cuvant

5
Cuvant Tudor Arghezi Poezia „Cuvant”, de Tudor Arghezi, deschide volumul „Carticica de seara”, fiind o opera lirica, o arta poetica. Opera lirica este opera in care poetul, prin intermediul eului liric, isi exprima in mod direct ideile, sentimentele, emotiile, cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Titlul poeziei, „Cuvant”, un substantiv nearticulat, face referire la tema poeziei si orienteaza discursul liric. Poezia este o arta poetica, o opera literara in care sunt reflectate principiile si conceptia despre arta a creatorului prin intermediul mijloacelor artistice. Astfel, titlul poate fi interpretat drept prefata, „cuvant inainte”, o introducere in lumea cartii, dar poate semnifica si actul creatiei, lumea imaginara a acesteia. referat.clopotel.ro 1

Upload: bogdan-rusu

Post on 30-Jun-2015

878 views

Category:

Documents


16 download

TRANSCRIPT

Page 1: cuvant

Cuvant

Tudor Arghezi

Poezia „Cuvant”, de Tudor Arghezi, deschide volumul „Carticica de

seara”, fiind o opera lirica, o arta poetica.

Opera lirica este opera in care poetul, prin intermediul eului liric, isi

exprima in mod direct ideile, sentimentele, emotiile, cu ajutorul figurilor de

stil si al imaginilor artistice.

Titlul poeziei, „Cuvant”, un substantiv nearticulat, face referire la

tema poeziei si orienteaza discursul liric.

Poezia este o arta poetica, o opera literara in care sunt reflectate

principiile si conceptia despre arta a creatorului prin intermediul mijloacelor

artistice.

Astfel, titlul poate fi interpretat drept prefata, „cuvant inainte”, o

introducere in lumea cartii, dar poate semnifica si actul creatiei, lumea

imaginara a acesteia.

Poezia este alcatuita din trei strofe, inegale ca numar de versuri (13,

5, 10) si un vers final, despartit de restul poeziei printr-o pauza grafica.

Eul liric isi face simtita prezenta pe tot parcursul discursului liric, prin

marci lexico-gramaticale: verbe si forme pronominale la persoanele I si a II-

a: „vrui”, ”-ti”, „fac”, „am ales”, ”am voit”, „mi”, „nu stiu”, „as fi voit”,

„sa fac”, „sa strecor”, „dumitale, „sa culeg”, „sa caut”, „nu stii”, am

rascolit”.

Tot o marca a prezentei eului liric este adresarea directa catre cititor

(„cititorule” – substantiv in cazul vocativ).

Inca din prima strofa se evidentiaza aceasta relatie dintre creator si

cititor. Darul pe care creatorul il face cititorului, „o carticica”, este o valoare

referat.clopotel.ro 1

Page 2: cuvant

spirituala; folosirea diminitivului „carticica” ne poate sugera ideea ca

lumea cuprinsa intre paginile sale este o lume miniscula, un univers „al

boabei si al faramei”. Pentru a crea acest univers, eul liric se inspira din

viata, surprinsa in toate manifestarile sale. Se observa orientarea spre o lume

minuscula (a micilor vietuitoare):

„Din slove am ales micile

Si din intelesuri furnicile.

Am voit sa umplu celule

Cu suflete de molecule.”

Aceasta lume a micilor vietuitoare, care il inspira pe poet,este asociata

cu instrumentele muzicale, o modalitate de a sugera muzicalitatea creatiilor

poetice:

„Mi-a trebuit un violoncel:

Am ales un brotacel

Pe-o foaie de trestie-ngusta.

O harpa: am ales o lacusta,

Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu

Si nu mai stiu...”

Tot aici se evidentiaza vocatia demiurgica a creatorului; el pare sa

recreeze lumea, sa-i dea alte sensuri (de fapt, creeaza o lume noua,

imaginara, pornind de la cea reala).

In strofa a doua se continua aceasta idee ca realitatea prezentata in

opera literara este transfigurata artisic:

„Farmece as fi voit sa fac

Si printr-o ureche de ac

Sa strecor pe-un fir de ata

Micsorata, subtiata si nepipaita viata

referat.clopotel.ro 2

Page 3: cuvant

Pana-n mana, cititorule, a dumitale.”

Sentimentul pe care eul liric il are fata de acela care ii va citi creatia

este cel de respect, fapt sugerat prin folosirea pronumelui personal de

politete „dumitale”.

Strofa a treia surprinde, prin intermediul unei insiruiri de metafore,

elemente ale universului imaginat de eul liric:

„Macar cateva crampeie,

Macar o tandara de curcubeie,

Macar nitica scama de zare,

Nitica nevinovatie, nitica departare.

As fi voit sa culeg drojdii de roua

Intr-o carticica noua,

Parfumul umbrei si cenusa lui.

Nimicul nepipait sa-l caut vrui,

Acela care tresare

Nici nu stii de unde si cum.”

Versul final: „Am rascolit pulberi de fum...” evidentiaza inefabilul

actului de creatie, unicitatea lui, dar si nelinistile, incertitudinile pe care le

implica.

Idei similare acestei creatii identificam intr-o alta arta poetica a lui

Arghezi, poezia „Testament”.

Pentru a-si transmite ideile si sentimentele, eul liric apeleaza la figuri

de stil precum: metafore, repetitii, enumeratii, epitete, inversiuni.

Prozodia poeziei se remarca prin originalitate. Masura versurilor este

inegala; rima este predominant imperecheata, dar, la un numar inegal de

versuri, apare cate un vers liber (fara rima).

referat.clopotel.ro 3

Page 4: cuvant

Deoarece poetul, prin intermediul eului liric, isi transmite in mod

direct conceptia despre actul creatiei, apeland la imagini artistice si figuri de

stil, poezia „Cuvant” , de Tudor Arghezi, este o opera lirica, o originala arta

poetica.

referat.clopotel.ro 4