cvj nr. 1024 joi 21 ianuarie 2016

Gerul a muºcat pãtrunzãtor în ultimelezile, iar zeci de oameni auajuns la secþia Spitalului deUrgenþã din Petroºani.Printre ei, ºi un bãtrân de82 de ani, care locuia sin-gur ºi care a fost vizitat deun vecin. Aceasta a sunatimediat la 112, când l-agãsit aproape degerat în

locuinþa sa ºi aºa a ajunsla spital. „Astãzi a fost decãtre SMURD un pacient,care îngheþase în casã.Pot spune cã pacientulvârstnic a fost internat cuhipotermie moderatã”, adeclarat dr. MonicaCiugulea, medic la U.P.U.din cadrul Spitalului deUrgenþã dn Petroºani.

Nici oamenii strãzii nu sunt ocoliþi acum deprobleme. Majoritatea,însã, ajung când le estefoarte rãu ºi sunt obsevaþide echipajele de poliþie.Din pãcate, însã, ei refuzãajutorul ºi imediat ce seînzdrãvenesc puþin, ies dinnou afarã în ger. „Da, vinºi oamenii strãzii, dar din

pãcate nu toþi doresc sãfie trimiºi la adãpost, fiind-cã acolo nu au voie decât sãfie curaþi, sã nu bea”, a maispus medicul de la secþia deurgenþã a spitalului.

Medicii ne sfãtuiesc sãevitãm ieºirile dese acum,când temperaturile sunt

atât de scãzute, pentru cãbolile se pot agrava multdin cauza gerului. „Ceicare se ºtiu cardiaci nu au ce sã caute afarã pefrigurile astea, pentru cãfrigul decompenseazãbolile cronice. Ar trebui sãstea în casã, la cãldurã,sau sã se îmbrace foartebine, dacã e musai necesar sã iasã afarã”, nesfãtuiesc medicii.

Temperaturile extremecontinuã sã se înregistrezeºi în zilele urmãtoare, cândsunt aºteptate minime ºi de- 20 C, aºa încât medicii nesfãtuiesc sã ieºim cât maipuþin afarã.

Diana MITRACHE Diana MITRACHE

Un noutelescaunîn StrajaU n nou telescaun

în Straja. Lamomentul de faþã, staþiunea montanãStraja este cea maiatractivã din perspectiva turiºtilorcare în fiecare weekendsunt cu miile.

Pentru a spori numãrul celor care aleg ca destinaþie staþiunea mon-tanã, investitorii din zonã auîn vedere montarea unuinou telescaun. Acesta va fi amplasat paralel cuteleschiul 3 ºi va duce pânã pe pârtia Mutu.

Anul acesta au în vedere investitorii din Strajarealizarea acestui nou mijlocde transport pe cablu.

Staþiunea Strajaînsumeazã aproximativ 26km de domeniu schiabil. 20km sunt acoperiþi cu zãpadãartificialã. Cele 10 instalaþiide transport pe cablu vãasigurã accesul facil la toatepârtiile din staþiune.

Sunt amenajate 12 pârtiide schi, fiecare fiind

echipatã cu instalaþie detransport pe cablu. Cincidintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã,fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânãseara târziu. Sunt întreþinutecu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, pentru a lemenþine în condiþii cât maibune de schi. Datoritã construirii telegondolei carepleacã din Lupeni (petraseul vechiului telescaun) ºia noului telescaun de pe Vf.Straja, apar pârtii noi, ceamai lungã fiind Pârtia Straja,care pleacã din Vf. Straja(1868m) ºi ajunge la staþiade îmbarcare a telegondolei(750m), având o lungime de 8,1 km.

Monika BACIUMonika BACIU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1024

Joi, 21 Ianuarie 2016

O fetiþã cu handicap a fost trimisã de un

medic sã munceascã

C opilei i-a fost schimbatã încadrarea gradului de handicapdin „grav” în „mediu”, pentru cã, între evaluãri, „fetiþa

n-a rãmas fãrã o mânã sau un picior”, susþine mãtuºa fetei.Femeia este disperatã ºi cere ca fetiþa sã fie evaluatã corect deo comisie de la minister ºi nu de cea din judeþul Hunedoara, încare nu mai are încredere. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Bãtrân degerat în propria casãG erul cumplit face victime ºi cele mai multe ajung la secþiile de

urgenþã ale spitalelor. Un bãtrân de peste 80 de ani a fost adusmiercuri dimineaþã la urgenþã cu hipotermie ºi, alãturi de el, au maiajuns oamenii strãzii, dar ºi bãtrâni din grupele de risc. Medicii ne recomandã, însã, tuturor sã evitãm plimbãrile în ger.

Premierul RomânieiDacian Cioloº a apreciat cã de-a lungulanilor s-au fãcut anumite greºeli înimplementareaproiectelor cu fondurieuropene, iar acesteanu îºi gãsesc aplicareapracticã în beneficiulcomunitãþii.

“Noi ne-am concen-trat foarte mult pepartea administrativã,de absorbþie a fon-durilor, ceea ce a fostun lucru bun, pentrucã, uite, pânã la urmã,chiar ºi aºa, n-am

reuºit sã absorbim25% din alocareabugetarã totalã ºi astaa fãcut sã nu ne concentrãm suficient,în paralel cu absorbþiafondurilor, ºi peimpactul pe care utilizarea acestora îlare. Intrãm acum într-o nouã perioadãbugetarã, 2014-2020,ºi România trebuie sãfoloseascã cât maibine perioada asta, nudoar pentru a absorbiîn economie câtevamiliarde de euro, darºi pentru ca absorbþia

aceasta în economiesã dea rezultate maibune decât a dat pânãacum. Deci, o mai bunã þintire a utilizãrii fonduriloreuropene. Deci, aºvrea sã schimbãmacum modul de abor-dare ºi când vorbim deabsorbþia fonduriloreuropene sã o facemcorelat cu obiective depolitici sectoriale. Cevrem sã facem îndomeniul sãnãtãþii, cevrem sã facem îndomeniul educaþiei, cevrem sã facem în, eu

ºtiu, în alte domenii,în domeniul social, cene permit sã facemfondurile europene, ceavem din fondurinaþionale alocat pedomeniile respective ºicum putem integra ºifondurile europene, ºifonduri naþionale ca sãne atingem niºteobiective de politicipublice. Deci vreau sãpornim invers, de laobiectivele de politicipublice ºi modul cumfolosim fondurieuropene ºi naþionaleca sã atingem niºte

obiective. ªi în sensulãsta am avut discuþiileºi aici ºi în sensul ãsta vã rãspund laîntrebare. Aº vrea cape viitor, pornind dela evaluãrile pe care leavem vizavi de calitatea absorbþiei sãvedem cum putemîmbunãtãþi calitateaacesteia atunci cândse va decide ca pe o

anumitã mãsurã saupe un anumit programoperaþional, pe o anumitã mãsurã sã fiefacilitat un anumit tipde proiecte pe anumite teritorii saupe anumite zone dedezvoltare”, a subliniatpremierul României,Dacian Cioloº.


C ulmea ironiei. În timp ce unii

cetãþeni se plâng cã nu sunt curãþatedrumurile, alþii suntnemulþumiþi cã a fostînlãturatã zãpada de peun drum judeþean careera pretabil a fi folositca pârtie de schi.

Anul trecut autoritãþilelocale de la Vulcan au decissã transforme drumul sprestaþiunea montanã PasulVâlcan în pârtie de schi ºi auluat amendã. Astfel, anulacesta drumul este curãþat.Consiliul JudeþeanHunedoara este instituþiacare a derulat procedurilepentru serviciile dedeszãpezire având în vederecã drumul este judeþean.Edilii ar fi vrut ca în zonã sãorganizeze activitãþi dedicatesporturilor de iarnã.

“Drumul judeþean 664care leagã Municipiul Vulcan,(prin Pasul Vâlcan), deComunã Schela jud. Gorj,aparþine Consiliului JudeþeanHunedoara. Astfel

întreþinerea lui pe timp deiarnã se face în baza unorcontracte încheiate deConsiliul Judeþean cu firmeprivate.

Cu toatã insistenta noastrã de a nu se intervenicu material antiderapant pedrum, ieri acesta a fostcurãþat pe porþiunea reabili-tatã, firma privatã argumen-tând cã reprezentanþiiConsiliul Judeþean doresc sãvadã starea în care se afladrumul, având programatã orecepþie împreunã cureprezentanþii ADR VEST,(probabil ultima), la lucrãrileefectuate pe acesta.

Sincer ne pare rãu, dardeocamdatã avem posibilitãþilimitate în ce priveºte organizarea activitãþilor deiarna în Pasul Vâlcan ºi astanu datoritã neimplicãriiAdministraþiei Locale. Avempromisiuni ca pentru sezonulurmãtor sã avem noi pãrþiicare sã ne mulþumeascã petoþi”, spune CristianMeriºanu, viceprimarulmunicipiului Vulcan.

Curãþarea carosabilului anãscut discuþii în rândul vul-

cãnenilor care se declarãtotal nemulþumiþi de aceastãmãsurã.

“Pãcat era bucuria copiilorºi a tuturor vulcanenilor darcu siguranþã au fost unii careau fãcut mare vâlvã ca drumul nu este curãþat”,spune o vulcãneancã.

Alþii acuzã cã sus în staþiu-ne nu existã nicio posibilitatede petrecere a timpului.

“Pe când se va vedea cevaconcret, ºi dacã se urcã pânãsus nu ai ce face, nu estenimic amenajat,,, când eracabana mare te mai puteaiduce, acum pentru ce sãmergem, sã bei un ceai sauun vin în frig, nu se maipune vorba dacã vrei sãmãnânci ceva”, spune un alt vulcãnean.

Existã ºi cetãþeni care considerã cã drumul trebuiecurãþat având în vedere statutul acestuia.

“Alþii se plâng ca nu lecurãþã drumurile, noi neplângem cã ne sunt curãþate.Pãrerea mea e cã drumul edrum ºi trebuie curãþat, nu epârtie de ski. Problema e cãPasul Vâlcan e o staþiune

care nu are domeniu skiabil,hoteluri/moteluri, restau-rante. Mãcar peisajul e fru-mos. Prin urmare, dacã eºtiturist ºi nu ºtii unde sã faci opozã cu un peisaj frumos,Pasul Vâlcan te aºteaptã cubraþele deschise ºi atât”,scrie un alt vulcãnean.

Peste 12 milioane de leiau fost investiþi în proiectulde modernizare a celor patrukilometri ai drumuluijudeþean Vulcan – PasulVulcan, finanþat în cea maimare parte de UniuneaEuropeanã. anul trecut,Ministerul DezvoltãriiRegionale a sancþionatadministraþia localã dinVulcan pentru închidereadrumului judeþean spre PasulVâlcan, care a devenit pârtiepentru cei care urcã cutelegondola în zona de agre-

ment. Primãria Vulcan a fostamendatã cu 2.000 de lei dereprezentanþii MinisteruluiDezvoltãrii Regionale, înurma unui control efectuatpe drumul judeþean 664Vulcan – Pasul Vâlcan.Sancþiunea a fost datã pentrucã li s-a permis schiorilor ºituriºtilor veniþi la sãniuº sãfoloseascã ºoseaua ca pârtie.Drumul judeþean de patrukilometri a fost modernizatprintr-un proiect finanþat dinfonduri europene, iar la scurttimp dupã inaugurareaproiectului, dupã primele ninsori abundente din acestsezon, administraþia localãdin Vulcan a decis sã îlînchidã, pentru a putea fifolosit ca pârtie de turiºtiicare ajung în Pasul Vâlcan.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Culmea nemulþumirii. Indignaþi cã a fost curãþat drumul de zãpadã

Guvernul realizeazã hãrþile sãrãcieiH ãrþile sãrãciei. Guvernul României are în vedere realizarea unor hãrþi ale sãrãciei

pentru a avea o imagine clarã asupra zonelor în care trebuie îmbunãtãþit nivelulde trai. Astfel, în urma realizãrii acestor hãrþi, autoritãþile locale ºi centrale vor trebuisã se concentreze asupra acestor zone pentru a le rezolva problemele.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016 Actualitate 3

I nsolvenþa asigurã

protecþie juridicãReprezentanþii

Ministerului Energieisusþin cã intrarea îninsolvenþã a CEH îi asi-gurã societãþii protecþiejuridicã, însã dispar ºianumite structuri. Astfel,a încetat mandatuladministratorilor statutari, iar adunareageneralã a acþionarilor ºi-a suspendat activitatea.

“În data de18.01.2016 a fost convocatã adunarea

generalã extraordinarã a acþionarilor pentrudesemnarea administra-torului special care sãconducã activitatea debitorului sub suprave-gherea administratoruluijudiciar, sã coordonezeîntocmirea planului dereorganizare ºi sãreprezinte intereseleacþionarilor în procedu-rã. Conform prevederi-lor legale, planul dereorganizare elaborat dedebitor, prin administra-torul special va fi supusaprobãrii adunãrii gene-

rale a acþionarilor CEH.Totodatã, în temeiulprevederilor art. 54 ºi55 din Legea nr.85/2014, odatã cunumirea administratoru-lui special, mandatuladministratorilor statutariînceteazã, iar adunareageneralã a acþionarilor îºi

suspendã activitatea”, searatã într-un rãspuns alMinisterului Energiei.

Deschiderea procedurii insolvenþei asuspendat toate ordo-nanþele de platã împotri-va CEH, iar societateaeste protejatã prin lege.

“Prin deschiderea

procedurii insolvenþei,CEH a trecut sub protecþia juridicã asigu-ratã prin lege, partici-panþii la procedurã fiindinstanþele de judecatã,judecãtorul sindic ºi creditorii, precum ºiadministratorul special în limitele atribuþiilorsale stabilite de lege”,mai aratã oficialiiMinisterului Energiei.

R eversulmedaliei

Cealaltã faþã a mon-edei duce spre faliment,iar reprezentanþii minis-terului de resort nuexclud nici aceastã vari-antã. Dezastrul se poateîntâmpla dacã planul dereorganizare nu esteaprobat de creditori.Ieºirea din crizã estevãzutã de minister prindouã variante.

V arianta 1 – plan de restruc-

turare aprobat“Planul de reorgani-

zare propus de debitorprin administratorul special este aprobat decomitetul creditorilor ºiadmis de judecãtorul

sindic, caz în care laaprobarea planului dereorganizare propus deadministratorul specialacþionarul poate inter-veni cu elemente care sãþinã cont de anumiteþinte strategie, atât pen-tru siguranþa sistemului,cât ºi pentru rezervareaunei protecþii sociale ºide mediu”, este una din-tre soluþiile de redresare.

V arianta 2 –faliment

“Planul de reoregani-zare propus de debitorprin administratorul special nu este aprobatde comitetul creditorilor,ceea ce ar crea premise-le deschiderii proceduriifalimentului, caz în careGuvernul, prin instituþiilesale va monitoriza numairespectarea actelor normative specifice dereglementare în domeni-ul energetic ºi al pro-tecþiei mediului”, estevarianta cu numãrul 2.

Atfel spus, în cazulfalimentului, angajaþiiCEH pleacã acasã fãrãdrept de apel, fãrã sumecompensatorii, disponi-bilizãri sau alte facilitãþi.


Angajãrile în minerit, tot în procedurã de filtru

C urtea Supremã încã nu a fãcut luminãîn cazul angajãrilor de la Complexul

Energetic Hunedoara din anul 2013. maimult decât atât, procesul de la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie nici nu a primit încãtermen de judecatã.

Angajãrile din 2013 de la Societatea Naþionalãa Huilei, în instanþã. Anul 2013 a fost caracterizatla nivelul Societãþii Naþionale a Huilei de angajãri.Dupã zeci de ani, la minele din Valea Jiului au avutloc angajãri, dar ºi acestea au debutat cu stângul.

Criteriile au fost stabilite de conducerea soci-etãþii, iar unele dintre acestea au intrat în vizorulConsiliului Naþional pentru CombatereaDiscriminãrii. Complexul Energetic Hunedoara aprimit o amendã de la CNCD drept pentru care auapelat la instanþã. 3000 de lei ar trebui sãplãteascã Complexul Energetic Hunedoara caamendã contravenþionalã pentru nerespectareaanumitor condiþii.

Astfel, pentru angajãrile din luna mai de la MinaLupeni, CEH a stabilit mai multe condiþii, iarCNCD a a dispus - prin Nota de autosesizare nr.3682/29.05.2013 - începerea din oficiu a uneianalize de discriminare pe criterii de vârstã, domiciliu ºi þinutã. Cei de la Complexul EnergeticHunedoara au pierdut procesul de la Curtea deApel Alba Iulia, iar apelul se va judeca la ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie. Deocamdatã instanþasupremã nu a acordat un termen de judecatã înacest dosar.

Monika BACIU Monika BACIU

Falimentul CEH, la mâna creditorilor

“Cei de la ministerau fost la Bruxelles ºiam înþeles cã în data de22 ianuarie ComisiaEuropeanã va transmitedacã aprobã sau nuplanul de restructurareîntocmit de ISPE”, adeclarat Viorel Stancu,directorul general alCEH.

În tot acest timp,reprezentanþiiMinisterului Energieisusþin cã au în vederetransformarea ajutoruluide stat în ajutor derestructurare pentruCEH. La momentulacordãrii ajutorului, sespecificã faptul cã planul de restructurareprevede lichidarea voluntarã a societãþii.

“Ministerul Energieicontinuã acþiunea denotificare a ComisieiEuropene a intenþiei detransformare a ajutoru-lui de stat individual desalvare, acordat CEHprin OUG nr.

22/2015, în ajutor derestructurare în bazaplanului de restructurarecarem în caz de apro-bare, poate deveniparte componentã aplanului de reorgani-zare, având în vederfaptul cã, în conformi-tate cu ComunicareaComisiei Europenereferitoare la ajutorul destat acordat între-prinderilor în dificultate,CEH, ca întreprindereîmpotriva cãreia s-adeschis o procedurãcolectivã de insolvenþã,poate beneficia de unajutor de restructurare”,

aratã oficialiiMinisterului Energiei.

Planul de restruc-turare întocmit de ISPEºi aprobat în lunadecembrie a anului tre-cut de Consiliul deAdministraþie prevededivizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“Mãsurile luate învederea redresãrii activitãþii, CEHunedoara, respectivactivitatea minierã ºiactivitatea de producerea energiei electrice ºitermice, în cadrul unorcompanii separate astfel: CompaniaMinierã Petroºani –care sã preia activitãþileminiere ºi activitãþileconexe ºi CompaniaElectrocentrale Paroºeni– care sã preia activi-tatea de producere aenergiei electrice ºi ter-mice din SE Paroºeni ºiactivitatea de producere

a energiei electrice ºitermice din cadrul SEDeva”, se aratã într-unrãspuns oferit dereprezentanþii CEH.

Ultimul Draft, înaintat de Institutul deStudii ºi ProiectãriEnergetice, lider naþion-al în servicii de consul-tanþã ºi inginerie ener-geticã, a fost întocmitcu respectarea Hoþ.AGAnr.16/28.08.2015 careaprobã de principiudivizarea parþialã a soci-etãþii, a fost avizat decãtre Consiliul Tehnico– Economic al CEH îndata de 14.12.2015 ºide cãtre Consiliul deAdministraþie al S. CEHS.A., urmând a fiprezentat/discutat laBruxelles.

La data de 30 octombrie, CEHînregistra datorii labugetul de Stat învaloare de334.821.507, bugetulasigurãrilor sociale destat datorii de263.850.812, iar labugetul local aveadatorii de 2.622.329. la toate acestea seadaugã ºi datoriile comerciale în sumã de162.513.632,47 lei.


F alimentul Complexului EnergeticHunedoara nu oferã protecþie socialã

angajaþilor, ci doar respectarea normelorenergetice ºi de mediu. Intrarea în insolvenþã a societãþii energetice are douãfeþe ale monedei. Una este ieºirea din acestimpas financiar, iar pe cealaltã parte afaþetei este declararea falimentului.

Oficialii europeni spun mâine dacã aprobã planul de restructurare pentru CEHC omplexul Energetic Hunedoara

aflã dacã planul de restructurareîntocmit de ISPE este sau nu aprobat deComisia Europeanã. Oficialii ComisieiEuropene vor trebui ca mâine sã notificeMinisterul Energiei dacã planul derestructurare pentru CEH este aprobat.

Nu conteazã dacã eger, sau soare torid, cidoar încotro sã o apuce.Povestea omului, care astat pânã la 45 de anisub pãmânt ºi acumpreferã sã descoperelumea la suprafaþã, esteuna fascinantã ºi ceeace descoperã el zilnic neface sã reconsiderãmlocurile în care trãim.Mereu parcurge distanþeenorme, pe bicicletã,pentru cã aºa se simteel bine. Se trezeºte dedimineaþã, mãnâncã, iarapoi îºi ia cu el ceva demâncare, ca la minã,doar cã de aceastã datã,masa nu e servitã pe unziar, la lumina lãmpii deminer, ci direct înnaturã. „Am vrut sã learãt celor ce nu pot sãvinã în Valea Jiului ºi,cu ocazia asta, chiar sãvinã, cã Petrila ºi ValeaJiului are locuri minu-

nate. Sunt petrilean ºiam încercat sã arãt maimult din partea aceasta,Cheile Tãii, Jieþului,Voievodu, iar acummerg ºi spre Câmpu luiNeag, Densuº, în toatedestinaþiile, cu bicicleta.Dupã cum vedeþi ºiacum sunt, deºi e frigafarã. ªi alatãieri erautot – 10 C, dar am fostla hotar (n.r limita cuVâlcea), era o zi superbãºi aveai impresia cã sunt+10 C”, ne mãrturiseºte pensionarul miner.

Bicicleta îi estetovarãºã ºi aparatul fotonu-i lipseºte. DomnulLaurenþiu mi-a povestitcã are un aparat maiperformant, dar de obicei, imaginile ce îisunt lui foarte dragi le-asurprins întâmplãtor,când la îndemânã aveaun aparat simplu de

fotografiat. „Bicicletamã ajutã, hainele suntadecvate pentru acestanotimp ºi impulsulacesta, care mã face sãgãsesc un cadrudeosebit pe care sãvreau sã îl vadã ºi prie-tenii mei, mã scoatemusai din casã. Carecadru îmi este cel maidrag? Un bãieþel, pecare l-am surprins cândau fost Piþãrãii, de aicidin Jieþ. Era îmbrãcat înpalton de postav, cucãciulã de astrahan ºiacea fotografie, cred cãeste una dintre cele maifrumoase pe care leam”, spune LaurenþiuSorin Vasile.

De fiecare datã cândvede ceva interesant, seopreºte, fotografiazã ºiapoi posteazã pe paginasa de socializare. ªi aºaa fost descoperit deconcetãþenii lui, plecaþiîn lume. „Pe lângã fap-tul cã merg cu bicicleta,merg ºi pe jos ºi am

avut ocazia sã vãdcãprioare, sau caprenegre în turmã, tot felulde animale, pe caremultã lume le vedenumai la zoo. Pozezcase, locuri, zone dindiverse unghiuri ºioamenii se regãsesc înimaginile mele, primescaprecieri ºi asta este totce vreau”, mai spuneomul.

A fãcut sute defotografii ºi, cel maimult a apreciat atuncicând oamenii dragi lui

ºi-au regãsit locurilenatale pe site-ul sãu desocializare. Aºa s-aîntâmplat, dupã cum ne-a povestit chiar el,despre o prietenã ple-catã în SUA, care ºi-arevãzut casa copilãriei înfotografiile lui SorinLaurenþiu Vasile ºi cealtã rãsplatã sã maivrea? Asta dupã ce,pânã a fost miner, nimicnu era la fel. „Din feri-cire pentru mine ºi dinpãcate pentru cei careau rãmas acolo, cã

acolo sunt momentemult mai grele pentru eiºi eu încerc sã le maiaduc o razã de bucuriecu fotografiile mele, pecare încerc sã le fac câtmai bine”, afirmã, cutristeþe, fotograful pen-sionat din rândul lor.

Domnul LaurenþiuVasile este susþinut întot ceea ce face defamilia sa, iar el, la rân-dul sãu, îºi încurajeazãcopiii sã îl urmeze. Dealtfel, una dintre celemai spectaculoasefilmãri, în care suntsurpinse capre negre,,undeva lângã Lonea,este fãcutã de fiul sãu de 9 ani. Nimeni nu sesupãrã cã pleacãdimineaþa ºi acum vine când se întunecã, pentru cã toþi ºtiu cã oface cu pasiune.

Nu existã floare sãînfloreascã fãrã sã fiesurpinsã de pensionarulminer, nu a nins sau nua îngheþat vreun ochi deapã, fãrã sã fie privitartistic prin obiectivulaparatului sãu, iar natu-ra îi este darnicã mereu.Asta pentru cã zilnicbate zeci de kilometri cu bicicleta, pe munþi ºivãi, în cãutarea celeimai frumoase imagini.

ªi nu se va lãsa, pânãce cu ochii sãi nu vavedea Transfãgãrãºanul,de pe bicicletã, aºa cã îlaºteptãm ºi noi cudovezi de acolo.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016 Actualitate 5

“Nu vreau pensie specialã”. Este

declaraþia primaruluioraºului Petrila, IliePãducel, care este de pãrerecã primarii, viceprimariisau preºedinþii de consiliijudeþene nu trebuie sã facexcepþie de la regula de calcul a pensiei.

Primarii nu vor beneficia depensii speciale. CurteaConstituþionalã a decis miercuricã legea prin care sunt intro-duse pensii pentru primari,viceprimari, preºedinþi ºivicepreºedinþi de consiliijudeþene este neconstituþionalã.

“Am fost ºi sunt de acord

cu calculul pensiei dupã con-tribuþia fiecãruia la sistemul depensii. Nu conteazã cã sun-tem primari, parlamentari saupreºedinþi de consilii judeþene.Calculul pensiei trebuie sã sefacã dupã contribuþiile la sis-temul de pensii publice”, a

declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

De cealaltã parte, primaruloraºului Uricani este depãrere cã edilii au anumiteresponsabilitãþi ºi stres, iarpentru asta ar trebui sã bene-ficieze de aceleaºi încadrãri

precum comandaþii de Poliþie. “Unde-i lege, nu-i

tocmealã. Pentru noi, primarii, e mai corect ca încazul calculului pensiei sã fieaceleaºi condiþii ca la coman-danþii de Poliþiei. Primarul areresponsabilitãþi, stresul emare, avem în mâini soartacomunitãþii, într-o societatedezvoltatã cu o economiebine pusã la punct se poategândi ceva în plus. Totuºipensiile speciale trebuie sã fiepentru veteranii de rãzboi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu,primarul oraºului Uricani.

În ceea ce priveºtemunicipiul Petroºani, primarulTiberiu Iacob Ridzi a subliniatcã “nu am nicio pãrere” înceea ce priveºte declararea caneconstituþionalã a pesiilor

speciale pentru primari. Primarii Cornel Resmeriþã

(Lupeni), Gheorghe Ile(Vulcan) ºi Nicolae Dunca(Aninoasa) nu au putut fi contactaþi pentru a-ºi exprimapãrerea cu privire la neconsti-tuþionalitatea acestei legi.

Legea pensiilor pentrualeºii locali va intra din nou îndezbaterea Parlamentului,pentru a pune de acorddecizia magistraþilor de la CCcu actul normativ.

Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, CurteaConstituþionalã a României înlegãturã cu obiecþiuni privindLegea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor,preºedinþilor ºi vicepreºedinþilorde consilii judeþene.


Pentru cã de 3 zilese tot cautã alternativela transportul în comundin oraºul Petrila, pri-marul Ilie Pãducel s-aapucat de recensãmânt.Numãrã acum navetiºtii

ºi maºinile care aulucrat pânã sâmbãtãpentru ZMK, pentru ale reintroduce pe acesttraseu.

„Trimitem documen-taþia foarte repede laConsiliul Judeþean, ca ºisituaþia microbuzelorcare sunt în Petrila,pentru cã o parte dintremaºinile care au lucratla ZMK în programul detransport în comun, auproprietari care suntdin Petrila. Oameniisunt de acord sãlucreze”, a declarat IliePãducel, primarul

oraºului Petrila. ZMK ar fi reclamat

concurenþa neloialã ataxiurlor în acest oraº,dar Pãducel se jurã cãnu are nicio reclamaþiede la conducerea firmeiºi nici ºoferii nu auobiecþii. „Sã ºtiþi cãmajoritatea dintre ei nuau pus vina pe trans-portul cu taxi. Nicimãcar o reclamaþiescrisã nu am avut înultimii 3 ani din parteafirmei în legãturã cumodul de funcþionare ataxiurilor”, a menþionatPãducel.

În acest moment, laPetrila sunt emise, cuaprobarea ConsiliuluiLocal, 94 de maºini înregim de taxi ºi petraseu sunt 74. Cifrelesunt date oficiale, darpe surse se vehiculeazãideea cã acestea i-araparþine unui angajat alprimãriei, iar de aicirevolta celor de la

maxi-taxi. „Nu ºtiu alecui sunt maºinile. ªtiu, ºi nu are rost sãnu recunoaºtem, unangajat al primãriei aavut cândva firmã detaxi. Acum nu maiare”, a precizat primarul oraºului.

Situaþia cu haosul din Petrila þine de laînceputul sãptãmânii ºi,treptat, taxiurile au luatlocul maºinilor de latransportul în comun.Asta, însã, nu rezolvãproblema oamenilor

navetiºti ºi nici aelevilor, decât pemoment, motiv pentrucare Ilie Pãducel estedispus sã obþinuã onouã licenþã pentrumicrobuzele care au circulat prin ZMK pânãla finele sãptãmânii trecute.

Ilie Pãducel seîntâlneºte, astãzi, cuAdrian David preºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoarapentru a rezolva proble-ma transportului încomun. “Dimineaþã mãîntâlesc cu preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara AdrianDavid pentru a rezolvaproblema. Pentrumoment am reuºit sãsuplinim parþial lipsaacestor microbuze. Ampus la dispoziþia copiilorautobuzele ºcolare pecare le avem pânãrezolvãm problema”, aprecizat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Monika Monika BACIUBACIU

T emperaturile extremen-au creat probleme

deosebite operatorului deapã potabilã din ValeaJiului, chiar dacã la societatea fost creat un comandamentde intervenþie pe perioadagerului.

Surprinzãtor, deºi a fostînregistratã cea mai scãzutã temperaturã din aceastã iarnã,operatorul de apã ºi canalizaredin Valea Jiului a avut maipuþine intervenþii decât laînceputul anului când au fost -18 grade Celsius faþã de -24 cât s-a înregistrat azi-noapte.

Potrivit directorului tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului,Florin Donisa, numãrul redus deavarii se datoreazã ºi faptului cã

populaþia a þinut cont de sfa-turile angajaþilor operatorului deapã ºi canalizare cu privire laizolarea reþelelor pe care le auîn proprietate.

„Am avut probleme laînceputul anului, atunci au fost mai multe, dar acum suntrezolvabile. Sunt locaþii unde trebuie sã intervenim ºi ne estegroazã sã oprim apa ca sã nu

îngheþe alte branºamente, însãprobleme deosebite nu am avut.Au fost peste 100 de intervenþiipe data de 1 ianuarie, atunci amavut foarte multe sesizãricauzate de ger. Le-am rezolvat ºioamenii au conºtientizat atuncicã trebuie sã închidã uºile lascãrile de bloc, geamurile, cãmulte probleme din aceastãcauzã au apãrut. Acum nu avemun aport foarte mare de sesizãri,este unul peste medie dar nimicdeosebit”, a declarat FlorinDonisa.

Conform înregistrãrilor ANM, în municipiul Petroºani s-a înregistrat o temperaturã de-24 de grade Celsius, în noapteade 19/20 ianuarie 2016, doarla Braºov fiind o temperaturãmai scãzutã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pensionar miner, pasionat de fotografieA refuzat sã piardã vremea în faþa

blocului, sau sã spargã seminþe cucolegii de la minã ºi, dupã ce s-a pensionat ºi a „rãbdat” un astfel de tratament cam olunã, Laurenþiu Sorin Vasile ºi-a luat lumeaîn cap. Înarmat cu un aparat foto, o bicicletãºi multã poftã de viaþã, pensionarul miner descoperã zilnic locuri ºi surprindeinstantanee, ce bucurã pe oricine. Aºa l-amdescoperit ºi noi, dupã numãrul de vizualizãri de pe o reþea de socializare.

M unicipalitatea de laPetroºani se asociazã

cu Subfiliala de Cruce Roºiepentru a realiza mai multeproiecte de interes comunitar.Pentru aceastã asociere con-siliul local de la Petroºani areîn vedere alocarea sumei de15 mii de lei pentrurealizarea acþiunilor comune.

“Subfiliala de Cruce RoºiePetroºani îºi propune sãdesfãºoare în comun activitãþiprilejuie de Ziua Internaþionalã aFemeii, Ziua Mondialã a Inimii,

Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii,Ziua Internaþionalã a Copilului,organizarea unui cabinet pentruacordarea îngrijirilor premedicalepersoanelor cu venituri reduse ºi

fãrã venituri de pe raza municipi-ului Petroºani, organizarea ºidesfãºurarea concursului pentrusãnãtate ºi acordarea primuluiajutor “sanitarii pricepuþi” – fazajudeþeanã ºi alte acþiuni în comuncu Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, Asociaþia PetroAqua,Asociaþia Pro Parâng, prevãzuteîn planul de acþiuni comune pen-tru anul 2016”, se aratã în notade fundamentare a proiectului dehotãtâre.

În cazul în care consilierii localivor aproba acest proiect, munici-palitatea de la Petroºani va alocasuma de 15.000 de lei pentrurealizarea acestor proiecte deinteres social.


Primarii nu vor beneficia de pensii speciale

Pãducel, dispus sã reintroducã microbuzele ZMKF irma ZMK a plecat din vina taxiurilor care circulã în regim

de maxi-taxi la Petrila ºi care sunt prea multe, însã, tocmaiacestea au rãmas sã lucreze acum. În cel mai estic oraº al VãiiJiului situaþia este ca în junglã ºi primarul Pãducel este dispussã reintroducã microbuzele ZMK, dar sub altã firmã ºi nu vedeniciun conflict de interese în acest moment în transportul local.

Primãria Petroºani, asocierepentru proiecte sociale

Mai puþine avarii decât se aºteptau

D acã examenele naþionalear fi fost susþinute în

decembrie nici mãcar jumãtatedintre elevi nu ar fi reuºit sã lepromoveze, indiferent cã e vorbade examenul de bacalaureat saude evaluarea naþionalã.

În fiecare an se repetã acelaºi scenariu. Elevi slab pregãtiþi, dezin-teresaþi. Cu câteva luni înainte deexamenul de bacalaureat rezultatelesimulãrii sunt tragice. Dacã examenulmaturitãþii ar fi fost susþinut în lunadecembrie, doar 26% dintre candi-daþi ar fi fost declaraþi admiºi. Lalimba ºi literatura românã, profilulReal s-au înscris cei mai mulþi candi-daþi pentru a susþine simularea. Dincei 2520 de candidaþi înscriºi s-auprezentat 2033 ºi doar 54,5% aureuºit sã obþinã o notã de peste 5.Au fost ºi tineri studioºi. Opt elevicare au susþinut examenul la limba ºiliteratura românã profilul real aureºut sã obþinã nota 10, în timp ce laaceeaºi disciplinã la profilul umandoar doi au luat nota maximã. Dintotalul de 3193 de candidaþi care

s-au înscris pentru a simula examenulde bacalaureat doar 1987 au fostprezenþi ºi dintre aceºtia doar26,12% au reuºit sã obþinã media 6 care sã le permitã promovareaexamenului maturitãþii.

Examenul de bacalaureat se vadesfãºura în perioada 13 iunie – 8iulie. Astfel, în zilele de 13 - 15 iunie2016 va avea loc evaluarea compe-tentelor lingvistice de comunicareoralã în limba romana - proba A, înperioada 15 - 17 iunie 2016 esteevaluarea competentelor lingvisticede comunicare oralã în limba mater-nã - proba B, între 21 - 24 iunie2016 va fi evaluarea competen-telor digitale - proba D. între 27 iunie- 1 iulie 2016 evaluarea competen-telor lingvistice într-o limbã de circu-laþie internaþionalã - proba C, în datade4 iulie 2016 absolvenþii de liceuvor susþine prova scrisã la Limba ºiliteratura românã , în data de 5 iulie2016 va avea loc proba scrisã laLimba ºi literatura maternã. În datade 6 iulie 2016 elevii de clasa a XII-a vor trece prin proba scrisã obligato-rie a profilului, iar în data de 8 iulie2016 va avea loc probã la alegere a

profilului ºi specializãrii. Din data de12 iulie 2016 se vor afiºa rezultatele,iar contestaþiile se pot depune pânãla ora 16. în data de 16 iulie se vorafiºa rezultatele finale.

E valuarea naþionalã, promovabilitate de 38%

De cealaltã parte se aflã elevii declasa a VIII-a care ºi în vara acestuian vor susþine examenul naþional.Nici aici rata de promovabilitate nueste cu mult mai mare faþã de cea dela bacalaureat. Din totalul elevilorînscriºi pentru a simula examenul deevaluare naþionalã doar 38,31% din-tre candidaþi au reuºit sã obþinã celpuþin nota cinci. De precizat este fap-tul cã la simulãrile de la clasa a VIII-aniciun elev nu a reuºit sã obþinã nota10 la nicio disciplinã, însã în rândulelevilor din mediul urban au existat10 note cuprinse între 9 ºi 9,99.

Evaluarea naþionalã va fi susþinutãde elevii claselor a VIII-a în perioada27 – 29 iunie, cu probele la limba ºiliteratura românã, limba ºi literaturamaternã ºi matematicã. Pe data de 5iulie vor fi afiºate rezultatele finale.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Complexul EnergeticHunedoara are lanivelul societãþii unContract Colectiv deMuncã, motiv pentrucare intrarea în grevã generalã solicitatã de SindicatulReprezentativ Munteleeste nefondatã.

Aceastã afirmaþieaparþine reprezentanþi-ilor InspectoratuluiTeritorial de MuncãHunedoara, care nu audat acceptul izbucniriiconflictului de muncã.

„Nu am dat aviz.Nici nu pot sã dau unaviz atâta timp cât lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraexistã semnat unContract Colectiv deMuncã chiar dacãSindicatul Muntele m-a informat despredeclanºare unui conflictde muncã. Paºii pentrudeclanºarea grevei generale sunt urmã-torii: trebuie fãcutã oconciliere la sediul ITM,apoi greva de avertis-

ment, urmatã de grevageneralã, conform legii dialogului social,având în vedere cãComplexul EnergeticHunedoara are unCCM, interzice cudesãvârºire greva. Înaceste condiþii, respec-tând cadrul legal, cererea de conciliere a

conflictului declaºatcãtre CEH, s-a considerat a fi nefondatã”, a declaratAdrian Bozdog, ªefITM Hunedoara.

Minerii au strânssemnãturi, au informatadministraþia CEH, însãfãrã acordul ITM, totuleste în zadar.

„Acum, dacã ITM-ula ales sã dea aceastãinterpretare solicitãriinoastre, ºi nu cea pecare ne-am dorit-o noi ºi anume, refuzulangajatorului de anegocia un contractsau un acord colectivde muncã, nu nerãmâne ca ºi parte

legalã decât organi-zarea unei miºcãri deprotest sub forma unuimiting. Vom face apeldin nou tuturor cetãþe-nilor Vãii Jiului sã par-ticipe la acest miting,pentru cã închidereamineritului nu îi va afec-ta doar pe mineri sauenergeticieni, va afectatot judeþul Huneodara”,a spus Petre Nica,Preºedintele SindicatuluiMuntele.

În aceste condiþii, ogrevã generalã în ValeaJiului, nu mai poateavea loc, însã iniþiatoriiacestei miºcãri vororganiza un mitig,asemãnãtor celui dinvara anului trecut, intitu-lat, ”HUNEDOARASUNTEM NOI!”

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

INSTITUTUL NAÞIONALDE CERCETARE-DEZVOLTARE

PENTRU SECURITATEMINIERÃ ªI PROTECÞIE

ANTIEXPLOZIVÃ -INSEMEXPETROªANI,

cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea,nr. 32-34, cod 332047, Jud. Hunedoara,

organizeazã concurs pentru ocuparea unuipost de lãcãtuº mecanic,

cu contract individual de muncã pe duratãdeterminatã (12 luni), cu normã întreagã, în

cadrul compartimentului LogisticãPrototipuri, Întreþinere ( C.L.P.I).

Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 05.02.2016, ora 16.00.Concursul se va desfãºura în data de 08.02.2016,ora 10.30 la sediul institutului.

Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, criteriile,probele de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografiade concurs se pot obþine de la sediul institutului-Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel.0254/541621-541622 int. 192.”

ITM nu aprobã intrarea minerilor în grevã generalãI nspectoratul Teritorial de Muncã

Hunedoara nu este de acord cu grevageneralã a minerilor. În aceste condiþii,toate semnãturile ºi demersurile fãcutepânã acum pentru izbucnirea conflictuluide muncã, se anuleazã.

Simularea examenelor naþionale, tragedie replicatã an de an

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 2016 Actualitate 7

Silvia a fost luatã înurmã cu patru ani dintr-uncentru de plasament undea ajuns dupã ce tatãl ei amurit. Încã de la naºterea avut mari probleme de sãnãtate, iar sora bãrbatului a decis sã o îngrijeascã pentru cãaflase de la centrul deplasament, cã riscã sã-ºipiardã viaþa acolo. Deatunci a umblat prin spi-tale cu copila ºi chiardacã este sãracã, s-aîmprumutat ºi a reuºit são salveze pe micuþã.Silvia are acum cinci aniºi jumãtate ºi chiar dacãnu este sãnãtoasã, boalaei este þinutã sub controlºi primeºte îngrijireanecesarã.

„Este fetiþa frateluimeu care a murit, mamaei a abandonat-o. Mie mi-au murit doi bãieþimari în acelaºi an ºi amdecis sã îmi iau nepoataºi sã o îngrijesc. M-asunat cineva de la plasa-ment ºi mi-a spus cã încentru nu trãieºte maimult de patru luni, iaracest lucru m-a fãcut sãmã lupt pentru ea. Amfost prin Timiºoara, prinCluj, Arad, prin foartemulte spitale. Are nouãboli, una dintre ele estefoarte rarã ºi pentru a oþine sub control trebuieun medicament, o cremãcare vine din Austria. De restul bolilor nu maivorbesc iar tot venitul pe

care-l primeºte fata dinpensia de urmaº de latatã ºi alocaþie, cam de1400 de lei lunar, se ducepe medicamente ”, spune mãtuºa fetiþei,Olguþa Ileana Mureºan(47 de ani).

M edic: „Arelipsã o mânã,

un picior?”Mãtuºa copilei nu mai

are dreptul de însoþitorpentru cã în urmã cu ºase luni de zile i-a fostschimbatã evaluarea.Acum, Silvia, la cei cinci ani ºi jumãtate, cumultiple afecþiuni, retardmotor uºor, tulburare decoordonare motorie decauzã centralã sau dermatitã atopicã nu maipoate fi consideratã uncaz grav. „Eu nu am avutplic sã-l dau la comisie, înfaþa mea a intrat cineva,o persoanã pe care ocunosc, om cu bani, ºicare avea fata bolnavã

de astm. A dat plicul ºi aieºit cu gradul grav dehandicap. Degeaba sesupãrã pe mine cei de lacomisie ºi degeaba m-auameninþat cei de laDirecþia de ProtecþiaCopilului, eu vreau doarsã se facã dreptate. Dacãeºti sãrac nu te bagãnimeni în seamã. Fetiþa aavut gradul grav ºi pestenoapte s-a însãnãtoºit.Am intrat la comisie ºi undoctor de acolo, fãrã sãse uite, ne-a tratat aºa cape niºte nimicuri ºi ne-aspus cã „dacã nu ºi-apierdut o mânã sau unpicior, nu primeºte decâtgrad mediu”. Ne-a datgradul mediu, iar la ieºiremi-a spus senin: „când omai creºte poate mergela muncã!”, mai susþinemãtuºa copilei.

P urtatã pe drumuri

Aceiaºi comisie deevaluare care activeazã în

cadrul Direcþiei Judeþenede Asistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara, decidea laevaluãrile anterioare cãmicuþa Silvia are nevoiede protecþie specialã ºi seîncadreazã la handicapgrav. Mãtuºa ei eraîncadratã ca însoþitor,pentru a sta cu ea în permanenþã, iar acum numai are acest drept.Chiar dacã medicii auavut dreptul sã-i schimbeîncadrarea, aveau ºi obli-gaþia de a-i spune mãtuºiifetiþei ºi motivele pentrucare au fãcut acest lucru,dar nici nu s-au sinchisitsã stea de vorbã cu ea.

„Nu s-a însãnãtoºitîntre timp dar spun cã nu mai este aºa grav bolnavã. Actele medicalepe care le am, scrisorilemedicale aratã cã stareaei nu s-a schimbat deloc.Adicã nu scãpat pestenoapte de boala rarã,organele mãrite nu s-auvindecat, adicã nu amgãsit eu leac la boli lacare nici medici strãini nuau deocamdatã. Eu tre-buie sã stau cu ea, nu amcu cine sã o las. La grã-diniþã nu se poate duce,cu boala ei ºi trata-mentele pe care trebuiesã le facã nu se poate.Din cauza bolii îi apareczeme pe piele, caredacã nu sunt îngrijite duc la cãderea pãrului,urechilor, se fac la fel ca o ranã vie”, explicãOlguþa Ileana Mureºan.

A u rãmas fãrãsperanþã

Femeia trebuie sãmeargã cu fetiþa la un spi-tal din Cluj, unde a primittrimitere de la medicii dinPetroºani. Nu are cu cepentru cã toþi banii se ducpe medicamente ºi mân-

care mai ales cã fetiþa are nevoie de un regimalimentar strict.

Mãtuºa a cerut un ajutor de urgenþã de lamunicipalitatea Petroºani,pentru a-ºi putea ducefata la spital ºi l-a primitîn prima instanþã.

„La spital înTimiºoara, medicii ºi asis-tentele au fãcut chetã sãne ajute. Au vãzut cã nuavem posibilitãþi ºi fetiþaare mare nevoie de aju-tor. Medicul a consultat-ope Silvia, i-a fãcut poze lazonele bolnave ºi apoi le-a trimis la un spital dinAustria, sã vadã ºi cei deacolo ce se poate face.Din Austria am primit unmedicament, o cremã cucare fata se simte maibine, þinem în frâueczemele. Tot din spital,o femeie cãreia i s-a fãcutmilã de noi ne-a trimiscâte 10 euro, 20 deeuro, cum avea. LaPetroºani, când am cerutajutor de urgenþã, pri-marul Tiberiu Iacob Ridzia aprobat imediat sã fimajutate. De la AsistenþaSocialã din PrimãriaPetroºani ni s-au cerutacte la dosar, reþetele ºibonurile de la farmacii,mai multe documente. Euam depus tot, inclusivtichetele cu care am ridi-cat banii din donaþii, cei30 de euro de la femeiadin Timiºoara. Nu m-amgândit sã mint. Când le-auvãzut cei de la asistenþã au refuzat sã ne mai deaajutorul de urgenþã de circa200 de lei”, mai susþinemãtuºa copilei. Femeia arvrea ca o altã comisie sã-i facã o nouã evaluareSilviei ºi sã-i acorde gradulcorect de handicap, astfelîncât sã poatã beneficia de însoþitor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

O fetiþã cu handicap a fost trimisã de un medic sã munceascãC opilei i-a fost schimbatã încadrarea

gradului de handicap din „grav” în„mediu”, pentru cã, între evaluãri, „fetiþa n-a rãmas fãrã o mânã sau un picior”, susþinemãtuºa fetei. Femeia este disperatã ºi cere cafetiþa sã fie evaluatã corect de o comisie de laminister ºi nu de cea din judeþul Hunedoara,în care nu mai are încredere.

P etroºãnenii au începutsã conºtientizeze situaþia

dramaticã în care se aflãComplexul EnergeticHunedoara ºi, cei care sunt abonaþii sistemului de termoficare, au trecut pe la casierii pentru a-ºi achita facturile la încãlzire.

În luna decembrie, oficialii Complexului EnergeticHunedoara le-au dat un ultimatum abonaþilor sistemului determoficare, ameninþând cuoprirea furnizãrii agentului termicdacã nu se achitã facturile.

“Aproximativ 70% dintreabonaþii sistemului de termoficareºi-au plãtit facturile aferente luniinoiembrie. Numãrul acestora estemai ridicat faþã de cum încasampânã acum”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani.

Zilele acestea a fost emisã ºi factura aferentã lunii decembrie.Astfel, petroºãnenii racordaþi lasistemul de termoficare sunt aºteptaþi la ghiºeul de încasare afacturilor. Din aceastã lunã,cetãþenii din Petroºani care suntbranºaþi la serviciul centralizat determoficare vor plãti, tarife maimici pentru cãldurã ºi apã caldã

cu 11 lei/Gigacalorie. Scãderea preþului la

termoficare este generatã, pe deo parte, scãderii TVA-ului de la24 la 20%, iar pe de altã parteca urmare a unei decizii a ANREcare reduce preþul reglementat algigacaloriei de la 154 de lei la152 de lei.

Primarul Petroºaniului aratã cã municipalitatea a decis sãpãstreze valoarea subvenþiei alocate la plata agentului termiccãtre populaþie, astfel încât redu-cerea de tarife sã fie resimþite înmod direct ºi de cãtãþenii carebenenficiazã de aceste servicii.


Încasãri la termoficare de peste 70%

...atunci, în `91,ca ºi acum în2016!

Aºa titra un articolîn ianuarie 1991 ziarul local „Zori Noi”,deplângând soartaechipei, în care printr-uncomplot, jucãtori aiJiului îl maziliserã peantrenorul PetreLibardi ºi plecaserã în cantonamentul de la Bãile Felix cuantrenorii DumitruMarcu ºi Puiu Benea,cu jucãtorii BenonePopescu, Bâcu,Lasconi, Popoviciu ºialþii, echipa fiind înLiga I!

În acelaºi timp, totde la nivelul primuluieºalon valoric, sepregãtea ºi echipa de rugby ªtiinþaPetroºani, cuantrenorul VasileBercu, printre jucãtoriremarcându-i pe

Drumea, Suºinschi,Medragoniu, Iliev,Soare, Locziko, ªuiogansau Virgil Bolea.

Echipa de volei feminin de Divizia „B”,Viitorul I.G.C.L.Petroºani (cu DanielaChitic, HaneloreKarpinecz, MonicaHodinã, SimonaFiliche, Sorin Popa,Daniela Corjescu) luaun start excelent înretur, 3-0 cu TopliþanaTopliþa.

Echipa de Divizie„C” A.S. ParoºeniVulcan începeapregãtirile cu

antrenorii DumitruVizitiu ºi MarcuBuzduga, cu Opriþa,

Dodenciu, Cioarã,Cristi Florescu, Matula,Baltaru, V. Pãuna sau

Nelu Gavriluþi.Echipa se pregãtea lacabana Cãpriºoara delângã Vulcan.

În fine, vom încheiatot cu Jiul, care susþineun prim joc amical cuV.S.C. Debrecen(Ungaria) la BãileFelix, pierzând cu 1-3(autor Fl. Stoica), unmeci în care au jucatGhiþan, Ov. Dodu,Bâcu, Craiu, D.Militaru, Buruntia,Cãlugãriþa,Cãmãrãºan, Stãncic,

Popoviciu sauMoromete.

De altfel, cât debunã a fost pregãtireade la Bãile Felix, s-areflectat în retur,început bine pe 3 martie 1991, 3-0 cu„U” Cluj ºi apoi 0-0 laFarul Constanþa, darechipa nu mai poaterecupera, în ciuda uneivictorii cu 3-1 la F.C.Bihor Oradea, echipaJiul fiind acuzatã vehe-ment de presã pentruun posibil blat, fapt cei-a atras cãderea dinultima etapã, 0-5 laGloria Bistriþa ºiimplicit retrogradareaîn Divizia „B”.

D umitruMarcu, tot

acum un sfert deveac...

Miticã Marcu aapãrut în curtea Jiuluiacum 25 de ani, în1991. Fostul mareinternaþional de laUniversitatea Craiova,„Miticã-glonþ”, a preluat Jiul în Divizia„A”, dar nu a putut são salveze de laretrogradare. A antre-

nat pânã în 1994,revenind în sezonul1997-1998, tot înDivizia „A”, doar pentru ºapte etape...

În campionatul2002-2003, din retur,Miticã Marcu revine a3-a oarã la Jiul,rezistând pânã însezonul 2003-2004, înetapa a 16-a. A fostultimul sãu mandat laJiul. Începuse în 1991cu generaþia lui RicoCristea, Cioabã, Fl.Stoica, Popoviciu, Ov.Dodu, Henzel, V.Stancu, M. Cristescusau Ghiþan, încheindîn 2004 cu cea a luiHotoboc, Irina, Buhuº,Ciocoi, Gabi Apetrei,Nae Iorga, M. Voicu,Elisei, Bãdoiu, Fl.Cãlin sau D. Militaru.

Jumãtate dintr-unsfert de veac parcursde Jiul între anii 1991-2016.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Ianuarie 20168 Sport

Auzim, privim ºi neminunãm despre ce ºicum legat de ArenaNaþionalã, templul fot-

balului din România,devenitã de nefolosit,conform organelor!?

Pãi atunci ce sã mai

zicem de gioarselenoastre, care stau sã sedistrugã din clipã înclipã? Mergeþi sã vedeþi„minunãþie” de stadionJiul din Petroºani, pecare numai SfântulDuh îl mai þine înpicioare! Un stadioncare fãcea fala Diviziei„A” a ajuns acum sã

colcãie de ruginã ºistare deplorabilã.Trebuie luat taurul decoarne, dar aici nu maie forþã precum la Tg. Jiu sau Craiova,unde totul s-a dãrâmat,începându-se o nouãconstrucþie de la zero.

În orice caz, e orealitate, stadionul

construit în 1982 nu mai corespunde cerinþelor lui 2016 ºi ce mai urmeazãdupã aia.

Aºadar, ArenaNaþionalã e consideratão locaþie cu grad ridicat de pericol.Mutaþi Naþionala laPetroºani.

Henþ cu mâna

DACÃ NICI ARENANAÞIONALÃ...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Sportul în Valea Jiului acum un sfert de veac - ianuarie 1991

„Jiul Petroºani, o echipã fãrã bani”...

Echipa de volei Viitorul IGCL Petroºani

Dumitru MARCU

Jiul Petroºani - 1991

cvj nr. 1024 joi 21 ianuarie 2016

Documents