cvj, nr. 245, vineri, 2 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 245

Vineri, 2 noimbrie 2012

CV de candidat la Senat

Vochiþoiu ºi tentativa de

trafic de influenþã

V iitorul senator alpoporului dupã

cum se crede, PP-DD-distul HaralambieVochiþoiu a fost acuzatde tentativã trafic deinfluenþã, de cãtrepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cãrbunele dinValea Jiului,

pãzit ca aurul

F urturile de cãrbunedin garniturile de

tren din Valea Jiului numai existã de câtevasãptãmâni.


“Clientul nostru, stãpânul

nostru”

A vând în vedere cãinternetul are o din

ce în ce mai marecãutare ºi mai mult deatât putem gãsi absolulorice cu doar un simpluclic de mouse, putemvedea cã o foarte mareamploare au luat videochat-urile.


Apa sãracilorle-a pus capac

Nova Serv executã silit

primãriile dinValea Jiului

S alubrizarea dinmunicipiul Petroºani

va fi atribuitã unei societãþicare sã execute lucrãrile decurãþenie timp de 10 ani.Decizia a fost luatã astãzide consilierii locali dupãîndelungi discuþii aprinse.


Banul face diferenþaîntre viaþã ºi moarte

C riza financiarã, lipsa locurilor de muncã ºi lipsa unui trai decent ºtim cã a afectat toatã þara. Daruna dintre cele mai mari probleme o reprezintã servicile medicale. Tot mai multã lume se plânge de

faptul cã pentru orice serviciu medical sau tratamente pe care trebuie sã le facã, unele dintre ele fiindchiar vitale, trebuie sã scoatã din buzinare foarte mulþi bani ceea ce mareamajoritate a populaþiei nu are de unde. >>> P>>> PAGINIAAGINIA 1111

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:45 Cuceritorul 22:30 Mega Piranha 0:30 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 FamiliaDA 20:30 Van Helsing 23:15 X Factor (r)1:30 Van Helsing (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Regãsirea (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Pasiune fatalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine 1:00 Explore Midnight1:30 Pasiune fatalã (r)

9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Înapoi, la noi doi 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 22:30 Copiii spun lucruritrãsnite (r)23:15 Mondenii (r)

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã -Partea a doua12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 16:00 ParlamentulRomâniei 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

PPPPrrrreeeeþþþþ bbbbeeeennnnzzzziiiinnnnãããã

PPPPrrrreeeeþþþþ mmmmoooottttoooorrrr iiiinnnnãããã

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7

Mintia - Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada - Zam �DN 68 A Sãcãmaº Dobra� DN7 Mintia - Veþel �

DN7 Veþel - Leºnic �DN7 Leºnic - Sãcãmaº �

DN7 Ilia - Gurasada �DN7 Gurasada - Burjuc

� DN7 Burjuc-Zam �Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76

Cãinelul de Jos - Bejan �Vulcan pe DN 66A ºi B-

dul Mihai Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll

HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

Prinºi cu lemnfurat

Patru bãrbaþi din Cãlan au intratîn vizorul poliþiºtilor dupã ce au fostprinºi cu lemn tãiat ilegal. Potrivitpoliþiºtilor, cei patru, cu vârstecuprinse între 22 ºi 33 de ani, aufost identificaþi pe raza satuluiValea Sângiorgiului în timp cetransportau material lemnos cu untractor cu semiremorcã.

În urma activitãþilor întreprinse,poliþiºtii au stabilit cã materialullemnos a fost tãiat ilegal de cãtreunul dintre suspecþi, cu scopul de

a-l transporta la domiciliul sãu,pentru a-l folosi la încãlzirealocuinþei.

În cauzã s-a întocmit dosar decercetare penalã, iar cantitatea deaproximativ 4 metri cubi lemn deesenþã cer, a fost ridicatã în ved-erea continuãrii cercetãrilor.

Dosare penale pentru50 de kg de cãrbune

Un bãrbat ºi o femeie din Petrilas-au ales cu dosare penale pentrufurt calificat, dupã ce un echipajdin cadrul Formaþiunii de Ordine

Publicã Petrila i-au depistat, pestrada TraianVuia din Petrila,transportând 16saci din rafieîncãrcaþi cu cãr-bune, fiecare sacavând aproxima-tiv 50 kg.

În urmacercetãrilor, s-astabilitã cã sus-pecþii au sustras

cãrbunele din garniturile de tren cetransportã cãrbune de la mina E.M.Lonea la E.M. Petrila. Sacii cucãrbune au fost ridicaþi de la sus-pecþi, urmând a fi predaþi reprezen-tantului E.M. Lonea.

ªi calea feratã se furãUn bãrbat din comuna

Sântãmarie Orlea a fost prins depoliþiºtii Postului de Poliþie T.F.Simeria-Triaj în timp ce transportacu un autoturism ºinã de cale feratãsustrasã de la linia Subcetate-Haþeg.

În urma cercetãrilor efectuate,poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul atransportat cu autoturismul propri-etate personalã ºi a predat la uncentru de colectare a fierului vechidin Cãlan, 16 cupoane de ºinã decale feratã tip 49, sustrase dingestiunea Districtului L4 Subcetate,cu diferite dimensiuni, avândlungimea totalã de 19,38 metriliniari, calitatea ºi valoarea ºinei decale feratã sustrasã urmând a fi sta-bilitã ulterior.În cauzã s-a întocmitdosar de cercetare penalã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 2012 Actualitate 3

Gabriela RIZEA

O licitaþie pentru atribuirealucrãrii de mansardare aTeatrului „I.D. Sîrbu” dinPetroºani, pentru care ConsiliulJudeþean Hunedoara – carecoordoneazã ºi finanþeazãactivitatea instituþiei – a alocat300.000 de lei, a adus acuze

grave la adresa actualului ºef alPP-DD, Haralambie Vochiþoiu.Candidatul la Senatul Românieia fost acuzat de cãtre preºedin-tele CJ Hunedoara, MirceaIoan Moloþ, de tentativã detrafic de influenþã în favoareaunei firme pe care Vochiþoiu ocontrola. Art Forest Companydin Petrila a participat la lici-

taþie ºi a oferit cel mai micpreþ, dar a pierdut, pe motiv cãpreþurile sunt mult subevaluate.„Societatea, în spatele cãreiaeste Haralambie Vochiþoiu, avenit cu preþuri foarte mici ºi aîncercat sã determine conduc-erea teatrului sã-i atribuielucrarea, ca dupã aceea sã vinãcu un act adiþional prin carecerea suplimentarea sumelor.Proiectantul lucrãrii a spus cãnu se poate realiza lucrarea lapreþurile respective”, susþineapreºedintele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ. Firma pen-tru care Vochiþoiu a intervenitArt Forest Company a contes-tat licitaþia la Consiliul Naþional

de Soluþionare a Contestaþiilorºi a amânat începerea lucrãrilorde mansardare. Abia când afost ameninþat cã i se vor ceredespãgubiri, mâna dreaptã a luiDan Diaconescu în judeþulHunedoara a lãsat-o mai

moale. Haralambie Vochiþoiuafirma cã nu controleazã firmarespectivã, dar cunoaºte toatedetaliile legate de societate ºide licitaþia pentru mansardareateatrului.

Carmen COSMAN

Nu conteazã ce eºti înviaþa de zi cu zi, ci con-teazã pasiuneapentru politicã.Aºa s-ar putearezuma largapaletã de profesiipe are o au candi-daþii la alegerileparlamentare dindata de 9 decem-brie, din judeþulHunedoara. Întotal, pentru fotoli-ile de senatori ºideputaþi sunt vreo50 de candidaþi,iar hunedorenii chiar aude unde alege. În cursapentru Parlament auintrat candidaþi de laºapte partide ºi alianþepolitice ºi majoritateacelor care vor sãacceadã în camera dep-utaþilor sau Senat sunteconomiºti, juriºti sauingineri. Totuºi, pe listelepartidelor politice sunt ºiun interpret de muzicãpopularã, un preot, unziarist, un ºomer ºi unºef de formaþie de pazã.

La sediul Biroului

Electoral Judeþean (BEJ)Hunedoara au depusliste complete de candi-daturi Uniunea Social

Liberalã (USL), AlianþaRomânia Dreaptã(ARD), UniuneaDemocratã Maghiarã dinRomânia (UDMR),Partidul România Mare(PRM), Partidul AlianþaSocialistã (PAS), PartidulPoporului DanDiaconescu (PP-DD). Deasemenea, un canddiatla Senat are ºi PartidulPopular Maghiar dinTransilvania, iar în cursãs-a înscris ºi un inde-pendent, în Colegiul 2Orãºtie-Simeria-Geoagiu.

LuizaANDRONACHE

La nivelul Vãii Jiului ºial judeþului Hunedoara s-aconstituit un grup delucru, care are dreptmenire diminuarea sauchiar stoparea furturilorde cãrbune. Conforminiþiatorului acestuia, pre-fectul Sorin Vasilescu,mãsura s-a dovedit a fiuna eficientã pânã acum.

“La nivelul PrefecturiiJudeþului Hunedoara s-aconstitut un grup de lucrudin care fac parte atât

reprezentanþi aiInspectoratului Judeþeande Poliþie, de jandarmi,Poliþie TF, ai beneficiaru-lui, respectivElectrocentrale Paroºeni,

al producãtorului, respec-tiv CNH, transportatorulCFR Marfã ºi firma careadministreazã gãrileIscroni ºi Vulcan. Acestgrup de lucrufuncþioneazã de a doua zide când am avut acel inci-

dent la Aninoasa, Iscroni,ºi pot sã vã spun cã dinmomentul constituirii ºipânã astãzi, furturile decãrbune din Valea Jiului

sunt zero”, a declaratSorin Vasilescu, prefectulJudeþului Hunedoara.

De altfel, CompaniaNaþionalã a Huilei va tre-bui sã facã ceva ºi cupaza garniturilor de tren,pentru eliminarea defini-tivã a furturilor pe termenlung. “Din mãsurile pecare le-am lansat,Compania Naþionalã aHuilei a scos la licitaþieserviciul de pazã al garni-turilor de tren, pentru cãacum, aceasta intrã înresponsabilitatea trans-portatorului, iar dupã ceva fi desemnatã firmacâºtigãtoare care vaasigura paza garniturilorde tren, acest grup delucru îºi va încheia activi-tatea, cel puþin la nivelulpazei ºi intervenþiei pecare le-am avut pânãacum, urmând sã inter-venim doar operativ înmomentul în care vom fisesizaþi”, a mai spusVasilescu.

CV de candidat la Senat

Vochiþoiu ºi tentativa de trafic de influenþã

V iitorul senator al poporului dupã cum secrede, PP-DD-distul Haralambie Vochiþoiu

a fost acuzat de tentativã trafic de influenþã, decãtre preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara. Vochiþoiu vroia sã efectueze lucrãrilede mansardare la Teatrul I.D. Sîrbu dinPetroºani.

Preoþi, cântãreþi sau jurnaliºti pelistele electorale din Hunedoara

C andidaþii la alegerile parlamentare din data de 9

decembrie au cele mai diversificate pro-fesii, de la preot, pânã la ziariºti sauchiar interpreþi de muzicã popularã.

Cãrbunele din Valea Jiului, pãzit ca aurul

F urturile de cãrbune din garniturilede tren din Valea Jiului nu mai

existã de câteva sãptãmâni. Acest lucru,conform prefectului Sorin Vasilescu, sedatoreazã unor mãsuri luate de un grupspecial constituit pentru asta.

Mircea NISTOR

Mai exact, dacã nu suntfurate, se sparg. ªi, se ajunge,din nou, la bãtrâneasca sem-nalizare a gropilor din asfalt cucrenguþe sau alte obiecte “orna-mentale”.

În urmã cu ceva timp, dupãce reprezentanþii Apa Serv auconstatat cã nu are rost sãînlocuiascã vechile capace decanal din metal cu altele simi-lare, pentru cã sunt furate pe

bandã rulantã,a fost luatãdecizia, încolaborare cuedilii locali,instalãrii decapace execu-tate din altemateriale.Acestea,provenite dinUcraina, nusunt, însã, niciieftine ºi, pare-

se, nici foarte rezistente. Astfel,noile capace au început deja sãcedeze ºi ele, chiar dacã sunt noiºi iarna încã nu s-a fãcut simþitã.Adicã nu s-au “bucurat” deapãsarea stratului de nea sau anisipului “însãrat” care esteîmprãºtiat pe arterele de circu-laþie din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 1 noimebrie 201244 Actualitate

Diana MITRACHE

Campania pentru pre-venirea consumului dealcool rândul tinerilorîncepe în judeþ. Lunilenoiembrie ºi decembriesunt dedicate acestuieveniment ºi poliþia le vaatrage atenþia tinerilor ºipãrinþilor lor despre acestfenomen.

În acest context,Inspectoratul de PoliþieJudeþean Hunedoara,prin CompartimentulAnalizã ºi Prevenire aCriminalitãþii, va realizaîn perioada noiembrie –decembrie 2012, înmunicipiul Deva, proiec-tul „A.C.T.A.Acþioneazã!Crede înTinereþea ta.”, cofinanþatde cãtre Municipiul Deva.„Acest proiect îºi prop-une sã atragã atenþiaminorilor asupra riscurilorasociate consumului de

alcool, atât din punct devedere legal, cât ºi al dez-voltãrii fiziologice ºi psi-hice. Grupul - þintã ales îlconstituie pe de o parte,segmentul minorilor (14 –17 ani), obiºnuiþi sã con-

sume alcool, dar ºiadministratorii/barmaniiunitãþilor de alimentaþiepublicã din municipiulDeva”, spun poliþiºtii dinDeva.

Astfel, poliþiºtii hune-

doreni împreunã cureprezentanþii ONG-uluivor organiza un Atelierde lucru cu tema „Crezicã ºtii totul despre con-sumul de alcool?” la carevor invita 16 tineri din

reþeaua de voluntariat aI.P.J. Hunedoara sã dez-batã subiectul ºi sã con-ceapã materiale de suportcu conþinut informativ –preventiv despre efecteleºi riscurile asumate de

minorii caredecid sã con-sume alcool înlocuri publice ºilocaluri de ali-mentaþie pub-licã. Materiale(suporturi depahare, pliante,etc.), vor fi ulte-rior distribuiteunitãþilor de alimentaþiepublicã din municipiulDeva care doresc sãsusþinã demersul preven-tiv. „Consumul de alcoolde cãtre tinerii sub 18ani, devine un risc majorasumat, pentru cã esteîncurajat de anturaj ºiperceput, ca o modalitateprin care ei se considerãadulþi. Acest fapt estefoarte periculos, de altfel,pentru cã sub influenþabãuturilor alcoolice pot ficomise în mod spontaninfracþiuni grave, cu vio-lenþã, pentru carerãspund penal, lucru decare, mulþi dintre minorinu sunt conºtienþi.” –considerã inspector prin-cipal Fieraru Andrea,sociolog IPJ

Hunedoara.Totodatã, elevii impli-

caþi în proiect vor imple-menta ºi în liceele lor, peparcursul lunii noiembrie,o campanie de prevenirecu titlul „Efectele con-sumului de alcool în rân-dul tinerilor sub 18 ani”.

La finalul proiectului,elevii voluntari vor aplicachestionare tinerilorclienþi ai unitãþilor de ali-mentaþie publicã care auales sã susþinã proiectul,prin expunerea în spaþiulde servire a materialelorde suport cu conþinutpreventiv – informativ, cuscopul evaluãrii impactulproiectului în comunitateºi capacitatea acestuia deconºtientizare a grupuluiþintã.

„În majoritatea activ-itãþilor din proiect,implicãm foarte mult tiner-ii voluntari, elevi dinliceele devene, în primulrând pentru a le deschideºi lor ochii pe aceastãtemã ºi a-i familiariza cugravitatea consecinþelor lacare se expun, dar ºi pen-tru a gãsi cea mai bunãformã de transmitere amesajului preventiv, adec-vatã vârstei adolescenþei,vârstã la care tinerii sunttentaþi sã refuze tot cevine din partea adulþilor ºia autoritãþilor mai ales.” adeclarat Doru Pavel Cara,director executiv alFundaþiei „Conexiuni”Deva, responsabilul deproiect.

Alcoolul ºi minorii

„A.C.T.A. Acþioneazã! Crede în Tinereþea ta”

„A.C.T.A. Acþioneazã! Crede în Tinereþea ta” este titlulunei campanii în care tinerii hunedoreni învaþã despre

efectele consumului de alcool. Totul face parte dintr-un proiectce se va desfãºura în ultimele douã luni ale acestui an.

Capace noi, probleme vechi

P ânã la urmã, se pare cã nici noile capace decanal, recent montate pe strãzile modernizate

din Petroºani, nu vor avea o viaþã prea lungã.Fãcute din aºa zise “materiale compozite”, pentru anu fi “sãltate” de cãtre hoþii de materiale feroase,acestea au ºi ele o viaþã limitatã.

S alubrizarea dinmunicipiul Petroºani

va fi atribuitã unei soci-etãþi care sã executelucrãrile de curãþenie timpde 10 ani. Decizia a fostluatã astãzi de consilieriilocali dupã îndelungi discuþii aprinse.Municipalitatea va plãtiîntre 4 ºi 6 milioane de leioperatorului care vacâºtiga licitaþia.

Consilierii locali de laPetroºani au aprobat unproiect de hotãrâre pentru delegarea gestiunii serviciuluipublic de salubrizare din localitate. Supunerea spreaprobare a proiectului se aflala cea de-a treia încercare,aceasta fiind ºi norocoasã.

«Este vorba de un studiu deoportunitate pentru delegareagestiunii, colectãrii ºi depozi-tarii gunoiului menajer pe razaMunicipiului Petroºani. este oacþiuni în urma cãreia vã fiscos la licitaþie acest serviciu”,

a declarat primarul municipiu-lui Petroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Directorul Serviciului Publicde Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat din municipiulPetroºani, Lucian Dragomir,explica ºi el în ce constã acest

proiect. Serviciul de salubrizarese afla în subordinea SPADPPPetroºani.

„Delegarea privind serviciulde salubrizare înseamnã cã unoperator care va câºtigaaceastã licitaþie se va ocupape o perioadã de zece ani dezile sã facã curãþenia înMunicipiul Petroºani. lamomentul actual gunoiuleste ridicat de cãtre serviciulpe care îl conduc dar trebuiesã þinem cont cã la celelaltecapitole suntem foarte defici-tari. Aici mã refer la maturatulstradal, care se face tot manualcu aceleaºi maturi ºi dat fiinfaptul cã aproape toate strãzilesunt asfaltate, este nevoie deutilaje de mãturat ºi aspiratmecanizate. Este mult maicurat ºi elegant ºi rapid”, adeclarat Lucian Dragomir.

De pe urmã delegãrii gestiunii acestui serviciu ceimai avantajaþi vor fi locuitoriimunicipiului Petroºani.

«În primul rând va fi înavantajul nostru ca adminis-traþie publicã localã pentru cãeste foarte greu de gestionatun astfel de serviciu cu lim-itãrile care ni se impun prinlege, mã refer la numãrul deangajaþi, la toate cheltuielilelegate de acest serviciu. Scopuleste acela al unei calitãþi câtmai bune în colectarea gunoiu-lui menajer ºi a curãþeniei înMunicipiul Petroºani”, a maiprecizat edilul ºef al municipiului Petroºani.

Dragomir considerã cã dele-garea serviciu-

lui va

aduceun plus de beneficii adminis-traþiei.

«Trebuie neapãrat sã imple-mentãm ºi noi la nivelulmunicipiului cã aceasta salu-brizare sã se desfãºoare petimp de noapte la fel cum se

face ºi în marile oraºe.Noaptea nu încurca circulaþia,pietonii, nu-i deranjeazã pecopii de la spatile de joacã ºidin acest motiv ºi noi vomimprima în caietul de sarcini cãaceastã operaþiune sã se facãnoaptea. Avem în administrareCentru Civic la care s-a inau-gurat lucrarea, nu putem bãgamaºini mari, nu putem bãga ºitrage containere ºi sã zgâriem.Acolo totul trebuie fãcutmecanizat cu o stropitoare ºi omaºinã micã care sã nu treacãde o tonã, sã fac o curãþenieimpecabilã pentru centru civic.La momentul actual se aruncãmulte pe jos noi nu am pustomberoane dar centrul nu trebuie sã fie aºa. Mai este ºizona Brãdet unde la fel estenevoie de utilaje mecanizate.De aceea astãzi implementamîn faþa consiliului acestelucruri”, a mai declarat ºefulSPADPP Petroºani.

Aprobarea proiectului s-afãcut cu mare dificultate, maimulþi consilieri locali fiindnedumeriþi asupra unoraspecte din studiul de oportu-nitate.

Delegarea serviiciului desalubrizare ar însemna un oraºmult mai curat, toate activi-tãþile de salubrizare fiind realizate de societatea care vacâºtiga contractul.

Delegarea gestiunii serviciu-lui public de salubrizare implicaun cost de 4-6 milioane de leianual, suma ce va fi plãtitã deadministraþia publicã opera-torului care va realiza serviciilede curãþenie de pe raza loca-litãþii.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noimebrie 2012 Actualitate 5

P rimãriile dinValea Jiului sunt

în executare silitã, dincauza datoriilor acu-mulate cãtre o firmã,aflatã de asemenea, înlichidare. Este vorbadespre Nova Serv,ruptã din firma carefurnizeazã apa pota-bilã în Valea Jiului,pentru curãþarea societãþii – mamã.

Aflatã în lichidare dincauza datoriilor, NovaServ Valea Jiului moarede gât cu administraþiilepublice locale, care au deasemenea facturi neachitate.

Nova Serv a fost înfi-inþatã pentru curãþarea dedatorii a firmei – mamãApa Serv Valea Jiului SA,care trebuia sã accesezeun credit european. Aºacã, Nova Serv a plecat ladrum cu datorii de peste24,4 milioane de lei,

pentru care s-a cerut procedura insolvenþei decãtre Direcþia FinanþelorPublice Hunedoara ºipentru care a fost numitun lichidator judiciar, careîncearcã sã valorificebunurile mobile ºi imobilesechetrate de-a lungultimpului în contul creanþelor.

Mai mult, lichidatorulvrea sã recupereze ºisumele datorate declienþi, iar primãriile nu

fac excepþie de la acesteproceduri. La Uricani, deexemplu, edilii s-au trezitcu bugetul sechestrat încontul sumelor restante învaloare de aproximativ450.000 de lei.

Suma reprezintã pena-litãþile de întârziere pentru gratuitãþile la apãplãtite de Primãrie înperioada 2002 - 2003 –2004, iar singurele chel-tuieli care pot fi fãcuteacum sunt cele cu salariile

ºi cele de funcþionare. Pentru aceste sume,

Primãria Uricani se luptã

în instanþã cu lichidatorulNova serv, iar procesul seaflã în faza de recurs, perolul Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie.

La Petroºani situaþiaeste similarã, iar datoriileadministraþiei publicedepãºesc 400.000 de lei.Întreb timp, edilii au contestat executarea silitã, într-un nou procesaflat pe rolul Curþii deApel Alba Iulia. „PrimãriaMunicipiului Petroºani acontestat decizia de executare a Nova Serv.

Este vorba despre odatorie veche de câþiva

ani de zile, aferentãpenalitãþilor la ordonanþa41, prin care sesubvenþiona plata apeipentru familiile cu nevoi.Lucrurile sunt în instanþãºi se aºteaptã deciziainstanþei de judecatã pen-tru executare”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

Un alt proces se aflã laÎnalta Curte de casaþie ºiJustiþie ºi vizeazã datoriaîn sine ºi temeinicia calculãrii acestor penalitãþi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Apa sãracilor le-a pus capac

Nova Serv executã silit primãriile din Valea Jiului

La Petroºani,Serviciul de salubrizare

se va concesiona pe 10 ani unui operator

1. ªeful pasiv-agresivOri de câte ori ai o problemã, pare mai multdecât înþelegãtor. Dificultãþile apar de-abiadupã ce aveþi conversaþia “clarificatoare”.Vrei sã pleci în vacanþã, sã îþi iei concediumedical sau sã lipseºti câteva ore? Aparent,nu are nimic împotrivã, dar gãseºte altemodalitãþi prin care sã te“pedepseascã” sau sã-þiîncarce ºi mai multvolumul de lucru. Soluþia - Manageriide tipul pasiv-agresiv evita con-fruntãrile directeîntrucât abilitãþile lorde comunicare saunegociere lipsesc cudesãvârºire. Fã-þi un planbine pus la punct pentruzilele în care vei fi plecat, programeazã oîntâlnire cu ºeful ºi deleagã sarcini ºi cãtreceilalþi membri ai echipei.

F ericirea estesubiectivã ºi din ce

în ce mai mulþi oamenise plâng cã momenteleliniºtite, de bucurie ºipace, sunt din ce în cemai rare, stresul ºi gri-jile fiind acelea carepreiau controlul.

Totuºi, poþi sã apelezi lacâteva trucuri dovediteºtiinþific de a fura câtevamomente de fericire, con-form Business Insider:

Cheltuieºte bani pentrualþi oameni

Dacã îþi foloseºti baniipentru a-i face pe alþii feri-ciþi, câºtigi douã lucruridintr-o loviturã, psihologiispunând cã asta îþi vainduce ºi þie o stare de spiritbunã. Studiile aratã cã ceimai fericiþi oameni suntaceia generoºi, care facacte de caritate.

Expune-te la albastruUn studiu al cercetãto-

rilor de la UniversiateaSussex aratã cã per-soanele care se expun laculoarea albastrã suntmai fericite, mai opti-miste ºi scapã de stres.

Asta se întâmplã, cel maiposibil, datoritã asocieriialbastrului cu cerul.

Nu te mai încãpãþânasã-þi impui punctul devedere

Dr. Deepak Cohpra,autorul mai multor cãrþidespre atingerea fericirii (7Keys to Joy andEnlightenment), spune cãneutralitatea este cel maibun mod de a rãmâne feric-it. Poþi sã îþi salvezi pânã la99% din energie dacã nusimþi tot timpul cã trebuiesã impui altora punctul tãude vedere ºi le accepþicredinþele.

Mergi la bisericãªtiinþa susþine biserica,

studiile arãtând în mod clarfaptul cã persoanele caremerg în aceste lacasesfinte în mod periodic aumai puþine griji legate decarierã ºi viitor ºi auparteneri de viaþã de lungã

duratã, aºa cã sunt mai stabili din punct de vedereemoþional.

Numãrã cel puþin 10 prieteni

Cercetãtorii de laUniversitatea Nottinghamspun cã persoanele care aucel puþin 10 prieteni suntmai fericite decât cele cu 5

sau mai puþin.

Prefã-te pânã se transformã în realitate

Poate nu eºti cel mai bunactor, dar dacã încerci sã teprefaci fericit atunci cândnu eºti, îþi vei autoinduce ostare de spirit pozitivã, dupãcum aratã studiilespecialiºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 2012 Fapt divers 76 Fapt divers

3. Bârfitorulªtie care e ultima cucerire a ºefului, dar ºi

despre problemele financiare ale firmei. Acesttip de coleg nu pierde nicio ocazie în a teînºtiinþa cu privire la ultimele bârfe din jur.

Soluþia - Atrage-i atenþia subtil ca nu e treaba voastrã ce fac alþii ºi întrerupe conver-saþia încã de la început. Totuºi, nu fi prea durcu el întrucât, conform ultimelor studii realizate în Olanda, persoanele care bârfesc la

serviciu câteva minute sunt maipuþin stresate ºi dezvoltarelaþii mai apropiatecu colegii. Asta nuînseamnã,bineînþeles, cãtrebuie sã staitoatã ziua pe

“mess” cu colegulbârfitor pentru cã vei

fi catalogat ºi tu drept opersoanã neserioasã ºisuperficialã.

6. ÎngâmfatulNu suporta refuzul, nu crede

cã existã cineva mai presus decâtel ºi, mai ales, nu îi pasã dacã îilezeazã în vreun fel pe ceilalþi.

Soluþia - Dã-i exemple concretedespre cum comportamentul sãu

negativ a afectat compania,colectivul ºi mai ales rezultatele

profesionale. Clienþi care sunt pecale sã renunþe la serviciile

firmei, colegi cãrora le este fricãsã îl abordeze, explicã-i foarte

clar mizând mai ales pe interesullui asupra companiei.

Cercetãtorii de la Michigan StateUniversity spun cã focusarea pe

interesele echipei îmbunãtãþeºteîntotdeauna eficienþa

profesionalã.

L a locul de muncã, relaþiile dintre colegi sunt deosebit de importante.

Într-un colectiv, tipologiile de oameni suntdiferite, la fel ºi modalitãþile prin care tre-buie sã învãþãm sã ne adaptãm fiecãreia.Cheia constã tocmai în a ºti cum sã identi-fici corect aceste tipare. Men’s Health treceîn revistã cele mai comune 10 tipologii pecare le gãseºti la locul de muncã. Citeºtecare sunt caracteristicile fiecãreia ºi cumsã faci faþã cu brio provocãrilor impuse decoabitarea în mediul profesional.(Sursa ziare.com)

8. VeteranulE cel mai vechi în

firma aºa cã are sauconsiderã cã ar tre-bui sã aibã ºi uneleavantaje. În general,nu are încredere încolegii noi sau în tehnicide tipul Facebook sau Twitter.

Soluþia - Încearcã sã îl integrezi eficient înechipã, nu sã te lupþi cu el. Chiar dacã parecã preferã rutinã în defavoarea noului, aratã-icã pãstrezi multe dintre direcþiile propusede el. Respectã-lpentru cã pânãla urmã nu arezistat în firmafãrã motiv, are cusiguranþã uneleatuuri.

9. Timidul de la IT

Cã ne place sau nu, cu toþii avem nevoie de serviciile

departamentului de IT. Ei bine, dacã programatorul priceput

este un geniu cam timid care relaþioneazã mai bine cu moni-

torul computerului decât cu tine, va trebui sã

înveþi sã comunicaþi ºi astfel.

Soluþia - Împacã-te cu situaþia,

nu te aºtepta sã îºi lase proiectele

pentru problema ta ºi rezumã-te

la relaþia profesionalã. Oricât

de timid sau absent pare, nu

va uita cã ai trecut pe la el

pentru a-i sesiza o problemã.

2. Internul excesiv de

ambiþiosDa, la început toþi am fost ambiþioºi din cale

afarã, dornici sã ne impresionãm ºeful.

Totuºi, atunci când în colectiv vine internul

care vrea sã afle cât mai multe lucruri într-un

timp cât mai scurt, e clar cã nu îþi

va mai rãmâne timp pentru

propriile sarcini.

Soluþia - Internii

care fac exces de zel

pun o mulþime de

întrebãri, dupã care

apeleazã tot la tine

de fricã de a nu

greºi. Aºadar, cel

mai bine ar fi sã aveþi

o discuþie preliminarã

în care sã îi explici foarte

clar ce are de fãcut ºi, mai

ales, faptul cã oricine este supus greºelii.

tipologii de la locul de muncãºi cum sã le faci faþã10

7. Colegul cel nou ºiinventiv

Avenit de câteva zile, darplãnuieºte deja sã schimbelumea, în cazul de faþã compa-nia. Toatã tevatura în privinþaideilor sale te ameþeºte ºienerveazã deopotrivã. Soluþia - Încearcã sã-i scrii un

email încurajator, dar totodatãrealist. Spune cã îi apreciezientuziasmul, însã ai vrea sã o iamai uºor ºi sã se concentreze pesarcinile sale directe, fãrã a maiîncerca sã revoluþioneze lumea.

5. VorbãreþulDeºi ai o groazã de

treabã, tipul extremde vorbãreþ de vizaviîþi atrage mereuatenþia. Eºti convins cãar putea vorbi ore în ºir,fãrã ca tu sã îþi poþi duce labun sfârºit sarcinile. Soluþia - Cu cât mai direct, cu atât maibine, spun experþii în domeniu. Aºadar,explicã-i politicos cã, la serviciu, munca e peprimul plan. Deºi subiectele sale sunt foarteinteresante, ai dori sã le lãsaþi pentru o întâlnire în particular. Dacã varianta diplomatãnu merge, adu-þi cãºtile la birou.

10. PsihopatulDacã la interviurile de angajare ar exista un test pentru depistarea psihopaþilor, lucrurile ar fi

mult mai simple. Cum lucrurile nu stau chiar aºa, rezumã-te în a depista colegul care stârneºtefrica în rândul colegilor ºi creeazã o tensiune inexplicabilã în birou.

Soluþia - Evalueazã situaþia pentru a vedea cât de grav e comportamentul persoanei în cauzã. Dacãafecteazã fizic sãu emoþional alþi membri ai echipei, e cazul sã ceri ajutor specializat. În caz contrarsau în situaþia în care psihopatul e deghizat în ºeful tãu, nu-i da ocazia sã te ºicaneze. Respectã-i

indicaþiile ºi dã-i cât mai puþine motive de a te lua în vizor.

A tunci când tegândeºti la

bijuterii ceîmpodobesc locuriatipice, probabil îþivin în minte piercing-urile în nas,buze, sprânceanã,buric... Ce-ai spune,însã, de bijuteriile“montate” pe dinþi?

O astfel de operaþiunede cosmetizare nu estedeloc greu de realizat ºinici nu afecteazã sãnã-tatea dentarã, dupã cumdeclarã pentru Ziare.comdr. Luiza ªtefan. Concret,cum se procedeazã?Se face un periaj cu opastã abrazivã, o igieni-zare ºi se pune un rulou

sub buze pentru a izoladintele ºi a-l metine uscat.Se aplicã un deminerali-zant pe smalþ, se spalã ºise usucã, dupã care se

aplicã modelul dorit declient.

Se foloseºte o lampãspecialã pentrufotopolimelizare ºi se

aplicã un compozittranslucid, care va lipibijuteria. Se face apoitoaletarea zonei, se înlãturã excesul, dupãcare se fotopolimerizeazãdin nou.

La final, se foloseºte osubstanþã cu rol de prote-jare a smaltului ºi totul estegata. De aici înainte, sepot face operaþiuni dedetartraj sau de albire adinþilor fãrã probleme, iardacã persoana cu pricinavrea sã îi fie înlãturatã bijuteria, nu vor rãmânepete inestetice.

Termenul de garanþieeste foarte lung, aplicaþiilenu se desprind de la sine,de obicei clienþii fiind aceiacare vin sã le dea jos pentru cã se plictisesc deele. Se poate alege între zir-coniu, aur (foiþe cu diverseforme), argint, platinã,cristale Swarovski, pânã la

rubine, diamante ºi altepietre preþioase, costurilecrescând de la 250 de leipânã unde þine buzunarul

Medicul Pavel Chirilã,doctor în ªtiinþe Medicale,a subliniat, în acelaºi con-text, cã România este þaraeuropeanã cu cel maimare numãr de bolnavi cucancer, în special decolon, plãmân ºi creier.“O treime dintre acesteforme de cancer pot ficauzate de stilul de viaþãnecorespunzãtor ºi de alimentaþie. Alimentelesunt implicate mai ales încancerul de tub digestiv,din cauza nitraþilor ºi anitriþilor. Este vorba, înspecial, despre mezeluri,mai ales cele ieftine, ºi dezahãr. Nitriþii care ajung înstomac, în contact cuacidul, formeazã substanþecare cauzeazã cancerul detub digestiv”, a mai spus

medicul Chirilã.Potrivit lui Pavel Chirilã,zahãrul are un “mecanism” mai complex,pentru cã slãbeºte capacitatea florei saprofitede a þine piept factorilorcancerigeni.

Medicul Chirilã aver-tizeazã ºi asupra unui altpericol care vine de la adi-tivii alimentari în numãr de1.000. “Cei mai periculoºisunt aspartamul ºi benzoatul de sodiu, acestadin urmã fiind interzis înEuropa de Vest. Acolo,este folosit benzoatul depotasiu, care nu este cancerigen”, a precizatmedicul.De asemenea, potrivit luiChirilã, sticlele de plasticreprezintã o “sursã de cancer” dacã sunt þinute însoare, pentru cã elibereazãbisfenol - substanþa chimicã dãunãtoare.

Modalitãþi de a fi fericit, dovedite ºtiinþific

Bijuterii ºi desene pe dinþi

4. Veºniculobosit

Întârzie mereu ºipleacã întotdeaunaprimul, lãsând altoramulte dintre sarcinilesale. Cam aceasta ar fifiºa postului “veºniculuiobosit”.Soluþia - Dacã eºti ºefullui, lucrurile se vor rezolva destul

de uºor. Îi explici calm în ce poziþie penibilã sepune singur mereu ºi cum îngreuneazã muncacelorlalþi prin aceasta eschivare permanentã. În schimb, dacã îþi este un simplu coleg nu aidecât sã îþi imaginezi cã e cel mai bun colegdin lume. Paradoxal sau nu, un studiu realizatla Universitatea din Nebraska, Lincoln, aratãcã cei care îºi imagineazã cã au cei mai bunicolegi sfârºesc prin a fi mai fericiþi ºi mai eficienþi la serviciu.

Un gând asemãnãtor îlînsoþea ºi pe Milu în timp ce sedeplasa cãtre ºcoala din cel maimare cartier al oraºului.Dimineaþa era seninã ºi rece, peflorile specifice din rondurile delângã trotuare bruma sclipea înbobiþe a toamnã scurtã ºi dinpiaþa în aer liber, mare, agro-ali-mentarã, se auzeau clarrugãminþi, îndemnuri ºi reclame,tocmeli ºi muzicã de proastã calitate, adicã manele ºi chiciuri.

Ca de obicei, saluta ºi erasalutat, rãspundea cu voce tarela saluturile trecãtorilor, vânzãto-rilor de orice rang, a cumpãrã-torilor, pe cei mai mulþi îicunoºtea . Se bucura de ziualuminoasã, avea ºi viaþamomente încântãtoare, cele încare Cerul lucra plãcut...

Când a vãzut cartofii petarabe ºi-a amintit de cele douãcoºuri cu cartofi minusculi, unulera pentru sorã-sa geamãnã,lucraserã amândoi din greu sã-i

scoatã din pãmântul pietros,chiar dacã plouase vreo douãzile mocãneºte, amintire care îladuse repede cu picioarele pepãmântul noii democraþii. Adicãdãdu acuzator din deget înspremai mulþi vajnici mâncãtori deseminþe, care aruncau cojile peasfaltul proaspãt mãturat ºispãlat. Se întrebã, cãutând, celegãturã s-ar putea face întreexpresia „ ei stau sã se afle întreabã” cu starea omuluidisponibilizat, lãsat de toateguvernele de dupã Revolta cubãtaie fãrã loc de muncã, fãrãdreptul de a-ºi asigura existenþa,pe cei mai mulþi îndemnându-i,subtil ºi criminal, sã-ºi ia lumeaîn cap, sã plece peste hotare.Curioasã manevrã, pe ceirãmaºi în suferinþa de acasã, casã le astupe gura ºi sã le distrugã precum picãturachinezeascã rezistenþa ºi protestul uneori agresiv, noiiguvernanþi democraþi au inven-

tat pomana democraticã, cea înfaþa cãreia spiritul creator alromânului obiºnuit a capitulatnecondiþionat, expresia adevenit „ stau la pomanã sã seafle în treabã”, fapt consemnatºi de Þuþea, venerabilul gânditor,care spunea ºi tot spunea... Darcine sã asculte?

Dascãlul îºi continuã drumuladmirând oraºul, clãdirilecurãþate de ploaie, aerul eraproaspãt, unii oameni forfoteaucu treburi, iar spãrgãtorii deseminþe, dupã ce scãparã deprivirile acuzatoare ale fostuluiprofesor, îºi reluarã cu îndârjire„ocupaþia”, umezindu-ºi gâturileuscate cu licoarea dintr-un petde doi litri jumate, þuicã neaoºã,

fãcând un fel de „roata soare-lui” , momârlãneºte, mai binezis oamenii beau „ca la botulcalului”, deci fãrã a serbaanume ceva, beau cuneruºinare, noroc cã erau laºcoalã cei mici, iar poliþiºtiicomunitari încã nu deschiseserãbine ochii, era prea dedimineaþã...

-Vedeþi, domn’ profesor, asta-i democraþia din România?

Nu rãspunse, dãdu din mânãa lehamite. Cel din faþa lui, buncãrãtor de plase ºi sacoºe, cãera zi de piaþã, vorbi maideparte :

-A venit unul cu cartofi faini,maºina-i de Alba, îs aleºi, gatapuºi în þesãturi de-alea, gata cântãriþi, o frumuseþe, domnule!

Instinctiv, ochii îi lunecarãcercetând, vãzu ºi coti spretarabe. Proprietarul cartofilordescãrca marfa dintr-un ARO,avea ºi-o remorcã adecvatã,trãsese utilajele la marginea desus a tarabei, a mesei închiriate.Descãrca rapid, omul se grãbea,cartofii arãtau de mai maredragul, „bravo lui, a avut noroc,va face bani buni”, cel mai miccartof se vedea a fi cam cât

pumnul strâns. Era un tip vân-jos, cu spate larg, stãtea pepicioare zdravene, de munteanuºor crãcãnat. Purta clop înalt,mândru, peste o claie de pãr

blond, cârlionþat, avea mustaþãstufoasã ºi ochi de câine puter-nic, din rasa celor pe care îifoloseau la orice eschimoºii.Peste pantaloniigroºi, bufanþi,trãsese cizme depiele groasã,avea curea latã,cu flori sãpate, oflanea groasã,din lânã þesutã larãzboi, în casã ºiun cheptar cubuzunare inte-rioare ºi exte-rioare, asiguratecu fermoareuriaºe. Dupã cea terminat,vãzând cã lumease adunasefãcând auto-htona „coadã”, arostit cu vocetare, zâmbinddeschis :

-Oameni buni,sunt cântãriþi de

mine ºi de ai mei, vând cu totcu plasã, cinci kilograme arefiecare, plus-minus un cartof,vorba aia, fiecare plasã costã...

Strecurat prin spate, miºcare

vãzutã de Milu, „ºeful” nede-clarat al pieþii îl trase brusc ºi cuputere de braþ, era „angrosistul”care dribla preþuri ºi impozite,

taxe, ca la români, gestsupãrãtor, specific noilorstãpâni din patrie. Cetãþeniiîl ºtiau ºi îi ºtiau ºi de fricã,se avea bine cu cei de laadministraþie ºi primãrie,cumpãra marfa de la pro-ducãtor cu cât credea de cuviinþã, o vindea cu oameniilui tot cu cât considera, adicãera totul ca la noi, un fel de„stat în stat”, era intermedi-arul care se îmbogãþea, carecorupea. Cel tras de braþ îlîmpinse uºor:

-Eu sunt Þãran din zonaSebeºului, ãsta-i numele meu,asta mi-i marfa, am actele înregulã ºi nu-mi place...

Îmbogãþitul de dupãRevoluþie, cu voce de fumãtorînrãit ºi bãutor fruntaº, îºiaruncã duhoarea pestesebeºanul vãdit deranjat:

-Ai rãbdare, ticuþule, cã aicinu eºti de capul tãu, taci, asculþiºi faci cum îþi spun, o sã ieºibine ºi tu, bine ieºim ºi noi, aispus cã te grãbeºti, bãiatule,câºtigi timp dintr-o loviturã, îþicumpãr toatã marfa acum, peloc rãmâne, îþi dau pe kil...

Pãstrându-ºi zâmbetul,sebeºanul cel blond se încruntãuºor, desfãcu degetele „mafiotu-lui” de pe braþ ºi-l împinseiarãºi, mai hotãrât:

-Am plãtit locul, vã rog, aflaþicã sunt chiar de capul meu, sãafle toþi, nu vreau sã am treabãcu nimeni, nu-mi place sã punãmâna pe mine cineva fãrã sã-idau voie, dacã vreþi sãcumpãraþi vã rog sã vã aºezaþi larând, e lume multã ºi mai vine,dau câte douã plase la fiecare,sã prindã cât mai mulþi, ºtiu cãpe la dumneavoastrã nu s-aufãcut în acest an, plecaþi , nu-miplace sã-mi stea cineva în spate,încã o datã, oameni buni, douãplase pentru fiecare, preþul ecinci lei plasa, repede, îs cugrabã !

Ceea ce se întâmplã în con-tinuare îl convinse pe Tãian cãtrãieºte în România, unde oricee posibil. Vãzu „ºatra” mafiotu-lui adunându-se de prin cotloa-nele pieþii, furiºându-se înspatele þãranului, strategie careîi ascuþi curiozitatea ºi care îlobligã pe cel cu cartofii sã seîntoarcã spre atacatori cu faþa.Degetele angrosistului seînfipserã din nou în umãrulþãranului ºi, simþindu-se superior, rãcni :

-Ce spun eu aici e lege,þãrane, eu sunt ºeful, altfel nuvinzi nimic, mârlane, te...

Strigãtele atraserã doi poliþiºticomunitari, proaspeþi, încã

nero-daþi, care cãlcau nehotãrâþi, sãintervinã sau nu, dar lucrurile seprecipitarã. Mâna dreaptã ablondului cãutã pe suprafaþaînchiriatã un cartof pe care îltãiase pe o parte, sã i se vadãmiezul galben, sãnãtos ºi coajasubþire („ am gunoit locul demai mult timp, am rotit pe-acolo ºi cereale, pãmântul meue între izvoare, a trecut cu binede secetã, s-au fãcut cartofii deminune, îs buni fierþi sau copþi,prãjiþi sau topºiþi, se topesc îngurã !”), se strânse brusc mânapeste cartoful frumos ºi, dupãce ridicã braþul stâng eliberându-se de ghearele mafiotului, îl izbipe îmbuibatul cocoloºit deautoritãþi în crucea dintre ochicu atâta putere, încât îl prãvãlipeste taraba alãturatã, leºinat.Neamurile din spate sãrirãurlând, chemau poliþie ºi jandarmerie, voiau ca lumea sãsarã, sã linºeze...

Oamenii, cum se manifestãvitejia pe la noi în ultimeledecenii, stãteau, vorba aia cespune multe, prostiþi, dar cu unfel de mulþumire tâmpã înpriviri, cã o încasase cel care seîmbogãþea, nedrept, din munca

lor, urmãrind eforturile „ºatrei”de a-l pune pe picioare pe celprãbuºit, mobilizarea neamurilorpentru a-l ataca pe sebeºan.Zâmbind în acelaºi fel, fapt careîl entuziasmã pe Tãian ºi-l fãcusã exclame admirativ ceva degenul „ãsta da bãrbat, dragiimei !”,blondul se aplecã ful-gerãtor ºi apucã de pe o stivãcu sãculeþi o secure de mãrimemedie, o învârti cu braþu-i puternic de câteva ori, adicãfãcu roatã liberã în jur, atacatorii o luarã la sãnãtoasa.Apoi, privind spre cei de larând cu încredere, începu sãvândã, vorbind cu tãrie:

-Sunteþi martori. Ãºtia trebuie sã afle cã eu îs nãscutde mamã bunã, nu fãtat, seaude? Pe primul careîndrãzneºte sã punã mâna

pe mine fãrã voia mea îl voidespica de la locul undemãnâncã pânã la locul pe undeiese ce-a mâncat ! Eu nu ºtiu deglumã pe munca mea, pecartofii mei de pe pãmântulmeu, în þara mea ºi libertateamea! Vã rog sã mã faceþi atentdacã se mai strecoarã careva pela spate,gata, Doamne-Ajutã!

În scurt timp omul vândutoatã marfa ºi se pregãti sã urceîn ARO. Vãzând cã erau mulþicare se interesau de cartofi,„aºa de frumoºi, de buni, de ieftini, sã-i dea Dumnezeu sãnã-tate, oare mai vine ?”, omulstrigã sã se audã :

-Pânã se lasã întunericul maiaduc o încãrcãturã, numai sãmã feriþi de creaturile astea aledemocraþiei celei noi, rãmâneþisãnãtoºi !

ªi,dupã ce trânti portieracam veche ºi porni motorul,scãpã o strigãturã :

Am topor bine cãlit,ªapte zile ascuþit,

Sã tai capul la ciocoi,La ciocoi de aºtia noi!...

(fragment de roman)

Ioan Dan BãlanIoan Dan Bãlan

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 2012 Culturã 98 Culturã

D upã coborârea oilor dela „vãrat”, cât permite

vremea, mai pãºuneazãaproape de sat, ca o ultimãpãºune. Acest pãºunataproape de sat þine cam de lacoborâtul din vãrat pânã pela Sf. Paraschiva, 14octombrie. Se zice cã de lasfârºitul lui septembrie, din29, pânã la Vinerea Mare, 14octombrie, de obicei vremease încãlzeºte iar; aceasta este„vara lui Mihai” (sau Mioi).

Legenda spune cã acest Mihaia fost un cãrãuº sãrac, care totlucrând pe la alþii, nu a avuttimp sã-ºi adune roadele de pepãmântul lui. De aceea el l-arugat pe Dumnezeu sã-i dea ºilui atâta varã, cât sã-ºi aduneroadele. Pentru cã era curat lasuflet, Dumnezeu s-a îndurat deel ºi i-a mai dat niºte zile calde,cum a cerut. De atunci, înfiecare toamnã, dupã lãsareavremii reci, mai vin zile calde.

Aºa cum aratã însã MarcelLutic în Timpul sacru.Sãrbãtorile de altãdatã,„Trebuie spus cã Vara lui Mioinu era decât prima varã dintoamnã. Potrivit poporului, armai fi încã alte trei veri; astfel,în preajma Sâmedrului (26octombrie), existau patru zilenumite Vara lui Sâmedru, lângãArhangheli (8 noiembrie) segãsea o zi cunoscutã dubnumele de Vara Arhanghelilor,iar între Arhangheli ºi Crãciunar mai fi o varã, numitã sugestivVara Iernii, aceasta cuprinzândîntre douã ºi patru zile! Comuntuturor acestor scurte veri erau,se spune, cerul senin ºi vremeaneobiºnuit de cãlduroasã.”

Dupã zilele mai calde din„vara lui Mihai” (sau Mioi), întoamnele mai blânde cel mult

dupã „vara lui Sâmedru”, oile sepregãtesc de transhumanþa detoamnã, care dureazã cât permite vremea, în iernile foarteblânde poate dura chiar toatãiarna. În acest caz oile sunt duseîn locuri unde iarba rãmâneverde încã mult timp ºi, cu câtse înainteazã în iarnã, secoboarã mai în sud, de obicei însudul Banatului, unde, datoritãinfluenþelor climatului meditera-neean, se pot gãsi peticepãºunabile de-a lungul întregiiierni.

Aceastã transhumanþã, nu afost afectatã în acest prim deceniu de aderarea României la Uniunea Europeanã, ci sedesfãºoarã dupã aceleaºi tradiþiistrãvechi.

Strigãturile momârlãneºtireflectã foarte bine aceastã plecare a oilor:

„Vã las munþilor cu dragcã eu plec pe alt meleag,te las stâna mea cu dorpân’la anul viitor.Eu cobor cãtre câmpieunde iarna întârzie,nu vine aºa avanca pe-aicea prin ªurean.ªi cu lacrimi pe obrazeu îmi iau un bun rãmasºi vã zic la toþi „Cu bine”pân’la vara care vine!

xBine-ar fi sã mai trãimla munte sã mai ieºimsã se-audã prin pãdurichiote ºi glas de câinimomârlanii de-ar trãin-or sã fie munþi pustiic-aºa-i obicei la noisã þinem, sã creºtem oi!…Munþilor cu stâne mariaveþi grijã de ciobanide ciobani ºi de bãciþeºi de bietele oiþe!”

IOAN DAN BÃLANELISABETA BOGÃÞAN

ÞÃRANMotto: Omul liniºtit în trup, suflet ºi cuget e capabil de orice

fel de reacþii, chiar explozive!

D upã seceta prelungã, cu toate cã oamenii au exe-cutat mai multe praºile ºi curãþiri de buruieni,

vãzând cã vrejurile cartofilor plesneau ca vreascurileuscate, concluzia local-nicilor spunea cã munca a fost înzadar : recolta de cartofi arãta de tot plânsul, cele maiarãtoase exemplare arãtau cam cât oul de bibilicã,adicã erau cartofi buni ca sãmânþã, nu pentru pãstratpe iarnã, pentru consum în casã. De aceea, fiecaregospodar, dupã pile, cunoºtinþe, relaþii ºi noroc, sunaprin þarã sã-ºi procure alimentul de bazã, pe bani saula troc, la înþelegere .

„Vara lui Mioi” ºi „Vara lui Sâmedru”

s-au sfârºit

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

vineri, 2.11.2012, Petroºani 8:00-13:00

Zona afectatã este str. Horea, bl. 1, 3, 5, 2, 4, 6 63.

Motivul restricþiei - anulare conductã OL DN 108 de pe str.

Horea, bl. 2.

RRRREEEESSSSTTTTRRRRIIIICCCCÞÞÞÞIIII IIII AAAAPPPPÃÃÃÃ

H O R O S C O P 2 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Unul dintre pãrinþi îþi va face unanunþ de care se va bucuraîntreaga familie. În ceea cepriveºte proiectele pe care þi le-aifãcut pentru timpul liber, acesteavor suferi unele modificãri, careînsã nu te vor deranja într-o preamare mãsurã.

Relaþia cu prietenii va fi bunã petot parcursul zilei ºi vei petrececlipe deosebit de plãcute în com-pania acestora. Cineva din antu-rajul apropiat va avea nevoie desprijinul tãu ºi nu vei putea sã-lrefuzi. N-ar fi exclus nici sã chel-tuieºti mai mult.

Popularitatea ta este în creºtereºi, chiar dacã vor mai existaunele controverse cu prietenii,nimeni nu se va supãra ºi veireuºi sã strãluceºti în societateoriunde te vei duce. Starea ta fiz-icã va fi bunã, dar totuºi, n-arstrica sã te ohihneºti.

În cãmin s-ar putea deterioracâte ceva, dar cum remedierilese vor face cu uºurinþã, nu estecazul sã te enervezi. Este foarteposibil sã fie nevoie sã faci omulþime de drumuri pentru a tevedea cu rudele, dar ºi cupartenerii de distracþie.

Din punct de vedere sentimentalsituaþia nu este chiar cea pe careþi-ai dori-o dar atâta timp câtrelaþia cu persoana iubitã esteechilibratã nu este cazul sã inter-vii. Din punct de vedere intelec-tual funcþionezi la limita supe-rioarã.

Starea ta generalã nu va fi dintrecele mai bune, cãci nu vei reuºisã îþi foloseºti energia de caredispui. Ai tendinþa de a te impli-ca în mai multe activitãþi odatã ºiîn felul acesta nu vei reuºi sã teodihneºti. Încearcã sã-þi orga-nizezi cu atenþie timpul.

Activitãþile sociale îþi vor facemare plãcere, mai ales cã îþi vorda posibilitatea de a te întâlni cuprietenii, de a te relaxa. N-ar fiexclus sã cunoºti o persoanãcare îþi va fi de un real folos înviitorul apropiat. Doreºti sã pleciîntr-o cãlãtorie.

Energia fizicã va fi la limita infe-rioarã, aºa cã nu este cazul sã teimplici în activitãþi care sã tesuprasolicite. Proiectele pe carele ai în plan pentru timpul libervor trebui amânate din cauzaunor situaþii neprevãzute, dar vorapãrea alte posibilitãþi.

Vei avea o întrevedere cu pri-etenii. Veþi discuta despreproiecte de interes comun ºi veifi tentat sã îþi impuni punctele devedere. Cel mai bine ar fi sã tearãþi ceva mai conciliant, maiînþelegãtor. Nu este cazul sã tegrãbeºti.

Vei avea de fãcut o mulþime dedrumuri care te vor mai debarasaîntr-o oarecare mãsurã de stareade agitaþie de care dispui înultimul timp. Te vei întâlni cuprietenii, care îþi vor face prop-uneri interesante. N-ar fi exclusnici sã fii supãrat.

Situaþia financiarã are toateºansele sã se îmbunãtãþeascã,demonstrând astfel cã nu aimuncit degeaba. Partenerul deviaþã ar putea avea o micãneînþelegere cu unul dintrepãrinþi. Cel mai bine ar fi sã nuintervii în nici un fel.

Prietenii sau rudele aflate pe altemeleaguri vor lua legãtura cutine, ceea ce îþi va face mareplãcere. Vei avea unele discuþiiconstructive cu fiinþa iubitã refer-itoare la programul din timpulliber ºi pânã la urmã vei reuºi sãîþi impui punctele de vedere.

Pentru o comunicaremai bunã ºi pentrurezolvarea mai eficientã aproblemelor pe care le auabonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A.Petroºani, începând cu 1noiembrie 2012 vor avealoc audienþe la sediul soci-

etãþii din Petroºani, str.Cuza Vodã nr. 23 dupãurmãtorul program:

Miercuri, 13:00 –15:00

· ªef Dep. economic - Mariana Matrica

· ªef Dep. Producþie –Cristian Ionicã

Joi, 10:00 - 12:00· Director General -

Costel Avram · ªef Dep. Exploatare -

Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Maximilian GÂNJU

Sute de localnicii dinValea Jiului iau cu asalt

munþii din zonã într-oultimã încercare de a maia strânge un ban de zilenegre. Ghebele sunt ciu-percile urmãrite în princi-pal pentru cã se vândrepede ºi se gãsesc uºor.„Sunt bune la salate, laborcan murate, ori con-gelate. Oamenii le cautãºi pânã acum n-au prea

fost. N-a plouat! Acum,chiar dacã e rece, cum eumezealã au apãrut ime-diat. Ne trezim la cinci

dimineaþa ºi plecãm lapãdure. Seara venim dinmunþi ºi facem un ban.Muncim cum ºtim noipentru cã nimeni nu neajutã ºi am muri defoame”, spune Andrei,unul dintre cei care trãi-esc un an de zile de peurma pãdurii. „La culesde ciuperci, mure sau

afine nu merg cei care osursã de venit. În ValeaJiului sunt foarte multefamilii sãrace caresupravieþuiesc cu baniiadunaþi din culesulfructelor de pãdure chiarºi un an”, mai spunculegãtorii. Pe de altãparte, numãrul mare depersoane care cutreierãmunþii i-a fãcut pe salva-

montiºti ºi jandarmii mon-tani din Parâng sã intre înalertã, iar ultima acþiunede salvare a avut loc zileletrecute dupã ce un ciuper-car s-a rãtãcit. În cãutarealui au plecat doi prietenicare n-au mai gãsit nici eidrumul de întoarcere. Încele din urmã toþi auajuns cu bine acasã.

Goana dupã ciuperci

C hiar dacã este frig, pentru cã aplouat bine, au apãrut ºi ciuper-

carii prin pãdurile din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

„Exista suspiciunea cã ambii luaumitã, iar organele de anchetã le-auîntins o cursã. Joi searã, cei doi au fostarestaþi, dupã ce li s-a organizat un fla-grant. Nu ºtiu despre ce sumã e vorbaºi nici ce au intermediat cei doi”, adeclarat Petru Mãrginean, primarulmunicipiului Deva.

Cei doi angajaþi ai primãriei din Devaau fost deferiþi justiþiei cu propunere dearestare preventivã pentru urmãtoarele29 de zile.

Ovidiu Popa, poliþist local ºi MirceaBold, consilier la Poliþia Localã dinDeva au primit 1.000 de lei, ºpagã dela un cetãþean din localitate, care, pen-

tru cã a ridicat o construcþie ilegalã, tre-buia amendat. Cetãþeanul construise ungaraj în parcarea din faþa blocului, iarcei doi s-au angajat sã nu-l amendezecontra sumei de 1.000 de lei.Procurorii spun cã, angajaþii au primit laînceputul lunii august 200 de lei, iar joiseara s-au întâlnit cu cetãþeanul pentrua primi încã 1.000 de lei.

Flagrant cu poliþiºti ºpãgari, la Deva

D oi angajaþi ai Poliþiei locale din Deva au ajuns în arestdin cauzã cã au luat mitã. Cei doi, un poliþist local ºi un

consilier al Poliþiei Locale au fost prinºi în flagrant. Asta orecunoaºte ºi primarul municipiului Deva, care spune cã aaflat de cei doi, în momentul arestãrii.

Raul IRINOVICI

Astfel cã esteaproape imposibil sãnu gãsim tot felul deanunþuri ºi dereclame care mai decare mai apetisante ºi

mai atractive.Intrând pe una din-

tre aceste multe pa-gini putem vedea cãoferta este foartebogatã ºi ca adminis-tratorii acestor paginifac tot posibilul pen-

tru a satisface ºicele mai maricerinþe.

Putemvedea tineredomniºoaresau chiar mai învârstã, blonde,brunete, roºcatecare ne îmbie sãstãm cu ele de vorbã.Mai mult decât atâtpentru doritorii cumai multe idei fanteziste putem gãsichiar ºi cupluri.

Nici cei care au oaltã orientare nu au

fostuitaþi, ºi petru aceastãcategorie oferta estefoarte mare.

Toate acestelucruri binenteles cãnu vin gratis.Dupã un minutmaxim de chat,frumoasele ºilipsitele deprejudecãþi,domisoarele netransmit elegancã dacã dorimsã vorbim cuele ºi în parti-cular fãrã amai fi deranjaþiºi de alte per-soane online, oputem facecontra unei

sume de bani, carese poate plãti cu

cardul sau dincreditul tele-fonului mobil.

Sumelevariazã de lapersoana lapersoanã ºi

dupã caz înfuncþie de

cerinþele clienþilor,fetele mergând pe

proverbul ’’ clientulnostru, stãpânul nostru’’.

Din toate acestelucruri putem trage osingurã concluzie...ce este frumos costã.

Raul IRINOVICI

În ultima vreme întâlnim totmai multã lume care suferã denenumãrate afecþiuni medicalechiar foarte grave iar problemacea mai mare o reprezintã faptulcã din spitale nu pot primii untratament adecvat bolii respec-tive deoarece nu existã medi-caþia necesarã. Ei primesc totfelul de reþete medicale cu carese meargã la farmacii pentru a-ºiputea lua aceste medicamentenecesare.

Etapele în care cei bolnavisunt plimbaþi de colo colo suntmulte ºi foarte obositoare. Astfelpentru a fi internaþi, mai întâitrebuie sã se adreseze medicilor

de familie pentru eliberareabiletelor de trimitere cãtre secþiiledin spitale pentru investigaþiiamãnunþite. Binenteles cã pen-tru eliberarea biletelor se plãteºteo anumitã sumã de bani. De aicidupã o lungã aºteptare la coadãoamenii se îndreaptã cãtre spi-tale unde primul lucru pe care îlobseva este cã mai trebuie sãmai stea la o coadã foarte marechiar ºi cu numãr de ordile luatîn prealabil. Rãsuflând uºuraþi cãau intrat la cabinetele de specialitate realizeazã cã ºi dacãse interneazã ºi dacã îºi fac tratamentele de la domiciliu, esteacelaºi lucru pentru cã spitalelenu deþin tot timpul medicaþianecesarã pentru tratarea anumi-

tor afecþiuni iar oamenii suntnevoiþi sã i-a reþete medicale ºisã meargã la farmacii pentruachiziþionarea lor.

Deºi aceste reþete sunt compensate, la farmacie li sespune cã trebuie sã plãteascãpreþul întreg pentru medica-mente pentru cã CJA nu au maidecontat de foarte multã vremebanii necesari iar farmaciile nu-ºimai pot permite sã compensezepreþurile. Dupã o lungãaºteptare la cozile farmaciilorputem vedea cum unii bãtrânisau oameni care nu-ºi pot per-mite sã dea atâþia bani preferasã plece triºti ºi se gândesc cãdecât sã arunce foarte mulþi banipe medicamente, care poate înunele cazuri fac diferenþa întreviaþã ºi moarte, mai binecumpãra mâncare ºi îºi plãtescdatoriile cãtre stat pentru cã segândesc cã altfel pot fi penalizaþi.

Mulþi se întreabã pentru ce aumuncit o viaþã întreagã ºi auplãtit la stat toate impozitele ºiasigurãrile de rigoare dacã atuncicând au nevoie urgentã de ser-viciile medicale tot sunt nevoiþisã plãteascã.

O problemã foarte mare înacest sens o au ºi tinerele mãmici care trebuie sã-ºi vaccinezenoii nãscuþi la anumite perioade detimp iar aceste vaccine nu se maiafla în posesia medicilor de familie,trebuie cumpãrate iar preþurilesunt cuprinse între100 ºi 600 lei saumai mult în funcþie devaccin.

Ca o ironie saumai bine zis o sfi-dare faþã de toþilocuitorii tari, dupãcum putem vedea latelevizor, sunt politi-cienii ºi oamenii deafaceri care îºi factoate tratamentele înstrãinãtate, în specialla Viena, ºi preferasã se trateze acolodecât sã facã în aºafel încât sãfuncþioneze corect ºibine ºi sistemul sani-tar din România.Tragem concluzia cãnu le pasã desemenii lor dar tre-buie sã nu uite cã

toate aceste serviici de care beneficiazã sunt tot din baniipopulaþiei ºi mai trebuie sã ºtiecã odatã la câþiva ani suntalegeri la care toþi aºteaptãvoturi dar pentru aia nu facabsolul nimic sã le merite.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 2012

C riza financiarã, lipsa locurilor de muncã ºilipsa unui trai decent ºtim cã a afectat

toatã þara. Dar una dintre cele mai mari proble-me o reprezintã servicile medicale. Tot mai multãlume se plânge de faptul cã pentru orice serviciumedical sau tratamente pe care trebuie sã le facã,unele dintre ele fiind chiar vitale, trebuie sãscoatã din buzinare foarte mulþi bani ceea cemarea majoritate a populaþiei nu are de unde.

A vând în vedere cã internetulare o din ce în ce mai mare

cãutare ºi mai mult de atât putemgãsi absolul orice cu doar un sim-plu clic de mouse, putem vedea cão foarte mare amploare au luatvideo chat-urile.

BBaannuull ffaaccee ddiiffeerreennþþaa îînnttrree vviiaaþþãã ººii mmooaarrtteeActualitate 11

“Clientul nostru, ssttããppâânnuull nnoossttrruu””

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 noiembrie 201212 Actualitate

D upã cum era deaºteptat, sute de

cerºetori au venit înPetroºani pentru acere milã deLuminaþie. Pentru unvad cât mai bun încimitir, cerºetorii audus lupte la propriu,iar de la distanþã erau„protejaþi” de capii lor.

Cimitirul CentralPetroºani încã de la pri-mele ore ale dimineþii s-aumplut de cerºetori. Ceicare au venit cu noaptea

în cap, au prins un loc pealeea de la intrare undelocalnicii sunt tentaþi sã-ºiducã mâna la buzunar fãrã

sã-i rogi prea mult. Ceicare au venit mai târziu,au fost nevoiþi sã umbleprintre morminte ºi sã se

þinã scai de cei care auvenit cu o lumânare lacãpãtâiul celor dragi. Dinpeisaj n-au lipsit nici ceicare conduc reþelele decerºetori. Discreþi, aceºtiainterveneau ori de câte oricineva care nu era dingrup încerca sã se aºeze lacerºit în zona pe care eiau pus stãpânire. „De aicimergem la cimitirul delângã Guþã (n.r. Sãlãtruc-laieºire din Petroºani). Aºa aspus boss-ul (n.r. capulreþelei de cerºetori) pentrucã de acolo am scos mulþibani anul trecut. Primimbani de la cei care vin încimitir dar dacã ne dau demâncare sau bãuturã, leprimim de ochii lumii.Suntem împãrþiþi pe zoneºi nu are voie alt cerºetorsã se punã aici. Primadatã îi spunem noi ºi dacãnu înþelege intrã boss-ulpe felie”, ne explicã unul

dintre cerºetori. Autoritãþile locale au

pus forþe de ordine laintrarea în cimitir pentru apreîntâmpina eventualeincidente. „Noi ºi cu ceide la Poliþia LocalãPetroºani avem grijã sã nuplece la sfârºitul zilei cuflorile, sã nu fure din cimitir. Au intrat mulþicerºetori ºi omenii suntderanjaþi de ei. Mai rãueste când se îmbatã ºi facscandal la morminte. Noipe aceºtia îi avem învedere ºi-i scoatem repedeafarã”, a explicat IstvanHodoº – responsabilCimitirul CentralPetroºani.

O ameni sãrmaniprintre

impostoriPrintre impostori s-au

aflat ºi oameni pentrucare mila localnicilor

înseamnã mult, hranapentru o sãptãmânã, ºi auprimit cu bucurie oricefelie de cozonac.

Nicolae are 41 de ani ºinu poate munci. Are oinfirmitate care-l þintuieºteîn scaunul cu rotile. Dincei 270 de lei primiþidrept pensie, trebuie sãdea de mâncare familiei.Are 11 guri de hrãnitacasã, iar pomana primitãde 1 noiembrie îipotoleºte foamea douãzile. „Nu strig, nu cer ºinu stau cu mâna întinsã.Oamenii ºtiu de ce suntaici, mã cunosc cã nu suntprefãcut. Îmi dau ce pot ºieu le mulþumesc ºi mã rogsã fie pomanã pentrumorþi. Pensia nu-miajunge sã trãiesc o lunã ºitrebuie sã stau la milaoamenilor. Alt ajutor nuam ºi din ce în ce maimulþi oameni ajung camine. Sã trãiascã de pe ozi pe alta”, spune bãrba-tul. Criza i-a împins sãstea cu mâna întinsã ºi pecei care nu se gândeauvreodatã cã vor ajunge sãcearã milã. Situaþia a fostasemãnãtoare în mai toatecimitirele din Valea Jiului,unde sute de sãrmani îºivor potoli foamea, celpuþin pentru câteva zile,din milostenia localnicilor.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Primãria a primenitmormintele abandonate

I eri dimineaþã, în CimitirulCentral, edilii munceau de zor

pentru a strânge ºi ultimele resturiprovenite de la curãþenia generalã.

De circa o lunã de zile muncescangajaþii municipalitãþii Petroºani pentru

a pune la punct cel mai mare cimitir dinlocalitate, astfel ca de Luminaþieoamenii sã nu mai ajungã la morminteprintre scaieþi ºi moloz. Municipalitateaºi-a trimis angajaþii pentru munci comunitare sã reabiliteze ºi mormintelede care nu s-a mai îngrijit nimeni.„Rezultatele se vãd cu ochiul liber ºicimitirul aratã aºa cum ar trebui. Într-adevãr am îngrijit ºi mormintele la carenu s-a mai trecut de multã vreme”, auspus reprezentanþii cimitirului. (M.G)(M.G)

L a 130 de ani dela naºterea lui

Aurel Vlaicu,Biblioteca Judeþeanã„Ovid Densusianu”Hunedoara-Deva îlomagiazã pe pionierulaviaþiei româneºti.

Manifestarea va avealocr în data de 6 noiem-

brie 2012, ora 1300, laSala „Liviu Oros” aCentrului Cultural „DrãganMuntean” din Deva.„Aceastã activitate seînscrie în tradiþia biblioteciinoastre de a face cunos-cute marile personalitãþiale judeþului Hunedoara,contribuþia acestora laîmbogãþirea patrimoniului

cultural, ºtiinþific, spiritualal þãrii ºi al lumii. Avem învedere în primul rând, capublic-þintã, generaþiiletinere cãrora dorim sã leinsuflãm interesul faþã devalorile autentice alepoporului nostru, valori cucare ne mândrim”, adeclarat Sebastian Bara,directorul Bibliotecii

Judeþene. La manifestare au fost

invitaþi sã participe elevide la liceele din Devacãrora li se va prezentaviaþa ºi activitatea lui AurelVlaicu, realizãrile de pio-nierat în domeniul aviaþieicu care s-a remarcat laînceputul secolului XX,aportul lui la dezvoltareaaviaþiei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Aurel Vlaicu, omagiat la Deva

A început mara-tonul campaniei

electorale. Urmeazãdin nou (din ce în cemai des...) o perioadãcu promisiuni,jurãminte ºi rugãminþifierbinþi. O perioadã încare poporul e din nouridicat în slãvi, vener-at, ajutat, lãudat,iubit, proslãvit.

Trece pe primul loc în topul priori-tãþilor, primeºte ajutoare, ceaiuri calde lacozile moaºtelor, mici cu muºtar, gãleþi cuulei, fãinã ºi ce-o mai fi sã fie. Tot ce-imoca-i bun ºi binevenit, cu atât mai multcând e vorba doar de o ºtampilã pusãpe... cine trebuie.

Spectacolul „Titanic Vals”, ce se vajuca sâmbãtã, 3 noiembrie, ora 18, esteo paralelã perfectã cu ceea ce se întâm-plã în perioada asta ºi n-ai cum sã nu facihaz de necaz. N-ai cum sã nu ieºi la final,pe uºa Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”,mult mai binedispus decât ai intrat.

“În 1931, la Paris, mi-am pus îngând sã scriu o piesã care sã senumeascã „Titanic Vals” ºi a cãrei acþi-

une sã se petreacã în provincie ºi, maiexact, în Câmpulungul meu natal,fiindcã, oriunde aº fi auzit „TitanicVals” ºi în orice stare sufleteascã m-aº figândit la mine, melodia aceasta însem-na Câmpulungul, provincia cu oameniiei buni ºi modeºti sau ridicoli, cuîntâmplãrile ei vesele sau triste, cudramele ºi comediile ei publice saufamiliale (...)”, spunea Tudor Muºatescula premiera din anul 1932.

De asemenea, duminicã, 4 noiembrie,ora 12, cei mici sunt aºteptaþi la specta-colul „Floricica Purpurie”, care vadeschide stagiunea pentru copii. Lãsaþi-isã se bucure de inocenþã ºi puritate câtmai mult. Le va fi dor de perioada asta...

Oana Oana TUÞUTUÞU

Lupte între cerºetori pentru un loc cât mai bun

Dacã tot a început lupta pentru ciolan...

cvj, nr. 245, vineri, 2 noiembrie 2012

Documents