Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 985

Joi, 12 Noiembrie 2015

”Este vorba de mimetism, exact ca maimuþa care imitã. Important estescopul, ºi cum scopul este comun, adicã o asanare a micii corupþii,

care a creat marea corupþie, ºi a unui sistem care ne umileºte zi de zi, pentru cã acei oameni care-l formeazã sunt numiþi pe criterii politice, nupe calitate ºi performanþã, e bunã ºi imitaþia, maimuþãreala, dacã areefect” – Momo Jurj, 23 de ani, Petrila. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Dupã ce a fostcondamnatã la unan de închisoare cu

suspendare pentruabuz în serviciu,Mariana Mateescu afãcut contestaþie ladecizia judecãtorilorde la Petroºani.

Dupã un rechizito-riu refãcut, recuzareapreºedintelui deºedinþã, ori solicitareaunor contraexpertizeîn cauzã, MarianaMateescu a fost

gãsitã vinovatã demagistratul care aavut spre judecaredosarul fostului director al spitaluluidin Lupeni.

Judecãtorul a apreciat cã MarianaMateescu se facevinovatã de infracþiu-nile imputate deprocurori ºi au con-damnat-o la un anînchisoare pentrusãvârºirea infracþiuniide abuz în serviciu

contra intereselorpublice. Totodatã,magistratul a maicondamnat-o peMateescu ºi la treiluni de închisoare,pentru cã nu a recuperat prejudiciulindicat de Curtea deConturi.

Pedepsele au fostcontopite, dar ºi sus-pendate condiþionatpe o perioadã de treiani, termen de încer-care stabilit de magis-

trat. Conformsentinþei JudecãtorieiPetroºani, MarianaMateescu este obligatã sã achiteSpitalului MunicipalLupeni suma de45.987,65 lei cu titlude despãgubiri civile.

Dosarul mana-gerului SpitaluluiMunicipal Lupeni aajuns la judecatã înanul 2013, iarmedicul a fost acuzatcã a folosit bani publiciîn interes personal.Practic, managerulMariana Mateescuaproba sumele debani pentru servicii deavocaturã ºi, în unelecazuri, chiar ea eracea care ridica banii.

Mai mult, deºi unitatea medicalã nuavea bani pentrumedicamente, managerul nu þineacont de acest lucru ºidãdea directive claresã se facã urgent plãþicãtre avocat.

Pentru contractelede asistenþã juridicãnu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar demulte ori, sumelecerute de avocat(onorariu, plusdiurnã, cazare ºitransport) pentru unproces la Alba Iulia,erau mai mari decâtcele pentru un procesla Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie.

În perioada 2005-2009, SpitalulMunicipal Lupeni afãcut plãþi pentru servicii de avocaturãîn valoare de peste200.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

CRISTIAN RESMERIÞÃ:

“M-am þinut decuvânt.

Au crescut salariile!”25% salariile din sãnãtate25 % salariile din educaþie10 % salariile bugetarilor

”Maimuþãreala care schimbã orânduiala”- mimetism sau solidaritate?

Audieri de martori în procesul fostului manager, Mariana MateescuM artori audiaþi în dosarul Marianei Mateescu.

Cu aceste etape va continua procesul fostului manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu.Magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au decis ca laurmãtorul termen, de sãptãmâna viitoare, sã fie prezentatraportul de expertizã în vederea audierii martorilor.

Semnalepozitivede la ANLP rimãria

municipiuluiPetroºani a primitsemnale pozitivedin partea AgenþieiNaþionale pentruLocuinþe în ceea cepriveºte realizareaunor blocuri de tip ANL.

Astfel, aºteptareasutelor de tineri care vorsã se mute în casã nouãar putea lua sfârºit, dacãAgenþia va aloca banipentru realizareainvestiþiei.

Municipalitatea trebuie sã reactualizezesituaþia, iar apoi înfuncþie de fondurileAgenþiei pot începelucrãrile.

“Noi am fãcut acestesolicitãri încã de acumpatru ani de zile, amprimit o cerere dereactualizare a situaþiei,am trimis-o la AgenþiaNaþionalã pentruLocuinþe ºi aºteptãm

anul viitor sã vedemdacã vor fi alocaþi bani.Locaþia este tot acolo,pe strada Pãcii pentrudouã blocuri”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

În momentul acestasute de tineri din localitate aºteaptã sãprimeascã o locuinþã dela primãrie, iar cei de lafondul locativ nu potonora nicio cerere ºiasta pentru cã nu aunicio locuinþã disponibilã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

V or pune mânade la mâna

pentru a asfaltacentura ocolitoare amunicipiuluiPetroºani. Vorbimdespre adminis-traþia publicã ºiConsiliul JudeþeanHunedoara care vorface front comunpentru a salvaaceasta arterãrutierã.

S-au sãturat sã cheltuiascã zeci de miide lei pentru a peticiiarnã de iarnã gropiledin ºoseaua de cen-turã, vorbim despreadministraþia publicãpetroºeneanã care însfârºit a pus piciorul înprag în privinþa ºoseleide centurã a oraºului.

Astfel, alãturi de sprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraartera rutierã va fi

asfaltatã.“Avem de gând sã

alocãm bani pentrureparaþia centurii ºichiar suntem într-undemers cu cei de laConsiliul Judeþean, sãne asociem pentru aputea sã reparãm cu covor asfaltic, porþiunea de centurãcuprinsã între staþia debenzinã OMW ºi inter-secþia unde este sensulgiratoriu cu avionul.Asta vrem sã facemanul acesta, asta dacãreuºim ºi timpul nepermite, dacã nu anul

viitor, a declarat primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi”

PreºedinteleConsiliului JudeþeanAdrian David susþinecã în ºedinþã ordinarãde consiliu de sãp-tãmâna viitoare, va fipe ordinea de zi alo-carea sumei necesarepentru asfaltarea aces-tei porþiuni de drum.

“E un proiect aºtep-tat de mulþi oameni demultã vreme,cred cãeste cel mai tranzitatdrum din judeþul

Hunedoara având învedere cã cel puþin odatã pe sãptãmânãlocuitorii Vãii Jiului,traziteaza acest traseu,plus cei care sunt întrecere prin judeþulnostru dinstre Gorj saudinspre Haþeg. Noi toþimeritãm un drum lanivelul anului 2015.Iniþial vorbim cu primarul Iacob Ridzi depreluarea în adminis-trare de cãtre ConsiliulJudeþean a acesteiporþiuni de drum, însãavem posibilitatea de aaloca resurse financia-

re pentru ca primãriasã fie cea care asfalteazã drumul. Înºedinþa de marþi, voipropune consilierilorsã alocãm suma necesarã PrimãrieiMunicipiului Petroºaniºi Consiliului Localpentru a putea începeasfaltarea”

Astfel cele douãadministraþi vor alocafiecare câte jumãtatedin suma necesarã.

“Vom împãrþi sumala jumãtate, astaînseamnã undeva la 10miliarde de lei vechipentru fiecare parte”,a mai spus PrimarulTiberiu Iacob Ridzi.

ªoseaua de centurãa fost dintotdeauna oproblemã, iar adminis-traþia localã nu a putut-o asfaltadeoarece porþiunea dedrum era a CompanieiNaþionale de Autostrariºi Drumuri, Petroºaniul

având artera rutierãdoar în administrare.Mai mult s-au încercatºi atragerea de fondurieuropene însã fãrãvreun succes.

“A cãzut aceastãvariantã, am avut o discuþie cu cei de laAgenþia de DezvoltareRegionalã Vest, ºi ne-au spus cã nu existã axã, pentru afinanþa o astfel delucrare. Singurul carepoate interveni esteMinisterulTranspoturilor, însãtoate rãspunsurile pecare le-am primit de la CNADNR au fostnegative”

Astfel, încã dinacest an, coºmarulºoferilor provocat deºoseaua de centurã s-au putea sfârºi, odatãcu asfaltarea ei. Arterarutierã este parte dindrumul naþional 66,una dintre rutele intens circulate.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

A început reabilitarea

termicã a grãdiniþelor dinmunicipiulPetroºani.

Mai multegrãdiniþedin municipiulPetroºani suntcuprinse într-un program de reabili-tare. Prin proiectulNaþiunilor Uniteprivind “Îmbunãtãþireaeficienþei energeticeîn gospodãriile ºicomunitãþile cu venituri reduse dinRomânia” se propunereabilitarea termicã aobiectivului grãdiniþacu program prelungitnumãrul 2 ºi a grã-diniþei numãrul 3 dinlocalitate, iar la obiec-tivele de investiþii deja

au început lucrãrile. “Grãdiniþa din

Dimitrov, grãdiniþadin Aeroport sunt înproces de reabilitarepe programul pe careîl avem cu UNDP, celcu Naþiunile Unitepentru anvelopareaclãdirilor. Noi suntemîn program cu grãdiniþele ºi ºcolile”,a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani

UNDP va cofinanþa investiþiaprin furnizarea materialelor ce compun termosis-temul pentru faþadãrealizat cu plãci devatã mineralãbazalticã. Mai multdecât atât, la grãdiniþese monteazã ºi cen-trale pe gaz astfelîncât în cazul unei

avarii la sistemul determoficare,preºcolarii sã nuîngheþe în clase.

“Suntem la final cumontarea centralelorpe gaz la cele trei grãdiniþe ºi cred cãanul acesta vom reuºisã mai montãm încãdouã centrale”, a maispus sursa citatã.

Pentru dotareatuturor unitãþilor deînvãþãmânt cu cen-trale pe gaz, lemnesau peleþi ar fi nevoiede peste 1,7 milioanede lei, bani de caremunicipalitatea nudispune. În acestsens, edilii au fãcutadresã ºi la ConsiliulJudeþean prin caresolicitã fonduri dinbugetul de rezervã.

Monika BACIUMonika BACIU

Mânã de la mânã pentru a asfalta centura Petroºaniului

Lucrãri de anvelopare ºi montare decentrale la grãdiniþele din Petroºani

U n investitordin Valea

Jiului a fost înºelatde o persoanã dinzona Vaslui, aceastarecomandându-se dela ANAF. Angajaþii,abia dupã ce auvirat banii, ºi-au pus întrebãri ºi aurealizat cã au fostînºelaþi.

Escrocii inventeazãnoi ºi noi metode de aface bani de pe urmacelor creduli, iar dupãmetoda „accidentul” ori a „câºtigãrii unui premiu”, þeparii se folo-sesc de spaima multorpatroni ºi se dau inspec-tori de la ANAF. Aºa s-aîntâmplat ºi la începutulacestei sãptãmâni cândo societate privatã dinPetroºani a fost pãgubitãcu 3000 de lei. Angajaþiifirmei au primit un tele-fon de la o persoanãcare le-a cerut o „spon-sorizare” ºi s-a recoman-dat ca inspector ANAF.

„Contabilul firmei amers la director ºi acerut aprobare pentru a

vira banii, probabil cãfiind vorba de o sumãmicã nu ºi-au dat seamadespre ce este vorba ºiau fãcut transferul.Ulterior au realizat cãeste ceva putred lamijloc, cum sã cearãANAF sponsorizãri. Ausunat la persoana care acerut sponsorizarea darnu le-a mai rãspunsnimeni. S-au interesat laFisc în Petroºani ºi li s-aspus cã inspectorii fiscalinu pot cere sponsorizãri,legea le interzice aºaceva ºi au fost victimaunei înºelãciuni”, ne-adeclarat un apropiat alfirmei înºelate. Banii aufost retraºi din cont ime-

diat dupã ce au fostviraþi de firma dinPetroºani, iar posesorulcontului este o persoanãdin Vaslui. Aceasta figu-reazã ca reprezentantulunei fundaþii ºi a maiavut probleme cu legea.Reprezentanþii societãþiiînºelate au depus, ieri, o plângere la PoliþiaMunicipiului Petroºanipentru înºelãciune.

M. M. GÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015 Actualitate 3

În condiþiile în caretinerele mame refuzã sãîºi vaccineze bebeluºii,de teama de a nu pãþialtceva, vaccinareaîmpotriva cancerului decol uterin este unsubiect tabuu. Zeci defemei au refuzat acestvaccin, pentru cã nu s-au informat detul debine, pentru cã nu credîn reuºita lui ºi pentru cãse tem de reacþiileadverse. „Nu ºtiu preamulte. Nu am idee ce ar

trebui sã fac, când ºi dece. Am auzit fel de felde poveºti ºi nu ºtiu cesã zic. Mã mai gândesc,deºi ºtiu cã timpul treceºi nu prea am idee.Înclin sã nu îmi vaccinezfata, cã mã tem dereacþii adverse ºi cinemi-ar garanta cã nu vamai face cancer? Nicinu pot sã mã gândesc lao asemenea variantã”, afost reacþia unei mame,care nu prea înclinã sãîºi vaccineze fetiþa.

Puþine mame sunt deo altã pãrere. GabrielaSocaci este mamã defatã ºi, dupã ce a trecut ea însãºi printr-unepisod dramatic,acum are altã opinie.

„Pãrerile sunt contro-versate, dar din punctde vedere medical ebine sã facem acest vaccin. Aº fi de acord sãîmi vaccinez ºi eu fetiþa,pentru a preveni can-cerul de col uterin, maiales cã am avut ºi eu

probleme legate deacest subiect urât. Pevremea copilãriei melenu se punea problemavaccinãrii, iar acum aº fide acord sã îmi previncopilul ca sã nu facãcancer cum am fãcuteu”, a spus GabrielaSocaci, profesoarã, careeste gata sã îºi ducãfetiþa la vaccin.

Medicii de familiespun cã vor începe ocampanie de informare.Fetele ºi mamele lor artrebui sã ºtie cã acestvaccin ar putea fi obarcã de salvare, cã artrebui sã se docu-

menteze ºi sã se decidã,înainte ca fetele sã îºiînceapã viaþa sexualã.

„Din pãcate, acumcâþiva ani, aceastã cam-panie a fost un fiasco lanivel naþional ºi a fost omare, mare greºealã ºidin partea celor care aufãcut o campanie anti-vaccinare ºi din parteapãrinþilor ºi din parteaMinsiterului Sãnãtãþii,care nu a ºtiut sã explicebeneficiile acestei vac-cinãri”, a menþionat dr.Constantin Gheorghiu,medic de familie.

S-a vorbit desprecazuri de tinere ucise de

acest vaccin, dar mediciineagã cã ar fi posibilaºa ceva. Pacientelecare au murit, s-ademonstrat cã au decedat din alte cauze,conexe, dar acum seîncearcã o nouã campanie la nivelul þãrii noastre, date fiindcifrele îngrijorãtoare alefemeilor bolnave. „Eu,ca medic, recomandaceastã vaccinare, maiales fetiþelor, care nu auînceput viaþa sexualã.Avem o statisticã cearatã cã 3.000 deromânce sunt diagnosti-cate cu cancer de coluterin pe an ºi estefoarte mult ºi suntemprintre primii în Europaºi în lume”, a maimenþionat mediculGheorghiu.

Medicii fac apel acumcãtre pãrinþii copiilor sãse documenteze ºi sã iaîn calcul o posibilã vaccinare a fetiþelor lor.Campania va începe deanul viitor ºi pânã atuncilumea ar trebui sã seinformeze corect ºi sã iadecizii în consecinþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CE FACI CA FETIÞA TA SÃ FACÃ VREODATÃ CANCER?Vaccinarea copiilor - o problemã cu douã feþe

Lucrurile nu staumai bine nici înParâng.

Problemele din celedouã staþiuni de schidin Valea Jiului,frecventate în sezon demii de turiºti, suntreaduse în actualitatede tragedia care a avutloc în urma incendiuluidin Colectiv.

În Staþiunea Straja,în cazul unui incendiu,din cauzã cã multedintre cabane suntconstruite una lângãalta, probabilitatea cafocul sã se extindãextrem de rapid estefoarte mare.

„Pânã acum ne-aferit Dumnezeu deincendii cu victime încele douã staþiuni. ÎnStraja, în caz de focscapã cine poate”, esteconcluzia unui pompier.Afirmaþia este perfectadevãratã în condiþiileîn care la ultimul dezastru produs în staþiunea din Lupeni,patru cabane s-au fãcutscrum. Se întâmpla în

urmã cutrei ani, iar focul aizbucnit, pe timp denoapte, la una dintrecabane din cauza unuicoº de fum defect.Norocul a fost cã a fostobservat de turiºti ºi cabanieri, dar în staþiune nu existã niciun hidrant ºi focul s-aextins ºi alte trei cabanefiind favorizat de vântulputernic, douã dintreele fiind lipite de cea dela care a pornit dezas-trul. Pompierii saufolosit de motopompeºi au intervenit cum auputut pentru a localizafocul, pentru cãautospecialele au rãzbitcu greu pe drumulînzãpezit. În ajutor ausãrit salvamontiºti,cabanieri, jandarmi ºituriºti, iar dupã ore demuncã flãcãrile au foststinse.

La vremea respectivãs-a cerut o anchetã decãtre PrefecturaHunedoara ºi s-a cons-tatat cã multe cabanenu au putut fi inspec-

tate de cãtre specialiºtiiISU. Proprietarii lor audeclarat cã sunt case devacanþã ºi nu suntînregistrate ºi clasificatepentru activitãþi turisticeiar legea nu le permiteinspectorilor sã le verifice. Nici actualareglementare nu le dãdreptul celor de la ISUsã intre în cabanele private a explicat, ieri,Anemona DODA,purtãtorul de cuvânt alISU Hunedoara.

Tocmai de aceastlucru profitã ºi cabanieriicare opereazã la “negru”iar pânã nu sunt aduºi înlegalitate de cãtreautoritãþi, lucrurile rãmânneschimbate. Pe de altãparte, pompierii militariau derulat aplicaþii ºi i-auinstruit pe diriguitorii dinstaþiunile de schi dinValea Jiului cum sãacþioneze în caz deincendiu, pânã când militarii ajung la intervenþie, însã pericolulrãmâne unul major.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

C ancerul este o problemã a zilelor noastre ºi mii de oameni ajung sãfie diagnosticaþi, în condiþiile în care prevenþia ar fi salvarea. Dar

ce faci dacã îþi este diagnosticat copilul? Despre vaccinãri în cazul fetelorcare ar putea sã scape de cancerul de col uterin s-a vorbit, campaniile aufost sau nu eficiente, iar acum se pune din nou problema, pentru cã acrescut alarmant numãrul îmbolnãvirilor.

Dezvoltarea haoticã din Straja poate duceoricând la o tragedie

M ai mulþi cabanierii dinstaþiunea Straja s-au intere-

sat de cum îºi pot remedia proble-mele cu privire la normele PSI,astfel ca la controale sã îndepli-neascã toate cerinþele pentru afuncþiona în siguranþã. Problemacea mai mare este reprezentatã decei care fac turism „la negru”.

NNoouuãã mmeettooddãã ddee îînnººee llããcc iiuunnee..PPaatt rroonnii ii ddee ff ii rrmmee ssuunntt vv iizzaaþþ ii

20de mii de lei. Atât

a primit anul acesta municipalitatea de laPetroºani pentru continuarea lucrãrilorde dezvoltare a domeniului schiabil.Suma alocatã de ministerul de resortar putea fi consideratãun mãrunþiº având în vedere necesarulpentru finalizareaacestor lucrãri.

Aproape 40 de milioane de euro ar maifi nevoie pentru a duceproiectul la final, iarministerul a alocat anulacesta nici mãcar 5000de euro. Chiar ºi aºa,municipalitatea de laPetroºani a continuatlucrãrile.

“Am primit 20 de miide lei pentru Parâng,banii au fost cheltuiþipentru lucrãrile deamenjare la bazinele deapã. E o sumã foartemicã, dar e o sumã carea fost primitã pe acestprogram ºi am cheltuitºi din bugetul local ºiceea ce am primit dinrambursãrile de TVAaferente investiþiei. Banii investiþi în domeniul schiabil anulacesta se ridicã la peste 10 miliarde de leivechi”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Edilii locali de laPetroºani au planurimari. Aceºtia vor caanul viitor sã înceapãlucrãrile la noultelescaun TS4 care arurma sã facã legãtura cu pârtia Slima.

“Pentru anul viitorvrem sã continuãmlucrãrile cu construcþiaTS4 dacã vom obþineavizul de la Romsilva ºicu partea de pompepentru bazinul mare”, asubliniat edilul.

Meteorologii auanunþat cã în urmã-toarele douã sãptãmânila munte va ninge, iarspre fericirea cabanie-rilor asta înseamnã

turiºti. Pentru a nu fiprobleme cu locurile de parcare, se doreºtedirijarea traficului înzilele cu aflux numerosde turiºti.

“Din punct de vedereal parcãrilor, în zonaRusu sunt parcãri suficiente, însã ele nusunt toate ale noastre,sunt ºi pe terenuri proprietate privatã.Acolo se ocupã cei careau teren. Am discutat cuei, vom încerca sã diri-jãm circulaþia astfel încâtsã fie cât mai direcþiona-tã într-un sens în care sã nu încurce circulaþia”,a mai spus sursa citatã.

De anul trecut, înstaþiunea montanãParâng funcþioneazãdouã telescaune, astfelîncât în zilele aglomera-te turiºtii sã poatã urcaîn voie la munte. Pentrua nu if probleme,municipalitatea de laPetroºani a fãcut ºiangajãri la Serviciul de Administrare adomeniului schiabil.

“Telescaunele suntpregãtite, am angajat în perioada aceastaoameni care sãdeserveascãtelescaunul nou, decidin acest punct devedere suntem înregulã, a conchisTiberiu Iacob Ridzi.

Autoritãþile localede la Petroºani auînceput lucrãrile ladezvoltarea domeniu-lui schiabil în anul2009. timp de treiani de zile, ministerulde resort a alocataproape 26 de milioane de lei. Celmai mare domeniude schi din Europade Est trebuia sã fieconstruit laPetroºani, în Parâng.În afarã de reamena-jarea celor cinci pârtii existente, acolo urmau sãaparã 17 piste noi, 2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 detunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtutzãpada. Complexultrebuia sã conþinã ºi

douã centre turistice, ocabanã ºi o instalaþie deticketing. Costul final:99 de milioane de euro.

Potrivit documentelor,Ministerului Dezvoltãrii,nivelul de cofinanþare aproiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului ºi autoritãþilepublice locale este urmãtorul, unitãþileadministrativ-teritorialeasigurã pânã la 50%,dar nu mai puþin de 5%,din valoarea totalã acontractelor de lucrãriîncheiate în conformitatecu legislaþia în vigoare,

exceptând domeniulschiabil, unitãþileadministrativ-teritorialeasigurã pânã la 50%,dar nu mai puþin de 5%,din valoarea contractuluiaferent realizãrii docu-mentaþiei tehnico-eco-nomice, încheiat în con-formitate cu legislaþia învigoare, în cazul dome-niului schiabil, MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului finanþeazãprocurarea instalaþiilorde transport pe cablu ºimontajul acestora, în limita fondurilordisponibile.

Monika BACIUMonika BACIU

Protestele de stradãale tinerilor bucureºteniîmpotriva sistemuluicorupt, care s-audeclanºat o datã cu carnagiul de la ClubulColectiv, s-au propagatºi în provincie. Pe unputernic fond emoþionals-a cerut, din nou,schimbarea claseipolitice, lucru care dedata aceasta pare cã amers: a cãzut guvernul ºipoliticenii au dat un pasînapoi fãrã sã parã preaafectaþi pentru cã ºtiau,cunoaºteau faptul cãromânul nu prea arereacþie la înfomentare,iar relaxarea financiarã,puþinã câtã este, l-afãcut sã priveascã fondulproblemelor.

Deºi în provincie auexistat de-a lungul anilorastfel de manifestãri deprotest invocându-sepolitizarea excesivã,delãsarea, abuzul, lipsareponsabilitãþiiautoritãþilor, hoþia, micaºi marea corupþie etc.,solidarizarea restuluiþãrii, dar mai ales aBucureºtiului ”de unde

rãsare soarele”, cuprovincialii, nu a existat.Dimpotrivã, s-au arucatcuvinte grele de genul:”ce mai vor ºi ãºtia?,coate goale, niºteîmpuþiþi etc.”

Mulþi au spus cãacum este altceva, cã auieºit în stradã tinerii… Înaceste zile de proteste,s-au invocat, compara-tiv, ºi morþile minerilorarºi de vii în subteraneleVãii Jiului, din cauzaaceleiaºi corupþii de carevorbeºte astãzi strada.Utilaje ºi piese deschimb vechi achiziþio-nate ca noi, apoi sutelede firme de casã ºi departid care au înghiþitbani grei, cu care, probabil, mineritul ar fimers ºi astãzi, pot fi considerate crime ca în cazul Clubului dinBucureºti. Pe aceastãtemã s-au declanºat ºiultimele mineriade, pentrucã Bucureºtiul politic nicimãcar nu i-a ascultat.

Comparaþia minerilorarºi de vii cu cea de laColectiv Bucureºti a

creat dezbateri haluci-nante. Unii tineri spuncã erau prea mici pentrua se solidariza cu mineriiomorâþi de corupþie, iar alþii au înfierat cu ocruzime cutremurãtoarepentru o vârstã tânãrã,probabil, ca rezultat aleducaþiei pãrinþii lor…

”Tragedia dinBucureºti a pus înumbrã tragedia închideriiMinei Petrila.... Ampostat pe un grup dinUK unele din fotografiilecu ultima tonã de cãr-bune ºi am generat (fãrãsã vreau) discuþie…”- a spus Ramona Biro,din Petrila.

”Da, minerii suntpleava societãþii, n-aºavea nimic cu ei, darãia care au fost înBucureºti în chinuri sã

moarã. Cã remuºcãrisigur n-au, îþi trebuiecreier pentru asta".

Pleava societãþii, da!Cine s-a dus în minã?Cei care nu au fost înstare sã aducã o altãcontribuþie în societate!

Mã mirã sã

vãd cã sunt alþi idioþicare îi apãrã! … Vreauca cei vinovaþi sã moarãîn chinuri!” etc.

Astfel de ”dezbateri”au avut loc în grupuri de tineri, de oameni cupretenþii, constituite on line, din þarã ºistrãinãtate. O minimãinformare despre aceleperioade din istorianoastrã recentã, nuexistã. Este adevãrat cãnici nu prea aveau deunde se informa pentrucã presa centralã nu a

reflectat, cu una-douãexcepþii, realitãþile dinValea Jiului. Singurulcare a fãcut-o, în noiem-brie 2008, temeinic ºinepartinic, a fost realiza-torul tv Mihai Tatulici,dar emisiunea lui nuexistã ca înregistrare, ºi nici vestita

Galã”Zece pentru România”,în care salvatorii minieriau dat o lecþie de umani-tate ºi moralitate întregiiþãri, nu existã. Noroc cuemisiune tv Punctul pe I,a lui Ionuþ Drãgotesc,https://www.youtube.com/watch?v=xMPUX9XePKE . Atunci, înexploziile de la minaPetrila, au murit 13mineri, arºi ºi 12 au fostnenorociþi pe viaþã, iar13 copii au rãmasorfani. ”Nu se putea sãnu atragem atenþia cãaici este o bãtaie de joc

la adresa minerilor, caredureazã de vreo 20 deani” – a declarat MihaiTatulici, realizator tv, înnoiembrie 2008.

ªi totuºi tinerii VãiiJiului au ieºit în stradã,în aprilie 2013, laPetroºani, cerând acelaºilucru ca acum, cei dincapitalã – locuri demuncã pentru tineri,eradicarea corupþiei pe fiecare tronson deactivitate, viitor pentruminerit pentru amenþine ºi dezvoltaeconomia pe orizontalãºi verticalã etc. S-a fãcutmobilizarea pe canalemedia ºi internet, dar la miting au participat20-30 de tineri.

Acum, sub pretextulsolidaritãþii cu tinerii dinBucureºti, la Petroºani,au ieºit în stradã circa400-500 de tineri. Uniispun cã e cam târziu,alþii cã e mimetism, imitaþie a celor bãgaþi înseamã de întrega presã,iar transmisiile directeale televiziunilor i-au

însufleþit. Alþii spun cã evorba de solidaritate…

”Trebuie sã ne solidarizãm, pentru cã noi nu suntem cabucureºtenii, sã înjurãmsau sã dorim rãul unei pãrþi a românilor,indiferent de cum auacþionat cândva, aºa

cum au fãcut ei cuminerii, fãrã sã ºiedespre ce este vorba” –Bogdan Stoin, 26 de ani Petroºani.

”Este vorba demimetism, exact camaimuþa care imitã.Important este scopul,ºi cum scopul estecomun, adicã o asanarea micii corupþii, care acreat marea corupþie, ºia unui sistem care neumileºte zi de zi, pentrucã acei oameni care-lformeazã sunt numiþipe criterii politice, nupe calitate ºi perfor-manþã, e bunã ºi imitaþia, maimuþãreala,dacã are efect” – MomoJurj, 23 de ani, Petrila.

”N-are importanþã ce

cred ei, bucureºtenii,despre mineri ºi mineri-ade. Important este cãa fi miner înseamnã ate înfrãþi cu moartea ºipentru asta trebuie sã aicuraj, trebuie sã fii binepregãtit ºi mai ales trebuie sã fii Om, cu Omare. Dar îndreptarea

lucrurilor trebuie sãînceapã cu noi, adicã pefiecare sector de activi-tate, pe strada noastrãsã reacþionãm ºi sã numai admitem corupþia,abuzul ºi umilinþa chiardacã vom avea, trecãtor,probleme. Dacã fiecarear face asta, toþi vomavea de câºtigat, pentrucã sunt mulþi cei carevor încerca sã nemanipuleze în folosulpropriu. Aºa e peste totîn lume, dar ãia nu tacºi nu se denigreazãunul pe altul, ci sesusþin. Asta e diferenþa”– a declarat AdrianMiosa, profesor, 32 seani, de loc din Vulcan.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015 Actualitate 5

Sâmbãtã 14 noiembrie avem PREMIERÃ!Spectacolul „OPT FEMEI”, regia Gelu Badea,

scenografia Alexandru Radu.Vã aºteptãm!

”Maimuþãreala care schimbã orânduiala” -MIMETISM SAU SOLIDARITATE?

”Este vorba de mimetism, exact camaimuþa care imitã. Important este

scopul, ºi cum scopul este comun, adicã oasanare a micii corupþii, care a creatmarea corupþie, ºi a unui sistem care neumileºte zi de zi, pentru cã acei oamenicare-l formeazã sunt numiþi pe criteriipolitice, nu pe calitate ºi performanþã, ebunã ºi imitaþia, maimuþãreala, dacã areefect” – Momo Jurj, 23 de ani, Petrila.

MIMETÍSM s.n. 1. Însuºire a unor animale de a-ºi

schimba culoarea dupã mediul înconjurãtor sau de a

lua forma unor obiecte sau animale din imediata

apropiere. 2. Imitare; maimuþãrealã.

Alocãrile pentru domeniul schiabil Parâng, o bãtaie de joc a Ministerului Dezvoltãrii

D in anul 2016, niciopensiune turisticã

din Parâng nu va maiplãti taxe la bugetul localdin Petroºani.

Este o pierdere financiarãpentru primãrie, dar acest faptar putea sã încurajeze turismulîn zona de munte. Asta încondiþiile în care aceastã taxãera pânã acum plãtitã de maxim12 cabanieri, care o percepeaude la turiºtii pe care îi declarau.

Anul trecut au achitat taxe 7cabanieri din Parâng, pentru cãdoar ei au declarat activitãþi deturism. Anul acesta cifra a maicrescut, însã, de anul viitor, niciun proprietar de pensiune dinParâng nu va mai achita aceastãsumã. Cum stau lucrurile acum,însã, ne spun cei care încaseazã

banii. „Avem un numãr de 12persoane juridice care plãtesctaxa hotelierã, iar suma plãtitãeste de peste 11.000 de lei. De anul viitor nu mai sunt reglementate în Noul Cod Fiscalaceastã taxã”, a declarat AlinGal, ºef Biroul de Impozite ºiTaxe Locale Petroºani.

Practic, cei care aveau activi-tate de turism ºi o ºi declarau,pentru cã nu toþi cabanierii aufãcut asta de-a lungul timpului,trebuiau sã achite o parte dinsumele încasate de la fiecareclient care s-a cazat la el. „Secompleteazã un formular, princare declarã câte persoane aufost cazate ºi ce tarif este perceput pentru cazare, iar din acea sumã se achitã un procent de 3%”, explicã Gal.

Situaþia va fi reglementatã ºi,din inauarie 2016, nu va mai fi

obligatorie aceastã taxã. Lipsa eiva afecta bugetul local, dar vaîncuraja turismul ºi cabanierii dela munte au fãcut în repetaterânduri demersuri ca sã fie scu-tiþi de aceste taxe. Asta, încondiþiile în care cei care oferãcazare în Delta Dunãrii, spreexemplu, erau scutiþi de ani bunide aceastã taxã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Î ntre 11 ºi 13 noiembriea.c. se desfãºoarã, la

Chiºinãu în RepublicaMoldova, al 90-lea SeminarRose-Roth, organizat deAdunarea Parlamentarã aOrganizaþiei TratatuluiAtlanticului de Nord încooperare cu ParlamentulRepublicii Moldova.

La acest important seminar a AP NATO, România estereprezentatã de senatorulHaralambie Vochiþoiu ºi deputatul Mihai Tararache.

Evenimentul este dedicatrelaþiilor Republicii Moldova cuNATO ºi Uniunea Europeanã,având ca temã centralã:„Viitorul european al Moldovei -

Contextul regional ºi provocãriinterne”. Discuþiile vor aborda,printre altele, relaþiile RepubliciiMoldova cu Federaþia Rusã,„rãzboiul informaþional” dinEuropa de Est ºi situaþia dinTransnistria.

Seminariile Rose-Roth vizauiniþial cooperarea cu þãrile dinEuropa Centralã ºi de Est

(asocierea ºi integrarea parlamentarilor la activitãþile APNATO, dezvoltarea parteneriatu-lui ºi cooperãrii la nivel legislativ,familiarizarea parlamentarilor cuproblemele de securitate ºiapãrare, º.a.). În prezent, aces-tor preocupãri li s-au adãugat ºichestiunile de securitate regionalã din zona Balcanilor ºi Caucazului de Sud, iar participarea s-a extins ºi la þãrilepartenere NATO. O atenþiedeosebitã se acordã controluluidemocratic al forþelor armate ºimonitorizãrii, de cãtre parlamente, a sectorului militar.

“Aprobã suportareaintegralã din bugetullocal a costului biletelorde transport lunare pemijloacele de transportpublic local, pentru eleviidin zona Peºtera Bolii,Triaj, Saºa, Livezeni,Maleia, str. Progresului,Funicularului, Poligonului ºi str. TudorVladimirescu nr. 16, bl.D3, în funcþie denumãrul de zile în carese desfãºoarã orele decurs”, se aratã în documentele Consiliului

Local Petroºani. Pentru a le fi decontat

transportul elevilor,pãrinþii acestora trebuiesã depunã la primãrieanumite documente ºi anume actul de identitate, adeverinþãeliberatã de la unitateade învãþãmânt din caresã rezulte cã elevulfrecventeazã unitatea deînvãþãmânt respectivã ºinu are absenþe în lunaanterioarã eliberãriibiletelor de transport.

“În situaþia în care seconstatã cã elevul aînregistrat absenþe înluna în curs pentru carese solicitã biletele, preþulplãtit operatorului detransport se va diminuacu numãrul zilelor încare elevul nu a frecven-tat orele de curs”, semai aratã în document.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 20156 Actualitate

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

INFORMARE SC APA SERV SAS.C Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã utilizatorii din oraºul PETROªANI cã pentrupunerea în funcþiune a reþelei de alimentare cu apã potabilã realizatã prin proiectul “ Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã în judeþulHunedoara (Valea Jiului) – Economii”, distribuþia apeipotabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program:

- în data de 12.11.2015, între orele 8.00 – 20.00, zonele afectate - str. 9 Mai, aleea Florilor, str. Carpaþi, aleea.Crângului, aleea. Pinului, aleea. Liliacului, str. 13 Septembrie, str.Vilelor, str. Petru Maior, Hotelul Petroºani ºi Cartierul Aeroport;

Menþionãm cã programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie înfuncþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale aleoraºului respectiv.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi mulþumim tuturorbeneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere.

Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

Senatorul Haralambie Vochiþoiureprezintã România la Chiºinãu

Cabanierii din Parâng, scutiþi de taxe Primãria suportã costurilede deplasare ale elevilor

L a ºcoalã, pe banii primãriei. Eleviidin mai multe zone ale municipiului

Petroºani vor putea ajunge la ºcolile dinlocalitate fãrã a plãti niciun leu ºi astadatoritã municipalitãþii care suportã integral costurile deplasãrilor.

Stop poluãrii, alimente bio, stopinvestiþiilor, stop mineritului, stop, stop,stop.

Cam asta înseamnãactivitatea unor ecologiºti care nu facaltceva decât sã conteste dezvoltareaunor investiþii prin procese. Acum a venitrândul sistemului miniersã intre în malaxorulecologiºtilor care seîmpotrivesc cudesãvârºire acesteiindustrii.

Potrivit unui raport alGreenpeace, aceºtiaacuzã costul ridicat al

cãrbunelui în Româniaºi pericolul pe careacesta îl reprezintã pentru populaþie.

“Pornind de la statistici oficiale aleMinisterului Economiei,calculele aratã cã subvenþiile în 2005-2013 pentru industriacãrbunelui se ridicã la3.76 mld. de lei comparativ cu doar0.81 pentru regenera-bile. Comparând sce-narii alternative pentruproducþia de energieelectricã, ajungem laconcluzia cã ar fi sufi-cient sã transferãm sub-venþiile de la cãrbune la

regenerabile pentru aacoperi nevoia deinvestiþii publice întehnologie modernã,ceea ce ar însemna unsistem energetic maistabil ºi mai sigur. Întotal, studiul estimeazãcã din 1990 industriade cãrbune a primitsubvenþii în valoare de15 mld. de lei, ceea cereprezintã 2.3% dinPIB-ul unui an. Aceastãvaloare nu include

costul externalitãþilorprecum costul crescutasupra sistemuluinaþional de sãnãtate carezultat al bolilor

cauzate de poluareaaerului”, se aratã într-un raport alGreenpeace.

Mai mult decât atât,raportul Greenpeacearatã cã producþia deenergie pe bazã de cãrbune nu este viabilã.

“Conform analizei,producþia de energiedin cãrbune ºi lignit încondiþiile actuale, înRomânia nu este viabilãeconomic, întrucâtpreþurile pe piaþã aleenergiei depãºesc costulmarginal al lignitului ºial huilei ale CE Oltenia

ºi Hunedoara doarcâteva ore pe an. Drepturmare, aceºti producã-tori, þin în funcþiunemaximum o treime dincapacitatea nominalã ºiau nevoie de subvenþiioperaþionale pentru arãmâne pe piaþã”, semai aratã în raportulGreenepeace.

La finalul raportului,cei de la Greenpeacearatã cã sprijinul pentrucãrbune ºi dependenþade resurse nucleare artrebui sã scadã, în timpce ar trebui sã creascãponderea regenera-bilelor.

Monika BACIUMonika BACIU

Este cunoscut de pe strãzi, unde zilnicfãcea demonstraþiicapabile sã atragãatenþia cetãþenilor dinPetroºani.

Are chiar ºivideoclipuri postate peinternet, a terorizat petoatã lumea cu acþiunilesale iresponsabile ºichiar a pus acum câþivaani poliþia pe jar, dupãce a anunþat o moartesuspectã pe Jiu.

Marius Bârcea, însã, a dispãrut de câteva sãptãmâni buneºi nimeni nu l-a maivãzut. Era prezent înPiaþa Dacia ºi înCartierul Aeroport,însã, nimeni nu l-a maivãzut. Poliþia îl cautãacum la solicitarearudelor.

„Este vorba despreBârcea Marius, un bãrbat de 34 de ani,care a dispãrut de ladomiciliu din data de18 octombrie 2015, iar pânã în prezent nua mai revenit. Are oînãlþime de aproxima-tiv 1,75 m, pãrulnegru, tuns scurt, faþaovalã, ochii cãprui, iar greutatea lui este înjur de 55 kg. Purta ogeacã de culoare verde,pe cap un fes roºu cualb, iar în picioare aveapantofi sport albi”,spune agentul de poliþieLaura Bradu, purtãtor

de cuvânt IPJHunedoara.

Oamenii din piaþã i-au observat ºi ei lipsa,dar au crezut cã a fost internat în spital,pentru cã avea proble-

me. Nimeni nu ºtieunde a plecat ºi cei careau date despre Mariussunt rugaþi sã sune deurgenþã la 112.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

MagistraþiiJudecãtoriei Petroºaniau decis cã tânãrul careîncã n-a fãcut vârstamajoratului este un pericol major ºi au decisarestarea sa preventivãpentru 30 de zile, iardecizia lor este înte-meiatã þinând cont deistoricul infracþional aladolescentului. Individul,Wilmuº A., în vârstã de17 ani, abia scãpase deînchisoare dupã ce amai tâlhãrit ºi alte persoane în acest an. Înluna octombrie a. c.,tânãrul a fost judecatatât pentru tâlhãrie cali-ficatã cât ºi pentru furtcalificat, dar ºi în 2014a ajuns în faþa magis-traþilor pentru infracþiuniasemãnãtoare.

Astfel, în urmã cucirca o lunã de zile,Judecãtoria Petroºani adecis în cazul adolescen-tului o mãsurã educativãpe o perioadã de 6 luni,pentru cã a tâlhãrit

patru persoane sau afost complice.

Magistraþii au fostîngãduitori dupã ce tâlharul s-a împãcat cuvictimele ºi au hotãrâtca pãrinþii sãi sã-l trimitãla un curs de pregãtireºcolarã ºi sã-l supraveghezeatent. Anul trecut, WilmuºA. a fãcut alte ºapte vic-time, însã atunci a fostvorba doar de furt ºi furtcalificat. Unele dintrevictime au fost furate deindivid ºi complicii sãi ºide patru ori la rândpânã sã ajungã pe mânapoliþiºtilor. ªi atuncimagistraþii petroºãneniau hotãrât sã dicteze

„mãsuri educative” ºi auîncredinþat supraveghe-rea pãrinþilor sãi, darsentinþa se vede cã arãmas fãrã efect. Iertatde prea multe ori, ado-lescentul a jefuit, marþi,o femeie în vârstã de 66de ani, din municipiulVulcan. Femeia a scosde la un A.T.M. sumade 150 de lei, tânãrul apândit-o ºi înainte capensionara sã apuce sã-ºi bage banii înportofel, a tãbãrât pe eaºi i-a smuls din mânã.

„În urma verificãrilor,poliþiºtii din cadrulBiroului de InvestigaþiiCriminale Vulcan auidentificat, la scurt timpde la primirea sesizãrii,un minor în vârstã de17 ani, din Vulcan, careeste suspectat desãvârºirea infracþiunii detâlhãrie”, a declarat sub-comisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 2015 Actualitate 7

Cãrbunele a intrat în malaxorul ecologiºtilor

Poliþia îl cautã pe Marius din Petroºani

C ine nu îl ºtie de pe strãzi pe Marius? Este vorba despre un tânãr cu probleme psihice, care mai mereu a terorizat

angajatele din diverse instituþii, care cântã pe strãzi ºi caredevine uneori agresiv. Nu o datã, oamenii legii au fost chemaþisã îl calmeze, dar acum poliþia îl cautã cã a fost dat dispãrut derudele sale. Dacã l-aþi mai vãzut în aceste zile, puteþi suna la 112.

E cologiºtii nu þin cont de industrie.Complexul Energetic Hunedoara, prin

producþia de cãrbune a intrat în malaxorulecologiºtilor care vor diminuarea alocãrilorfinanciare pentru acest sector care încã þine în viaþã Valea Jiului.

Adolescentul care a tâlhãrit o pensionarã a fost arestatT ânãrul de 17 ani, din municipiul Vulcan, care a tâlhãrit o

pensionarã ce a retras 150 de lei de la un bancomat, ziua înamiaza mare, a ajuns dupã gratii. Individul cu un cazier bogat acerut sã fie liber, dar de aceastã datã judecãtorii n-au mai fostîngãduitori. Magistraþii de la Petroºani au fost indulgenþi cu adolescentul, în douã rânduri, ba chiar l-au obligat sã meargã laºcoalã în speranþa cã se va îndrepta.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Noiembrie 20158 Sport

Parcã altfel serespirã aerul în„Dealul Institutului”. Eibine, dupã un sezonde toamnã excelent,rugbyºtii de la ªtiinþaPetroºani realizeazã o

performanþã curepetiþie, aºa cum s-amai întâmplat înultimii 5-6 ani:încheierea campionatului divizieia doua – DNS – pe

primul loc! O altã generaþie de rugbyºtireaduce ªtiinþaPetroºani în posturade campioanã naþio-nalã la acest nivel,performanþa sportivãdându-i dreptul de ajuca în Superliga. Dinpãcate, doar la nivelcompetitiv, în rest,greu de crezut cã sevor gãsi resurse finan-ciare pentru a susþinerugby-ul petroºenean

la acest nivel. Sevehiculeazã sume desute de mii de euro,poate chiar milionul,pentru un an competiþional.

ªtiinþa Petroºani amai fost în aceastãposturã în douã rânduri, dar proble-mele financiare auþinut echipa „la sol”.

Nu vrem sãanticipãm nimic, noulsezon va începe abia

în toamna lui 2016,pentru cã se vareveni la vechiul sistem, toamnã-primãvarã.

Indiferent însã dece se va întâmpla,un lucru e cert:putem fi mândri de ce au realizatsportivii cu balonuloval, în anulMondialului englez,rugbyºtii de la ªtiinþaPetroºani.

Henþ cu mâna

MÂNDRI DEBALONUL OVAL

Loviturã finalã în „DealulInstitutului”: la ultima etapãdin liga a doua (DNS), cudouã eseuri (Nastasiei,Zaharescu), o transformareºi douã lovituri de pedeap-sã, ªtiinþa Petroºani învingecu 18-12 Politehnica Iaºi,gãlãþenii bat Nãvodari-ul cu20-15 ºi astfel locul 1revine echipei din ValeaJiului.

„Suntem extrem de fericiþi! Am avut un retur înforþã, am avut ºi noroc, amfost cei mai buni. Acumaºteptãm medaliile ºi cupa,dar mai ales caietul de sarcini, sã vedem care suntcosturile pentru Superliga.Universitatea din Petroºaninu poate suporta toate costurile, sperãm cã perfor-manþa noastrã va sensibilizaautoritãþile locale ºi judeþenecare ne pot ajuta pentru a

menþine singura echipã dinjudeþ la nivel de Superligã,acolo unde nu mai e nicifotbalul, nici handbalul,voleiul sau baschetul” a precizat Emil Drumea,directorul tehnic alªtiinþei Petroºani.

Ultima oarã când ªtiinþaPetroºani a activat înSuperliga a fost în sezonul2009-2010, atunci când apromovat dupã un meci debaraj, cu Sportul Studenþesc

Bucureºti la Braºov, scor17-13. Era generaþia lui E.Nagy, Deak, D. Ivan,Hanzi, C. Sabãu, Skverne,M. Toader sau Calo.

ªi atunci, ca ºi acum,Emil Drumea împãrtãºeaaceeaºi bucurie, aceleaºisperanþe: „Aºteptãm cuîncredere sezonul de toam-nã, sã pãºim pe stadioaneleDiviziei Naþionale”.

Sperãm la fel sã fie ºi întoamna lui 2016!

Dacã la juniori C (14ani) un joc a fost echili-brat, (Fair Play Vulcan –ACS Fotbal Jiul 2-2) înschimb al doilea, ACS ªc.Jiu – Dynamic Lupeni s-aîncheiat cu un clar 5-0(goluri M. Matei 2, Ad.Maier 2, A. Miron).

Juniori D (12 ani) auavut parte de jocuri echili-brate, cu scoruri strânse.ACS ªc. Jiul a dispus cu 2-0 de Univ.Petroºani, prin golurile luiRotea ºi Gheorcea.

La juniori E (10 ani),

fes-tival degoluri: Univ. Petroºani –Fotbal Jiul 1-9 (pentrugazde, M. Popa a marcatunicul gol, pentru oaspeþiBadea ºi E. Stoica au reuºitcâte o dublã). Scorul etapei,ACS ªc. Jiul – Inter Petrila12-2, pentru învingãtorimarcând Cepoi (4),Bickling (3) ºi Al. Filip (3).

Rugby, D.N.S.

ªTIINÞA PETROªANI a câºtigat DiviziaNaþionalã de Seniori!

Fotbal juniori

Între zero ºi 14 goluri pe meciCAMP. JUDEÞEAN

HUNEDOARA

ETAPA A 8-A, 7-8 NOV. 2015

Juniori C (gr. 2001)Fair Play Vulcan – ACS Fotbal Jiul 2-2ACS ªc. Jiul – Dynamic Lupeni 5-0Juniori D (gr. 2003)

ªc. Jiul II – Sorii Junior`s Lupeni 0-2ACS ªc. Jiul – Univ. Petroºani 2-0Min. Uricani – Fair Play Vulcan 0-0Juniori E (gr. 2005)

Univ. Petroºani – Fotbal Jiul 1-9ACS ªc. Jiul – Inter Petrila 12-2

Rotea ºi Gheocea (ACS Sc. Jiul) au marcat la juniori D golurile în jocul cu Univ. Petroºani

AntrenorulIosif Izsak(Fair PlayVulcan) a

reuºit un 2-2 cu ACS

Fotbal Jiul

Paginã realizatã de Genu TUÞU