mircea vulcanescu -ultimul cuvant

92

Upload: pastorala2006

Post on 06-Dec-2014

467 views

Category:

Documents


72 download

DESCRIPTION

...Despre o lume dispărută.Document unic, greu de accesat.o mărturie esenţială pentru a putea înţelege ce s-a petrecut. Şi ce s-ar mai putea petrece...

TRANSCRIPT

Page 1: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant
Page 2: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

MTRCEA vulciNEscu (1904-1952) a fost filozof, so-ciolog, economist $i profesor de elicA. Studii universi-tare de filozofie li de drePt la Bucuresti, continuatepdntr-o sperializare la Paris. Asistent de sociologie $ide etici la catedra profesorului Dimilrie Gusti, a par-ticipat la campaniile monografic€, impunindu'se ca

,,filozoful" $colii de sociologie de la Bucurelti. Unuldintre teoreticienii ,,tinerei generatii", deosebit de ac-tiv la Asocialia ,,Criterion". Referent la Oficiul de stu-dii al Ministerului de Finanle, direcror al DirqqieiVlmilor li al Datoriei Publice, unul dintre conducito'rii Asocialiei $tiinlific€ pentru ,,Enciclopedia Romi-niei". DupI 1937 s-a Preocupat de elaborarea unuimodel ontologic al omului romanesg conturat indeo-sebi prin Omul rcm/lnex, Ispita dacicd, Existcnla con-octd in mctafzica rcmArcascd li Ltnunsiunea ronlt'neascd a aistenlci.Tn perioada celui de-al doilea rtrzboimondial a fost inslrcinat c1t gestiunea linanciari a tre-burilor 1irii. Ca fost subsecretar de stat la Ministerulde Finante (ianuarie 1941--august 19,9) in guvernullui Ion Anton€scu, a fost judecat $i condamnat la optani temniltr gre3. A murit in inchisoarea de la Aiud.

Pledoarie de o patetictr sinceritate $i de o solid.il inte-meiere juridici, amplul cuvintul rostit in aperare deacuzatul Mircea Vulcenescu in cele doui Procese oe

i-au fosl insc€nate prevestea la wemea resPectivtr erade injustilii, arbitrar gi crime ce avea se se instaureze'Citindu-l asrdzi, inc€rcim sentimentul dureros al uneitirzii restabili a adevdrului pentru care s-a Plitit cusingele celor mai nobili fii ai neamului. Este un textintru totul compatabil, prin inlllimea sa morali Ei ele-ganla argumenlerii, c\ c€lebra Apdrare a lui Socrate

scrisi de Platon.

MlR0l,tIruICANNSCU

ttl[imul0uvlnl

Edife ingrijite de Marin Diaconu

t,.iI ------.-- "- t

HUMANITASBUCURE$TI, 192

Page 3: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

Illtimul cuvtnt il editez duPi un text-dactilografiat (co-

pi., inJig"u negnr) la un rind, cu modificdri autograle ale

i"i rr,ritd" v"r"-en&cu, operate cu creionul (pe p"9r"1-d:

;t,il;;;;""i; at pt" [ ] pentru oasaiele care n-au tost

citite in fata instantel) $l cu cemeali neaEd' Sint doui pa-

ffiiffi;d,l'iiiiu'ni't uparatii, n"numerotate) + 65 pa-

oini (numerotate).

"1\;;;-;;(" t"*t" uu f*t *nfruntate cu cele aperu-

,"ii:8fi;.:;;;;JnsiJer"t"a nu e'te necesar6 o confrun--

;;;fi,;"'.iluuri""t in ,,orizont" (mi-a fost suficient.se

;;:ilil;i;i"*t" uui*t p*' sub un singur titlu' iar

;;;;ililiiitu, p'inina rceiu nr' 455 -promulgatd

in

isaA ;t il'irnj;,rn"i-" tcepaiautorului -' a fost preluatl

fr.i-"e" m"i mica indoiala €rtesianl); de asemenea' n-am

J.tinurui in "o,"

erori de informalie'""'Uil;;;-;e mi-au fost p*" t" o-i'p"'4rc,cy deose;

bita solicitudine de doamnele Margareta Ioana vulcirnescu $t

iffi#;ililcu, solia gi' res-pectiv' fiica ginditorului'

Cirarea cdtre lumea lui Mircea Vulcdnescu' catre pro-

.*i".*iti" ti-aioit desctrbe qi orientate de Zaharia Ba-

iffi;dil;ii" ooioiouta il asistentului de eticl' viu

llgli" r'i''-pi,i;;n lumina a penonalitalii filozo-fului -'""r?'rn-u

i,ia-t"t weme de citiva ani' (Ia rindul siu' ace's-

u fusese cdliuzit ,pr" ,,*rno"ie" de Constantin Noica').- '6J"ti" i"l.r.-afii privitoare la articolele prop.rii (tirfr. t-t al'"p*,fi. E. a.) Mircea Vulcdnescu le-a dat din me-

;:;;;;;i. ";ori.

Peste tot le-am indreptat il-mod ta:

"il ,ii -,U*;;tt'a

pdstrat torma din manuscris') Alte eron

"" J".Ji"-". ia"ntificat (de exemplu' anul promulgdrii le-

Jff "i. ais l.;.1 au fost 9i ele indreptate corespunzdtor tor-

mei corecte.^^'"iil.J."ii . in text, strict necesare' ale editorului' au

f.,.i marcatd prin paranteze drepte [ ]'-- iran crieieu s-a fhcut iinind seama de normele ortogra-

fice actuale.

APARAREAt946

Page 4: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

Cooerta:

IOANA DRAGOMIRESCU'MARDARE

Toate dreDturile asupra tipdririi aclslei lucrari aPa4in. EDITI,RII HUMANITAS

ISBN 973-244322-3

Noti privitoare la edifie

Am reunit in volumul de fald doud texte: Apdrarea SiUltimul cuvtnt.

Apdrarea a fost scrisd in decembrie 1946 pentru proce-sul care s-a desfEEurat in decembrie 1946-ianuaie 1947 infala Curlii de Apel Bucuregti, seclia a VIII-a Criminald.

Utimul cuvint a fost scris in decembrie 1947-ianuarie19€ gi a fost rostit (aproape integral, timp de patru ore) infala Curlii de Apel Bucurqti, seclia a IX-a Criminali.

Cele doui texte au fost publicate pentru prima oari deVirgil Ierunca in ,,Ethos" (Paris), caietul al IVlea, 1983,p. 9-104. EIe au fost puse sub titlul Utimul cavfzt (cu sub-titlul corespunzitor); in realitate, sint douS texte, fiecarecu identitatea lui concretd.

in lari, cele dou6 texte au fosd publicate o singurd dati,in serial, in revista ,,Orizont" ce apare la Timigoara (an II,numerele 4-15,26 ianuarie-13 aprilie 1990), dupd ,,Ethos".

Pentru edilia de fa76 textul Apdrdrii l-am preluat dupd ocopie dactilografiatd in anii '70, aflati in arhiva MirceaVulcdnescu. Textul nu poarte titlu; i-am dat titlul Apiirarea,spre aJ distinge de cel de-al doilea text, care are un titlu datde Mircea Vulcinescu insugi.

Nu am avut la dispozilie un manuscris sau un text dacti-lografiat in anii '40, cu sau l?ri modificiri autograle ale au-torului. N-am reugit inci sd identific exact soarta manuscri-sului sau a dactilogramei originale.

Page 5: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

!3dactql : I toa! (rfa $ r,lrgil iclotca

Mlrcea Vulcinesctt

Pddntele dslPllor

de Virgil IERUNCA

Ulllmul atuAnl

de Mircea VIJLCANESCU

Trd tqte Pi'nfiu MlrcL Vulcdne'sr

de Mtrcea ELIADE

SEt'tNE" BIBUOGRAF1E

l9t3PANrs

Domnule Prqedinte Ei Onoratd Curte,

Ascultind rechizitoriul Procuroruiui General, ca qi actulde acuzare, am awt impresia ciudati cd md aflu in fata unuicaz dostoievskian.

Nu, Onorati Curte, in falh acelui judecitor de instruc-

1ie din Crimii pi pedeapsii, care, prin acliunea lui penuasivi,uniti cu mustrarea de cuget care lucreazd diniuntru peacuzat, ajunge se-i smulgi pini la sfirEit mirturisirea crimeisivirEite, ci in fata acelui caz straniu din Fralii Knramazov,in care fratele mai mic ia asupra sa, spre ispdEire, picatelefratelui slu.

intr-adevir, nu vi se pare straniu, Onoratd Curte, cidintr-un dosar de 2fi) de file, in care am expus agtivitateamea sub trei minigtri, weme de trei aniEi jumitater, aritindtoate nddejdile, greutilile $i rezultatele ei -gi d-l procurorspune ci pedeapsa se dd pe rezultate -, acuzatia sd nurefinn nici un fapt, Curtea si nu-mi admiti probator decitpentru citeva intrebdri, cite una de fiecare martor, din opt-sprezec€, care ar fi putut dovedi tot, dar absolut tot ce amspus in memoriul meu - gi si fiu pus si rispund pentrufapte pe care nu le-am Ecut eu, prin deduclie, pentru osolidaritate a mea cu toate flaptele - auziti, Onorat6 Curte,pentru ,,toate" faptele trecutei guverniri - printrb care sealeg spre incadrare - prin ce neexplicabill indurare - nu-

Page 6: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

r0 MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvint

mai dou6; dar suficiente acestea se-mi repeasce nu numai

viata mea, care in cumpdna dreptilii preluieste cel mai pu-

1in, dar cinstea unui neam nepitat giviitorul unor fiin1e ca-

re nu au nici o vind.Ascultind aceasti incriminare, nu mi-am putut stdpini

un amestec de mindrie gi de ciudi, pentru ci, orice s-ar zi-

ce, pentru un cregtin nu este mai mare cinste care si i se

po"ie f""" decit de a fi pus sd pliteascd pentru semenul

iiu; dar gi de ciude, pentru cd ac€st lucru, inflptuit in.zarea

liuntrici a lumii nevdzute, sfhrimd, in lumea vdzutd a lucru-

rilor de aici, unul din talerele acelei drePtili pe care sintetipugi s-o apirali gi flri de care nu e posibili convietuireapiminteascd.

incercind si vid daci pot lua asupra mea invinuirea ce

mi se pune in sarcini gi pe care o prevedeam, din clipa incare, cu inima indoitd, impe4it intre seniimentul interior al

unei tovir4ii internalionale neplicute gi obligalia.in care

eram pus sifac fald pentru aPerarea semenilor mei, pe ca-

re n-o solicitasem; am acceptat totu5i si fiu subsecretar de

stat intr-unul din cele mai grele ceasuri ale istoriei 16rii me-

le, intr-un moment in care romdnii se bdteau pe strezi cu

romAnii, sub ochii streinilor, care nu a$teptau altceva decit

si foloseascl pentru ei aceaste sfadd - ag dori numai si vildmuresc, pesiurt, Ei nu numai Dumneavoastri, care ascultali

aci, dar Ei celor caie sint afard, departe, risipili prin gospo-

diriile lor mirunte, din orag ori de la 1ard, ale ciror intere-

se am avut greaua gi nedorita sarcind sd le apdr prin activi-

tatea mea, intr-un c.eas greu, 5i cirora nu le-am putut da

seami pini acuma - ce-am fEcut, ce-am vrut sd fac gi de

ce-am fbcut ce am fbcut?Pus a rispunde, eu, subsecretar de stat al Ministerului

de Finanle, de intreaga politici a mareSalului Antonescu

- neindriznind si iau asupra mea nicl ac€st exces oe cln-

ste si nici ac€aste cumpliti sarcini -, mi voi mirgini sirordesc despre cele petrecute in sectorul in care am lucrat'

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 11

$i daci nu voi putea vorbi de politica generali a guver-nului - pe care nu o cunosc -, Ei din care unele lucrurile-am aflat abia aici, in gedinli, voi vorbi numai de aceaparte a activitilii mele, in care am colaborat cu guvernulmaregalului Antonescu, gi anume acee a a politiciiiale eco-nomwe.

La aceaste politici am lucrat, pe ea am urmdrit-o, cri in-grijorare, dar cu continuitate sagace, aproape patru ani, gicu ea inleleg sd rdmin solidar, asumindu-mi'intreaga ris-pundere a rezultatelor ei.

Iar daci din cele ce voi spune despre ea, Onorata Curteva reline weo vini, inleleg sd mi-o asum, in sensul in caream spus-o gi in memoriul inaintat procurorului care m-acercetat: ,,convins cd obligalia de a fac€ fale pentru semeni,care sti la temelia obligaliunii obgtegti, este o indatorire anoastri fale de noi ingine, prin care ne constituim oameni".

_ _ Onoratd Curte, me ve$ scuza deci cind - rdspunzind

dJui procuror general, pe propriul siu teren - voi indriz-ni sd roctesc o apdrare care nu va fi numai a mea, ci a intre-gului sector economic al guvernului, in care nu am fost de-cit un modest subsecretar de stat.

. Dar procurorul general m-a f?icut solidar cu ,oate fapte-le acestui regim, la care am colaborat, spre a deduce cieram vinovat gi de fapte pe care nu le-am fZcut - cd amdreptul si arit, in apirarea mea, cel putin pe acelea pe carele-am fdcut, sau la care am luat parte, personal, aldiuri detoti min{trii cu care am lucrat in ac€a weme.

Onorati Curte, sint acv?at cE prin colaborarea mea cumareEalul Antonescu m-am Ecut solidar cu toate actele luide guvernare Ei, in consecinld, prin deductie, gi cu aceleap€depsite de art. l, alin. a [din Legea nr- 312/19451- cit,militind pentru hitlerism Ei fascism gi avind rtspundereapolitice, am permis intrarea armateldr gennane in tari, side art.2, alin. a [din aceea5i lege] -ci im horlrir d6cla;;-rea rizboiului contra U.R.S.S gi a Naliunilor Unite.

Page 7: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

12 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

in ce privegte prima acuzalie (art. 1, alin. a): ,,permite-rea intrerii armatelor germane in tard", pe care sint acuzata fi hotdrit-o eu, legea cere ca elemente ale infracliunii:

1. rispunderea politicd efectivd;2. militarea pentru hitlerism;3. permiterea efectivi a intririi armatei germane in tar6.

f. in ce priveEte rlspunderea politici efectivS, aperdto-rii mei au aritat cA ea nu poate si existe pentru un subse-cretar de stat.

2. in ce priveEte m/ircrea pentru hitlerism:a) sint cel dintii, din aceastd !ard, care, tErd a fi comu-

nist, am expus, la Fundalia ,,Carol I". teza leninisti2, aqacum o infdliEa Stalin, gi nu ca propagandist comunist, ci casociolog obiectiv, dorind si gtie ai mei adevdrul asupraunor lucruri coplegite - dupi cum spuneam gi atunci - depropagandi interesati, de cqlomnie gi prostie;

b) am ftcut, in 1935, cinci luni cronici politicd la ziarul,,Prezentul"r, condus de riposatul Madgearu - cronicd,care, prin obiectMtatea ei, era citatd deseori la Radio Mos-cova Ei de Agenlia fASS, inainte de rizboi;

c) in anul 1940, dupi izbucnirea rizboiului mondial, amparticipat la tratarea, la Londra, a unui acord de contrablo-cadi indreptat impotriva Germaniei Ei am explicat, la Lon-dra, intr-un discun, ci scopul lui era apdrarea independen-lei noastre economice impotriva presiunilor germane.

Mai mult, am ajutat, la tratativele duse la Londra in aceltimp, pentru evacuarea tezaurului B. N. R., in caz de agre-siune hitleristi;

d) acceptind postul de subsecretar de stat la Finante, inimprejuririle ardtate, nu am facut decit si-mi fac datoria deintelectual $i de slujbaE al statului, dupd cum aceeagi datoriemi-am fbcut-o in vara asta, cind - intre doui inchisori -am ajutat ministrului meu, la solicitarea lui, si redacteze

Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU t3

amendamentele rominqti la clauzele economice ale trata_tului de pace, care se discuti la ?aris gi p"

"u." guu".oul

rom6n de acum gi le-a insu5it .

Aceasla este ,,militarea mea". pentru tari, totdeauna pioricind. gi numa.i pentru ea. tpre o s" rali,re se mai putisalva din situaliile grele pe care nu eu le-am creat.

As^ta despre militare.3. ln ceea ce priveEte situalia permiterii de fapt a intririi

armatei germane, rechizitoriul a recunoscut cd irmata ger_mand era in lari mai dinainte ca eu si fiu numit subsecrEtarde stat.

.. . $i cd intrarea ei s-a fEcut prin aclele conducdtorilor po_lltrcu externe rom6neEti implinite mai inainte ca eu sd fiumlnrstru

Iar in ce priveEte argumentul indirect ce s-ar incerca sdse tragd din aEa-zisa ,,{inanlare a armatei germane", spre ase gisi in ea un sprijin permirerii acestei iitriri, apirdiorulmeu a demonstrat ce finanlarea

"rm"tei germanl _ cure

nu. a lbst o finanlare adevErati, ci numai -o modalitate de_

gnlzaaa a noastri de a prepara o solufie care ameninta sidevini catastrofali acestui popor, intri modalitate de iatis_lacere a nevoilor statului romAn _ germanii acoperind,pind Ia urmd, cu bunuri nemle$ti, roati finanlarea Jrmaieitor, aga cum se arate pe larg in memoriul meu de la dosar

-, nu poate constitui temeinic un.cap de invinuire.

^. Tot apirdtorul meu a dovedit ci lipsa acestei asa_zise

finanldri nu a impiedicat armatele nemiesti se in,r.i, ,"rn-aceaste armati finanlindu-se singur4, p-ri'n prelevdri dileclte,.prin jafuri sau prin alte mijloice io.brpl.tiUil"

"u GniL

lanl, cu suveranitatea ei ori cu siguranla averii cetileniorei, ce, ca minigtri, eram puEi a apara.

_ $i a mai dovedit ci aceasti aga_zisi finantare nu s_afdcut in.inreresul german, ci in aceli a g.ii mefi. cu.coor'ioe a o limita Ei de a face pe nemli si pliteasci sinzuri con_travaloarea bunurilor pe care le_au luat din 1ard.

-

Page 8: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

14 MIRCEA vuLcANEScu / ultimul cuvint

S-a mai dovedit, in sfirgit, ci soldul activ al cliringului

.orn'ai*" - a"taiece s-i fecut atita caz contra politicii

Jno.i"t u fottului regim -, sold in care s-au acumulat gi

tar"if. Ou,. de Germa-nia pentru finanlarea armatei ger-

trluo", ""4a,

aparent' ar repre.z€nta un otport necompensat

ain notaniu'io Germania, este in realitate compensat diuo.on

"El a" U"nuri de tezaur romineEti in mircVcreantd

a Germaiiei asupra Rominiei, reprezentind import roma-

iesc nephtit de benn ania, a cdrui valoare nu este trecute

in cliring.Ca, ieri, in fond, privind schimbdrile totale' in care se

ln"iii"ara aceaste inanlare, RomAnia a luat' din 1941 -il;i;;;; armament -L' calculate la preturi antebelice'

bunuri de 2,5 miliarde lei [la cursul din] 1938 mai mutt oecn

a dat Germaniei; iar daci socotim Ei armamentul propnu

folosit exclusiv pentru nevoile noastre $i intors impotnva

Germaniei in 1944, acest plus de import repreztn-t"-J)']^Tl

riuia" i.i flu "u.tul

dinl 1038' ceea ce, la cursul $ din 1938'

"ur. "tu d. 145 lei, face peste 100 milbane de dolari'

---Si, pe deasupru, n"tlii n"-uu mai rimas gi datori in ba-

lanti totald a schimburilor in R' M'!in ceea ce prit eEte a doua acuzalie, de declara-1ie Ei con-

tinuut u ta"Uoiului, avocalii mei s-au ocupat amenunlit de

incadrarea juridicd a chestiunii'Nu insist.Crea ce tin si se mai gtie aci este ci: finanfarea armatet

romdne - iare a luptat Peste granili, in acest timp - nu

s-a f6cut de Ministerul Finantelor'- - Eu ,-u ficut de germani; iar armamentul ei s-a dat dc

"att" *qti4 Erd piati - adicd s-a pus in sarcina lor' prin

conventii economice.---i" .iftitU, toate actMtatea de finanlare a Ministerului

de Finanle a viZat refacerea unei armate pentru nevor pro-

piii aotinut otu i rdzboi, cu fala cdtre Vest, pentru dezro-

ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 15

birea Ardealului. (Mirturia generalului Borcescu, EefulSecliei Marelui Stat Major, cate a organizat aceasti ar-mate, a generalului Mardare Ei a generalului Stinescu, ca-re, politicegte gi militaricegte a folosit-o!)

La a treia mobilizare, ministrul de Finanle Neagu s-aopus la Marele Stat Major - fiind eu de fa15 -, dupi cumam dovedit cu depozilia generalului Mardare, ca aceastimobilizare sd se facd in alte condigii decit cele care asigurau

Ierii libertatea de acliune, in cazul iqirii din rdzboi.Iar la C-onsiliul de Minigtri de la Snagov, din 23 august

1944, nu am fost de fa!i; dar, din informagiile dobindite dela ministrul meu, in acel bonsiliu nu s-a decis continuarearlzboiului, ci inceperea disculiilor pentru incheierea armis-litiului.

in ceea ce privegte acum rezultatele politicii economicela care am mlaborat:

1. Este un neadevir ci teritoriul ldrii a fostjefuit, inain-te de 23 august 1944, afar'ade cazuri izolate, gi tocmai acolounde ministerul n-a intervenit la timp cu un sistem de fi-nanJare.

In cantitdli, cele trei produse principale de export: ce-reale, lemn gi petrol, s-au exportat in cantiteli mult maimici ca in vremurile normale.

in schimb, importul bunurilor necesare RomAniei a fostasigurat in cantititi record.

$i rezultatul acestor schimburi a fost nu numai satisfa-cerea nevoilor. 1drii, dar Ei crearea in tari a unei baze deaprovizionare pentru operaliunile aliate de dupi 23 august1944. Ca exemplu, liwirile de cereale fhcute alialilor in no-ud luni dupi 23 august 1944 au depigit pe cele Ecute nem-lilor in patru ani.

Toate afirmaliile de mai sus sint dovedite prin dateleoficiale aflate la dosar, filele 165-190, acte pe care Ie posedin original, cu semndturile autoritdlilor respective;

Page 9: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

16 MIRCEA WLCANESCU / ulrimul cuvinr

2. Rom6nia gi-a procurat, cu ajutorul noitru constant,incepind din 1943, un arrnament cu care a inzestrat o ar-matd noui, dupi dezastrul de la Don, destinati a face fatila Vest (mdrturiile Borcescu Ei Mardare), armate care eradestinati sd asigure - $i care a asigurat - libertatea deacliune politicA a prii gi i-a permis sd realiznze actul de la23 august [19,14], liberind teritoriul nafional de germani gi

executind clauzele militare ale conventiei de armistiliu,contribuind astfel la liberarea Ardealului, aldturi de arma-tele alialilor.

Iar Ministerul de Finante, pentru aceaste finan1are, azis: ,,Pentru asta, dim!";

3. in sfirgit; Rominia a oblinu t, pe deasupra, Ei peste optvagoane cu aur gi devize aur de la nemgi, eea e i-a permisBincii Nalionale [Romdne] sd-gi dubleze aproape stocul deaur, fali de situalia din aprilie 191, sporindu-se (Ei cu cum-pirdturile interne) de la l5 la 24 vagoane aurul din stoc.

Aurul,' gtie oricine, fiind putere de cumpirare liberd,'primitd pe orice piali, este semnul insuqi al independenleieconomice.

$i, pentru ci dJ procuror a spus ci ceea ce se plitescsint rezultatele, si-mi dati voie si retin aceste trei rezulta-te, pentru care sqcere si fiu condamnat, fiind dovedit cd, inafatd de ele, alte fapte proprii nu slttt puse de acuzare tn sar-cina mea.

Toate aceste rezultate, neasemdnate cu cele realizatenici de statele mari (Anglia a cedat aur Statelor Unite ca siimporte armament), s-au realizat de mica Romdnie, carenu avea nici monopolul exportului de cereale 9i nici pe ace-la al exportului de petrol - care se satsflceau, in pro-porlie de peste 3/4 de Germania din alte pdrfi -, fati de oGermanie, aflate nu numai in culmea gloriei militare, darcare avea Ei monopolul intregului tranzit european -,afarl de statele vecine.

Ulrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 17

^., !=TTril" acestea nu le spun eu, le_au recunoscut, cumall vazut:

l- Adversarii noEtri de la Institutul de Coniuncturi.condus de un comitet din care lac parte ,i"irt;il;tr"il;lXli!t:,_dgi fogri subsecretari de- stat d;;;;t;;;;;!19-aal (Manuile gi lordan), un fost minisrru de Coriert(Lnnstu), doi consilieri economici trimigi azi la Conferinta'Picii (Zilber si Christu), a"i ,or.r".i iln"Jt;"f;;i;(E. uemetrescu gi E. Ballan), din care unul (Ballan) dtemembru_at (bnsiliului Superior Economic, si attul. conau_calorut tnstltuaului Statistic (Manuili) fi iei mai distinsi:Tn".r$!i ai partidutui comunisr (ZiGr Ei paii"t""""j.doi subEefi de Srat Major din acel ti,i,p fU"j"i",ii".Xcur, msu$r $etut guvernului de la 23 august ltea+1Ei Eefut aeStat Major al operaliunilor ldrii impoiri;ce;;"il?;;:neralul Sdnitescu, in procesul generufrf"i Sio"io"J AEi"Secliunea a WII-a); '

2. Lucrurile acestea le_au recunoscut neutrii, intr_un ra-port, a cdrui existenti nu ni s.a permi, ._" a""jirlaii""_uzi ci_ni s-a redus numirul de martori $i n_a fost oermis apune fieciruia decit cite o singuri intreiare-

---'

. - ln ac€st raport citre guvernul siu, aceasti kqafie neu-rra aurrna, asupra rezultatelor politicii economida Romi_niei fali de Germani4 urmitoarele: ,,C""";il;;;-"putut obline de la Germania, in acelii ani, i;;;;";niul miracolului";

3. I,ucrul acesta l-a recunoscut (gi vedeli ci consemnule^ur_anim: fogti aliali, adversari, neri-riy i^"$i *nau"dloruipo-polurul german, cind a spus conducitorJlui statului ro-man, tn ultima lorjntrevedere, in aimp ce acesta ii cerea aurpenaru ptata subzistenJelor armatei germane care luota nepamlntut romanesc: ,,Nu pot pricepe cum Rominia. carj aro.s. asa g:neJol:d cu singele fiilor sii, a fcst meschinrd cinia rost vorba de liwarea de bunuri economice,,-

Page 10: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

18 MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint

Doud Politici, deci, clar deosebite:

u; un" g"n"t"fa, at care s-a aretat ce nu sintem respun-

zdtori;---Liunu *no.ici,la care am lucrat 9i care a fost o poli-

tici de rezisre4d, gi ale cirei rezultate contrasteaza stramu

cu dezastrul insemnat al celei dintii'

Nu stiu de ce, ascultind restabilirea' printr-ur martor' a

rnartrti.i -nO""dtorului german asupra contribuliei eco-

nomic€ neqative a Rominiei la rdzboiul german'.spre oeo-

."'iii" o" J."riuu[ia ei politici, mi-a venit in minte o po-

"l*i" .o*a a" t"r'egalui tuturot rugilor, Stalin' -in-legdturi

cu fetul in care liranii preluiesc apdtatea saraclel lor'

un-ti t"i pro*ihiar decit viala- o-amenilor' .

Povestei odatl, deci, maregalul Stalin - volnd sa arate

."niimentul oreluirii vielii omeneEti - cum' in vr. e.mea ln

care era inchis in Siberia, in Niatka, apele tluuulul om par-

tea locului venind prea mari, au inconjurat o iaPa.h-tr'o lYn?Om dupi om, i-au trimis din sat trei t'ecion sa o aouca'

-i.i.'ii.i"t' pi'"d ce ultimul a venit cu iapa' JVlirat ci se

l"".irr"*ia itli "ameni

pentru un cal, marqalul s-a apro-

;il;;;; din p"tt"i locului Ei l-a intrebat:. "Cum se

;ate. mosule' unaia asta? Se jertt4i trei leclon Penlru o

i"oa?; Si mosul, stepinit de un sentiment care nu era numat

;ii;i. dil;;;i-'am regasit p€ste tot unde sint 1lrani in

lume, i-a r6spuns: ,,Feciori facem fiecare iar' citl weL oar o

iand? Pas de fi o iaP6!"*'L" iua""u tot omul acestui pamint $i aga judeci' peste

tot- ieimurile de terani, care, dupi vorba unut scnttor

francez din wemeilui Napoleon, dddeau imparatutut,tor

,,voloryticrs leun fils' raremenl leur cheval' mau lamas rcur

ecu -.Sentimentul acesta ci pentru o lard sdracd fie*are bu.n

nu este o marlZ, ci un rod il acestei luini' care se inlraleste

tu personalitatea lui, e un sentiment adinc'

UItitrlUI CUViNT / MIRCEA VULCANESCU 19

Sentimentul acesta l-a awt bunica mea, Rada, cind,acurn 92 de ani, zi de zi, a murit niscind pe tatil meu, pen-tru cA trecuse cu el in pintece, inot, Oltul revirsat, ducindin ciici viJelul pe careJ apucase in zivoi puhoiul apelor.

Sentimentul Ssta l-a avut Si tatel meu cind a robit o vialide om nepltat, sd apere, timp de 41 de ani, flri nici o velei-tate, awtul statului romAn, in slujba aceluiagi minister.

$i, acela5i sentiment l-am awt eu, cind, pus - flrd s-odoresc - sI apdr interesele economice Ei financiare ale po-porului romdnesc, mi-am incordat toate puterile ca si facfagi gi si scap tot ce se putea scipa din starea lui de puhoa-iele revdnate asupra sa.

Mi s-a ldmurit atunci, mie insumi, temeiul pentru careatit eu, cit gi aceEti oameni alituri de care am stat $i cu carem-am inleles, fdri si ne 6 vorbit dinaintg gi care ne-am coor-donat actiunile, firi si ne consultdm, pentru c sdrdciaac€stui neam si fie apdrati" oricare ar fi fost rezultateleunei aventuri din care nu putea rezulta - cum spunea dJprocuror -, pentru neam, Ei multi slavi, dar Ei multi jale,gi pe care nu noi o frcusem.

Desigur, conducitorul unui popor intemeiat pe eticasingelui poate inlelege greu etica aceasta a unor oameni pecare rdposatul Nicolae Iorga i-a botezat atit de sugestiv:

,,oamenii pdmintului", a ciror zestre nu se vinde gi care-gitrag numele ,de la mogie, de la riuri gi de la plaiuri", gi care

- dupd vorba lui Mihai Eminescu - Ei-au apirat totdeau-na mai intii ,,sirdcia" gi ,,nevoile" gi ,,neamul"...

Dar aceash este etica neanului meu gi lui, gi numai lui,am a-i da seami de gestiunea trecdtoare gi nedoritd a trebi-lor lui, care mi-a fost date in seame, in aceste wemuri grele.

De aceea, tu, baciule Vasile, din Birsana Maramuregu-lui, pe care te-am pirisit intr-o noapte din 1939, cind uni-tatea in care eram mobilizat se disloca spre miazinoapte,spre a face fa{i mobilizirii romdnegti in sprijinul Cehoslo-

Page 11: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

20 MIRCEA vut-cAlescu / uttimul cuvint

vaciei ameninlate; tu, baciulb Vasile, care mi-ai spus-atunci

cuvinte oe car? n-o sd le uit gi care mi-au fost intotdeauna

indreotar. cind am awt in mini grijile bunului public; tu'

baciuie, al cdrui chip mi-a stat in fati' pe masa mea de lu-

cru- cit am fost subsecretar de stat, $i P€ care te-am cercetat

in sind. intotdeauna - cind am awt de rezolvat probleme

giife i" resortul meseriei mele, ca ministru: probleme de

Efitini, O. finantare, de inzestrare - cu intretiarea: ,,Ce ti-etie. b-aciule. de ioate astea?!"i tu, baciule,'sint sigur ci ai sliot"l"ni

"."u "" *nducitorul acelui nearn de care, din tim-

o,i.itJoreisto;ce , dacii, erau ,despe4iti - vorba istoricu-

i'"i gt i - de munli Ei de frica reciprocd", nu a Putut sd

inteleasi...'$i, ie aceea, 1ie, baciule, i1i dau astdzi, aici, mai presus

chiir gi de aceaste Curte, socoteali.

' Am zis!

a

ULTIMUL CUVINTrostit in aperarea sa

de

MIRCEA M. WLCANESCU

tl ziua de 15 iaDuarie l9,l8tn faF Cu4ii d€ Apel din Bucurq$ti,

SeEia a IX€ Criminalit,ln procesul oelui de€l doilea lot

al foEtilor mini$td !i subsecregri de statdin guvemarea maresalului Antonescu

- acuzaF ca au provocat dezaslrul ledi _I ln bsza legilornr. 3l2tlg45, 455 I lgib ti Zgtt lg4:- |

Page 12: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

t"

Introducere

Domnule Pregedinte Ei Onoratd Curte,

Gnd agr cerut si vid Jurnalul Consiliului de Ministriprin care s-a lprobat sd fiu trimis in judecate $i actele c;rel-au premers ", nu am ficut-o din spirit de gicani; ci, nedu_merit asupra imprejurdrilor in care se petrecea aceaste in-cuviinlare, am voit si md limuresc daci prin acel act, carehotdra de soarta mea, s-a urmirit pedepiirea unui vinovatori jertfirea unei victime.

Cinstita Curte va inlelege, poate, nedumerirea mea,amintindu'-$i, din cele declarate inaintea ei de un martor, cdaceastd aprobare pomea de la aceiaEi oameni care, cu cite_va. zile mai inainte, socotiseri, Iucru chibzuit pentru ei gifolositor pentru tari, si mi cheme gi sd mi consulte, ca teli-nician, asupra rispunsurilor de dat, in numele tdrii, ia scau-nul cel mare care avea si hotirasci soarta picii 3. Ba chiar,\si insugiserl pirerile modeste izvorite dinlu$ecata mea $idin rivna mea pentru lari.

S-ar putea, Onorati Curte, ca asemenea nedumeriri sdnlr trage preagreu la cintarul Dreptelii, reticite printre legigi paragrafe, dar, ca dascil de etici ce am fost pe'ntru muliegenera(ii destudenli, deprins sd deslugeascd in fala lor ros_tul celor mai ascunse mobiluri ale fipiurii omeneEi, publi_ce sau private, nu m-am putut impiedica si inceic si dis-

Page 13: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

24 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

cern planul de realitdli, in fala cirora am fost adus ca sidau seama.

Pentru cI s-ar ti putut si descopir, incercind si cerce-tez, ce ceea ce se urmirea nu era decit un tragic sacrificiusilnic (gtiu cI in viala statelor sint uneori imprejurdri cindse cer astfel de jertfe)

-Ei atunci apirarea mea ar fi trebuitsi se reduci la ticerea intelegitoare, pe care m-au invitat-ode mult cei mai scumpi dascili ai mei -; sau, dimpotrivi,s-ar Ii putut sd discern cd ceea ce m-a adus aci era intr-ade-vir o sete de dreptate, Ei atunci apirarea mea ar fi trebuitsi se indirjeasci spre a ajuta p€ cei menili sd <i imparti, casi descopere Ei si distingi binele de rdu, fata dreptului defata nedreptului.

Este, oare, judecata mea o tragedie meniti si imbrace,in haina augusti a Dr€ptelii, o ispiSire simbolici a obgtii,ori o dramd, in care cel impovdrat de acuzdri hre dreptul siridice capul gi sd ceari celor carel judeci siJ priveasci,mai intii, bine in fati gi sd nu arunce cu piatra asupra lui,inainte de a se dumiri?

Cintirind imprejurErile in care s-a Ecut prima noastrijudecatia, acum un an, am inclinat o weme sd cred in ceadintii din ac€ste presupuneri gi am riMat, ticui gi resem-nat, in celula mea din Aiud, toate injosirile Ei silniciile, pecare le-am socotit legate de acest rol de victimi desemnatia unei ispi5iri o\tegti.

Pind ce,intr-o bund zi, aflind cd lnalta Curte de Casaliea inteles si sfarme judecata cea nedreapti $i sd retrimitdlucrurile spre judecare altei Curti - aceasta legiuitn -,mi-am indreptat pirerea gi mi-am zis ci, de vreme ce mi secere si md apdr iar, tot dreptatea este ceea ce se urmere$te.

Greu lucru este, Onorati Curte, apirarea mea; dupdcum greu lucru - mirturisea onoratul domn Procuror ge-neral - este Ei acuzarea.

Pentru ce, daci este u$or se te aperi cind Etii limpede dece e$ti acuzat: anume c-ai fecut asta $i asta: este nesfir$it de

Ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 25

greu s-o faci, cind nu gtii daci vina ce Ii se imputd este ace-ea de a fi ftcut ceva, sau aceea de a nu fi facut; aceea de afi fiicut un lucru sau aceea de a nuJ fi fEcut; aceea de a fiflcut un lucru sau mntrariut lui; faptul de al fi fEcut tu saunumai de a fi ldsat pe altul si-l faci, ori numai de aJ fi aju-tat, fie ce aveai sau nu puterea s5-l ajuti, ori si-l impiedicisdJ faci; fie c-ai gtiut gi ai voit sd-l faci, ori ai.awt numainenorocul sd te afli in calea nipastei ce 1i se imputi.

O asemenea nedumerire incerc acum, in fala invinuiriice mi apasd!

Peotru ce actul de acuanre - mdrturia penei robite adomnului Procuror general - spune un4 pe cind fapteledovedite la instruclie, in cercetdrile incheiale de domnulProcuror al C,abinetelor anchetelor, spun cu totul altceva.

$i pentru ci" in suslinerile lor orale, mdrturie a cuvin-tului lor slobod, domnii procurori spun, iariEi, fiecare alt-ceva, deosebit de celilalt, Ei amindoi lucruri deosebite decele ce-au spus alti datd, cu privire la acelea5i fapte.

ln fala acestei nestatornicii a gindului, care cauti sA teinvinuiasci, origicit de greu i-ar veni s-o faci gi oricare ar Ii .

prelul cu care plitqte aceasti concesiune triste - in fataacestor meandre ale unei argumentiri ale cirei teze resarunde nu te agtepli gi in care te pierzi cind incerci in zadar sile reconstitui logic unitatea, presupusi de indMzibilitateaprincipiali a Ministerului Public - mintea celui adus sd seapere goviie in chip firesc, Ei rimii cu sentimentul straniucd ai intrat intr-o cursi, din care zadarnic te zbati sd scapi,orice ai spune.

Page 14: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

ulrimul cuvint / MIRCEA VLILCANESCU 27

ilCercetarea actului de acuzare

A. Acwaliilc generale

incep cu Actul de acuzare, deci, Onorate Cutte, incer-cind si-mi regisesc un chip adevirat in fala buchetului de

invinuiri generale, privitoare la pozilia noastre a tuturorain acest proces, despre care acuzarea spune ca este plTulde acesffel, in care sintem infeli5ati ca o grupare solidard

de uneltitori impotriva bunului public, nepregitili gi velei-

,tari profitori de vremuri tulburi, amdgili de propaganda di-bace a strdinilor, pini la a nu mai fi in stare si desluEim chi-pul Mamei dragi, unili in voinla vinovati de a impinge faraia dezastru, impotriva werilor unanime ale obEtii gi a desti-

nelor ei.incerc, Onorati Curte, mai intii, se md aflu insingurat in

' fati infrimgdtoarei invinuiri, pe care actul de -acuzare

oafirmd, ci poporul o rostqte intiia oard impotriva condu-cdtorilor sii, care l-au dus la dezastru.

$i nu Etiu de ce, fdri sd vreau, vid coborind. alituri de

noi, din n-evizut, in aceaste incintd, preflcuti dintr-o datiin inaltd Curte, chipurile venerate din trecut, incepind cu

Manolache Costache Epureanu, sfetnicul lui Vodi Cuza;

urmind cu betrinul Lascer Catargiu, cel dat in judecati de

coalitia adversarilor lui; Mihail Kogllniceanu, sfetniculacelui Vodi Cuza, pirintele RomAniei modeme, alungat

din Parlament gi amenintat cu darea in judecati, ca pirta$la lovitura de stat, care a dat pimint lErinimii.

$i mai vid.gi pe al1ii, in urma lor: pe Ion C. Bretianu -tatel, mai intii, fauritorul independentei $i al Regatului Ro_mhn, dat in judecati la 1888, dupi guvernul siu cel mailung, de 12 ani in Eir - 9i, in urma lui, pe Ionel Brdtianu -fiul, fturitorul Romdniei Mari, ameninlat sd fie $i el trimisin judecati, acum 30 de ani, la IaEi, de un parlament alessub ameninlarea baionetelor nemlqti, pentru cd declaraseun rizboi socotit pierdut.

Ii vdd coborind printre noi gi-mi zic: Cum de a putut siomite actul de acuzare ac€stea toate? Le-a uitat? Ori Ei-ainchipuit cd ajunge si nu le spuni, pentru ca cei ce nri legtiu sd-gi inchipuie Ei cd nici n-au existat?

Caracterul general al gtvemulai

M-afund in amintire atunci, $i inc€rc sd mi regisesc fd-cind parte, cum zice actul de acuzarg dintr-un guvern ,,cuo structuri indisolubiln", de oameni ,,legati - cum ziceacelapi act - unii de allii, in activitatea lor politici gi guver-namenhla, printr-un scop comun gi printr-o reuniune a tu-turor participanlilor la guvernarea Ei orientarea politici,aga ci rdspunderea lor si fie aceea5i, fie ci erau conduci-tori, complici ori simpli agenli de executie,'.

$i ce aflu, in lumina curate a Adevdrutui?$i ce-au aflat gi Domniile voastre din mirturiile carc s-au

ficut aci?Aflu ci aceastd structurA indisoluhili se mmpune din

oameni care au venit $i au plecat, din oameni cari nu s-aucunoscut, nici intre ei, nici cu cel care-i chemase,

Caut politicieni gi vid mai ales tehnicieni, oameni price-puti in meseria lor Ei care n-au fEcut politici weodati; ci aufost smulEi, fiecare de la treaba lui, cei mai mulli in serviciu

Page 15: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

28 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

. comandat, pinditi de pedepse aspre daci ar fi incercat sd se

sustrage.N-au fost intrebali nimic.

Nu s-a cerut la numire pirerea ministrului asupra cola-

boratorului siu cel mai aProPiat.

Nici la Plecare.Numiriie s-au fbcut, uneori, prin Ordin de zi'

Demisii date au stat neprimite luni intregi Ei s-au accep-

tat cind cei care le ficuseri credeau ci li s-au refuzat'

Nu li s-a cerut nici o Pirere.Nu li s-a imPus nici un Program'Este o situaiie ciudatl, priviti in perspectiva sistemului

suverndrii Parlamentare.' Dar regimul era dictatorial 9i teoraicianul democrat

domnul Riciu, prim-acuzator public la Tribunalul Poporu-

lui, n-a caracterizat oare acest regim (la p' 75 a lucririi sale:

Din moblemek democralicl ca rcgimul guvemSrii unui sin-

zur bm si rdsPunderea unuia singur?)- Un duvem dictatorial, dar nu o dictature fasciste - cum

zice aciul de acuzate -, cici aceasta se lichidase prin in-

ftinn"r"u rebeliunii din ianuarie [1941], o dad cu statul le-

oionar si cu miscarea ceJ sprijinise, care fusese interzisd'" ci o di"tutuia militare apolitice, de wemuri grele, de fe-

lul celor cunoscute in wemurile de grea cumpind ale- isto-

riei romane, in care ,,mintuirea Republicii" devenea "legea

supremi", toati puterea gi rispunler-e1 fii.n! trecute nu in

miinile unui pariid o.i ale unei mi$ciri, ci in miinile -unui

sinsur conduidtor militar - a5a cum mai fusese o dati, in-

tie'6;l4 septembrie 19'10, gi ium redevenise, dupi 27 ia-

nuarie 1941, caracterul regimului politic romAnesc'

Martorii audiali aci au confirmat ci Ion Antonescu nu a

avut partid gi aEa-ziEii ,,antonescieni" nu sint, in cea mai

mare parte, decii tehiicieni, necunosculi de el, alqi pe ba-

za competenlei lor tehnice.

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 29

O dictature militari apolitica, de apirare a tirii intr-unceas greu, cu concursul tuturor. Aila mi s-a pdrut a fi regi-mul in care am primit si fiu subsecretar de stat. A';a deve-nise acest regim, cel putin din ziua in care generalul Anto-nescu - silit de sentimentul public revoltat qpntra aceloraale c6ror gloante doboriseri cele doud simboluri ale rezis-tenlei romdnegti posibile, din domeniile cultural gi econo-mic: Iorga Ei Madgearu - chemase la el pe comandanlii demari unitl1i ale armatei Ei le pusese intrebarea daci, fati decele intimplate, se putea sprijini pe ei, 9i acqtia ii rdspunse-

serd - nu ISrd oarecare ezitare, pentru cd fuseseri jigniliin adincul sufletelor lor de evenimentele petrecute - ce se

poate, totu$i, bizui pe dingii.Acest lucru fusese recunoscut $i la inceputul dictaturii

antonesciene, cind decretul priri care generalul Antonescupiimise deplinele puteri ale fostului rege Carol al Illea se

intemeia, expressis-verbis, fte ,+sta ea de extremd necesita-te" in care se gisea 3ara. (A se vedea textul Decretului nr.3 051 din 5 septembrie 1940.)

$i abia la 14 septembrie 1940, dupi egecul incercdrii decolaborare a generalului Antonescu cu partidele politicezise ,,istorice", ea dobindise caracterul fascist al ,,statuluinalional legionar", terminat gi el cu rebeliunea de la 21 ia-nuarie 1941.

Caracterul acesta, de stare de necesitate, este recunos-cut $i de generalul Sdnitescu, primul ministru de dupi 23august 1944, adici prirnul ministru al regimului care a rds-turnat dictatura antonesciand. Cdci, in depozilia acestuia,ficutd in procesul generalului Stoenescu, anul trecut, la'aceastd Seclie, Ei depusi de noi in copie certificati, la do-sar, se spune:

,,imprejurlrile formirii guvemului dupi 23 august 1944au fpst aseminitoare cu acelea care au precedat formareaguvernului de la 27 ianuarie 1941. Atit atunci cit $i in au-

Page 16: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

30 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

gust 1944, militarii chemali in guvern nu puteau si refuzeaceastd sarcini, considerindu-se in serviciul comandat".

Iate recunoa$terea limpede a necesititii, care nu e alt-ceva decit constatarea ce: ,,ceva nu se poate sd nu fie".

Ci asemenea regimuri dictatoriale, odate instituite, sedizolvi Ei pier prin lipsa de sfat luminat - viciu congenitalal dictaturilor de orice fel -, ori pier prin exagerarea con-tradicliilor lduntrice pe care au fost aduse sd le impace,atunci cind aceste regimuri depdEesc in timp rolul lor limi-tat - este un adevdr pe care istoria il confumi oricind,chiar atunci cind dictatorul e, ca Bonaparte, un om de ge-niu gi cind dictatura lui imbraci o formi implciuitoare.faldde realitifile pe care wea si le incorseteze. .

Pentru ci aEa e viata!Ea se wea liberi sd-Ei croiasci, in fiecare imprejurare,

formula ei de echilibru intre forlele in joc. $i ea se revoftdatunci cind o foimi care nu i se mai potriveste stlruie se

persiste opresiv.Dar acestea sint vicii inerente oricdrei forme de stipini-

re omeneasci, pe care nu un subsecretar de stat, chemat se

facd fald unei sarcini limitate, putea si le impiedice!Sint insl acestea ,,conceplii" ale unui om - cum zice

actul de acuzare - ,,urmirite voi! cu echipe.pregitite dina-inte"? Ori sint situatiuni intimpldtoare, petrecute pe dea-supra voinlei omenegti, cirora eEti silit si le faci faJi cu cepoti, poate in gind cu ironia scriitorului francez care puneape eroul sdu sd spuni, surprins de neprevizutul evenimen-telor: ,,Taina acestor lucruri mi depdEegte! Si simulez mi-car cd le sint organizatorul!"

S-a ironizat aci, Onoratd Curte, de cetre unul din ape:ritori, iluzia acestor siluitori de destine, care-Ei inchipuiecd fac istorie Ei ci tin, in slabele lor miini, cumpina wemu-rilor, inclinind intimpldrile si intre in tiparul werii lor, im-potriva tendinlelor firegti ale acestora. (Nimic de zis.)

Uldmul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 31

Se poate vorbi insd gi altfel despre destin, evocindu-sesoarta unor altfel de oameni, adugi si pldteasci pentru gre-

Eeli care nu sint ale lor, numai pentru ci intimplarea i-a E-cut se poarte, in imprejurdri tragice, pe care nu ei le-au creat,grija de soarta altor4 $tiind totuti, \orba cronicarului, cd ,Jtlusint vremile sub cirma omului, ci bietul om sub vremi'1

in aceasti indoiti penpectivi, mirturie a merEiei $i ajalei Epturii omeneEti, incerc si situez astdzi, fird uri Ei ti-re pertinire, situatia regimului in care am fost'chemat se lu-crez la 25 ianuarie 1941. Sau, a5a mi s-a pdrut mie ci este.

Scopul comun

incerc si deslugesc, atunci, smpul mmun al guvemuluidin care am facut parte, ca subsecretar de stat, lucrareaacestor oameni, in concret, atunci cind discutd in delegalii-le economice, cdci la consiliile de minigtri nu discuti, ci Qc;la consilii asculti gi - din cind in cind - cite unul incearcio precizare, urmate indati de o riposti care vine din capulmesei, ca un tunet.

AIlu, dimpotrivd, in aceste delegaliuni, in care nu sintdecit ei, discutiuni aprinse, conhoverse, teze care se infruntdtdios in problemele tehnice, cifre care se incrucigeazd, ta-blouri care fluturd in vint. Liber-schimbigti se lupte cu eta-t(ti. Teoreticiini discutd cu oameni de meserie. Militari seinfrunti cu filozofi, cu gospodari.

E rivni Ei invergunare intre ei: sd faci bine!Nu afli disculiuni politice!Acestea sint, toate, rezervate altora! Ci numai un Eir

lung, nesfirEit, de probleme gospodirqti.Un scop comun pare totugi a se desluli din acest concert

de glasuri disparate. Nu este un scop afiSat, strigat pe strd-gini. Dar il poli desluEi ugor, din felul in care glasurile seinfierbinti deodati, uneori, cind unul dintre ele pare cdaperd o teze indoielnica.

Page 17: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

32 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI CUViNt

Acest smp nu este, inse, acel de care vorbegte actul deacuzare: voinla unor orbeli de a pregeti o groapa pentru ce

au mai scump, din pricina vanitelii lor zadarnice. Ci estepreocuparea, pururi ingrijorati, a unor oameni care ved ta-ra cu piciorul intr-o groapi gi se trudesc din fisputeri, pu-nind in cumpdni toatl rivna $i toati priceperea lor speci-

ali, care-i mare, pentru ce pe temeiul ei au fost alqi, ca siscape - ce se mai poate scipa - de prabuSire.

Este un sentiment constant, nu numai in ultimele cea-suri ale guverndrii, dar inci din cele dintii, cind wemurilen-ar! fost mai uEoare.

kctura oricirei disculii din gedinle - s-au cerut Ei s-au

adus aci citeva (de pildi, cea dramaticd din 12 ianuariel94J) - limurelte pe oricine!

$i parci mai desluEesc, in sforldrilelor, gi o maximi co-mund, care revine orl de cite ori acgti oameni,au.in fati osugestie venitd din afari. E o maximd asupra cdreia nu para se fi inleles dinainte, dar care pare a izvori din adinculin(elepciunii neamului, ale cdrui interese au ajuns a le apd-ra intr-un ceas greu. Este maxima chibzuitd a gospodaruluice se teme de cui striin:

,,Feregte-m5" Doamne, de prieteni, ci de duEmani md

apdr singur!"AceEtia sd fie, Onorati Curte, oarnenii neverificali, vic-

time ale propagandei hitleristi, incapabili si deslugeasciinteresele lirii lor de ale altora, de care vorbelte actul deacuzare2

Politicieni incercali nu vor fi fost, Onorate Curte, ace$ti

oameni care au rdmas si poarte greul Ei sd dea seama de ce

au fEcut, cind era atit de uEor si fugd, ori si arunce rispun-derea pe allii! Dar este, in actMtatea lor, prea multi indoialdde zlri care amdgesc, prea multi ticere in biruinla aparen-te, prea multd amintire proaspdti a umilintelor indurate de

1ari, pentru ca activitatea lor si nu lase se apara, in toate

Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 33

preocupirile lor, un instinct de apdrare, care dezminte in-vinuirea seducliunilor uSoare, infil&ate de actul de acuza-re ca pricini ale amigirii lor.

Am spus ci rninigtrii gi subsecretarii de stat nu fac poli-ticd, in consiliile lor, Ei lucrul s-a recunoscut de doi martori:

prof. Petrovici - care a fecut parte Ei din guverne poli-tice Ei care cunoagte diferenla - a aretat-o $i aici, acum Eianul trecut. Nu insist;

Ei colonelul Radu Davidescu, militar, care $tie ce esteun raport gi care a aretat cd aceste consilii erau un fel de,,raport colectiv", de felul ,,puntilor", care reunesc pe gefiide servicii - in doctrina organizaliunii administrative fayo-liene: Eeful asculti raportul subalternilor despre felul in ca-re i s-au executat dispoziliunile, in fiecare sector, Ei, pe urmi,le dd, la rindul sdu, dispoziliuni, aritind ce a hotirit pentruviitor cu prMre la activitatea lor.

Sint insd Ei alte dovezi, luate acestea din inseEi disculiileacestor consilii.

Nu am avut la dispozilie, niciodati, textul stenograme-lor; dar am luat note dupd cele spuse in aceste consilii, carecuprindeau indrumiri privitoare la actMtatea ministeruluimeu. Nu pot se garantez stilul. Dar ideile cuprinse in acestenote le garantez, pentru cd, pe baza lor, am dat ordinele deexecutare. Onorata Curte poate, oricind, si le controlezecu stenogramele Eedinlelor de la datele respective, cares-au depus, toate, la Acuzatorul public al Tribunalului Po-porului Ei, din care, unele s-au cerut $i s-au adus aci. Dealtfel, dacd stilul este omul, unele formule vorbesc singure,chiar daci la persoana a treia. Or, poate tocmai de aceea.

Iatd, de pildi, in gedinla Consiliului de Minigtri din 27februarie 1941, se pune problema indrumdrii negocieriloreconomice. Citez:

,,Nici un minister nu angajeazd fald de nemli, afari deMihai Antonescu!"

Page 18: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

34 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

La 6 martie, acelagi an, se vede cum sint informati mi-niEtrii despre chestiunile politice. Citez:

,,Chestiuni de ordin politic.Nu se pot da detalii. Dar sint foarte promilitoare pen-

.tru viitor".Iar la 20 august, acelaEi an, se vede care era puterea lor

in acest sector. Citez:

,,Sint ceasuri cind, dincolo de concepliile tehnice, se iauhotdriri care depind de politica generald. Nu aveli dreptulde la lege, gi chiar de l-ali avea, nuJ respect, pentru ca ge-

neralul Antonesch a anunlat altceva".Ce a anunlat generalul Antonescu?Ci cel care guverneazi este el Ei numai el.

$i cd nu intelege si impartd cu allii sarcina gwemirii lui.

$i, cu un alt prilej, in care MareEalul discutd sfera Ei limi-tele atribuliunilor lui, neingridite de nici o Constitufie, elspune:

,,Cind veli fi chemagi sd rispundeli de ceea ce ati Ecut,eu sint acela care va rispunde pentru dumneavoastrd toli.De aceea pretind se $tiu tot ce faceli in sectoarele dumnea-voastri de activitate. Pentru ci numai eu guvernez in taraasta".

(Nu pot se controlez data, fiind de peste un an $i jume-tate in inchisoare.)

La 12 septembrie 1941, acelaEi gind este intirit lapidar.Citez:

,,Politicd face MareEalul!"Tot la persoana a treia!ln sfirEit, la 23 noiembrie 1941, citre generalul Pantazi,

lucrul e spus Ei mai clar. Maregalul a fost surprins ci o m-misie interministeriali gi-a depigit mandatul, Ecind Mare-galului imputiri ci nu ar fi destul de energic in conducereaguvernului. Citez:

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 35

,,Nu e de admis ca mandatarii si depdEeascd mandatulce li s-a dat. Sd se atrage atenlia comisiei si nu mai dea leclii!"

Aceasta era situalia!

Pozi4in mea

Trec la alti chestiune acum pi caut, Onorati Curte, sdmi regisesc pe mine gi si-mi aflu chipul adevdrat, in pe-rioada anterioard guvernirii, aceea despre care actul deacuzare spune ci a fost epoca de incubaie a hitlerismului lanoi Ei pe care o viznazd, anume anumite paragrafe ale kgiinr. 312, a cdror aplicare mi se cere; de pild5, articolul 1,paragraful a.

Mdrturisesc ci mi-e nespus de greu si judec activitateamea Ei sd vorbesc despre mine, cum ag vorbi despre unmort. Dar fiindci sint nevoit s-o fag o fac totusi!

. Onoratd Curte, am fost totdeauna nalionalist, dar na-tionalist luminat, a$a cum am inva[at ac€st nationalism dela dascilii mei Nimlae lorga Ei Vasile Piwan, Ei nu naliona-list govin'. Cdci Iorga nu a fost govinist, decit - poate - inwemea tinerEii sale!

Am socotit totdeauna naliunea ca o unitate de were,intemeiati pe unitatea pimintului, a singelui, a datinilor gia soartei, meniti si exprime, in felul ei particular, valorileuniversale.

Am incercat si mi apropii de neamul meu ca sd-l cu-nosc Ai si-mi aflu in el un indreptar pentru singurltateameh Iiuntrici Ei ca sd-i aflu nevoile, spre aJ ajuta. $i nu amdispreluit niciodatd alte neamuri pentru ci ingelegeau sdtriiasci potrivit felului lor de a fi. De aceea, atitudinea meaa fost socotite totdeauna ca o formd de univirsalism. Aqa ogdsesc inregistratd, cel pu1in, in ci4ile cdlitorilor strdini,care fhceau diri de seami asupra curentelor culturale dinlara-mea, in perioada

^anilor 1933-1937. (Vezi: Paul Mo-

nnd, B ucarest, p. 212)E.

Page 19: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

36 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

Dar, ca formalie sociolog, deschis tuturor experienlelorgi formelor noi de viali, nu m-am speriat nici de incercirileepocii mele de a introduce mai multi ralionalitate in re-lagiile dintre oameni, nici de socializarea mijloacelo_r deproduclie in mmun, intr-o lare in care majoritatea popu-laliei este compusd din ldrani. $i am scris-o. (Yezi: Buryhe-ziz, proletariat Si ldrdnnnev, scrisi in 1932.) Cu conditia, insd,ca ele sd asigure o\tii cit mai multd fericire, in imprejuriri-Ie concrete. (Vezi: Extedenul populagiei agricole Ei penpec-tivele gospoddrizi ldrdneEtitv, in Sociologie romdneascd din1e37.)

Am impert{it ac€st fel de a gindi, prin vorbd gi prin scris,in numeroase publicaliuni gi conferinte, in acea weme.

Dar n-am fost na$ional-socialist, pentru ci intre noi astat, totdeauna, piatrd de hotar: exclusivismul Ei violenta,cu care nu md putea impeca credinla mea in Dumnezeu.

Am protestat de la inceput contra violentelor antisemi-te din uhiversitdli (comunilat in ,,.,{devdruli, in 192211) Siimpotriva a_rderii cirtilor, sivirgiti de hitlerigti, dupi veni-rea lor Ia putere (depozilia lui Vasile Bincili, in fata Ono-ratei Curli).

$i dascdl de eticd fiind, la facultate, am opus, in planuletic, activismului disperat al tovari5ilor mei mai tineri degeneralie, un istorism resemnat, adici o invitalie fZcuti ce-lor mai buni si renunge la propria lor sete de realizare, sprea face fali chemirilor, pe care li le adreseazi obgtea lor.(Yezi: Tendinlele tinerei generagii gi Istorismul prin resem-nare in spiritualitatea tinerei generalii, 1933-1934.12)

SlujbaE, fiu Ei nepot de slujba5, nu am avut alt patrondecit pe Stat, pe care l-am slujit din toate puterile, ori decite ori am awt prilej.

Asta, ca atitudine generald in fala lumii gi a vietii.

Mi vdd acum, in epoca aceea, despre care actul de acu-zare spune ci era timpul in care nomele germanice Eop-teau ac€stui neam, la ureche, cintecri amdgitoarei Lorelei.

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 37

Departe de a mi lisa sedus de acest cintec, atregeamatenlia compatriolilor mei asupra primejdiilor acestei vriji.

In cronicile mele zilnice de politicd externe, din ,,Pre-zentul" lui Madgearu, scriam, sub pseudonimul ,,Veritas"(identificat de martorul Paul Sterian in fala Sectiei a Vltr-a,fila 67 din dosar), despre problemele zilei, denunlind -comentat elogios de posturile de radio striine democrati-ce, din corul cirora nu lipsea nici Radio Moscova - re-inarmdrile nemle$ti, carenta politicii de pacte, agresiuneaItaliei in Africa; ori explicind obiectiv temeiul noii Consti-tutii sovietic€.

Iati, de pildi, un articol de atunci despre reocupareamalului drept al Rinului de citre Germania, in urma plebis-.citului din Saar: dupi ce descrisesem entuziasmul mlectivcare a cuprins mullimile teutone la glasul seducitorului,care pirea cd indeplinqte destinul rasei, terminam evocindmelancolia care avea sd cuprindi ac€ste mullimi odatd in-toarse acasd, desteptate din waja glasului seducdtor, pe ca-reJ comparam cu acela al vestitei dne, din poezia lui Heine,care prin cinturile ei atrigea in adincurile Rinllui pe barca-giul increzitor, care se ldsase prins de vraii. (Vezi artico-iull3 gi mirturia lui Paul Sterian14, din fala-Seciiei a VIII-a,fila67.)

Mi mai vid informind, congtiincios Ei obii:ctiv, societa-tea romaneasce la Fundalia ,,Carol I", ori la Institutul So-cial Rom6n, asupra economiei sovietice, a sislemului gi arealizirilor ei gi nu asupra economiei hitleristelr. (Vezi de-pozitia prof. D. Gusti, din fala acestei Onorate Cur1i.)' Md vdd, pe acelaSi fir, renunlind la cariera mea de cdr-turar, spre a rispunde chemdrii ce mi se fbcuse de a fi va-meE, intr-o vreme in care - dupi declaraliile ministruluide Brterne al Romdniei la C.onferin$a de Pace din Paris,din 1946: ,,RomAnia a fost mnstant in tabdra adversarilorGermaniei" - aplicind sancliunile vamale edictate de Liga

Page 20: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

I 38 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI clNINt

Natiunilor lmpotriva Italiei fasciste $i colaborind la vinza-rea redevenlelor petrolifere ale statului cetre guvemulfrancez, pentru inzestrarea oEtirii. (Vezi depozitia marto-rului Eugen Ballan.)

Mi vdd, ciliva ani mai titziu, ca director al Datoriei Pu-blicel6, Ecind sfo4dri spre a libera lara de sewitutea dato-riilo; externe, sau rrotind pe fali impotriya unei Constitutiinoi, care.introducea pedeap,sa morliir/. (Vezi depoziliaaceluiagi martor.)

Mai tirziu, dupi izbucnirea rizboiului in Apus, mi vidinsircinat de ministrul meu de atunci - Mitili Constanti-nescu - si scriu un articol dea,oltat pentru revista englezi,,The Banker", in care si arit jertfele Ecute de lara meapentru a-gi menline independenla econom-ici in fata teDta-culelor ispititoare ale penetraliei nemlegtl Concluzia acestuiartiml trigea semnalul de alarmi clar c6, daci piata engle-zi se menline in rezewd, in cumpdrdturile ei, fati de mir-furile romAnelti, oricite credite i s-ar acorda din Apus, laranoastre va cddea sub dependen[a economicd a Germanieihitleriste. (O copie a acestui articol dupe textul certificataflat in arhiva Ministerului de Finanle este depusi la dosa-rul de judecati al Secliei a VIII-a, fila 178.)

$i, doui luni mai tirziu, in timp ce pe continent se des-fdgura bitdlia de la Dunkerque, mi vid trimis la Londra deministrul meu Ei colaborind la incheierea unui acord co-mercial de contiabtocadi antihitleristls Ei la negocieri pen-tru evacuarea tezaurului Bincii Nalionale, in caz de agre-siune hitleristi. (Vezi depoziJia martorului D. Iorddn, infaga Secliei a VIII-a, tia72.)

Mi vdd, cu acelagi prilej, la Junior Carlton Club dinl-ondra - la masa rotundi la care lordul Beaconsfield, res-titul Disraeli, luase altddati apdrarea intereselor romA-negti . infEtiEind, cu stiala celor 36 de ani ai mei de atunci,ascultitorilor mei din Occident, soarta tragicl a ldrilor

UIIiMUI CWiNI/MIRCEA WLCANESCU 39

mici, care lupti de sute de ani si-Ei pistreze fiinla nealte-rate, a$ezate cum sint, fdrd voia lor, in calea marilor impe-rialisme - ,,in calea riutitilor", cum zice cronicarul mol-dovean.

$i, inton acasi, spre a asista la sfigierea trupului liriimele, mi vid, mai tirziu, id toamna anului 194O - in we-mea cind armata germani intra in tard -, iarigi in strdi-nitate, de astd datd la Budapesta, luptind, tot ca tehnician,cu sufletul frint de arbitrajul de la Viena, pentru a-i inl6tu-ra efectele rele pentru neam. (Vezi depozilia dr. Georges-cu, in fata ac€stei Onorate Cur1i.)

$i iarigi, intors in tare, me vid refuzind, 'in noiembrie19,10, un loc de subsecretar de stat, oferit de fostul melr mi-nfstru de Finanle, Cancicov, peiltru cd mi se pdrea cd, fa16de problemele ce se puneau in acea conjuncturi, nu-i pu-team fi de folos.

in sfirEit, citeva zile inainte de a intra in guvern, md vidficind apologia lui Virgil Madgearu (9i a lui Nicolae Iorga),ripus de gloanlele indreptate impotriva IOi de hitleriEti -in ,Revista de studii sociologice gi muncitorqti", inchinatiluile, ce se afld depusl la dosar (fila 213).

$i ce atestare mai bund ag putea invoca aci, pentru felulin care mi-am fhcut datoria de intelectual, care n-a trddatniciodatd valorile spiritului - in sensul in care-i acuzaBenda - in aceasti perioadd dinainte de a fi subsecretarde stat, decit mirturia posturni a acestui intelectual de rasdcare a fost Virgil Madgearu, care - vorbind despre felul incare i-ar pldcea sd fie inflligat posteritdlii - spunea asis-tentului sdu, d-l Alexandru Hallunga, cuvintele pe careacesta le repeti in articolul siu din aceeagi ,,Rwisti de stu-dii sociologice gi muncitorqti", aflati depusd la dosar:

,,Daci vei woi sd scrii weodati ceva despre mine, ia caindreptar ceea ce a scris Mircea Vulcinescu-'fl.

(A se vedea articolul la dosar, p. 24 a rwistei.)

Page 21: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

40 MIRCEA VULCANESCU / Uhimul cuvint

Onoratd Curte,

A mai surprins altldati Ei pe allii faptul nemaiobiEnuitca cineva si Ii suferit, in decursul formatiei sale intelectua-le, influenla a doi dascdli atit de adinc deosebili, curn au

!o1t pentru mine Madgearu gi Nae Ionescu, feri ca totugiinfluenta lor sd fi alterat felul sIu propriu de a gindi.

Totu$i, acesta este cazul meu 9i nici in fata mbrlii nu vdd

"lT .-uE putea lepeda de aceste influenle, infht\indu_michipul propriu altfel decit a fost in Adevii. .

_ Veracitatea e cea dintii gi ultima obligalie a unui inte-lectual! Aqa am crezut totdeauna!

$i in acest cuget weau si mor!21Vdd. toate aceste lucruri Ei-mi zic: unde mi-e militarpa

pentru hitlerism?Unde mie ambilia de4arti?Unde sint concesiunile fbcute acelora care inEelaserd

nldejdile neamului romdnesc?Unde e altce-r,a decit grija scrupuloasd de lara mea, cu

renuntarea la veleitllile fiin1ei mele individuale?Incerc, Onoratd Curte, gi md zbat si discern un adevdr

prins in ochiurile plasei alcituit6 din paragrafele actului deacuzare genercl gi nu gisesc altceva decit confirmarea ve-chii zicale a lui Rabelais, desprejudecata omeneasci:

,,kgile sint ca pinzele de pdianjen; tiunii cei mari trecprin ele, pe cind musculilele s-e prind!"22.

B. Acuzagiile speciale rostite tmpotriva mea

_ Trec acum la acuzatiile speciale ce mi se aduc prin actulde acuzare.

Sint numai gase rinduri, in care se retin, ca incon-testabile, urmdtoarele fapte:

1. cd am [icut parte din guvern, in timpulcind s-a decla-rat rdzboiul,

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 41

2. cd am colaborat la toate actele lui,3. ci arn militat pentru hitlerism,4. cd m-am solidarizat cu toate actele guvemului, Ei -ca o oonsecinli - zic€ acest act,5. mi-am asumat intreaga rispundere a tuturor faptelor

rezultate din aceasti guvemare, deci gi6. ac€ea a continudrii rdzboiului.

Atit!!$i nimic mai mult!Nici mai putin!In fata acestei cascade de invinuiri, prin implicafie, stau

iardgi uimit gi-mi zic:1. Da! Este adevdrat ce am frcut parte din guvern, in

tippul rdzboiului.Dar nu este adevirat ci am colaborat la toate actele gu-

vernului.Am colaborat numai la unele din actele lui, din sectorul

atribuliunilor mele, gi am aretat precis la care anume. inepoca rizboiului, atributiunile mele excludeau, cum amdovedit cu decizia de delegare gi cu mirturia ministruluimeu, generalul Stoenescu, contactul direct cu conducereastatului Ei cu Consiliul de Minigtri. Singurul meu rol era siasist p€ ministrul meu in aceste discutiuni, in care el aveacuvint hotiritor, eu avind numai pe acela al informirii teh-nice gi al controlului e. xeculiei ordinilor lui.

N-am luat parte la nici un consiliu in care sd se fi hotiritdeclararea rizboiului. Nici la consiliile de ordine publicd,nici la cele de colaborare civico-militarE; iar la consiliile ge-nerale - nurnai cind eram chemat, dupi cum am ficut do-vada cu depozilia martorului colonel Radu Davidescu.

2. N-am colaborat la toate actele guvemului.N-am militat ircntru hitlerism!Nu se face dovada acestei militiri, afirmati de actul de

acuzare.

Page 22: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

42 MIRCEA VULCANESCU / UIIiMUI CUViNt

Am f6cut, dimpotrivd, eu, dovezile contrare, deli nuerarn obligat.

Nu se face dovada, in sfirgit, ci m-am solidarizet cu toa-te actele guvernului Ei deci Ei deduclia, pe cale de conse-cin(i, cd mi-a5 fi asumat intreaga rispundere a tuturor fap-telor rezultate din aceaste guvernare nu este justificati.

M-a5 opri! Dar nu md pot irnpiedica si mi intreb:Ce se pedepsegte aci? Solidarizarea mea cu actele alt-

cuiva? Asumarea rispunderii actelor altuia?Pe ce text?in fala cui?Presupunind ci aE fi fost altceva decit un simplu subse-

cretar de stat Ei aS fi declarat vreodati aga ceva - deEi nuse face nici o dovadd -, nu vid in ce fel este admisibili deconceput o asemenea asumare, cind nu se pretinde nici ciam uzurpat atribuliunile mnducitorului statului, nici cdm-am substituit lui in luarea weunei hotiriri din cele ce ci-deau in sfera atributiunilor sale proprii. Mai ales, cind amdovedit cA contactul meu direct cu el era interceptat de mi-nistrul de resort, care-Ei rezervase (a se vedea decizia dedelegare din dosar), lui exclusiv, referatele cdtre mnduci-tor gi consiliile de miniEtri.

Delegalia aceasta este mai restrinsd ca delegatiile ce sedau de obicei Ei care se rnirginesc si spund ci subsecretarulde stat are toate atribuliunile ministrului, afari de cele re-zervate lui, prin legi gi regulamente.

Aci - ca sd nu existe nici o confuzie -, ministrul, carenu me cuno$tea, Iine si specifice expres cd \i rezewi, per-sonal, relaliile cu conducitorul statului gi cu Consiliul deMiniEtri.

Cind a fdcut aceaste restric$e inutild, am zimbit fatd deac€st exc€s de precauliuni.

Azi, ins6, il binecuvintez!

UIIiMUI CUViNI / MIRCEA VULCANESCU 43

Nu ar fi avut nevoie si o spuni, pentru ci chiar in textulConstituliei suspendate din 1938 - ale cirei dispoziliunicontinuau totugi sd se aplice prin uz - se zicea ci: dqi

1. ,,Guvernul se compune din minigtri gi subsecretari destat",textul adaugd imediat:

2. ,,Minigtrii (singuri), reuniti laolalti, alcituiesc C-onsi-liul de MiniEtri".

Deci, nu gi subsecretarii de stat.Totugi, decizia mea de delegare repeti lucrurile clar:

Nu numai prezenla la acel Consiliu nu mai era deci a meapersonali; dar nici dreptul de a-i referi nu mai era al meu,ci al ministrului meu - eu neputind si vorbesc decit atuncicind.domnia sa mi autorizd special, ceea ce am Ei Ecut! Lu-crul acesta l-am respectat totdeauna. Veli vedea cd toatenotele citre conducdtorul statului, pe care le voi cita, poar-te semnltura sa.

Chiar atunci cind, ca in cazul adreselor ministerului inchestiunea $. N. G., ele sint precedate de note identice alemele, premergetoare, adresate de mine domriiei sale giaprobate de domnia sa.

Iatd, de pild6, in doiarul $. N. G., nota mea prin careardt, dupe cercetarea lucrurilor prin organele tehnice aleministerului, cd nici noua C-onvenlie cu H. G. W. - menitisi inlocuiasci pe cea anulati in urma intewenliei ministe-rului - nu satisface exigenlele cerute de aceastd C,onvin-tie. Ministrul scrie pe ea: ,,,A,prob" - Ei nota este transfor-mati in adresd cdtre ministerul de care atirnd intocmireaConvenliei.

Acesta era modul nostru de a lucra!Acest mod, chezigie a increderii ce se stabilise intre mi-

ne Ei ministrul meu, nu a fost schimbat tot timpul ministe-riatului Stoenescu. $i ministrul a recunoscut aci - in cu-no$tinle de cauze - cd nu mi-am depe$it atribuliunile.

Page 23: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

44 MIRCEA VULCANESCU / ultimul cuvint

Mai tirziu, sub ceilalli minigtri, forma delegaJiei a fostcea generald, refudndu-mi-se numai actele rezervate in ge-neral ministrului, fEri nici o restrictiune speciali. Dar gi acicontactul direct cu conducitorul statului Ei Consiliul de Mi-nigtri mi-€ra teiat, p€ntru ci textul Constituliei din 1938,aplicati prin uz dupi 1940, ficea pe ministru singur ris-punzetor fald de conducitorului statului gi excludea pesubsecretarii de stat, de drept, din Consiliile de MiniEtri.(Textele au fost analizate in pledoariile avocalilor.)

Lucrurile mergeau pini acolo, in vremea generaluluiStoenescu, incit ordinele venite de la Pregedinlie la minis-ter nici nu erau transmise de mine mai departe, f5ri Etiintatitularului. Iate, de pildd, un ordin prinit de la Pregedinlii,in legdturi cu apa-zisa finanlare a armatei nemlegti, singu-rul trecut pe la cabinetul meir in vremea aceea; cind Pre-gedintia - cum vom vedea - dispunea direct de finanla-rea ei, prin B. N. R. Era la 19 septembrie 1941 $i ministrullipsea din BucureEti. Ei bine, ac€st ordin a lesat o dubld ur-mi in arhiva mea: o dati, o adresi citre Pregedintie, princare-i ceream si-mi transmiti ordinul in scris'(cdci, in ace-eaEi zi in care-mi dase ordin telefonic si cer B. N. R.-ului sdpliteasci nemtilor cota lunari, imi transmisese Ei o circu-lari ca ministerele sd nu mai execute ordinele telefonicedate de PreEedin(ie).

Pun atunci mina pe toc Ai scriu:. ,Avind in vedere ordinul D-voastri circular, vi rog

sd-mi cornunicali in scris ordinul D-voastre telefonic".in acelaqi timp, pun mina pe telefon Ei, cerind Rimnicul

Vilcii, unde se afla, in inspeclie, ministrul meu, ii comunic:,,Iatd ordinul primit. Ce facem?"

$i urma acestei lqe telefonice existd la dosarul ministe-rului.

Am verificat toati seria de ordine date in legituri cufinanlarea armatei nemlqti. Este singurul trecut atunci p€

ultimut cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 45

la cabinetul meu gi se vede din el perfect care erau raportu-rile mele de subordonare gi cu Pregedinlia Ei cu ministrultitular.

Voinla, chiar de execufie, era a.lui.Complicitatea mea, daci ar putea fi, n-ar putea fi decit

o complicitate presupusi la o complicitate a lui, gi aceastapresupusd.

Dar el nu a fost condamnat pentru aceste fapte. Bachiar a fost achitat pe ele, de aceasti Seclie, in urma uneiapiriri aminunlite, pe acest punct.

Acesta este cadrul in care am colaborat in guvemul ma-reEalului Antonescu, p€ care nu l-am vdzut, in afara minis-terului meu, decit o dati, sub ministeriatul Neagu, $i atuncitrimis de ministrul meu si discut planurile sistematiziriiPredealului, in locul lui, care era ocupat altundwa.

Relatiile mele personale cu marqalul Antonescu?Iatdle!indrdznind si-l intrerup, intr-un Consiliu de Mlndtri in

care expusese un lucru inexact, pentru a iestabili adevdrul,mi-am atras din partea lui replica asprd:

,,Cind te.ai niscut dumneata, ca sI indrdznegti sd tai cu-vintul din gura mareEalului Antonescu?"

Ceea ce remar.c ce, in speF, era just.Faptul nu m-a putut insi impiedica si revin, indati ce

furtuna s-a potolit, pentru a spune ceea ce aveam de spus.

A md face, in acest caz, coautor al tuturor faptelor gu-vernului Antonescu gi deci Ei (prin implicatie, nu altfel) alcelor incriminate in actul de acuzare: adicd de crimele de laart.2, alin. a, gi 1 alin. a, inseamni, fbri indoiald, sd faci celpulin ,din 1in1ar, armdsar".

Si, pentru ca sintem in domeniul comparaliilor entomo-logice, adaug ci, dacd nu am fost unul din armisarii inhi-mali la carul Soarelui, nu voiesc totugi si spun ci - in sec-torul care mi s-a dat in seamd - am fost ,,musci la arat".

Page 24: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

,16 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

Nu! Lircrul ar fi inexact,' Este adevirat - Ei.am recunoscut $i recunosc - ce amcolaborat la multe acte ale ministerului meu" deci gi ale gu-vemului din care f5ceam partq din sectorul economic Ei fi-nanciar gi ci am fost unul din capetele gindiloare care aucontribuit la intocmirea gi executarea sistemului de relaliieconomice ale tirii cu strilnitatea, in perioada guverniriianto^ nesciene. (Generalul Stoenesor a spus acest hrcru aci)

In acest sector; in care am lucrat, inteleg si-mi asum rds-punderea .tuturor misurilor pe care le-am preconizat eu,pentru care am luptat, ori pe care le-am ex@utat eu.

Dar nici aci, micar, nu sint in misuri si-mi asurn ris-punderea tuturor mesurilor, pentru ci pot dovedi oricindopozilia rnea categoricS" al cdrei ecou apare ii in disculiileuneia din $edintele ale ciror stenograme s-au cerut aci.Vorbqsc de aceea din 12 ianuarie 1944, in care se aratdopozitia noastri, a ministerelor din sectorul economig lapolitica dusi in Transnistria, cu care nu m-am solidarizat ginu inleleg nici azi si mi solidarizez, precum gi la alte mi-suri - bune sau rele - pe care nu le-am voit gi faSi de carem-am opus, Ei cu care nu pot coniimti sd fiu Jinut solidar,

-chiar dac6 aE fi solidar asupra multor altele.Memoriul citre procurorul anchetator precizeazi cu ce

am in(eles si md solidarizez Ei cu ce nu.Un singur lucru mi surprinde, Onorati Curte, in actul

acela de acuzare aga ciudat. Daci argumentarea lui e justegi dacd este adevirat ci m-aE fi solidarizat cu toate actelegwernului gi mi-ag fi asumat rispunderea intrcage a tutu-ror faptelor ac€stei guverndri - cum zice actul de acuzare

-, ca Ei cum ag fi fost eu insumi un substitut de fapt al fos-tului conducdtor al statului, atunci nu vid de ce, ca urmarea acestui ,,prisos de cinste:', dar gi a acestei ,,lipse de wed-nicie", de a fi acuzat nu pe fapte proprii, ci pe fapte alealtora, atunci nu vid de ce - zic - nu am fost acuzat pen-

Ultimul cuvinr / MIRCEA VULCiNESCU 47

tru toate capetele de acuzare rostite impotriva acestui re-gim gi nici de.ce nu mi s-a pus in sarcini tot alfabetul dinarticoleld 1 gi 2 din kgea nr. 372i ci acr.tzatorii mei mi-aurezervat, parcimoniogi, prin deduclie, numai acuzaliile pre-vezute in articolele I Ei 2, alin. a?

Md trudesc zadarnic de un an, in singurdtatea ginduluimeu, ca fost dascdl de filozofie - obignuit si caute lucruri-lor un rost -, care a putut fi micar logica acestor acuzalii,daci nu pot descoperi care este adevirul ei?

Page 25: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

IIIincadrarea generald in art. 2,

alin. a din Legea nr.3L2lI945

Este o greEeald si se creadd ci vorbele pot suporta orice..Cd inlelesul lor se poate intinde in toate sensurile, fbri

ca lucrul si aibd consecin{e!O spune un om care - prin indeletnicirile lui profesio-

nale de logician - a fost adus, cind nu era incd invinuit decrimi, ba inci gi dupi aceea, si exercite un fel de polilie ainlelesului cuvintelor lolosite de contemporanii sii.

Este o eroare, care se poate strecura in mintea cuiva,cind privegte lucrurile intr-o perspectivd ingustd: hb etnunc, dat care se risipegte de indati ce ne gindim la conse-cinle_le vorbelor pe care le rostim. Pentru ci inlelesurile cu-vintelor reprezintd hotare pe care mintea le pune intre /z-crui, tocmai pentru a nu se rdtdci in judecata gi acliunea ei,trecind, in chip nelegitim, de la un lucru la altul.

Aceste reflecliuni mi le treze$te felul in care OnoratulParchet General rdstdlmiceqte textul clar al articolelor lr-gii nr.312.

in cartea chinezl a rinduielilor gi ceremoniilor: Li-Ki -una din cele cinci cirli care alcdtuiesc tezaqrul literaturiiclasice chineze - std scris ci un tindr prin!, de curind urcatpe tronul pirinlilor sdi, din Principatul Lu, s-a dus sl intre-be pe inleleptul Kong Fuzi (vestitul Confucius al iezuili-lor): ,,Care este prima indatorire a unui stipinitor de cu-rind urcat pe Scaun?"

ultimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 49

tnleleptul i-a r6spuns:

,,Si pizeascd dreapta acceptiune a termenilor, gi amlounde, de pe urma vitregiei imprejuririlor, aceaste justi ac-

cepliune a terrnenilor s-a tulburat, sd o indrepte!"

$i cronicarul acestui principat chinezesc. povestette,mai departe, cum un inaintaE al prinlului in chestiune ar figreEit odati, cu prilejul sdvirgirii unui act impus de ceremo-nial, cu mai nimic, inlelesul cuvintului ,li" - care pe chi-nezelte inseamni ,,lege", ,,normd". $i el adaugi ci, dupi259 de ani, tot crescind pe nesimtite, din print in prinl, gre-

Eeaia a ajuns atit de lati, incit nedreptatea a luat locul drep-tilii in faptele stipinirii gi strdnepolii prinlului vinovat deea gi-au pierdut Tronul.

Nu mai pulin grele de urmiri pot fi grqelile cu privirela accepliunea cuvintelor:

- a hotiri,

- a avea rispundere,

- a milita,

- a permite,

- a contribui intr-un fel la,

- a pregeti, ori

- a desdvirEi ceva,

mai ales cind e vorba de ,,continuarea unui rizboi" ori de

,,intrarea unei armate striine pe teritoriul lerii tale".intr-adevir, Onoratd Curte, textele a ciror aplicare ni

se cere sint niEte texte clare, care prevdd limpede capetelede acuzare impotriva fiecirei categorii de infractori gi nu-iconfundd pe unii cu al1ii. Un alfabet intreg se inEiri dupdprimele doud numere din seria numerelor cardinale, ca sidefineasci faptele celor pe care legea ii socoteste a fi au-tori ai dezastrului ldrii, in articolul 1, gi autori ai acestui de-zastru, prin crime de rizboi, in articolul 2.

O nuanlare sublire din articolul 3 deosebelte apoi, du-pe natura pedepselor, ceea ce legiuitorul a voit sd caracte-

Page 26: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

50 'MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

tizeze ca infracliuni politice, de ceea ce a caracterizat a ficrime de drept comun.

Parcurgind acest alfabet de crime, este destul de ugor dedistins pe acelea dintre ele care au putut vi?a pe condu-citorul politic, de cele ce au vizat pe colaboratorii lui Ei pesimplii executanli, definili, uneori, categorie cu categorie.

Articolul 2, alin. a - indeosebi - este clar, definindvinovelia autorllui principal al vinii ce ni se impute. Hfo-loseEte o dati cuvintele: ,,au hotirit", pe lingi doui alte cu-vinte: ,declararea" Ei ,,continuarea" re?boiului, aretind ast-fel limpede, ci actul de hotdrire este acelaEi in amindouicazurile Ei numai ob'tzctul hotiririi e diferit.

Pe ce temeiuri distinge, atunci, domnul Procuror gene-ral intre ele, fhcind din cel dintii - actul ,,hotdrirei decla-ririi" - un act expres gi solemn al celui care a avut compe-tentd sal fac6; iar din cel de-al doilea - actul de ,,hotirirea continuerii" -, un act diluat, inexistent, topit in multipli-citatea de acliuni variate de executare a actelor de conti-nuare a rdzboiului?

Pe cine vizeazd d eci Legea, pedepsind pe cel care a ho-tdrit,declararea" rdzboiului?

Domnii procurori au spus-o ldmurit: pe cel care, avindin sfera competenlei sale puterea de a o face Ei, ivindu-seprilejul de a o face, sevir$e{te acest act de alegere intre lu-crurile cu putinld Ei hotdrdgte: si fie rizboi.

Nici o controversd asupra acestui punct!Pe cine vizeazd lrgea, pedepsind pe cei care au hoterit

,,continuarea" rezboiului?La fel, pe acei care, avind, in sfera mmpetenlei lor, pu-

terea de a iegi din rizboi, ori uzurpind aceaste putere, $i,ivindu-se prilejul de a-l opri, sevir$esc acest act de alegereintre lucrurile cu putinte $i hotiresc se continue rezboiul.

Spre a-Ei face insd teoria admisibild, reprezentanlii Mi-nisterului Public au afirmat, in rechizitoriul lor, cd aseme-

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 51

nea acte de hotdrire a continudrii se deosebesc de cele dehotdrire adeclardrii, pentru cd actele de hotdrire a ,decla-rIrii" pot sI fie dovedite, chiar daci nu se dovedesc in fapt,pe cind'actele de hotirire a ,,continudrii", nu numai ce nusint dovedite, dar nici nu pot sd fie dovedite. Aqa zic dom-niile lor.

De ce?Pentru ci declararea rdzboiului e un fapt unic, instanta-

neu, pe cind continuarea rlzboiului e o situaSiune durabila,coniinud, care rezultd automat din actele de execulie nis-cute din declararea lui sau cere o reinnoire continua a ho-tiririi, presupusi in fiecaie act de execulie. Hotdrirea con-tinudrii rizboiului nu ar putea fi.astfel un fapt unic, la fel cuhotirirea declaririi lui, ci un fel de direclie generali, impli-cit5, a voinlei care comite actele de execulie.

In consecinld, Irgea trebuind interpretati, aEa ca ea sd

aibd un sens Ei nu aga ca si nu aibi, textul - zic domniilelor - trebuie inleles aEa ca gi cum ar lipsi din el cuvintul,,hotirire". I-egea at viza atunci numai voinla de continua-re puri Ei simpld a rdzboiului, presupusd de faptul conti-nudrii lui. Hotdrirea de aJ continua ar echivala, ar fi tot-una cu simpla voinld de aJ continua. Iar complicii acesteihotdriri ar fi toli aceia care, continuind in fapt rlzboiul,prin exerciliul atribuliunilor lor in stat, gi-au unit ori alipitvoinlele lor particulare, implicit, cu voinla hotdritoare.

Straniu ocol! -spre

a evita un lucru care sta totu$i lim-pede, la indemina tuturor.

Dar acest lucru nu este cu putin16.

$i iati de ce:A hotdri, Onorati Curte, inseamne a trage hotare!A trage hotare in virtual. A alege din lumea nevdzutd,

multipli gi nedeterminatd a lucrurilor ce pot fi. dar nu sintincd, pe acelea care vor trebui si fie $i care, prin determina-rea spiritului tdu, gi prin actul tdu, vor fi.

Page 27: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

52 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

Voinla omului se constituie din trei acte dbosebite, carese inlinluiesc in trei momente ale actului de a voi:

- primul moment este deliberarea, sfatul, cumpbnireamotivelor in judecate, care te determind se alegi;

- ultimul moment - al treilea - este porunca, decre-tul, ordinul de executat, hotirirea deja Iuatd;

- intre amindoue st5, ca o limbi de cintar in cumpinafiinlei: hotirirea.

Hotirirea este actul al doilea al voinlei, agezat intre ce-lelalte doud. El urmeazE deliberarea Ei precede execulia.k leagi gi face din ele o unitate. Este momentul unic, incare motivele de a voi se adund in unitatea cugetdtoare a

fiinlei, pentru a face aceaste alegere a viitorului de infip-tuit, din care va rezulta porunca.

Analiza aceasta a actului de voinld e clasicd!O gisim gi la Aristotel gi la Toma din Aquino, ca Ei in

tratatele cele mai noi de psihologig de orice tendinld.Confuzia hotiririi nu este posibili nici cu actul de voin1i

in totalitatea lui, nici cu fiecare din celelalte momente.Numai ea este generatoare de responsabilitate, pentru

ci numai ea este un act separator de destine, mai concret

- de separator al Eirului evenimentelor posibile.Unul din apdritori a ironizat, aci, acest destin.Se poate!Dar acest rol al actului hotiririi existd netdgdduit, de

weme ce poate face ca intimplerile si ia un curs, in loc si iaaltul.

$i, aci std temeiul respunderii care punea la grea cum-pini gindirea domnului Procuror general!

Care sint, in lumina acestor idei, elementele hotdririi?1. Nu existi hotlrire, unde nu existe posibilitate de a

alege, de a face $i de a nu face ceva;2. Nu existd hotirire, unde nu existi deliberare, repre-

zentare Ei confruntare a temeiurilor care te inclind spre fie-care alternative de judecate, pentru a le despdrli, alegind;

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 53

3. Nu existi hotirire, unde nu existi putere de a porun-ci Ei de a fi ascultat.

Un act prin care cineva decide sd se faci noaptea, zi, gi

ziua, noapte nu este un act de hoterire, decit daci cel carezice: ,,Sd se faci zi" - are Ei puterea si o facd.

Hotirirea implici deci deliberare in sfera competenlei.

$i, domnul Procuror general a recunoscut-o aci!

Aplicarea acestei idei de hotdrire la declararea rdzboiuluieste u5oard: declararea rizboiului e deci u5or de detectat

C.ontinuarea rizboiului e un fapt automat continuu.Cum poate dvea ioc atunci o hotlrire (act instantaneu)

a continuirii unui rdzboi (care este un fapt continuu)?Poate fi!Cind?Atunci cind apare posibilitatea unei opriri a rizboiului,

adicd a unei iqiri din rdzboi.in acel moment, cind apare aceastd posibilitate, conti-

nuitatea se opreEte gi apare actul unic al unei noi hotdriri.Mintea, cumpinind atunci intre mntinuare'gi incetare,

alege, iar, ceea ce trebuie si fie; dupi cum ale'sese intii. $idaci, atunci, alege mntinuarea - hotirirea lui cade subincidenta textului arlicolului 2, alin. a.

'Hotirirea continuirii rdzboiului nu poate insd presupu-ne, prin felul in care o prevede legea, decit aceleaEi ele-mente ca Ei aceea a declardrii lui Ei aceeagi competenti. $inumai un object schimbat.

Continuarea rdzboiului poate fi un act automat $i conti-nuu; dar ,,hotirirea" continudrii lui nu pciate fi decit un actunic, siv\it in situalia in care put€a fi sivirgit, adici intr-unprilgj de a alege intre doud cursuri deosebite ale evenimen-telor, din care unul ar fi fost putinfa reintoarcerii la stareade pace gi altul putinta continuirii stdrii de rdzboi.

Nu vizeazd, intr-adevir, pe nimeni acest text?Nu vizeazi oare nici o situalie mncretd?

Page 28: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

54 MIRCEA VULCANESCU / Ulrinlul cuvinr

Ba da!El ize,azA pe acei care aveau in sfera competengei lor

legitime, sau uzurpate, puterea de a hotdri declararea rdz-boiului sau iqirea din rizboi. $i se ref€re la actele sdvir$itede ei in momentele in care, avind de ales, adici fiindu-le cuputinte si hotirascd iqirea din rizboi, au hotirit totu5imntinuarea lui.

Aceasta este interpretarea logici, coerente $i omogenea textului, care pestreazi cuvintului ,,a hotiri" o singuri ac-ceptiune gi il aplicl in doui situatiuni diferite, Ei ele omoge-ne, dar inverse: trecerca de la pace la rizboi gi de la rdzboila pace. A5a cum o cere, clar, textul.. E oare adev5rate, alunci, sustinerea domnului Procurorgeneral ci - in acest caz - legea nu ar

.rnai viza pe nimeni,

a5a incit interpretul ei sl fie silit s-o interpreteze altfel, dinrespect pentru presuPusa coerenle a spiritului legiuitorului?

Nicidecum!Cei vizali de acest text existS!Sint cei care, avind in sfera mmpetenlei lor legitime

aceaste putere: conducitorul statului - dacd se face do-vadd cd acesta s-a aflat in situalia posibilitelii ie$irii din rez-boi, hotdrind, in aceaste alternative, contiduarea lui; saucei care, uzurpind aceaste competente, s-au constituit, pes-

te granili, in guvem romdnesc, asumindu-gi rispundereapolitici efectivi asupra rominilor aflati peste granite $i -uzurpind dreptul de a vorbi in numele Romaniei, impotrivaguvernului legal - au hotdrit, in faPt, continuarea rdzboiu-lui alituri de Axa.

Iati pe cine poate viza textul clar al $r1ii a doua a ali-neatului a din articolul 2, $i instantele au fEcut aplicareatextului in acest sens.

Nu este deci cazul si se pretindi, pentru justificareaunei interpretiri fortate a textului; o absurditate a tez€icontrare, care, in realitate, nu existe.

ultimul cuvinr / MIRCEA VI.JIIANESCU 55

in lumina acestei analizr, a pretinde cA eu sau unul dinacei care nu aveau catitatea Ei puterea s-o faci, au hotiritsi fie pace, sau si fie rizboi; ori ci ne-am asumat aceaste

rispundere, ar insemna sd se pretinde ce sintem ori uzurpa-tori, ori nebuni.

Fost-am noi micar comPlici?Complici nu la voinla de a continua rdzboiul - pe care

legea o pedepqte -, ci complici la hotirirea de a-l conti-nua?

Poate fi actul nostru de execulie - a unei hotlriri deja

luate in momentul in care intervenea actul nostru tehnic de

execulie - un act de complicitate la luarea lui?Nu!A spus-o domnul avocat Aznavorian, de ce nu.

Nu numai pentru ci acest tucru nu se dovedqtd in fapt'pentru nici unul dintre noi; dar pentru ce acest lucru - nu

iltul - e cel cdre nu se poate dovedi. Cici, dacd complici-'tatea implicd cauzalitatea determinanti intre doue acte de

voin(e concureDte, nu s-a mai pomenit $i nu se poate po-

meni ca o cauzi si fie posterioard produccrii electului siu.Lucrul acesta nu se Poate, Pentru ce std mintea-n loc!

Se sparge insuEi mnceptul de cauz6, care leagi un faptde un antecedent necesar al siu. $i aceaste cauzi e - cum

s-a aritat - elementut care leagi, una cu alta, voinlele cul-pabile in complicitate.

Se poate vorbi de complicitate Ia sivirgirea unui fapt,atunci tind actele de execuiie fac parte dinsiv\irea faptu-lui incriminat el insuSi; cum e cazul, de pildn, in sivirgireaunei crime de omucidere, in care trebuie. sd pindegti' sialegi arma, sd lovelti. Dar actul de executie nu poate fi un

act-de complicitati, atunci cind ceea ce legea pedepsqtenu este altceva decit luarea botdririi, hotirire care - inchip necesar - premerge tuturor actelor de executie.

'Complicitatea la hotirirea de a face ori de a continua

rdzboiuieste deci cu totul altceva decit Participarea efec-

Page 29: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

56 MIRCEA vut-cAlrscu / uttimul cuvinr

tivi la continuarea lui, sau decit adeziunea impliciti, orichiar explicitd, la aceaste continuare, aderarea inplicitisau expliciti la scopurile lui, ori ajungerea, inlesnirea sauu$urarea ac€stei continuiri, prin acte de execulie.

Pe acestea, legea nu le pedepseEte!Actul de execulie ar putea fi un act de complicitate -in cazul articolului 2, alin. a - numai dacd crima pedepsitd

de legiuitor ar fi fost faptul continuirii rizboiului, sau vo-inla de aJ continua, manifestate in acte de execulie, saufaptul negativ de a nu le fi impiedicat atunci cind cineva arfi putut s-o faci.

Dar toate aceste interpreteri omit cd ceea ce pedepsq-te articolul 2 nu este faptul continuirii rdzboiului, nici fap-tul vointei de aJ mntinua, nici faptul de a nu fi ficut nimicimpotriva acestei continudri; ci numai faptul ,,hotdririi" dea-l continua, efectuat de acr;l care avea calitatea sdl facd

- care este un fapt bine definitgi unic.Pentru ca sd existe complicitate -; in cazul artimlului 2,

alin. a - este deci necesar si se dovedeasci ci: miniEtrii orisubsecretarii de stat antonescieni au participat la actul de-liberdrii, care a preccdat pe acela al hotdririi Ei ci, prin ac-tele lor siviqite cu acest prilej, au determinat pe cel in-dreptdlit a hotiri si hotdrasce continuarea, nu numai cii-au ajutat sd continue.

Dar aceasti dovadi nu s-a ficut, ci, dimpotrivi, s-a re-cunoscut de Ministerul Public ci nu a existat o hotirire acontinuirii inainte de 23 august [1944]; iar martorul gene-ral Paul konida, ofiterul de stat major cel mai calificat sicunoascd situalia militari - pentru ci a fost geful SecgieiOperatiilor din Marele Stat Major gi inainte Ei dupd 23 au-gust 1944 (adici al Serviciului din MareleStat Major ciruiachiar acuzatorul public al Tribunalului Poporului i-a cerutlimuriri asupra intririi trupelor din 1940) -, acest martora aretat cA nici nu se putea ieEi din rdzboi inainte de 23 au-gust 1944.

UIIiMUI CUVifi / MIRCEA VULCANESCU 57

Iar in ceea ce priveEte (inerea miniltrilor la curent cuintentiile conduc€rii statului, depozilia domnului ministruPetrovici gi declaratiile lui Mihai Antone'scu din gedinla Bi-roului Picii din 25 iunie 194| arati ci numai el Ei maregalulAntonescu, nu numai ci au cunoscut singuri data dechreriirizboiului; dar au Ei ficut singuri pregitirea lui diplomaticiEi economici.

,,M-am ocupat Ei de aprovizionare" - zice Mihai Anto-hescu, tocmai spre a-gi revendica singur toate rlspundereaacliunii lui (in stenograma gedinlei din 25.VI.1942).

Iar de hotiririle militare luate in legituri cu conduce-rea rizbiului, se constati ci nu a awt cunoEtintd nici el,de weme ce s-a plins formal de acest lucru in Consiliul deMini$tri.

Daci, deci, Mihai Antonescu, consultat 'de obicei deconducitorul statului, nu a fost consultat in ac€st scop' cuatit mai pulin puteau fi consultali ceilalli min\tri, Ei rnaipulin subsecretarii de stat.

A fortioi, cum pot fi declarati complici la hotdrirea con-tinuirii rizboiului mini$trii, care dwedesc cd, in momentulintririi lor in gwem, intentia iegirii din rizboi inmllise inmintea celui care avea in atributiunile lui luarea de aseme-nea hotiriri, care incepuse deja tratative in ac€st sens, caredispusese luarea de mdsuri ca si facd efectivi aceasti ieEire

Ei care (iegirea din rizboi neputind fi faptul unuia singur)aEtepta numai mornentul potrivit pentru a porunci ca

aceaste intentie si fie desivirgiti in fapt.AEa-zisele lor fapte de execulie a mntinuirii rizboiu-

lui? Privite in aceasE perspective, ele nu mai sint misuri deex€cutare a hotiririi continuirii rizboiului, ci acte de pre-gdtire a hotiririi iegirii din rnzboi, chiar dacd - prin irnpo-sibil - Curtea ar admitg principial, teza Ministerului Pu-blic privitoare la hotirirea implicitd.

Voi dovedi acest lucru, in aminunt, in cazul meu!Acuzagia formulate nu rezistd deci la o analizd serioasi.

Page 30: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

utrimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 59

IVExpunerea activitSlii mele

A. Colabomrea la convenrtih comerciale gi ranltatele ei

Onorati Curte,Domnul procuror,. care s-a ocupat mai indeaproape de

faptele fiecdruia dintre noi, a articulat doui activitdti alemele, asupra cdrora a atras atenlia Onoratei Curfi, in le-gdturi cu acuzaliil,e ce mi s-au adus prin actul de acuzare:

1. Una este participarea mea la pregdtirea convenliiloreconomice cu Germania, in perioada in care am foat subse-cretar de stat;

2. A doua este participarea mea la aga-zisa fiilanlare aarmatei germane.

Cu toate ci domnul procuror a gisit cu cale si caracte-rizeze cu elogii pe cea dintii $i a recunoscut categoric cdnu-mi poate face o invinuire dintr-a doua, totu$i, domnia saa invitat apoi Curtea, mai intli sd aprecieze,in ce misuriaceste activite$ ale mele pot face obiectul unei incrimindripe articolele pentru care actul de acuzare mi-a c€rut con-damnarea, pentru a conchide, la urmd, imperativ, in sensulcd cere totugi aplicarea celor doud texte.

Acestea, dupi ce domnul Procuror general, in rechizi-toriile domniei sale, conchisese la nwinovdlia de principiua subsecretarilor de stat, sub rezerva incadririi fieciruiapotrivit faptelor care ar reiulta din activitateq lui proprie,

in misura in care acestea ar'fi susc€ptibile si fie considera-

te acte de complicitate Ia crimele prevdzute in actul de acu-

zare initial. .

Cu ioate ci fiecare din rechizitoriile domnilor procu-

rori, luate in parte, m-ar fi scutit, deci, de sarcina si nrd apiraltfel decit prin tdcere, bizuindu-mi pe nidejdea ci Onora-

ta Curte va rociti Meinoriul meu citre procurorul Cabine-

tului XII de'Instructie, luminindu-se deplin; totugi, consi-

derind la un loc cele doui tezn dewoltate in rechizitoriu,constat ca prin suprapunerea argumenterii lgr, activitateamea proprie, de carc actul de acuzare nu pomenqte nirnic,

invinuindu-mi numai pentru faPtele altora $i pentru asu-

marea rispunderii lor, activitatea mea proprie - zic -. in-liturati in urmb instructiei, continud a fi rqinuti de dom-

niile lor ca un capdt special de acuzare.

$i pentru ci sint, cum am spus, Stan Pifitul, care' soco-

tind lricrul in aoeasta privinp hmurit Ei neinsistind asup19-u

m-am vezut totuli condamnat anul trecut de Sectia a VIII-aa Cu4ii Criminale la opt ani temniti grea, cu toate elogijledomnilor procurori (anchetator gi din $€dinF)' aceste elo-cii fiind c;$iderate de Curte numai ca circumstanle largitenuante, dar care nu ar exclude - dupd ea - viogv5tiatrasd din considerafia de fapt (nemaicenzurabili de InaltaCurte), participind la alcdtuirea unui sistem economic $ifrnanciai care i permis finantarea armatei germane, ag fimilitat pentru hitlerism, contribuind la desnvirEirea intrdriiarmatei germane pe teritoriul 3irii, care intrare ar fi foct

factorul aeterminint al hotirlrii mareEalului Antonescu dea ataca Rusia sovietici gi, deci, sint vinovat personal de cri-mele din articolul 1, alin. a Ei 2, alin. a - sint nevoit, agadar,

si md apdr, aretind limpede care au fost faptele mele inacest sector, care le-au fost obiectivele Ei care le-au fost rc-zultatele.

Aceasta, spre i limpezi rispunsul la intrebarea daciaceste fapte pot fi considerate in vreun fel:

Page 31: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

60 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvint

1) fie ca acte de ,,militare pentru hitlerism", cum cerearticolul 1, alin. a din kgea nr.31217945;

2) fie ca acte de ,,permitere a intrdrii armatei germanepe teritoriul lerii", de cineva care avea ,,risphnderea poli-tici efectivi" (cum cere acelaEi articol), pe care sint acuzat;

3) fie ca acte de ,,militare pentru pregitirea gi desdvir-

Eirea faptelor de mai sus", cum ar cere articolul 1, alin. b -a cirui aplicare nu mi s-a cerut -, dar in a cirui perspec-tivi au rationat totugi Ei Seclia a VIII-a a Cu4ii, anul tre-cut, gi domnul Procuror general, acum;

4) sau fie, micar, ca un act de ,,contributie la permitereaintrerii ac€stei armate" prin vreun fapt al meu, din parteaacelora care ,,au avut rdspunderea politici" dupi 6 septem-brie 1940 Ei ,,au militat p€ntru hitlerism", cum ar cere-o (in-temeiata p€ tratatul de pace in vigoare) partea finali a ar-ticolului 2, alin. a din Irgea nr. 291, care contopegte celedoue texte din lrgea nr. 312 (intemeiati, ea, pe Conventiade Armistiliu, azi expiratd), chiar in cazul cind Curtea, res-pingind aplicarea directi a textelor ultimei legi, ea ar re-curge totu{i la textul ei, micar spre a lumina cu el intentiileinvariabile de la Armistiliu la Pace, ale legiuitorului Legiinr.31211945., cum ar cere-o aceeaEi coerenll a legiuitoru-lui, afirmati de domnii procurori;

5) ori, in sfiqit, dacd aceleagi fapte pot constitui ele-mente de incriminare pentru ,,complicitatea" la ,,hotdrireade continuare a rizboiului" din partea factorilor politicegtecalificali Ei rispunzitori, care ar fi luat, ori ar fi avut de luat,o as€menea hotlrire, in conceplia domnilor procurori.

lncinciti posibilitate de acuzarc, ce se resfird din rechi-zitoriile aparent neimpovlritoare ale domnilor procurori,dar atit de primejdioase in concluzii, incit mi obligi sd in-sist Ei si cer Onoratei Curli sI mi asculte.

Fiindci - daci nu le spulber aici -, ele tiind conside-ratiuni de fapt, invocarea lor in apdrarea mea nu-mi va mai

ulrimul cuvint / MTRCEA VULCANESCU 61

fi posibili, in caz de condamnare, in fala instantelor superi-oare, menite si se pronunle numai asupra Dreptului.

Pentru aceste motive, rog Onorata Curte sd mi ierte ce

insist ca, dupd apdrarea in Drept - rostiti de avocalii mei

-, si o limuresc Ei eu asupra faptelor mele, intentiilor lorgi rezultatelor ac€stora, judecate in penpectiva textelor a

ciror aplicare s-a cerut in cazul meu.Declar aci ci ma unesc cu toate cele spuse de toli avo-

catii cu privire la temeiurile de drept Si rog a se lua note deaceasta.

Procesul acesta este un proces politic.El priveEte actMtatea mea de trei ani gi jumitate, acu-

zati prin actul de acuzare, implicit, numai prin solidariza-rea ei cu activitatea altora.

Onorata Curte md va ierta daci, acuzat astfel, prin actulde acuzare, de ceea ce nu am fdcut eu, dar pus in cauzd, inlegituri cu aceastd acuzare, de domnii procurori, prin ceeace se pretinde de domniile lor ci ag fi Ecut -voi incerca siarit ce am fEcut cu adevdrat: care mi-au fost scopurile $i cerezultate au atins ac€ste fapte, gi in ce fel se pot incadraac€stea toate in raport cu activitatea altora Ei cu incrimi-nirile ce mi s-au adus.

Voi examina deci, pe rind:1. ActMtatea mea in legiturd cu convenliile economice

incheiate cu Germania - gi

2. ActMtatea mea in legituri cu a5a-zisa finanlare a ar-matei gelmane.

Convenliile economire

S-a aretat Ei dovedit, in cursul acestui proces Ei al cer-ceGrilor care l-au premers, ci convenliile economice nu s-au

incheiat de Ministerul de Finanle, ci de Ministerul Econo-miei Nalionale, mai intii, gi apoi de Ministerul de Externe

Page 32: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

62 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

- care, prin Direclia Amrdurilor, centralizau insi, in ve-derea lor, punctele de vedere ale ministerelor interesate inlegiturd cu chestiunile care formau obiectul acordurilor cepriveau sectoarele lor. Unele convenliuni s-au incheiai gi

de cdtre Pregedinlia C.onsiliului de Minigtri.

, Sub acest rapo(, ministerele fEceau, mai intii, note, cu-prindnd dezideratele lor cu privire la chestiunile in dlsculie,note pe care Ministerul de Externe le colaliona Ei confrun-ta, hoterind care deziderate pot forma obiect de revendi-cdri, in ansamblul negocierilor, in mnjunctura diplomaticla momentului.

in cunul acestor negocieri, se intimpla ca departamen-tele sd delege expe4i-tehnicieni, care si raporteze direct gi

si primeasci instrucliuni direct de la ministere asupra uno-ra din problemele in disculie, de resortul lor.

Nici unadin aceste instrucliuni nu se da insi de ministerfhrd incuviin(area Ministerului de Externe. Dispoziliuniformale erau date ci nici un act de acqst fel sau angajamentluat de weun departament, fiiri gtirea Ministerului de Ex-teme, nu leage Statul RomAn. (S-au ardtat.)

Se inlelege deci ci rdspunderea globald a acestor nego-cieri o avea Ministerul de Externe, chiar cind in fapt, ele se

negociau de altcineva; ministerele de resort rispunzind nu-mai Fentru propunerile gi actele pregetitoare (studii tehni-ce.prealabile etc.), efectuate in cadrul atn'butiilor lor.

Rispunderea mea - pentru aceste negocieri - nupoate fi angajatd in alt cadru.

Negocierile economice romAno-germane priveau doudsectoare generale de activitate:

1) una,era colaborarea - aEa-zisd industriald -, adiciconlucrarea in vederea coordondrii structurale a institulii-lor producitoare, afectind mai ales organizarea in sectorulcapitalur'rr gi al intreprinderilor;

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 63

2) a doua era mlaborarea - aga-zisi comerciali sau eco-

,nomici propriu-zisi - privind mai ales schimburile econo-mice, .

Prirna era o colaborare prerrizuti ca de mai lungi du-rati; a doua era o colaborare pe o perioadd limitat5: de obi-cei Ease luni sau un an (dar Ei oa in cadrul unei inlelegeriprincipiale de durati).

Cea dintii se. f6cea prin convenliuni de colaborare intrediferitele instituliuni din 1ard, din streinetate Si stat: uneoridirect cu statul (cind era vorba de concesii sau de institutiide stat), alteori numai sub controlul statului, cind era vorbade colaborarea de institulii private (in care statul avea insainterese proprii de apdrat).

A doua se flcea de la stat la stat, in cadrul unor con-venliuni anuale, revizuibile semestrial, in cadiul unui acordgeneral incheiat in 1939, denumit Amrdul Wohlthat, care

se intindea pe o perioadd di: 10 ani, previzind o serie de

acorduri speciate in legdturi cu care, in fiecare an, aveau sd

se faci convenliuni noi de aplicare a.acestui acord general,pentru perioada ce rdmine.

Acordut zis ,,Cancimv" din 4 decembrie 1940, acotduri-le din 16 ianuarie 1942,17 itinuarie 1943 gi 9 februarie 1944

sint asemeDea acorduri de aplicare anuali a Acordului din1939, care legase, inci din timp de pace, economiile ambe-lor firi.

Acordurile din 29 mai 7941, din 12 iulie 1942 gi din 17

iulie 1943. (in iulie 194 nu s-a tDai incheiat acord) erauconventiuni de revizuire semestriald a celor hotdrite princelelalrc acorduri ardtate.

in cadrul lor se cuprindeau tot felul de acorduri particu-lare, privind diferite chestiuni ano(e, care de\reneau astfel

conexe, ansamblul acestor relaliuni codstituind un tot, a

cirui aplicare rwenea apoi fiecdrui departament sau insti-tutie de stat sau particulari, potrivit celor hotiirite'

Page 33: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

64 MIRCEA vULcANEScU / Ultimul cuvinr

Dimpotrivd, acordurile cu caracter de colaboraretriali nu erau periodice. Ele se negociau de Prqedingiede Ministerul de E:rterne, separat - uneori flrd contarea ministerelor interesate -, care adeseori se aflaufala unor fapte implinite, cind acordurile veneau lare gi care, cu acel prilej al aplicdrii, ridicau obiecliunipra felului defectuos in care convenliile ftseserefbri consultarea lor.

Aga au venit in discutia C-onsiliului de Minigtririle de colaborare ale industriei grele (Malaxa-EGiring Werke, mai tiruiu Rogifer), sau, in discutiile dele-gafiei economice a guvemului, acordurile detehnicd cu H. G. W., a $antierelor Navale Galati ($. N. G.),de care a vorbit domnul procuror, ori chestiunealSrii gi reinfiinlirii societelilor exportatoare de cerlSrii gi reinfiinlirii societelilor exportatoare de cerealecele privitoare la industria petroliferi etc.

Este adwdrat cd, mai tirziu, sub inriurirea

uttimul cuvint / MIRCEA VLJLCANESCU 65

proaste fecute prin negocierea unor asemenea amrduri di-rect de Prqedinlie sau de Ministerul de Bcterne, flrd mn-sultarea prealabili a departamentelor, s-a renuntat la acestsislem, anulindu-se amrdurile iniliale gregite (cazurile Ma-laxa, H. G. W. Ei $- N. G.) Ei incheindu-se altele in loc, totde cdtre PreEedintie sau Ministerul de E:rterne, dar dupiconsultarea departamentefor, tinindu-se astfel seama,uneori (dar nu totdeauna), gi de sugestiile lor.

In amindoui sectoarele de negocieri, conducerea statu-lui formulase principii clare de conlucrare, in lumina cdroraavea sd se desfigoare activitatba de puncre la punct tehniciia proiectelor de conventii, de citre fiecare departament, giin lumina cirora erau judecate apoi Ei criticate ca inadrnisibile, de citre departamentg @nventiile irrcheiate IEri res-pectarea lor.

Care erari aceste principii gi cum s-au aplicat de Minis-terul Finanlelor cele ce-l priveau gi ce rol am avut eu inaceasta?

Colaborarea industria Id

A Principiile acestei colabordri au foat:l. Nu se colaboreazi decit in domeniile unde dezvolta-

rea intreprinderilor rornAneEti nu este asigurati in timP depace, fie din lipsa materiilor primq fie dfur aceea a debugeu-rilor;

2 Nu se colaboreazi decit daci partenerul striin aduceindustriei romineEti: materia primi, utilajul tehnic, price-perea tehnici (specialigti, licenle, brevete), finanfare sau

comenzi - pe care industria romaneascl nu gi le poateprocura din interior;

3. $i nunai daci colaboratorul strdin se angaiaze se for-meze personalul tehnic rominesc la dlnsul in intreprinderi;

4. Ntr se alieneazi fondul bogitiilor romine4ti, in sensul

ci nu se cedeazi majoritatea acliunilor intreprinderii;5. Nu se ccdeazi conducerea generali a futrePrinderi-

lor din mlinile rom6neEti.B. Ce rezultate au dat aceste principii?1. Domnul procuror a citat cazul mlaboririi $. N. G. -

H. G. W., pentru ci acest caz mi s-a pus special ln sarcini.la acest caz am fo6t acuzat, la C-abinetul de lnstru4ie,

ci am participat la asewirea tirii citre germani.

Am depus, ia apirarea mea, exclusiv, dosarul chestiuniide la Ministerul Finantelor, in copie.

Domnul procrrror, ciare m-a anchetat, a conchis, c€rce-tlndu-!, nu numai ci n-am aservit tara in ac€st caz' dar cIactiunea mea demnd a dus la anularea contractului de cola-borare defectuos.

Nu este lnsi unicul caz de acest fel. Am aritat domnuluiprocuror anchetator c5 aceeaEi a fost situatia in toate cazu-rile similare.

2. AcelaEi a fost, de pildi, cazul cu conventiile privitoarela Societatea Malaxa, cedati de Ministerul de ExterneGrupului H. G. W., in care toti ministrii despre care dom-

Page 34: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

.5S MIRCEA VT IIANESCTT/Ulrimut cwirr

2. Schimburile se fac in mod echilibral la preturi fte;fiecare spor de prct dintro parte tr€buind conpensat deun spor corespunzitor de cealaltd. Se admit depigiri mo-mentaDe intr-uD $ens sau altul, dar ele trebuie si fie com-pensate in cursul anului contractual;

3. ln acoperirea exporturilor, se primcsc mirfuri nece-sare pietei gi investitiunilor statului; unelte agricole, ma-gini, piese de schimb, dar gi rcnte, averi mobiliare gi riscum-pirbri de datorii externe;

4. Pritrolul, materialul necesar rizboiului, se exportil pearmament;

5. Efortul net de finanlare, 6cut ln interiol pentru aces-te schimburi, se acoperii cu aur gi derrize libere.

B. Care au fost rezultatele?

Chestianea pretinsei seciituii a ldriiRomAnia nu a fost secituite.a) Roninia a exportat in patru ani, in caDtiteti, cu mult

nai pulin decit in toti anii anteriori; in afard de petrol, un-de sciderea e mai mici

RomAnia era, in timpurile normalg o lari exportatoarede:

- cereale

- petrol

- lemn

; produse animale gi alimentare.In ce privqte cerealele, Rominia exporta, normal, in-

tre 100-3fl) (XX) vagoane anual (am anexat la Memoriulprezentat domnului procuror al Cabinetului KI de In-struclie cifrele oficiale ale exportului pe ultimii 15 ani, tqianii care au urmat crizei dh lY29)-

ln patru ani (1911-194), Rominia exportd in total85 0(X) vagoane:

UIIiMUI CMNI / MIRCEA VI,JLCANESCU 69

- 28 Ofl) vagoane in 19{1

- 16 Ofi) vagoanein 1942

- 12 fiX) vagoane in 1943

- 29 flX) vagoanein 1944.Pentru a ne da seama de situalie, ajunge sd spunem ci

dupi 23 august l!{{, in noui luni, pini la capitularea Ger-maniei, Rom6nia a fumizat alialilor, ofrcial, 63 Ofl) vagoa-ne cereale.

ln ce privepte lemnul, exportul nu a reprezentat nicilOVo din exporturile normale: sub 10 Ofl) vagoane anual,faln de 50-10 Q(X) vagoane, normal

ln ce privelte petrolul, in scidere tendential, din 1936,cind atinsese aproape 7 milioane tone la export, el a conti-nuat si scadd in jurul a 3 milioane tone, cu exceplia unei'crEteri in 1941 - la 4 miloane tone -, ajungind la 1 4fi) Ofl)tone in 1944, fali de un consum intem sporit de la

, I 700 m0 la 2 5fi) Ofl) tone anual. (A se vedea depozitiadirectorului general al Petrolului, Andonie, f6cuti in fagaSecliei a VIII-a, anul trecut, aflati la dosar.)

b) In schimb, Romdnia a importat, pe categorii, materiipnme gi produse industriale foarte importante, ale cirorcantiteli iregistreazi, in aceEti ani, cifre record. (A se ve-dea tablourile, la dosarul special.)

S-a zis ci nemlii n-au dat nimic in schimb, ci au umplutlara du jucdrii gi muzicule.

Adevirul este cu totul altul!Cu exceplia produselor coloniale, interceptate de blo-

cad4 aliatd, al ciror import s-a redus la 1/10 din normal, gi aimporturilor de lesituri gi pielirie - r€duse intre Ua 9i 18din normal -, celelalte importuri au fost foarte insemnate.Chiar cauciucul sintetic importat a reprezr;ntar 1/3 din im-porturile ob\nuite de cauciuc natural. C-ocsul, fierul in ba-re, vehiculele, culorile gi lacurile, pdminturilq, cerarnica auinregistrat cifre record, nemaiatinse in nici un moment alperioadei care a urm at crizei din 1929.

Page 35: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

70 MIRCEA VULCAT\IESCU / Ultimul cuvinr

Astfel, cocsul a atins 38 0(D vagoane in 1942 gi 15 000vagoane in 1943; vehiculele gi maginile, fiebare pte2 200vagoane, in care se cuprind: camioane, automobile gi trac-toare (pe.ste 4 Ofi)), ma5ini agricole gi industriale etc.

In schimb, pretinsele jucirii gi instrumente muzicale nuau totalizat anual nici,l7d vagoane, ca gi instrumentele op-tic€, acestea insd foarte valoroase.

Cifrele acestea se raporteaze la totalul schimburilor, nunumai la cele cu Germania, care ocupa insd Europa toatd.in acel timp gi care ocupa, deci, in aceste schimburi, aproa-

wm?.c) In ceea ce prive$te valorile importate Ei exportate,

soldurile anuale fald cu Germania, dupd o balangd exce-dentari de 5 miliarde in 1941, situatia s-a rdsturnat, impor-turile intrecind exporturile cu circa 5(X) milioane mai intiiin 1942, pentru a-atinge un surplus de importuri in lel de 21miliarde in 1943, ceea ce di un sold total, in trei ani, de 16miliarde lei, cu care importurile depi5esc exporturile.

Acestea sint cifrele nominale.Vom vedea mai departe situalia Ei in valori efective, in

raport cu o bazd unici.d) Lucrul ac€sta s-a datorat faptului cd, in aceasti pe-

fioadi, RomAnia a vindut produsele sale la preluri relativcu mult mai mari decit cele la care a cumpirat produseleqin streinetate. Astfel, preturile mijlocii au sporit cam decinci ori la export pentru produsele fundamentale, in we-me ce la import preturile produselor metalurgice gi mate-riilor prime, care constituie principalul importurilor, abias-au dublat fati cu 1938: sporuri mari de preturi la importinregistrindu-se numai'in sectorul buuteriilor, ceasornice-lor importate din Ehetia, adici al produselor fhri mare irn-portanlS cantitativl.

e) Ceea ce este de relwat este ci, cu toati aceastd ba-lan1i, in care inportul a intrecut exportul, Rominia a izbu-

ultimul cllvlnr / MIRCEA VUIcANESCU 7r

tit se-$i tiscumpere creante din streinetate li si-$i procurein acelagi timp din streinetate aur gi derrize liber convertibilein aur de circa 11 vagoane (din care 8| din Germania), du-

b'lindrr-.., astfel, stocut B. N. R. de la 13f la 2\ vagoane

aur.Este o situatid unici, nemaiintilniti in nici o altii lare,

chiar victorioasd, cum e cazul Angliei, care nu a putut si-giacopere nevoile decit cedind din aurul Ei portofoliile str6-ine, pe care Ie poseda in ahe 1iri, riminind Ei indatorati.

Astfel, Romania nu numai ci n-a fost serituita, dar ea aputut se constituie, prin rezervele acumulate pe teritoriulei, o bazi importanti de aprovizionare a alialilor in rdzbo-iul dus in Vest, dup[ 23 august 1944.

ln 1ari, piinea albi se vindea liber la acea dat6. [,a fel se

fdcea, f6rd iarteli, aprovizionarea cu zahdr, sepun etc.Rezultatul acesta nu este un efect intirnpldtor, ci conse-

cinta unor dispoziliuni clare, date de cei in drept se hote-rasc5.

Dovadi, instrucfiile date, intre patru ochl, sub'iecreta-rului de stat al Aprovizionirii.

Dovddi, felul in care a fo6t modificat acordul prMtor lavinzarea iedeventelor petroliere cu Fra4ta" dupd 1942, Eaincit cotele de petrol c€ urnau sd-i fie liwate in.teritoriulaflat sub control german se fie stocate ln tari, Ia dispoziliaulterioari a guvernului francez, spre a fi folositi Ia momen-tul oportun, in favoarea alialilor.

inlelegerea cunoscutd atit fostului ministru al Franteidin Rominia, Truelle, trecut la Aliati, azi dispirut, cit gi cu

$tirea ata$atului comercial al Frantei, Sarret, dwenit dupi3 august 1944lnsircinat de afaceri al Franlei, iar din tardea a fost cunoscutl de directorul general al Migcdrii Foo-durilor din Ministerul Finantelor, de miniEtiii Ei subeecre-

tarii de stat ai ac€stui minister li ai Ministerului Economiei

Page 36: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

72 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvltrr

Nalionate, precum Ei de conducerea statului (prepdintelegi vicepregedintele Consitului).

Element important de apreciere a intentiilor reale alefactorilor hotiritori, care deznint presupusa hotirire im-pliciti de continuare a rizboiuluid.

, Chcstiunea armamennlai imprutDar domnul procuror a zis: in schimbul acestui export,

c€-ali oblinut? Ati oblinut mai ales armament. Armamentfolosit in rizboiul din Est, pentry nerroi striine, gi care nutrebuia plitit.

Altfel zis: boge$ile gnrii le-a1i risipit pentru o cauzistriinE

$i cu toate ci ac€st armament nu s-a pliti! cum a recu-noscut gi domnul procuror, fiindci s-a adus pe credit, el acostat totu$i lara noastri in substanti, pentru ci RomAniaa exportat in schimb $i I prestat nemtilor in prn serviciiegale cu valoarea soldului de cliring, rdmas descoperit laBanca Naliohali, sold a c5rui valoare se apropie de valoa-rea importurilor pe credit.

Ils la o parte, pentru un moment, chestiunba soldului gia relaliei lui cu creditul, pe 'care le voi limuri mai pe urmi,gi mi ocup de armamenL

Nu este adevlrat ce contravaloarea exportului romA-nesc spre Germania s-a acoperit cu armameot.

Am depus Onoratei Cu4i care ne-a judecat anul trecut,in copig identificatd in fata instantei de citre unul dinmembrii Institutului Rominesc de Conjuncturi, paginilereferitoare la comertul exterior al RomAniei, an cu an, inperioada ly38-1944. (Vezi filele 1&189 de la dooarul su-plimentar, vol. [, al Sectiei a VIII-a gi depozitia martoruluiGeorgescu-Roegen, de anul trecut, in fala aceleiagi seclii.)

Acest raport a fost intocmit - zic€ martorul - la cere-rea guvernului romin, in anul 1946, de citre dir€ctorul in-

UIIiMUI CMNI/ MIRCEA WIJCANESCT' 73

stitutului gi a foct citit Ei aprobat de consiliul institutului,din care fac parte, intre al1ii, gi actualul ministru al Justiliei,dJ Lucretiu Pitrigcanu, d-l D. Iordan, fost subs€cretar destat la FinanJe dupi 23 august lg&, d-l Ion Christu, fostpre.ledinte al consiliului de administraJie dupd Zl augusttp44 gi expert al delegatiei romine in tratativele de la Parisin 1946, Ei de atitia alti econoniiEti de stinga, care nu aveaumotive speciale si fie favorabili guvemelor dintre 1911-7944.

Acest institut, care - de ce si nu o spunem aci? - s-ainsircinat sd examineze post cu post tot comertul nostruexterior ln perioada rdzboiului Ei cea imediat anterioari lui,tocmai spre'a verifica politica economici de pretinsi aser-.vire a regimurilor dictatoriale (Caiol al ll-lea gi Antones-cu), a fEcut o muncd uriagd, nemullumindu-se numai siventileze, po6t cu post, importurile gi exporturile, dar le-a gi

recalculat p€ toate, la valorile din 193& anterioare pene-traliei economice germane, pentru a se convinge daci nucumva, micar pe calea aceasta subtili, a raportului injustde pre(uri, economia romAneasci nu a fost cumva prejudi-ciati in schimburile ei cu streinetatea.

Ei bine, rezultatul acestei cercetiri, ale cdrei date se gi-sesc in paginile depuse;i identificate la dosar, afirmn (giaceasta este - si nu uitdm - o recunoa$tere a unor oa-meni care nu au motirrc speciale si ne fie farorabili) textual:

,"Astfel, convenJiile Rominiei, aparent defavorabile, aujucat in realitate in favoarea Rominiei"!

Alirmalia acestor experti contrazic€ formal afirmaliadomnului procuror, care a vorbit dimpotrivd in gedinli, deconventii aparent favorabile, care in fond ar fi fost defarro-rabile RomAniei, flri insi a cita cifre

ln precizarea acestei mncluzii, Onorate Curte, raportulInstitutului de Crnjuncturi nu a neglijat chestiunea arma-mentului.

{

l

Page 37: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

74 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

Dimpotrivd!Daci veli examina datele pe care se sprijini concluzia

acelui raport, aflate la dosar la pagina 6 (fila'189), ve[i ve-dea cd autorii lui au awt grijl, ca nigte experli ce au fost, sipund de dparte importurile de arniament gi sd le scadi dincifra importurilor totale, spre a degaja cifra importurilolreale, utile lirii, dupi ei.

Din cifrele lor, care se referi la anii 1938-1944, an cuan, noi vom reline aii numai pe cele referitoare la perioadaanilor 1941-1944, care singure intereseazi rispundereanoastrd $i daci ve[i privi cu atenlie tabloul veli constata,poate cu uimire, cd ele sint mult mai favorabile lirii noastredecit acelea ale perio4dei 1938-1940, contra cdrora totuEinu s-a rostit acuzalia de aservire.

Veli binevoi a vedea, totalizind gi flcind diferenlele co-loanelor care privesc importul total - 68,2 miliarde - gi

pe cel fird armament - 43,6 miliarde -,.faii cu coloanacare privegte exportul total - 41,1 miliarde - (operaliepe care noi am ficut-o in tabloul aflat la dosarul cuprinzindMemoriul prezentat domnului procuror instructor), ce -in perioada anilor 1947-1944 -, chiar dacd elimindm cutotul importul de armament (24,6 miliarde), importurileromdnegti intrec exporturile cu citga 2,5 miliarde lei, valoa-rea 1938. Adici, dacd punem fali in fale tot importul util $itot exportul Romdniei, in valori fixe, neinfluenlate de con-junctura de rdzboi, ajungem la constatarea ci Rominia aoblinut, in acest timp, din $reinetate mirfuri utile econo-mic cu 2,5 miliarde mai mult decit a dat, chiar dacl exclu-dem din sornteli tot armamentul primit in aceastd perioadi.

Adici exact contrariul de cit a afirmat, fire se se sprijinepe cifre. domnul procuror!

Dacd socotim $i tot armamentul, diferenla in favoareaRomdniei este de 27 miliarde lei, valoarea 1938, pentru .

aceaste perioade.

ulrimul cuvinr / MIRCFA VULCANESCU 75

Trebuie observat ci cifrele Institutului de Conjuncturdnu cuprind decit armamentul livrat in 1are Si trecut princontrolul vamal rom6nesc, nu gi cel livrat direct pe front,care ar spori aceste cifre. Dar folosul acestui armament afost contestat in bloc, degi s-a salvat Ei o parte a acestuia.Dar nu insist in aceasti privinli.

Insi, chiar cu acest corectiv, rezultatele acsstui calcul sintin realitate mult inferioare situaliei adevdrate, Ei iati de ce:

E adevdrat ci armamentul importat in lard in anii 1941

Ei 1942, pind Ia betdlia de la Stalingrad, a fost folosit in ma-,re parte gi pierdut pe frontul de Est Ei ca atare el nu poatesd figureze in balanli ca un post in favoarea RomAniei.

Dar armamentul importat in 1ari, dupd bdtdlia de laStalingrad, adicd armamentul plitit incepind din iulie 1941gi importat incepind din ianuarie 1943, deci in tot timpulanilor 1943 gi 1944 (care figureazi in tablou in coloana ani-lor respectivi, cu cilia 13 miliarde lei 1938 - exact 12,8 mi-liarde) nu a mai fost trimis peste granile $i folosit in rezbo-iul din Rdsirit. Dimpotrivi, acest armament a fost folosit ladotaiea unitdlilor care au luptat impotriva germanilor, inrdzboiul nostru din Vest, de dupi 23 august 1944.

Acesta coilstituie deci un armament propriu, folositpentru nevoile noastre de cooperare cu armatele aliate gide eliberare a Ardealului de Nord

Arga cd aceste aproape 13 miliarde lei 1938, trebuiescadiugate cifrei de 2,5 miliarde, care reprezinti surplusulvalorii importului util economicegte asupra exportului.

Ajungem astfel la cif'ra de peste 15 miliarde lei, valoare1938, care reprezinti surplusul total de import p€ntru ne-voi proprii, peste exportul rom6nesc al anilor 7941-1944.

La valoarea $ din 1938 - care era de 145 lei -, aceasta.reprezintd un avantaj net pentru lari de 100 milioane do-lari [valoare] 1938 (adici o datd Ei jumetate valoareaimprumutului de stabilizare din 1929, care a fost de 60 mi-lioane dolari).

Page 38: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

76 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

Acesta este soldul de substanli favorabil Romdniei, ca-re caracterizeazi, balanla economici a tirii cu striinitatea,in cei patru ani considerali.

Inlelegem acum sensul concluziei raportului $i conse-cinlele pe care acesta le-a awt cu privire la rispunderilenoastre in sfera de acliune care ne-a fost proprie gi de cerezultatul acestei expertize a dus in fapt la spulberaiea acu-zaliei ce ni se adusese, ci RomAnia a fost aservite interqse-lor economice ale Germaniei gi poate, in drept, Ei la desfi-inlarea alineatului c al art. 2 din kgea nr. 312/1945, rdmasfiri echivalent in l-ngea nr.29717947.

Si nu se uite cd rezultatele ac€stea erau oblinute de mi-ca Rominie, care nu avea:

1) nici monopolul aprovizionirii gennane cu petrol; -tot exportul de petrol al Rominiei fiind de circa 3 milioanetone anual, fali de o produclie interni germand anual6 decirca 12 milioane tone petrol sintetic ai de un consum totalanual de circa 15 milioane tone. (Aportul Rominiei nu aco-perea deci nici un sfert din nevoile Germaniei de petrol);

2) Romdnia nu avea nici monopolul aprovizionlrii cucereale al Germaniei, care ocupase toatd Europa $i aflasein Risirit baze de aprovizionare cu mult mai importantedecit cerealele exportate de Rominia, care, in patru ani, laun loc, n-au atins nici exportul unui singur an normal, cumam vezut.

in schimb, Germania delinea:1) monopolul productiei industriale Ei de armament, in

spaliul in care Rominia avea acces in wemea rizboiului;2) monopolul tranzitului rominesc citre toate lirile

Europei, cu exceplia Turciei.C-el care cunoaEte insemndtatea acestor condiliuni rela-

tive, in situatia unor negocieri internalionale, iEi dd seamade ce rezultatele oblinute de Rominia, care capiti produ-se industriale, arme gi aur - neliwind, in afari de petrol,decit furnituri derizorii - apar aproape ca neverosimile!

$i totusi sint adevdrate.

Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 77

f. inlelegem acum ce afirmi raportul Institutului deConjuniturd, intocmit de adversarii regimului de dinaintede 23 august 1944, cind conchide, in faga evidenlei de ne-dezminlit a faptelor cI: ,,convenliile economice, aparentdefavo^rabile, au jucat, in realitate, in favoarea Rominiei".

2. Inlelegem gi de ce' conducdtor'ul alia[ilor de ieri,Adolf Hitler, spunea gefului Statului Roman, in ultimaintrevedere avutd cu el, ci: ,,mntribulia 'economicd aRomAniei cdtre Axi a fost meschini". Declaralia aceasta afost confirmatd de fostul guvernatdr Angelescu anul trecutin fala Secliei a VIII-a, care a reprodus cuvintele ce i-aufost repetate de Mihai Antonescu, la intoarcerea din Ger-mania, in august 1944.

3. $i maiinlelegem gide ce un raport al unei legalii 4eu-tre, interceptat de Serviciul nostru Secret, mdrturiiei auto-,rit5lilor sale tutelare ci: ,,ceea ce Romdnia a izbutit sdoblind de la nemli in cursul negocierilor sale economice cuGermania line de domeniul miramlului".

Adevdrul acesta este recunoscut - in ce prive{te arma-mentul - $i in merturii depusd in procesul generaluluiStoenescu in fala Secliei a IX-a a Cur{ii Crirninale, in oc-tombrie 1946, de cdtre insugi generalul Sdnitescu, Eeful gu-vernului de Ia 23 august 19214 gi Eeftil de Stat Major in tim-pul operaliunilor armatei romdne impotriva Germaniei in194417945. Este deci un martor deosebit de calificat.si cu-noasci realitatea gi care nu poate fi suspectat ce ar aveamotive speciale sd fie favorabil nici el acuzatilor de azi.

Ei bine, in depozitia sa (pe care am depus-o in copiecertificate la dosarul acestor dezbateri; aceit martor de-clard lextual:

.,Campania in contra nemlilor gi ungurilor a purut si fiedusi de lara noastri cu materiatul de rizboi ce ne-a rimasde la predecesorii nogtri; minigtrii db Finanle, de Rizboi,qefii Marelui Stat Major Ei cei de la Armament 9i Munili-

Page 39: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

7s. MIRCEA vuLcANEscU i utlimul cuvint ultimul cuvinr / vlncea vulcANEscu 79

rdmineau in interior gi care aveau scopul pe care numaiciliva ofi1eri din Marele S.tat Major il cunoEteau: aceste

unitili au fost acelea care au intrat in acliune la 23 august.

Este adevirat cd germanii, in principiu, ne dideau arma'ment numai pc front gi noi arh stdruit din toate puterilc Ei

am oblinut oa se ni se dea armament in interior, pentru mo-

tivul ci trupele trebuiesc instruite cu armamentul cu care

vor lupta. $i planul de dotare prevedea acest armament ca-

re ne-a fost dat".,,Da! imi aduc aminte ci.a fost o conferinti in primiva-

ra lui 1944, cind s-a prezentat dJ Neagu, ministrul de Fi-nan1e, Ei dJ Vulcinescu, subsecretar de stat, la Marele Stat

Major Ei am avut o disculiune asupra efectivelor prevdzute

. in planul de mobilizare pe anul 1944. Atunci se punea pro-blema sd nu mai trimitem nici un ostag roman din interior

$i-mi amintesc chiar cuvintele domniilor lor, cind - fali de

sumele mari ce se cereau - au spus: "Pentru asta, dim!"i'

Un buchet de probe convergente, care toate atesti cd

armamentul importat din Germania nu a fost tot irosit inrizboiul din Risirit, ci a fost efectiv folosit in executareaclauzelor militare ale Convenliei de Armistiliu, pentru eli-berarea efectivi a Ardealului de Nord. Adici pentru nevoi' romAneqti, care nu se pot contesta nici in teza domnuluiprocuror.

Dar si nu se creadi cd e vorba aci de un rezultat in-timplitor, izvorit din afara voinlelor celor care au luptat ca

sd capete acest armament. .Cici iatd ce aflu in insemnirile mele din gedinla Consi-

liului de Minigtri din 6 septembrie 1941, adici numai cu do-ui luni de la inceputul rizboiului gi cu o lund $i jumitateinainte de ciderea Odesbi. Citez tot dupi notele mele, ga-

rantind sensul exact al celor spuse, cdci in baza acestor noteimi transmiteam apoi ordinele. Curtea poate oricind sd. md

controleze cu stenogramele care s-au depus la Acuzatorul

uni. Dupd 23 august [1944], tara nu a fost in stare se creeze,

nici sd procure nici un fel de armament Ei chiar din cel exis-

tent am fost nevoiti si ddm o buni parte".Mirturia sa este, de altfel, coroboiati Ei conlirmati in-

tocmai prin mirturia generalului Socrate Mardare, su\e-ful Maielui Stat Major din perioada 1943-1945, fircurA

anul trecut in fala Secliei a VIII-a a Curlii (aflald la dosar)'

coroboratd Ei cu depozilia generalului Borcescuin fala ace-

leiagi Curli. (/den)Domnia sa arati ci a existat un plan de iegire din rdzboi

intemeiat pe constituirea de mari unitili in interior, menitese asigurelerii libertatea de acliune, luptind citre Vest, lamomintul bportun. Ci inzestrarea lor a f6cut obiectul unuiplan de dotaie, ci germanii au refuzat, la inceput, si liwezeirniament altfel decit pentru front; dar cd pind la urmd l-audat, a$a ce acest afmament a servit la dotarea unite$lor mo-

bilizaie in interior, in aprilie 1944. Acliunea acestor uniteti

- dupi mirturia de aci a altui general, a generalului ko-nida'(ilt ofiler de stat major deosebit de calificat, acesta $efal Secliei Operaliilor Ei dupi 23 august 1944, deci bun cu-

noscitor al situaliei) - s-a manifestat incepind din august

7944.Citez unul singur dintre ei: generalul Socrate Mardare

(vezi in dosarul Sectiei a VIII-a, fila 87, depozitia de la 4

octombrie 1946). Extrase:

,,Cunosc ci a existat un plan pentru iegirea noastri dinriz6oi, care era strict secret $i Pastrat de $eful Marelui Stat

Major, generalul.Qteflea. La acest plan a colaborat genera-

lul iieniscu, in chestiunea forlelor aeriene 9i antiaeriene.

in ce privegte avia!ia, planul prevedea ca pe toate. terenuri-le unde exiitau foile aeriene germane sd existe Ei lorle ro-mine, iar la punctele sensibile vizate de bombardamente sd

sporim forleie aeriene romine. Acest plan a dat rezultate.. "',,Este adevirat ce am predat dJui genetal Arbore Ei

dumnealui a continuat organizarea unor mari unitili care '

Page 40: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

80 MIRCEA vulcANEscu / utrimul c,uvint

Ir

UI(iMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 81

Lucrul acesta l-au blnuit gi nemlii, de weme ce, incd dinaprilie 1941, cind li s-a solicitat, prima oari, un credit dearmament, acegtia Ei-au manifestat reaua voin15 de a nilda, intrebindu-ne in ce scop il cerem.

Acest lucru este atestat prin nota din 16 aprilie 1941,prin care am cerut ministrului meu sd comunice conduceriistatului convorbirea avute cu delegatul nostru in aceastechestiune, tocmai pentru cd avea un cuprins politic, caredepiEea sfera mea de atribulii:

,,In ceea ce priveEte creditul pentru armament, domnulResmerile a comunicat cd reprezentan{ii economici ai de-legaliei germane au ardtat ca guvernul german e gata si dis-cute acest credit; dar ci totuEi au intrebat daci contracta-rea lui n-ar constitui o greEeali din partea statului roman:'

,,In conceplia lor, situalia actuali, in care guvernul ro-mAn a lichidat datoriile vechi, este particular de favorabilipentru ca economia romAneascd si poati mntract6 credited9 investilii productive, menite si favorizeze ridicarea Eidezvoltarqa economicd a Rominiei, in locul creditelor ne-productive de armament:'

$i mai departe:,,D-l Resmerile nu se poate impiedica sd nu raporteze

asupra impresiunei ce i s-a fhcut simlite, cA folosirea credi-tului pentru utilizarea economicd ar fi mult mai bine vizutiin Germania, pentru care rolul RomAniei in sistemul A;eiar fi mai clar acela de aprovizionare, decit acela de coope-ra!iune militardl'

,,In aceste imprejuriri, inliturind, fire$te, ideea cd acestmaterial ar fi comandat pentru a folosi Romdniei impotrivaGermaniei, care, in lumina ultimei experienle iugoslave,nu ar mai putea constitui o tentaliune, nu se vede bine la cear putea folosi,statului romin.", De altfel, lucrul li se spune clar Ei nemlilor: in stenogra-ma gedinlei din 25 iulie 1942 - pe aceasta am cunoscut-o,

Public al fostului Tlibunal al Poporului, din care unele s-au

cerut Ei adus aci.De altfel, daci stilul este omul, nici aci nu este nevoie

de altceva p€ntru aJ recunoa;te.,rArmata. - Chestiunea cu armata. - Pantazi ia mn-

ducerea. - Din experienti se impune reorganizar€a arma-tei. - S-au dat instruc[ii pentru o noui reorganizare. - Siimpunem naliei sacrificiile necesare pentru a rezolva ches-

tirinea definitiv Ei la Vest, pe calea armelor. Si se tacl gi sise munceasci. * Timpul oportun e cheia Providenlei. -Tot materialul din plan s-a comandat. De la francezi s-a dat105 Ei munilie. - La fel din lugoslavia..."

,,Vin lovituri pentru Brandt cu explozbil putemic. - S-au

comandat din octdmbrie. - Si se comande materialul de

120 - Finanlele sd audi gi sI dea banii."Lucrul acesta am incercat sd-l facem inleles qi poporului

romdn, ca prin oglindi, in ghicituri -.cum

zice Apostolul

- atunci iind, pe afiEele piin care i s-a cerut contribulia laimprumutul Reintregirii, in fala osta$ului din ultimul planprivind cu mina pe armi intr-o parte, se inlEliSa ch^ipul qnui

il doilea ostaE, acesta cu fala intoarsd spre Apus. In acelagi

timp, inscriplia de pe afig - care avia si provoace o intre-bare a Lrgaliei nemlelti - adduga sibilin: ,,Vom mai avea

nevoie de oEtire!"I-imuream astfel, cum puteaq poPulaliei romAnqti, sen-

sul contribuliei sale, legate de cuvintele auzite in Consiliu.

$i aceasta nu a fost o afirmaliede circumstanle, pentrucd - dupd cum am vezut - acesta era scopul netegeduit al

imprumutului, gi aceasta a fost $i destinalia reale a armelorcare s-au pletit cu el, dupi cum vizurim.

Cred ci acest lucru'rdspunde complet - in ce ml pri-ve$te - gi exemplului neferiiit ales de dbmnul Procurorgeneral pentru a-gi ilustra, in replicl, teza greEiti, micarcuun singur fapt precis. Domnul procuror care a dat ordo-nan{a de clasare a cunoscut aceste fapte.

Page 41: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

82 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimut cuvint

cici ni s-a trimis roneografiati -, ministrul de Externe ara-td ci la sugestia ministrului german Luther, care oferiseconducdtorului Rominiei compensatiuni in Risirit, pen-tru ca sa nu se mai revendice Ardealul de Nord, i s-a r6s-puns:

,fqezat de veacuri in Carpali, poporul romdn nu e unpopor de stepi gi leaginul neamului nostru nu poate fi unobiect de schimb. Nici Mihai Antonescu, nici in trecut ginici azi, Ei nici MareEalul n-au renunlat la Ardealul deNord. Aceasta constituie o pozilie ireductibildl'

Lucrul acesta l-au simlit cred gi ostaEii cizuli in rizboipeste Nistru cu fala la Rdserit.

Ostagii acqtia nu au fost nici ei striini, in sufletul lor, dendzuinla unanimd a neamului lor citre fudeal. $i daci tru-purile lor s-au risipit pe cimpiile Rusiei, sufletele lor erauindreptate toate spre Ardeal (daci ne e permis si parafra-zdm o perioadi cunoscutd, cea din 1917).

Se vede aci care era substratul nevoilor de finangare alenoului plan de dotare cu armament, care trebuia prefinan-lat cu circa 18 luni inainto de a putea fi folosit; pentru ceintenlii se pregitea acest material Ei ce irileles exact avea

- spre deosebire de armamentul folosit pe front{i nepletit

- expresiunea, devenite de stil in rapoarte, de: ,,armamenlpropriu".

Se vede, deci, ci ceea ce afirmi depozitiile rnartorilorgenerali Sindtescu, Mardare, Borcescu, Irbnida desprefolosirea acestui armament in rizboiul din Apus nu e unrezultat intimpldtor al unei mnjuncturi nea$teptate; ci im-plinirea unei intenlii premeditate, urmiriti cu sagacitate $iprimejdie, incd de mult, care exclude astfel mmplicitateacelui care a fecut aceasti finantare, de la voinla difuzi acontinuerii rizboiului, in sensul suslinut de domnul Procu-ror general, care - dupi noi - nu se poate susline nici indrept. $i aceasta - chiar dacd s-ar dovedi, ceea ce nu este

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 83

cazul, de altfel - ce, in cuvinte de circumstanli, folositespre a obline a'cest armament, ori in formulele folosite intratate spre ajustifica nevoia lui, s-ar fi invocat motive strd-ine de rostul lui adevdrat.

$i ag dori ca Onorata Curte se nu uite cd armamentulcomandat se livra in 18 luni de la comandi gi, deci, tot ar-mamentul liwat efectiv din aceste comenzi s-a fhcut dupi 1

ianuarie 1943. El intri deci in totalul indicat ca armamentpropriu, pe baza tabloului dedus din cifrele lnstitutului deConjuncturi expus mai sus.

$i aE mai dori ca Onorata Curte sd mai refini gi cd arma-ta care plecase in Resefit fusese pusl - prin Convenliilede Stat Major: Becker-$teflea Ei Hauffe-Tdtiranu - insubzistenla armatei germane, aEa incit sA nu constituie osarcini pentru lare; iar armamentul ce i se liwa pe front eratrecut - cum am spus - intr-un cont special, care nu intrain realitate in sarcina Romdniei, ci numai proordine Ei eralichidabil la pace, in condilii aleatorii.

Rog sd mi ierte Onorata Curte ce insist atita; dar dom-nii procurori generali ne-au facut complici, o datd in bloc,pentru ce am fost in guvern, ca astfel sA presupund cd amajutat la voinla continuerii rdzboiului, socotiti a fi tot unacu hotirirea continuirii lui, din articolul 2, alin. a.

$i ne-au mai fEcut complici gi a doua oard, pe fiecare inparte, Ia acela$i ludtu Ei pe unii inci gi la altceva: la permi-terea intrdrii armatei germane in !ari; iar pe mine in spe-

cial, pentru ci prin faptele mele proprii de participare laconvenliile economice cu Germania Ei la aga-zisa finanlarea armatei ei din !ard, ag fi contribuit gi militat la aceasti per-mitere, fdri a dovedi totuEi nici un fapt in sprijinul ei.

Este deci pentru mine un lucru esenlial se aret intenliacu care am sdvirEit ac€ste fapte, scopul in care le-am sivirEiteu Ei care este intenlia clard in aceaste privinli, cu care mi-amunit voinla proprie, spre a spulbera acuzalia ce mi se aduce.

Page 42: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

s4 MIRCEA vULcANEScU / Ulrimul cuvint

De aceea cer scuze Onoratei Curti cA insist atit.Mi se pare insi lucrul atit de evident gi cred intr-atit in

puterea veracite$i, incit nu inleleg ium domnii procurori(cu toate obfigatia lor profesionali de a xvz.a, gi cu toatdsubtilitatea cu care au $tiut se strecoare un venin atit deucigitor intr-o piluld atit de aurie) ar putea stirui in ce pri-ve$te activitatea Ministerului de Finanle in general Ei amea in special, in acuzaliile domniilor lor, cind facem dova-da in fapt c5, chiar daci insidioasa Ei atit de subtil primej-dioasa d<imniilor lor teorie juridicd ar fi adeviratd, ea nu nepoate fi aplicati in fapt in cazul nostru.

Care a fost contribulia mea in concertul mdsurilor careau dus la procurarea acestui armament Ei la oblinerea aces-tor rezultate?

Am dovedit-o domnului procuror al Cabinetului XII In-strucfie, care m-a. instruit, prezentindu-i o serie de rapoarte,in fala cdrora, covirgit, dupd ce le-a examinat cu atenlie maimulte zile, mi-a spus: ,,Ia-le inapoi, imi ajunge unul singur!"

$i a pistrat numai dosarul $. N. G., cu privire la careacuzatorul public rostise, hri si cunoasci realitatea, o acu-zatie precisd impotriv5-mi.

Dar si evocim citeva din aceste note:La 10 aprilie 1941, cind izbucnise pentru intiia oari

controversa intre subsecretarul de stat al Economiei Natio-nale, Dimitriuc, Ei geful Diviziei Econqrice a Ministeruluide Externe, Christu, asupra chestiunii dacd importurile dearmament pot sau nu si fie un post favorabil in balanlaeconomicd a Romdniei Ei cind conducitorul statului trimisese chestiunea Ministerului de Finante ca sd cerceteze lu-crurile Ei si-i refere asupri-i, am scris intr-o noti citre mi-nistrul meu:

Chestiunea daci importul de armament este ori nuavantajos pentru tard este o chestiune de ordin politic, lacare un organ tehnic nu poate rdspunde cu ,da" sau ,,ba".-'

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 85

Principial,.armamentul nefiind nici bun de mnsum, nicide produclie, importul lui nu este economicegte util (tezacelor care afirmd acest lucru este deci adaniratd tehniceEte).

Rispunsul daci importul de armament este sau nu utilldrii atimi insd de privirea lucrurilor in ansamblu, in careeconomicul nu se poate separa de politic.

Teza contrare poate fi deci $i ea justi, in misura in careposesiunea armamentului poate compensa politic deza-vantajele economice ale pose.siunii lui. Rispunsul atirni, inacest caz, de intrebarea daci armamentul importat consti-tuie o nevoie proprie a statului romin sau nu?

Intrebare la care numai conducerea statului, care aretoate elementele de apreciere, poate rdspunde. (Citez dinmemorie.)

R6spuns foarte clar, care delimiteazi perfect sfera fie-cdrei rEspunderi.

Cinci zile mai tirziu, la 15 aprilie 1941, remiteam minis-trului meu, spre a fi transmis conducerii statului, raportuldelegatului ministerului nostru in tratativele economice cuGermbnia, citat mai sus, in care acesta relata intrevedereaavutd cu membrii economici ai lrgaliei germane, in legi-turi cu creditul de armament, pe care:l ceruse MinisterulFinanlelor, din Germania, spre a-gi degaja o parte din chel-tuielile interne, de care am vorbit.

Mai tirziu, in noiembrie 1941, cind negocierile pentrucredit ajunseserd sd facd sistem cu cererile de acoperire cuaur gi cu apirarea cursului leului fali de urcarea cursuluiR. M., instrucliunile emanate de la Ministerul Finantelor,cu privire la clauzele financiare, atesti clar spiritul in carese duceau negocierile.

Pe atunci, nemlii nu voiau si ne dea aur Ei chiar BancaNalionali gi PreEedinlia Consiliului considerau pretenliaMinisterului de Finanle de a-l avea ca o utopie Ei s-ar fi.mullumit cu un bon de tezaur al Bdncii Reichului.

Page 43: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

86 MIRCEA vuLcANEscU / Ultimul cuvint

Germania, de partea ei, condiliona acordarea credituluide iriarmare de decontarea nelimitati de R..M. de cetreB. N. R., ceea ce B. N. R. refuza, gi de revizuirea cunuluiR. M. in favoarea Germaniei.

Instrucliunile elaborate de mine, dupi lungi cercetiricu tehnicienii ministerului gi aprobate de ministrul meu,trimise delegaliei noastre de la Berlin, care raporta asupra

' stadiului negocierilor, sint categorice. (Gisim iardgi: nota,aprobarea. instrucliunile.)

Iatd citeva din ele:Din instrucliJnile date ca rispuns la un raport al Subco-

misiei Plililor din 21 noiembrie 1941, extragem:(Romanoleg) - 1. Cereli aur: ,,...Cere!i acoperirea

soldului existent qi, periodic, a celui nou cu mirfuri noi, aur

Ei devize libere".2; Cr,reli imprumutul gi refuzali decontarea nelimitate

de R. M. Ia B. N. R., cerutd drept contravaloare: ,,...Cere1i.imprumutul de 400 milioane R. M. pentru plllile statului,dupi rezolvarea problemei acoperirii soldului, care apar-

line B. N. R. Refuzati tragerea desmperitd asupra B. N. R.,pentru contravaloare".

3. Refuzati sporul cursului R. M.: ,,...Refuza1i categoricscrisoarea asupra cursului mircii, factor de nesiguranti, ca-re ar provoca reurcarea preturilor interne. La insistenll,ameninlali cu contrascrisoare, cerind reducerea cursuluimdrcii, cursul din tirgul liber 6ind zE

Ei cerd sprijin politic".4. In ce privegte finantarea armatei germane, ea ss re-

zerve conducerii statului, cum s-a spus: ,,...Intocmirea im-posibild inaintea stabilirii planului financiar cu Misiuneamilitard. Se uimdregte, conform inlelegerii vicepre$edinte-lui la Berlin, o noud comprimare importante privind dateledefinitive agteptate asupra reducerilor. - Determinareapldlilor necesare trupelor geimane intirzie. - Decontareamdrcil<ir in cliring, dupi comprimarea pldlilor pentru trupe

UIIi'nUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 87

gi a investiliilor numai contra export suplimentar sau aco-perire aur gi devize libere".

$i, din alte instruc{iuni, trimise la 3 ianuarie 1942, ex-trag:

,,In imposibilitatea de a obline aurul f6ri condilii; Sau

cu conditiune de riscumpdrare potestative - este necesarca condilia de riscumpirare si puni B. N. R. la adipostulobligaliei de a restitui aurul automat intr-una din urmetoa-rele ipoteze... "

$i. mai departe:,,Se va refuza, in ac€st scop, orice formulS care leagd

direct restituirea aurului de situatia soldului sau care leagirestituirea aurului de situafia acoperirii B. N. R.

-'Ei se va

cere o formuli in care riscumpirarea si joace numai in cazul:

- in care aurul vindut nu ar mai fi de folos B. N. R.pentru sprijinirea puterii de cumpirare a monedei, sau

- in cazul in care aurul vindut nu ar mai fi de folosB. N. R. pentru a inldtura efectele inflatorii rezultate dinemisiunea flcutd pentru nevoile armatei germane". (Piese-le se g5sesc, cred, la dosarul generalului Stoenescu, la Sec-

tia a IX-a, acuzat pe acest fapt.)Instructiuni de lupti gi de rezistenli pe linia apiririi

marilor interese ale economiei romdnqti, care nu se deo-sebesc prin nimic de acel.ea date in chestiunea $. N. G., ca-re au motivat elogiile domnului procuror.

Aceste instructiuni, note gi rapoarte, bazate Pe nenu-merate altele, executate cu migali de toate organele aflatein subordine, sub conducerea mea, arati cit se poate declar ci, in aceas6 privinle, intre Ministeiul de Finanle gi

Banca Nalionald nu era nici o deosebire de pdreri, cu toatecd ministerul era perfect orientat cd cererea de aur pentruB. N. R. miza, in fapt, pe o politici economici cu totul deo-sebiti de aceea oficiald ah5ati de mnduc€rea statului, careaderase aparent la politica economici a unui regim care ur-mirea eliminarea aurului din mecanismul regulator al re-

Page 44: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

sS MIRCEA vlJl-cliNEscu / ultimul cuvinr

laliilor economice intemafionale gi inlocuirea lui cu un re-gim de cliringuri generalizate.

. Crnttient, ca tehnician economist, ca pretenlia de a ob-

Iine aur reprezenta o voinJd expliciti de aderare la sistemul

tirilor cu schimburi libere, de indati ce am fi scipat de con-stringerile rdzboiului, semnalam personal, la 10 aprilie1941, ace.st lucru, intr-un raport citre ministrul meu Ei, prinel, conducerii statului, pentru ca cei care aveau rispunde-rea lucrurilor si nu se in5ele asupra consecingelor cererilorlor:

,,Toati Banca Naliorali continue si gindeasci aur Eidolari, dqi noi sintem aliati Germaniei, care tinde spre eta-lonul marcd pentru Europa; pentru ci tacit presupune cd,dupi pace, tot economia anglo-americani va impune pre-

lurile materiilor prime.Este desigur un punct de vedere ce se poate susJine, dar

,trebuie si ne dim bine seama ci el mizeazd in fond pe altiorientare decit aceea de astizi a statului romAnl'

De weme ce semnalasem acest lucru Ei mi se spusese desefii mej: ,,C.ontinudm!", aveam dreptul si conchid cd ceirispunzdtori de eonducerea politicii economice a Romd-niei nu aderaseri decit aparent la noua ordine economiciEi politiie europeani Ei cd gi ei, in fond, manewau cu di-bicie sd pdstreze tirii libertatea de acliune pentru alte ori-zonturi.

E aci un fir cilduzitor care limure$te multe taine Ei ex-plici multe contradlclii aparente intre declaraliile oficialefbcute pe faF, in ochii aliatului, Ei ordinele secrete primitede fiecare dintre'noi, intre patru ochi.

Un fir care, privit de-aproape, ar limuri poate gi tainaangajirii grosului armatelor romAnelti in cimpiile Rusiei invara anuldi 1942, dublati insi de ordinul secret de reduce-re a efectivelor lor la jumitate Ei de dotarea gi instruirea inlare, concomitent, a unui al doilea rind de efective, avindmisiunea sd opereze in altd direclie.

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 89

Iati de ce nu mi se poate aduce invinuirea ci, in afaraactelor mele tehnice, aE fi aderat gi aplicat cu intenlie altepolitici decit aceea care avea si asigure 1drii, la momentuloportun, iegirea dintr-un impas in care nu eu o bdgasem gi

in care mi se pirea ci fusese angajate din greseala altora.Existi, Onorati Curte, printre stenogramele aduse in

fala Domniei voastre, stenograma unei Eedinle din 12 ia-nuarie 1944, in care se poarte, intre conducitorul statului gi

gefii departamentelor economice, o disculie dramatici asu-

pra mdsurilor de luat, care lumineazi mai bine decit oricespiritul gi intenliile in care s-a desfigurat toate activitateadepartamentelor noastre economice.

Aq ruga Onorata Curte s-o citeascd.

Va vedea acolo ci minigtrii mareEalului Antonescu nuau fost nigte simple ,,marionete", cum zicea domnul Procu-ror general : cdci va vedea pe conducitor fdcinduJe re-proEuri ci au refuzat sI aducd bunurile din Transnistria inlard:

,,V-a!i opus sd aduceli bunurile din Transnistria", le zice

el, la un moment dat.

Si, intr-alt loc, vorbind de epoca in care se sdvirgiserlrelele din prima parte a rizboiului, el recunoagte ci:

,;A,m cedat unor miniEtri care s-au opus evacuirii inte-lectualilor ewei din Cernduti".

Erau rezistenle deci gi se poate uEor stabili unde.

Dar, va vedea gi de ce, luptind din risputeri si faci sd

triumfe solulia cea mai folositoare pentru binele general,limurind pe ministrul meu, specialist ori nespecialist, gi,

prin el, pe conducitor, asupra tuturor consecinlelor deci-ziunilor lui (de pilde, atunci cind discutd cu el dreptul derechizilie al striinilor pe teritoriul tdrii) - ei gtiu si fiesmeriti gi modegti in fala g1eutdtii sarcinii {e a primi inpiept, pentru a apira pe algii,consecinlele unei stdri de ne-

Page 45: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

90 MIRCEA VLILCANESCU / UIIiMUI CUViNt

cesitate pe care n-au creat-o ei, dar cdreia au fost insdrci-nali si-i faci fa!i.

Dace faptul de a-gi fi asumat, in acest spirit, sarcina de a

tace fati la nevoi constituie o complicitate culpabili, atunciinleleg si mi-o asum.

Imi ingidui insd si amintesc Curlii o poveste pe care,ascultind-o, va judeca dabi poate face vini unor oameni ca-

re nu s-au sfiit se-!i puni obrazul gi si riEte fqtelirea lui,numai pentru a apdra pe al1ii.

Se zice ci Sf. Nicolae Ei Sf. Cassian, iegind odati impre-unl de la slujbd, imbricali in odijdii sfinte, au aflat in falabisericii un biet om cu carul inndmolit in zloati, in mijloculdrumului, strigind dupd ajutor. $tiindu-se imbricat in straiede cinst6, Sf. Cassian, ca sd nu le minjeasci, s-a sfiit gi a ri-mas pe marginea drumului. igi zicea ci straiele lui sint sfin-

lite gi cd ar face picat daci Ei le-ar necinsti. In schimb, Sf.

Nicolae, mai inimos, numaicit gi-a sumes minecile gi poale-

le Ei, intrind in zloati pini la genunchi, fbrn sn-i pese daci-Eiva feEteli straiele, a pus virtos umirul la cdrule, ajutindomului s-o urneasci din mocirld.

Lumea care privea la ei se impirlise in pireri gi, privin-du-i, griia in fel gi chipuri. t

Unii - la fel cu domnul procuror - dddeau dreptateSf. Cassian, care-Ei pdstrase hainele curate.

Poporul insd, cel nevoia5, care gtie ce preluiegte Ei cin-stea obrazelor gi ajutorul siracului, sirbdtoregte pe Sf. Cas-

sian cu sfiali, o date la patru tni,in zfua de 29 fburar, care .

cade numai in anii bisecli. Pe cind pe Sf. Nicolae, cu toatdhlamida lui terfelitd, il sdrbitoregte, cu mare evlavie Ei cu

cinste, la praznicul fiecirui an.

Povestea mi se pare destul de vorbitoare, pentru a ris-punde singuri intrebirii domnului procuror: Ce au cdutat

acwalii de azi in balta din care a venit sI-i pescuiasci ndvo

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 91

dul argumentdrii sale, gi cum de au consimlit si li se felte-leascd cinstea obrazului?

Chestianea soldului c liringului

Vin acum la ultima chestiune: chestiunea soldului.Mi se reprogeazi anume ci am pistrat Germania debi-

toare la B. N. R. cu circa 56 milia.rde R. M., in soldul clirin-gului; atunci cind noi ne indatoram, in acelaEi timp, in Ger-mania, pe cele doui credite: cel economic, din 4 de-cembrie

1940, gi cele militare, din 7942,1943 gi 1944, cu sume echi-valente. (Ve7i tabloul mmparativ la dosarul Cabinetului deInstruc!ie.)

Ce conchide domnul procuror, de aci?

Ci Germania a rdmas descoperiti fald de Rominia cuvaloarea acestui sold?

Ci nu i-a dat marfh in schimb?

Nu!Caci am aretat cd aci este numai o aparenl5, pe care n-au

putut-o sustine decit cei care nu gtiau ci RomAnia a ob3inutpe credit - adicd fErd platd - din Germania, mirfuri devaloare echivalenti.

in fond, in valoare reciproci, prestatiile sint aproapeechilibrate Ei bilanlul creanlelor reciproce intocmit deB. N. R. in 1945 (anexat la Memoriu) arati o diferenld ne-insemnatd, rezultatd din incertiludinea citorva posturi se-

cundare.Am aritat insi cd, in substan(i, RomAnia a importat bu-

nuri pentru folos propriu cu 15 miliarde lei [la valoarea lui]1938, mai mult decit a exportat.

Ce atestd ac€aste situalie?C5, prin jocul dibaci gi subtil al varialiilor reciproce ale

valorilor schimbate, RomAnia a reuEit si importe substantdin valoare de 100 milioane dolari mai mult decit a exPortat

Page 46: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

92 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

gi si faci, in acelagi timp, ca Germania si-i mai rimini Eidatoare cu o micd diferenld de valoare. Dovada am ficut-o,cercetind variatia reciproca a prelurilor, aretind ce, in we-me ce prelurile romdneEti au crescut in medie de trei ori,.fali cu-1938, cele germane au crescut, in sectoarele funda-'mentale, cu mai putin de doui ori.

. Cr ar fi voit, atunci, domnul procuror?Sd folosim mdrcile din cliring ca sd stingem datoria pe

credit Ei sd rdmini bilantul curat de amindoue pi4ile?Era ugor!Dar sste ciudat ce aceaste pretenlie este tocmai ceea ce

a pretins dl Clodius Rominiei, in timpul negocierilor dinfebruarie 1944, la care noi ne-am opus.

Am ardtat, in prima mea depozitie la Acuzalorul Public(aflatd la dosarul generalului Stoehe,scu) gi motivele pen-tru care ne-am opus:

1. Datoria Rom6niei pe credit era o datorie la termen(pe gapte ani); pe cind aceea a Germaniei in cliring era odatorie la vedere. Principiul financiar fiind cA: ,,Qui doit drerme, ne doit rizn"z -hominia

putea oricind cerb Cer-maniei acoperire, in aceasti situatie, ISrd ca Germania sdpoatd c€re contrariul. (De aci; refuzul propunerii Clodius.)

Este adeverat cd, in 7944, germanii au blocat soldul,spre a impiedica folosirea lui mai departe d6 B. N. R., inimprumuturi cdtre stat, cum fusese pini atunci. Dar aceas-td situalie dura numai pini la sfiqitul anului contractual,cind datoria reapirea la vedere gi ne da dreptul sd ceremacoperirea pe anul urmitor.

2. Menlinerea unei datorii la vedere - aparent lEcutiin favoarea Germaniei, degi ea fusese o datd acoperiti cumdrfuri pe credit de cdtre ea - permitea insi B. N. R. (ca-'re era deosebiti de stat, in aceaste impe4ire de roluri) siceari germanilor amperirea ei tehnici cu aur, refuzind alt-fel si-Ei continue efortul.

utrimul cuvinr / MIRCEA vLJIrANEscu gr3

Este o distributie de valori care ne.a folsit mult incursul acelor negocieri Ei de pe urma cireia - cum arn v5-zut - s-au oblinut 8t vagoane aur gi devize libere de la

nemli, ajungindu-se practic la dublarea stocului de aur al

B. N. R. - de la 13| la Z\vagoane -, situatie unici inlume, recunoscuti ca atare gi de Consiliul Bincilor Regle-mentelor [ntemalionale.

in sfirEit, punJrea fald in fale: a sotdului cliringului, incare veneau sd se concentrez€ toate operaliunile pielei, alceror control scepa, prin acliunea societiJilor germane, gu-vernului romin, ct crediul, a cdrui maneware era exclusivin mina statului rorndn, permitea acestuia din urmi ca, prinefectuarea comenzilor lui pe credit, se restabileascd singursitualia reciproci a prestaliilor, in cazul in care piala ar fidezgchilibrat-o.

Cred deci ci, Ei sub ac€st raport, pozilia noastrd esteperfect clari!

SituaSia, in fond echilibrati, a rimas cum este, pentru a

ldsa in mina ldrii o armi care ar fi putut fi folositd incd inavantajul ei.

B. Colaborarea la aSa-zisa finanlare a armateigermane si rezultatele ei'

Trec acum la finanlarea armatei germane.Sub acest nume se inleleg, de obicei, mai multe lucruri.Aqa-zisa finanlare a armatei germane cuprinde, in pri-

mul rind, un post de lfi) mil[ioane] lunar, pentru misiuneade instruclie a armatei romane.

Acest post a fost hotlrit si fie pldtit, din octombrie1940, de conducerea statului, care a dispus Ei sporirea luiulterioard la 239 mil[ioane] lunar, in 1943, cind au sporitprelurile.

Page 47: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

94 MIRCEAVUICANESCUIUIIinUIowinI

El nu reprezintd o finanlare propriu-zisi a armatei ger-mane, ci b finanlare a nevoilor de instruclie ale arnatei ro-mlne. De ac€ea, aceaste sumi a fost cuprinsi in bugetularmatei romine gi s-a pldtit prin creditul special, afectatcheltuielilor armatei romine, ca orice cheltuiali militarl.

Finanlarea armatei germane se rcferi insi la avansareade sume (pentru cheltuieli) puse la dispozilia armatei ger-mane operative, mai intii in trecere prin 1ard, in 1940 gi

1941, apoi operind pe teritoriul ei, in vara anului 1941, al6-turi de armata rominl; pe urmi iarigi in trecere, in 1!X2 gi

1943, spre Est, gi, in sfirEit, iarigi luptind pe teritoriul t:kii,in anul 1944.

Aceasti aga-zisi a doua finanlare a tre€ut deci prin maimulte faze Ei rolul Ministerului de Finanle a variat, dupdcum se va vedea in fiecare caz

Voi expune deci aminunlit rolul acestui minister, ca Eirolul meu special in aceasti chestiune.

Din examinarea lucrurilor, se va vedea ci rolul meu nupoate-fi considerat in nici un fel ca un rol de finanfator al

, acestei armate, care si reprezinte weo participare a mea lapermiterea intririi ei in 1ari, in sensul art. 1, alin. a.

Date fiind scopurile, actele Ei rezultatele actelor mele,ac€stea nu pot fi considerate nici ca acte de militare pentruhitlerism, nici ca acte de permitere a intrerii armatei gei-mane pe teritoriul 16rii, condamnabile de art. 1, alin. a, Einici micar in sensul de militare penonald, prin acte de exe-culie, pentru pregetirea sau desdvirEirea permiterii intririiarmatei germane pe teritoriul romiiesc, condamnabile deart. 1, alin. b, Ei nici ca acte de contributie la pregitirea saudesivirgirea acestei permiteri, in sensul cerut de art. 2, alin.a din kgea nr. 291, gi, in sfirgit, nici ca acte de complicitatela vreo hotdrire de declangare sau continuare a rlzboiului,in sensul nrt.2, alil. a din l,egea nr. 31211945, despre care,de altfel, domnii procurori afirmi ci nici nu ar fi existat caact distinct. .

UIIiMUI CUViNI / MIRCEA VULCANESCU 95

Am aritat, in prima. mea declaratie, ca informator, laAcuzatorul Public, aflatd in dosarul de judecati al minis-trului meu, generalul Stoenescu, de ce pretind cd nu a exis-tat finanlarea propriu.zisd a armatei germane, decit poateo perioadi mici de timp, lirnitatd la citeva luni, in 1941.

intr-adevir,,,fi nanlarea" implici avansuri descoperitedin partea finan[atorului, in weme ce, in cazul armatei ger-mane, toate sumele, puse in lei la dispozilia ei, au fost aco-perite in realitate de cetre statul german, el insugi. Acesta afurnizat Romdniei, in bunuri, contravaloarea tuturor su-melor in lei puse la dispozilia armatei germane in 1ard.

Privite lucrurile in ansamblu, este deci inexact sd afir-mim ci armata germand a fost finantate de Romania:

Armata germand din RomAnia s-a finanlat de Germania.Ceea ce a fdcut RomAnia a fost nurnai ci, sub pretextul

unei finanliri aparente a armatei germane, ea a reugit si-gifinanleze nevoile ei proprii - dupd cum se va vedea -,reugind insd, pe deasupra, ca (la adepostul acestei aparenlede finantare a unor nevoi germane, judicios intrelinutd) sd

oblini de la nemti acoperirea cu aur a efortului flcut deB. N. R., repet, numai aparent in favoarea Germaniei, darcare in realitate era facut pentru amperirea nevoilor pro-prii, romAnegti.

Acesta este ad.evdrul!Si ldmurim:Am spus ci finanlarea armatei germane a trecut prin

mai multe faze, corespunzind, oarecum, in general, fieciruiministeriat sub care am lucrat.

Voi deosebi deci:1. O primn fazi, corespunzind ministeriatului.stoenescu;2. O a doua fazi, corespunzind sfirgitului ministeriatului

Stoenescu Ei inceputului ministeriatului Neagu;3. O a treia fazd, corespunzind sfirgitului ministeriatului

Neagu qi ministeriatului Netta.

Page 48: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

96 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr

Cea dintii fazi cuprinde ea insigi mai multe perioade:a) perioadb trecerii armatelor germane prin !ari, in pri-

mivara lui 1941;b) perioada operaliunilor pe teritoriul romAnesc, in va-

ra anului l94l, gi

c) perioada trecerii operaliilor in afara teritoriului, in7942.

Aceastd a treia perioadi a ministeriatului Stoenescu secontinui in fapt gi sub ministeriatul Neagu, constituind adoua fazd, care dureazi pini in momentul refluxului arma-tei germane in retragere din Rusia, la inceputul lui 1944,cind incepe ultima fazd, care caracteiz.eazi indeosebi mi-nisteriatul domnului Gheron Netta.

in "e

a "onstat

aEa-zisa finanlare?Cum s:a fdcut?Care a fost rolul Ministerului de Finanle?Care a fost rolul meu personal in ea?Scopul ei, mijloacele ce s-au folosit Ei rezultatele ob!i-

nute?

F azala) Perioada anterioard venirii la guvern

In prima perioadd a ministeriatului Sloenescu, Ministe-rul Finantelor este cu totul striin de aceastd finanldre. Eas-a facut prin C. A F. A, de citre B. N. R., pe baza unorconvenlii semnate la 17.1.1941, deci inainte de venireanoastre la ministe r . Ea angreneaz6 institulii care - in afaride Casa Colectoare - nu erau sub conducerea Ministeru-Iui de Finanle, in ce priveEte activitatea lor..

La ce folosea gi cum se ficea aceasti finanlare?O constatare importanti, mai intii; la data intrdrii noas-

tre in minister, armata germand operative se gesea deja peteritoriul Romdniei.

ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 97

Din documentul produs de Seclia Operaliunilor dinM. St. M. (adresa nr. 7W 693, aflati la fila 13 a dosaruluiMircea Cancicov, de la Acuzatorul Public, conexat), se mn-state ce pind la 21 februarie 1941 intraseri deja in lari nunumai cele doui divizii iniliale de instructie - instalate inregiunile Buzdu Ei TimiEoara; dar mai intraserd (mai intii intrecere spre miazizi gi apoi in reconcentrare) un intreg re-pertoriu de mari unitdli germane, denumite, poate ironic(ca aluzie la instabilitatea politicd a RomAniei fali deGermania), cu nume de operd comici: ,,Bajazzo l" gi ,,Ba-jazzo ll",,,Rigoletto" (aluzie poate la aria La donna C mo'bile), ,,Pagliacci" etc., etc., pentru a ajunge, gradat, la denu-miri cu semnificalii mai apropiate de funcliunea salvatoare

. p€ care probabil ci le-o atribuiau nemlii fate de noi, aces-

tor mari unitdli: ,,Tannhiiuser", ,,Lohengrin" gi ,,Parsifal".Aceste unitdli, deja intrate in Rominia cind am intrat

noi in minister, trebuiau si-gi satisfacd diferitele lor nevoi,ca: transporturi pe C. F. R. gi pe ape, comuniciri telefonice

Ei telegrafice, plili de aproviziondri in curs de transport etc.intr-un prim moment, anterior rcnirii noastre la guvem,

aceste unitdti (intrate in 1ari, firi ca o convenlie specialdsi fi asigurat in prealabil modul lor de finanlare) foloseauciile ferate, drumurile, telegraful, porturile etc. in baza

unor conven[ii speciale incheiate cu autoritetile romane$tiraspective, prin care ac€stea se angajaserd si le prestezesewiciile necesare, fdrd sd prevadi in chip expres gi mijloa-cele de plati ale acestor servicii de citre germani.

Iar pentru nevoile de aprovizionare, aceste M. U. ger-mane incepuserl sd foloseasci R. K K S, - bonul de cre-dit german -, pregitit de statul german spre aJ folosi ca

mijloc de finanlare in statele ocupate $i deja folosit de ei inFranta, Belgia, Olanda gi Norvegia.

Ac€sta era un bon de autofinantare, adici o chitanti cuputere d9 circulatie fo{atd impuse de ocupant, care - du-

Page 49: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

98 MIRCEA vulcANEscu / ultimul c-uvinr

pd practica finanlelor de rizboi - unna si fie retrasd lapace, pe seama invinsului. Era, in fond, o varietate a fostu-lui bilet al Bdncii Generale pus in circulalie de nem[i in1916, pe care ne-au silit si-l retragem prin pacea de Ia Bucu-regti din 1918.

Pus pe nepregetite in fa(a acestei situatii, rninistrul deFinanle predecesor, sesizat de C. A F. A, intervine in de-cembrie 1940, in virtutea prerogativelor sale de apirare Eicontrol al.regimului circulaliei monetare din Rominia, gi,

ara'tind ci Rominia nu este un stat ocupat gi ci dubla circu-la$ie monetari o prejudiciazd, cere conducerii statului sdpretindd germanilor si retragi imediat, pe contul lor, aces-te bonuri de credite emise de ei (R. K K S.) qi si nu maiemite altele..

Aceasti intervenlie determini, pentru prima oari, ne-voia de a se preciza normele de finanlare a armatei germa-ne aflate pe teritoriul rominesc.

$i, intr-adevdr, Ministerul Ecbnomiei Nalionale inche-ie, la 17 ianuarie 1941, prima convenlie - de care am vor-bit -, pe care noi o gisim deja incheiatd, la venirea noastrila guvern.

Prin aceaste conventie:1. Nemlii se oblige si retrage, imediat, R. K K S. emise

in Rominia, platind detentorilor lor l€i, gi sd pliteasci inviitor toate bunurile Ei serviciile primite in lari numai cumoneda nalionali a lirii romdnegti.

2. Ca sd-Ei procure acegti lei, ei incheie o convenlie cuC. A. F. A., prin care se angajeazd si puni la dispozitiaacestei Case diferite valori acceptate de ea; fie creanlestrdine asupra statului romdn, fie alte bunuri, in schimbulcirora C. A. F. d varsi la B. N. R., in mnturile armateigermane, lei - pentru contravaloarea bunurilor primite.AceEti lei se pl6tesc, la rindul lor, la C. A F. A de cdtre ceicare au nevoie gi oblin bunurile sau creanlele primite de lagermanl.

Ulrimul cuvinr / MIRCEA VULCANESCU 99

3. B. N. R. mnsimte numai un credit inilial de demaraj,reinnoibil, pentru a face posibild operatia, credit acoperitmai tirziu.

in acest sistem, deci, C. A F. A Ei B. N. R. nu finan-7eazd, ci pun numai la dispozi[ie nemtilor, in lard, leii cucare se plitesc valorile efectiv prestate de citre ei C A F. Agi predate de aceaste Casi achizitorilor lor, cu platd.

Din acegti lei, procurali de'ne41i pe aceaste cale, ceamai mare parte servqte la plata serviciilor fiicute de auto-rite!ile romanqti, in virtutea convenliilor de care am \orbit.

Ele se fac printr-un cont special destinat autoritalii ro-minegti.

Alte sume se pu-n la dispozilie, in acelagi fel, in conturileC.omandamentului Trupelor de Uscat, Intendenlei gi

Avialiei germane (1 059, I 061, 1 080 etc.) - a se vedeatablourile C. A F. A, depuse la dosarul instrucliei.

Toate aceste sume, cu exceplia creditului de demaraj,sint efectiv acoperite imediat, nu de Rominia, ci de ger-mani; rominii frcind efectiv numai oficiul de centralizare gi

distribuire a leilor procurafi prin plata valorilor cedate decdtre nemli la C. A F. A

Pentru a intelege aceastd situalie, pe care noi, repet, amgdsiro in fiinld, trebuie si amintim cd, in acel moment,spre deosebire de ceea ce s-a petrecut mai tirziu, Rominiaera debitoare in cliring fali de Germania, adicd Germaniafurniza curent Rominiei, in cliring bunuri mai multe decitprimea, riminind astfel, in favoarea ei, un sold pe careaceasta inlelegea si-l foloseasci pe aceaste cale in pldti debunuri consumate pe loc Ei de servicii ficute trupelor lor decetre autoritelile romane.

Care era rolul Ministerului de Finante in acest timp?Rolul sdu era exclusiv acela de supraveghere Ei control

al efectelor sistemului existent asupra regimului monetar Eieconomic (aEa cum cere lrgea Ministerului de Finanle).

Page 50: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

100 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul owinr

in aceastd calitate, singurul lui amestec fusese, inaintede venirea noastri la guvern, acela de control al acoperiri-lor date de citre nemti la C. .d F. A

b) Perioada intii a ministeriatului Stoenescu

Dupd venirea noastre h guvern, s-a mai adiugat un rol,izvorit din funcliunea Ministerului de Finanle, de contro-lor al echilibrului bugetar al regiilor care Eceau sewicijefective nerntilor in virtutea conventiilor anterioare(C.F.R., P. T. T., P. C. A etc.) - cum am vezut -, regii aleciror deficite rezultate din efectuarea neplititd a servicii-lor prestate la nemli s-ar fi risfrint asupra echilibrului bu-getar al statului, in care se centralizeazi excedentele gi de-ficitele tuturor regiilor.

In aceasti calitate, Ei numaiin ea, Ministerul de Finanlea intervenit la B. N. R. in aceasti perioadi. Nu cu scopul dea se da nemlilor sume de bani descoperit. Ci cu scopul ca,din zumele de lei adunate in conturile nemtqd la C. A F. A,drept contravaloare a bunurilor cedate de ei acestei Case,si se pldteasci regiilor rominqti toate drepturile ce li secuveneau, spre a nu rimine deficitare.

in afara acestor interventii (ca B. N. R- si pliteasci, dinbanii cuvenili nemtilor, serviciile Ecute autoritelilor roma-ne$ti ale cdror bugete depindeau de el) - Ministerul deFinange nu a dat nici o dispdzi[iune directd de finanlare aarmatei germane pini la rdzboi, gi chiar din ac€ste inter:venlii, nici una nu am dat-o, vreodati, eu.

Astfel, pe o cerere a nemlilor citre Ministerul Finan-1elor, fEcuti in primivara anului 1941, prin care acegtia so-licitl ministerului si intervini in legiturd cu aceasti finan-1are, ministrul meu a pus rezolu!ia: ,,Germanii si discute cuB. N. R.!", refuzind astfel orice intervenlie directd.

Este deci absurd si se afirme ci, prin vreun act al meude finanlare a armatei germane, am permis, in vreun fel,

Ultimul cuvinr / MIRCEA, VULCANESCU i01

intrarea armatei germane, cum cere art. 1, alin. a - pe ba-za ciruia sint dat in judecati -, sau ci eu ag fi contribuit,sau ag fi putut contribui in vreun fel, la'permiterea intrdriiarmatei gerrnane in lare, in aceaste perioade; ori mdcar lapregdtirea acestei intriri sau chiar la desivirgirea ei mili-tante, cum cere art. 1, alin. b, pe care - repet - nu sinttotu$i acuzat.

Este deci imposibil ca mdcar un act personal al meu sdpoati fi socotit o condi[ie determinantd a hotiririi mare-galului Antonescu de a declara sau continua rizboiul, subcuvint cd ag fi finanlat armata germane, intr-o weme in ca-re ea se finanla singuri.

Toate inte:-,,en1iile Ministerului de Finanle din aceltimp sint - cum vizurim - intervenlii in favoarea auto-ritililoi romAnegti, posterioare intrlrii armatei germane inlari gi permiterii acqstei intriri. Sint intervenlii facute pen-tru plata unor servicii prestate acestei armate cu mult ina-inte de a se fi.dispus plata lor gi care servicii erau de mult efec-tuate la data cind se ceruse aceasti plati a lor, de minis0er.

in sfirEit, aceasti plati se cerea Ei ea pe baza unor Lon-venlii incheiate de altt autoritili decit de Ministerul de Fi-nanle $i tot anterior venirii noastre la guvern (a mea gi ageneralului Stoenescu).

Iar motivul acestor intervenlii ale Ministerului de Fi-nanle nu era desdvirgirea permiterii intririi armatelor ger-mane pe teritoriul lerii - deja desnvirgitn la acea dati; ci'numai evitarea consecinlelor defavorabile asupra 1erii aleacestei prezenle a trupelor striine - intr-un sector aflatefectiv sub controlul Ei rlspunderea ministerului nostru, $ianume: evitarea dezechilibrului bugetar al regiilor autono-me ale statului, ale ciror bugete depindeau - cum arn vi-'zut

-, prin jocul excedentelor gi deficitelor lor, de Ministe-rul de Finanle. Lucrul e cit se poate de clar.

In afard d_e aceste intewenlii de control, ministerul nu aavut nici un amestec direct in darea dispoziliunilor de pla-td, din aceastd primi fazi.

Page 51: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

102 MIRCEA VULcANEscU / Ultimul cuvinr

El a avut insi un alt rol, situat, acesta, in afara mecanis-mului de pld1i, care a consistat din examinarea functioniriimecanismului insuEi gi din semnalarea citre conducereastatului a nepldcerilor pe care aceasti examinare a func-

liondrii sistemului le descoperea pentru economia gi finan-

lele RominieilO serie de note atesti - cum vom vedea mai jos -aceste interven!ii de alt gen.In aprilie 1941, situalia cliringului romAno-german rds-

turnindu- se in favoarea Romaniei $i soldul nostru incepindsi fie creditor, Ministerul Finan[elor a semnalat Pregedin-

tiei situalia, recomandind mijloacele prin care s-ar puteaevita cre$terea ac€Stui spor in viitor. El a imaginat diferitemijloace de lichidare a soldului prin pleli triunghirllare decreaote, in terle state, cu redu&rea cursului mircii - de la60 la 55 lei -, in scop de a incuraja pe debitori si,Ei lichi-deze astfel datoriile externe.

Ministerul a maj mnceput diferite alte mijloace, folosi-t6are lerii, p€ntru lichidarea soldului; cum a f6t rescumpe-rarea, la cursuri foarte joase, a tutulor rentelor rominegtidin Germania. Aceste rente reprezentau reliwatul sume-lor cu care s-a fbcut, intre 1880 gi 1914, inzestrarea tehnicia Romdniei gi au fost rlscumplrate cu mai pulin de o cinci-me din valoarea lor actuali, cu mai pu[in de 2,5 miliarde lei.Este un act de liberare economici de sub tutela Germiniei,Ecut in aceste imprejuriri.

Unele din ac€ste m[loace au eguat, nemtii refuzind siacorde, de pildi, debitorilor romini garanliile cerute deMiniqterul de Finanle, de pildd clauza de ,,portefort" (adi-ce de garantie subsidiard) pentru debitorii care gi-ar fi lichi-.dat datoriile in terle state, fali de eventualcle contestatiiale validitelii lichiderii.

Peste tot,.deci, aceeaEi grijd exclusivi a ministerului deinteresele rominegti - Ei numai de ele.

ultimul cuvint / MIRCEAVULCANESCU 103

Mai mult decit atit, in aprilie 1941, germanii, cerind sise faci.lucriri suplimentare de apdrare antiaeriani a bata-lurilor societililor petroliere, impotriva unor eventualeatacuri aeriene englezegti - in valoare de 7fi) milioane lei

-, Ministerul de Finanle a pretins !i a oblinut ca ac€stelucrdri, fhcute de societelile petroliere romdnegti, si fiepldtite in intregime, efectiv, de citre nem$, intrucit acestelucriri erau cerute de ei, deEi proteclia era f5cuii, deopo-trivi. in interesul lor $i al societetilor petroliere.

In sfirEit, pentru a se obtine mijloacele necesare finan-

1irii, acordul lncheiat la 29 mai 1941 de Ministerul Econo-miei Nalionale, cu aprobarea conduc€rii statului, a previ-zut sporirea plafonului cu care cliririgul putea fdmine.momentan descoperit in cursul duratei anuale a acorduluide plili; dar cu obligalia debitorului de aJ acoperi pini lasfirgitul anului contractual, de la 50 la 100 milioane R. M.(Vom reveni asupra acestui punct.)

Cu acest sistem s-a ajuns cu finantarea armatei germanepini dupi 23 iunie 1941, cind se termini aceasti primi fazda finanlirii ei, in acest fel.

Faza a ll-aPerioada ministeriqtelor Stoenescu Ei N6agu

Dupd inceperea rizboiului, riecesitatea de a impiedicajafurile Ei rechiziliile armatei germane pe teritoriul [erii de-termini conducerea statului si introduci, in fapt, o nouiformi de finanlare a nevoilor acesteia, gi anume: mndu-citorul statului ordoni, incepind de la sfirEitul lunii iunie,decontarea directd de R. M. de citre B. N. R., contra leivirsati in conturile armatei germane.

In acest sistem, in loc ca imputemicitul economic ger-man si mai depund la C. A F. A valori direct utilizabile in1ard, pe care aceasta si le cedeze in ldri contra lei, pe care

Page 52: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

10+ MIRCEA VUL,CANESCU / Ultimut flvinr

se-i verse apoi in conturile armatei germane la B. N. R.,imputernicitul armatei germane trage url c€c in R. M. asu-pra Casei Germane de Compensalie (Deusche Verrech-nungskasse), pe care-l depune la C. A F. A - C. A F. Ail transmite B. N. R. ca pe oriSicare altd valoare, creditindu-se aceasti banci cu valoarea acestor mdrci, in conturile Ca-sei Germhne de Compensatii. B. N. R. nu mai agteaptiinsica cumpiritorii romAni de mdrfuri germane si-i solicitemircile, pentru a pliti cu ele in Germania importurile lor,primind de la acegti importatori leii pe care ulterior se-i pu-ird la dispozilia germanilor, ca pind acum; ci B. N. R. emite.direct leii, punindu-i acestora in cont in lare Ei riminindcreditoare de R. M. la Casa Gerriand de Compensalie, (A'se vedea primele trei plange din graficele depuse la dosar,prin care Se ilustreazi acest mod de finanlare.)'Este,

cum vedem, o extindere, peste plifonul de 1fi) mi-lioane convenit prin dcordul din 29 mai 1941, a siptemuluide a emite lei prin decontare descoperitd de R. M., Erdplafon.

Nu este nici aceasta propriu-zis o finanlare descoperiGa germanilor, cici aceEtia, cedind R. M. citre B. N. R., iifurnizeazi acesteia contravaloarea leilor pe care-i primegtede la ea. Dar, cum B. N. R. nu folcsegte indati acestemdrci, ea se gase$te in situalia de a fi fhcut o emisiune delei, mornentan descoperitd, in sensul statutelor ei, care nu-ipermit si ertriti nelimitat lei pe devize strdine, ci numai cuacoperire in aur ori devize liber convertibile in aur, in pro-porlia statutare de rninimum 25Vo din valoarea emisiunii.

Cedind necesitilii, B. N. R. - a cerei acoperire statu-tard avea in acel moment marginea necesard - face acesteemisiuni, onorind ordinele conducerii statului, in cursul lu-nilor iulie-septgmbrie. Din ac€stea, o parte se transmit di-rect $i o parte prin Ministerul Finanlelor.

Dar cum mdrcile nu se absorb uEor de citre importatori,cu toate inlesnirile adordate prin decontingentarea impor-

Ulrimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 105

turilor germane (deoarece nemtii lucread prin reprezen-tanti, cu credite acordate de Casele germane, credite care-iscute.sc pe acelti reprezentanti de obligatia de a depune leila B. N. R. pentru a obtine pe ei mirci cu care si-gi pldteas-ci importurile) - emisiunea B. N. R. incepe si creascd, cudublul efect inflator: economie , al sporirii leilor de pe piati(care, neaflind marfl importati in schimb, face si urce pre-

turile), 9i inflator tehnic (prin faptul ci emisiunea fiind f5-cute contra merci, B. N. R, este ameninlate si vadd sce-zindu-i acoperirea statutare sub procentul legal de ?SVo).

Ca culme, germanii, avizati, pretind ca B. N. R. se con-sidere R. M. din acoperirea ei, ca dwizi fortg in legituricu sistemul proiectat de ei al schimburilor triunghiulare eu-ropene lichidabile in R. M., Ei cer, in acelaEi sens, rwizuireacursului R. M. [i1d de leu.

In aceasti fazi, Ministerul de Finanle incepe si inter-vini activ in legdture cu finantarea armatei germane, spre ao frina. Intr-adevir, finanlarea astfel flcute de B. N. R.vine, pe de o parte, in ooncurenld cu nevoile proprii aleTezaurului de a recurge la Institutul de Emisiune pentruacoperirea nevoilor sale; iar, pe de alti parte, aceastd fi-nantare ameninli si produci pe piala monetarl efecte in-flatorii, a ciror evitare cade in atribuliile,Ministerului deFinanle. Iar aceste electe ameninti si atragd, din parteagermani, pretenlia revizuirii cursului R. M. fali de leu.

Intewenliile ministerului au deci triplul scop:Pe de o parte, sd limiteze, daci nu poate se oprezxrce cu

totul, cererile germane de.decontare, supunindu-le unuiprogram dinainte propus conducerii statului gi controluluiorganelor romane$ti.

Iar pe de alti parte, sd faci si se ia mdsuri pentru caefortul flcut de B. N. R. pentru nemli se fie acoperit: inprimul rind pentru tar6, cu marfi importatd, in valoare ega-li cu cea consumatd de,nemli in interior, cu ajutorul leilor

Page 53: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

106 MIRCEA VUITANESCU / UIIiMUI cllViNI

decontali, Ei, in al doilea.rind, pentru restabilirea pozilieistatutare a B. N. R., in sensul ca efortul de emisiune Ecutde ea sd-i fie acoperit tehnic prin resorbirea soldului de R M.de citre importatori, fie prin amperirea Bincii, in pro-porlie statutara, de catre nemli, cu aur sau cu devize libere.

ln sfirgit, el urmdrelte sd inliture efectul disparititiipr4urilor Ei revizuirea cunului mircii, intemeiati pe ele.

l. In acest scop, Ministerul de Finante a propus, in-cepind incd din primivari, cind se ceruse Ei se oblinrse denemli sporirea plafonului de decontare de merci d6cope-rit de la 50 la 1fi) milioane R. M., o serie de misuri concu-rente, destinate sd absoarbi emisiunea fEcuti pentru nemligi s-o transforme in emisiune ficuti pentru nevoile noastreproprii, limitind, in acelagi timp, cererile nemteEti Ei mijloa-cele lor de achizilie pe pialn. (VAe supra.)

a) Pentru a limita cumpdrdturile fEcute pe piagi de ar-mata germani, Ministerul de Finante a intervenit mai intiipe lingd conducerea statului pentru a se lua misuri in vedereainterzicerii cumpdrdturilor directe ale germanilor, introdu-cindu-se prezentarea obligatorie a cdrtii de identitate ro-minegti pentru orice cumpirituri superioari unui anumitcuantum; iar pe de alti parte, pentru a se impune ca toatecumpdriturile armatei germane dih lard sd fie ficute subcontrolul Intendenlei Armatei RomAne gi si fie socotite caexporturi, adici si fie decontate din contingentele de ex-port acordate Germaniei in virtutea acordurilor economice

- ceea ce s-a Ei oblinut.b) In acelagi timp, ministerul cere ca toate cererile Ger-

maniei si fie concentrate intr-un plan prealabil aprobat deautoritilile romAne gi pentru care nemlii se arate, mai di-nainte, felul in care inleleg siJ acopere.

(Ase vedea, in acest sens, notele Ministerului de Finan-le din august gi septembrie 1941, aflate la dosarul ministru-lui meu, generalul Stoenescu, judecat anul trecut la aceastdseclie, acum la Sectia a VIII-a.)

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 107

Realizarea acestor misuri constituie principalul obiectde disculie al negocierilor acordurilor de pldli pe anii794117942 gi 794211943,incbeiate in ianuarie 1942 Ei ianua-rie 1943, pentru perioadele octombrie-octombrie, ale fie-cdrui an.

2. ln acelagi timp, ministerul cere de la nemti acoperiripentru efortul ficut. $i anume, el cere:. a) pentru stat, un credit special de inarmare gi inzestra-re a instituliilor de stat, deosebit de cel contractat la 4 de-cembrie 19210;

b) pentru B. N. R., acoperirea cu aur a soldului emisiu-nii descoperite fEcute de B. N. R. (I4de notele citate maisus, p. 87.)

3. $i pentru cd germanii intirzie in acordarea acestor ce-reri, avind aprehensiuni si acorde, pe credit, armament li-vrabil in !ari, de care se tem ce ar putea fi folosit contra lor,gi adoptind teoretic o pozilie fhlig ostild reguldrii socoteli-lor internaJionale cu aur, Ministerul de Finanle purcede,de acord cu B. N. R., la transformarea, pe nesimlite, a emi-siunilor fecute pentru nevoile armatei germane in emisiunifecute pentru nevoile statului romAn!

$i iatd cum:In acelagi timp in care cere germanilor furnituri noi pe

credite Ei aur pentru acoperirea statutare a emisiunilor delei ficute de B. N. R. pentru ei, statul ia cu imprumut de laB. N. R. mdrcile primite de la nemli, inlocuinduJe, in aco-perirea bincii, cu bonuri de tezaur gi folosggte, el, acestemdrci ca si cumpere cu ele bunuri de investitie din Germa-nia, pentru investiliile instituliunilor sale.

in acest fel, finantarea descoperitd a armatei germanede cdtre B. N. R. se transformd intr-un imprumut in R. M.fdcut de aceastd bancd statului romin.

Acestea sint cele doui credite inteme de mdrci, primitede Ministerul Finanlelor de la B. N. R., gi-anume: creditele

Page 54: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

108 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

de 250 gi de 400 milioane R. M. imprumutate de stat de laB. N. R. in 1941 Ei 1942. Situatia lor e anexati memoriuluidepus de mine la procurorul Cabinetului XII Instruclie.

Statul le-a folosit pentru plata diferitelor bunuri de in-vestilie necesare autoritllilor publice. (inzestrarea agricultu-rii, clinici medicale, drumuri, armament, C. F. R., P. T. T. etc.)

Rezultatul concurent al acestor misuri este cd, in ace-laEi timp in car6 Ministerul Finantelor cere gi obline de lanemli un credit nou de 600 milioane R. M. - sporit apoi la900 milioane R. M. (mai tirziu la I 050 milioane R. M.) -Ei in vreme ce el obline de la nemli mai.intii doud, apoi trei$i pe urme opt vagoane de aur $i devize, spre a acoperi emi-siunea fdcutd pentru ei de B. N. R., statul romin consumiin realitate soldul cliringului pentru nevoile sale proprii,punind pe nemli, la sfirsitul anului 1943, in situalia de a fiefectuat liwdri de bunuri pentru peste 12 miliard R. M.,mai mult decit am primit, gi de a fi acoperit, in acela5i timp,tehnicegte o emisiune corespunzitoare unui sold creditorin cliring, f6cuti initial pentru ei, dar care - prin jocul con-curent al celor trei pirghii ale sistemului - incetase si maiexiste in realitate in favoarea lor.

Emisiunea fhcuti ini(ial pentru nemli, egali cu soldulcreditor al cliringului B. N. R. fali de Germania, era astfeltransformatd intr-o emisiune flcuti pentru nevoile propriiale statului roman; de weme ce ac€st sold fusese o datdacoperit de nem[i cu mirfuri livrate pe credit, extracliring;feri ca totu$i situalia lor aparente, de drept, de debitori aicliringului si se schimbe. (A se vedea schema operaliilor ingraficele urmitoare depuse la dosar.)

Aceasti situalie permitea ministerului si stiruie in ce-rerile lui de acoperiri,

Trec, fird si insist asupra caracterului dramatic al nego-cierilor, care, de doui ori, aveau si duci la tensiuni politicegrave intre guvernul roman Si c€l german, culminind unul

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 1@

cu demisia risundtoare a unui ministru al Economiei Na-

lionale, speriat ci nu ni se admit indatd cererile; celllalt, cueliberarea din laglrul in oare era delinut a lui Horia Sima,ca amenin[are fagi de guvernul romdn, daci nu-$i-retragepreten!iunile.

Trec gi asupra caracterului pasionant al negocierilor,descrise de mine pe.larg in memodul inaintat procuroruluianchetator, dupA.cum trec gi asupra condiliilor neob\nuiteale creditului, din care numai o jumetate trebuia rambursatefectiv in $apte ani, restul fiind lichidabil la pace, in condiliialeatorii.

Las la o parte cond(iile in care s-a oblinut dobinde lasoldul rdmas descoperit, atunoi cind ac€sta se epuizase inrealitate, precum gi imprejurdrile in care - impotriva tutu-ror agteptirilor - am izbutit sd dobindim aurul, fbri a ac-cepta totu$i condi(ia siae qw non cerute de nemti, a de.contirii nelirnitate de R. M. de cdtre B. N. R.

Sint acestea desigur pagini de istorie economici, care igivor gisi cindva istoriograful cari si le puni in lumind, prinprisma acestui proces, Ei tristegea Ei rnirelia lor.

Relin numai atit.Ci, in acelagi timp in care Ministerul Finantelor reugea,

incepind din noiembrie 1941, si puni friu cererilor germa-ne de decontare descoperiti gi sd-i facd si pliteascd in leitoate arieratele datorate autoriti! or, el izbute4 din a douajumetate a anului 1942, fiind inci ministru generalul Stoe-nescu (situalie continuati apoi gi sub ministeriatul Neagu),si faci pe germani sd acopere cu mlrfuri germane toatesumele ce li se puseseri la dispozilie in cliring, descoperit,in perioada verii 1941, transformind astfel fiaanlarea arma-tei germane intr-o finanlare a nevoilor proprii gi obtinind,pe deasupra, de la nemti, acoperirea cu aur a rinui efortcare, in realitate; in urma acestor acoperiri cu bunuri, numai era ficut pentru dingii.

Page 55: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

110 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul clvint

' Care a fost rblul meu in aceastd bitdlie economici?AcelaEi!

. N-am dat, in tot ac€st timp, direct, nici un ordin de fi-nanlare a arnatei nemlesti. Iar de transnis, nu s-au trans-mis, prin cabinetul meu, in aceaste perioadi, decit trei.Toate, in lipsa ministrului gi cu Etirea lui (cumam vdzut). $i,din ele,nici unul in faza ahterioari rdzboiului.

- in schimb, prin decizii, note, rapoarte, discutii cu mi- .

nigtrii mei Ei cu conducitorul statului (sub supravegherealor) Ei prin instrucliuni aprobate de rniniEtri, dar ideseaplecate de la mine la Cabinet, piin disculii cu expertii ger-mani trimigi si limureasce o situalie care li se pirea iothaiciudatd (Ei actele prezentate de mine Cabinetului )flI In-struclie o ateste origicui) - sint unul din cei care au iniliat,studiat ori sprlinit realizarea optime aproape a tut;rormisurilor luate in aceasti betelie.

Am sustinut pe negociatori, am rezistat la contrapre-.ten(ii, am lledat contra celor sceptici gi, cind negociatorula venit de la Berlin, cu .primele doui vagoane de aur, inRomdnia, in ianrl"rie 1942, m-am dus si-i intimpin peno-nal, la gari, agteptind o noapte intreagi" pe un frig de -2f C,sosirea trenului introienit, care-l aducea impreund cu roa-dele luptei noastre.

Evoc controversa mea cu dr. Blessing expertul docto-rului Schacht, care descoperise situatia gi venea si ne cearisi suspendim investigiile proprii.

Am argumentat atunci, contra lui - advocaAts diaboli

-, ci finantar.ea se fEcuse in realitate pentru nevoi nem-leEti gi am reugit sd impiedic sistarea investiliilor!

Era in noiembrie 1941!Este aci o pagind - repet - pe care mi mindresc ci am

treit-o pentru lara riea, care mi va face sd mi 1in drept subpovara oriciror Ianluri cu care cineva gi-ar inchipui ci poa-te sl-mi incovoiascd mindria de a o fi trdit!

ulrirnul cuvlnt / MIRCEA vulcANEscu r11

Nu gtiu cite bitdlii au c\tigat romAnii in acest rizboipierdut. Dar gtiu cA c€i care au cizut departe pot fi incre-dinlali ci interesele lor n-au fost tridate de cei rimagi ina-poi si le apere faSi de foEtii aliali de ieri.

Faza a III-aa) Perioada ministeriatului Neagu

Vin acum la ultima fazi" caragteristic5 sfiNitului minis-teriatului Neagu $i ministeriatuhii Netta.-

Aci, tabloul se ristoarne dintre dati gi cerul se acopericu nori ameninptori.

Refluxul armatelor germane invihse in Riserit se abatepepimintul Moldovei, inlocuind perioada de aqalmie a ce-rerilpr germane cu nevoi imperioase ce s€ cer implinite: peloc, sub amenintarea revolverului gi, sus, sub 6algnintareaocupaliunii larii (stenoganrele din 12 ianuarie 9i 25 mai 1944.).

lnci inainte de a se produce aaest reflux, nemlii s-autrezit $i au descoperit ce au fost inEelali in a$teptdrile loranterioare gi picilili, acoperind cu aur un sold fictiv.

Violenli in manifestarea lor, ei incep negocierile dintoamna anului 1943 sub auspicii foarte sumbre.

Acordul anual, a cdrui semnare intirzie din octombrie1!43 pintr in februarie 1944, ameninli si ne i4puni shrcinigrele. Nemlii nu mai vor si audi de acoperirea soldutui laB. N. R. Ei nici de liwdri de aur. Ei cer contingente de ex-port mari, menite sI acopere nu numai balanta dreap6; darsi facd ca Rominia sd le gi restituie tot c€ au'liwat in plus,anul trecut. Pretind chiar - ca gi domnul procuror!. - casoldul cliringului, tot, si fie folosit la stingerea creditelordate de ei gi B. N. R. sd restituie aurul care i s-a dat degeaba-

Moment dramatic, cici germanii igi sprijini cererile peameninliri strevezii. $i, ca culme, enervat, conducitoiulstatului rupe punlile {e inlelegere, alungind din cabinetulsiu pe primul delegat german renit sd-l ameninle cu oorparea.

Page 56: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

1r2 I4IRCEA VUITANESCU /Ulrimul cuvifl

Ministerul de Finante intervine atunci din nou Ei, cu in-genidzitatea gi sagacitatea lui, ministrul de atunci salveazisituatia, oonoepind un nou sisterl care, aparent, da satis-faclie nemlilor, dar in fond va permite Rominiei si conti-nue a primi aur Ei a primi gi armamentul pentru acoperireaplanului de dotare, a cirui implinire grdbiti il apas5, datifiin! precipitarea evenimentelor, care il fac necesar.

In aceasti solu(ie, perfect studiati:1. soldul nu S) va mai compensa cu cliringul, cu{n cer

nemtii;2. totugi, soldul in cliring e blocat.pentru minister, care

nu mai poate imprumuta R M. de la B. N. R., in cursulanului contractual;

3. armamentul va continua si fie liwat pe credit, careeste sporit de 1a.9fl) la 1 050 milioane R. M.;. 4..nerroile de finanlare ale armatei germane nu se vormai amperi de B. N. R., cu care nemtii nu mai vor si aibdde-a face; ci direct de Ministerul de Finanle, care ii va dei-chide, in acest scop, un credit, in lei, egal cu creditul nou dearmafient convertit de ei ministerului.

Credit contra credit deci. (Dar rninisterul ia ac€st credittot de la B. N. R., aqa ci numai forma e schimbati.);

5. furniturile armatei geimane vor fi toate considerateca exporturi in contingent;

6. cliringul va functiona echilibrat, dar scdzindu-se dife-renla exportati in plus de nemti anul precedent, reparti-zatd pe toate perioada, aEa ca si reapari soldul la sfirgit;

7. prestaliile se vor controla lunar, efectuindu-se numaipe misuri ce se execute liwarile;

8. B. N. R. nu i se va lua indirdt aurul dat; dar nu va maiprimi altul de la nemli (c€l putin in aparenld).

S-ar pirea cd toate avantajele acordurilor precedentesint pierdute.

Nu! O razi, in acest intuneric!;

UIIiMUI CUYiNt / MIRCEA VULCANESCU 113

9. Romdnia, cireia i se refuzd aurul pentru acoperireasoldului B. N. R., ca in trecut, geseste o alti iegire.

Ea pretinde de la nemli, li obline, asigurarea unui tran-zit de export spre !drile cu devize libere (Elvelia gi Suedia),tranzit pe care nemlii il controleaz6, egal cu'E/o dinvaloa-rea contingentelor acordate lor.

Numai astfel, B. N. R. va fi in mdsurd si-Ei efectuezeefortull

10. dar, acest tranzit nemlii trebuie si se oblige sdJ asi-gure, sub sancliunea sistirii livririlor urmitoare ale cotelordin contingentele care li s-au acordat;

11. germanii dobindesc, in schimb, o favoare, care esteinsd Ei o obligalie p€ntru ei. Aceea c6, dacd nu vor, ori nupot, se ne asigure tranzitul, ei au facultatea sd preia ei cotade export spre lerile cu devize libere, pldtind insd ei, cu de-vize libere, aceastd cote;

12. spre a nu fi la discrelia lor, in acest caz, ei se obligdsi cumpere airaste cote, la prelurile cele mai bune obginu-te de guvernul romAn in lirile cu devize libere, prin tratati-ve directe.

in acest fel, situalia se restabile$te in favoarea econo-miei romdneEti, prin efortul ingenios al Ministerului de Fi-nante.

Este adeverat ca nemlii nu mai acordi nici un sold.Dar, practic, situalia este aceea$i.

$i acast lucru singur importd!Cici, spre a-gi obline contingentele de export consim-

!ite, ei trebuie ori sd ne asigure tranzitul in lirile cu devizelibere - pentru 25/o din contingentul lor -, ori si pli-teasce ei aceastd coti cu devize.

Acoperirea statutari a B. N. R., pentru efortul fdcutprin Ministerul Finantelor in favoarea armatei germane,este iardEi asiguratd; cu toate ci creditul in lei oblinut destat de la B. N. R. pentru armata germani este deja acope-

Page 57: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

114 MIRCEA vulcANEscu / ultimul cuvint

rit o date de nemli, prin liwiri, egale pe credit, de arma-ment, pentru nevoi proprii, romAneEti.

Acesta este acordul semnat in ultimul moment, cu o sdp-tdmind inainte ca refluxul nemtilor, dupd infringerea de laUman, si creeze o situalie noud.

O sdptiminl sI fi intirziat semnarea lui, Ei nemlii ar firefuzat-o!

b) Perioada ministeriatului Netta

Am vizut cd, potrivit acordului din 9 februarie 1944,germanii puteau achiziliona bunuri in tari, plitind cu leiprovenili din trei conturi diferite:

1. O dati, cu lei provenigi din sumele puse la dispozilialor de Ministerul Finanlelor, din creditul de 18 miliarde acor-dat drept contraprestatie romineasci la liwdrile gennanede armament, efectuate in contul creditului echivalentconsimlit 3e Germania, gi numai pe mdsuri ce Ministerulromdn al Inzestrdrii asigurd receptionarea acestor lirdri;

2. a doua oari, cu lei aflali in contul de cliring provenilidin plitile importatorilor romini din Germania gi destinateplilii exporturilor Ecute in Germania, in contul contingen-telor;

3. a treia oard, nemlii puteau cumpdra cu leii provenilidin decontarea de cdtre B. N. R a devizelor libere, pe carele-ar fi virsat substituindu-se ca achizitori exporturilor intranzit pentru valoarea a 25Vo din contingente spre tirilecu devize libere, conform prwederilor amrdului.

Este ceea ce ministrul Aprovizionirii spunea, plastic, indeclaraliile evocate aci, ci ,,nemtii sug.din trei tite".

Incepind din momentul refluxului trupelor germane inretragere spre tari, germanii incep si se afle cu aprovizio-narea trupelor lor din lari intr-un serios impas.

Ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 115

Sumele prcvizute in amrd pentru finanlarea armatei ger-mane sint cu totul insuficiente pentru aprovizionarea tru-pelor lor tot mai numeroase, aEa ci germanii sint nevoili sefoloseasci, pentru aprovizionarea acestor trupe, o parte aproduselor achizilionate in lederea exportului in Germania

Mecanismul acestei lreceri a aprovizionirii armateigermane era relativ simplu, de weme ce aprovizionirile ar-matei germane se decontau in contul contingentelor de ex-port prevezute in amrduri.

Pentru a inlesni aprovizionirile pe teren, Ministerul deFinanle, prevdzdtor, instituise, incd din weme, de acord cuconddcerea statului, un nou sistem de achizilie, cu plata inbonuri puse la dispozilia armatei germane prin ofileri romfide intendenli, detaEali pe lfugn marile unititi nemle{ti.

Ac€ste bonuri se c€ntralizau de cltre acesti ofiteri deintendentd roniini, trecindu-se in contul exporturilor dincontingentele mnsimlite Germaniei prin acord.

Bonurile se decontau statului roman de nem1i, pe va-loarea lor intreagi, in weme ce statul rornin lichida pe de-tentori, treptat, IErd ca nemlii sd beneficieze astfel de inles-nirile de credit asigurate pe aceasti cale statului romin.

In acest fel, nemlii ajung se epuizeze, repede toate dis-ponibilitdlile lor din primele doui conturi.

In schimb, ei nu asiguraseri incd tranzitul spre lirile cudevize libere al cotei de 25Vo gi nici nu preluaserd aceastdmti asupra lor, lisind B. N. R., sub acest raport, in defi-cienld.

Aplicarea acordului din 9 februarie 1944 se gise$te ast-fel in impas. Pe de o parte, nemtii pretind sporirea contin-gentelor necesare armatei lor. Pe de alti parte, MinisterulEconomiei Nalionale gi B. N. R, pretind executarea preve-derilor acordului privitoare la tranzitul, garantat de nemli,citre lirile cu devize libere.

In sfirgit, Ministerul Aprovizionirii refuzi sd asigure si-multan gi o crqiere a contingentelor afectate armatei ger-

Page 58: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

116 MIRCEA VULCANFJCU / Ultimul qrvinr

mane $i o acoperire a cotei necesare exportului spre tirilecu devize libere.

Acordul din 9 februarie este ameninlat de a nu mai pu-tea fi executat.

Ca culme, sub presiunea nevoii, trupele germane, aflatepe teritoriu, incep si jefuiascd.

Pentru a face fale situaliei, subsecretarii de stat ai Eco-nomiei Nalionale, Aprovizionirii $i Finanlelor - care se

intilnesc azi aci, pe banca acuzdrii - se intrunesc intr-oconferingd la Ministerul de Finanle, la inceputul lunii mai19214, intocmind o nota comune, prin care propun, ca sin-guri solulie pentru finanlarea aprovizionirii suplimentarea armatei germane, ca Germania sd preia, asupra ei, cotade 25Vo exportabili spre {6rile cu devize libere, al cdrortranzit se angajase sl-l asigure, depunind ea ins{i acestedevize libere, conform prevederilor acordului.

Ministrul de Finanle admite solulia Ei - cu toate pro-testdrile vehemente ale germanilor, care se pling cd Rominiale cere si pliteasci cu aur aprovizionarea unor armate carelupt[ si-i apere teritoriul - izbute$te se o impund condu-cerii statului, care - la rindul sdu - o impune germanilor.

Constringi de situalie, germanii incep sd verse regulat inElvelia aur, in contul statului romin, pentru plata produse-lor astfel achizilionate.

in acelagi timp, Ministerul Finanlelor dispune centrali-zarea - prin organele Ministerului de Interne - a tuturorpriddciunilor qi rechiziliilor abuzive ficute de germani,computindu-le, de asemeni, in sarcina contingentelor deexport consimlite Germaniei, prin acord.

Aceasti solulie ingenioash, care face pe nemli se pld-teasci cu aur aprovizionarea suplimentard a trupelor lorcare lupta pe teritoriul romdnesc qi care restabileEte, cutoate gravitatea situaliei, posibilitatea lerii de a primi, pen-

ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 117

tru exportul sdu, aur, iirtr-o [ari neutrd, a fost considerati, .

prin absurd, de actul de acuz:;re c o invinuire in sarcinaministrului de Finante Netta, ci ar fi acordat nemtilor con-tingente suplimentare; uitindu-se cA ac€stea aveau dreptcontraparte o cantitate suflimentari de aur gi devize libereprimite de statul romin gi ci aceste liwdri, pretinse supli-mentare, nu erau in realitate contingente suplimentare, cinumai cota de 25 Vo in deize libere, al cirei tranzit se anga-jaserd siJ asigure, prin acord, pus5 in sarcina nemlilor, contraacestor devize, printro miiastri interpretare, in faroareaRomiiriei, a clauzblor acorduldi din 9 februarie 1944.

Ultima depunere de aur, in Ehrc(i4 confirmatl de B. N. R.,a avut loc in preziua datei de I august 19.14.

Rolul Ministerului de Finanp, in aceasti perioade, constedeci din controlul €xecutlrii acordului de la 9 februariel9zl4 Ei din gisirea unei solulii ingenioase, care sd permitdaplicarea acestuia in avantajul RomAniei, intr-un momentde blocare aparente a conturilor lui, cind se putea strica totul.

A&sta este ultimul act al.finanlirii armatei germane,cel mai dureros resimlit de mnducerea politici a acelei gdri, a

clrei nemullumire s-a manifestat gi in ultima intrevedere aei cu conducdtorul statului romin, la inceputul lui august1944.

Daci Onorata Curte vrea si-gi dea seama de inpreju-ririle in care a alut loc ultimirl aci al dramei, ea poat6 si serefere la disculiile drbmatice ale gerlinlei din 12 ianuarie 1944a Consiliu.lui de Minigtri, cind se discuE sistemul bonurilorde platd; sau la disculiile din gedinta din 25 nai 1944, cindconducerea statului pune in vedere Consiliului ameninla-rea cu ocupalia la care este expusi, daci nu se ajunge grab-nic la o solu[ie.

Ocupalie care - daci s-ar fi realizat - ar.fi dispirurorice posibilitate a intoarcerii de la 23 august l9zl4!

Este aceasta o activitate de aservire?

Page 59: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

rrS MIRCEAVULa{NESCU /UltimulcLint

Este un act de militare peotru hitlerism?. Este un act de contribulie la pregetirea sau desivirgirea

permiterii intririi armatei gerurane pe teritoriul ldrii?FJte un act de complicitate la hotirirea de a continua

rdzboiul?

NU!

Este b activitate curat romaneascS, de apirare exclusivia intereselor 1drii, intr-un sector limitat, fali de aliafii eiocazionali de ieri - 6cutE cu grija de a menaja lirii maxi-mum de'avantaje, fEri a pierde insi din vedere esenlialulcare consti din asigurarea cu orice pret a conditiilor menitesn pennitd lirii iegirea din conflict la timpul potrivit.

Daci cei care au colaborat la oblinerea strilucitelor re-zultate aretate ai fi sabotat activitatea lor, crede OnorataCurte cd faptul lor ar fi putut aduce ldrii evitarea unui de-zastru sau o pagubd mai mici, de cit a adus Eri voia lor?

NICIDECUM!

El ar fi dus numai la ocuparea lirii de germani, ocuparesub ameninlarea cireia am lucrat necontenit gi pe care laraa evitat-o totuEi, cu toatd indrizneala cu care fiptaEii aces-tor negocieri Si finantiri au aritat-o in pretentiile lor: dato-riti felului in care au Etiut si-gi strecoare aceste pretentii,impletinduJe cu interesele de moment ale advenarului,.spre a face totugi si triumfe scopurile proprii ale Jirii lor.

Sintem totugi datori si spunem aci, cu toati umilinfa, cdavem sentimentul ca toate rezultatele strilucite pe care le-amoblinut nu se datoresc numai rivnei Ei priceperii gi nici nu-mai ingeniozithlii noastre, a @lor care am dat Ei cigtigat aceas-tA betilie economici, atit cit se datoresc felului in care afost preluiti jertfa celor cdzuti pe cimpul celeilalte bitilii.

ultimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu r19

Ceea ce linem si evidenliem aci este numai faptul cinoi, cei care am apbrat acasi, fa1{ cu fostul aliat de iefi,interesele economice ale celor clzuli departe, nu am inEe-lat nidejdea lor $i am.luptat gi noi lupta noastre, cu succespentru lara noastre.

$i dacd noi am avut, in cele ce am incercat aci, izbinda,pe care ei nu au avut-o, noi $tim cd le-o datordm totusi pe anoastrd intii lor, gi, de aceea, departe de a ne fili cu ce amfEcut faJd de dingii, inlelegem numai sd le ddm aci socoteali.'Iarte-ne

Curtea, dacd - folosind prilejul judecilii ei -ingelegem sd ne facesr aoeastd datorie!

C. Incadrarea speciald tn prevedeile art. 1, aiin. agi 2, alin. a din Legea nr. 312/1945 .

Onorati Curte,

Poate fi considerati activitatea mea in cadrul convenliilor economice, sau in legituri cu finanlarea armatei ger-mane, ca un act de militare pentru hitlerism sau ca un actde militare pentru pregetirea sau desdviryirea actului depermitere a intririi armatei germane pe teritoriul lerii, ca ocontribulie a mea la aceasti permitere prin acte proprii, orica un act de mmplicitate la hotirirea de a continua rEz:boiul?

NU!

Militarea, Onoratl Curte, dupi diclionar, inseamnd ac-tivitate luptatoare. Acliune dusi in contra unor potrivnici,pentiu a face si triumfe anumitB smpuri gi valori categoricimplicate in acliune. Militarea este un act de faptuire unitcu afirmalia indisculah e a unui scop.

Un militant poate intreprinde Ei o activitate clandestine.Dar, in clandestinitatea actului militant subzisti afirmaliafiligd a scopului. Poate existi deci o activitate clandestine a

Page 60: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

120 MIRCEA VUTrANESCU / Ulrimul c-uvinr

unui militant. Nu poate insi sd existe militare clandestinlTocmai pentru cd actul de militare implicd existenga uneiafirmalii categorice a unui smp pentru care militezi.

Cind se pretinde, deci, ci cineva militeaze intr-un anu-mit scop, pentru a se dovedi cd el militeazi intr-un anumitsens, nu ajunge si constali ca faptuie$te intr-un sens anu-mit din intimplare, sau ci ftptuie$te intr-un sens, dar in altscop decit cel pentru care fbptuieEte, ori se pretinde ci ftp-tuie$te. Trebuie si dovedeEti ci lupta ce se di, se di pentruun anume scop $i nu pentru altceva. Numai cel care-gi in-su|e$te scopul poate fi socotit militant; ci nu cel care con-tribuie, intimplStor, la realizarea unui lucru; dupi princi-piul rezultatelor.

Imi amintesc de o imprejurare care limureEte foartelimpede acest fapt: acum weo 17 ani, la Fundalia ,,Carol I",o asocialie din care fbceam parte organizase, intr-un cicluconsacrat marilor personaliteli contemporane, un sirnpoziondespre knina.

Se Etie ce este un asemenea simpozion! O tezh este in-f6tigati auditoriului, nu dogmatic, de un singur vorbitor, ciprivitd din mai multe perspective, fiecare prezentati, cu ar-gumentele respective, de citre alt vorbitor. Auditoriul as-culti Ei trage singur concluziile. Este o formd de educaliedemocratici, folositd mai ales in Occident, a cirei aclimatizare se incerca atunci la noi.

Unul inEliEa, in ac€asd dezbatere, pe lrnin, aEa cum ilvedea burghezia; altul, aqa cum il vedea social{emocralia;altul, aga cum il ledea tirdnismul; altul, aga cum il vedeafascismul-

imi revenise mie sarcina - ca sociolog - sd de,schiddezbaterea, infll\ind tema disculiei inse$i: teza leninistb.

Apiruserd mai multe cir1i, in Apus, despre istoria vieliilui lrnin Ei, de curind, cartea lui Stalin:. hoblemele leninis-mului, azi atit de cunoscuti, se tipirise in nemleEte in co-leclia,,Marx-Engels'i.

ulrimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 12r

imi revenise sarcina, grea pe atunci, sd infEliEez, pentruintiia oard intr-o dezbatere publicd la Fundalia ,,Carol I",istoria vietii unui om gi esenla unei doctrine, a cirei pre-zentare era, pe atunci mai ales, un lucru clandestin. (Orga-nizatorii au $i avut atunci de-a face cu autoritetile $i cu pre-sa de dreapta.)

incercasem. insi sd-mi fac datoria de luminare a publi-cului, expunindu-i obiectiv,,,impogriva propagandei intere-sate, a calomniei gi a prostiei", cum s-a petrecut unul din,faptele cele mai insemnate ale istoriei contemporane gi ca-re erau intenliile exacte, dupd propriile lor mirturisiri, alecelor care l-au fEcut. Nu gtiu cit am reugit, dar astea imierau intenliile.

Ei bine, la sfirEitul acelei disculiuni, imi amintesc ci s-a

ridicat din sali actualul ministru de Justilie, domnul Pitrig-canu, pe atunci simplu militant al partidului comunist, Ei a

cerut si vorbeascb gi dinsul.I s-a dat acest cuvint.

$i-mi amintesc c5 gi-a inceput pledoaria pentru Lenin,zicind:

Prezcnlarea obiectivd a tezei leniniste Ei infdligareaistoriei lui, oricit de corect ficutd, nu-i tot una iu actul demilitare pentru leninism, pe care nuJ poate face decit acelacare ii-a insuEit scopurile lui. Ci nu acel care - pentru altemotive, fie ele chiar intenlia onorabili de a limuri publiculasupra unor adeviruri - se afli adus a le expune gi a leapdra impotriva a'ltei teze. De aceea - continui Domniasa - este locul unei apiriri a lui Irnin in fala tezelor ceprezintd, nu in perspectiva altui scop, fie el chiar adevdrul,ci in perspectiva scopurilor lui, pe care nu o poate facedecit un militant, adici un luptitor care a aderat fl1i5 Ei ca-tegoric Ia scopurile leninismului.

$i a ficut apoi aceasti inflliEare pasionati, militantd, a

tezei sale!

Page 61: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

I 22 M IRCEA VULCANESCU / UIImuI cuvinl

Am amintit aceasti intimplare, nu atit pentru pitoresculei - vizut acum din depdrtarea aproape a unui sfert devcac -, cit pentru a evidenlia necesitatea cu care adeziu-nea expliciti la un sistem de scopuri este cerutd de actul demilitare. Chialcind el ar fi clandestin!

Nu poate fi socotit act de militare, un act in care maimulte vointe se intilnesc, avind fiecare alt obiect, in sdvir-Eirea aceloragi fapte.

Tot aEa cum nu existi nici complicitate daci nu existdconivenli frauduloasi, adicd unitatea de voinli pentru se-virgirea infracliunii, chiar daci existe acte materiale de co-participare la sdvirgirea unui delict.

Etica cunoaSte fenomenul, astizi clasic, al ,,eterogoniei"sau al ,,politelismului" - actul in care doui voinle convergsub raportul mijloacelor materiale de execulie, dar divergsub raportul smpurilor urmdrite. Intilnirea in folosireaaceloraEi mijloace, in diversitatea desevir$ite de scopuri.

Cum s-ar putea confunda cu o coincidenld de scopuri Ei'de finalitdti ceva care nu este decit o intovdriEire de mo-ment in savirsirea aceloraEi acte Ei in folosirea aceloragi mij-loace determinate de nevoi cu totul deosebite? Cine ar pu-tea mnfunda ,.Unirea in cuget Ei simtiri" cu ,,lntovdrigireacu diavolul ca sd treci puntea"? La fel, cine ar putea invinuide complicitate la furtul sivirgit de un pompier in tippulstingerii unui incendiu, pe cineva care lar fi linut scara,ajutindu-l astfel sd se urce si stingd focul?

Nu, Onorati Curte!SivirEirea de acte materiale nu ajunge aci!Crea ce ar trebui dovedit, pentru a se putea afirma ci

existd militare sau complicitate, este existenla unei intenliiindiscutabile Ei luptdtoare in cazul militdrii, in vederea rea-lizirii scopurilor hitlerismului- pentru ca actul se fie so-cotit militant!

Discerndmintul intenliei fiecdruia, in aceastd situalie,este desigur o sarcind subtili, Onoratd Curte, dar este o po-

ulrimul cuvlnt / MIRCEA vulcANEscu 123

vari vrednicd de maiestatea suverani a Justiliei. Ea estg dedomeniul acelei verire morale - adevir moral - de carevorbesc francezii, care tilnelte cu veracitate din masa tutu-ror documentelor, care, in domeniul negocierilor (unde,vorba poetului, limba a fost datd omului tocmai spre a-$iascunde mai bine gindul gi unde platesti deseori cu un com-pliment o renun!are de principiu), trebuie totdeauna si in-vdluie intintiile adevirate sub voalul perspectivelor carepot face ideile acceptabile.

Acest adevdr moral existi, in cazul nostru, netigdduit!El izvoriEte nu numai din convergenla tuturor eforturi-

lor, nu cdtre asigurarea tuturor mijloacelor in vederea con-tinuirii rizboiului; ci cdtre apdrarea tdrii de cdtre aliat, ca Eicitre asigurarea libertilii de acliune politici Ei economicda terii $i chiar de pregetire (fali$n intre noi, clandestind falide allii) a ieSirii noastre din rizboi.

Ea se videEte din coniven3a, care nu are nevoie si fiemdrturisite, dar care !i$ne!te totuli din fiecare act prin careunul zice: ,di-mi" Ei altul: ,,n-am" - h intentia de a aparainteresele lirii fald de aliatul de ieri, ca Ei cum ar fi fost ad-versar, care era chiar adversar in aceste discutii.

Dovadi cd coincidenla intimpldtbare de.acliune cu ad-versarul este numai o intilnire nevolnici de mijloace, ci nuo intilnire voitd de scopuri.

An impletit dinadins, aci, tot ce se leagi de intenlie Eide scopuri in actul de voinli, atit in ce privegte militarea, citEi in ce privegte complicitatea, cu toate ci elementul deafirmare categoricd a scopului este necesar in militare, pecind in complicitate poate lipsi, cu condiJia sd existe totuEidovada lui netegdduite.

[,e-am impletit, spre a nu obosi Curtea, repetinduJe inftecare caz, convins ci ea va face u$or aceaste despletire,repetind cele spuse aci pentru fiecare cap de acuzare.

l-e-am mai impletit Ei pentru ce s-a ceutat dovada mi-litirii gi complicitilii, nu in acte 61iEe de militare, ci deose-

Page 62: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

124 MIRCEAVUIfANESCU / Ulrimul cuvinr

bit de ac€stea, Ei chiar impotriva lor, in acte de execu$ie.Este logic ca, in acest caz, se se caute, in legituri cu fiecarefapt imputat, daci el cuprinde, micar implicit, intenSia in-criminati, sau dacd, dimpotrive, chiar atunci cind ar puteafi presupusd aparent, faptele s€ gisesc justificat€ explicit inalte penpective.

Ce sint toate limuririle date in fiecare caz, ala cum re-ies din acte, asupra urmdrilor posibile ale fiecirei misuripropuse de mine, in perspectiva intereselor pur romineEtigi in opozifie cu cele germane, chiar atunci cind actiunileconverg, decit grija de a nu se confunda o invoiali fEcuti denevoie asupra rnijloacelor, cu o coincidenJl esentiali de fi-nalitdti?

De ce, cu prilejul unor lucriri de colaborare in mnstrui-rea aeriani defensivi, subsecietarul de la Finanle propu-ne, impreund cu cel de la Aer, si se numere nemlii din Sard. gi cei de pe aerodroame?

De ce cere aur, ardtind ce sensul ac€stei mesuri este seoblinem emanciparea economici la pace, din sistemul pecarel exclude?

De ce propune verificarea prelurilor reciproc€ in pres-taliile de petrol $i armament?

De ce se opune demntdrii nelimitate sau urcdrii cursu-lui mdrcii?

De ce aratd ci armamentul este bun folositor in raportcu scopul la care este folosit, generind astfel deosebirea,care a devenit apoi de stil, intre armamentul folosit pefront gi cel

"propriu"?De ce spune ministrului sdu si nu vorbeasci prea tare,cind acesta cere ca mobilizarea si se faci numai in interior?

De ce cere limitarea cumpiriturilof armatei nemle{tiprin Intendenla Romini?

$i de ce - in gedinla din 12 ianuarie 1944 -, dupi ce apropus plata cu bonuri in loc de bani, spune ci in acest fel

UhiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 125

populalia (care nu cunoa$te bonul, dar banii da) va Eti maibiie sd se apere ?

Toate ace.stea nu spun nimic?Nu sare in ochi scopul comun al acestor mesuri, de a

deosebi clar interesul propriu, atunci cind se demascd sco-pul deosebit al adversarului?

Domnul procuror a vorbit elogios, in rechizitoriu, de ca-

zul $. N. G. - pe care l-a cdnoscut.A lost oare altul cazul in cursul tuturor acestor nego-

cieri $i activiteli pe care ulterior mi le-a pus in sarcini, dupice domnul procuror al Cabinetului XII, care le examinasepe toate; cu fapte proprii, le-a inliturat ca posibilitdli deacuza!ie?

Fost-a altul cazul Malaxa-H. Q. W., unde eu am redac-tat primul proiect al minutei incheierii C.onsiliului, prin ca-

re acesta a respins - la fel ca la $. N. G. - convenlia ce se

incheiase intii de Pregedinlie?Fost-a altul cazul acliunilor Sociedlii Nalionale de Gaz

Metan, scoase din patrimoniul Societalii Malaxa Si trecutestatului, la stdruinla mea, ca sd nu intre in patrimoniul So-

cietdlii Mixte Rom6no-Germane, care inchiria SocietateaMalaxa?

$i cite altele, gi altele!

$i toate cazurlle in care am lucrat nu au fost la fel?De ce, atunci, aceste acte de execulie si nu fie interpre-

tate la fel gi si se tragd, din ansamblul unei activitdli, o inca-drare care se spulberd la analiza intenliilor Ei realizirilorlieclrui caz in parte?

- Iati de ce insist atit gi cer ca, daci - in urma acestei noiIorme a acuzdrii - Onorata Curte ar inlelege si reSini, dinactivitatea mea, vreun fapt precis incadrabil in textele men-(ionate, sil articuleze 16murit Ei si-mi permiti sI repet, inla{a ei, probele ficute la Cabinetul de Instrucfie, pe care

Page 63: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

Irgea nu pedepse$te, in definitiv, voinla de a continuardzboiul, ci numai actul competent de hotirire.

Precizarea adusi de l-egea nr. 291 este, de asemeni, cla-rd, aici%.

Adevdrul este unul singur, gi el a fost dovedit!Hotdrirea de a declara $i continua rizboiul s,a luat de

singurul care avea acest drept: marqalul Antonescu.h luarea acestor hotiriri nu s-a consultat cupimeni, nu

a cerut nimdnui sd-l ajute, in afard, poate, a ministrului deExterne, cum este firesc! Binuiesc cd nici cu ministrul sdude Rdzboi din momentul declaririi nu s-a consultat, deoa-rece nu l-am vdzut acuzat. Lucru confirmat, de altfel, prininsdEi declaralia fostului ministru de Brterne, pe care amardtat-o.

in ce priveEtg continuarea rdzboiului, se constati dindeclaralia lui Mihai Antonescu,din 1942, ed angajarea gro-sului armatelor romine in Rusia, care a fost interpretate deunii ca o hotirire a continudrii rezboiului, dar care nu e niciea decit un act militar de continuare, s-a fecut tot de Ma-regal singur, in cadrul unoracorduri de Stat Major - chiarEi fdri consultarea ministrului siu de Externe, care a gi pro-testat fe!i$ impotriva acestei situalii (nu gtiu cu citi indrep-tilire reald).

$i nu numai liri consultarea, dar chiar impotriva pireriigefului sdu de Stat Major, scos din armatd pentru aceasta,dupi cum s-a aritat aci.

Cu atit mai mult s-a fdcut fdrl consultarea minigtrilorceilalli, $i mai puSin a subsecretarilor de stat.

Simpla citire a disculiei din stenograma aflatd la dosar,cu privire la finanlarea armatei romdne dupd cucerireaOdesei, disculie in care ministrul de Finanle se videgte in

. completi ignoranld a intenliilor conducerii statului, bachiar se plinge de asta; precum gi lectura rapoartelor dinacea vreme (nota rispuns contra memoriului Blessing), incare ministrul de Finanle expunea situalia finanlelor statu-

lui, intr-un moment in care socotea rizboiul sfirEit, confir-md acelaEi lucru.

La acestea se adaugd dovada trasi din faptul ci trecereaarmatei romine operative de peste Nistru in subzistenlagermani - aga ca aprovizionarea ei si nu mai constituie osarcind a finanlelor publice romine$ti - s-a fecut prin con-vcnlii militare de Stat Major (Becker-$teflea gi Hauffe-Ti-r aranu)l

hlle dovcdesc ca Ministerul Finan(elor a r6mas cu totulin afari dc prr:gdtirt:a gi de sivirgirea luirii unci asemcneahotiirirj. Iar misurile luaf.: cri priviru la situagia monclari gi

l:r ;rdminislrarea tlniinciari s lrrlliunibr ocupate s-au f:lctittlirect de c()nducerca slatului, c()ntra pirerilor ministruluidi,: Finan{c, {:arc s-a opus la schimbarca rublekrr, ca tri lainvr:stitiilc si prclevdrile facute acolo. (O dovadi aver! tetin s{cnograma <cclinlei Cin i2 ianu:rrie 1944, undc sc re-prcqcazii acest lucru. in disculic, reprczcntan{ilor accstuir.inistcr.)

Ai:e1tia au ariit:rt. la tirnp.-- prin raprlartr-'dezvoll:rle--, ci acca administraiic nu sc puleil facc clccit dup.i rcgu-!ilc riizhoiului 1i in pcrspcctiva situa{ici dc a [i obligali de aila scarna dc acc:r zr lrninistra{ic. la pacc - ccca cc prcsu-p,unca, dc pt':1trrnci, cci pulir.r ipotetir:. Jrrcceuparca dc a

ll:c: Iali unur slirgit dcl.riruabil al rizhoiului, a cirui prcsu-prnurr,: a Iost, r.lr aicmcni, rcpi( )ial il ,--c ird uciiti.rrilttr acctluirljrlistcr, (Vori ii stcnograma qr:tlinici di:lcga!iti econolni-ce din prim;-rrarlr lui I944, irt ;arc ii se obiccteazi i:6 vor-Irr.s': rie,.r:a(astioli". ih l,:giluri t:ir i:li;rilc trupelor ncnr-'rr iii ! in rotiagcr!].)

Acuzatia dc complicitatc lii hctirrirca continulrii rirzbo-ruiLri :rdusI conducllorilor h{inistcruiui dc Finanle nu poa-tc lr deci suslinutl, in nici o ipotczd juridicl.

lar in ce prive$te momentul ieqirii din r'azboi din 1944,'s-a ficut dovada cd hotirirea iegirii din rizboi fusese pre-

Page 64: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

130 MIRCEA VUITANESCU i Ulrimulovinr

vizutd inci din 1942,-luindu-se chiar misuri de execulie di-plomarica gi militardidin care unele cunoscule Mini;reru-lui de Finanle Ei la care am participat. (Depozilia generalu-lui Mardare gi a lui Tomoroveanu, privitoare la intrunireadin aprilie 1944 Ia Marele Stat Major.)

S-a mai fEcut dovada cd ieEirea aceasta din rizboi nu afost posibili efectiv inainte de 23 august l9rl4 (depoziliageneralului lronida).

$i am mai fEcut dovada, in sfirgit, cd, in consEtuirea din23 august 1944, de la Snagov, in care s-a pretins - tot feresi se fi fbcut dovada - ci s-ar fi hoterit continuarea rezbo-iului, personal nu am asbtat (depozilia colonelului Davidesor).

In aceste condiliuni, cred cd gi acuzalia de complicitatela hotirirea continuerii trebuie respinii categoric, pentrulipsa elementului esenlial al intenliei gi pentru lipsa de do-vadd.

A,ga cum trebuie respinsi gi acuzalia de permitere a in-trerii armatei germane de citre mine, atit pentru lipsa mi-litirii mele pentru hitlerism, inainte de 6 septembrie l94O(doveditd pe larg in prima parte), a lipsei rdspunderii poli-tice efective (dovediti de maestrul avocat Anibal Teodo-rescu pentru subsecretarii de stat), a neputinlei de a fi per-mis eu sivirEirea unui act petrecut anterior venirii mele laguvern (adresa M. St. M., fila 13, dosar Cancicov), Ei pe ca-re nefinanlarea nu l-ar fi putut impiedica, chiar dacd i-ar fidovedit ci aE fi ficut-o eu; dar Ei mai pulin cind se dove-degte ci n-am fEcut-o!

Colaborarea mea la convenliile in legdturi cu ea, avindalt obiect (gi anume, exclusiv, ipdrareiintereselor'romd-ne$ti de relele mai mari pe care le-ar fi cauzat lirii prezentaacestei armate, prezenfi care nu depindea de finanlarearomAni gi care nu ar fi fost impiedicatd si intre in lipsaacestei finanldri, cum s-a vdzut) - incadrarea activiteliimele de subsecretar de stat in art. 1, alin. a din l-egea nl.312/1945 este inposibild, cum este imposibili Ei incadrarea

UItiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 131

ei in art. 1, alin- b din aceeagi lege, precum Ei in art. 2, alin. a

din^lrgea nr.29111947, pentru lipsa aceloraEi elembnte.In acesle condiliuni, se vede ci argumentarea Secliei a

VIII-a, care incerca sd tragd din participarea ministrului deFinanle $i a mea la finanlarea armatei germane in perioadaanterioard rizboiului, un argument spre a dovedi militareamea pentru hitlerism, in sensul art. 1, alin. a, sau mecarcontribulia mea militanta, la pregitirea sau desivirEireapermiterii intrdrii acestei armate germane pe teritoriul larii

- intrare care, la rindul ei, ar fi pus pe conducdtorul statu-lui in situalia de a declara rizboiul - este inadmisibild.

. A pretinde altceva ar constitui o gravd denaturare a fap-telor, cind e dovedit ci nu am dat, personal, niciodati niciun ordin de finanlare Ei nici nu am transmis rreunul in pe-rioada antebelicd, Ei cind, chiar ordinele date de minister,in acest timp, in legdturi cu aceaste pretinsd finan1are, nusint ordine de finanlare propriu-zisi, ci numai ordine de re-partitie cetre autorit6!ile romAneEti a unor sume deja aflatela dispozilia armatei germane, in virtutea unor convenliisemnate anterior venirii noastre la guvern $i pentru platacetre autoritelile romAnegti a unor servicii deja efectuate inmomentul cind se dideau aceste ordine, in virtutea unorconventii incheiate cu acele autoritdli, tot inaintea veniriinoastre la guvern - Ei IErd consultarea Ministerului de Fi-nan!e.

Tot atit de pulin admisibili este afirmalia Secliei a VIII-ach textul art. 1, alin- a nu ar cere, ca element constitutiv,rispunderea politici, pentru cd alte texte ale l-ngii nr.372ar pedepsi alte infracliuni, in care nu se cere aceastd ris-pundere.

Acest lucru nu este admisibil logiceEte, citi vreme textulart. 1, alin. a cere explicit existenla acestei rdspunderi.

De asemeni, inadmisibild e argumentarea Secliei a

VIII-a care - cu toat€ ce recunoa$te ce textul art. 1 din

Page 65: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

r32 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvint

Irgea nr. 312 vizeazi expres permiterea initiald a intrdriiarmatei germane pe teritoriul ldrii (aEa cum o cere textulinsugi, care vorbegte de finanlarea ,,armatei germane" ingeneral gi nu a fiecdrui element al ei, Ei aEa cum o cere ra-tiunea textului, intrarea iniliald a armatei germane putindsinguri genera o infracliune politicd cauzatoare a dezas-trului lerii, prin alienarea libertelii ei de acliune) - argu-menteaze ca gi cum aceaste permitere ar constitui o infracliu-ne continud; lucru imposibil, pentru acelea$i motive cares-au expus, cind s-a cercetat actul hotdririi continuerii, cuprilejul cercetirii art. 2, alin. a din acee_aEi lege.. Asta in privinla aga-zisei finanlirilz/

Iar in ce priveEte activitatea de control a functiondriisistemului pdrlilor, aceeaEi acuzalie este, de asemeni, abso-lut inadmisibild; de vreme ce se dovedeEte cd toate notele,rapoartele etc. ale ministrului meu cdtre conducerea statu-lui gi ale mele cetre ministrul meu, care le-au premers, nuau avut alt obiect decit:

1. oprirea, ingridirea Ei controlul acestei a5a-zise finan-ldri de citrc autoritilile romineEti;

2. utilizarea R. M. aflate in soldul B. N..R., provenite depe urma acestor operalii, pentru nevoile statului romdn,transformind astfel a$a-zisa finanlare a armatei gennaneintr-o finanlare a nevoilor proprii; precum gi

3. cererea gi oblinerea din partea nemlilor de acoperirispeciale ale efortului de finanlare ftcut pentru ei, cumirfuri achizilionate pe credit de la ei de statul romAn,precum $l

4. de acoperire cu aur Ei devize libere de citre B. N. R.a emisiunilor Ecute (aparent) in favoarea lor.

$i, cind se dovedqlte ce acest sistem de misuri a dat re- .

zultate, transformind o situalie amenihlate se devind catas-trofald, intr-o situalie favorabili pentru 1ari, nemaiintilnitdnicdieri in cunul rizboiului, Ei care ..- sub nici un raport -nu poate constitui un dezastru pentru 1ari.

ulrimul cuvinr / MIRCEA.VULCANESCU . 133

Toate aceste lucruri au fost examinate de domnul pro-

curor anchetator al Cabinetului XII Instructie, pe baza tu-

turor actelor Pe care le-a avut la dispozilie gi din care a re-

linut numai rrrna cn i'a pirut suficient ca sd-5i formeze

ion ringerea (gi care se afla la dosar) - dind in acest sens.o

Ordoninld dJneurmerire, in care recunoaSte toate cele de

mai sus, irecum gi partea pe care am avut-o la crearea sis-

temului i*pu., interneiate, toate, numai pe acte, fdrd sd fifost nevoie de citarea nici unui martor.

N-o rnai citesc.Ea rezumd cele expuse aci pe larg gi reprezinti, chiar

lare autoritate de lucru judecat, in privinga faptelor expuse'

un element de constatare materialS a celor expuse pind aci'

Page 66: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

E4plicare a pr ezenlei nielem guvern

Daci, dupd ce am expus ac€stea toate, domnul procu-ror - scrutind intenliile - stiruie si md intrebe:

Ce am cdutat in guvern?De ce am intrat?De ce am stat?De ce n-am plecat, trintind uEile, cind am'vizut ci nu-i

nimic de IEcut?Rispund:1. Am intrat in guvern din ordin, dupi ce am incercat sd

trec de la mine acest pahar, pentru ci iomini se bdteau curomdni, pe strdzi, in fala armatelor strdine, care amenintausi arbitreze conflictul in interesul lor.

in clipa aceea, lara eri ristigniti Ei haina fi fusese sfi-Eiat6; gi cu ea idealul tinerelii mele!

Nu gtiu daci Jara a mai trecut de atunci prin aceeqi pri-mejdie. Dar mie mi s-a pirut ceasul acela cel mai inceicatal istoriei ei, pe care-l triisem eu. Nu se asemina, poate,decit cu ceasurile cumplite de cumpini de la inciputulanului 19l8!

Am ilrtrat atunci in guvem fari si md ginde,sc la altcevadecit la curiJia intenliilor mele rominqtiEi ta putinla de aface bine.

Nu mi-am pus nici probleme de rdspunderi, nici problernede ideologie; ci mi-am pus inaintc numai gindut de a servl

ulrimulwvlnr/MIRCEAWLCANESCU 135

2 Am stat, deci, ln guvern ca si ajut!Si ajut tara si iasi din impasul in care nu eu o Puaesem.

Si ajut'pe cei obidili, care s€ trudeau siSi duci crucea lor.Era o sarcini relativ u5oare pentru cel ce poarti punga-

Nesfirgit nai ugoari decit sarcinile pe care gi le-au asu'' mat allii dintre noi! Dar tocmai de aceea m-am silit din toa-te puGrile sI nu treaz! Si nu mi las ispitit de somn, sau deamdgiri, Ei si las candela flri untdelemn, ca fecioarele ne-bune.

3. N-am plecat din guvem cind am sintit cd barca ince-

' pe si ia api, pentru ci an considerat ci o datorie Toralielementari impiedici pe un om in post si piriseascd o co-rabie care se ineacS-

Ispitele, credeli-md, nu mi-au lipoit!

$tiu reaclia $oarecilor, ln acest caz $i pe a politicieni-lor. Dar eu n-am foot politician gi niciodati nu mi-am pus

corabia numai pe direc[ia vfntului.Am foct, mai curind, neconformist!Dar m-am silit si fiu om de nidejde!Am avut intotdeauna in gind r5spunsul lui Socrate citre

discipolul siu, cind acesta ii propune si se d€robeze, fu-gind, proce.sului pe care i-l intentase stdpinirea ateniani:

,,Sint zeci de mijloac€-si-li scapi Pielea, daci eEti dispus

si zici Ei sd faci oicr-.."%Dar asta n-am fost in starc se fac, cu toate ce, recunosc,

am avut gi eu sldbiciuni, on fiind!AE mai adiuga ceva:Un om de nddejde nu poate spune niciodatd ci nu mai

este nimic de ficut. Chiar impotriva evidenlei.Motivul acesta, care ne-a fecut pe cei mai multi si pri-

mim a fi mini.qtri, lmpotriva dorinlei noastre Ei a inclinirilornoastre sufletesti, gi sd riminem pini la urmi, intr-o wemein care a fi ministru nu aducea nici cinste, nici avantaje ma-

teriate, numai din indemnul de a pune umerul pentru allii,

Page 67: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

136 MIRCEAVLTIXANESCU/LIIinu| oryinr

l-a exprimat minunat acel scriitor fraacez, Cbarles p6guy,despre care am rorbit studentilor la C.ercul &ancez al Insti-

:lj$ui AuSustinian, ln vremea c.lnd eram subsecrcrar de

Acest Peguy, carc a fost in acclaEi timp Ei lntemeietoruloficiosului 666rrnirf de astizi ,,L'Humanit€", pe care l-ascos cu economii Ecute din vremea in care era elerr la gcoa-li, dar care a fct in acelagi timp gi un erou national al Fraa-lei, cizut in picioare, pe cimpul de rizboi impotriva Ger-maniei, in prcziua bitEliei de la Mama - acest p6guy, zic,descrie, intr-unul din poenele lui: Potgd Fecioarci, p, c:rlel-am tradus in singuritatea celulei mele din Aiud, iemeiulpentru care omul de nidejde (care lgi propune si rcrveas-ci" spre deosebire de politician, care pretinde si porun-ceasci) se hotirdgte si flptuiasc5, chiar atunci cind alege-rea lui are a se face, ca gi pentru politician, nu intre bine giriu, ci intre doud rele, din care unul fi poate aduce ciinla;iar celilalt, numai pireri de riu.

In aceste versuri gdsesc o justificare a atitudinii noastre,pentru care cer.ingiduinta se b spun:

Cind trebul sil facem popasul la riscruce,S-alegem de clintl piredle de rlu,Cind trebul ca viata sl-$i afle cursul s5u,h cheia indoirl a bol$lor in cauce,

Tu singurl, Stlpine pe:al cainclor d€srin,$liai cA pe-o cirare ne altepta impasul,$i cuno$teai p€-acc€a ce ne-a ales{ pasul,

^Cum se alege cedrul gi lemnul unui scrin-

$i Du din wednicie, ceci nu av€am putere,$i nici din datorie, penrru cI n-o iubim;Dar aga clm dulgherii compasu-n minl lin,Ditr s€tea de-a ne pune la mijlog la durere.

ultimul ovinl / MIRCEA vulcANEscu 137

Pentru ca jalea lumii str o primim in piept,

Si dh neroia crunrtr de-a nu le Sti ferit,D€-a trage unde-i greul, chiar dac, e cumplil,9i de-a primi $i rlul intreg preclm e drepts.

t.

Daci, dupi aceste explicalii 31, domnul procuror mi vamai intreba care mi-au fost actele de iniliativi proprie inguvem, in afari de cele ce rezultau din atribufiile mele,cercetate pini acum, voi rispunde cd am awt Ei asemeneaacte de iniliativd!

$i iatd in ce sens:

Avind oarecare ascendent moral asupra tovar4ilor meide generagie, ajun5i chiar in pocturi mai inalte decit mine inierarhia statali - printre care Ei fostul vicepregedinte alC.onsiliului de Minigtri -, an folosit, cu toati modestia,acest ascendent ca sd fac bine - scriindu-le, din cind incind, ca sd le atrag atenlia asupra a ceea ce mi se pdrea gre-git gi susceptibil de indreptare, in actele lor.

I-am indernnat, astfel, si profite de imprejurdrile petre-cute in anul 1941, pentru a veni in ajutorul romAnilor depeste hotare: al rominilor din Balcani, intii, sGruind se se

obgini de la nemti liberarea prizonierilor iugoslavi de origi-ne romAni gi sd fie ajutali cu alimente $i imbreciminte, ei $ifamiliile lor.

Ia fel, am intervenit pentru romanii din Pind, infome-tali de ocupalia germani a Greciei.

I: fel, pentru cei rimagi in Ardealul de Nord Ei pentrurefugiagii venili de acolo; precum $i pentru ro,m6nii de pre-tutindeni, greu incercali de rdzboi.

Am cerut ca orgatrele statului romAn sl-i ajute gi si-i cu-noasci. Sd se ocupe de soarta lor. Prilejuri de acest fel fiinddeosebit de rare.

Page 68: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

138 MIRCEAVUIXANESCU /Ultimul cuvinr

Pentru asta am fost intrebat in fala mmisiei de epurarea ministerului meu - mmisie care nu m-a epurat totu$i -,daci sint inperialist".

lmperialist? De ce?Pentru ci am cerut ca neamul meu sd cunoascd gi sd aju-

te pe ai sii, aga cum ajuta, pe wemea aceea, multe alte nea-muri, trimitind zeci de vagoane de cereale peste graniti,pentru a hrdni populalia greu incercatd de foamete a unornatiuni care ne fuseserd prietene (belgieni, cehi, greci,francezi, iugoslavi Ei allii)?

Ori pentru cd, intr-o discutie in care se aritase ci po-porul nostru nu inlelege bine rostul prezen{ei noastre inRdsnrit, gi in care profesorul Petrovici evidentiase defici-enla deprinderii noastre de a neglija ce am ficut in cursulistoriei peniru alte neamtrri, am amintit de contributia civi-lizatorie a llrii mele arcolo?

Oare amintirea contribuliei unor: I-ipugneanu, AntiohEi Dimitrie Cantemir, Simion Movili gi Milescu Spitarul,cirturari citafi cu cinste in istoria culturii neamului vecin;aga cum citim gi noi pe Dosoftei ori pe Antim Ivireanul -poate fi socotiti altfel?

Nu cred-Am explicat acest lucru domnului procuror instructor al

Cabinetului XII Instructie in memoriul ce i-am depus.Intervenliile mele, in acest timp, nu au avut Rumai acest

obiectiv.Am scris, deopotrivi, pentru mulli alli nernji$, mari Ei

mici, prieteni gi adversari, de orice neam gi de orice culoarepoliticd gi care ajunseseri la strimtoare. Cheme-i oriEicum.

De o parte din aceste intewentii au atestat aci unelemirturii. Nu le relev.

Am interrrenit, de asemeni, sn sprijin cglectivite$, orisimboluri valoroase pentru neanul rominesc, chiar cind nuerau integrate ln regim, ori chiar li ersu o6tile.

ulrimul cuvint / MIRCEA VUTCANESCU 139

Am ajutat, astfel, ^tipiriturile de specialitate ale unorcirturari democrati 32. am stlruit pentru subventionarea,unor institute academice conduse de profesori democraSi,

prigonite de alte sfere. Am inlesnit chiar, personal, unei

fundalii subventionate de stat, o solutie financiari pentru

asigurarea pensiei fiicei unui vestit luptitor socialist al ldriimele, pe care starea financiari precare a institutiei o impie-dicase s-o primeasce.

Am intervenit gi pentru Comunitatea Eweiasce, steru-ind si-i fie l5sali menbrii sd-gi exercite actMtatea profesio-nali, micar in folosul statului gi al mreligionarilor lor, inloc sd tie pugi sd lucrreznla zAPadL.

$i am discutat gi obSinut, impreund cu al1ii, incadrarea

lor in Institutul de Statistice, care tocmai se reorganiza, ca

Ei a celorlalli membri ai colectivitdlii ronane{ti, dupd cum

iu afirrnat unii dintre martori (vezi depoziSia doctor Geor-gescu).

Am dovedit, de asemeni, prin depoziJia fostului meu

ministru, generalul Stoenescu, ci nu am fost niciodatd par-tizan al ghetourilor; ci, dimpotrive, am argumentat pentruca membrii Comunitdtii Eweielti si poati activa profesio-nalicegte, aretind ce, chiar in cazul ghetourilor nemle$ti'acegti nemli - buni organizatori - au resPectat acest'principiu.

Lucrul acesta rezulte $i din t€xtul stenogramei Consiliuluide Minigtri citit in intregul lui gi nu trunchiat -, inregistra-rea stenografici a unei convorbiri intre mai multe persoa-

ne neputind restitui decit sensul general al unei discutiuni,Du exactitatea termenilor folosili. (A se vedea, in acest

sens, scrisoarea fostului stenograf al Senatului: prof- H. H.Stahl, recunoscuti in InstanlS de ac€st martor.)

Ecoul ace.stor interventii se afla desigur gi in alte steno-grame ale gedinlelor Consiliului de MiniEtri, sub forma iro-niilor conducilorului statului fali de ,,filozofii" din guvem

Page 69: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

$i de ,,universitarii" neEtiutori de asprimile rdzboiului, careigi inchipuiau ci pot si dea leclii ostaEilor incercali gi oame-nilor care aveau de purtat respunderi grele.

Atunci, fireEte, tdceam, dar nu liri a reveni iar, de in-dati ce puteam spune weun cuvint, in legituri cu interese-le pe care cram pus sI le apdr, de acrrd cu rniniqtrii mei.

$i daci, tn sfirgit. dornnii prnurori, urmirind gindulmcu in ultisrcle lu! retranqamcntc, ar uci sir iie lirnurill

"sia:\uf r.: \cnt!mLnlt l'tr tl.i.: ,:.:1,-' rn:ii i;rlirn'-' 1' rr v'i srr cu-noxca reacliile sufict{:"rti cL, cara am pI;mir' loN i.;ri s-a Petre.l;ri, cir iinp anrlbs! in g;vern, in sfcra proiiticri uxte:uc. irtlcarc cstc risJ.rumui m**"

Gn.J anr intr:ii in quvern n'J c nil$leam pc generirlulLntc-'ncscu. Eriirn dcr i ingrilorar. r, :i nu qtiarn daci ostulcare lc conducca igi rinelusc suflrlul diavolului, ori ficusei:u.':l numar ga,;t'-ii cci'.;i ,i.-:litii s:l ire.tc.l puntl]a.

MI intreb:.rm aL'cst lucru r:sdurneiit, pentru ci, la intre-uedLrea pe car(: 11 iii u,i{-'sern ru rl, lr rlc;t;":ncrca juriminlu-lui, iiu-rni ccrrrsc rliri utl progrem ;i nici nu-mi iJase nici ,-r

dircr.tili.L-am iruzir insi, tr'rr zlle r,i"ri tir:.iu, vcttrind !a inmor.

mintit.iir soiiialr['t r'irz-rr!i r'il'iirtt: in tinrpui rcbcliunii bgi.:t)i:riu. i-i(i ii;i ;': r;it:i:irul i,i]t \\::iii ?,! Gi::r;;;1r,,l, crre nc-ait:rl'.,i arirjlraj,1l j. i.t

":run.l. -\ ri,',.. it'ii(,L.u\l:r:L.:'t-:l;l;:'

irnl-'r r:sio:r I i n,-1ili:. ri;ust 1i:rtu:, rr,iuntu ua:li tir: atti:it<. laBe riin:

,,flu '.,a li {)rrri.r :ii ili,-ia\ii! rrart,l: .r ir:rrii. ii!,r i L'.r i{tamul!,!.rluencsr rru"$i vir fi alht tirep-.l,:ic!"

L.:ru auril insi' 1i l-al tn(cl,js, alunci, -ominit k'ii. $icrcd ci l-a inleles gi Kiilinger-

Cind am vdzut, in vard, lara intrind in rlzboi, mi-am vA-

zut sufletul imperlit intre smerenia de a fi prezent la cee4ce putea fi un act de dreptate pentru lari gi sfiala unei in-

toviri5iri nedorite, cu autorii silniciei de ieri' unitd cu in-grijorarea adinci pentru durerile Pe care un asemenea Pasputea se le insemne Pentru tare.'

Cind, in 1942, am aflat c6 maresalul Antonescu angaja-

se grosul armatei romine in Rdsdrit, am remas nedumerit'Crezusem rizboiul terminat pentru noi $i o scrisesem ln

rapoartele mele gi nu pricepeam bine sensul Ei obiectivele'acestei angajeri.

Fird siweau, am dat p€ste aPendirul X al Cronicii.lui.Nicolae Clstin, in care acesta povestea dezastrul expediliei

armatei Sultanului, pornite din 1564 de la Azov, imPotriva

hiniei Astrahanului, in cursul cdreia 250 (trO de oameni s-au

risipit in Stepa Nogailor, de nu au ajuns inapoi, la Azov'decit 200 de ingi.

Am copiat iextul din cronicl Ei l-am comunicat, dupiobiceiul meu, discret' celor cu rispundere.

$i tot atunci, pentru cI Nicolae lorga murise' am oomu-

nicat un articol ai acestuia, scris in mai 1940, in Penpectivaevenimentelor de atutrci: Ce hseomnii pennv noi Esnl,incare marele dascil arati permanenla realitelilor romenEtiin fala penpectivelor de aventurl

Nu -as

rriea sI exaqerez nimic; dar socotesc ci pdrerile

marelui iascil, ripus?e hitleritti, care ltia si deosebeasci

atit de limpede intre ce este $i c€ tru este al nostru, au con'tribuit se Taci pe ministrul de Externe al Rominiei deatunci sd arate, in consens cu sentimentele tuturor romAni-lor, in Biroul Picii, la 25 iunie 192' motivele peltry @I9,

resoindnd susestia hitteriste a unor comPensalii in Reserit

'peritnipierdJrite suferite de tard prin arbitrajul de Ia Vie-na, a reipun", cum o fScuse gi la 19 martie 1942,c2, ,,pentrupoporul'romin, Ardealul de Nord nu poate fi un obiect de

ictrimb, ca romdnii n-au renunlat la el 9i ci aceasta este opozilie ireductibili". (A se vedea steoograma acestei Eedin-

ie, cirutn sn fie depusi la dosar, citata, mai sus, duPe notelemele personale.)

Page 70: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

142 MIRCEA VUIrANESCU/ Uttimutcirvint

- . Clnd lnsi am aflat di, concomitent cu angajarca groeu-lui armalelor in Risirit, s-a scindat armata h doui, o parternminind acasi cu scopul de a fi instruite $i dotati pentrualte ipoteze, am dobfudit c€rtitudinea cd, intre faga aparen-ti a lucrurilor, pe care o impusece noroia, gi ideaiul ascuns,pe care omul il p6streaz6 pentru sine, s-a deschis o pripas_tie, chre avea sI se lergea$ci tot mai mulL

Am inceput sd veghez

- _..Citls9t1, prea de curind, relaliile impiratului Rudolf cuMihaiVoievod, pe cele dinhs 1osi16l ll-lea gi Horea, Ei pecele dintre Francisc Iosif gi Awam Iancu - p"ntru

"l i;

nu-mi sari in ochi un paralelism care pare si h fost o per-manenld nenorocitd a relatiilor dintre romini, unguri Einemli in aceaste parte a lumii.

Am urmlrit de atunci lucrurile cu mare ingrijorare,pentru ci mi se pirea ci politica lirii se poarti pe o muchiede culit gi cd libertatea [irii mele e pe muchie.

$i, in perspectiva acestei griji, s-au incadrat toate actelemele ulterioare, dintre care unele s-au evocat aci, de citrepgol..Mq refer.la depozilia martorului Tomoroveanu gila finalul celei fEcute, in fata Secliei a VIII-a, de citre mai-torul general Socrate Mardare.

Clnd, in 194.3, Divizia a XX-a, din Alba lulia, din careficeam parte ca militar, s-a risipit in cimpiile din fata Stalin-gradului, am simtit ce, daci nu-i impdrtigisem Ei eu soartace mi-ar fi fost herezid, daci nu ag fi foit subiecretar destat,- aveam datoria si veghez, cu mai mare strignicie, casarcina ce mi se pusese in miini sd nu duci ta risipiiea lucru-,rilor scumpe celor cdzuli departe $i a celor pe care-i lisa-serd in urma lor,

Ce puteam face, Onorati Curte?

^ Si-sabotezmisiunea pe care o aveam, cu riscul ca lara siincapi in miini striine, cum era ameninlati (vezi deciaralii-le vicepreEedintelui Consilirilui de MiniEtri, in gedinla iin

ulrimul ovint / MIRCEA VULCANESCU 143

25 mai 1944, in care ne comunici ci a fost ameninlat cu. ocupatia de nemti, daci nu cedim noi, acesJia din s€ctoruleconorric. $i, fie zis in treacit N-am cedat!).

Si las ca lara si devind un teatru de rezboi.pentru inte-rese striine, fdri ca nimic sd nu se mai aleagi de nddejdeadezrobirii ei?

Ori sd stau gi sd priveghez, mai cu rivni, ca toate lucru-rile cu grijd chivemisite pentru acel ceas si nu se risipeascigi si fie puse in stare de funcliune, spre cel mai mare bineal ldrii mele?

Cred c'i nu aveam de ale's, altfel de cum am ales!

$i nu pentru cd pedeapsa care lovea asliunea potrivniciconitituii o scuze legitimd; dar pentru ci socotesc ci alege-

rea mea a fost chibzuiti Ei cuminte: si scap ce se poate sci-pa, in sfera mea de acliune!

Cri care judecd lucrurile altfel, ar trebui sl se gindeascd. ce ar fi insemnat o ocuPalie germani pentru noi.

Iar cei care au vezut Ardealul de Nord revenit la tara-mumi, inleleg ce vreau sd sPun.

Lucrul il recunoEte indirect Ei actualul ministru de Fi-nanle, d-l Vasile Luca, cind, intr-o cuvintare linuti in anul

i944, asupra hobletnelor refacerii romdnegri, spune:

,,Dacd noi vom controla intreprinderile, vom vedea cd

rizboiul la noi nu a fecut nici a zecea parte din distrugerileprovocate, de exemplu, in Polonia sau in lugoslavia,-in alte

iari, care "u

fost ocupale de nemti". '. (Vezi ziarul ,,Scinte-ia", fila' [?] din dosar.)

Evoc, acum, wemea bombardamentelor aeriene dinaprilie 1944, in care ministerul fusese bombardat $.i- fiinlahii risipita in disperare. Acestea se petreceau in zilele incare Moldova era evacuatS, zile pe care le-am Petrecut, zl

$i noapte, in minister, dind, din ceas.in ceas, disp.oziliunilenecesare evacuirii, pe mlsurl ce se iveau situaliile tactice-

Am avut satisfaclia atunci si aud, din gura unui adversar

politic al regimului, aflat in biroul meu si-mi ceard mijloace

Page 71: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

de evacuare, un cuvint care mi-a dat puterea si infruntmulte umilinp in clipele h care ispigeam, la Aiud, condam-narea nedefinitivi. Imi spunea acesta, atunci, cd, in deban-dada generald a autorititilor civile din Moldova, singurulact prin care lumea a simlit cd rnai existi un stat romanescEi ci cineva veghea asupra mullimii a fost grija Ministeruluide Finante de a depune, la timp, salariul pe trei luni al fie-cirui funclionar, fie cn pleca in bejenie, fie ci riminea pe loc.

Am fost atunci, pentru ministrul meu, care rimisesesingur cu mine Ei cu doi secretari generali (pentru cd al trei-lea plecase), simultan: gef de cabinet, dactilografi, casier,aprod - scriind, pe genunchi, ordine de plat[ pe fituici, oriinvirtind, sub bombardanent, cu rnina mea, minerul pom-pei de aerisire a addpostului ministerului, in care se refu-giaseri sute de mame gi copii.

$i evoc wernea ultimelor ceasuri ale bombardamentuluigerman de dupi 23 august, ceasuri pe care le-am petrecuttot la minister, in continuarg pine in momentul in care, pre-dind Departamentul noului titular instaurat la 23 august,am revenit Ia Direclia de la care plecasem cu trei ani Eiju-mitate mii inainte.

Despre toate aceste evenirnente politice, desigur, noi,subsecretarii, nu aflam din destiinuiri directe, tlcute mai'inainte de a se petrece.

Ele constituiau secrete de stat.Unele, de ordin strict militar, erau ascunse chiar Ei minis-

trului de Externe, care se plingea in public ci nu fuseseconsultat asupra lor.

Dar aveam totugi un cap gi interpretam, cum puteam, ceputeau insemna unele lucruri.

Explicaliile veneau numai cu mult mai tirziu gi trunchia-te. Am citat aci citeva.

Abia cu un an Si jumetate de la intrarea mea in guvern,intr-o gedinJd a Biroului Pdcii, reunit la Pregedinlie la 25

iunic 1942. am aflat cum s-au pelrecut evenimentele care

au dus la rizboi. (Stenograma i-a ceru( sd fie depusd -Ono-ratei Cur!i.) Erauexpuse acolo, Post-factum, |ntr-o Eedinlioublici, unor notabili printre care parlicipau intimplStor gi

ciliva minigrri (ciliva numai), invitali dc cdtrc ministrul de

Externe. Nu le-am putut controla.Dc posibilitatca izbucnirii rizboiului mi-am dat searna

.persor;al din stadiul lucririlor de apirare pasivi.Dct;pre tleclar:rrca lui, am afiat a dot:a zi, din ztar.

Pregitirea lui se ficusc de citre;ondrrcitcr.si Jc cltrcministr:ul dc Externg, care au si 'Jcclarat. in qedinia BirouluiPacii din ")t 1rn1.' it)42. r'?i au purLi:t slngurl privar:r ac(jtciprcgirLiri. Rr:slul sc lAcusc tpoletic-

De posihilitatca incctlni t peraliunlit>r' dupu ci.lercaOdese i, am arlrrt ilintr-o dise utle intr-L.n Grnsi!:u tlc Minil'tri- in carc. ci:rinJu-sc rcstiiuirca rrnui autont:;trii re{hizi'-

lionat, ni s-:r rispuns s6 nu insistim, cir, in r;urind, se va dcz'rcchiziliona lotul.

Dc rel,-rarca op.rraliunilor, in F-st, am aflat inciCcntal,consraiirtd ci nu sJ n:.ti .lc zrcchizilion'::rzi Dclug;i;" l.irtrului n,r er:r sigura 5i luncliunca trulclsr cc I ar: Jcr'.isitultcri<;r err numli aceea a uilor 1'rupc dr: ixupaiie qi sigu-

ran!:.Un fvagrnent de stcncgren'i, allat la dosar" ,:testi' dc:

311fgl. fnsslcirrit* :radarnir:e ale ministerului dc : .i ;r rc ss

inrcntionea2:i, pcnlr,.l :t nu fi llr;'rinsi ncprl5irili dc c'o-h riia lirncr.'t:r a crcnimt'ntt'!or'

DcsfI;urltrca ulicriozrrrl lr cvenlnr-'ntr:l'.rr s''r firrll. clc al(-

iel, dircciprin ilcl. li c()nvenlirt:ti ale Cornendarrrentului Mi-.lita;, c;r r-'.: .ru txclus inte:lcnliune:l Minis(uruiui dc fin*nie.

t\ng;rjarca grosuiui trupclt'r in F.asirit am si:niit-o cier

abiar cin<i, in pla,lul de dotarc y 194211943' au apdrul tnal

multe zcci dc mii <le sobe de [ier, pentru ieruatul in stepe'

A";a s-au risfrin( lucrurilc la noi'Si daci acaste sobe nu s-au lTcuu prin opoziliunca noas-

tr5"jucrul nu s-a datorat atit relei noastre voinle' ceci aveam

Page 72: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

1.t6 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr

inaintea noastrd irnaginea frigului pe care trebuiau siJindure osta5ii pe front, cit considerabilei lipse de vagoanepentru transportul acestei fieririi in.Rdsdrit.

Iar de condiliile in care s-a fbcut angajarea grosului ar-matei in Rusia, n-am aflat decit din protestdrile tardive aleministrului de Externe, care se plingea ci nu fusese con-sultat in prealabil cu acel prilej, angajamghtul luat avind uncaracter pur militar.

Convengiunile incheiate cu acel prilej, deEi priveau pu-nerea armatei romine in subzistenla germand Ei aveau re-percusiuni directe asupra finantelor publice, nu le-am cu-noscut niciodatd in aminunt.

Iar cum s-au petrecut lucrurile cu adevdrat nu am aflatdecit acum in urmi, dupi intemnilare, stind de vorbi prininchisori cu unii din martorii acestor intirnpl5ri, care, de alt-fel, Ei ei povesteau lucruri contrare.

Mai precis am $tiut lucrurile in legituri cu pregdtirilenoii armate, din interior, al cirei plan de dotare a trecut pela Ministerul de Finanle, in wemea ministeriatului Neagu,cu care eram prieten, Ei cu prilejul stabilirii efectivelor cd-reia am luat parte, impreuni cu ministrul meu, la discutii cuconducitorii ogtirii, in cabinetul lui Ei la Marele Stat Major.

Cu acest prilej s-a petrecut scena la care s.au referit ceidoi martori: generalul Mardare $i Tomoroveanu, de caream pomenit.

Mai Etiam cd se duc negocieri pentru iqirea din rdzboi.Dar de stadiul lor gtiam numai din c€€a c€ toati lumea aflade la posturile de radio; ori din spusele ministrului meu Ei,la urmd, din spusele ministrului de Exteme.

Asta e tot ce am $tiut eu.Lucrurile acestea me privesc, IireEte, numai pe mine.

Allii nu vor fi Etiut nici atit!Daci, in asemenea condilii, pot fi socotit complice la

hotdririle politice ale conducerii statului, nu mai am nimicde zis.

VIincheiere

Onorate Curte, termin.

Onorata Curte mi va judeca dupd cum va crede de cu-viinti si. duod cum va putea, mi va achita sau md va con-darina, ca iutor principal, complice, cu sau [Eri circum-stanle atenuante, la ani de temnite grea sau de inchisoarealtfei zisd Ei la risipirea casei pdrinte$ti, sortita, in gindul ta-

tei, si asigure prin timp soarta gi viala a trel trmle nevlno.-vate, $i lidegr;dare civicd, la interdiclia exercitdrii puteriiperinte$ti, a dreptului de a line $male etc., etc.' Attii derit Onorata Curte, aplicindu-mi, cu sau fErd

dreot.- resimul de exterminare la care am mai fost supus,

vor'piefie, mdi curind sau mai tirziu, pedeapsa OnorateiCurii intr-o pedeapsd mai aspre, potrivit unor intenlii rd-

mase pentru mine de neinSeles.

Nu pentru asta me pling!Sinfin lumea asta riscuri pe cari datoria bdrbiteascd, ca

si datoria ostd$eascd, te oblige sa !i le asumi' chiar dacd nuie noate minsiia nici amintirea foloaselor materiale, c€ n-au

fosi, si nici imintirea mdgulitoare a cinstirii unei fete, pe

care inul din domnii procurori ne-a amintit-o drept com-

pensalie; pentru ca celalalt domn procuror s-o tigdduiascd.- O itiu si, repet, nu p€ntru asta mi pling!Uri luciu insd am dreptul si pretind Onoratei Cu4i,

atunci cind, chemindu-mdin fala ei, am inleles si rdspund:

,,De fali!"

Page 73: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

l.ls MIRCEA VUICANESCU / Ulrimul cuvint

Este dreptul pe care-l am s5-i cer ca, daci vajudeca gi vahotiri cd trebuie si isp65esc ceva, revendic dreptul de a pd-timi gi de a muri pentru Adevdr!

Adevirul ac€sta, Onoratd Curte, me trudesc, insd, za-darnic siJ cuprind, incercind si infrunt, unul dupd altul,fiecare dintre capetele actului de acuzare, ori fiecare dinarticulatiunile argumentirii domnilor procurori:

l. Cici nu eu am permis Ei nici n-am ajutat, in nici un fel,unei armate strdine si intre pe teritoriul teiii mela.

$i acuzarea asta, rostiti de o judecatS, md doare rdu!2. $i nici nu am hotirit eu, in weun fel, declararea sau

mntinuarea rizboiului qi nici n-am participat Ia luarea aces-tor hotdriri, pe care le-a purtat pe umerii lui, singur, ma-rqalul Antonescu, ajutat, poate, $i de Mihai Antonescu, ince priveEte pe unele dintre ele; chiar daci a5 fi participat gi

ei! ca tot romanul, in sfera mea de ac(iune, la purtarea ac€s-

tui rdzboi.Patru ani mi-am cercetat toate actele, cdutind sd aflu, in

activitatea mca publici, unul de care m-ag putea cdi.N-am gisit!In asemenea condilii, Onorata Curte poate si hotlras-

c5, in privinla mca, crice!Un singur lucru o pot asigura cle pe acum, cind am incd

integritatea mea corporali qi a facultililor mele sufleteqti:ci pind in ultimul mcu ceas o si dorm bine!

Onoratd Curte,

Tcrmin, rugindu-vi si mi icrtali ci am ahuzat de timpulDomniilor voastre qi cd am spus lucrurilor pe nume.

Dar, eu cred in Adevir gi Etiu ci nu c putere in lume maimare decit Adevirul!

Sd vd ajute Dumnezeu, domnilor judecdtori, si fili nujudecatori drepli, ci Judecdtori Adevirali!

Am zis!!

Mirceo Vulcdnescu

(xrr)rostit ln anararea !a de Mir.ea vulcenescu in uiua de l5 ianuarie 1948'

;;'i;i; cil;i;; no"t ain su.ut"rri' scclia a lx-a criminalii' in

"i""e'ror cetli rlc rl rioilca lol al tottilor nriniitri ti Subscclelari rlt stal

i;. cu"ernarco MaieSalului Antones(u, - acuzali c' au pr'('tocrr

J"l""irr frrii. - in i'aza l,es;lor 312/19{5' l?t5/1945,291t19t?'

Page 74: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

AI]{EXE

Page 75: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

REPERESIOGRAFICE

1904, 3 nanie. $a nSscut, la BuorEti ca fiu al lui MihailVulcdnescr (inspector financiar, originar din Oltenia) $i al Ma- .

riei (casnic5, ntrsflti Tonescu, in jud. Ol0, MIRCEA AURELWLCANESCU.

l9l5-1918. Actividte cerc€l{easc5, la Bucurelti !i in Moldovarefugiului wemehic.

1921, toamna. incepe studiile universitare, inscriindu-s€ la Fa-cultatea de Litere !i Filozofie $i la Facultatea de Drept dinBucuregti.In timpul studenliei participl la intemeierea Asociatiei Stu-denlilor CrEtini din Rominia, fiind unul dinlre conducetoriispirituali ai acesteia.Crlaborator activ la ,,Buletinul A S. C. R.".Sc formeazi sub inriurirea indeosebi a profesorilor DimilrieGusti Si Nae Ionescu.

1923-1924. Face armata, ca voluntar, la $coala Militarii de Ge-niu din Bucure$ti

1925, ianuarie. Licenliat al Facultdlii de Litere gi Filozofie dinBucure$li, cu o tezi de sociologie.

aprilie. Panicipi Ia prima campanie sociologicS organizaE deprof. D. Gusti la Goicea-Mare (iud. Dolj).Lic€nliat al Facultdlii de Drept din Bucurqti.

1925, noiembrie. PleacS la Paris, in vederea deslvir$irii studiilorin sociologie, $tiinte economice $i drept Si a pregitirii doclo-ralului.

Page 76: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

154 MIRCEA VULrANESCU / Ulrimul cuvint

' L\creazdla o tezl de doctorat din domeniul $tiintelor econo_mice.

1q27. I-a- Facultatea de Drept din paris obtine itiploma de studiisuperioare de doctoral in $tiinte econoirice gipolitice.

1928, iulie. Revine in Fri.Participi-la campania monografici de la Fundul Moldovei. inanfl unnaton va mai participa la campaniile orsanizate la!r,agu$ (lt9), Runcu (1930), Cornova 1193t! din nouDrlgug (1932).

1E29, mai. Esre incadrat referent la Oficiul de Srudii al Minisre-rului de Finante.

I ocrombrie. Este numit asistent de sociologie la Catedra de so_ciologie, etice $i poliric5 a prof. D. cusai:Din fS3,0 w fi asis-tent de ericl. pini in l9zt4 va fac€ seminarii $i leqii de ericisistematici $i de istorie a elicii.

1929-1935. Profesor de economie polilici $i de stiinte iuridice la$coala Superioare de Asistenle-Sociali.

193G-1935. Predi cursul de statisricii morall g. a. la $coata Supe-rioartr de Slarislici.

1932, octombrie. iEi inaugureazi acrivitalea Asocialia de arte,filozofie $i litere ,,Crirerion". in cadrul simpozioan;b; din ;lclurile ,,ldoli" sau ,,Tendinle 1933', a vorbir dqore t erin riIeninismuli Filozofa lui Freud; AndrC Gidc, c,iifhtk a vietii i_terioare; Istorismu! prin rcsemnare fn spiritualitatea tniei ge_neragii E. a.

193.4, 15 odombrie. incepe sI apar6 ,,Cdterion. Revisra de ane,litere $i nlozofie", redactaltr de Ion Clntacuzino, perru Co_marnescu, Mircea Eliade, Constdntin Noica, Henri H. SrahlAlexandru-Chrisrian Tell $i Mircea Vulcinescu. au aparui$apte numere.

-1935, 2 februarie-. incep€ si lini .Cronica acruali ilii. Extemi.in Jrez€ntul", sub semnetura Veritas. (pinn ia 21 iunie1e35.)

19 iunie. Este numit director la Direqia Vimilor.1937, iulie. Esre numit diredor al Daroriei public€.

UITiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU I55

l()311,24 februarie. Constitulia edictatl la 20 februarie 1938 qste

supusd unui referendum popular. Mircea Vulcinescu esteunul dintre cei 277 de c€titeni din Bucire$ti care au votatimpot va textului Constituliei. (Prezentarea la vot a fostobligatorie; votarea s-a mcut la sediul instituliei undeceteleanul isi desfalura activitatea, prin vot deschis.)

I940, august-septembrie. Participi, la Craiova, in comisia mixtdromino-bulgarl pentru retrocedarea citre Bulgaria a Cadri-laterului. Tratatul semnat la 7 septembrie 19,10 era insolit 9ide anexa D: Acord fnanciat.

octombrie. Despre ripirea Ardealului de Nord pdn Diclalul dela Viena, prezintd la postul nalional de radio Gtndui pentnrjalea Si nddejdea ceasului de acum. Cuvinle pentru frotelerdmas d.epane. (Textul va fi publicat in ,,Dacia", 1941.)

I940, noiembrie. inc€pe sd conduc6, prin delegalie, Casa Auto-nome de Finanlare $i Amortizare (C. A F. A). Ulterior, este

numit preledintele Casei Autonome a Fondului ApdrdriiNalionale.

1941, n i^nluafie. Dup, indbu$irea rebeliunii legionare, intre inguvernul condus de Ion Antonescu, ca subsecretar de stat laMinisterul de Finante. Va deline ac€st post sub trei mini$tri:generalul N. Stoenescu (27 ianruarie l94l - 25 septembrie1942), Alexandru D. Neagu (25 septembrie 1942 - 3 aprilie1944) gi cheron Netta (3 aprilie 19,14 - 23 august 19,14).

1941, 12 iunie. Se infiinleaza Institutul de Cerceteri Economice,,Prof. Virgil N. Madgearuf'. Prezinti expuneri Ion Reducanu

$i Mirc€a Vulcinescu.

1941-1944. EditeazS, impreuni cu Constantin Floru Si Constan-tin Noica, patru cursud universitare ale profesorului Nae Io-nescu.impreund cu ac€iali ingrili4te anuarul ,,lzvoare de filozofie.culegere de studii $i rexre" (L942,1943). In vol. al ll-lea yapublica studiul Di?r ensiunea romdneascd a *istenlei.

1942. I se atribuie gadul de director general.Evolulia gradelor lui Mirca Vulcinescu a fost urmitoarea:1929 - referent permanent (Ministerul de Finanle);

Page 77: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

1931 - referenr II (Ministerul de Finanle);1931 - referent II (Minisrerut Economiei Nalionale, unde

trccuse, pentru o weme, Oficiul de Studii);1933 - referent rirular II (Minisrerul de Finanle)i1936 - direcror I (Ministerul de Finanle);1941 - director I gr. (Minisrerul de Finanle);7942 -- dtuector 2 gr. (Ministerul de Finanle);1942 - dirccror general (Ministerul de Finanle).

1q,14,23 august. Iese din guvcrn, o dati cu aresraroa iui krn An-toncl( u li tlcmitsrsr inlrcgului guvcrn.Rel ino ca director la Darcria publi!?.incpc si lucrsre la tea de alu;torat probiemdc etonon.:itiromine;ti rlupti ol doileu rihoi mt;ndla!.

l')45. 2l aprilic. in ,,Monirorul Olicial" sc pubiic.6 Legea nr. .ll )lcnnu ulnldir?a li s]n. lionorcJ R h* |,inr\ lidt rllr,Lrnul !.:uirsuu de crinie de rtfubrii, promulgati ia 2l apriln, i 945.

1q4(r, 18.21t mai. Esrc aresrar, o dat; cu alli fo;ti demnirari, inriinp!i dc\i;t'iiSrii proccsului lui lon Anloncscu.

,22 iunie. ln ,,Monirorul Oficial" se putllici Legea n;,. 455 penrraretllrutnrured cercchiii !i jutitcdii infntclianilor prevdzutc deLryeo nt. .?12 din 24 apilie lgl5,Vomutgata la 2l iunie 1946.

1(116 "uru t E\te mnsultat de l\,fitisterul de Finan(c in vcderr:atralativ.lor de pace care se punau la paris.

3O arrgl'sr Este arestat si del.us la \ricircsti,1946, dc(amhrie - tq47, ianuari€. Se desf{oard, in faia Curlii

Criminalc B'rcure;ti, se,clia a VIII-a, pr()c('sul ,-.cluj tte-;rl O<ii-loa iol Jl f(\tilor miniltri in guvcmIl iui Ion Anronescu.lvlrica ! uitdnc,sru rosicfic o aparar. i,)rrm!J texl Cin lucra_rea di iai;),!:\(C u:;ii-iarnoat la irri air! :crljnti:i !it:r;r rrrnlisr::inx avcrii_A;r: drcpr dc rer:uts, sc sublicltc ju(lqr.liea rcculsuiui in fa(asccliei a II.a a lnaliei Curli de Lhsalie, pcniru l4 februarie19+7.

1947, 18 rugust. in ,,Monitorul Ofici al', se p\blid, Legea nr. Dlde urmdrte $ sanclionare a celor vinovali de crimi de rhtoisan imgniva p&ii qi unnnw, Womulgati la 15 august 19.7.

19{7, 15 dece;brie. hepe, la Cunea de 4F! B"qSq'orya iX-a, rejudecarea pr6cesutui lotutui at doilea al foqtilor mi'nistri din gu\t€rnul condus de Iotr Arton6st.

1948, 15 ianuarie. Roolqte o ampE apllrare, in dedrs de patru

ore, carc h dxrnuscris te litJjull IItitNl anvtnt'

Este condamnat la opr ad t€'nnili g:ea, degradare civid pe

termen de opr ad !i confiscarea averii'ta recrrrs d-a interranit nici o schimbare.

1952, 28 octombrie. Se stinge din viat ' ln iochisoarea de la

AiudUldmele cuv.inte ate lui Mircea Vulctrn€scu ar fr fost .SI trune rizbunati!"A fo6t inm;rmintat in cimitirul de P€ Dealul Robilor' din

marginea Aiudului.

.Oti4ntat ideotogicctte sprc &eapm radilionaltuttd dkd lcga!

de bvoarele de gt tdirc ale tecutuhti fur cdttttd sd adtnceascd

scnsul pqacerilot hlmii de astfui, a fost silit sii ia d'scqi tn PUi'.cisticii otirudini neconformiste, faP, pentru can a fot' socdil ct'td

.foscisa de cei de la stngq cittd ,,comllrtisa dt cei dia &capu bur-

d@a in rcafuat , a c&tut sd tnfiitl$ee o qientatc sPbiuaEst4-realistd

Ei ortdoxi, aptoPiatii dc tnlctcgerco romlneascii

'i thd-

neascd a aistenl4 gi o coloborarc a ntulotforlelor Scnsatt4 tue-

re la ctdttirea unei Romlhii mari Ii Putcmbc."

(Mircea Vulcinescu , Cunietlwt viue)

Page 78: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

NOTE

APARAREA

";{'#idi,i?h'lii'il*'ffi ',}i+if"ff#

u*r#*****r***,"1l,r

**'*t**W:*!ilii''lli."#f

mntrelfiTfiilffi;jrffi :,ffi :iil:;,i ru :il:. .;",,;

3 ,,Prezentul", cotidian economic, financiar gi sociat, apirutla Bucureqri intre 1935-1938. prim-redactor a fost plurarcCotaru, iar dintre colaboratori sint de aminlit Virgfl Mad-gearu, Ernest Ene, N. Ghiulea, Roman Cr€sin, T. Cristu-reanu, Ion Rilducanu, Mircea Durma, Andiei $erbulescl(Belu Zlber) 9. a.

Mirc€a Vulcinescu a colaborat, cu pe€ddonimut Veri-taj Tu cu numele propriu, de la numtrrul I (2 februarie1935).

4 la inoeputul ludi august 196 Miroea Vulcin€scu mai €raincil direclor la Dabria Publici. Minisrru al Finanlelor eraAl€xandru Alexandrini.

5 ,Cu pEoere fiii lor, arareori calul, dar niciodati... banullor". (Fr.)

Ultn"fUl CUVtrf1 Deasupra titlului, Mircea Vulclnescl a notat cu creionut:

-Rog a vedea modifictrrile filclte crr cernealr" Unele in-dreapg erori de sens importanle. De pild.il, (Vest, ln loc de(Est} la pag. [ipsi tn t€xa; am linur s€ama de toate modifi-ctrrile autografel. A r€dea in.ii cI ln oorecturile mele ampus - din grabtr - unele virgule de prisoo".

_ Ia1 1ub ritlu, din fiFA de spaliu deasupra, a ad.iiugat;.Pasajele ins€mnate [ ] nu au foet citire hfata Cu4itin-trucil a trebuit sil mtr restring la 4 ore. Cete d€ Ia pag. 53, 54

!i :9 [r€specdv, de la, p. 126,-128, 13r-rZ ain eO4ia oefali] sint necesare, deoarece coDsl.iluie dezrolt5ri juridic€.@lelalte pot liFi (unele sinr chiar r€p€titui alb celoispus€)-.

C: de increzltor era Mircea Vulclnescu in Dreptaieasa Si cit d€ grijuliu cu edirorul ediliei d€ fattr!

S€ int€lege cil in ac€astil edilie am eliminat paranrezeledrepte, dar am notat de fi€care dare, h sfirgitul fragmentu-lui cuprins inrre [ ] ci ac€l pasaj n-a fosr cirir in faF Cu4ii.Sht, in total, 15 pagini (dadilo obi5nuir, Ia doui rlnduri).

2 Mkcea Vulctrnesc! a fosl arestat prima oarl in mai 1946.

Page 79: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

3 in august 1946 Mirca Vulcinescu a fosr solicitar de Minis_terul de Flnanle spre a se shbili pozilia delegalici RomanieiIa u)_ntennla de pace care se deslzsura in acdl iimp la paris.l: sli$irul ac€leia;i luni, in noaptea de Sf. Alexindru /3Oaugust), Mirc€a Vulcinescu avease fie arestat a doua pi irl_tima oari.

4 ln cadrul proc€sului desE{urat la Seqia a VIII-a a CurriiCriminale, in ianuarie 1947 MircRA Vulcinescu a fost coir_damnar la opt ani lemnile grea.

5 Probabil cA Mkcea Vulcinescu are in vedere urmatorultext, publicat de L Raiciu in 1935: ,,...sub diclalture nu Doatefi o bune gesriune financiari. Si acesr lucru nu Oin Luzadicta-lorilor, care personal pot l-i _ gi in majoriratea cazuri_lor stnl - oameni cu totul dezinleresali bdnEle, ci din cau_za condiliilor Si strucrurii lnsegi a guverniriidioatoriale..\l: R1i:\: Du:lrgbtemete deiocrilieL Bucurqti, Rt. io-ntm, 1945, p.7t74.)

6 Mircea Vulcinescu citeaztr o idee clasici a lui Miron Costin_ lLetopisetul Tdni Motdovei, ap. Xylll, paragraf t2)./ ln perioada inrerbelici termenul de ,,nalionalist- il desem_

na pe patriot; astfel era folosir de toli g dibrii wemii.8 Iali, in traduc€rea Midiilinei Diaconu, pasajut la care se fa-

ce trimilerea:,,Pe scurt, nu v5d adewrati <inteleclualb. duoi formula

lui B€nda, decir in grupul <Criierion"; acegri Uneri intoni Oinstreinltate se tem de un nalionalism sufbcaht $i ar wea sesalveze cultura

-intemalionale $i libera dezbaGre de idei;acliune3 lor artisticS este mare, iar linuta revistei lor cu fo_tul remarcabiE. Unul din cei mai iniportanli dinrre ei, Mir_c€a Vulcinescu, este n€otomistul oriodox.. (paul Morand,Bucarest, Paris, Librairie plon, 1935, p.212.)

9 Vezi: Mircea M. Vulcinescu, Burdl ezk, proletariat si tfudni_me

-Scarte conidenli ni saiotoglce,in i,Cuvinrut-, ai Vlll,

nr.2721,16 noiembrie l%2,p.1, Z.

l0 Vezi: Mircea lvl Yuknnrso+ Ereedautl pooulatiei asieole npTpeclyde gospdiaiciydrftegn, in ,,S<ici6togie ro aneai_ci", an II, nr. 2-3, februarie-manie 1937, p. 93_lm.

11

t2

N-am reugit si identific in ,,Adevirul" din deccmbrie 1922,cind au avut loc migc5ri studenlelti, proteslul lui MirceaVulcinescu-

Istorismul resemndii este o conferinle rostita de MirceaVulcinescu in seara zilei de 8 februarie 1933, la FundaliaUniversitari ,,Carol l"; in cadrul dezbaterii cu tema ,,Direc-tivc spiritualc in noua glrnera[ie", in ciclul ,,Tendin(c", or-

,{.:ani,..rl .lc Asr\iialia.jc arte. lilcre li filozofie ..Cri{crion".;nli..' i rir:'lar rr\a.'rtl1, i,,nll,rir:r i f('!l lrrhii/"1I, cll iii!,1

1 i r i.)\iiiii i,l{ )rJl, r:i'i,t,:;t , rrrriirrl i-r ,ii\r,:ii .'!..t ,i'., ',,,,.,. \:t. t

lJu!!:tr!lr, lt.rl"p-l:.i.,llii-'iii)l('ilr:.!ri.l.r;,'.i,,t-.ir,rru!Mircea Vulciincscu sc refcri la Ctortictt dt li tlttd{il (:i|e,t'!publi(:lti in .,Prczcntul", dn l. nr. ?.7, dn 4 maitie 193-5, p l:Paul Srcrian { lq)4- lq8,t), poct,eorn,rmisi gi sociolog Sru-dii de filozofie gi juridicc la Bucurqti gi Ia Paris. A suslinutun doctorat in economie (la Paris) $i un altul in sociologie(la Bucuregti). Referent la Oficiul de Studii al Ministeruluide Finanle; unul dintre intemeietorii lnstitutului de Con-juncturi; director general in Ministerul Finanlelor in we-mea c€lui de-al doilea rizboi mondial.

in seara zilei de 23 ianuarie 1934 Mircea Vulcinescu a con-ferenliat la Institutul Social Roman despre Sbr€rnul econo-mic al Rusiei Sovietice-

Mircea Vulcinescu a fost numit director al Datoriei Publi-ce in iulie 1937.

l-r 24 fcbruaric '1938, Constirulia elaborati sub Carol al II-lc:r a fos1 strpus:l unui rcfcrc-ndum popular. Dcli votul eradcsch is. Mirce:r vulc'- !rc\('u :i frlsl snr!l dintrr cr-lc cilcva sul( da roliilcrri dinBlr.,1!rclfi rlti,-';ru !'olill llrllr\,iv:, r,-i)ns1i-

ru,jt.l. illr'r1(tl II|IIII'i,-.i I'I.'iI':jj,.ii j ltr: r, L.'1',,:I't,I:,

l3

'1,1

15

l6

17

Page 80: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

162 MIRCEATTULC,.iNESCU /Ultimut orvint

pTtr :r.€din-.!5,

implicar inrr{ anume mlsuril in inrregnere3r_ela$ilor dintre prinlul dezrosaenir retugiar la parijsi uniidintre oamenii politici din lartr, adept al

-Resnuratiei. Uir_

cea Vulcilnescu nu s-a sfrii sl-gi eririme Oeschis'opoziliafati de Consritulia carlistt. Se spuni cI regele ar fi iosr iir_fomat despre votul contra al diiectorului -Datoriei pubtice$i i s.-ar fi sugerat sI nu adople m5suri represive, spre a Esase phneze ituzia democraliali.

18 Acordul comercial romilno+nglez despre care vorb€sreMircea VutcSnescu a fosr incheit h 6 iuinie 19a0.

19 De fapt, conferinla despre care vorb€{re, MiJcea Vulclnes-cu.a rostit-o in 12 iunie 194.1, cu pritejul inauguririi Institu_tului de Cercetiri Ecooomice jrof.-Virg ft. Madg€ru.,Y"T MI* Vulcinescu, nryil Madgea;t _ intekZuatut,in ,,Revista_de studii sociologice Si m-uncitoreEti-, an VIll,ff. 28, mai 1941, p. l-9.

20 Vezi: Al. Hallu n}a,Vugi! Madgearu - omul ,coalei,in .Re_visla-dc studii sociologice $i munciloregti., in VIII, nr. 2g,mai 194t,p.24.

Virgil Madgearu se gindea la cronica lui Mircea M.Vulctrn€scu, V N. Madgearu: Agraiani*4 capiutis4 im_perialism, - Contribulfuni la sudial evoh4iei iuiate ind-ne{!-,.l v9L,ln 8, 171 pag., B.tatrEti (Econontisdtt), 1936,plblicar{ -in ,,Sociologie romineasci", an l, nr. O, iunie1936, p. 39-<t.

21 Pasajul de la,,Onorali Cune..." pine la,,...weau sA mor!.nu a fost citir in fala instanlei.

22 C-ampanrea legilor cu pinza de ptrianjen esre c€va mai ve_

:h": A*", penrru Zaleucos, legiuitor il locrilor, ne spuneStobaeus, ,,legile sinr la fel ca pinza de piianjen: Oacd rime_rqtte in ea o muscil sau un linlar, se prinA-e; iar daci e oviespe sau o albinl, o rupe Si zboare; rol astfel daci nime_relte in leg un serac, e prins; iar daci-i unul bogat sau iscu-sit la vorbi, le desfa ce gi wpl". (Florilegiun,l3, X.1. $i penru Solon, ne transmite Diogenes L:ertios, ,,legi_le seamentr cu pinza de piidnjen: cade intr-insa ceva m-ai

Ulrimul c-uvinr / MIRCEA VULCANESCU 163

ulor $i slab, ea line; pe cind un lucru mai mare o sparge $itre@ printr-insa". (&rrre vi4iQ gi bctin h floz4lo,l,:'&)

O ace€agi comparalie s€ aflI Si la Voltaire.

23 Texrul de la alineatut ,,in lari, piinea albi...'pintr ta ....ho-tidrea impliciti de continuare a rizboiului" nu a fost cititin instanlL

24 Cine datoreazd la tennen nu dalorcazd nimic (tr .).

25 Vezi nota 2 de la Apdrure.

26 Pasajul inc€put cu alineatul ,,Pe lingtr toate rceste conside-ratiuni..." pini la,,...de asemeni, chre, aici" nu a fost cititin instanle.

27 Texntl de la alineatul ,,in acesrc condiliuni,.." pini la,,...a$a-zisei finanliri!" nu a fost citit in insranltr.

28 Mircea Vulcinescu a fost asistentul de etici al profesoruluiDimitrie Gusti la Universitatea din Bucurelli. De-a lungulunui ddceniu gi jumetate a f?icut seminarii qi leclii de eticisistematici $i de istorie a eticii. In cadrul acestora a avutadesea prilejul sd dezbati Si se-li aproprie personalitateafilozofici gi prototipul de ideal moral teoretiat Si intruparde Socrate.

29 in octombrie 1943 Mircea Vulcenescu a vorbit despreCharles Peguy la ciminul ,,Sf. Augustin" din Bucuresti.

Despre acela5i poet franc€z Mircea Vulcinescu publi-case un articol in urmd cu aproape dou[ dec€nii in ,,Ide€acreSUnA" (an I, nr. 2, iunie 1926), $i tot acolo tradusese unftagme din Tdia dragostei de Sus a loanei dArc.

30 Poezia hitre de confdence face pane din cicltrl Les quatrepriires dans la Cathtdtale de Chartes $i are in total $aptestrofe.

DuS cum imi mlnuJisea Margareta loana Vulciinescu,Mirc€a Vulcinescu a purtat mul$ weme in tinerete textulcopiat de mina lui al poeziei hle de confdcnce. DupZ ces-au logodit, i-a inminat dins€i acel text, spunindu-i:,,Acum mi-am gisit fericirea!"

Page 81: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

164 MIRCEA VTJI.CANESCU /Ultimul oNinr

" lti:'ff ii:'iffi b"""f; f*f"lff: ff '#Il;;r.o'*32 Spre-exemplu, l-a ajutat pe Anton Dumitriu sI tiDtrreasci

m aore.Ua .Caiele de filomfie" R6onna rq8?bii a Iui MireaFloria[ (Vinurie la proc€s, despre carc m_i informar inrro@nvorblre din noiembrie 1990).

REFERNIE

EMILCIORANT .

Scrisoare citre Elena-Maria-Viorica Vulclnescu

[...] Cu cit EI ginddc mai Dult la tattrl dumitale' c1r atit imiapare cl $i el era o eroeplie amelitoare, cI tot a$ $i el trebub sIfi inlilurat prin weo minune blestemul nostru al tuturor. Poatesl partr nebunie s, afirmi despre un spirit cu adevilrat universalctr nu gustas€ din fructul. blesremat. Totuli, a$i trebuie si fie -dci Stiinla lui prodigoasil era lmbinattr cu o aga mare clrrIlie,lncit n-am intilnit niciodatll una asemtrnttoare. Picatul strtrmo-$esc' vldit ir noi loli, nu se artrta in el, in el care era aiit de binelegat ln trup $i in care se adiipostea, paradox miraclrlos, un sfrnli€Sit dintr-o iooanS- De-ar fi wrbit despre fina11s sau 6esprateologie, din el izvorau o putere Si o lumintr pe care nu-mi €stedat sI le pot denni. Nu weau str fac din tattrl dumitale un sfint,alar era, htr-un fel. Gindqte-te c, el, itrconjurat de autori, nu anizuit niciodatil sii fie unul, cii voinla de a avea un nume ii pilreade neconceput, cI in nici o cliptr nu a fost ademenit de glorie,aceastii ispiti a omului cizut gi care roade pe toli muritorii, afa-rtr de ciliva izolali care au regilsit nevinovltia la extremiElilespiritului. Nu cred ce fi fosr weodati nici micar de depaneatins de ideea n€sdnitoasil de a fi un ,neintel€s". Nu rivnea lanimeni $i nu ura pe nimeni. Polrimic ideii insEi de a s€ pune invaloare, el nu se siriduia str fre - era. Intr-o zi cind, intr-un ac-ces de furie imporriva a ceea ce numeam eu pe atunci ,,neantulnostru natal", ii spuneam cil noi nu frrsesem in stare str diim lu-

Page 82: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

mii nici mecar un sfint, imi rdspunse cu blindetea lui obbnuiricare, de data accea, ldsa se strebatd o oarecare ;ehemenle: lrltrebuit sd vezi pe baba pe care am cunosrut_o inn-un ,ot ind"piil_tat, ai cdrei genunchi ldsaserd urme in pdmintul colibei et de atfteamdtdnii ce ldcuse. Adevdrata sfnlenie-n-are nevoie sd. seLrate gi sdfie rccunoscutd.

N-u ne inlelegeam niciodate asupra rolului sortit tirii noas-tre, cireia, din masochism sau Dumnezeu lrie c€, imi plec€a sdnu-i recunosc nici un merit $i nici un noroc. pentru mine, dataesenliald, conccptul romanesc prin exc€lenld era ac€l de,,neno_roc". k el lEceam aluzie, cu orice prilej, cu o sreruinle caretatdlui dumirale nu purea sd-i placi. Am revenir la ami intr_oscflsoare, ultima pe care i-am scris_o, pentru a-i mullumi de unstudiu.pe care- mi-l dedicase $i in care cita multe loculiuni autoh_tone pline de inteles Si de inlelepciune, dar in care _'ii spuneameu - Iesase la o parte pe cea mai importanti, cea mai revelatoa_re: ,,n-a fost sA fie", Si in care eu vedeam rezumatul, formula,semnut ursitel noastr€. In aceast5 dezbatere in care lezele noas_tre se infruntau, acum, privind in urmd, nu mai sinr asa de sisurct am_awr drephle. Sd suferi pine la chin din pricina neinsJm_nltllii istoric€ a lirii tale e o inlirmirare de liteiaror, un viciu describ. Mircea Vulcinescu, nicidecum expus acestor slibiciuni,nu pretuia decit valorile intrinsece: c5 laia lui ori el insuEi exis_tau sau b-a in ochii celorlalli, asta nu insemna nimic pentru el. $ipentru ci era atit de strain de aceasd mindrie de prbasti calita_te, veti intelege u$or de c€ nu l-am vdzut niciodati nici amar, nicicrispat. Cum el treia inrcgal frec e clipi, orice lucru despre ca-re vorbea devbnea un univers. Extraordinara lui vitalitati rrans_figura gi problemele $i peisaiele. [...] Nu Dor se mi-l inchioui nelatil.d-umirale pradi deznidejdii. Oar, pe de alri pane, mii griusi-mi inchipui ci nu i-a cunoecut chinurile.

El, atit_de deschis, atit de pregitit se inleleagi totul, nu eralotwi menit, prin firea lui, si conceapd iadui, qi iici mai pulin strcoboare in el.

. .9€:a ce lin si-li spun e ce, dinre loare spirirele pe care le-amiubit $i admirar, nici unul nu mi_a ldsal,

'ca tarlf dumirale, o

amintire atit de fortifianta: ajunge s6-mi amint€sc de imaginea

165 MIRCEA VULCANESCU / Ulrimul cuvinr ultimul cuvinr / MIRCEA vulcANEscu 167

lui, de o rescolitoare limpezime, p€ntru ca dintr-o dati st gls€scun rost nebuniei de a fi li str mi impac ca| lumea de aici.

Pmis, 20 ianuarie 196. i

Traducere de MargareUr Ioam VukaDese- Publicati tn .Revista de is-torie $ teorie literare", an XXXVI, nr.34, iuliedecembrie 1988, p. 193-

195, t96.

MIRCEAELI.ADE:Trepte pentru Mircea Vulcdnescu

[...]Nu gtiai ce sI admiri mai inaii: nesrlvilira lui curiozihre,cultura lui vasttr, solidi, bine aniq atii, sau inteligenta lui, gene-rozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-$i trtia credinla Siiscrsinla cu care gi-o rllmec€a. Nu cred c-am intilnit alt om in-zestrat cu atitea daruri. 9i nici altul care str-l intreaci in modes-tie. Am cunoscut, desigur, savanli care se incumeg str citeascl intreizeci de limbi, sau sEpinesc in de-amenuntul istoria unei llrisau a unui continent, sau au piltruns toale tainele fizicii Si mate-maticilor, sau lnleleg nenumirate sisteme filozofice. Dar mintealui Mircea Vulcinescu era altfel alcituiri. DupA ce-l cunosieaimai bine, lnlelegeai cA dacd ar f neblit, ar fi putut $i el invllatreizeci de limbi, sau istoria unui continent, sau matematicile su-peioarc. Il intoesa tot. Mai mlult: tnlelegea - Si-li explica - dece-l intereseszE cutare sau crtare disciplini, un anumit autorsau o anumiti op€ri.

Dar nu era nimic haotic nici dezarticulat in cultura Iui. Ceinvilase de la teologii $i lilozofii pe care-i citise se lega de totc€l invllascrl sociologii, econoni$tii, isloricii, financiarii, oa-menii politici. Imensa lui culturi nu era distribuiti in ,oompar-timente"; era pefect integate, deli se desfibura pe nivelurilemultiple ale cunoa$terii. De aceea era in stare sA profite din lec-tura unui ,,reduclionist" - un freudian, bunSoarI, sau un mar-xist -, pemru cA $Ua unde si-l situeze- Cum menuris€a adesea:

Page 83: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

168 MIRCEA VLJIrANESCU / Ultimul cuviirt

nu se lSsa impr€sionat de ,jargon", nici de ,jdeologie". Asimfladintr-un autor tot ce-l ajuta sI l4leleagil mai bine un fenomencultural; adic5, il ajuh sA d€scopere aspecte sau str d€scifrezesensuri care i-ar fi rlmas altminleri ascunse sau nelSmurire [. . .]

Acesl crEtin care se situa, cum am spub, in universul culturi-lor tradilionale, era deschis falS de orice ino!,atie creatoare, inarti, in sociologie, in economie politice. Mulli dintre cei carel-au cunoscut nu izbuleau sI inlel€ge cum un cre$tin ca el puteasd inteleage $i si vorbeasci cu arita simparie fe oameni $i siste-me profund antireligioase, ca Man sau Freud. De asemenea, nuinlelegeau cum ii puteau place anume manifestiri extravaganteale plasticii contemporane, sau cum putea asista atit de senin ladescompunerea precipitati - anunlind iminenta lor disparilie

- a instituliilor $i culturii lirinesti.E(plicalia era totu{i simpli: ca gi Nae lonescu, profesorul gi

invdlStorul lui, Mircea Vulcinescu credea in Viati $i privea cuinteres $i simpatie orice noue creatie a Vielii, pe orice plan s-arfi realizat ea: social, politic, cultural. Pentru el, neamul romi-nesc, organizalia statab cate poartd numele de Romenia, cultu-ra romaneasc5, alit populard cit li savante, cu tot ce cuprinds $iimplica ea - toate acqstea aveau, inainte de toate, meritul de aexista, de a fi vii. Ci unele institulii se schimbl ve iginos sauchiar dispar sub ochii no$tri, cA felul de a fi $i a se purta se modi-Iici !i se urite$te, ci arta populard se hibrideazi $i estetica ma-halalei se intinde ca pbcingine*, cd peisajul romanesc ,,tradiuo-nal" e ameninlat de desfigurare prin insu{i procesul detransformare economic Si social al lerii, pe care Mircea Vulci-nescu il cunostea $il acxepta - toate ac€stea nul speriau, de$lftrd indoiali il mihneau anumite modificeri precipitate li refor-me leri rost. Toate acestea ficeau parte din insu$i procesul Vie-lii. Aici, pe pimint, lucrurile nu puteau fi altfel, nu puteau im-pietri asemenea arhetipurilor. Dar aceasti Viale, pentru ci sepldmddise aici, in acest spaliu geografic, !i se exprimase in con-cretul istoric al acestui popor rominesc-erao viald romdneas-cd', li oricum s-ar fi manifestat ea, tot romineasci rdminea.

In aceastl credinF se ane izvorul acelui inepuizabil opti-mism al lui Mircea Vulcinescu: credinla in indestructibilitatea

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 169

slructurilor fundamenlale ale vielii etnic€ Si culturale roma-

nelti. optimism pe care, cred, nu l-a avut nici unul dintre Pro-felii sau purtitorii de cuvint ai Politicii $i culturii romanesti. Nuvoi uita niciodate c€ mi-a mirturisit Mircea Vulcinescu de mai

multe ori, intre 1936 gi 19,1O: ci el nu crede in disparilia neamu-

lui rominesc, oricite catastrofe s-ar abate peste noi; ci nici oeventuaE deporlare sau exterminare masivi a romanilor din zi-

lele noastre nu ar insemna distrugerea neamului; ,,pentru ci ($i

acum ii citez propriile lui cuvinte) eu cred c5 daci ar nIvA[ alte

neamuri gi s-ir aEe zA aici,la rtoi, dupd ctteva secole ar deveni gi ei

romdni!"[...] Erau ciliva care se intrebau cit de adevdratd en a(fllslS

incridire in Viat5 $i cit de r€alri putea fi, la un savant genial ca

el, o credinle atit de ,,l5rdneasc5". Se intrebau asta, pentru c5, ilispuneau, Mircea Vulcinescu fusese diruit cu toate darurile: era

fiumos, avea o sinitate de fier, nu fusese niciodati serac, era

inconjural de prieteni Si;dmiralori, nu lusese incorcat de nici o

tragedie personali sau familiale; triumfase intotdeauna, $i pe

toa-te planurile, chiar daci uneori nu i se diduse locul pe carelmeriti (bundoarS, la 35 de ani nu era decit asistentul de etici laUniversitatea din Bucure$ti). Dar era destul se-l cuno$ti mai bi-

ne ca se{i dai seama ci Mircea Vulcinescu privea toate insu$id-

le $i succesele lui ca ni$te daruri ale Vielii pe care le ingeduise

DJmnezeu, gi ce daci ele i-ar fi fost retrase nu i-ar fi schimbat

nici deplina lui incredere in viali, nici marea lui credinle. Toate

astea ile pireau de altfel firesti. Cici, spunea, oamenii uitd de

obiai ci darurile, ca Qi inc€rcirile, vin tot de la Dumnezeu.

Cind au venit incercirile, Mircea Vulcdnescu le-a primit se-

nin si increzetor; intr-un anumit fel' mislerios, se integrau vieliilui rLligioase. in citeva zile - a pierdul tot: avere, glorie' silualiesociaEli academic5, familie, lbertate. Dar a remas acelagi. Nus-a indoit $i nici n-a tlgiduit; a continuat s5 mdrturiseasci cu

aceea5i seninl fermitate credinta Si increderea lui de totdeauna.Al1ii,

-care i-au fost mai aproape, vor povesti in de'aminuntul'

aiii sau altidati, viala pC carC a triit-o Mircea Vulcinescu intemnile. Cr gtim cu io1ii, ne'e de-ajuns ca sd inlelegem clt de

totatd"i-a fosi vktoia. Yictorie impotriva cihilor, desigur, dar

mai ales victorie impotriva Mor!ii.

Page 84: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

170 MIRCEA VUL,CANESCU / Ulrimul crvint

Penru cI $tim cum a murit!Iar ultimul lui mesaj Cin remnili, adresat fieclruia din noi, a

fost acesta: ,,Sil nu ne rizbunali!"...

Chicago, nov. 1967

Tcxt publicar ln ,,Prodromc", nr. 7, 1967.

CONSTANTIN NOICA:Amintiri despre Mircea Vulcdnescu

[...] Era inima $i temeiul in grupul ce-$i spunea ,,generaliatinir5", desi se manifesra in public cel mai putin. Daci MirceaEliade era socotit ,,geful" generaliei (dinaintb de abdicarea ei dela puri culturi $i pierderea in dezbinarea polirici), Mirc€a Vul-c5nescu era cel care o legitima in ading a5a cum a hcut-o in con-ferinla de,spre generalia tindri, tinutl ca purtitor de cuvint al eiimpreund cu Mihail Manoilescu, omul poliric matur $i doritorpoate s-o anexeze politic. Cind, pulin dupi aceea, paul Moranda vizitat Buc-urelrii, despre care a gi scris o carte, fnerul careavea si-i face o impresie deosebiti, cum o scrie in cartea sa, eratocmai el. Cu tolii l-.am fi al€s pe el si ne reprezinle nu numai infala generaliilor vechi sau a srrlinilor, dar gi in fala oricirei in-stante $i a Marelui Striin. Gindindu-mi ce l-a$ alege pe Colrhesi ne reprezinte, ca un Noe al timpurilor mai noi, inaintea bunu-lui Dumnezeu, avea s5-mi treaci prin minte gi chipul lui MirceaVulctrnescu. Avea ceva de Noe in el. Ar fi $tiut sI umple cumtrebuie o arci. [. . .]

Am fost uluit sI ved ci un om ca el, carear fi putut face oricein c.trltura superioaril angajatil (Gusti gi l-ar fi dorit succesor lacaredrl, afa cum ne-a spus-o singur, mai tirziu) sau in cltturasup€rioarii liberil, se ltrsa prins de administrativ $i slujea, in s€c-torul acela economic atit de absorbant, de o pane, $i de orb pede alta fatil de tor ce este culturl gratuirl. Cred cI nu gi-a dardocloratul in filozofie, mullumindu-se cu cel in drept li econo-

UIIiMUI CUViNt / MIRCEA VULCANESCU 171

mie, tocmai spre a nu fi ispitit si tredeze adminisirativul' Miintrebam iar4i daci n-o fac€ din sldbiciune; cici a$a cugr qste

mai u{or se desevir$e.tti gindul altuia decit sd li-l trezelti li hri-nesti pe al $u, putea fi un fel de angajare pe linia de mai mica

rezistenli gi aceasta de-a stuji, in loc de a te inventa Si a inventa.

Dar Milcea Vutcinescu ltia se prezinte cu atit mai cuceritorlucrurile cu cit ele il dezminleau pe el in primul rind. Eram weo10 tineri intr-o dup5-amiazi la el, in Popa Soare, 9i discutam ce

anume trebuie sd facem. Culturd, sqluneav Mirc€ Eliade, Dan

Botta !i cu mine. Toti c€ilalli, intre care imi amintes€ de Geor-gescu-Roegen, Pichi Pogoneanu, Costel Enescu $i allii care ce-

iaseri de pe atunci administratiwlui, unii poate pentru c5 nu-$i

simleau othemare culturali, suslineau ci trebuie si diim tirii obuni plturi de tunc$onari suPeriori. Cind il ascultam pe Mircea

Vulcinescu suslinind aceasta, mi-era aproape ru$ine ci intra-sem adinc in ne-trebnicia culturaltr. Mai tirziu' Pe cind ajuns€se

(doar) subsecretar la Finanle, avea sI ne sPunI frri pr€fiicut6

imerenie: ,,Bunicul meu a fost agenl fiscal la tar[, tatll meu a

ajuns searetar general la Finanle, eu am urcal pin5 la trepta de

subsetrretar de stat". Crqtere lenti. [...]Pini in ceasul cind aveam se inleleg natura exceplionall a

dezordinii sale, vedeam c[ trec anii $i el nu intrl in ordine pe

misura sa adevirattr. Ficea desigur, la Oliciul de Studii al Minis-

terului F,conomiei, rapoarte ,,geniale", pe care insi mi intrebdaci oamenii le luau in s€rios micar cit presedintele Masaryk;

aveam din cind in cind ecouri de la neobi$nuitu! seminar de erice

pe care-l linea, ca modesr asistent, p€ linge catedra lui Gusti; ne

urmirea gi ne judeca prietenette pe toli (romanele lui Eliade'poeziile lui Dan Botta, traduc€rile mele filozofice, unde'mi gi-iea nu numai greseli, dar Si inlorsituri ,,franceze" de vorbire);

ett o mare prezenld printre noi, dar undeva si o dureroase ab-

sentA, sau mai degrabe o evaziunb. $i totuEi, ce impresionant de-

venea, asimila, se maturiza in toate, nefrldind nimic din sdrici'rea treptatd a celor c€ trtriesc din reu$itele timpurii' Cft exc€ptia

crealiei, totul sporea in fiinla sa spirituali' Merita sI tr6ie'$i ca

si fiiEckermann-ul unui om ca ac€sta. Cind l'am regisir Pe Nae'

dupl intoarc€rea lui din recluziune, li mergeam lunile seara la el

Page 85: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

h cine, cu Mircaa Eliade, pirintele Alecu pop€sc1.l, Costiel Fto-ru $i yirgil Bogdan, disculia era purrat5 de Mircea Vulcinescu,,jr.ngi tgltt inclusiv profesorul, mai stins acum, eram figuranliferigili [ .J

In anii ce au urmat, care erau $i anii rizboiului, mi-a fost {tatstr mi apropii cu adevdrat de el. Fdq$€m, sub parronajul stru, oasocialie filozofic5 la care se linqu zi de zi seminarii'sau leqiide greacS. $i simlcam cl el suferd se stea in minisrer, in loc iAdiscutc la neslirtit cu noi. [n ttle doud numere din ,,l;loare defiiozl.i{ic". anul r! asociariei, ri era cei c:i,rc didea, ailtrlri deP{;si'Jir,,.l(i i(.i/ lj.rc. (/)it:t1t' l1a Otipiriaij ri t)irhiiul irr primul: riit.iJ ! - : ;..,.. .1,., .:,,r:,r, .,,.',.,,,, ., \:,. .:!:.i:.* ;iL,.. t',' . .. ,. ';: ,i. .. 1,.;. . - -" /r,. --r! JLI

i,,.iiuc.l',' !ir:!ri!:!:.rii \i ii( ,i.t:it\i!.. irirri Lta rl.i];:i,ri;trt\ j!liiialii ,r.rr,,tulni, ,r[,r,,. ,i: ri r],.r;i-a .i;iLrrit. o !,Lhi:\!i,tJl,ilrJuiiulSludiu-rr.triqriirli i tilr)erL:itttt tt tct AteU;ti,t r:r*terlu,{iti l<C-lia c.drula, pi)atc, n-d\ ii scrB niciodaiii ri <tyirt u romlneascd.

Inccpearn sa cdilJrn cursurilc lui Nac, iar in timp cc eu megribeam si lo public pe roate 14 ala cum €rau, cl ncielinea, peC. Floru Si pe mine, in lungi $edinle serale, cintirind fie{aiecuvint al celor patnt cursuri c€ avqru si fie editate. Nu pot uitabucuria cu care ne-a dovedit intr-o $edinF, pe la orele i noap-tea, ci in loc de ,Jumii" rrebuie sit fi fcr in leqie Juminii.. Meri_tau oare cnrsurile - fnute liber, nerevizute niclodati Si editatein general atit de corect de D. C. Amz5r - o atenti filologie detext? Mircea Vulcinescu nu-li punea problema: daci f;lceam un'lucru, trebuia sIJ facem bine, chiar daci risca si rlminil inoom-pletr cum a $i rimas- Eram ca teologii din Bizanl in prsjma cil-derii, dar fervoare. $i acuratelea lui ne Ec€au si uitlm ctsintemsub wemi.

. Ia,capitul lui '42, cind inc€pea s6 fie limpede lorul pe linie6tonca, ne-a comuniq cI i-au dmas in buget 6 milioane leidisponibili !i ci s€ gindgtre si propuni infiinlarea unui tnstirurde c€rc€tiri filozofic€. Era exact c€,visas€m pentru cultum noas-tri $i pentru ciliva dinlre noi, rebeli ,,$colii;. Dar in clipa ace€anc-a apdrut drept ceca ce cra: un pas de dans.

Inlr,i timp t\t(lria s( 'ostog(rlst msi dcpar!..ti e! c{)mentacvcnincnicl{l {tu rn (}{:hi ierd, ilf cxfllrt ai rii,{)iult; S}}rc sfir-

$itul ac€stuia ne-a transmis ci lci Anronescu wea sl depunibani in Elvelia penlru a salva weo 200 de intelectuali lineri. ,,Eunu voi pleca", a addugat. Cum era si plecim noi? $i cum era sIplecim ftlr6 e/? Dar el avea c€va de fiicut in continuare, in timPce in noi totul inc€p€a str fie suspendat. El avea de aperat ce maiputea fi aperat. ,Am salvat de la nemli doui vagoane de aur",mi-a spus intr-o zi cind schimbarea nu se produsese inci. Firqtece pe unni au luat rugil cele doutr vagoane. Dar el i$i ftiq$e datoria

Citeva luni dupl aceea, cind $tia bine ci este amenintat ca

fosr $i actual demnitar, a inceput se ne cheme Ia Direclia vimi-lor, unde revenise, spre a discuta Hegel. Nu putea fi vorba dedisculie, cici el fticea alergie la tot ce este ,,fluidihte" hegeliani.Dragomir spunea un luciu pentru hegelianism, el aduc€a in re-plici cinci contraargumenle. Din nou ,,teologizam", Si era admi-rabil. Dar era perfect lucid in ce prive$te situatia sa li a allora,iar intr-o zi, dupi o disculie, sI spunem, cu privire la ierarhiileingerelti in opozilie cu dialedica hegeliane, ne-a dus intr-o oda-ie alitura'td, a ridicat capacul unui cufiir plin cu dosare $i ne-aspus: .aci sint toate piesele justificative penlru cuvintul meu deaplrare in procesul c€ mi se va face".

Avea sdJ rosteasci,li el existi. L-am citit cindva $i am simlitci admirabila apirare pe care, fticindu-gi-o sie, o Ecea de fapt

lirii, in rezistenla faltr de impactul geiman, era in gol. O $tia $iel. Cindva imi povestise despre podul f?icut de nemli peste Siret,intr-un punct unde bitrinii locului le spuneau ci va fi luat deap€. Nemtii l-au ftlcut, Si a fost luat de ape. Dar ei credeau cA

podul lor va line, pe cind Mirc€a Vulcinescu nu spera nimic, inclipa ac4ea. Trebuia f;icut un pod, o arci. Trebuiau fiicute bine.

Am ciutat indelun& dupe ani, in hzile rimas€ Ia ai sei, plinecum erau de lucriri schitate, note, proiecte, traduoeii, toate bineclasate. Speram noi prea mult de la el? Nimicdin ce a rdmas nu-idi m5sula. Chiar daci genialitatea lui nu era activi, ci reactivi,cum o simlisem de la lncepul, ar fi trebuit sI fie .altceva" acoloin lizi. Dar mi s€ pare, acum, cil nu crearivitala i-a lip6it, de

oric€ fel ar f fost es , ci voinla de c'ealie.

Page 86: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

1?4 MIRCEAVUf..[NESCLJ/Utrinulon{Dr

N€ fost h ordlna Nimeni nu €ste ln ording dar dthla uittde aceasta - li crccozl El n{ uitst N-a f6t lo ordinc, ca aceiPtrrinti ai bbericii sub nagi. clrora ll lotllniscn primr dau, sin-gurii glnditori ,itert sl spunl orioe !i str rorbeasctr desprc scanda-lul lunrii. Vedea cl ei denrdioca iainii a gbdului ti poatc, irunele cazurir a firii lnscli h nuDclc unci odini dc ncdcscrb $ide nerostil. In a6l scns a f6t tcololl din€olo dc tot oe a pututfaoe in vialtr; dar cuvlntlrile teologului s-au ingropat in inima sa

Ilepl

Publicat h "Orizona",

ao II, or. I (l l9O),6 isourrb 1990, p. G?,

CONSTANTINFIORUGlnduri despre Mircea

M-a izbit totdeauna la Miroea €rtraordinara lui d€schidereasupra lumii - a vielii Si I fllturii. Nimic nu-i €ra indiferenl O€rtraordinari atitudine pozitM - hp de lume, hp de minu-nea lumii. Nu l-am auzit wrbhd rlu de oameni. Itr fotrd q€d dli v€dea po toti la locul care li se incredhtase de d6tin.

Era la antipodul oricirei r€volte. Ir antipodul lui Cioran -pecare lnlelege. totuli $i il iubq"Viid la Miroea mai putin un rell€xiv cit un spirit tentat dc

toate probl€mele vie$i. Gata sI se angaj€ze Si sil panicip€ la toa-te lntreprioderile generoas€.

O Mturi leibniziantr, d€schist, grt margid!Cred ctr a primit incerdrile cele mai grele ale vielii chiar cu

gindul cI vin de sus Si cI slnt ln fond un prilej de ridicare llun-tdcl, de adincire proprie. [.,.]

Cred cl ari$dinea asra li-a pistrat-o pitril la sfi$it. Ctr ln celemai grele incerciri ale vielii credinla lui nu s-a schimbar.

De unde se tregea atitudinea asta atir de izbitoare a lui Mir-cea? Desigur, era un rcmp€rament puternig gata si se angajezein toate imprejurtrrile. Cu o bucurie spontanl de anrmare. Dar

UlriEulcuvlnt/MIRCEAVI,JI.CANESCU 175

cred ctr sc Doatc mcne n i adinc, ln oricc caz lnclirarcs PriDIced d gij glsit un fiindamcnt ref,eriv. Atiludio€a pozitM hlnce tumc n-a rlnas o trislturl d€ tempcrament, a d€\Dtrit o trl'slrurt dc cerac{er, o oonrringcre or tezonanF rcligio.sL [" .]

Mircca n-a cllnoccut chinul Plcatului, obs€sir vinei.

lt979l !

CIcd iocdis)

Page 87: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

EXTRASEDIN LEGILE NR. 31211945,45511946

srzett1947

MINISTERULruSTTIIEII,EGEANR.312

MIIUII,Prin gralia lui Dumrezeu $i voinla NationaE" Rege al

Rominiei,La tof de fald fi viitori, sdndraklAsupra raportului ministrului Nostru s€qetar de Stat la De-

partamentul Justiliei nr. 36 965 din 11 aprilie 1945,

$dnd gi jurnalul Consiliului <te Minittri nr. 666 din 19f5,In baza dispoziliunilor lnahului decret regal nr. 1626 itinSl

august 1944, publicat in Monitorul Oficial nr. 2In din 2 septem-brie 1944,

Am decretat $i decaetilm:

DECRET.LEGE

Fntru urnirircr Si sanc$onsreo celor vlnovsf de dczestrul

l5rli ssu dc crlEe de rizbol

1fl. .1. - Sint vinovati de dezastrul lirii c€i care:a) Militind pentru hitlerism sau fascism $i avind respunderea

politici efectivi au permis intrarea armatelor germane pe teri-toriul lirii;

D) DupA 6 septembrie 19,!0, au militat pentru pregtrtirea saude'slvirybe3 hptelor de mai sus prin gai, prin scris sau prin ori-ce alte mijloace.

.,,lta 2 - Sinr vhovati de dezasrrul lirii prin sivir$irea de cri-me de rI*x)i cei cere:

d) Au hotarit declararea $i continuarea rdzboiului oontraUniunii Republicilor Socialisie Sovietice $i Na(iunilor Unite;

b) N-au respectat regulile internalionale cu privire la condu-ccrea rlzboiului;

c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau osta-ticii 4e razboi. [...]

Art. 3 * Cei vinovali de faplele prevlzute h,art. 1 $i art. 2,alin.

"r-o, se v{)r pc{.lcpsi cu dcten{iunea grea pe vialS sau cu de-

tcnliune [rer d,] la i iJ ?0 ani s?u cu dercnlirjne riguroasi de la-1 i;r li; ,:rti

'., j.,.,.., r:r ir ;r,-,..i,.: ,i..,, .1 rl ' r? r.ar!r)i;iL.

''':1, ;'.: ,, ' ,: . , :, .. . .r.r.r r'...,:l,iii da ll i i.,.:' rt:l ::J!il l,--,lil,:.. r'.i, i'l i,i I r; l(l;int. i. .

Pc litrr:.i atr: ie [it'jcJ,sc. :! \..i i]r{)irul]la 5, icgltdalrunc ci-vicd. prccurn qi crtnfirci'rj3 :rrcrit in Ii;lt,rsui -slatului cu tltlu dedcspdgubire.

,4rr. 4 * Ministrul Justilici \" institui un numer de acuzatoripublici insarcinali cu cercetarea Si lnstruirea celor invinuili des6vir$irea faptelor prcvdzule de prczgnta lege, precum $i instiga-torilor, coautorilor, complicilor, favoriztorilor $i uinuitorilorlor. [...]

An. 5 - - Acnzalorii publici vor cerc€ta toate cazurile deferi-te de Crnsiliul de Ministri.

Ei se vor putea sesiza $i din oficiu sau dupl trimiterea Ecutide Pregedinlia Consiliului de Mini$tri pentru oerc€teri. [...]

Att- 7. - Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul deMinigtri, sau de acuzatorii pu.blici c.ll incwiinlarea acuzatorului S€f.

Arestdrile ordonate nu sint supuse confirmirii. [...]An. 8. -in urma c€rcetirilor intreprinse acuzatorul public

!" intocmi aclul de acuare oarc se va supune Consiliului de Mi-ni;tri pentru aproharc.

(-i)nsilidt de \{iniir.ri va dc.idc irsupra sesizarii insranlei dei'.:rler.ati tl irid;'i :r;r:a rrrrr irri.

Page 88: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

17S MIRCEAVUITANESCU/uttimulovint

Actele aqrzatorului public Ai ale Crnsiliului de Mhhtri nupot fi alacate pe nici o cale. [. . .]

A\t 10. - lrrde{3rea hptelor pr€vizub de prezenta lege 6eva face de Tribunalul Poporului. [...]

Dat in BucurEti la 21 aprilie 1!X5.MIIAI

Ministrut Justiliei,L Pltrtrgcanu

Nr. I 318

Publicatil lb ,"Ir,{onitorul Ofdaf, parrea I, 8o CtflII, nr. 94,A aprtlie1945,p.3 362-336/,.

MINISTERULruSTTTELLEGEA NR. 455

MIHAI I,

Prin gralia lui Dumnezeu ti voinla Nalionala, Rege alRomaniei,

La toli dc fald gi viitori, sdndtaE:Asupra raponului ministrului Nostru secretar de Stat la De-

parramentul Justiliei ^t

. fi 442 din 1946,Vizind jurnalul Consiliului de Mhbtri nr. 794 din 1946,In baza dispozitiunilor inaltului decet regal nr. I 626, publi-

cat in .Monitorul Oficial" nr. 2(D din 2 septembrie 1944,Am decretat $'i decretim:

DECRET.LEGEpentru nglenentorer c€rce$irti $i judeclrli infracliunilorprcvlzute de legea nr. 312 dln 24 aprllle 19,15

ArL 1 . - Termenul prevlzut de art. 18' alineatul ultim dinlegea nt . 312 din 24 aprilie 1945, prelungit pinii la I iunie 19,16,

se prelunge$te pinl la 28 iunie 19216 inclusiv, cu efect retroaqtiv

ultimul cuvinr / MIRCEA WLCANESCU 179

de la data de 1 iunie 19216 9i cu menlinerea instanlei de judecatl

in compunerea legal[ de la acea datI.Milurile tuaticu privire la delinerea in interesul c€rcetiri-

lor, precum $i actele de urmlrire 9i de instrucliune sevirsite Pintr

ta oublicarei prezentei legi sint Si rimin valabile'

An. 2. - infracliunile, care la data de 28 iunie 1946, se vor

afla in curs de c€rceiare sau a c5ror judecare va ti pendinte inain-

tea Tribunalului Poporului, trec in competenla secliunilor cu

comDelentd criminaid ale Cu4ii de Apel Bucurelti sau a Curlii

Ce epel Ciuj, in cazul cind inftactorii intd in Prevederile legii

nr.526 din l1 iulie 1945.

ArL 3. - CgrcE(erile incepute de acuzatorii publici inainte

de 28 iunie 19,16, vor fi continuate de Parchetul Cu4ii de APel

respective. [..]'An. 6. )ii catzele lrecute in competenla Curtilor de Apel'

in remeiul prezentei legi, se vor aplica dispoziliunile Privitoarela incriminarea fapteloi 9i la sanclionarea lor' prevezute de le-

gea nr.3l2 din 24 aPrilie 1945." Cercetarea gi ju-decarea se va urma Potrivit dispoziliunilor

mdului de oroc-edurd penali, cu excepliunea art' 377-388 inclu-

siv, in locui cirora voi fi aplicabile disPoziliunile art 2 ale legii

nr. 6l din 8 februCrie 1946.

Mandatele de arestare vor fi emise de procurorul general al

Curlii de Apel respectiYe, la cererea Consiliillui de Mini$tri; ele

nu sint supuse confirmirii. [...]An. L'-lhm ireasi judecarea cauzelor trecute in comp€-

tenta seqiunilor cu compitenli criminaE in temeiul Prezenteilegi se va putea faee pind la L septembrie 19'16'

Dat in Bucurelti la zliJ.lnie 1946- MIHAI

Ministrul Justi(ieiLucreiiu Pitrqcanu

Nr. I 934

PublicaE in ,,Monitorul Oficial-, parr€a I, an CxrV, ' 142,22 tunie

19t6,p.6 4066 4O7.

Page 89: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

180 MIRCEA VULCANESCU / Ultimul cuvinr

MINISTERULJUSTITIEILEGEA NR, 291

MIIUI L

Prin gratia lui Dumnezeu $i voinla Nationah, Rege alRominiei,

La toti de fald li viitoi sdndtate:Adunarea Deputalilor a votat $i adoptat, iar Noi sanclionim

ce urmeazi:

I,EGEde urmirire $i sanclionatr s celor vinovrli d€ crime de rizboisau impotriva picii ori umanitilii

lr, -t. * Sint vinovali de a fi sivirgit, ordonat sau participatJa seviriirea crimelor de rdzboi, cei care:

a) nu au respectat regulile internalionale cu privire la con-ducerea rdzboiului, sau cu privire la tratamentul prizonierilorde r5zboi;

b) Si-au insu$it ilcit proprietatea de Stat sau sociald sau bu-nuri pdvate din teritoriul in care s-a purtat rdzboiul sau au rea-lizat averi in mod ilicit, profitind de situalia lor oficialS sau pro-fitind de legdtura tor cu asemenea persoane. precum li cei care,cu smpuri venale, au profitat de legiuirile $i m5surile cu caracterhitlerist, legionar sau rasial;

c) au comis in virtutea netolcranlei politic€ sau rasiale exter-miniri de popula!ie civild atit pe teritoriul unde s-au desfe$uratostilitllile militare, cit $i iniuntrul lirii, au aprobat sau sdviryittratamente neomenoase contra populaliei, precum Si cei care, invirtutea situaliei lor oficiale, au permis celor afla1i in subordinesi comiti crimele prevdzute in prezenta lege.

,4rt 2. - Sint vinovali de a fi sivirsit, ordonat sau participatla slvirlirea crimelor contra picii sau umanitelii, cei care:

a) Militind p€ntru hillerism sau fascism $i avind dupl 6 sep-tembrie 1940 rdspunderea politici au permis intrarda armatelorgermane pe teritoriul ldrii $i au contribuit la aceasta prin grai,prin scris sau prin alte mijloace;

ultimul cuvint / MIRCEA VULCANESCU 181

lr) Avind risDunderea politici efectivi au hodrit declararea

.ru-.irniin*t"" tizboiului contra Uniunii Republicilor Socia-

liste Soyietice $i Naliunilor Unite. [."]lrt 3. - C€i vinovati de crimele Prevezule-de an' I Sl z se

*,.r, ,*d"nsi cu muncn sifticd pe viati, iar daci sint circumsEnle

aien'uanrL cu muncf silnici pd timP mirginit de la 15-253ni' ["'lPe lincl aceste pedepse, se va pronunta !i degradaliuns-cl'

vic5. De ti;np de l0 ini, irecum $i amend'ii de la l0o milioane lel'

oini i":nri lt i"toe lei,'care se va executa asupra bunurilor' ["']' An. 4- - Jude.c re3 faptelor prevlzute de prezenta lege se va

face de secliunile cu codpetenii criminale ale Curtii de APel

iiriui&ii, .i" "

curtii de Ap€l aluj' in cazul cind infractorii-d.o---*rciiirfrl"

iudef"te prwizrite oe t6gea nr' 526din l1 iulie 1945'

r...1'"'2r. 11.- c^urele in curs de judecati in temeiul legii nr' 312

ain-ja aoritie 1945, vor continua sn lie judecate $i pedepsite po-

trivit pr;vederilor prezentei legi.Pddepsele pro;unlate pentru infraqiunile previzute-de le-

o" nr-itzdii24 aDrilie 1945 vor fi executate' chiar daqi acele"infracfiuni nu sint pedepsite prin legea de fa15'

A;. t 2. -Urmarirea qi judecarea in baza Prezentel legr se va

face pini la 31 dec€mbrie 19/8.

Aceaste lege s-a votat de Adunarea Depuralilor in ledin(a de

la 7 august 1947 Ei s-a aProbat cu majo ilate deuno sula noudect

$ cincivotti, c'.a]la doud.

ViceDresedinte, Ion NiculiSecrehr, Stelian Morariu

(L. s. A D.)

Promulsim ac€aste lege $i ordonlm ca ea si fie investiti cu

sigitiul Sratlutui $i publicali in ,,Monitorul Oficial"'

Date in Buoresti 1a,15 august 1947' MIHAI

Ministru al Justiliei'Lucreliu Pdtrigcanu

Nr. I 716

Publica6 tn.Monitorul Oficial", Partea I, atr CXV, or' 189' l8 sugust

1947,p.'I 423-1 425.

Page 90: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

E.N.R.C.A.F.AH.G.w.M.SIM.M.U.P.C.A

RM.g.N.G.

LISTAPRESCURTARILOR

Banca Nalional5 a RominieiCasa eutonome Oe FinanFre $i Anonizare

Hermann Goring Werke

l'Iarele Stat MajorMsrite Unill$Resia autonomi a Ponurilor

Ei &ibr de oome4 Pe API

Reichsmark

- qanderele,Navale Galati

Page 91: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

CUPRINS

NoiS prMtoare la edtic . . . . . . . . . . : . .......5APARAREA. .......... 7

ULTIMULCLMNT . . . . . . .......21I. Introducerc .........4

II. @roetare€ actului de acozare ......26,d Aorzaiiile gpneral€ . - -.. ......'....-

Caracterul gcneral al guvemului .........nscopulcomun .....:......31Pcilia mca. ......35

B. Ac-uzaliile speciale rGtite lmpotriva m?2 -.. - -......40IrI- lncadrarea generaE ln art. 2, alin. a ditn legea N. 312!1945 . . . . 48

Iv. Expunerea actMEtii melc . . . . - . . . .......5EA Colaborarea la conwnliilc comcrcialc ti r€zultstcle ei . . . .58

Com€nliile ecooomice ..... -.61Crlaborarer industriaE . . . . . .. -......65Colaborarea economicd . . . . . . . . . '. . . .........6tCb€stiun€a pr€fnrei s€catuiri a lirii .......68Cbetuneaarmamentuluiimpond .......72Chestiun€a soldului cltuitrgului . . . .....,.91

B. Colsborarea la ata-zisa fmtrlarc a armstei Sprman€ $rczultatelc ei ......93Fazal...- ..............96a) Petbads a criosrl rrenirii 18 guvem .....%b) Perioada tnt$ a miDistcriatului Stoenesc'u ........Im

Page 92: Mircea Vulcanescu -Ultimul Cuvant

136 MIRCEA WITANESCU / Ultimul cuvint

Faza a ll-aPerioadaministeriatelorstoen€scu$iNeagu .' . . . . .'FazaaIII-a.... \...a) Periooda mioi$€riatului Neagub) Perioada ministeriatului Netla

c. hicaiilnn speciali ln prevederile an' l, alin' a

ti 2, alin. a din t egea nr.3lul945

V. Explicars prezcnlei mele ln guvern

vl. lncheiere .

Lista prescurtarilor . . . -

103l03111

111114

t19

134

t47

ANEXE .

Repere biograliceNo!e,...Referinle .

Extrase din legile nr. 3l?l945 , 455119t6 ti AV947 -

151

t53t58165t'l6183

I i;l ,

)I

aot3 r

- - , r't. oro^{... o

irr.h;,-'i -te, ochiu (e '

culegere $ pagiilare pe calculator: ADISAN S'R'L'

lmprimat la RAI - lmprimoria coRESlsub comanda 20160