Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 995

Joi, 26 Noiembrie 2015

F loruþ vrea sãmãreascã o

linie de credit.Complexul Ener-getic Hunedoaravrea sã apeleze lamila bancherilor ºisã mãreascã o liniede credit existentãpentru a trece pesteaceastã perioadãcriticã.

“Este vorba de uncredit pe care l-au avutcei din energie ºi arvrea sã mãreascã liniade credit. Spun cei de la Complex cãîncearcã sã negociezecu banca pentru aputea respira. Creditula fost micºorat dincauza problemelorfinanciare”a declaratPetre Nica, preºedin-tele Sindicatului

Muntele. În anul 2013,

Complexul EnergeticHunedoara ºi-adeschis, la CEC Bank,o linie de credit demaxim 80 de milioanede lei. Societatea arecontractate ºi altecredite. Astfel, potrivitsituaþiei financiare dinlunaiunie, CEH are unîmprumut pe termenscurt în valoare de48.632.182 de lei,sold la data de30.06.2015. Un alt

credit bancar, dar petermen lung, are sol-dul de 117.240.591de euro. Un creditbancar extern este în sumã de161.560.971 euro ºilista nu se opreºte aici.

Monika BACIU Monika BACIU

Floruþ la uºa ministrului, minerii riscã sã nuprimeascã bonurileD espre problemele financiare

ale Complexului EnergeticHunedoara s-a vorbit ºi se va maivorbi în continuare. Acum acesteaiasã din nou în prim-plan asta pentrucã astazi minerii ar trebui sã îºiprimeascã bonurile de masã lunare,însã acest lucru nu se va întâmpla.

Conturile societãþii sunt blocate, motiv pentru care administraþia nu arefonduri din ce sa achiziþioneze tichetele.

Mai grav este cã nici avansulminerilor, pe care aceºtia ar trebui sã îl primeascã în data de 30, nu este asigurat, tot din aceasta cauza.

Directorul General Emil Floruþ a fostieri la ministrul energiei, pentru a clarificaaceastã problemã însã fãrã vreun succes.Astfel, constrâns de situaþie Floruþ a convocat sindicaliºtii la discuþii pentru a le prezenta situaþia, iar ei apoi sã transmitã ortacilor, cã exista posibilitateaca drepturile salariale sã întârzie.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

”Se închide Apa Serv Petroºaniºi se va trece la apã cu gãleata

ºi wc-uri între blocuri”

”Apa Serv e una din puþinele firme publice care merge ºi omul ãla a fãcutdin rahat bici, dar nu înþeleg de ce e prost ºi stã la mãciucile lor. Pe

directorii de dinaintea lui nu i-a înjurat nimeni cã au furat pe rupte, au vile ºimaºini de la Apa Serv, dar prostimii i-a plãcut cã aveau apa ieftinã, se fura înpace, iar firma murea. Eu zic aºa: sã continue politicul sã-ºi bage nasul cupopulisme, se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Cu datorii pânã peste cap,

Floruþ vrea sã mãreascã o linie de credit a CEH

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

P aradã militarã,

de 1 Decembriela Vulcan.

La fel ca în fiecarean, administraþialocalã de la Vulcanmarcheazã cu fastevenimentele dedi-cate Zilei Naþionale aRomâniei. Marþi, 1decembrie, începândcu ora 12 va avealoc parada militarã.

“Anul acesta nu se depun coroanepentru cã nu este unmoment comemora-tiv. La fel ca de

fiecare datã va avealoc parada militarã lacare vor participacopiii de la LiceulMilitar din Alba Iulia,poliþia Localã, dar ºialþii. Apoi ne vom

îndrepta la ºcoalageneralã numãrul 1unde se va servifasole cu cârnaþi, vin fiert ºi ceai cald”,a declarat CristianMeriºanu, vicepri-marul municipiuluiVulcan.

Evenimentele sevor încheia cu unspectacol susþinut deelevii de la ºcolile dinlocalitate.

1 Decembrieeste Ziua Naþionalã aRomâniei, adoptatãprin lege dupã înlãturarea regimuluicomunist. Din punct

de vedere istoric, la1 Decembrie 1918,Adunarea Naþionalãde la Alba Iulia, constituitã din 1228 de delegaþi ºisprijinitã de peste100.000 de româniveniþi din toatecolþurile Ardealului ºiBanatului, a adoptato Rezoluþie prin cares-a consfinþit unireatuturor românilor dinTransilvania, întregBanatul (cuprins întrerâurile Mureº, Tisa ºi Dunãre) ºi Þara Ungureascã(Criºana, Sãtmar ºiMaramureº) cu România.

Monika BACIUMonika BACIU

Tatãl sãu a fostunul dintre cei maivocali lideri aiminerilor care aurãmas fãrã locuri demuncã în perioada97-98, imediatdupã mareadisponibilizarefãcutã la minele dinValea Jiului. Cîrligalãturi de alþi câþivafoºti mineri, dupãce ortacii ºi-au terminat sumeleprimite drept plãþicompensatorii, aasediat la propriumunicipalitateaPetroºani ºi a cerutpe lângã locurile demuncã promise deguvernanþi, diferitefacilitãþi pentru ceirãmaºi la propriupe drumuri.Protestele conduse

de Cîrlig au conti-nuat pe parcursulmai multor ani fiindun ghimpe pentruadministraþiile localede la acea vreme.

Între 1997 ºi1998 a avut loc celmai mare „val” dedisponibilizãri carea luat cu el nu maipuþin de 18.000 deortaci. ªi-au lãsatbaltã serviciile ºi auoptat pentru baniicu ajutorul cãroraau golit în doar

câteva zile toatemagazinele demobilã ºi produseelectronice sau elec-trocasnice din ValeaJiului. Dupã numaicâteva luni, aceleaºiproduse achiziþio-nate în euforiaprimelor zile dedupã disponibilizareerau vândute la colþde stradã pentrusupravieþuire.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

I ndividul care ºi-aabuzat cumnata

pe malul Jiului facetot posibilul de ascãpa de cei ºase anide stat dupã gratii.

Viºinel Toader State (28 de ani) a fost condamnat de JudecãtoriaPetroºani la o pedeapsã de ºase ani de închisoarepentru viol, însã pentru cãnu a avut succes la Curteade Apel Alba Iulia, apelullui fiind respins de magis-traþi, acum ºi-a încercatnorocul printr-o contestaþiela executare a sentinþei.

Cererea sa a fost depusãla Judecãtoria Petroºani,însã competenþa judecãriiei a revenit instanþei dinAiud, localitate unde se aflãîncarcerat recidivistul. Zileletrecute solicitarea sa a fost luatã în discuþie demagistraþi ºi respinsã, însãdecizia nu este una defini-tivã. Recidivistul a fãcutcontestaþie ºi urmeazã sãfie tranºatã la Curtea deApel Alba Iulia. Laînceputul anului, ViºinelToader State a acostat-o peo stradã din Petroºani, pesora fostei sale soþii, învârstã de 30 de ani ºi dupãce a bãtut-o, a tras-o de

pãr pânã într-o grãdinã depe marginea râului Jiul deEst ºi a încercat sã întreþinãrelaþii sexuale cu ea.

Individul n-a reuºit sã o violeze pe tânãrã dincauzã cã era prea beat, iarvictima a reuºit sã fugã ºiodatã scãpatã din mâinileagresorului, a anunþatpoliþia. Recidivistul a fugit

de acasã ºi poliþiºtii au datde urma lui la Petrila, dupã cinci zile de cãutãri,într-un apartament al unuiapropiat, unde s-a ascuns.

Viºinel Toader State amai fost condamnat pentrufurt, el fiind o mai vechecunoºtinþã a poliþiºtilor dincadrul Postului TF Livezeni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

V alea Jiului sepregãteºte pen-

tru sãrbãtorile deiarnã. În toate locali-tãþile deja au fostmontate ornamentelecare vor lumina înluna decembrie.

Acum rãmâne doar ca autoritãþile sã apesebutonul pentru a porniinstalaþiile de Crãciun. LaVulcan acest lucru se vaîntâmpla într-o zi cu osemnificaþie deosebitãpentru copii.

“Am terminat de mon-tat toate instalaþiile deCrãciun, iar pornirea lorva avea loc de SfântulNicolae. Vrem astfel sã lefacem un cadou tuturorcopiilor ºi adulþilor din

localitate. Vom avea ºiornamente noi”, adeclarat CristianMeriºanu, viceprimarulmunicipiului Vulcan.

În celelalte localitãþiiedilii urmeazã sã sta-bileascã data în care vorporni iluminatul festiv.

Monika BACIU Monika BACIU

VVrreeaa ssãã ssccaappee ddee îînncchhii ssooaarree

Moº Nicolae le aducecopiilor din Vulcanlumini ornamentale

Elevii Liceului Militar din Alba Iuliavin la Vulcan de 1 Decembrie

Fiul unui disponibilizatcelebru, judecat pentru cãa condus fãrã permisT ânãrul este trimis în judecatã pentru conducere

pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã aavea permis. Sorin Frideric Cîrlig a fost prins în traficde cãtre poliþiºtii rutieri din Valea Jiului ºi nu este laprima problemã cu legea. Acesta a mai fost condamnatde cãtre magistraþii de la Petroºani pentru furt.

“În Valea Jiului cornul ºi lapteleelevilor sunt asiguratede o firmã dinPetroºani. Am avutreclamaþii la adresalor, dar noi trebuie sãrespectãm contractul.Singurul lucru pe careîl putem face este sãsesizãm ProtecþiaConsumatorului”, adeclarat Adrian David,preºedintele CJH.

Mai mult decât atât, o firmã din Turdaar fi vrut sã aducã produsele alimenterepentru elevi. Aceastaa ºi depus o contes-taþie, care însã nu i-afost acceptatã.

“Respinge, canefondatã, contestaþiaformulatã de SCLOGISTIC MEDIAPOP ART SRL, în

contradictoriu cu UAT JUDEÞULHUNEDOARA ºi dispune continuareaprocedurii de achiziþiepublicã. Prezentadecizie este obligatoriepentru pãrþi”, se aratãîn documenteleConsiliului Naþionalpentru SoluþionareaContestaþiilor.

Situaþia a fost adusã ºi la cunoºtinþa

ministerului Educaþiei,care se mulþumeºte sãciteze texte din legefãrã a lua vreo mãsurãconcretã în acest sens.

“Implementat înRomânia în anul2002, programul“cornul ºi laptele” afost iniþial conceput cao mãsurã de protecþiesocialã, dar ºi ca iniþia-tivã pentru o educaþiede viaþã sãnãtoasã, acãrei orgine seregãseºte în planulnaþional anti-sãrãcie ºide promovare aincluziunii sociale,adoptat prin HG nr.828/2002. acest program a contribuitla creºterea participãriiºcolare în special înzonele sãrace ºi înrândul minoritãþilorrome. De asemenea,asigurarea unei gustãrigratuite pentru copiiiproveniþi din familiidefavorizate social-economic, în specialprin acordarealaptelui, a contribuit laacoperirea necesaruluide calciu atât deimportant în procesul

de creºtere a copilului.În derularea oricãruiprogram, în scopulcreºterii eficienþei, este normalã corelareaobiectivelor acestuiacu nevoile concreteale beneficiarilor ºi cu alte programeadresate acestora”, se aratã într-un document alMinisterului Educaþiei.

Mai exact, minis-terul preferã sã îmbol-nãveascã copiii decâtsã ia mãsuri pentrueliminarea acestei situaþii de risc.Totodatã, ministerularuncã responsabili-tatea în ograda insti-tuþiilor care se ocupãde procesul de achizi-þie a acestor alimente.

Contractul cufirmele în cazuã poatefi reziliat, însã pottrece luni de zile pânãcând o nouã societatear putea prelua, prinlicitaþie, contractul.

Cornul ºi lapteleeste un program introdus în ºcoli deguvernul Românieiîncepând cu anul2002. Beneficiarii

programului sunt copiii din grãdiniþe ºidin ºcoli generale.Media beneficiariloreste de peste douãmilioane de copiianual.

În anul 2010,guvernul României acreat un program similar, „mere înºcoli”, prin care eleviidin clasele 1-8 dinînvãþãmântul de stat ºi

privat primesc gratuitcâte un fruct proaspãtzilnic, timp de 100zile de ºcolarizare, înintervalul noiembrie-martie. Programul deîncurajare a consumu-lui de fructe în ºcolieste parte a unui program european,finanþat în proporþiede 75% din fonduriUE.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015 Actualitate 3

A fost un adevãratdezastru la bursa

ce a avut loc miercuridimineaþã la Petroºani.Doi angajatori s-auprezentat la Petroºaniºi, la ora începerii burseidestinatã ºomerilor, nu erau mai mulþi de 6 ºomeri interesaþi de evenimentul ce s-adesfãºurat la agenþialocalã.

O situaþie fãrã precedenta fost înregistratã miercuridimineaþã la Bursa destinatãºomerilor din Petroºani,unde s-au prezentat foartepuþini ºomeri ºi ºi mai puþiniangajatori. A fost poate ceamai slabã bursã din acest anºi din ultimii ani, când nicioferta, nici ºomerii nu preaau avut tangenþe cu piaþamuncii.

„Haideþi înãuntru sãvedeþi oferta. Poate avemceva pentru dumneavoas-

trã!”, îi îndemna una dintreangajatele agenþiei peºomerii care stãteau la uºãmiercuri dimineaþã.

ªomerii care au venit, auavut de ales dintre cei doiangajatori care s-au prezen-tat, iar unii chiar au fostinteresaþi de aceste joburi.

„Cred cã am gãsit cevade lucru. Acum, deocam-datã, ca necalificat am gãsit,cã nu merge cu calificãrilepe care le am. Din iulie sunt ºomer, dar sã ºtiþi cã, în tot acest timp, n-am stat degeaba, oricum”,

a mãrturisit unul dintreºomerii care a avut ºinoroc, dat fiind numãrulmic de cereri din parteacolegilor sãi de agenþie.

Alþii îºi pun mari speranþe în faptul cã îi vacontacta angajatorul, cã totnu a fost multã lume labursã.

„Acum rãmâne sã mãsune angajatorul ºi sã stabilim sã ne întâlnim, sãvedem, dacã ajungem la unacord. Mi-am gãsit de lucruca lucrãtor comercial la ofirmã de construcþii PVC.

Cam de douã luni îmi cautde lucru, dar încã nu amgãsit ºi m-am bazat sã amnoroc acum la bursalocurilor de muncã ”, a spusun tânãr, care luase legãturaºi stabilise câteva contactecu unul dintre cei doi angajatori prezenþi la bursadin Petroºani.

Din pãcate, pentru unii,bursa nu este soluþia salvatoare ºi unii ºomeri nici indemnizaþie nu mai au.

„Vroiam de lucru ca electrician. Sunt ºomer demult timp. De vreo 5 ani nuam de lucru. Nu e nimicpentru mine, cã atunci cândgãsesc ceva, îmi spune cã s-a ocupat”, a menþionatunul dintre oamenii carevenise sceptic la bursã ºicare a plecat la fel de dezamãgit de ofertã.

Aceasta a fost ultimabursã din 2015 ºi s-adesfãºurat doar în judeþulHunedoara, la agenþiilelocale, dar a fost, aºa cum

recunosc ºi cei de laPetroºani, un adevãrat dezastru. „Bursa de azi afost un eºec. Ne-am ºiaºteptat la acest lucru. Deobicei, în aceastã perioadã,nu mai organizam burse,dar a fost un caz maideosebit ºi, având în vederecã s-a anunþat organizareaacestei burse destul de târziu, a fost ºi prezenþafoarte slabã. Nu, pentru cã,în perioada aceasta, pânãprin februarie, ºi locurile demuncã sunt destul de puþinedin pãcate”, a declaratJudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

ªomerii ºi-au pierdutîncrederea cã vor gãsi delucru prin intermediul burseiºi foarte mulþi nici nu maivin, deºi angajaþii de laagenþiile locale îi sunã ºi îianunþã personal. Drept estecã niciun investitor ade-vãrat nu a venit în ultimii20 de ani în Valea Jiului ºi singurele angãjãri sigures-au fãcut în minerit.

Diana MITRACHE Diana MITRACHE

Bilanþ de bursã: doi angajatori ºi 6 ºomeri

Cornurile expirate furnizate elevilor de o firmã din PetroºaniP rodusele de panificaþie ºi cele

lactate din ºcolile din Valea Jiuluisunt asigurate elevilor chiar de o fimã dinPetroºani. Chiar ºi aºa existã probleme înceea ce priveºte alimentaþia elevilor, iarConsiliul Judeþean Hunedoara susþine cãeste declaratã câºtigãtoare firma care arecele mai mici preþuri.

M ai mulþioameni care

locuiesc în cãtunuldin Dâlja, o localitate de munte, aflatã în apropierede Petroºani, s-auplâns cã, dupã cedrumul le-a fostpietruit de 200.000de lei, tot prin gropiºi noroi circulã.

Banii au venit de laConsiliul JudeþeanHunedoara, iar lucrãrilele-au fãcut cei dinprimãria Petroºani, aºaîncât ºi primarul TiberiuIacob Ridzi ºi preºedinteleCJH Adrian David auvenit la faþa locului.

„Nu suntem mulþumiþiºi cred cã sunt bani mulþidaþi degeaba pe lucrãrilede aici!”, aºa i-au întâmpinat oamenii dincãtunul Dâlja Mare peedilii care au ajuns la ei,tot prin gropi umplute cuapã, tot prin noroi.Drumul recent pietruit numai este deteriorat atâtde grav ca în varã, dar tot mai sunt nereguli ce trebuiesc ajutate, iartocmai asta au cerutoamenii, care s-au plânsºi de calitatea apei la ei înzonã. „Nu suntem mulþu-miþi de lucrãrile efectuate.

Gropi, bãlþi ºi aºa maideparte. Sã vedem,acum cã au ajuns la noi,dacã se face ceva.Domnul primar ºi domnulpreºedinte de la CJHunedoara ne-au spus cãacolo unde sunt punctestrategice se va face ºi sãsperãm cã îl fac acum, cãnoi ne-am rupt maºinileîn drumul acesta”, a spusrevoltat un locuitor alacestei zone.

Au venit, au vãzut ºi vor lua mãsuri.Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, caºi primarul din Petroºaniau gãsit ºi soluþii demoment ºi de viitor, iaroamenii au aflat cã nu aufost uitaþi, atunci când auprimit o sumã prea micãpentru nevoile drumuluicare nu este mai lung de3 km în Dâlja Mare ºi alþi2 km sunt în Dâlja Micã.

„Am ºtiut, de la bun

început, cã 300.000 delei nu este o sumã care sã le satisfacã pretenþiilejustificate ale locuitorilordin Dâlja. Primarul ºiConsiliul Local au solicitato sumã de 6 – 7 ori maimare decât cea pe caream putut sã o alocãm.Resursele sunt limitate,dar asta nu înseamnã cãnu ne intereseazã sã continuãm investiþiile aiciîn Dâlja. Fie vom finanþade la bugetul local almunicipiului Petroºani, fie de la cel judeþean,asfaltarea acestui drum,fie îl vom include înProgramul Naþional deDezvoltare Localã, cainvestiþie nouã”, le-a spusAdrian David, preºedin-tele C J Hunedoara,oamenilor din zonã.

ªi primarul TiberiuIacob Ridzi recunoaºte cãaici, la munte, singurasoluþie este asfaltarea, iar

la nivel naþional este osumã de 4 miliarde de lei,bani din care ar puteaajunge o parte ºi la DâljaMare. „Anul acesta vomintroduce acest drum înProgramul Naþional deDezvoltare Localã. Astaînseamnã cã anul viitordorim sã îl asfaltãm. Estevorba de 5,5 km, DâljaMare ºi Dâlja Micã. Vomface ºi reparaþii acum,acolo unde mai estenevoie ºi s-au formatgropi, pentru cã este undrum de munte, de undese scurg apele. Le vomface, dar soluþia esteasfaltarea”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Oamenii din DâljaMare spun cã nu au niciapã potabilã ºi apa dinfântânile lor nu este lastandardele de igienã. Eisunt alimentaþi de la oveche conductã pe carese furniza apã unei fosteexploatãri miniere dinzonã, iar alþii au fântânisãpate, însã, analizele delaborator nu sunt bune.Nu au nici canalizare, darun astfel de proiect, spunedilii locali, nu se poaterealiza, fiind o comunitateizolatã. Totuºi, oamenilorli s-a promis cã vor primiajutorul necesar ºi utila-jele de la primãrie ºi ApaServ, ca sã îºi reabilitezesinguri aducþiunea ºibazinele de apã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O raºul Uricani,cea mai

întinsã localitate din România, careare în componenþã78 de strãzi începesã prindã contur dela an la an tot maimult, la capitolulstrãzi asfaltate.

Dacã pânã acum s-areuºit asfaltarea strãzilordin zona principalã aoraºului, cei drept cufonduri europene. Deaceastã datã a venit rân-dul strãduþelor ºi uliþelorde acces cãtre mai multezone marginale aleoraºului, sã fie asfaltate.

“În Uricani, niciodatãnu s-a asfaltat vreundrum vicinal, adicã acele

drumuri de acces cãtregospodãriile þãrãneºti.Lucrãm la finalizareaacestui proiect de treiani, ºi iatã cã acum amprimit o sumã de bani dela Guvern pentrulucrãri. Am încercat sãîmpãrþim strãzile pentruca în fiecare zonã câteva sã fie asfaltate,atâta timp cât mai þineºi vremea cu noi.Acum lucrãm pe optdintre aceste drumuri,respectiv pe ValeaParoºenilor ºi Bilugu,în Câmpul lui Neag, laValea de Brazi, douãdintre drumuri ºi tot lafel în zona adiacentaãa oraºului, dar ºi la sta-dion”, a spus primaruloraºului Uricani, DãnuþBuhãescu.

Banii de la Guvernnu au venit toþi odatã,

însã ceea ce a primitadministraþia publicãacum, a fost îndeajunspentru demararealucrãrilor.

“Banii nu i-am primitîn totalitate. Dupã ce seaprobã bugetul pe 2016vom mai primi o parte ºi tot aºa pânã ce toatãsuma ne va fi alocatã.Contribuþia noastrã la

toate aceste asfaltãri estede doar de 5%, restul banilor vin de la Guvern”, a mai adãugat primarul.

Programul de asfaltarea strãzilor vicinale esteunul multianual, la carecontribuie administraþiapublicã localã cu o micãparte, iar Guvernul cumarea majoritate.

Statul, prin administa-þiile publice centrale,regionale, judeþene ºilocale, s-a dovedit a fi celmai slab în a-ºi manageriacompaniile ºi societãþilecare le aparþin, în calitateasa de acþionar majoritar. În Valea Jiului, închidereamineritului ºi aducerea pe marginea prãpastiei acelor douã termocentraledin judeþ este efectulnumirilor pe criteriipolitice, dar ºi lipseiintenþiei de aplicare a vre-unui program de redresareºi funcþionare, din multi-tudinea celor existente, amult chinuitului ComplexEnergetic Hunedoara. Nicialtele din þarã nu o ducmai bine.

În plan local, societãþilede termoficare, cele de

gospodãrie a fiecãrei localitãþi abia mai respirãacumulând datorii impre-sionante, deºi s-au încercattot felul de soluþii demanagement, dar fãrãprea mare efect. Asta pen-tru cã totul funcþioneazãpe principiul înlãnþuirii, încare intrã ºi primãriile carepatroneazã ºcolile ºi spi-talele pentru care trebuiesã plãteascã ºi termoficãrii,ºi gospodãriei, ºi ApeiServ, ºi firmelor defurnizare a energiei elec-trice, dar nu reuºesc decâtcu sicope majore. Singurulcare nu admite întârzieri laplatã pare a fi fuznizorulde energie electricã ºi gaz,lucru care a impus o oare-care disciplinã la platã aconsumatorilor de acestfel, ºi a populaþiei. Asta

pentru cã nu discutã: aiconsumat – plãteºti! ªipentru a nu se acumuladatoriile, taie curentul!Dacã n-ar fi aºa, ºi-arpune în pericol propriafirmã ºi salariaþii ei. Doarcã furnizorii de gaz ºienergie electricã nu ºi-aunumit directorii pe criteriipolitice ºi ca urmare,nimeni nu-l ameninþã cudemiterea pentru cã iamãsuri nepopulare, dareficiente pentru societateacomercialã ºi a beneficia-rului, pe termen lung.

”N u ºtiu de ce acceptã

asemenea umilinþe”Scandalul, alimentat de

zona politicã, în legãturãcu apa din Valea Jiului, înspecial cu directorul SCApa Serv Valea Jiului, aadus la masa discuþiilorunor oameni de afaceri,directori de furnizare servicii ºi ofiþeri ai armateispecializaþi în managementîn instutuþii publice dinArad, Râmnicu Vâlcea ºiBucureºti, aflaþi în vizitã laUniversitatea Petroºani ºiîn Parâng.

”Am stat vreo ºase sãp-tãmâni, aici, în Valea Jiuluipentru cã am multe nea-muri în zonã. Am vãzut pecanalele media zbaterile

pentru a asigura cãldurapentru iarnã, iar lucrurilenu par în regulã... Dar cea mai interesantã estesituaþia Apa Serv. Pedirectorul de acolo l-amvãzut pe toate televiziunilelocale, am citit prin ziarelelocale, cum explicã cetãþe-nilor, cum þine piept unorrãutãþi, chiar înjurãturi, iarºi iar explicã logic ºi clar,dar orice ar spune nimenidintre aceºtia pare cã nuvrea rãspunsuri, ci doar sãcritice, sã denigreze. Amfost curios sã vãd cine estedirectorul Avram ºi m-amdocumentat. Eu nu ºtiu dece acceptã asemenea umilinþe un om de calibrulsãu! ªi l-ar dori orice firmã serioasã din þarã.

A salvat nu doar firmade la faliment, ci ºiprimãriile care riscau sã fiesancþionate cu bani grei, încauzã fiind niºte finanþãrieuropene. ªi-a asumatriscurile atingând protejaþipolitic, oameni de afaceriale cãror societãþi eraumari consumatoare deapã, oameni potentaþi, devazã în spaþiul public, caresustrãgeau cantitãþi uriaºede apã fãrã sã le pese cãîngroapã societatea. Sãºtiþi cã am vãzut situaþii încare un asemenea curaj,de a devoala fapte deloconorabile pentru oameni

cu notorietate, a costatscump, l-au distrus pe celce a îndrãznit.

Am mai vãzut un lucrucurios, pe care personalnu-l înþeleg. ConsiliulJudeþean, preºedinteleacestuia l-a atacat cuostentaþie în spaþiul publicpentru niºte cauze de personal, de bucãtãrieinternã, care de regulãsunt rezolvate pe linie ierarhicã. Care este cauzadenigrãrii lui, deºi este celmai bun manager de pânãacum, ºi spun asta vãzândistoricul Apa Serv, nu înþeleg prea bine. O cauzãpoate fi presiunea politicãavând în vedere cã educarea populaþiei, aprimãriilor, a instituþiilor cu mari datorii nu este oacþiune care sã aducã sim-patie partidelor compo-

nente ale consiliuluijudeþean. În Valea Jiului, înRomânia, în general, astae marea problemã. Nucompetenþa primeazã, ci interesele mai marilorpolitici” – lt.col. MarianDuinea, specializat în managementul instituþiilorpublice, Craiova.

”Voi rãmâneþi cu nulitãþile

politice în management. Aºa s-a dus dracu ºi ComplexulEnergetic”

”Colaborez de cevavreme cu profesori de laUniversitatea Petroºani, încalitate de director tehnicla uzina noastrã, plus cãam fãcut aici o postuniver-sitarã... Cunosc, relativbine, activitatea directoru-lui de la Ape Petroºani,cum cunosc ºi vreo doi-treidirectori din linia a douade la fostul CNH. Îmiamintesc cã în urmã cucâþiva ani am avut aici, laPetroºani, o întâlnire cucâþiva, care intenþionau sãse extidã, sã facã investiþiiîn Vale ºi ne-a întrebat un

ziarist dacã venim sau nu.Au ºi scris douã ziare atunci de noi, cã nu suntem proºti sã bãgãmbani, sã nu avem nici zinici noapte, ca sã ce? Sãne împroaºte cu noroi?Nu, mulþumesc! Mã ducunde sunt respectat. Nu s-a schimbat nimic de

atunci, iar politicienii deaici sunt niºte populiºti,spun oamenilor cã totul eaproape gratis ca sã fievotaþi. Ori, aºa cevanicãieri în lume nu existã.

Mi se spune cã e zonãsãracã? Aºa se vrea sã fie,doamnã! Am un prietenaici doctor, a încercat sãangajeze, cu ziua pe banibuni, oameni care stãteaucu berea în faþã la birt ºinici unul n-a vrut. E doarun exemplu care mi-avenit în minte. Momârlaniiharnici au tractoare,primesc bani pentrupãmânturi, copiii lor suntla ºcoli înalte ºi ca urmarecu serviciu bun. Deci suntresurse, pentru cã sunt ºiinvers care doar papãbanii. Nu-i mai învãþaþi sãstea cu mâna întinsã, cããsta nu-i ajutor, vã bateþijoc de ei neînvãþându-i sãse ajute singuri.

Apa Serv e una dinpuþinele firme publice caremerge ºi omul ãla a fãcutdin rahat bici, dar nu înþe-leg de ce e prost ºi stã lamãciucile lor. Pe directoriide dinaintea lui nu i-a înju-rat nimeni cã au furat perupte, au vile ºi maºini dela Apa Serv, dar prostimiiau plãcut cã aveau apaieftinã, se fura în pace, iarfirma murea. Eu zic aºa:sã continue politicul sã-ºibage nasul cu populisme,se închide Apa ServPetroºani ºi se va trece laapã cu gãleata ºi wc-uriîntre blocuri. Vi se pare cãsunt dur? Nu sunt, dar niciprost nu sunt. Eu directorsã trag ca prostul, sã facceva ca lumea, temeinic ºisã fiu împ...it de cine? Decel care nu-ºi plãteºte apasau care furã de rupe?NU, în nici un caz. Cred

cã o sã avem o discuþie cudirectorul ãsta al vostru,cred cã îi vom propune sãvinã la noi, la uzinã ºi voirãmâneþi cu nulitãþilepolitice în management.Aºa s-a dus dracu ºiComplexul Energetic, nule-a pãsat de mineri, careîn opinia mea sunt cel maiînalt calificaþi meseriaºi” –a declarat, printre altespuse usturãtoare, dr. ing.Ioanid Mihu Voin, directortehnic la Electromecanica– uz industrial, medical,siguranþã, Rm Vâlcea.

Alþi doi tehnicieni cufuncþii în instituþii publicedin Bucureºti au explicatcã ºi Capitala a avut preþmare la apã, dar o datã cuîncheierea proiectelor dereabilitare, preþul a putut fiscãzut avându-se în vedereeficienþa instalaþiilor noi,dar ºi disciplina la platãconsumatorilor.

Chiar dacã aceste opiniinu convin multora, doarpentru cã vin din afarazonei, împotriva curentuluiiscat în Vale ºi judeþ, eleexistã, ºi nu sunt puþine.

Concluzia interlocuto-rilor a fost cã Valea Jiuluiva rãmâne mulþi ani înurma restului þãrii în ceeace privesc investitorii pentru cã mare parte apopulaþiei a adoptat atitudinea victimei cãreiatrebuie doar sã i se dea,fãrã a da nimic în schimb,atitudine alimentatã depoliticieni fãrã viziune ºi delipsa activismului civic.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015 Actualitate 5

Baia comunalã din Vulcanîncepe sã fie folositãL e-a fost greu la început pânã s-au

obiºnuit cã aici au toate condiþiile necesare pentru a-ºi pãstra igiena corporalã,însã acum vin frecvent, pentru cã le place.

Vorbim despre oamenii strãzii, cei fãrã adãpost sauchiar persoanele care din cauza sãrãciei nu îºi permitsã facã un duº, care s-au obiºnuit sã foloseascã baiacomunalã din municipiul Vulcan.

”La baia comunalã sãptãmânal vin cei care nu auapã caldã ºi de multe ori nu au nici apã rece, vin sãfacã baie acolo. Este o atenþie deosebitã în cadrulasistenþei sociale, care se acordã tuturor familiilorcare au anchete sociale”, a spus primarul municipiul

Vulcan,Gheorghe Ile,cel care a insis-tat foarte mulþiani pentru ca unastfel de loc sãse realizeze înmunicipiu.

Baia comu-nalã din Vulcaneste comparti-mentatã separatpentru femei ºi bãrbaþi. Aici existã câte ºase duºuriindividuale, dotate cu toate cele necesare. La început,oamenii, pentru care s-a realizat acest loc, erau scep-tici când venea vorba sã îl foloseascã, asta pentru cãaveau impresia cã vor fi taxaþi. Folosirea bãii esteabsolut gratuitã, iar ea este destinatã în mod specialpersoanelor nevoiaºe. (Adina P(Adina PÃDURARU)ÃDURARU)

Nemulþumiþi pentru un drumpietruit de 200.000 de lei

”Se închide Apa Serv Petroºani ºi se va trecela apã cu gãleata ºi wc-uri între blocuri”

”Apa Serv e una din puþinele firme publice care merge ºi omul ãla a fãcut

din rahat bici, dar nu înþeleg de ce e prost ºistã la mãciucile lor. Pe directorii de dinaintealui nu i-a înjurat nimeni cã au furat perupte, au vile ºi maºini de la Apa Serv, darprostimii i-a plãcut cã aveau apa ieftinã, sefura în pace, iar firma murea. Eu zic aºa: sã continue politicul sã-ºi bage nasul cu populisme, se închide Apa Serv Petroºani ºise va trece la apã cu gãleata ºi wc-uri întreblocuri. Vi se pare cã sunt dur? Nu sunt, darnici prost nu sunt. Eu director sã trag caprostul, sã fac ceva ca lumea, temeinic ºi sãfiu împ...it de cine? De cel care nu-ºi plãteºteapa sau care furã de rupe? NU, în nici uncaz” - dr. ing. Ioanid Mihu Voin, directortehnic la Electromecanica – uz industrial,medical, siguranþã, Rm Vâlcea.

Drumurile vicinale de laUricani, asfaltate rând pe rând

M ii de pensionaripentru un bilet de

tratament. Anual, lanivelul Caselor Judeþenede Pensii se pot depunecereri din partea pensio-narilor care vor sã benefi-cieze de tratament.

În judeþul Hunedoara sedepun mii de cereri, iar la nivelnaþional numãrul pensionarilorcare îºi depun cererile este deaproximativ 11.200.000 pen-tru un numãr de 220.000 delocuri. Chiar ºi reprezentanþiiMinisterului Muncii susþin cãnumãrul de locuri este insigni-fiant în comparaþie cu cererile.

“Numãrul biletelor de tratament balnear contractate la nivelul întregii þãri (aprox.220.000), în comparaþie cunumãrul potenþialilor beneficiari(circa 11.200.000 pe anul2015), este foarte mic, ºi înpermanenþã existã nemulþumiri,dar se depun eforturi pentrusoluþionarea corespunzãtoare acererilor, cu respectarea cadru-lui legal, normativ ºi procedural

în vigoare”, susþin reprezen-tanþii Ministerului Muncii.

Potrivit celor de la Ministerul Muncii, cei mai mulþi dintre pensionari solicitãbiletele de tratament în perioada de varã, atunci cândcapacitatea unitãþilor de cazareeste ocupatã.

“Cererile de bilete de tratament sunt depuse într-unprocent mare pentru perioadade sezon, gradul de solicitãripentru aceastã perioadãneputând fi acoperit de capa-citãþile hoteliere din Româniacontractate de cãtre CNPP. Înprezent, CNPP prin casele teri-toriale de pensii, duce o politicãde convingere a potenþialilorbeneficiari de a merge la trata-ment balnear ºi în perioada deextrasezon, în vedereasoluþionãrii unui numãr cât mai mare de cereri”, mai spunoficialii Mininisterului Muncii.

La nivelul judeþuluiHunedoara cei mai mulþi pen-sionari care solicitã bilete detratament sunt din Valea Jiului.Lunar aici se vând undeva la500 de bilete spre staþiunile

balneare din þarã. Pot beneficia de tratament

balnear persoanele caredovedesc existenþa unei afecþiuni medicale care sã necesite tratament balnear, înconformitate cu prevederilelegale. Biletele de tratamentbalnear se pot acorda numai înlimita numãrului locurilor latratament balnear finanþat dinbugetul asigurãrilor sociale destat ºi aprobat prin hotãrâre de guvern.

Monika BACIUMonika BACIU

T axa de transport,obligatorie,

dar facultativã.Autoutilitarele careintrã în municipiulPetroºani ar trebui sãplãteascã o taxã detransport.

De multe ori aceºtia nu plãtesc taxa, fapt careaduce deservicii bugetuluilocal al municipiuluiPetroºani. Excepþie fac autoutilitarele caretransportã pâine, lapte saualte produse de acest gen,dar ºi autospecialele depompieri sau salvare.

“Sunt ºi care nuplãtesc, dar noi nu avemposibilitatea sã îi oprim întrafic. Doar Poliþia Rutierãpoate sã îi opreascã ºi noi

sã constatãm dacã auplãtit sau nu taxa respec-tivã. Au fost ºi cazuri încare i-am identificat în par-cãrile unor supermarketuriºi nu aveau taxa plãtitã”,au declarat cei din cadrulBiroului Transporturi din cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani.

Astfel, taxa de transportdiferã în funcþie de gabari-tul autoutilitarelor. Cel maimic tarif îl plãtesc cei alecãror mijloace de transportau între 3,5 ºi 5 tone.Pentru acestea tariful estede 3 lei pe zi sau de 30 delei pe lunã. La polul opusse situeazã autoutilitarelede peste 22 de tone pentru care se percepe otaxã de 60 de lei pe zi sau600 de lei pe lunã.

Monika BACIUMonika BACIU

PRIMÃRIAMUNICIPIULUI LUPENI

- ANUNÞ- În conformitate cu prevederile Legii nr.

52/2003 privind transparenþa decizionalãîn administraþia publicã, republicatã,începând cu data de 20.11.2015 Primãriamunicipiului Lupeni propune spre dez-batere publicã Proiectul de hotãrâre nr.114/2015 privind aprobarea Strategiei dedezvoltare a Municipiului Lupeni pentruperioada 2014-2020.

Proiectul de hotãrâre însoþit de anexanr. 1, Expunerea de motive a iniþiatorului,domnul Primar Cornel Resmeriþã ºi raportul compartimentului de specialitate afost afiºat la sediul propriu, stradaRevoluþiei nr. 2, parter.

Persoanele sau organizaþiile interesatepot trimite în scris recomandãri, sugestii ºi opinii cu privire la proiectul de act normativ pânã la data de 02.12.2015 laregistratura Primãriei municipiului Lupeni.

Primar, Cornel RESMERIÞÃ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 20156 Actualitate

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

ANUNÞConsiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs

pentru ocuparea postului vacant corespunzãtorfuncþiei contractuale de execuþie de ºofer, treapta I,

din cadrul Serviciului administrativ.

Probele stabilite pentru concurs: 22.12.2015, ora 11:00 - proba scrisã28.12.2015, ora 11:00 - interviul.

Ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului JudeþeanHunedoara.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune pânã în data de 14.12.2015, ora 16:00, la sediul Consiliului JudeþeanHunedoara. Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs - Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.comtel.0254/211350, int.183.

Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute deart.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobareaRegulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale deocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtorfuncþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Condiþiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea funcþiei contractuale de execuþie vacantã de ºofer,treapta I, din cadrul Serviciului administrativ sunt :

- permis de conducere pentru categoriile B ºi C- vechimea în muncã de minimum 5 aniInformaþii suplimentare se obþin la sediul Consiliului Judeþean

Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare ºi gestiuneafuncþiei publice, camera 13, tel.0254/211350, int.183.

Pensionarii hunedoreni, bãtãlie pe biletele de tratament

Taxã obligatorie, dar facultativã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 2015 Actualitate 7

”Nu cred cã ne mai permite timpul,din punct de vedere alcondiþiilor meteoro-logice. Suntem în fazade evaluare a ofer-telor, s-a trecut de laevaluarea tehnicã lacea economicã, e oprocedurã cu monitori-zare de la Autoritateade Reglementare siMonitorizare aAchiziþiilor Publice,pentru cã e vorba defonduri europene, dardrumul va fi asfaltat odatã ce vremea neva permite, anul viitor.Banii sunt alocaþi pen-tru aceastã investiþie,realizatã prin

asocierea cu primãriaPetroºani. O vomduce la capãt însã dinnefericire asfaltarea afost amânatã nu dinvina ConsiliuluiJudeþean, ci din cauzaunor proceduri stu-foase dar ºi a condiþi-ilor meteorologicecare nu au mai þinutcu noi, pentru a realiza acest proiect”,a spus Adrian David,PreºedinteleConsiliuluiJudeþeanHunedoara.

Asfaltareaacestui drumeste mai mult

decât necesarã,deoarece acum îndrum existã gropienorme care îngre-uneazã transportareagunoiului cu maºinile din dotare.

Odatã asfaltat drumul, maºinile degunoi vor circula pedrum drept.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Deficit depersonal laprimãrie

D eficit de perso-nal la nivelul

administraþiei publicede la Petroºani.

Administraþia localã nupoate face angajãri pentrucã depãºeºte numãrulmaxim de posturi aprobatprin lege, iar acest lucru se

resimte acut, mai ales în cadrul Direcþiei de Administrare alDomeniului Public ºi Privatunde ar fi nevoie de zecide angajaþi.

“Si la nivelul adminis-traþiei avem un deficit depersonal. Avem nevoie depersonal la poliþia localã,bazin, piaþã si chiar ºi înaparat. ªi la DADPP estenevoie de oameni ca sãpoþi face curãþenie în oraººi atunci o faci cu câþioameni ai. Sunt zeci de

cereri de taiat copacii ºireuºeºti sã le rezolvi încâteva luni pentru cã aicaþiva oameni cu drujbe ºinu faci faþã. Sunt situaþii încare stau arborii sã cadãpe bloc sau pe maºini ºinu putem interveni”, adeclarat Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Posturile sunt blocatedin cauza unei ordonanþede urgenþã care dateazãdin anul 2010.

Monika Monika BACIUBACIU

Garda de Mediu laPrimãria Petroºani!

P rimãria Municipiului Petroºani, a fost vizitatã sãptãmâna trecutã

de reprezentanþii gãrzii de mediu.

Inspectorii au venit pentru a face verficãri la anumite lucruri stabilite dedinainte, iar mai apoi au plecat fãrã asancþiona în vreun fel administraþia publicã din Petroºani.

“Miercuri, a fost Garda de Mediu laprimãrie, verificãrile fãcute fac parte dincele periodice pe care aceºtia le fac,

motiv pentru care nu ne-au surprins înnici un fel. Noi avem totul în regulã, amprezentat tot ce ne-au cerut, iar la finalnu a existat nici o sancþiune, pentru cãnu au avut de ce sa ne-o dea”, a spusDaniel Viºan, directorul DADPP.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

V alea Jiului ºiimplicit judeþul

Hunedoara va aveade suferit economic ºi anul viitor, dat fiindfaptul cã reabilitareaDN 66, segmentulDefileul Jiului, nu s-a reabilitat.Promisiunea ºefuluiCNADNR a rãmasfãrã acoperire.

Circulaþia rutierã prinDefileul Jiului ar fi trebuitsã se desfãºoare pe uncovor nou de asfalt, de laPetroºani ºi Sadu, însãrealitatea din teren nu sepotriveºte cu cea a ºefilorde la drumuri.

Narcis Neaga, fostul ºef al CNADNR, declaraîn vara acestui an cuconvingere cã „în ceea cepriveºte Defileul Jiului, în2013, prin toamnã, pro-gresul fizic era cam de 4%.Acum, pânã la Lainici seva circula impecabil. Pânã la sfârºitul anului, seterminã ºi acest proiect.Adicã se ajunge pânã laPetroºani”. Este adevãratcã în defileu s-a lucrat ºichiar zilele trecute setrãgea tare cu asfaltul(foto), chiar dacã afarã

ploua bine. Numai cã nicimãcar îngrãºarea porculuiînainte de Crãciun n-a dusla atingerea promisiunilorºefilor de la drumuri, iarporþiuni întregi întrePetroºani ºi Lainici încã nu au asfaltul promis.

Declaraþia fostului ºefde la Drumurile Naþionalea fost întãritã ºi de ºefiiDistrictului din Gorj, ceicare supervizeazã lucrareafãrã de sfârºit a spaniolilor,însã aceºtia au fost maiprecauþi ºi au avansat catermen de asfaltare adefileului, luna decembrie.

„De la MãnãstireaLainici pânã la Petroºaniva fi strat nou de asfaltpânã în decembrie”,declara ºi Ion Tudor, ºefulde la Drumuri NaþionaleGorj. Cum deja iarna avenit pe Valea Jiului ºi îndefileu, luna decembriebate la uºã, porþiunilerãmase fãrã asfalt este

puþin probabil sã mai fieterminate anul acesta.Lucrarea de reabilitare aDN 66 Petroºani-Tg. Jiueste efectuatã de o firmãspaniolã ºi ar fi trebuitfinalizatã anul trecut, astadupã ce termenele iniþialeau tot fost prelungite.

Constructorul a tot fost ameninþat de CNADNR cã va fi penalizat, însã în realitatenu s-a luat nici o mãsurãcare sã-i determine pespanioli sã se þinã determene. În tot acest timpValea Jiului a fost afectatãeconomic din cauzarestricþiilor de circulaþie,restricþii care, probabil, vor fi ºi în 2016. Nicimãcar intervenþiilePrefecturii Hunedoara, aleCJ Hunedoara ori a parla-mentarilor din Valea Jiuluin-au reuºit sã miºte mairepede lucrurile.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ziua Naþionalã a României ºiZiua de Sfântul Andrei va fi unaîn care se va lucra la minele dincadrul Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine.

ªi cei de la minele viabile auîn plan sã lucreze, dar lor încãnu le-a aprobat nimeni planul.Cei de la minele Paroºeni,Petrila ºi Uricani, însã, vor damai mult cãrbune ºi vor supli-menta necesarul pentru caabonaþii la termoficare sã nusufere. Noul inistru al Energieiºi-a ºi dat acordul pentru asta.

„Domnul ministru ne-a trans-mis cã, atât noi, cât ºi cei de laCEH, sã facem toate eforturilepentru a asigura funcþionareacelor douã termocentrale înaceastã iarnã. Noi, SNÎMVJ, laaceastã orã, livrãm cãtre CEH ocantitate de 1000 t pe zi,urmînd ca, în cursul luniiviitoare, la mina Uricani sãpunem în funcþie un nou abataj,cu o producþie de 250 – 300tpe zi. În acest sens, conducereasocietãþii, împreunã cu sindi-catele, discutãm un program delucru suplimentar în urmãtoareaperioadã ºi chiar în zilele de

sãrbãtoare dacã va fi nevoie vom veni, ca sã asigurãmfuncþionarea termocentralelor”,a spus Aurel Anghel, directorgeneral S.N.Î.M.V.J.

ªi cei de la minele viabile din cadrul CEH sunt dispuºi sãlucreze în zilele declarate libere,dar încã nu au primit aprobareade la directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Pentru cacele douã termocentrale sãfuncþioneze fãrã probleme, estenecesar un stoc de aproximativ3.000 ºi 5.000 de tone zilnic.Dacã nu vor lucra suplimentar,energeticienii ar putea întrerupefurnizarea agentului termic la Deva ºi în Valea Jiului în plinã iarnã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Program suplimentar pentruminele pe închidere

Când va lua sfârºit calvarul numit DN 66 „Defileul Jiului”?

E ste nevoie de huilã ºi ca sã nu existe o nouã crizã însistemul energetic hunedorean, minele pe închidere

ºi-au stabilit un program de lucru ºi în zilele de sãrbãtoricare urmeazã. Minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricanisperã sã scoatp cãrbune mai mult ºi vin la lucru ºi în sãrbãtorile legale de sãptrãmâna viitoare.

Drumul cãtre staþia de sortareDâlja, asfaltat anul viitor

P rocedurile stufoase de obþinere a unor avize, dar ºivremea de afarã, neprielnicã asfaltãrilor, amânã

pentru anul viitor asflatarea drumului de acces cãtrestaþia de sortarea a deºeurilor, din zona Dâlja a municipiului Petroºani.

Partide interesante în penultima etapã a campionatului judeþean dejuniori, cu un total de 37 de goluri marcate, asta însemnând o medie de4,6 goluri pe meci.

La juniori C (14 ani),derby în familie, ªc. Jiul –ACS Fotbal Jiul 3-2,golurile învingãtorilor fiindmarcate de Adr. Marcu,Szekely ºi Rotea.

Fair Play Vulcan(antrenori Iosif Izsak, DoruMârºava) au câºtigat cu 6-1

la Dunamic Lupeni, pringolurile marcate de Chiriac(2), Kraft (2), Axinte, Lupu.

La juniori D (12 ani),Jiul II este surclasatã, 1-5 la Uricani, dar ªc. Jiulînregistreazã scorul etapei,7-0 (cu Gheocea, Cãpriþã,Vamoº printre marcatori) îndauna celor de la Fair PlayVulcan. Univ. Petroºani aînvins cu 2-0 la SoriiJunior`s Lupeni.

La juniori E (10 ani),ªc. Jiul – Pro Fotbal 5-1(goluri Vânãtoru 2, Lovasz

2, Mãrgãrint), InterPetrila învingând cu3-1 la Fotbal Jiul(goluri Pantea 2, Vl. Marmaliuc pentru învingãtori,respectiv Keres pentru învinºi).

CAMP. JUDEÞEAN, SERIA V. JIULUIEtapa a 11-a, 22-23 nov. 2015Juniori C (gr. 2001) – Under 14ACS ªc. Jiul Petroºani – ACS Fotbal Jiul 3-2Dynamic Lupeni – Fair Play Vulcan 1-6Juniori D (gr. 2003) – Under 12Minerul Uricani - ªc. Jiul II Petroºani 5-1

ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 7-0Sorii Junior`s Lupeni – Univ. Petroºani 0-2Juniori E (gr. 2005) – Under 10ACS ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani 5-1Minerul Uricani – Univ. Petroºani 0-2Fotbal Jiul – Inter Petrila 1-3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 Noiembrie 20158 Sport

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Sorin Corpadi ºiSorin Bejan fac o treabã bunã la junioriiLupeniului, un seg-ment abandonat com-plet de „conducerea

înþeleaptã de partid ºide stat” a municipiuluidin vestul Vãii Jiului,atunci când s-a lepãdatã de brand-ulMinerul.

Sorin Corpadi ºiSorin Bejan au alcãtuitun grup de juniori sub denumirea „SoriiJunior`s” Lupeni, cucare fac o treabã bunãprin competiþiile undeevolueazã.

Recent, ei au obþinut o victoriesupremã în planjudeþean, priminddreptul de a reprezen-

ta judeþul Hunedoarala etapa zonalã de laTimiºoara, în lunadecembrie, la nivelulcompetiþiei „GheorgheEne”, unde se vorconfrunta cu echipelecampioane din Timiº,Arad, Dolj, Mehedinþiºi Caraº-Severin.

Este prima ieºire deanvergurã a acestorpuºti de 7-8 ani ºi aici,

credem noi, PrimãriaLupeni ar putea sã sereabiliteze în acestsens, sprijinind –soluþii sunt, mai ºtim ºinoi... – deplasareaacestor copii dinLupeni, pentru cele 3-4 zile de competiþie.

Ar fi un frumos gestpentru sãrbãtorile deiarnã. ªi apoi, poatesã vinã vacanþa.

Henþ cu mâna

DORINÞELE LUISORIN ªI... SORIN!

S ecþia de luptelibere este

una dintre cele maititrate ºi aureolatedin cadrul ClubuluiSportiv ªcolarPetroºani.

Aici, unul dintreantrenori, care a activat ºi ca sportiv de performanþã, se

apropie de... patrudecenii de muncã!

Olteanul GheorgheRãducu a venit înPetroºani când era înclasa a V-a, din satulLeleasca, jud. Olt, deunde ºi porecla „Lele”,aºa cum îl ºtie toatã

lumea.A parcurs toate

etapele ca junior,începând alãturi decolegul sãu GabrielÞigãieru (campionnaþional la lupte libere,la copii), sub baghetaantrenorului VasileFãgaº. Calitãþi fizice deexcepþie, talent,ambiþie, au fost atuuricare l-au propulsat în 1978 pânã laobþinerea unei medalii de bronz laCampionatul Naþional.Dupã câþiva ani aabsolvit cursurileColegiului Naþional deAntrenori ºi Facultateade Topografie Minierãde la I.M.P.(UniversitateaPetroºani), apoi

Colegiul Naþional deEducaþie Fizicã ºiSport din Bacãu,

ulterior ºi U.E.F.S.Bucureºti, devenindprofesor de educaþiefizicã, specialitatealupte.

A continuat sã profeseze la C.S.S.P.,alãturi de cei care i-aufost profesori – GhiþãPop, Vasile Fãgaº - cuLicã Fãgaº formând unexcelent cuplu care amenþinut ºtacheta performanþei luptelorlibere în Valea Jiului.

Ar fi, poate, nedreptsã nominalizãmgrupuri de sportivicare i-au trecut prinmânã, dar Gheorghe„Lele” Rãducu poate fimândru cã reprezintãacea categorie deantrenori ºi profesoridedicaþi muncii lor,care au renunþat poatela multe avantaje alevieþii, în favoarea uneimunci pline de pasiuneºi dãruire. „Lele”,omul cu porecladevenitã renume.

Când era pe-afarã cald...

...ºi umblau în pantaloni scurþi,deopotrivã jucãtori antrenori ºi arbitri. Aici, un instantaneu de la underby de Valea Jiului, cu antrenorulsecund al Vulcanului, Doru Mârºava,„îndoindu-se” de explicaþiile arbitruluiVali Gavrilã din Criºcior, la final demeci C.S. Vulcan – Inter Petrila.

Fotografie la minut

FOTBAL JUNIORI

„Gaºca nebunã” a lui Militaru

PROFIL Porecla devenitã renume „Lele” Rãducu

Locul 1 ºi campioanã naþionalã pe echipe, la fete - cadeþi (jun. II) în anul 2009 la Botoºani

Sportivii Ionuþ Borbely ºi Alex Fijer, campioni naþionali la copii în anul 2013,

alãturi de antrenorul lor, prof. Gheorghe Raducu