulEnergetic

Hunedoara>>> PAGINA A 12-A

Specializaþi înminerit laPetroºani,

“exportaþi” pemapamond>>> PAGINA A 6-A

Parlamentariihunedoreni vor

sã zboare>>> PAGINA A 7-A

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarãsocietãþii Apaserv Valea Jiului SA

„Oamenii sunt beneficiariinoºtri, iar noi suntem cei care

lucrãm pentru ei!”

P rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele furnizorului de apã potabilã ºicanalizare din Valea Jiului, pentru cã venea din postura unui om politic, directorul SC ApaServ

Valea Jiului SA, liberalul Costel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã lafaptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cu brio chiar. A pusApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneori adoptarea unor mãsuri nepopulare, denaturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pe care o continuã cu succes. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Page 2: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Carmen COSMANMaximilian GÂNJU

Alin Simota n-aconvins completul dejudecatã de la AlbaIulia nici de aceastãdatã cu privire la eli-berarea sa condiþio-natã. Afaceristul varãmâne în arest, însãdecizia magistraþilorde la Curtea de ApelAlba nu este definitivãºi poate fi atacatã curecurs la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.Totodatã a fost fixat ºiurmãtorul termen înacest dosar, respectivpentru 26 noiembriea.c. Afaceristul dinValea Jiului alãturi defostul sãu bodyguard ºialþi membri ai grupãriisunt acuzaþi cã aufãcut parte dintr-ungrup infracþional orga-nizat ale cãror victimeau fost oameni deafaceri dinHunedoara, o partedintre aceºtia fiindduºi, la muncã, înLibia. Prejudiciulprovocat prin activi-tatea infracþionalã estede peste 800.000 de

euro. Una dintrepãrþile vãtãmate, careluase un împrumut de10.000 de euro, afost deposedatã prinacte de violenþã ºiameninþãri de sumede bani, autoturisme ºialte bunuri în valoaretotalã de aproximativ400.000 de euro.Aceiaºi grupare aplicaºi „corecþii” violentecelor care aveau cevaîmpotriva lui Simota.Potrivit DIICOT, gru-parea infracþionalã eraorganizatã pe palierede comandã ºi exe-cuþie, specializatã înacte de violenþã,ºantaj, cãmãtãrie,înºelãciune.

T ermenediferite în

dosarele penaleîn care este jude-cat Alin Simota

În sfârºit AlinSimota poate sã fieprezent la ambele pro-cese în care este jude-cat. La ultimul termencomun, din data de 5noiembrie, instanþele

de la JudecãtoriaPetroºani ºi Curtea deApel Alba Iulia aureuºit sã se punã deacord ºi sã pronunþetermene diferite.

Pânã acum,dosarele de laJudecãtoria Petroºani

ºi cel de la Curtea deApel Alba Iulia auprimit acelaºi termende judecatã. AlinSimota trebuia sãcomparã concomitentatât în faþa magis-traþilor de laPetroºani, dar ºi de laAlba Iulia inclusiv îndata de 5 noiembrie.Iar cum Curtea deApel este instanþãsuperioarã, Simota afost scos din arest ºi

transportat la AlbaIulia, împreunã cuceilalþi inculpaþi aflaþiîn stare de arest pre-ventiv.

La Petroºani,patronul echipei JiulPetroºani este judecat

pentru evaziune fis-calã, în calitate dereprezentant al SCSimar SRL Petroºani,firmã aflatã acum înadministrarea unuilichidator judiciar, fiindtrimis în judecatã îndata de 12 martie2013. Pentru ca pro-cesul sã poatã mergemai departe, AlinSimota trebuieneapãrat audiat înacest dosar. Numai cã,

de la demararea aces-tui proces, Simota s-aales cu o acuzaþie ºimai gravã, aceea decoordonare a unuigrup infracþional spe-cializat în acte comisecu violenþã, ºantaj,cãmãtãrie sau înºelãci-une. Dupã mai multe

amânãri, judecãtoriide la Petroºani au sta-bilit drept termen dejudecatã data de 19noiembrie.

R iscã 20 deani de

închisoare

Dacã vor fi gãsiþivinovaþi, cei în cauzãriscã pânã la 20 deani de închisoare.Liderul grupãrii eraAlin Simota, cel caretransmitea ordinelecãtre fostul sãu body-guard, ConstantinCristian Litera, acestadin urmã asigurândpunerea lor în exe-

cutare. La solicitarealui Simota, susþinprocurorii, au fostexecutate mai multeacte de violenþã lacomandã, rãpiri ºiºantaje asupra unorpersoane, cu scopulde a fi divulgateadresele unde se aflãdatornici de la careacesta avea de recu-perat sume de banisau pentru ca aceºtiasã-ºi retragã memoriileºi plângerile formulatecãtre diverse instituþii.Printre pãrþile vãtã-mate din acest dosarse numãrã ºi soþiiBiriescu Titus Gabrielºi Aniºoara Ramona,oameni de afaceri dinjudeþul Hunedoara,arestaþi preventiv înprezent alãturi deTraian Berbeceanu,fostul ºef al Brigãzii deCombatere aCriminalitãþiiOrganizate Alba Iulia,despre care procuroriisusþin cã i-ar fi sprijinitîn activitateainfracþionalã. Printrepersoanele arestateiniþial în acest dosar s-a aflat ºi fosta soþie alui Simota, recãsã-toritã cu Litera. Omulde afaceri AlinSimota, despre careprocurorii susþin cã afost liderul grupãriiinfracþionale, a fostarestat preventiv în 12iunie 2013.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Actualitate 3

Monika BACIU

”Cred cã toate institutiiletrebuie sã-ºi creeze aici ostructurã care sã elibereze. Dinacest punct de vedere ceea cedepinde de noi ºi este în posi-

bilitatea CJH noi vom inter-veni la anumite instituþii pentrucã a rezolva problemele cetãþe-nilor nu cred cã este trafic deinfluenþã. Ceea ce pot eu sãasigur este faptul cã dacã sedefinitiveazã procesul de

regionalizare absolut tot ceeace va fi în subordinea CJH ºiare importanþã pentru cetãþeniva avea punct de oficiu sãubirou în Valea Jiului”, adeclarat vicepreºedintele CJH,Tiberiu Balint.

Regionalizarea va aduce ºilucruri bune pentru locuitoriiVãii Jiului. Tiberiu Balint pre-cizeazã cã odatã realizatãregionalizarea fiecare instituþiejudeþeanã va avea un birou ºila Petroºani astfel încâtlocuitorii Vãii Jiului sã nu maifie nevoiþi sã se deplaseze laDeva pentru eliberarea anumi-tor documente.

Simota rãmâne în arest preventivJ udecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au

hotãrât ca fostul finanþator al clubului JiulPetroºani, Alin Simota, fostul sãu bodyguardConstantin Litera ºi alþi patru inculpaþi acuzaþi deprocurori cã au fãcut parte dintr-o grupare infracþionalãorganizatã sã rãmânã în arest preventiv.

Dupã regionalizare,

Instituþii judeþene, cu sedii la Petroºani

D upã regionalizare, toate structurile deconcen-tratelor vor avea sedii secundare ºi la

Petroºani. Cel puþin asta a precizat vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint,care este de pãrere cã orice instituþie judeþeanã artrebui sã aibã un sediu de lucru ºi în Valea Jiului,astfel ca locuitorii de aici sã nu fie nevoiþi sã sedeplaseze pânã la Deva pentru o adeverinþã.

Page 4: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 20134 Actualitate

Florin Hãlãºtãuaneste primul ranger dinRetezat ºi primul dinRomânia. Alãturi deun coleg, a dat sensacestei meserii la noi

în þarã, cei doi fiindangajaþi dupã un concurs organizat înanul 2000 de cãtreAdministraþia ParculuiNaþional Retezat. Alpinist, speolog,

salvamontist, schior,observator avizat alschimbãrilor climaticeºi negociator, FlorinHãlãºtãuan vorbeadespre versatilitateaincredibilã a muncii deranger. „În ultimul anam început sã studiezcãrþi de comunicarepentru a fi capabil sãdezamorsez din vorbeagresivitatea încreºtere a chefliilor de pe munte care ne

contestã competenþaatunci când le solici-tãm sã respecte natu-ra”, spune FlorinHãlãºtãuan. Eforturilelui sunt rãsplãtite acumîn cadrul campaniei„Premianþii fãrã pre-mii” pentru ceea ce a

fãcut ºi face pentruRomânia. Prietenii ºiapropiaþii îl cunosc peFlorin sub numele de„Hombre” dat cu aniîn urmã de cãtrecolegii lui de laSalvamont.

A convinsEuropa

Rangerul, prin acti-vitatea sa, ºi-a convinscolegii sã-i dea, anultrecut, încã o datãvotul pentru a faceparte din echipa deconducere al FederaþieiInternaþionale ARangerilor (FIR).Evenimentul în cadrulcãruia s-au fãcutalegerile, a avut loc înTanzania ºi au partici-

pat 260 de rangeri din46 de þãri de pe toatecontinentele.

Florin a fost realesca reprezentant alrangerilor europeni înforul de conducere alfederaþiei. Pentrumunca sa, rangeruleste recompensat încadrul proiectul social„Premianþii fãrã premii”, coordonat deºeful Cancelariei pre-fectului de Hunedoara.Florin Hãlãºtãuan va fipremiat sâmbãtã, încentrul Devei, la statuia ecvestrã a luiDecebal, acolo undeau fost recunoscutemeritele tuturor „pre-mianþilor fãrã premii”de pânã acum.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Festival muzical,la Petroºani

A rtã muzicalã la Petroºani.Sala de Marmurã a

Primãriei Petroºani va rãsunape acorduri de pian în perioada6-8 decembrie, când aici are locFestivalul Concurs ”KlavierArt”.

Tinerii vor avea de interpretatmai multe piese la pian. La festiva-lul Klavier Art sunt aºteptaþi sã par-ticipe tineri muzicieni de la Liceulde Muzica Sigismund Toduþã dinDeva, Liceul de Artã ConstantinBrãiloiu din Tîrgu Jiu ºi TraianLalescu din Hunedoara.

Concursul se va desfãºura într-osingurã etapã, la Sala de Marmurã

a Primãriei Petroºani. Repertoriulva cuprinde douã lucrãri diferite cãgen, forma ºi stil ºi va fi interpretatintegral din memorie.

Se vor acorda premii ºi premiispecial, precum premiul Specialpentru cea mai bunã interpretarea unei lucrãri de Johann SebastianBach ºi Premiul Special pentru ceamai bunã interpretare a uneilucrãri din repertoriul românesc.

Nu doar elevii vor primi diplo-ma, ci ºi profesorii îndrumãtori.Premiile vor fi acordate în exclusivitate de cãtre juriu, deciziilesale fiind unice ºi definitive.Organizatori, în cadrul acestuieveniment, sunt Asociaþia KlavierArt, Primãria municipiuluiPetroºani ºi ªcoala Generalã IGDuca Petroºani.

Monika BACIU Monika BACIU

Primul ranger din România, premiat la DevaF lorin Hãlãºtãuan reprezintã

Europa în conducerea FIR ºi susþine interesele a circa 6000 de rangerieuropeni încã din 2007. Hunedoreanuleste ranger ºi salvamontist la ServiciulPublic Salvamont Judeþean, iar acummeritele lui l-au fãcut unul din„Premianþii fãrã premii”.

Serbãri de Ziua Naþionalãorganizate de

liberali

P entru prima datã un partid politic orga-

nizeazã în Valea Jiului omanifestare dedicatã ZileiNaþionale a României.

Coordonatorul liberalilor dinValea Jiului, Costel Avram, spunecã vrea sã coopteze ºi municipali-tatea Petroºani în proiectul sãupentru cã, „indiferent de cine sauce partid organizeazã mani-festãrile”, Ziua Naþionalã este osãrbãtoare „de care trebuie sã sebucure toþi românii”. Încurajaþi dereuºita Zilei Recoltei de la Petrila,liberalii pluseazã ºi vor ca de 1Decembrie, când este sãrbãtoritãZiua Naþionalã a României sã leofere locuitorilor municipiuluiPetroºani dar ºi celor din restulVãii Jiului o sãrbãtoare grandioasã,

similarã celei din Capitala Unirii,chiar dacã la o scarã mai micã.„Trebuie sã ne reamintim cã ZiuaNaþionalã este sfântã ºi avem dato-ria sã o sãrbãtorim cum se cuvine.La proiectul acesta se lucreazã încãdin luna septembrie, pentru cãvrem ca toþi oamenii care vor par-ticipa sã simtã cu adevãrat mândriicã sunt români. Nu avem nicioproblemã sã invitãm ºi primãrialângã noi, o sã am discuþii cu pri-marul Iacob Ridzi în acest sens. Cao parantezã va fi ºi fasole cu ciolandar ºi un spectacol folcloric cuartiºti renumiþi”, a declarat CostelAvram, coordonator PNL ValeaJiului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Page 5: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Actualitate 5

Patru luni nu arevoie sã se apropie deea, cel puþin deocam-datã, fostul soþ alNicoletei Guþã, AndreiLimbãu – Cãldãrar.Potrivit sentinþei pro-nunþate de magistraþiidin Petroºani, care aieºit la ivealã odatã cuizbucnirea scandaluluidin familia lui Nicolae

Guþã, bãrbatul esteobligat sã pãstreze odistanþã de 100 metrifaþã de reclamantã ºireºedinþa acesteia. Deasemenea, i se interz-ice orice contact cureclamanta, în timp celocuinþa fiului minor alcelor doi a fost stabilitla locuinþa NicoleteiGuþã, tot prin sentinþa

Judecãtoriei Petroºani. În familia „regelui

manelelor” nu mai eliniºte dupã ce fiica lui,Nicoleta Guþã, a decissã plece sã plece deacasã ºi sã-ºipãrãseascã soþul, cucare este împreunã dela o vârstã fragedã.

Nicoleta ºi-a acuzatpublic soþul, dar ºitatãl, de violenþe fiziceºi a decis sã plece dincãminul conjugal, maiales cã a cunoscut unalt bãrbat care, spuneea, îi asigurã liniºteade care are atâtanevoie. Numai cã,

decizia ei a fost asprucriticatã chiar de fami-lie, care îi cere sã seîntoarcã casã, la soþ ºila copii. Mai mult,manelistul îi þinepartea ginerelui, pecare, de altfel, el l-aales, ºi considerã cãatitudinea fiicei luieste, de fapt, un moft.

Scandalul este, celmai probabil, abia laînceput, dar deja aacaparat emisiunile detip tabloid de la pos-turile centrale se tele-viziune, unde „beliger-anþii” se întrec în

declaraþii ºi în probecare sã ateste cã ade-vãrul este de partealor. În plus, pentru cãatât Nicolae Guþã, câtºi fostul soþ al Nicoleteinu au recunoscut agre-siunile de care aceastaîi acuzã, Nicoleta aprezentat mai multefotografii care demon-streazã cã a fost sno-pitã în bãtaie ºi careaufost depuse ºi ladosarul privind ordinulde restricþie.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Foto: FacebookFoto: Facebook

Am fost intoxicaþi cupregãtirile de nuntã aleBiancãi Draguºanu, vedetanoastrã autohtonã, cu ceamai minunatã nunta a anului. S-a analizat ºi despicat acest subiect pânãla lacrimi, gesturile miresei,ale mirelui, îmbrãþiºãrile,privirile, declaraþiile, strate-gia de desfãºurare a eveni-mentului, iar concluzia pînãîn acest moment este cãamorul ce-i leagã peproaspãt cãsãtoriþii Biancaºi Victor ar fi la fel de adevãrat cã ºi sânii, buzele,pãrul, genele, ori unghiilemiresei. Pînã la momentulcînd se va hotãrî dacã ceidoi sînt sau nu sunt împre-unã, poliþistul anului pe þaraîn 2007 este arestat pentru

29 de zile. Omul acesta aderanjat ceva structuri(probabil pe bãieþii deºtepþidin serviciile secrete, dinpoliticã, ori din lumeaafacerilor). Motivarea

arestãrii lui Berbeceanu,decizia de a-l cerceta înstare de arest nu a convinsdeloc. Lui Berbeceanu i s-areproºat faptul cã se întâl-nea cu oameni ciudaþi, cuinterlopi, dar orice poliþistcare îºi face meseria trebuiesã se întâlneascã cu oameni

din zona infracþionalitãþii.Probabil cã sunt grupuri deinterese care ar dori caTraian Berbeceanu sã tacã,sã nu dea în vileag tot ceeace ºtie. În tot acest caz con-

troversat, este ºi un amã-nunt interesant: DNA-ul s-aautosesizat în privinþamemoriului adresat decomisarul Berbeceanu învara anului 2013.Concluziatristã a acestui caz s-arputea sã fie ca anumiþipoliþiºti serioºi nu îºi vor

mai face serios treaba înlupta cu infractorii deteama de a nu deranja, aºacum s-a întîmplat cu TraianBerbeceanu, cel care a fostîn 2007 Poliþistul Anului pe

þara. ªi ca sã rãmînem totîn prime time intrãm înlumea manelelor cu regeleautohton, nimeni altul decîtNicolae Guþã, care se dã deceasul morþii pentru cã iubi-ta lui fiicã ºi-a gãsit mareadragoste dupã 18 ani decãsnicie uitând de familie ºiplecând dupã marea iubire.Asistãm neputincioºi la obãlãcãrealã în care propri-etarii de castele ºi maneleîºi spalã rufele în public, deparcã ar interesa pe cinevacã fiica regelui a fostnefericitã ºi în sfârºit ºi-agãsit dragostea. Cui îi pasã,pânã la urmã, de lacrimileBiancãi, care se considerao victimã pe care lumea nuo înþelege ºi o judecã? Cuiîi pasã de tsunami-ul dinlumea manelelor, în careregii ºi cântãreþii sînt neferi-ciþi în dragoste. De ce tre-buie sã fim intoxicaþi cu ast-fel de poveºti…

Asta e lumea în caretrãim, în care orice adolescent îºi doreºte sã fieBianca Draguºanu, oriviseazã la un palat ºi unjeep cã a lui Guþã.

CarCarmen men RUSRUS

Scandal la apogeu în familia lui Nicolae Guþã

Nicoleta Guþã a obþinut ordin de restricþie împotriva soþului eiS candalul din familia celebrului

manelist Nicolae Guþã este abia laînceput ºi se tranºeazã inclusiv îninstanþã. Nicoleta Guþã, fiica manelistului a obþinut la JudecãtoriaPetroºani un ordin de protecþie împotriva soþului ei, pe care l-a pãrãsit.

Bianca ºi Guþã, modelele Vãii JiuluiD e câteva sãptãmâni bune suntem din nou

prime-time în atenþia telespectatorilor.Mãcar ieºim în evidenþã cã zona din alte punctede vedere decît ar trebui. Nu mai intereseazã penimeni situaþia minelor viabile ºi neviabile, aminerilor disponibilizaþi, a pensionarilor care nuau ce pune pe masã, importante sînt altele.

Page 6: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Monika BACIU

Universitatea dinPetroºani esterecunoscutã pentruspecializãrile peminerit. Instituþia deînvãþãmânt superiordin Dealul Institutuluiîºi menþine poziþia înfruntea instituþiilor degen care ºcolarizeazãspecialiºti în domeniulminier. Topografia

este cea mai cãutatãspecializare de tipminier de la UPET.

“Este recunoscutãpentru cã a fostFacultatea de Mine.Se cautã foarte multtopografia minierã,partea de exploatãrieste mai puþin cãutatã,în schimb topografiavin chiar sã facã ºi adoua facultate”, adeclarat rectorul

Universitãþii Petroºani,Aron Poantã.

Solicitãri în mineritvin din partea conti-nentului Australian.Aceºtia sunt cei carecautã specialiºtiiminieri ºcolarizaþi laPetroºani.

“Mineritul serestrânge, dar fãrãresurse nu poþi deveniindependent, noisperãm cã lucrurile se

vor aºeza cât maicurând. Pe de altãparte avem foartemulte solicitãri pentruAustralia care a cerutun numãr impresion-ant de specialiºti pecare nu am avut sã îidãm pentru cãUniversitatea a avutfoarte mulþi studenþide pe tot mapamon-dul ºi sperãm ca încurând sã refacemaceste relaþii pentru cãavem foarte mulþiabsolvenþi care înþãrile de baºtinã deþinfuncþii importante”, amai spus rectorul.

Au existat ºi situaþiideosebite. Minerituldin Valea Jiului nu dis-

punea de inginerielectromecanici, iarsolicitãri pentru califi-carea acestora au sositla UPET.

„A fost o situaþieparadoxalã. La unmoment dat mineledin Vale nu au avutcadre cu spregãtirepur minierã ºi atuncine-au solicitat nouã sãfacem niºte cursurispeciale cu inginerielectromecanici pentrua dobândi competenþeîn acest sens”, a maiprecizat sursa citatã.

UniversitateaPetroºani a exportatde-a lungul anilor spe-cialiºti în întreagalume.

Evenimentul, careva începe la ora13.00, face partedintr-o serie de acþiuniprin care se finalizeazãun proiect cultural deanvergurã, intitulatInventarierea, evalu-area si promovareaculturalã a bunurilorde patrimoniu dindepozitul de icoanã sicarte veche de laOrãºtie, derulat deEpiscopia Devei ºiHunedoarei ºi finanþatde AFCN.

Potrivit organizato-rilor, proiectul, care s-adesfãºurat în perioada15 iunie-15 noiembrie2013 a avut dreptobiective actualizareainventarului ºi a stãriide conservare abunurilor culturale,evaluarea ºi pro-movarea culturalã, lanivel local ºi naþional,a celor mai reprezen-tative valori de patri-moniu mobil din

depozitul de bunuripatrimoniale de laOrãºtie. Datã fiindanvergura sa, înproiect au fost impli-caþi un numãr consid-erabil de specialiºti,printre partenerinumãrându-se, pelângã MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºiPrimãria Orãºtie,Muzeul de Artã dinCraiova, Facultatea deTeologie dincadrulUniversitãþii „1Decembrie1918” AlbaIulia, postulHunedoara TVºi SC ConsArtSRL Craiova.

Depozitul deicoanã ºi carteveche de laOrãºtie deþineîn prezent 3170de bunuri/valoride patrimoniumobil, dintre

care 2374 de cãrþivechi (2013 cu valoarede patrimoniu, maiprecis tipãrite pânã la1830, ºi 384 cu val-oare documentarã,

tipãrite dupã 1830),precum ºi 756 deicoane (380 de icoanepe lemn ºi 376 deicoane pe sticlã).

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 20136 Actualitate

Icoanã ºi carte veche din judeþul Hunedoara

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva, în colaborare

cu Episcopia Devei ºi Hunedoarei,organizeazã astãzi, la PalatulMagna Curia, vernisajul expoziþieiIcoanã ºi carte veche din judeþulHunedoara. Tezaur de culturã ºispiritualitate româneascã, cecuprinde câteva zeci de icoane ºiexemplare de carte veche.

Specializaþi în minerit la Petroºani, “exportaþi” pe mapamond

U niversitatea din Petroºani, exportã studenþi strãi-ni pe tot mapamondul. În timp ce în Valea Jiului

mineritul se restrânge, specilialiºtii ºcolarizaþi laPetroºani sunt cãutaþi peste tot în lume. Foºtii absol-venþi ai UPET deþin funcþii importante în domeniulminier în toate þãrile în care mineritul se dezvoltã.

Page 7: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Actualitate 7

Monika BACIU

Acest lucru îiatrage pe parla-mentarii hune-doreni, carede-a lungulacestui mandatau ºi ridicatproblemazborurilorinterne,motivând înprincipalatragerea deinvestitori.Chiar dacã par-lamentarii bene-ficiazã demaºini de servi-ciu ºi li sedeconteazã trans-portul aceºtiamai obþin un ben-eficiu. Vor aveaposibilitatea de azbura, la pro-priu, pânã laBucureºti sau înþarã, bineînþelesîn interes de serviciu.

V ochiþoiu,vrea aero-

port în judeþ

Pentru a se deplasamai uºor la Bucureºtiprin adoptarea noiilegi, senatorul PP-DDde Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiuvrea realizarea unuiaeroport la Sãuleºti,lângã Deva. Demenþionat este faptul

cã acest proiect

aparþine ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Vochiþoiu solicitã min-istrului Delegat pentruInfrastructurã ºiInvestiþii Strãine, Danªova sã urgentezerealizarea aeroportuluide la Sãuleºti asta ºipentru atragereainvestitorilor înHunedoara ºi cu pre-ponderenþã laComplexul EnergeticHunedoara.

“Judeþul Hunedoaraeste printre cele maiurbanizate dinRomânia, având unnumãr de 7 municipiiºi 7 oraºe. La acestease adaugã un numãrde 55 de comune.Având în vederenevoia de atragere deinvestitori în judeþulHunedoara, în specialpentru ComplexulEnergetic Hunedoaraprecum ºi pentru a

facilita un acces uºoral turiºtilor ce dorescsã viziteze judeþul nos-tru, ce are mai multestaþiuni turistice esteabolut necesarã con-struirea unui aeroport.Ministerul pe care îlconduceþi coor-doneazã realizareaproiectelor de infra-structurã de interesnaþional, ceea ce arputea fi considerat ºi

acest proiect de con-struire a unui aeroportîn judeþul Hunedoara,date fiind motivelemenþionate”, se aratãîn interpelarea luiVochiþoiu adresatãministrului Dan ªova.

A eroport pentru

autostradã

Un alt parlamentarhunedorean s-a

focusat tot pe pro-blemele unui aeroport.De aceastã datã, dep-utatul Natalia Intoteroeste îngrijoratã de sus-pendarea curseloraeriene de la aeropor-tul din Sibiu. Asta deºideputatul a fost aleasãsã reprezinte cetãþeniijudeþului Hunedoaradin circumscripþiaBrad. Aceasta spunecã suspendareacurselor aeriene de pe

acest aeroport sunt unpas înapoi.

“Cunoaºtem cãmotivul principal pen-tru care investitoriistrãini nu vin înRomânia este situaþiaprecarã a infrastruc-turii. De aceea amconsiderat un semnpozitiv faptul cãlucrãrile la autostradaOrãºtie-Sibiu sunt într-un stadiu foarteavansat de execuþie,

peste 80% ºi trei tron-soane urmeazã sã fieinaugurate în lunanoiembrie a acestuian. În aceste condiþii,suspendarea traficuluiaerioan de curseinterne pe aeroportulSibiu este un marepas înapoi. Vã rugãmsã ne spuneþi care aufost cauzele pentrucare a fost luatãdecizia de a suspendatraficul de curse

interne pentru aero-portul din Sibiu ºi înce condiþii s-ar puteareveni asupra ei”, îiprecizeazã deputatulNatalia Intotero mi-nistruluiTransporturilorRamona Mãnescu.

Plenul reunit alcelor douã Camere amodificat astfel arti-colul 46 din Statutuldeputaþilor ºi senato-rilor, referitor la drep-tul la transport.

Pînã acum, actulnormativ prevedea cãdeputaþii ºi senatorii

care nu au domiciliulîn municipiulBucureºti ºi sedeplaseazã înBucureºti pentrua participa lalucrãrileParlamentului,precum ºi ceicare audomiciliul înBucureºti ºi

se deplaseazãîn circum-

scripþia elec-toralã în careau fost aleºibeneficiazã detransport gra-tuit sau dedecontareacheltuielilorde transportpe liniileaerieneinterne pen-tru o cãlãto-rie dus-întorspe sãp-

tãmînã.Modificarea

operatã marþi deplenul reunit alParlamentului prevedecã, în condiþiile în careparlamentarii au bene-ficiat deja de un zborintern dus-întors pesãptãmînã, sã aibãposibilitatea sã maideconteze încã unzbor dacã acesta estefãcut în interes de ser-viciu ºi are aprobareaBiroului Permanent alCamerei respective.

Parlamentarii hunedoreni vor sã zboareP arlamentarii se ”lovesc” de

aeroporturi. Plenul reunit alParlamentului a adoptat, marti, omodificare la Statutul deputatilor sisenatorilor prin care parlamentariivor putea beneficia de mai multezboruri interne pe saptamana, cuconditia ca acestea sa fi fost facutein interes de serviciu si aprobate deBiroul Permanent.

Page 8: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Reporter: A trecutun an ºi jumãtate decând aþi preluat conducerea acestei societãþi? O societate greuîncercatã financiarde-a lungul timpului.Cum stau lucrurileacum?

Costel Avram:Societatea ApaServ ValeaJiului SA este într-o situaþiebunã. Tot timpul se puneaproblema cã societãþile încare consiliile locale saustatul sunt acþionari auprobleme cu insolvenþa saucu falimentul, dar ApaServeste o societate de sinestãtãtoare, stã aº puteaspune pe picioarele sale,nu are nicio problemã dinpunct de vedere financiar.Dar, asta nu înseamnã cãnu avem probleme cuîncasãrile. În continuaresunt 160 de miliarde de leivechi de încasat de la terþepersoane, din care 60 demiliarde de lei vechi sunt dela societãþile de termoficaredin Vulcan ºi Lupeni, carsunt în faliment. Dar, la unan ºi jumãtate de când amvenit la conducere,ApaServ Valea Jiului nu areun leu datorie la stat, nuare un leu datorie la terþepersoane ºi s-au fãcut ºifoarte multe investiþii dinbani proprii, pe lângãinvestiþiile mari. Sunt foartebucuros pentru cã, împre-unã cu echipa pe care eu oconduc am ajuns la acesterezultate. Este foarte ade-vãrat cã rezultatele bune le

împart cu toþi colegii mei,iar injuriile, care încã maisunt, le iau eu singur. Egreu pentru mine. Dacã aºfi numai conducãtor desocietate, lucrurile ar fi maisimple pentru mine, dar înacelaºi timp trebuie sã mãgândesc cã, pe lângã faptulcã sunt managerul acesteisocietãþi, sunt ºi om politic.Pot sã iau unele mãsuribenefice pentru societate,dar care sã-mi aducã unminus ca om politic. Deaceea îmi este greu, darîncerc sã le îmbin pe amân-douã. Important este casocietatea sã funcþioneze ºifuncþioneazã bine.

Rep: Aveþi în derulare mai multeproiecte importantepentru Valea Jiului?De unde vin baniinecesari implemen-tãrii acestora

C.A. Proiectele pe carele derulãm sunt din baniproprii ºi din banieuropeni. Mã refer, înprima fazã, la proiecteledin surse proprii, chiardacã veniturile noastre suntoarecum limitate ºi ne des-curcãm poate de pe o zi pealta. Încercãm sã mai limi-tãm furturile, sã încasãm ºide la cei care nu ºi-au plãtitfacturile de ani de zile. Amîncercat sã le spunemoamenilor cã atât cât con-sumã, trebuie sã plãteascã,ne-am apropiat mai multde oameni Sunt foartebucuros cã în dimineaþaaceasta (n.r. miercuri) amfost la Brazi, la Vulcan,

unde din surse proprii,ApaServ Valea Jiului reali-zeazã o investiþie, un nouMHC de o putere de 35KW, care ne va duce încontinuare la un minus deconsum de energie, în sensul cã anul viitor vom da drumul la staþia de laDãnuþoni, care va consumafoarte multã energie elec-tricã. Cu ce realizãm noiacolo, aproape rãmânemindependenþi din punct devedere energetic. Am fãcutfoarte multe investiþii proprii în oraºele din Valea Jiului, în reþelele decanalizare, în reþelele deapã - chiar astãzi am fost lablocurile de la Paroºeni -am mutat Laboratorul deMetrologie, am fãcut unnou laborator, am creatcondiþii pentru cei care varaveneau la canale, le-amfãcut bãi, garajul de maºinia fost demolat ºi am con-struit altceva. Deci, la nivelde societate am fãcut foartemulte lucruri. ªi, în plus,ne-am îngrijit ºi de angajaþi.Chiar dacã au în continuaresalarii mici, am încercat sãle oferim toate drepturilecuprinse în contractulcolectiv de muncã, au primit bonuri în fiecarelunã. Vreau sã lemulþumesc oamenilor cã,deºi au salarii mici, ei ºi-auvãzut de treabã ºi sper cãvor veni vremuri mai bune.

Dacã ne referim lainvestiþiile mari, sã nuuitãm de aceastã investiþiemajorã de 40 de milioanede euro. Toate contracteleau fost licitate, s-a începutlucrul. Prima parte aproiectului – reabilitareareþelelor de al Petrila ºi

Aninoasa – a fost dejafinalizatã. Vreau sã vãspun, ºi cu ocazia aceastamã laud, cã la nivel naþio-nal ocupãm locul doi laimplementarea acestuiproiect, fiindcã au fost ºialte societãþi din þarã careau demarat proiecte, darsunt într-un stadiu mult maiîncet. La ora aceasta avemun progres fizic de53,14%, lucru care neduce în fruntea ierarhieipentru societãþile careimplementeazã astfel deproiecte. Este foarte greu,dar important este cã laînceputul anului 2014 toateproiectele vor fi gata, iarPetroºaniul la începutulanului 2015. Ne vomîncadra în termenele sta-bilite, ceea ce mã bucurã ºipe aceastã cale mulþumescîntregului colectiv care s-aocupat de implementareaacestui proiect.

Rep: ªi, din informaþiile noastre,veºtile bune nu seopresc aici…

C.A. Având în vedere ºianaliza care s-a fãcut lanivelul MinisteruluiMediului, s-a demonstrat cãnoi nu am stat numai peacest proiect, ci am mersmai departe ºi cu partea adoua a proiectului de reabili-tare a reþelelor de apã ºicanalizare din Valea Jiului.Avem toatã documentaþiaîntocmitã, chiar consultanta

Uniunii Europene a venitaici ºi ºi-a dat acordul, iarpartea a doua a proiectuluiva fi undeva la 89 milioanede euro, din care TVA-uleste deductibil. Chiar marþiam primit de la MinisterulMediului, printr-o adresãsemnatã de doamna minis-tru Rovana Plumb, undãverde pentru a demara licitaþia pentru serviciile deasistenþã tehnicã, care arerolul de a face proiectarea,de a face caietele de sarciniºi studiul de fezabiliitatepentru celelalte lucrãri. Eusper cã în 5 – 6 luni ei îºivor termina lucrarea, iaranul viitor vor fi scoase lalicitaþie toate lucrãrile pen-tru partea a doua a proiec-tului major. Dacã în primaparte a proiectului con-tribuþia operatorului a fostzero, ºi suntem singuruloperator din România carea avut zero cofinanþare, înpartea a doua trebuie sãvedem cum va fi. Nu vãascund faptul cã am avut odiscuþie cu primul ministruVictor Ponta, care mi-aspus cã în momentul încare voi depune toatã documentaþia va încerca sãgãsim calea sã ajute ValeaJiului. Am speranþa cãPremierul României vaajuta încã o datã ValeaJiului, pentru cã, dacã nuvom reuºi sã venim cu ocotã de finanþare foartemicã, dacã nu zero, atuncicofinanþarea trebuie sã seregãseascã undeva ºi se varegãsi în preþ.

„M ai bine sã mã urascã

doi – trei – patruoameni, decât firmasã intre în insolvenþã”

Rep: Una dintre celemai nepopularemãsuri a fost legatãde sistarea apeipotabile pentru rãu -platnici. Oamenii auînþeles pânã la urmãcã trebuie sã ºiplãteascã ceea ceconsumã?

C.A. Fãrã îndoialã, cândopreºti apa la cineva, nueste o mãsurã bunã, nu toþite aplaudã ºi nici nu mãaºteptam la aºa ceva.Important este cã lumea aînceput sã conºtientizeze,iar acel spirit civic a începutsã funcþioneze ºi oameniiau început sã atragã atenþiavecinului cã el nu are niciovinã cã i se opreºte apa dincauza faptului cã vecinul nu

plãteºte. Dacã aº aveasoluþiile legale, prin care sãpot debrabnºa numai pe ceirãu – platnici, aº face acestlucru, dar din pãcate insta-laþiile vechi sunt în aºa felfãcute, încât suferã ºi ceicare plãtesc. Chiar împre-unã cu colegii mei ne-amgândit la mãsura ca, launele asociaþii rãu – plat-nice sã-i putem lua cu platadirect la ApaServ peoameni. Aici dau exemplulAsociaþiei de pe AleeaPoporului, care cuprinde27 de scãri. Am cerut laasociaþie mereu sã ni sespunã care sunt scãrile rãu– platnice, dar ei nu necomunicã aceste date. Dinpãcate, eu am contract cuasociaþia de proprietari.Dacã aº avea cu fiecareconsumator în parte, l-aºtrage direct la rãspundere.Încercãm sã gãsim soluþii,pentru cã menirea meaeste sã dau apã la popu-laþie, dar în acelaºi timp ºieu sunt tras la rãspunderepe indicatorii economici.Firma se conduce pe cri-terii economice. Dacã mergpe mãsuri populiste, vaveni momentul în care nu

mai am ce sã le spunoamenilor, care vor vedeacã firma este închisã, cã nuse vor mai derula investiþii.Mai bine sã mã urascã doi– trei – patru oameni, decâtfirma sã intre în insolvenþãºi eu sã fiu tras la rãspun-dere de ce nu am luatmãsuri.

Rep: Exista o problemã privindsumele datoratecãtre Apele Române,despre care s-a fãcutvorbire nu o datã.Care este acum situaþia plãþilor?

C.A. Sunt datorii carevin din urmã ºi pe careîncerc sã le plãtesc. Dacãîn cinci ani de zile la ApeleRomâne s-au plãtit 200 demilioane de lei vechi,respectiv 20.000 de lei noi,noi pe lunã plãtim aproape4 miliarde de lei. ªi, foarteimportant, când am venit laaceastã firmã, societatea nuavea nimic, toate erau lalichidator. Am cumpãrattoate bunurile, toatemaºinile. Toate bunurilemobile ºi imobile, toateclãdirile sunt ale ApaServ la ora aceasta ºi sunt dinfonduri proprii. Nu am unleu împrumut în bancã, iarcând am venit aici nuaveam nimic, plãteamchirie pe ele. Acþionarii tre-buie sã fie fericiþi cã într-unan ºi jumãtate au dobânditdin nou tot ce a fost a lorºi a fost luat de FinanþelePublice, prin lichidator.

Îmbucurãtor este faptulcã oamenii au înþeles cãtrebuie sã plãteascã ce con-sumã. Asociaþia de peAleea Poporului, care estecea mai datoare, dacã înluna octombrie am facturat102 milioane de lei, amîncasat 125 de milioane delei. Este pentru prima datãcând se întâmplã acestlucru. De obicei facturam110 – 120 de milioane delei ºi plãteau 30 de mili-oane de lei. Încet – încetîncep sã înþeleagã oamenii,dar trebuie sã iei ºi mãsurimai dure din care suferã,colateral, ºi cei care plãtescºi eu le cer scuze pentruaceste neplãceri, însã nuam altã soluþie laîndemânã. Asta pe lângãacþiunile în instanþã

Rep: De puþin timp,oamenii nu mai suntnevoiþi sã stea lacoadã pentru a-ºiplãti facturile. Ce le mai pregãtiþiconsumatorilor?

C.A. Am încercat ºiîncerc în continuare sã vinîn sprijinul consumatorilor.Dacã la început era o pro-blemã cu Laboratorul deMetrologie, am venit ºi amfãcut acel Laborator deMetrologie din centru, dacãera o problemã cu statul lacozi la casieriile ApaServ,am creat condiþiile princare oamenii sã plãteascãprin PayPoint. Un lucruîmbucurãtor este faptul cãîn 20 de zile în lunaoctombrie am încasat 500de milioane de lei vechinumai prin PayPoint. Amdeschis la o bancã cont,aºa încât oamenii sã poatãplãti facturile prin bancã. Înplus, avem discuþii cu obancã ºi, în maximum douãsãptãmâni, vom avea pen-tru început doua POS-uri laPetrila ºi Petroºani, aºaîncât oamenii sã plãteascãºi cu cardul ceea ce con-sumã. Pânã în ianuarie vafi creatã oportunitatea celorcare au contract individualcu noi sã ne dea consumulde acasã, care va fi preluatde cei de la Comercial, iaraceºtia, pe adresa de e-mailcomunicatã, vor trimite ºifactura cãtre consumator,care va putea face plata ºide pe calculator. Încercãmsã venim în sprijinul lor.Sigur, situaþia este grea.Suntem în Valea Jiuluiunde nu neapãrat apa escumpã, ci oamenii sunsãraci. Într-un clasament lanivelul þãrii, din 40 deoperatori, SC ApaServValea Jiului ocupã locul 34.Deci putem spune cã preþuleste mare raportat la sãrã-cia din aceastã zonã. Dar,atât eu cât ºi echipa pecare o conduc, încercãm sãvenim în sprijinul oame-nilor, sã fim cât maiaproape de ei. Sã încercãmsã schimbãm mentalitateacelor care vãd în noi un felde „Bau – Bau”. Oameniisunt beneficiarii noºtri, iarnoi suntem cei care lucrãmpentru ei!

Interviu realizat de Carmen Cosman

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv Valea Jiului SA

„Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!”P rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele

furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã veneadin postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalulCostel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã lafaptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cubrio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneoriadoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pecare o continuã cu succes. Aproape de oameni, pentru oameni ºi împreunã cu ei,aºa s-ar putea descrie succint activitatea managerului SC ApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram. Citiþi în continuare un amplu interviu despre mãsurile care au redat independenþa financiarã furnizorului de apã ºi canalizare, proiecte înderulare ºi planuri de viitor.

Page 9: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Reporter: A trecutun an ºi jumãtate decând aþi preluat conducerea acestei societãþi? O societate greuîncercatã financiarde-a lungul timpului.Cum stau lucrurileacum?

Costel Avram:Societatea ApaServ ValeaJiului SA este într-o situaþiebunã. Tot timpul se puneaproblema cã societãþile încare consiliile locale saustatul sunt acþionari auprobleme cu insolvenþa saucu falimentul, dar ApaServeste o societate de sinestãtãtoare, stã aº puteaspune pe picioarele sale,nu are nicio problemã dinpunct de vedere financiar.Dar, asta nu înseamnã cãnu avem probleme cuîncasãrile. În continuaresunt 160 de miliarde de leivechi de încasat de la terþepersoane, din care 60 demiliarde de lei vechi sunt dela societãþile de termoficaredin Vulcan ºi Lupeni, carsunt în faliment. Dar, la unan ºi jumãtate de când amvenit la conducere,ApaServ Valea Jiului nu areun leu datorie la stat, nuare un leu datorie la terþepersoane ºi s-au fãcut ºifoarte multe investiþii dinbani proprii, pe lângãinvestiþiile mari. Sunt foartebucuros pentru cã, împre-unã cu echipa pe care eu oconduc am ajuns la acesterezultate. Este foarte ade-vãrat cã rezultatele bune le

împart cu toþi colegii mei,iar injuriile, care încã maisunt, le iau eu singur. Egreu pentru mine. Dacã aºfi numai conducãtor desocietate, lucrurile ar fi maisimple pentru mine, dar înacelaºi timp trebuie sã mãgândesc cã, pe lângã faptulcã sunt managerul acesteisocietãþi, sunt ºi om politic.Pot sã iau unele mãsuribenefice pentru societate,dar care sã-mi aducã unminus ca om politic. Deaceea îmi este greu, darîncerc sã le îmbin pe amân-douã. Important este casocietatea sã funcþioneze ºifuncþioneazã bine.

Rep: Aveþi în derulare mai multeproiecte importantepentru Valea Jiului?De unde vin baniinecesari implemen-tãrii acestora

C.A. Proiectele pe carele derulãm sunt din baniproprii ºi din banieuropeni. Mã refer, înprima fazã, la proiecteledin surse proprii, chiardacã veniturile noastre suntoarecum limitate ºi ne des-curcãm poate de pe o zi pealta. Încercãm sã mai limi-tãm furturile, sã încasãm ºide la cei care nu ºi-au plãtitfacturile de ani de zile. Amîncercat sã le spunemoamenilor cã atât cât con-sumã, trebuie sã plãteascã,ne-am apropiat mai multde oameni Sunt foartebucuros cã în dimineaþaaceasta (n.r. miercuri) amfost la Brazi, la Vulcan,

unde din surse proprii,ApaServ Valea Jiului reali-zeazã o investiþie, un nouMHC de o putere de 35KW, care ne va duce încontinuare la un minus deconsum de energie, în sensul cã anul viitor vom da drumul la staþia de laDãnuþoni, care va consumafoarte multã energie elec-tricã. Cu ce realizãm noiacolo, aproape rãmânemindependenþi din punct devedere energetic. Am fãcutfoarte multe investiþii proprii în oraºele din Valea Jiului, în reþelele decanalizare, în reþelele deapã - chiar astãzi am fost lablocurile de la Paroºeni -am mutat Laboratorul deMetrologie, am fãcut unnou laborator, am creatcondiþii pentru cei care varaveneau la canale, le-amfãcut bãi, garajul de maºinia fost demolat ºi am con-struit altceva. Deci, la nivelde societate am fãcut foartemulte lucruri. ªi, în plus,ne-am îngrijit ºi de angajaþi.Chiar dacã au în continuaresalarii mici, am încercat sãle oferim toate drepturilecuprinse în contractulcolectiv de muncã, au primit bonuri în fiecarelunã. Vreau sã lemulþumesc oamenilor cã,deºi au salarii mici, ei ºi-auvãzut de treabã ºi sper cãvor veni vremuri mai bune.

Dacã ne referim lainvestiþiile mari, sã nuuitãm de aceastã investiþiemajorã de 40 de milioanede euro. Toate contracteleau fost licitate, s-a începutlucrul. Prima parte aproiectului – reabilitareareþelelor de al Petrila ºi

Aninoasa – a fost dejafinalizatã. Vreau sã vãspun, ºi cu ocazia aceastamã laud, cã la nivel naþio-nal ocupãm locul doi laimplementarea acestuiproiect, fiindcã au fost ºialte societãþi din þarã careau demarat proiecte, darsunt într-un stadiu mult maiîncet. La ora aceasta avemun progres fizic de53,14%, lucru care neduce în fruntea ierarhieipentru societãþile careimplementeazã astfel deproiecte. Este foarte greu,dar important este cã laînceputul anului 2014 toateproiectele vor fi gata, iarPetroºaniul la începutulanului 2015. Ne vomîncadra în termenele sta-bilite, ceea ce mã bucurã ºipe aceastã cale mulþumescîntregului colectiv care s-aocupat de implementareaacestui proiect.

Rep: ªi, din informaþiile noastre,veºtile bune nu seopresc aici…

C.A. Având în vedere ºianaliza care s-a fãcut lanivelul MinisteruluiMediului, s-a demonstrat cãnoi nu am stat numai peacest proiect, ci am mersmai departe ºi cu partea adoua a proiectului de reabili-tare a reþelelor de apã ºicanalizare din Valea Jiului.Avem toatã documentaþiaîntocmitã, chiar consultanta

Uniunii Europene a venitaici ºi ºi-a dat acordul, iarpartea a doua a proiectuluiva fi undeva la 89 milioanede euro, din care TVA-uleste deductibil. Chiar marþiam primit de la MinisterulMediului, printr-o adresãsemnatã de doamna minis-tru Rovana Plumb, undãverde pentru a demara licitaþia pentru serviciile deasistenþã tehnicã, care arerolul de a face proiectarea,de a face caietele de sarciniºi studiul de fezabiliitatepentru celelalte lucrãri. Eusper cã în 5 – 6 luni ei îºivor termina lucrarea, iaranul viitor vor fi scoase lalicitaþie toate lucrãrile pen-tru partea a doua a proiec-tului major. Dacã în primaparte a proiectului con-tribuþia operatorului a fostzero, ºi suntem singuruloperator din România carea avut zero cofinanþare, înpartea a doua trebuie sãvedem cum va fi. Nu vãascund faptul cã am avut odiscuþie cu primul ministruVictor Ponta, care mi-aspus cã în momentul încare voi depune toatã documentaþia va încerca sãgãsim calea sã ajute ValeaJiului. Am speranþa cãPremierul României vaajuta încã o datã ValeaJiului, pentru cã, dacã nuvom reuºi sã venim cu ocotã de finanþare foartemicã, dacã nu zero, atuncicofinanþarea trebuie sã seregãseascã undeva ºi se varegãsi în preþ.

„M ai bine sã mã urascã

doi – trei – patruoameni, decât firmasã intre în insolvenþã”

Rep: Una dintre celemai nepopularemãsuri a fost legatãde sistarea apeipotabile pentru rãu -platnici. Oamenii auînþeles pânã la urmãcã trebuie sã ºiplãteascã ceea ceconsumã?

C.A. Fãrã îndoialã, cândopreºti apa la cineva, nueste o mãsurã bunã, nu toþite aplaudã ºi nici nu mãaºteptam la aºa ceva.Important este cã lumea aînceput sã conºtientizeze,iar acel spirit civic a începutsã funcþioneze ºi oameniiau început sã atragã atenþiavecinului cã el nu are niciovinã cã i se opreºte apa dincauza faptului cã vecinul nu

plãteºte. Dacã aº aveasoluþiile legale, prin care sãpot debrabnºa numai pe ceirãu – platnici, aº face acestlucru, dar din pãcate insta-laþiile vechi sunt în aºa felfãcute, încât suferã ºi ceicare plãtesc. Chiar împre-unã cu colegii mei ne-amgândit la mãsura ca, launele asociaþii rãu – plat-nice sã-i putem lua cu platadirect la ApaServ peoameni. Aici dau exemplulAsociaþiei de pe AleeaPoporului, care cuprinde27 de scãri. Am cerut laasociaþie mereu sã ni sespunã care sunt scãrile rãu– platnice, dar ei nu necomunicã aceste date. Dinpãcate, eu am contract cuasociaþia de proprietari.Dacã aº avea cu fiecareconsumator în parte, l-aºtrage direct la rãspundere.Încercãm sã gãsim soluþii,pentru cã menirea meaeste sã dau apã la popu-laþie, dar în acelaºi timp ºieu sunt tras la rãspunderepe indicatorii economici.Firma se conduce pe cri-terii economice. Dacã mergpe mãsuri populiste, vaveni momentul în care nu

mai am ce sã le spunoamenilor, care vor vedeacã firma este închisã, cã nuse vor mai derula investiþii.Mai bine sã mã urascã doi– trei – patru oameni, decâtfirma sã intre în insolvenþãºi eu sã fiu tras la rãspun-dere de ce nu am luatmãsuri.

Rep: Exista o problemã privindsumele datoratecãtre Apele Române,despre care s-a fãcutvorbire nu o datã.Care este acum situaþia plãþilor?

C.A. Sunt datorii carevin din urmã ºi pe careîncerc sã le plãtesc. Dacãîn cinci ani de zile la ApeleRomâne s-au plãtit 200 demilioane de lei vechi,respectiv 20.000 de lei noi,noi pe lunã plãtim aproape4 miliarde de lei. ªi, foarteimportant, când am venit laaceastã firmã, societatea nuavea nimic, toate erau lalichidator. Am cumpãrattoate bunurile, toatemaºinile. Toate bunurilemobile ºi imobile, toateclãdirile sunt ale ApaServ la ora aceasta ºi sunt dinfonduri proprii. Nu am unleu împrumut în bancã, iarcând am venit aici nuaveam nimic, plãteamchirie pe ele. Acþionarii tre-buie sã fie fericiþi cã într-unan ºi jumãtate au dobânditdin nou tot ce a fost a lorºi a fost luat de FinanþelePublice, prin lichidator.

Îmbucurãtor este faptulcã oamenii au înþeles cãtrebuie sã plãteascã ce con-sumã. Asociaþia de peAleea Poporului, care estecea mai datoare, dacã înluna octombrie am facturat102 milioane de lei, amîncasat 125 de milioane delei. Este pentru prima datãcând se întâmplã acestlucru. De obicei facturam110 – 120 de milioane delei ºi plãteau 30 de mili-oane de lei. Încet – încetîncep sã înþeleagã oamenii,dar trebuie sã iei ºi mãsurimai dure din care suferã,colateral, ºi cei care plãtescºi eu le cer scuze pentruaceste neplãceri, însã nuam altã soluþie laîndemânã. Asta pe lângãacþiunile în instanþã

Rep: De puþin timp,oamenii nu mai suntnevoiþi sã stea lacoadã pentru a-ºiplãti facturile. Ce le mai pregãtiþiconsumatorilor?

C.A. Am încercat ºiîncerc în continuare sã vinîn sprijinul consumatorilor.Dacã la început era o pro-blemã cu Laboratorul deMetrologie, am venit ºi amfãcut acel Laborator deMetrologie din centru, dacãera o problemã cu statul lacozi la casieriile ApaServ,am creat condiþiile princare oamenii sã plãteascãprin PayPoint. Un lucruîmbucurãtor este faptul cãîn 20 de zile în lunaoctombrie am încasat 500de milioane de lei vechinumai prin PayPoint. Amdeschis la o bancã cont,aºa încât oamenii sã poatãplãti facturile prin bancã. Înplus, avem discuþii cu obancã ºi, în maximum douãsãptãmâni, vom avea pen-tru început doua POS-uri laPetrila ºi Petroºani, aºaîncât oamenii sã plãteascãºi cu cardul ceea ce con-sumã. Pânã în ianuarie vafi creatã oportunitatea celorcare au contract individualcu noi sã ne dea consumulde acasã, care va fi preluatde cei de la Comercial, iaraceºtia, pe adresa de e-mailcomunicatã, vor trimite ºifactura cãtre consumator,care va putea face plata ºide pe calculator. Încercãmsã venim în sprijinul lor.Sigur, situaþia este grea.Suntem în Valea Jiuluiunde nu neapãrat apa escumpã, ci oamenii sunsãraci. Într-un clasament lanivelul þãrii, din 40 deoperatori, SC ApaServValea Jiului ocupã locul 34.Deci putem spune cã preþuleste mare raportat la sãrã-cia din aceastã zonã. Dar,atât eu cât ºi echipa pecare o conduc, încercãm sãvenim în sprijinul oame-nilor, sã fim cât maiaproape de ei. Sã încercãmsã schimbãm mentalitateacelor care vãd în noi un felde „Bau – Bau”. Oameniisunt beneficiarii noºtri, iarnoi suntem cei care lucrãmpentru ei!

Interviu realizat de Carmen Cosman

Liberalul Costel Avram a redat independenþa financiarã societãþii Apaserv Valea Jiului SA

„Oamenii sunt beneficiarii noºtri, iar noi suntem cei care lucrãm pentru ei!”P rivit cu oarecare scepticism în momentul în care a preluat frâiele

furnizorului de apã potabilã ºi canalizare din Valea Jiului, pentru cã veneadin postura unui om politic, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, liberalulCostel Avram a demonstrat cã poate fi ºi un bun administrator. De la vorbã lafaptã este de regulã un pas imens, pe care Costel Avram a reuºit sã-l facã, ºi cubrio chiar. A pus ApaServ pe propriile picioare, chiar dacã asta a însemnat uneoriadoptarea unor mãsuri nepopulare, de naturã sã îi afecteze ºi cariera politicã pecare o continuã cu succes. Aproape de oameni, pentru oameni ºi împreunã cu ei,aºa s-ar putea descrie succint activitatea managerului SC ApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram. Citiþi în continuare un amplu interviu despre mãsurile care au redat independenþa financiarã furnizorului de apã ºi canalizare, proiecte înderulare ºi planuri de viitor.

Page 10: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Claudiu Sîrbu, untânãr de 17 ani, dinPetroºani, elev alColegiului Naþional deInformaticã ”CarmenSylva”, ne-a atrasatenþia printr-onemulþumire exprimatãcu amar. ”Am terminatanul trecut cu media9,60 pentru cã amavut probleme la unelematerii”... Ce proble-me poþi avea cândînchei anul ºcolar cuasemenea notã? Ne-am dumirit ulterioraflând cã tânãrul practicã, din clasa a II-a, un sport marþial,karate, care presupuneantrenamente complexe ce dezvotã ºiconsolideazã aceaarmonie, un echilibrudesãvârºit, între minte,trup ºi suflet, care dezvoltã ºi con-solideazã tenacitatea,spiritul de competiþiepentru toatã viaþa ºialtruismul...

T ânãr ºi neliniºtit -

campion

Luna trecutã,Claudiu a obþinut aldoilea titlu de campinnaþional, dupã ce înluna mai a acestui an aocupat prima treaptã apodiumului în CupaRomâniei la karate.Claudiu recunoaºte cãdacã nu ar fi fost alãturi de el de-a lungul anilor tatãl sãu,nu ar fi continuat acestsport. ªansa lui a fostcã la Petroºani existãun antrenor deexcepþie – RaduPolifronie.

Tânãrul Sîrbumergea la antrena-mente pentru cã aºatrebuia, pentru destin-dere ºi descãtuºare deenergie, dar mai alespentru educaþia pecare o imprimã acestsport, aºa cum îl sfã-

tuise tatãl sãu. Pânãanul trecut....

Într-un an, a obþinutdouã locuri I ºi titlul decampion naþional ºi unloc III, la categoria sade vârstã ºi kilograme,dar nu este mulþumit...

”Am avut unmoment greu, decumpãnã anul trecut.A fost momentul încare m-am hotãrât –dacã tot mã duc laantrenemente, sã n-omai fac degeaba. M-am apucat serios detreabã, cu trei antrena-mente pe sãptãmânã,

iar înainte de com-petiþii - zilnic, chiar ºisâmbãta ºi duminicapentru a ne obiºnui cutimpul prelungit, pen-tru cã de regulã com-petiþiile au loc la sfârºitde sãptãmânã. Amconcurat laNaþionale ºi am ieºitprost – locul III.Scopul meu este sãfiu atât de bun încâtsã prind lotul naþio-nal. În luna mai,2013, am fost laSibiu, unde a avutloc Cupa Românieila karate pe toatestilurile. La categoriamea, 61 de kg, amobþinut locul I, daram pierdut un trenimportant. Am fostplecat, în varã, învacanþã în Canada,la invitaþia unor prieteni ºi a fost unmoment de bâlbâialã– selecþia pentru

lotul naþional trebuiasã aibã loc în iulie ºi aavut loc în august - ºieu nu am putut traver-sa Oceanul pentru a fiprezent. Regret enormîntâmplarea pentru cãsigur reuºeam având învedere cã în lot aintrat un coleg de-almeu pe care l-amînvins... Dar nu mãlas. Astfel, laCampionatul Naþionalde karate, dinoctombrie, am obþinutlocul I, la categoria 61de kg. Este un princi-pal criteriu de selecþiepentru Europenele dinprimãvara lui 2014. În22 noiembrie va avealoc Openul Românieila karate, cu partici-parea unor sportivi dinstrãinãtate. Este vorbade un fel de ”amicale”ºi de regulã este ultimacompetiþie din an, darcare conteazã înselecþia pentru lotulnaþional” – a povestitplin de frenezieClaudiu Sîrbu, cu pre-

cizarea cã are noroccã face parte dinClubul SportivMunicipal Petroºani ºicã îl are antrenor peRadu Polifronie.

P reºedinte alConsiliului

Elevilor de la”Carmen Sylva”

Tânãrul campionpare a fi înzestrat ºi cualte talente pe care ºile pune în valoare cuacelaºi spirit de com-petiþie. A câºtigatalegerile pentru funcþiade preºedinte alConsiliului Elevilor dela Colegiul deInformaticã Petroºani.Îi place matematica ºifizica. ªi pentru cãmereu spune cã estenemulþumit de noteleobþinute la liceu, cugreu ne-a mãrturisit cãanul trecut a obþinut omenþiune la Olimpiadajudeþeanã de fizicã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 201310 Actualitate

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Mesajul unui tânãr campional Vãii Jiului cãtre lume

U nul dintre mulþii copii remarcabiliai Vãii Jiului, Claudiu Sîrbu,

campion naþional la un sport marþial –karate, elev de elitã al ColegiuluiNaþioanl de Informaticã Petroºani, este veºnic nemulþumit de realizãrile sale pentru cã þinteºte calitatea pe toateplanurile. Pare un tânãr matur înainte de vreme la cei 17 ani ai sãi. Cu tineri ca el, Valea are viitor sigur.

----”Una este sã fii învãþat de mic sã facilucrurile cum trebuie pentru cã þi separe normal în viitor sã faci la fel. Dardacã ai fost învãþat prost timp de 20 deani, e greu sã te mai schimbi”-

Claudiu Sîrbu.----

Page 11: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Actualitate 11

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

”Nu am fost binepregãtit pentru cã timpulacordat fizicii nu a fostsuficient. Am noroc, îngeneral, la ºcoalã, cã potobþine note medii doardin ceea ce ni se predã.Deci efortul meu pentruînvãþãturã nu este atât demare. De aceea am spuscã am probleme la unelematerii, pentru cã ºtiu cãpot mai mult” – ne-amãrturisit Claudiu Sîrbu.

”Îmi doresc civilizaþie ºi

respect pentrucetãþeni”...

Deºi are mulþi prieteni,deºi vorbeºte cu mândriedespre dascãlii lui, despreantrenori ºi preocupãrilesale din municipiul încare trãieºte, rãspunsullui Claudiu la întrebareace nu-i place, în general,ne-a surprins prin realism...

”Nu-mi place cã trãiesc în oraºul acesta,mic. Când spun mic mãrefer la oportunitãþi pentru tineri, dar ºi pentru ceilalþi oameni.Îmi doresc un grad maiînalt de civilizaþie, îmidoresc respect pentrucetãþeni, dar ºi cetãþeniiîntre ei. Nu-mi place rãutatea oamenilor ºiorgoliul prostesc,

ar trebui ca oamenii sãfie mai solidari, sãaccepte pãreri diferite, sãexiste un echilibru...

Asta þine ºi de educaþie, pentru cã unaeste sã fii învãþat de micsã faci lucrurile cum tre-buie pentru cã þi se parenormal în viitor sã faci lafel. Dar dacã ai fostînvãþat prost timp de 20de ani, e greu sã te maischimbi”- ne-a spus caun om matur Claudiu S.

Pentru viitor campi-onul ºi-a propus sã iaBAC-ul cu notã mare ºiapoi sã ajungã student laPolitehnicã. Pe liniesportivã, este hotãrât sãcontinue în obþinerea derezultate remarcabile ºiulterior ºã obþinã licenþeca arbitru ºi antrenorkarate. Cine ºtie ce-i rezervã viaþa ºi e bine sãle aibã.

Claudiu Sîrbu a dem-nonstrat încã o datã cãzicala ”Dacã nu-þi propuiun þel înalt pentru aajunge mãcar la jumã-tatea lui, nu vei realizanimic în viaþã” este ade-vãratã. Tânãrul este unuldintre copiii mulþi ºi devaloare ai Vãii Jiului carene fac sã credem înviitor....

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

V remea bunã ne-apãrãsit ºi ploile

s-au instalat deja în bazinul Vãii Jiului, undemai multe strãzi au fostsub ape.

Chiar dacã nu am avutniciun fel de cod de precipi-taþii abundente, unelecartiere din Petroºani au fostinundate, dupã doar câtevaore de ploaie. „Aºa e mereula noi, cum plouã”, au spusresemnaþi oameni dinCartierul Aeroport, în timpce ºoferii care au tranzitatDN 66 în zona Livezeni auînotat pur ºi simpluîn apa ce s-a strânspe carosabil.

ResponsabiliiSistemuluiHidrotehnic dinValea Jiului au spuscã nu va plouafoarte mult ºi cãrâurile de munte nuau creat probleme,

nefiind emis nici mãcar codgalben. „Nu a plouat cu maimult de 35 de litri pe metrupãtrat ºi nu au fost râuri caresã punã probleme”, ne-aasigurat Sorin Corici, ºefulSistemului Hidrotehnic dinValea Jiului,

Pentru sudul judeþuluiHunedoara nu am avutdecât atenþionãri, fãrã a fiemis vreu cod de precipitaþiisau inundaþii, iar potrivitprognozei, ploile se vor opri abia spre sfârºitul sãptãmânii.

Probabilitatea de ploi pearii extinse ºi izolat moderatecantitativ a fost anunþatã cafiind mai semnificativã înjurul datei de 6 noiembrie ºi,din nou, pe 10 noiembrie.Dupã data de 11 noiembrievor fi ploi pe arii restrânse ºislabe cantitativ

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A u rãmas fãrãcãldurã în

calorifere, dincauza defecþiunilorde pe magistralã.Vorbim despre uncartier întreg dinPetroºani, cartierîn care oameniiîndurã frigul dinapartamente devinerea trecutã.

Spãrturile apãrute

în reþeaua veche ºiuzatã au fost cauzaprincipalã.

Toþi locatariibranºaþi la sistemulcentralizat dinPetroºani nu au maiprimit agent termicîn calorifere de lasfârºitul sãptãmâniitrecute. „Nu maiºtim cui sã neadresãm. Noi amrãmas în frig ºi acumcã se rãceºte vremea

e ºi mai rãu.Amauzit cã nu au þeavãsã o înlocuiascã pecea veche, dar nuºtim nimic”, adeclarat o femeiecare locuieºte înCartierul Aeroportdin Petroºani.

Defecþiunea a fostsesizatã la dis-pecereat ºi, pentrucã þevile aparþin deTermocentralaParoºeni, responsa-

bilii de acolo spun cãsituaþia va fi remedi-atã în curând. „ªtimcã a fost o deficienþãîn sistem ºi munci-torii noºtri au lucratla remedierea ei. Noisperãm sã finalizãmlucrãrile pânã joi ºisã repornim sis-temul”, a declaratDoru Viºan, direc-torul TermocentraleiParoºeni.

Spãrturile auapãrut în mai multezone ale sistemuluide aducþiune ºi a fostnevoie de înlocuireaunei porþiuni maimari. Aºa se face cãlucrãile au fostîntârziate ºi oameniibranºaþi la termofi-care au dârdâit înlocuinþe.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ploi torenþiale ºi strãzi inundate

Fãrã termoficare, din cauza spãrturilor

Page 12: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 201312 Actualitate

Monika BACIU

“Am avut o discuþiecu domnul directorgeneral se apleacãasupra acestei pro-bleme, urmeazã sãfacem o analizã deefectiv ºi sã luãm

deciziile care se impunla începutul anuluiurmãtor. Suntemcorelaþi, dar existãposibilitatea de a ieºiîn perioada imediaturmãtoare personal lapensie, la cerere ºi înmomentul acela am putea rãmâne

descoperiþi. Eu credcã dacã vom putea,vom rezolva problemacu 60 de angajãri laEM Vulcan ºi EMLupeni direct la fron-turile de lucru. Înviitor, în urma uneianalize vor prezenta osituaþie conduceriiComplexului EnergeticHunedoara ºi vom luadecvizia corespunzã-toare”, a declarat

Nicolae Drãgoi, direc-torul general adjunctal ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Pânã când se vorface angajãrile, maimulte persoane vorieºi din sistem. Anulacesta sunt pre-conizate a pãrãsi sis-temul undeva la 300de persoane.

“Pensionãrile, esti-mativ, eu zic cã anulacesta vor pleca 250-

300 de lucrãtori.Astãzi, societatea are4986 efectiv, amavut 5166 ºi maiavem 35 de dosaredepuse. Eu zic cãpânã la finalul anuluivom putea ajungeundeva la 250-300de pensionãri”, amai spus Drãgoi.

Divizia Minierã dincadrul CEH varãmâne cu posturi

descoperite doar încazul pensionãrilor.

I niþial laSNH, acum

la CEH

Cei 60 de tineriangajaþi în vara aces-tui an la Mina Lupeniau contracte demuncã pe perioadãnedeterminatã. Iniþial,aceste persoane aufost angajate pe operioadã de 6 luni,însã acum dupã expi-rarea acelei perioadeacestor persoane li s-aîntocmit contractul demuncã pentru operioadã nedetermi-natã. Existã doar opersoanã a cãrei situ-

aþie este incertã, astapentru cã aceasta nucorespunde din punctde vedere medical.

“Sunt angajaþidefinitiv, din punctulmeu de vedere esteun succes din cei 60de tineri angajaþi laLupeni, 59 suntîncadraþi corespunzã-tor, avem un bãiatcare are ceva prob-leme de sãnãtate, spersã îºi revinã ºi au fostun adevãrat succesaceste angajãri.Aceste persoane s-auintegrat perfect”, adeclarat NicolaeDrãgoi, directorul general adjunct alComplexului EnergeticHunedoara.

Iniþial, aceste 60 depersoane au fostîncadrate ca muncitorinecalificaþi. Acumdupã definitivareacontractelor demuncã, acestea vorurma anumite cursuride calificare.

“Vom face paºiicorespunzãtori, vomface cursuri de califi-care”, a mai spussursa citatã.

Aceste 60 de anga-jãri definitivate suntprimele care au loc lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,la Divizia Minierã.

Mircea NISTOR

În data de 2noiembrie 1972, laEM Uricani, în abata-jul camerã din stratul3, blocul III s-a produso puternicã exploziede metan, în urmacãreia au fost acciden-taþi 53 de mineri, 43dintre aceºtia pierzân-du-ºi viaþa. Printrecauzele care au con-dus la producereatragicului accident s-au numãrat:adoptarea uneimetode de exploatarenecorespunzãtoare,deficienþe în aeraj,precum ºi „alte cauze

organizatorice”. Înacelaºi timp, sursaexploziei a fost generatã de cãtrelucrul sub tensiune la

un întrerupãtor AG25.

Opt ani mai târziu,în data de 29 noiem-brie 1980, de aceastã

datã la EM Livezeni s-a produs o nouãexplozie de metan,numãrul minerilorcare au suferit acci-

dentãri fiind de 77,dintre care 53 audecedat. Cauzele careau stat la baza pro-ducerii tragicului acci-

dent colectiv demuncã au fost legatede unele deficienþe înaeraj, întreþinerea ºiexploatarea necore-spunzãtoare a insta-laþiilor electro-mecanice ºi, bineînþe-les, „alte cauze orga-nizatorice”. Sursa deproducere a eveni-mentului de muncã afost identificatã drept„o scânteie electricãprodusã în urmasecþionãrii unui cabluelectric ca urmare acãderii de roci”.

Anul 2008 a aduso nouã dramã în rân-dul familiilor demineri, de aceastãdatã prin accidentulînregistrat în ziua de15 noiembrie, la EMPetrila. În urma uneiexplozii de metan 13mineri ºi-au pierdutviaþa, alþi 13 ajungândîn spitalele dinPetroºani ºi Bucureºti.

Pensionãri ºi posibile angajãri la ComplexulEnergetic HunedoaraR esponsabilii Complexului

Energetic Hunedoara au învedere angajarea mai multor per-soane la Divizia Minierã. În urmaunor analize de personal se ia încalcul angajarea a 60 de persoanela minele viabile din Valea Jiului.

Noiembrie, o lunã neagrã pentrumineritul din Valea Jiului

Î n ultimii 40 de ani, în minele din Valea Jiului s-auprodus circa 30 de accidente colective grave de

muncã. Cele mai dramatice dintre acestea au fostînregistrate chiar în luna noiembrie, cea de-a 11-alunã a anului ocupând locurile 1, 2 ºi 5 în acestnedorit clasament, prin evenimentele produse laUricani, Livezeni ºi Petrila, în anii 1972, 1980 ºi 2008.

Page 13: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Social 13

Monika BACIU

”Am început sã discutãmprobleme concrete, vreausã vã spun cã sunt însoþit deconsilierul doamnei ministruMariana Câmpeanu carene-a dat ca ordin de serviciusã acordãm o atenþiedeosebitã Vãii Jiului. Se ºtiecã e o zonã defavorizatã,foarte important ºi foartemult se intereseazã ºi dom-nul prefect Vasilescu. Credcã lucrurile încep sã ia o

turnurã mai bunã faþã de cea fost înainte”, a declaratIlie Toma, directorul CaseiJudeþene de PensiiHunedoara.

Pensionarii minieri audouã probleme mari. Estevorba de gratuitãþi ºi depunctul de pensie.

”Sunt convins cã se vorrezolva probleme pentru cãaltã soluþie nu existã. Aºacum am spus ºi la Devaavem o colaboraredeosebitã cu actualul direc-

tor al Casei de Pensii ºi îimulþumim pentru receptivi-tatea deosebitã asupraproblemelor pensionarilordin Valea Jiului. Pânã cândse va rezolva aceastã prob-lemã, noi þinem la cele 8

puncte pe care i le-amprezentat ministrului ºi înspecial la gratuitãþile lacurentul electric ºi la cãr-bune ceea ce am primitîncã din 1924 ºi nimeni nua avut curaj sã le taie. Noidorim aceste gratuitãþi, prinlege, în Parlament sã treacãde la Ministerul Economieila Ministerul Muncii. Noiþinem foarte mult la puntulde pensie aºa cum era dupãlegea 19 ºi legea 250 din2007, sã reprezinte celpuþin 45% din salariulmediu brut pe economieprognozat cu un an înurmã. Þinem foarte mult laaceastã chestiune pentru cãeste vorba de toþi pension-

arii, nu doar de pensionariiminieri”, a declaratpreºedintele LigiiSindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului,Ioan Hortopan.

În ceea ce priveºterezolvarea problemelor pen-sionarilor minieri pãrerilesunt împãrþite, dar existã ºisoluþii, dupã cum spun pen-sionarii.

Pensionarii minieri îi cerministrului Munii drepturilecare li se cuvin ºi indexareapunctului de pensie. Aceºtiai-au prezentat ministruluitoate problemele cu care seconfruntã foºtii ortaci dinValea Jiului.

Mircea NISTOR

Controalele laprodusele din carnede pui vândute însupermarketuri audemarat dupã izbuc-nirea scandaluluilegat de carneainfestatã cu salmo-

nella. „În urma con-troalelor efectuatetimp de 2 zile (luniºi marþi) în special însupermarketurile dinValea Jiului putemspune cã aici nu auajuns pui cu prob-leme. Mai exact,infectaþi cu salmo-

nella. Din acestmotiv nu am fostnevoiþi sã aplicãmsancþiuni contra-venþionale ºi nici sãdãm dispoziþii deretragere de la com-ercializare a unorproduse pe bazã decarne de pasãre. Înconcluzie, puii com-ercializaþi la noi suntbuni pentru con-sum, astfel cãoamenii nu trebuiesã aibã motive deîngrijorare în acestsens. Bineînþeles, încazul în care achiz-iþioneazã puii dinmagazine ºi nu pe lacolþ de stradã”, aprecizat DoctorulOctavian Popescu,

ºeful CircumscripþieiSanitar – Veterinareºi pentru SiguranþaAlimentelorPetroºani.

Acþiunile de con-trol derulate decãtre inspectoriisanitar – veterinarivor continua înperioada urmãtoarecu verificarea ºialtor sortimente dealimente. În ceea cepriveºte carnea depui, în þarã, au fostretrase de la comer-cializare câteva zecide tone de produsedin acest sortiment.Cea mai mare canti-tate provenea de laAvicola Cãlãraºi.

DianaMITRACHE

Mese ponosite ºimâncate de vreme aurãmas acolo de pevremea când mineriierau o mânã de lucrufoarte bine rãsplãtitãpentru munca din sub-teran. Construcþiile dinlemn, mâncate devreme, roase decoatele ortacilor ieºiþila apel, s-au degradat

an de an ºi, o datã ces-a trecut la plata prinbancomate, nici nu

mai sunt utile. „Ei, aici era casieria

minei, cândva cu mulþi

oameni. Înãuntrustãteau femeile de lacasierie ºi minerii seaºezau la rând sã iabanii. Veneau cudubele, nu eraumaºini blindateca acum ºileaduceausalariile,apoi deaici eraudistribuitecãtremineri. Aºaau rãmas de atun-ci”, ne povesteºte isto-ria meselor din lemn,Tiberiu Cozma, lidersindical de la aceastãminã.

Acum a rãmas doaramintirea acelor vre-muri, când minerii nu

maimergeaucu car-dul la

poartaminei ºi

locul e invadatde mineri, doar laintrarea în ºut.„Acum, de parteacealaltã stau conducã-torii de formaþii delucru când fac apelul ºiminerii strigã prezentde pe partea cealaltã,

dar nu întotdeaunasunt folosite”, a maiadãugat TiberiuCozma.

Fostele ghiºee,cândva albastre, auacum o culoare tristãºi sunt ponosite, darrãmân în istoriamineritului, aºa cumrãmâne an de an câteo unitate de extracþie,câte un abatajexploatat, ori toatepoveºtile minereºti.

Urmele comunismului în sala de apelG ândite pentru a servi la distribuirea salariilor cãtre

mineri, ghiºeele care cândva aveau ºi casieriþe,stau acum ponosite ºi stricate la intrarea în sala de apela Minei Lonea. Acesta este simbolul absolut a ceea ce afost cândva mineritul Vãii Jiului ºi de aici, minerii maibãtrâni îºi amintesc cum plecau cu buzunarele doldorade „sutele albastre” - rãsplata pentru munca din pãmânt.

În Vale, puiul e bun

Î n urma controalelor efectu-ate de cãtre inspectorii sani-

tar-veterinari a reieºit faptul cãîn Valea Jiului carnea de puieste bunã pentru consum. Prinurmare, nu au fost aplicate niciamenzi ºi nu a fost retrasãcarne de la comercializare.

Consilierul ministrului Mariana Câmpeanu,printre pensionarii minieri

P ensionarii minieri, faþã în faþã cu un consilier al ministruluiMuncii Mariana Câmpeanu. Miercuri la Petroºani a sosit un

consilier al ministrului muncii Mariana Câmpeanu care a avutordine clare de a rezolva problema foºtilor ortaci. Potrivit directoru-lui general al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Valea Jiuluibeneficiazã de o atenþie sporitã.

Page 14: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa sunteþi indispus ºinimeni nu vã poate intra în voie.Familia nu este de acord sãrenunþaþi la o excursie. Ascultaþi-iºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie decompromis. Încercaþi sã vã maiºi relaxaþi!

Dacã nu vã odihniþi mai mult, s-ar putea sã aveþi probleme cusãnãtatea. O discuþie în contra-dictoriu cu o persoanã mai învârstã vã pune pe gânduri. Fiþicalm ºi prudent, ca sã evitaþi unscandal.

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþiputerile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nuforþaþi lucrurile! Dacã nu vã tem-peraþi orgoliul, riscaþi sã vã cer-taþi cu prietenii ºi cu familia.Acordaþi mai mult timp odihnei!

Dimineaþa primiþi o sumã mareºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vãsfãtuiþi cu partenerul de viaþã.Astãzi vã completaþi foarte bine.Abtineþi-vã de la excese!

Dimineaþa este posibil sã fiþiapatic ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Nu vã asumaþi nici un risc înafaceri. Dacã aveþi ocazia sãmergeþi într-o vizitã, nu staþi pegânduri!

Starea de confuzie vã poate afec-ta relaþiile pe plan social ºi situ-aþia financiarã. Nu vã implicaþi înafaceri, chiar dacã vi se pare cãputeþi da lovitura. Dupã-amiazãvã revine cheful de viaþã ºi reuºiþisã comunicaþi cu cei din jur.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une sã vã asociaþi într-o afacere.Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã con-sultaþi cu partenerul de viaþã. Nustaþi prea bine cu banii, însãrelaþiile cu persoana iubitã suntbune.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Sunteþi indispus ºi confuz.Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cuprietenii. Riscaþi fie sã pierdeþibani, fie sã vã certaþi cu un pri-eten bun.

Sunteþi cu capul în nori. Amânaþiîntâlnirile de afaceri. Chiar dacãnu aveþi chef de vorbã, nurefuzaþi comunicarea cu cei dinjur. Acordaþi mai multã atenþiepersoanei iubite!

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºiaveþi dificultãþi de concentrare.Este recomandabil sã nu începeþiactivitãþi pe care nu sunteþi sigurcã le puteþi finaliza. Seara prim-iþi oaspeþi dragi.

În prima parte a zilei sunteþipuþin aerian ºi comunicaþi maigreu. Intuiþia nu vã ajutã preamult, aºa cã acceptaþi ajutorulprietenilor ºi al familiei. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!

Vã merge foarte bine pe plansentimental. Este posibil chiar sãfaceþi o declaraþie de dragosteNu vã implicaþi în afaceri! ªanse-le de reuºitã sunt reduse. Fiþi câtse poate de corect.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r)18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Crima din casa mea (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cãsnicia, o afacereperfectã17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Fotbal Europa League:Pandurii – Fiorentina22:00 ªtirile Pro TV22:30 Semnul morþii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã22:15 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireas (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelor23:15 Poama acrã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat ChampionsLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Basel - Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Basel - Steaua14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat ChampionsLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal 19:00 EuroFotbal 20:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Page 15: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

Conform unui studiu,publicat recent AgenþiaEuropeanã a Mediului(European EnvironmentAgency, EEA), privindcalitatea aerului înEuropa în perioada 2002– 2011, mai ales dinpunctul de vedere al con-centraþiei de micropartic-ule din aer (PM 2,5microni ºi PM 10microni), se aratã cãacestea sunt pestenormele stabilite deUniunea Europeanã ºi deOrganizaþia Mondialã aSãnãtãþii (OMS), iar peste96% din populaþia

urbanã din U.E. esteexpusã acestora.

S-a calculat cã polu-area aerului cu micropar-ticule produce anul 2,1milioane de decese, laacestea adãugându-se alteaproape jumãtate de mil-ion cauzate de scãdereanivelului de ozon.

„Agenþia Internaþionalãpentru CercetareaCancerului, care faceparte din structuraOrganizaþiei Mondiale aSãnãtãþii, a poziþionatpoluarea aerului înaceeaºi clasã de risc pen-tru sãnãtate cu fumatul,

radiaþia ultravioletãºi plutoniul, afirmãdl Horaþiu Didea,director al com-paniei Ergonomos.

De aceea, organizaþiiguvernamentale saunonguvernamentale cât ºicompanii, precum BlueairAB, au solicitat introduc-erea în Europa de normeºi certificãri stricte pentruindustria purificatoarelorde aer, precum CADR(Clean Air Delivery Rate– Rata de Eliberare deAer Curat). Acest indica-tor se foloseºte în SUAde mulþi ani si ajutã con-sumatorii sã compareprodusele de purificare aaerului disponibile pepiaþã într-un mod coerentºi informat”.

Conform studiuluiEEA, cele mai poluateþãri europene suntPolonia, România ºiBulgaria, iar cel mai curat

aer se gãseºte în Islanda,Ungaria ºi Norvegia.

„Purificatoarele de aerproduse de companiasuedezã Blueair AB potelimina eficient 99,97%dintre particulele aeropur-tate mai mari de 0,1microni. De aceea, elepot ajuta la protejareautilizatorilor împotrivamultor tipuri de gripã,cum ar fi H1N1 siH3N2, prin captareaviruºilor în filtrele de aer,care utilizeazã tehnologiapatentatã HepaSilent™”,a explicat dl Didea.

Calitatea proastã aaerului poate cauza dureride cap, obosealã, prob-leme de concentrare ºiiritaþii ale ochilor, nasului,gâtului sau plãmânilor.De asemenea, poluanþiiatmosferici pot fi cauzasau factorul agravantpentru apariþia ºiînrãutãþirea unor boli pre-cum astmul, diverse tipuride alergii, cancer, bolicardio-vasculare etc.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 2013 Actualitate 15

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

ANGAJÃRIAngajãm

OSPATAR-BUCATAR cu calificare în domeniu

pentru rulotã tip fast-food.Interviul va avea loc în datade 11.11.2013, ora 11.00,în locaþia Restaurant BELLE-EPOQUE Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36,judeþul Hunedoara.

RELAÞII LA TELEFON:0786.165522

În aceste clipe de maredurere ºi tristeþe, suntem alãturi de

familia Adrian ºi IleanaBodea, la marea încercare a trecerii în nefiinþã a celui ce le-a fost tatã ºi socru.

Sincere condoleanþe din parteacolectivului SSM Petroºani

Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie

Antiexplozivã- INSEMEX Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea, nr. 32-34 cod

332047, jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de

ECONOMISTpe duratã nedeterminatã, în cadrul compartimentului Audit Intern.

Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institu-tului este 18.11.2013, ora 16.00.

Concursul se va desfãºura în data de 20.11.2013, ora 10.30, la sediulinstitutului.

Criteriile minime obligatorii, probele de concurs ºi informaþii suplimentareprivind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºitematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului -Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254-541621-541662 int.192.

Director general, Director economic,Dr.ing Constantin Lupu Ec. Elena David

ªef comp.RUPA,Ing. Olga Miclea

Bucureºtiul, cea mai poluatã capitalã europeanã

Î ntr-un clasament, care analizeazã aerul din 386 oraºeeuropene, cele mai poluate prime zece localitãþi urbane

sunt din Bulgaria ºi Polonia. În aceastã listã, Bucureºtiul sesitueazã pe locul 57, fiind capitala cu cel mai poluat aer. Deasemenea, locuitorii din Iaºi ºi Timiºoara se confruntã cu probleme create de aerul viciat.

Page 16: CVJ Nr 489, joi, 7 noiembrie

DianaMITRACHE

Expoziþia a avutvernisajul la CasaStudenþeascã dinPetroºani, iar cei doiprotagoniºti au încer-cat sã ne arate cãviaþa pe front, îndeºert, te învaþã sã îþirãstorni ierarhia valo-rilor. ªi poate cã laîntoarcere, nu-þi maigãseºti locul ºi ai vreasã fie altfel. „Cel maigrea acolo, careporter, esteîntoarcerea acasã.Pentru cã te

obiºnuieºti cu un modde viaþã, trãieºti lunide zile cu armata ºipopulaþia, te obinuieºticu acea normalitate ateatrului de operaþii ºipentru cã odatã întorsacasã, nu te mairegãseºti, nu-þi maiînþelegi colegii, pri-etenii care îºi dorescconcedii mai multe,bani mai mulþi de con-cediu sau salar, saucolegele care îºi facîmprumuturi pentru a-ºi cumpãra pantofi ºiatunci singura ta ºansãca sã te faci bine, e sãte întorci înapoi. Am

stat 5 din 7 ani amstat în Irak, am partici-pat la 7 misiuni înAfganistan, câtevaluni, rãzboaie dinKosovo, Siria,Transnistria, Croaþia ºiasta îmi doresc defiecare datã”, adeclarat Mario Balint,corespondent derãzboi RRA ºi realiza-tor la RRA.

Mario a fost deco-rat de armata ameri-canã pentru calitateasa de corespondent derãzboi ºi este veteranal armatei americane,iar la Petroºani a venitsã expunã, împreunãcu Ilie Pintea, pe carel-a „molipsit” derãzboi, câteva instan-tanee, din care sãînvãþãm sã preþuimviaþa. „Cel mai impre-sionant a fost pentrunoi un colonel de tan-curi din Argeº,VasileGodeanu, un veterandin teatrele de operaþiidin Kosovo, Angola,

din Irak sauAfganistan,cuani de zile ple-cat în rãzboi.El ne-a spusce înseamnã,ca ºi viaþã per-sonalã, misiu-nile. A fostplecat înAfrica un ande zile ºi, cânds-a întors, fiulsãu avea vreo3 ani l-a rugatsã-i aducã un

leu din Africa. A fãcutce a fãcut ºi i-a adusun leu mare de prinaeroport de pe unde agãsit unul de pluº, ºii-a zis copilul cã nu eviu. Omul a explicatcum s-a luptat cu el ºicum i l-a dat acum sãse joace cu el. Iarcopilul de 3 ani i-acerut ca, data viitoaresã îi aducã ºi puii leu-lui. Asta pentru cãmicuþul a realizat cã ºilor o sã le fie dor detatãl lor, cum îi este luicând colonelulpleacã”, a declarat IliePintea, corespondentRRA, impresionat detot ceea ce a însemnatpentru el viaþa înAfganistan.

Fotografiile de pesimeze aratã viaþasurpinsã atât cât sepoate într-o oazã, încare lupta pentru a-þiprepera apa de bãut,de a avea energieelectricã ºi a trãi înpraf, cãldurã, ori frig,fac din vizitele la bise-ricã altceva decât ºtimnoi de aici. Ilie Pinteachiar a menþionat cãunele dintre cele maifrunoase instantaneele-a luat în bisericã,acolo unde militariiromâni merg înfiecare duminicã, chiardacã acasã mergeaudoar la sãrbãtori ºiasta pentru a schimbaopinia celor care con-siderã cã militariiajung acolo doar pen-

tru bani. „Auzim demilitari rãniþi, morþi ºinoi am surpins ºi un

mic monument dinKandahar, ridicat însemn de respect pen-tru memoria lor ºi nue corect sã-i bãnuimcã merg acolo doarpentru bani. Trebuiesã nu îi judecãm astfelºi sã ne gândim mai

bine cât suntem denorocoºi cãputem beaapã în fiecare zi ºi cã

avem o þarã frumoasãºi nu deºertul pe careîl vedeþi în fotografiilenoastre”, a mai adãu-gat Ilie Pintea, care aadãugat cã i-a plãcutenorm panorama cu„militarii români la slujba de duminicã”.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 7 Noiembrie 201316 Actualitate

România din Afganistan, la PetroºaniA petrecut ani buni pe front cu

propria „armã” în mânã ºi, învara care a trecut, a plecat acolo cucorespondentul Radio RomâniaActualitãþi (RRA) din Petroºani.Vorbim de Mario Balint ºi IliePintea, ambii angajaþi ai radiouluipublic, care ne-au adus la Petroºaniinstantanee despre cum sepreþuieºte viaþa în deºert.