cursuri_tgd

7/27/2019 Cursuri_TGD

1/68

C urs 1 Ce este dreptul ?

1. Etimologie

2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv

3. Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate, drept-norme sociale, drept-justiie)

4. Sistemul tiinelor sociale.5. Sistemul tiinelor juridice.

6. Teoria general a dreptului.

7. Locul i rolul acesteia n sistemul tiinelor juridice.

1. Etimologie

Termenul drept provine din latinescul directus sau verbul dirigo, dirigere, cu sensul de cale dreapt,nemijlocit, a conduce.

Dreptul are misiunea de a stabili nite norme care conduc societatea. Aceast semnificaie antic a evoluat ntimp, astfel c termenului drept i s-au adugat alte 2 sensuri. Dreptul a fost vzut ca un ansamblu de regulistabilite n cadrul statului, reguli ce guverneaz ntreaga societate.

2. Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv

Pe de alt parte, dreptul a fost considerat o prerogativ special, aparinnd unei anumite persoane. Aceste 2sensuri s-au cristalizat sub forma a 2 concepte conceptul de drept obiectiv i conceptul de drept subiectiv.

Dreptul obiectiv reprezint un ansamblu de reguli/norme cu privire la organizarea i funciile societiistabilite ntr-un cadru statal. n opinia altor autori, dreptul obiectiv mai cuprinde totalitatea normelor juridicedintr-un stat.

Dreptul subiectiv reprezint posibilitatea recunoscut de lege unei persoane de a pretinde unui ter s aib oanumit conduit (care poate consta n a da, a face sau a nu face ceva) i de a apela, n caz de nevoie, la fora deconstrngere a statului.

Dreptul subiectiv este legat de titular, denumit subiect de drept (subiect-subiecte).

Dreptul este considerat un adevrat fenomen social, el nu trebuie vzut doar ca o simpl tiin. Muli autoriconsider c n societate se manifest un adevrat fenomen juridic, care disciplineaz relaiile umane (rolcivilizator).

3. Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate, drept-norme sociale, drept-justiie)

Fenomenul juridic trebuie analizat sub 3 aspecte:

relaia drept-societate:

1


2/68

Dreptul are un profund caracter social, iar acest aspect s-a concretizat sub forma a 2 principii:

-NU EXIST SOCIETATE FR DREPT (Ubi societas, ibi jus)-NU EXIST SOCIETATE FR DREPT (Ubi societas, ibi jus)

-UNDE EXIST DREPT, EXIST SOCIETATE (Ubi jus, ibi societas)-UNDE EXIST DREPT, EXIST SOCIETATE (Ubi jus, ibi societas)

Aceste principii au aprut nc din Antichitate, deoarece dreptul apare odat cu statul.

relaia drept-norme sociale/reguli:Dreptul reprezint un ansamblu de norme juridice. Norma juridic reprezint o regul de conduit care, n cazulnclcrii ei, este adus la ndeplinire prin fora de constrngere a statului, cu ajutorul unui aparat propriu,specializat.

Normele juridice reprezint doar un element al sistemului normelor sociale, pentru c ele coexist cu altecategorii de norme, i anume, de exemplu: normele etice, morale i religioase. Acest lucru pune problemadistinciei dintre drept i nondrept. Ceea ce determin distincia normelor juridice de celelalte norme sociale estecaracterul lor obligatoriu. Numai normele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt obligatorii. nfapt, normele juridice sunt manifestri de voin, destinate s produc valabil efecte juridice, efecte admise de

alii. Faptul c sunt admise de alii nseamn o recunoatere a obligativitii lor.

Oamenii se conformeaz normelor de drept pentru c le accept i le recunosc ca fiind obligatorii. n cazul ncare exist nclcri ale normelor juridice, statul intervine prin aparatul su specializat, folosind fora deconstrngere pentru restabili regula prescris de norme. Numai n cazul normelor juridice statul intervine,folosind constrngerea, pentru c celelalte norme au caracter facultativ.

Dreptul nu este amoral, normele sale conin minim de moral, dar acest lucru nu trebuie s duc la confundareadreptului cu morala. n Antichitate, dreptul se confunda cu morala iar dreptul era definit: Ius est ars boni etaequi.

relaia drept-justiie

Dintotdeauna s-a considerat c misiunea principal a dreptului este aceea de a asigura justiia, ceea ce s-afundamentat prin adagiul suum cuique tribuere (a da fiecruia ceea ce este al su). O alt misiune este iaceea de a asigura organizarea i funciile societii. Aceast misiune, n timp, a ajuns s fie asigurat prinargumente de ordin economic, printr-o motivaie economic. Astfel, s-a ajuns ca, n drept, s se aplice concepiautilitaris, pragmatic. Acest aspect a determinat ca i n soluiile judectoresti s se regseasc considerente deordin economic.

n S.U.A., hotrrile judectoreti, n funcie de natura litigiului, pot fi pronunate i pe baza doar a unormotive

economice.

n Europa, n special Frana, motivaia economic a fost inclus n argumentarea juridic. Explicaia provine dinfaptul c, n sistemul anglo-saxon de drept, din care fac parte i S.U.A., judectorul are libertate mult mai mare,n sensul c el poate fi i creator de drept. Hotrrile judectoreti pe care el le pronun stabilesc adevratereguli pentru soluionarea litigiilor. n sistemul anglo-saxon,Judge made law.

2


3/68

n sistemul romano-germanic, din care fac parte Frana i Romnia, judectorul are doar rolul de a interpreta i aaplica legea la litigiul supus judecii, pentru c, n acest sistem, el este doar gura care spune legea (Le jugeest la bouche de la loi, Montesquieu).

4. Sistemul tiinelor sociale

Dreptul ca tiin nu are o existen izolat, separat, el se ncadreaz n sistemul tiinelor sociale.

Tabloul tiinelor sociale este:

tiine sociale de tip nomotetic sociologie, psihologie (au ca obiect de studiu activitileumane)

tiine istorice

tiine juridice

cercetarea epistemologic a tiinei

5. Sistemul tiinelor juridice.

tiinele juridice reprezint un subsistem compus din:

a) TGD

b) tiine juridice de ramur (dreptul civil/penal/al muncii etc)

c) tiine juridice istorice (ISDR, drept roman, doctrinele juridice)d) tiine ajuttoare/nejuridice (sociologie juridic, medicin legal, criminalistic, criminologie

psihologie judiciar, informatic juridic, statistic judiciar).

6. TGD

TGD este o disciplin de sintez, care ofer o viziune de ansamblu asupra dreptului i care are scop de ageneraliza i de a abstractiza. Numai n cadrul acestei discipline se formeaz constantele dreptului, sau piloniidreptului (dreptul ca tiin), pentru c aici se formuleaz noiunile, conceptele, principiile i categoriilefundamentale ale dreptului.

Disciplinele de ramur au rolul de a aprofunda studiul relaiilor sociale de care se ocup fiecare. Relaia dintreTGD i disciplinele de ramur const n faptul c TGD ofer genul proxim iar disciplinele de ramur oferdiferena specific.

Curs 2 Metodologia juridi c

Precizri terminologice

3


4/68

Consideraii generale privind metoda de cercetare

Noiunea de metodologie juridic

Diferitele metode de cercetare:

a) metoda logic

b) metoda comparativc) metoda istoric

d) metoda sociologic

e) metoda cantitativ

4


5/68

Precizri terminologice:

n limba greac, meta = deasupra i hodos = drum.

Are ca sensuri:parcurs (drum, n mod figurativ) sau mod de expunere.

O metod este determinat de nsui obiectul cercetrii tiinifice; ea trebuie s corespund legilorobiective pe care acesta le impune.

S O O

Metodologia = sistemul principiilor generale de investigaie deduse din nivelul general al legilorobiective.

Consideraii generale privind metoda de cercetare:

Metoda este dpdv formal instrumentul epistemologic care permite cunoaterea tiinific. Metoda seconstituie ca un demers intelectual adaptat reprezentrii i analizrii obiectului cunoaterii.

Istoric, analiza metodei o regsim n cadrul filosofiei antice, cu precdere sub forma unor refleciigenerale asupra adevrului i a posibilitii cunoaterii, dezvoltat de ctre primele forme de cunoaterematematica (Euclid i Thales) i n cadrul analizei logice (Aristotel, Organon).

La Rene Descartes, gndirea este postulat ca fundament al cunoaterii; subiectul uman este postulat cafiind garant al realitii. Cel care fundamenteaz metoda pe baze raionale, Rene Descartes, exprim faptul cmetoda reprezint condiia de posibilitate a ancorrii n adevr. n lipsa metodei, subiectul este constrns s se

afle n eroare.Autori precum Immanuel Kant i neokantieni aduc o rafinare a analizei epistemologice n sensul n

care formele cunoaterii sunt fundamentale, pentru c lucrul n sine rmne inaccesibil subiectului.

Reflecii n planul fenomenologic: Martin Heidegger i Edmond Husserl pun n eviden relaii stabilentre subiect i obiect.

Adevrul este o construcie social. Acesta determin spaiul tiinelor sociale, un sincretismmetodologic, o dimensiune construit social, cultural i politic (vezi cartea La ce bun adevrul?, de PascalEngel i Richard Rorty).

Noiunea de metodologie juridic:

Metodologia juridic reprezint acel sistem al unor factori de relativ invarian, ntr-un numr suficientde mare de metode, factori care au ca obiect raporturile care se stabilesc ntre diferite metode n procesulcunoaterii.

5


6/68

Factori de relativ invarian:

- Principii

- Criterii metodologice CONINUT METODOLOGIC

- Concepte

Raporturile care se stabilesc ntre diferite metode reprezint OBIECTUL metodologiei juridice.Extremismul metodologic: orict am stpni metodologia, ea nu ne ofer o cunoatere absolut.

Diferitele metode de cercetare:

a) Metoda logic n aplicarea raionamentelor specifice logicii formale n cunoaterea fenomenului juridic. Eautilizeaz 3 criterii metodologice: - Deducia

- Inducia

- Experiena (n spaiul juridic mai puin)

Logica juridic = analiza enunurilor normative ct i a elementelor constructive de argumentarejuridic, utiliznd principiile logicii formale.

Logica judiciar presupune o practic, care const n utilizarea raionamentelor logice, n procesul deaflare a adevrului din cadrul unui litigiu.

Ex: Interpretarea Constituiei

Metoda logic este utilizat cu precdere n interpretarea dreptului.

***SCHEMA DEONTIC A FUNCIONRII NORMEI***

Fie enunul normativ n. Norma impune o conduit (negativ sau pozitiv). n baza acestei conduite secreeaz pentru subiectul normei un raport normativ. Coninutul raportului normativ const n o variabil pentruagentul aciunii, o variabil proporional pentru analizarea condiiilor, impactul deontic.

Ex: La curs, este interzis studenilor s vorbeasc n timp ce profesorul dicteaz.

n condiiile la curs este interzis agentului s ntreprind aciunea de a vorbi.

b) Metoda comparativ:

n contemporaneitate, a devenit important att datorit creterii mobilitii demografice, precum i

datorit existenei unei pluraliti de sisteme juridice. Metoda comparativ const n analiza fenomenului juridicdin diferite sisteme de drept, prin evidenierea similitudinilor i a diferenelor existente ntre acestea. De-alungul timpului s-au cristalizat n cunoaterea juridic o serie de principii metodologice care permit realizareaunei comparaii relevante. Acestea constau:

1. Se compar doar ceea ce este comparat (= principiul similia similibus) i presupune faptul c,pentru a putea analiza comparativ 2 sisteme de drept, acestea trebuie s aib n comun un numrminim de elemente. n al doilea rnd, acest principiu presupune c n lipsa unor elemente comune, 2sisteme de drept vor putea fi analizate comparativ doar prin evidenierea diferenelor.

6


7/68

2. n analiza comparativ este necesar s fie luat n considerare contextul social, politic i cultural ncare se afl situate sistemele de drept.

3. Pentru realizarea de comparaii relevante, este necesara n analiza conceptelor, instituiilor i anormelor de drept din 2 sau mai multe sisteme normative, s se realizeze luarea n considerare asistemului izvoarelor dreptului.

4. Analiza dinamicii istorice, a evoluiei normelor sau instituiilor analizate n fiecare dintre

ordinile juridice comparate.c) Metoda istoric:

Dreptul este rezultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preia injonciuni i i valori din trecut iasigur supravieuirea acestuia. Presupune analiza fenomenului juridic dintr-o perspectiv evolutiv.

d) Metoda sociologic const n utilizarea instrumentelor metodologice specifice tiinelor sociale n analizarealitii juridice. Este relevant cu precdere n cadrul interogrii procesului de aplicare a dreptului, precum in cadrul politicilor legislative.

Metodele calitative urmresc evidenierea rolului structurilor sociale i culturale active n cadrul

proceselor sociale, utiliznd procedee de investigare precum: interviul, focus-grupul sau analiza de discurs. Metodele cantitative recurg la analiza tendinelor sociale prin utilizarea unor procedee traductibile n

termeni cantitativi (sondajul de opinie). Ele presupun aplicarea procedeelor euristice (care duc prin ntrebri ladescoperirea unor adevruri noi) specifice tiinelor exacte n analiza fenomenului juridic i practica judiciar.

Curs 3

1. Originile i apariia dreptului2. Dimensiunea social a dreptului3. Factorii de configuraie a dreptului4. Esena, coninutul i forma dreptului

5. Sistemul dreptului6. Funciile dreptului7. Sistemul normativ social8. Principiile generale de drept

1. Originile i apariia dreptului

Studiul conceptului dreptului implic cu necesitate viziunea istoric ce caut s descifreze originiledreptului. Odat cu dezvoltarea tiintelor sociale, la sfritul secolului al XIX-lea, studiile antropologicerealizate de cercettori precum James Frazer sau Andrey Malinowski au evideniat faptul c n cadrul

societilor aa zis primitive exist forme de normativitate care se exprim prin tabuuri i interdicte. n spaiuljuridic, aceste cercetri antropologice au fost la originea concepiei conform creia dreptul i gsete originilen forme de organizare social prestatal.

Opus acestei teze s-a conturat poziia etatist. Aceasta susine faptul c dreptul nu poate s apar dectn interiorul formei de organizare statal. Asemenea poziie i are originile n filozofia lui Hegel i nelege cstatul este singurul creator de norme juridice.

7


8/68

2. Dimensiunea social a dreptului

Dreptul este un produs al societii. Normele sale intervin n procesele sociale stabilind reguli generalecu privire la producerea, la repartiia i la schimbul de bunuri cu o relevan social precum i la organizareaactivitilor comunitii.

Dreptul nu poate deveni o realitate dect n interiorul unui cadru instituional fundamentat pe coexistenalibertilor individuale i nu pe afirmarea unor interese personale sau de grup. n acest sens, dreptul reflect

relaia dintre libertate i necesitate.

Realitatea juridic este o dimensiune inalienabil a realitii sociale, n condiii istorice determinate.Existena ei nu poate fi desprins de dinamica celorlalte discursuri sociale. Realitatea juridic suport influenaacestora i exercit la rndul ei influen asupra lor.

Realitatea juridic nu se reduce la fenomenul normativ juridic. Ea implic, de asemenea, contiinajuridic, precum i relaiile i raporturile juridice.

Avem 3 dimensiuni ale realitii juridice : contiina juridic

dreptul stricto sensu ca fenomen normativ raporturile juridice

Contiina juridic reprezint o premis a fenomenului normativ i se constituie ca o interaciune ntre

3 ipostaze ale dimensiunii contiente a subiectivitii umane. Astfel, ea reunete ipostaza cognitiv, acionar(activ) i cultural-axiologic. Contiinta juridic e reprezentarea fenomenului juridic la nivelul contiinteumane.

Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune instituional. Normele de drept aparin categorieprescriptive, altfel spus, ele construiesc spaiul a ceea ce trebuie s fie(Sollen) - dimensiunea prescriptiv -dar n acelai timp sunt determinate n construcia lor social de ceea ce este (Sein) - dimensiune descriptiv.

Raporturile juridice, o alt dimensiune a realitii juridice, sunt relaii sociale reglementate de normede drept.

3. Factorii de configurare a dreptului

Dreptul suport influene din partea elementelor componente cadrului fizic i din partea componentelorsistemului social. n ansamblu, aceste elemente poart denumirea de factori de configurare a dreptului.

Cadrul NATURAL - n toate componentele sale (mediul geografic, factorii biologici, fiziologicidemografici), cadrul natural influeneaz discursul juridic att din perspectiva construciei normelor de dreptprecum i din perspectiva aplicrii acestora.Ex : modul n care mediul influeneaz msurile legislative pentru combaterea polurii

Diversele mprejurri naturale care nu depind de voina omului pot constitui cazuri de nateremodificare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrul natural, dei influeneaz sistemul de drept, aceastinfluen este, nainte de toate, MEDIAT SOCIAL.

8


9/68

Cadrul SOCIAL-POLITIC - Elementele componente ale acestui factor sunt:a) economiculb) ideologia sau ideologiilec) structurile organizaionale.

Economicul se constituie ca fiind structura relaiilor de producie i de schimb existente ntr-o societateEl influeneaz dreptul n ceea ce privete coninutul normelor.

Ideologia, neleas att ca set de idei politice care configureaz valorile substaniale ale diferitelorgrupuri sociale, ct i ca mod de reprezentare a valorilor specifice unei societi.

Structurile organizaionale sunt constituite din :a) grupuri de intereseb) societate civilac) sindicated) partide politice.

Rolul acestora n configurarea dreptului este pregnant n etapa legiferrii, n momentul de construcie anormelor de drept.

Cadrul UMAN Dreptul privete aciunea omului ntr-un sistem de relaii dat. Dimensiunea uman adreptului este exprimat, inainte de orice, de drepturile eseniale ale individului. Norma juridic constituie unfactor important de socializare, modelnd subiectul uman n raport cu valorile la care subscrie comunitatea.

4. Esena, coninutul i forma dreptului

Esena unui fenomen reflect unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimensiuneaintern a fenomenului i l fixeaz ntr-o clas de fenomene adiacente.Din multitudinea determinrilor calitative ale dreptului, se desprinde o calitate principal care exprimdeterminarea sa intern. Aceasta este reprezentat de calitatea juridic a voinei i a interesului care determin

apariia normelor juridice. Acestea asigur un anumit echilibru n evoluia raporturilor interumane. Calitateajuridic presupune generalitate i obiectivitate. Astfel, voina juridic exprimat prin normele de drept este oexpresie a voinei generale n sensul decelat de Rousseau n Contractul Social , acela de voin autonom,distinct de o sum a voinelor individuale. Voina general este expresia unei comuniti care nelege s ieternalizeze valorile. Dreptul se deosebete de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic a voinei cese exprim n integralitatea normelor.

Coninutul dreptului l constituie ansamblul elementelor care dau expresie concret voinei intereselor sociale ce reclam oficializarea i garantarea pe cale statal. Coninutul dreptului are o laturcomponent dominant, i anume sistemul normelor juridice. Orice sistem de drept i realizeaz funciile prinintermediul normei de drept. Mecanismul influenei sale asupra relaiilor sociale este esenial legat de modul n

care conduita impus de ctre o norm de drept structureaz relaiile sociale. Normele de drept ne apar capremise i condiii, precum i ca forme ale controlului social.

Forma dreptului reprezint modul n care se organizeaz elementele care compun coninutul dreptului.

Forma intern a dreptului este exprimat de interaciunea ramurilor dreptului, de gruparea normelorjuridice pe instituii i pe ramuri de drept.

Forma extern a dreptului poate fi analizat din mai multe puncte de vedere.- din prisma modalitilor de exprimare a voinei legiuitorului

9


10/68

- din prisma modalitilor de sistematizare a legislaiei- din prisma modalitilor de exprimare a normelor de drept n diferite acte emise de ctre

autoritile publice, i anume: legi, ordonane, hotrri ale Guvernului, decrete.

n forma dreptului sunt coninute i procedeele specifice tehnicii juridice, cum ar fi concepteleclasificrile i, mai ales, tiparele logice ale normei juridice.

5. Sistemul dreptului

Sistemul dreptului ne apare sub 3 forme:1. sistem juridic - n acest sens nelegem o parte component a realitii sociale2. sistem legislativ - presupune un mod de organizare a legislaiei3. sistem al dreptului stricto sensu - nelegem organizarea dreptului pe ramuri i instituii astfel:

sistemul este rezultatul unitii ramurilor i al instituiilor dreptului. El ne apare ca o unitate obiectivdeterminat n vreme ce sistemul legislativ reprezint o organizare a legislaiei pe baza unor criteriaalese de legiuitor.

Normele juridice nu exist izolate. Ele sunt grupate pe instituii i ramuri.

Norma juridic reprezint elementul de baza al sistemului dreptului.Ramura de drept reprezint ansamblul normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale dintr-un

anumit domeniu, n baza unor metode specifice de reglementare i a unor principii comune.Criteriile dup care sunt structurate ramurile dreptului sunt:

- obiectul reglementrii juridice - reprezint relaiile sociale care stau sub incidena normelor juridice- metoda reglementrii - prezint modalitatea concret de influenare a conduitei n cadrul acelor relai

sociale- principiile comune

Instituia juridic reprezint ansamblul normelor care reglementeaz relaii sociale adiacente, utilizndmetoda de reglementare specific acelei ramuri (distincie ntre drept public i drept privat)

6. Funciile dreptului

Funciile dreptului sunt acele direcii fundamentale ale aciunii mecanismului juridic, la ndeplinirea croraparticipa ntregul sistem de drept precum i instanele sociale cu atribuii in domeniul realizrii dreptului.

1. Funcia de instituionalizare / de formalizare juridic a organizrii social-politice . Dreptul, prinConstituie i prin legile organice asigur cadrul legal de funcionare a forei statale.

2. Funcia de conservare, aprare i garantare a valorilor fundamentale ale societtii . Prin aceastfuncie dreptul garanteaz i ocrotete ordinea constituional, valorile fundamentale ale statului, precum

i libertile indivizilor. Fiind un instrument al controlului social, dreptul organizeaz relaiile dintreindivizi, previne dezordinea i asigur coeziunea colectivitilor. El definete cadrul general dedesfurare a proceselor sociale i sactioneaz conduitele pe care comunitatea le definete a fi deviante.

3. Funcia de conducere a societii. Norma juridic reprezint un act de conducere a societii. Legeaeste o form universal de exprimare a dezideratelor sociale majore. Fora statului se legitimeaz nexerciiul ei prin drept.

4. Funcia normativ. Dreptul implic o dimensiune normativ de limitare a conduitei indivizilor.

7. Sistemul normativ social

10


11/68

Sistemul normativ social este alctuit din urmtoarele categorii de norme :

norme etice i norme juridice n procesul de apariie a dreptului, acesta s-a desprins treptat denormele de moral. Influena moralei asupra dreptului privete att procesul de creare a acestuia, ct i cel deaplicare. Morala apare ca un criteriu de verificare a relaiei dintre drept i dreptate. n contemporaneitate,dreptul este conceput ca fiind un sistem autonom separat de moral. Cu toate acestea, exist direcii de analiz,teorii ale dreptului care subliniaz de pe poziii prescriptive faptul c dreptul pozitiv trebuie s se fundamenteze

in scopul moralei. Normele juridice reglementeaz acele relaii sociale care asigur fundamentul ordinicolective.

norme cutumiare/obinuielnice - Dreptul s-a dezvoltat pe obicei (obiceiul = regul de conduitprezent n cadrul convieuirii umane, instituit printr-un uz ndelungat)

norme tehnice - Normele tehnice sunt reguli care au aprut cu precdere n cadrul proceselorproductive i care vizeaz eficacitatea, precum i sigurana diferitelor activiti ce prezint o relevan social.Ele nu sunt sancionate de ctre fora coercitiv a statului.

norme religioase norme politice decurg n spaiul activitii politice

8. Principiile generale de drept

Principiile de drept sunt idei centrale ale coninutului tuturor normelor juridice. Ele au un rol constructivsi valorizator. Un principiu general de drept este rezultatul unei experiene sociale i reprezinta o reflectare aunor cerine obiective ale evoluiei societii.

Primul set de principii de drept - asigurarea bazelor legale de funcionare a statului. Acestaconstituie premisa existenei statului de drept. Caracteristica fundamental a statului de drept o constituiecucerirea legal a puterii i apoi exercitarea sa, n conformitate cu cerinele legalitii.

Principiul libertii i egalitii - ntr-o societate democratic, statul - i anume organismul politiccare dispune de for i decide cu privire la ntrebuinarea ei - garanteaz juridic i efectiv libertatea i egalitateaindivizilor n faa legii, procednd astfel la propria sa limitare.

Principiul responsabilitii - responsabilitatea se afl ntr-o strns legtur cu libertatea individuluiEa reprezint o premis a acesteia precum i o condiie a garantrii juridice a libertii.

Principiul echitii i al justiiei - reprezint un principiu prin care dreptul se autolegitimeaz,asigurnd organizarea mecanismului de aplicare a normelor de drept.

11


12/68

Curs 4

TIPOLOGIA DREPTULUI:

Dpdv al evolutiei istorice:1. Dreptul sclavagist corespunde Antichitatii

2. Dreptul feudal

3. Dreptul modern

4. Dreptul contemporan / pozitiv (Actualmente in vigoare)

Dpdv al bazinului de civilizatie juridica, dreptul se poate clasifica in familii sau sisteme:1. Familia dreptului anglo-saxon

2. Familia dreptului romano-germanic

3. Sistemul musulman / islamic

4. Sistemul hindus

5. Sisteme atipice

Exista mai multe sisteme de drept, iar coexistenta lor este fireasca pentru ca nu poate exista un sistem dedrept identic pt toate statele. Dreptul este national. Cu toate acestea, exista anumite modele care au influentatalte state. De ex Japonia pt Coreea de Sud, Franta pt o parte din statele europene si N-ul Africii.

Nu urmarim, insa, sa ierarhizam sistemele de drept, adica de a stabili daca un sistem e mai bun ca altuldar vom folosi metoda comparativa pentru ca studiul unui sistem de drept inseamna a intelege structura lui,sistemul lui politic, institutiile sale fundamentale.

Familia dreptului anglo-saxon

In cadrul acestei familii:

- Dreptul englez

- Dreptul american

12


13/68

Dreptul englez

a. Structura sistemului

b. Sistemul jurisdictional

c. Izvoarele sistemului

a.

Structura este tripartita:

- Common law

- Equity law

- Statute law

13


14/68

Common law (dreptul comun) este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde normele cutumiare sisolutiile jurisprudentiale. Are 3 elemente constitutive:

a. Un ansamblu de reguli de procedura; procedura precede fondul, intotdeaunaEx. Foarte multe litigii se solutioneaza pe exceptii de procedura; Procedura trebuie verificata primapentru ca daca exista un incident de procedura, atunci litigiul e respins din start. Primul lucru pe careil fac magistratii este sa verifice competenta (sunt sau nu competent sa judec acest litigiu?)

b. Un ansamblu de solutii de fond. Solutiile sunt pronuntate de judecator. Atunci cand exista un vidjuridic, judecatorul englez pronunta solutia considerata cea mai rezonabila. El apeleaza la normelecutumiare locale, referindu-se si la solutii canonice, retinand ceea ce este rezonabil. Dreptul roman apatruns foarte putin in Marea Britanie, dar a exercitat o anumita influenta.

De aceea, common law reprezinta

c. O metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedente solutiile pe care sa le aplice in spetelededuse judecatii. Acest lucru este practicat din dorinta de a evita pronuntarea unor solutii arbitrare.

Equitylaw este un corp de solutii complementare sistemului de common law. Prin urmare, rolul centralrevine tot lui common law, de aceea, s-a spus equity follows the law. De exemplu, daca se cere executarea uneiobligatii contractuale, executarea se poate face dupa regulile lui equity, daca obligatia este, insa, prevazuta decommon law. Daca sistemul de common law nu recunoaste existenta obligatiei, equity nu o poate executa.

Statute law inseamna legea scrisa. Aceasta a 3-a parte a sistemului englez de drept rezulta din structurastatala, din forma de guvernamant a Marii Britanii, respectiv monarhie constitutionala, precum si prin faptul ca

Parlamentul britanic este preocupat de adoptare in permanenta a unor masuri de modernizare a statului, dereforma. Unele legi scrise (statute) au reluat solutii din common law (partea cutumiara, nescrisa). Altele aureformat institutiile traditionale britanice, iar altele au creat reguli noi de drept, asigurand progresul. Au fostadoptate legi in materia dreptului muncii, a dreptului social, in materia sanatatii, in materia cooperariiinternationale. La ei Parlamentul e preocupat in permanenta sa adopte legi scrise.

Cu toate acestea, desi exista un pachet de legi scrise, legile scrise sunt facute pentru a se integra insistemul de common law, adica intr-un sistem juridic unde solutiile si notiunile de baza provin din hotararilejudecatoresti.

b.

Exista 2 categorii de jurisdictii:

A. Curtile supreme:

Supreme Court of UK : creata prin Constitutional Reform Act in 2005

ea inlocuieste Camera Lorzilor care era instanta suprema pana atunci.

14


15/68

High Court of Justice 3 camere / sectii

- Queens Bench Division

- Chancelors division

- Family Division

Rezolva litigii civile

Crown Court rezolva litigii penale (specializate)

Courts of Appealal 2lea grad de juris

dictii; are competente atat in materie civila, cat si penala;

Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei care judeca recursurile formulate impotriva hotararilorjudecatoresti pronuntate de Curtile supreme din statele supreme ale Commonwealthului (Australia, NouaZeelanda)

B. Jurisdictii inferioare (ordinare)

In materie civila:

County Courts (prime instante)

litigii simple, considerate minore bunuri, cadastru, imobile acaror valoare este sub 5000 lire sterline

In materie penala:

Litigiile considerate simple, delictele minore sunt judecate de un judecator de pace (Justice of thePeace); acestia nu sunt juristi, sunt voluntari care se bucura de o mare reputatie sociala.Pentru litigiile considerate grave, competenta apartine magistratilor profesionisti (StipendiaryMagistrates). Acestia decid daca litigiul respectiv se trimite la curtile superioare (de ex la Crown

Court).

In materie administrativa

Este un contencios cvasijudiciar = nu e juridic 100%,este administrativo-judiciar.

15


16/68

RULES OF PRECEDENT a impus mai multe principii funamentale

1. Toti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de judecatori

2. Precedentul judiciar(law precedent) se impune prin simpla lui existenta

3. Orice jurisdictie este legata de deciziile pronuntate anterior de o curte ierarhic superioara, dar

4. doar precedentele stabilite de curtile superioare (Supreme Court) sunt obligatorii si imperative inacest caz vorbindu-se de bindingprocedure

5. deciziile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica trebuie sa se tina seama de ele

(poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari)

6. forma hotararii judecatoresti:

a. dispozitivul = concentrat sub forma unei propozitii care contine solutia litigiului [ Se admitesolutia litigiului...]

b. absenta motivelor deciziei sau solutiei luate = judecatorul nu e obligat sa justifice, samotiveze propria decizia pentru orice litigiu (decizii usoare); de ex: se poate anula un recursin baza art cutare...nu e obligata sa justifice tot.

c. (pentru litigiile grave) reasons = motivarea (la noi considerente); trebuie facuta odistinctie intre ratio decidendi = regula jurisprudentiala fundamentala = formata din motive(argumentare juridica) + regula de drept aplicata = are valoare de legi;.. si obiter dicta = comentariile judecatorilor, insa nu au caracter imperativ (ceilalti judecatori

nu sunt obligati sa se conformeze sunt permise incidental, sub forma digresiuniSunt introduse prin formulaBy the way

RAPORTUL DINTRE DREPTUL SCRIS NESCRIS

Dreptul scris (status law) are rol de lege speciala (lex specialia), adica tot common law primeazae izvorul principal de drept. Insa, legea scrisa nu e total exclusa, nu e nici neaparat pe un loc secundar,este mai degraba, o lex specialia (inlatura norma cutumiara).

Sistemul american

Un sistem care a creat reguli diferite de cel englez, reguli diferite de common law, reguli care il apropiede sistemul romano-germanic, fara insa a-l confunda cu acesta.

16


17/68

O deosebire de sistemul englez, SUA au o Constitutie scrisa, au fost adoptate coduri in materiecomerciala, penala, civila etc si exista o distinctie clara intre sistemul federal de drept si cel al statelorfederatiei.

Exista si asemanari cu sistemul englez. Ambele au aceeasi conceptie asupra dreptului si rolului pe careacesta il joaca in societate, au aceleasi ramuri, aceleasi concepte atat in sistemul englez, cat si in cel american.

Structura dreptului american

Trebuie analizat raportul dintre dreptul federal si dreptul statelor membre.

Izvorul principal de drept il constituie Constitutia federala, constitutiile statelor avand un rol secundarCompetenta legislativa generala apartine statelor membre, iar competenta statului federal reprezinta exceptia. Pede alta parte, statele au urmatoarele competente de legiferare:

- In materie civila: materia contractelor, succesiunilor, familiei

- In materie penala: reglementeaza definitia crimelor si delictelor si a sanctiunilor

In dreptul federal, aceste materii sunt reglementate numai in mod exceptional, numai crimeleconsiderate f grave (ex traficul de stupefiante). Statul federal are competente in:

- Stabilirea si perceperea taxelor (Reglementare unitara nediscriminatorie in materie de taxa ideeaimpozitelor uniforme pt toate cele 50 de state)

- Relatiile comerciale intre state, dar si cu strainatatea

- Se pune in executare amendamentele aduse Constitutiei federale

- Bate moneda

- Reglementeaza naturalizarea / adoptarea cetateniei americane

- Reglementeaza falimentul (tot ceea ce inseamna comert este de competenta federala)

- Creeaza tribunale federale, subordonate Curtii Supreme a SUA

Prin aceasta competenta partajata, s-au cristalizat 2 principii:

a. Cand statul federal este competent intr-o anumita materie, statele nu au decat o competenta

reziduala si complementara (completeaza o anumita lacuna legislativa federala)

b. Statele nu pot legifera / reglementa impotriva spiritului Constitutiei federale si nu pot sa impunarestrictii comertului interstatal; constitutiile statelor si legislatia din statul respectiv au putere numaiasupra teritoriului acelui stat.

17


18/68

Curtile supreme ale statelor nu trebuie sa se supuna decat Constitutiei si legislatiei statului respectiv,precum si Constitutiei si legilor federale, cu excluderea legislatiei celorlalte state membre ale federatieiInvocarea dreptului / legislatiei altui stat membru al federatiei se poate face de catre parti printr-un litigiu, dartrebuie facuta si proba existentei legii si a continutului ei. Ex officio (din oficiu), judecatorul investit sa judececauza nu poate face acest lucru.

Raportul dintre legea scrisa si common law in sistemul american

In sistemul american, common law nu mai ocupa un loc central. Acest lucru se explica prin structura inStat. Numai legile federale asigura uniformitatea legislativa pentru ca legile statelor sunt diferite, chiar daca auacelasi obiect de reglementare. In ceea ce priveste constitutionalitatea legilor federale, fiecare curte federala(US Supreme Court, US Court of Appeal) are un procuror general (general attorney), care are misiunea saverifice si sa intervina in cazul neconstitutionalitatii. Procurorul general este membru al cabinetulupresedintelui SUA fiind numit de presedinte, insa cu acordul Senatul. In ceea ce priveste sistemul de common si

equity law, acestea au fuzionat in 1938 (dpdv procedural).

US Supreme Court (rol de curte constitutionala) a stabilit faptul ca nu exista un common law generavalabil pentru toate statele. Atunci cand nu exista un precedent aplicabil la o problema de drept dintr-un statmembru, judecatorul trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate celelalte 49 de state. De asemenea, adecis ca, chiar daca nu exista un common law federal, sistemele de common law din diferitele state suntapropiate.

Curs 5

Izvoarele dreptului american:

1. Jurisprudena2. Legea scris (Statute Law)

1. Jurisprudena = totalitatea soluiilor pronunate de judector prin hotrrile judectoreti.

Jurisprudena a determinat cristalizarea urmtorului principiu: judectorul american este legat/inu

(obligat) s respecte propria lui jurispruden, precum i jurisprudena curilor ierarhic superioare. n acestscop, judectorul american are grij s citeze precedentele jurisdiciilor superioare. Cu timpul, acesprincipiu s-a estompat, s-a ameliorat, astfel c acum judectorul american are libertatea de a limita domeniulde aplicare a propriilor sale precedente, dar i de a reforma propriile precedente, n sensul de a le modifica(are dreptul s-i schimbe propria jurispruden). Acest lucru se explic prin faptul c sistemul judiciaramerican este descentralizat, iar nevoia de adaptare a instituiilor juridice i a regulilor de conduit nsocietate este permanent.

Hotrrea judectoreasc american STRUCTUR:

18


19/68

a) Starea de fapt = un rezumat n ordine cronologic al unor ntmplri care pun o problem de drept.b) Expozeu al problemei de drept ridicate (starea de drept din sistemul romano-germanic)c) Analiza motivelor (considerentelor din sistemul romano-germanic) judectoreti cu referire la izvoarele

de dreptd) Holding = norma, regula concis pe care tribunalul sau judectoria o invoc, n replic la problema de

drept ridicate) Soluia/decizia (dispozitivul din sistemul romano-germanic) = o simpl propoziie care conine

dispoziia judectoreasc. Soluii posibile, prin care judectorul:

confirm

modific hotrrile instanei inferioare

caseaz

anuleaz

Hotrrea judectoreasc este semnat de judectorul care a pronunat (el are calitate de autor aldeciziei) i este co-semnat de ceilali colegi ai si care o aprob. n cazul n care unul din judectorii care co-

semneaz nu este de acord cu autorul, se pot formula 2 categorii de opinii:

opinie separat (dissenting opinion) format atunci cnd 1 sau mai muli judectori nu sunt deacord cu fondul soluiei; ex: autorul hotrte o anumit sanciune, iar ceilali nu sunt de acord cu ea.

opinie personal (concurring opinion) se formeaz atunci cnd judectorul este de acord cu fondulsoluiei, dar pentru alte motive dect cele prezentate de judectorul autor.

2. Statute Law = ansamblu de acte normative adoptate de Congresul SUA i de parlamentul statelor

membre ale federaiei; alturi de jurispruden, este un izvor principal de drept.

Organizarea judiciar:

Are un caracter dual, adic este att la nivel federal, ct i la nivel statal, fiecare stat avnd o organizarejuridic proprie.

La nivel bazic, de prim grad de jurisdicie, ntlnim multe judectorii i tribunale de I instan, careadeseori se confund cu cele la nivel federal.

Pentru 2/3 din state exist 3 grade de jurisdicie iar 1/3 au doar 2 grade, deoarece fiecare are libertatea s

decid organizarea judiciar (state mici).

n vrful ierarhiei se afl Curtea Suprem din statele membre (Supreme Court of...) iar deasupra tuturorCurilor Supreme din state se afl US Supreme Court (la nivel federal). Denumirile curilor supreme ale statelordifer; n 10 state: Court of Errors, of Connecticut spre exemplu. Judectorii din tribunalele statale nu suntjudectori de carier; exist 3 sisteme de numire a judectorilor:

judectorii pot fi alei de ceteni (Texas, Michigan, Louisiana)

19


20/68

sunt numii de guvernatorul statului, cu aprobarea Parlamentului statului respectiv (NewJersey)

pot fi cooptai pe baz de voluntariat, pe baza respectului celorlali (Alaska)

Calificarea profesional a judectorilor este inegal n cadrul statal, ceea ce determin diferena desalarizare, uneori avnd salarii mai mici dect avocaii (lawyers nivel bazic de avocatur). Exist mai multegrade de jurisdicie, cu mai multe instituii:

Trials Courts (judectorii)

Tribunale Superioare (grad II, dar numai pentru 2/3 din state)

Supreme Court (grad III, sau grad II pentru 1/3 din state)

! NB: Grad de jurisdicie: ca parte, te poi judeca pe fond, pe ci: fond, apel i recurs.

Jurisdiciile federale:

a) Jurisdiciile de drept comun:

- au competene generale (civil, penal etc)

- 94 de curi federale de district (US District Courts), cel puin 1/stat

- judectorii sunt numii pe via

b) Curi federale de Apel (US Courts of Appeal) gr II

- completele de judectori sunt formate din 3 judectori

- au competen inclusiv n materie constituional

c) Jurisdicii specializate (Curi Legislative):

- judec litigii n diverse materii, n special n materie administrativ

- au denumiri diferite (ex: US Tax Court)

- sunt atipice, nu au grade de organizare

d) US Supreme Court (gradul III):

- judectorii sunt numii pe via de ctre Preedinte cu aprobarea Senatului

- sunt judectori de carier

- are competene multiple, inclusiv n materie constituional

20


21/68

21


22/68

Juriile:

Exist 2 categorii:

Trial Jury: - format din ceteni americani electori, trai la sori din listele electorale

- nr lor poate varia, 6-12, n funcie de natura cauzei sau dup nivel (federal sau statal)

- juraii nu au voie s ia notie pe durata procesului

- delibereaz doar n ceea ce privete faptele, doar dup ce l ascult pe judectorul cauzei carearat problema de drept ce se ridic n spe

- dup deliberri, pronun verdictul, iar judectorul aplic dreptul/legea n conformitate cuverdictul factual al juriului

- dac verdictul nu este unanim, atunci se constituie un nou juriu

Grand Jury (Marele Juriu):

- 23 de jurai cnd este la nivel federal

- decide dac exist sau nu probe suficiente pentru a trimite inculpatul n faa instanei

- pronun n acest sens fie un act de acuzare (indictment/true bill) fie un act de renunare la oriceurmrire penal (no bill/ignoramus)

Familia romano-germanic de drept

1. Consideraii generale2. Sistemul francez3. Sistemul german

1. Consideraii generale:

Apariia sistemului romano-germanic a fost n secolul XIII, prin receptarea dreptului roman i prin creareaunor principii noi de drept, prin interpretarea digestelor lui Justinian. Recepionarea dreptuluiroman: coalaglosatorilor i coala post-glosatorilor metoda exegetic.

S-au conturat n cadrul familiei 3 mari subsisteme:

- SISTEMUL DE DREPT FRANCEZ

- SISTEMUL DE DREPT GERMANO-ITALIANO-ELVEIAN

22


23/68

- SISTEMUL DE DREPT AL RILOR NORDICE ALE EUROPEI

2. Sistemul francez :

Formarea sistemului francez a avut loc n mai multe etape :

a) Perioada de dinaintea Revoluiei Franceze, cnd dreptul avea un caracter dual.

pe de o parte, n N Franei exista un drept cutumiar, nescris

pe de alt parte, n S Franei exista un drespt scris, de influen roman.

Dreptul public s-a dezvoltat abia la sfritul secolului XVII ; francezii au pus bazele acestei ramuri dedrept. Atunci s-a observat o tendin de unificare a dreptului francez se adopt Marea Ordonan Civil iMarea Ordonan Penal care, alturi de alte legi scrise ale Regatului, au unificat importante norme de drept.

b) Revoluia Francez i Imperiul

Revoluia Francez a creat ceea ce se numete un drept intermediar, pentru c s-a ajuns la o ruptur total fade sistemul juridic anterior, fiind adoptate noi principii de drept ;

De exemplu : - numai legea poate limita libertatea cetenilor,i nu monarhul

- egalitatea trebuie consacrat n toate instanele civile, ea trebuie s se regseasc attn statutul persoanelor ct i n dreptul bunurilor.

Perioada Directoratului i a Imperiului se caracterizeaz prin acceantuarea necesitii unificrii ntreguluidrept, soluia aleas fiind cea a codificrii dreptului.

Exist 2 posibiliti de unificare :

- ncorporarea actelor normative

- codificarea (cea mai profund, pentru c se topesc toate actele ntr-unul singur Codul dedimensiune ampl ; se sistematizeaz toate normele, se nltur paralelismele n reglementare, modificndu-sesau abrogndu-se normele ineficiente)

1804: adoptarea Codului Civil

1807: Codul de Procedur Civil

1808: Codul de Instrucie Penal

1809: Codul de Comer

1810: Codul Penal

23


24/68

Noul drept francez s-a caracterizat prin 2 trsturi :

1) O nou filosofie i o nou politic legislativ, n sensul c dreptul este vzut ca o tehnic de protecie alibertii cetenilor, ncercnd s armonizeze interesul statului cu interesul cetenilor.

2) Caracterul predominant al legii toate normele de drept sunt create esenialmente de legea scris, cunlturarea cutumelor (normele nescrise) i cu limitarea rolului judectorului.

c) Evoluia dreptului francez dup Imperiu

Dreptul civil juca rolul de drept fundamental pentru ntreg sistemul de drept. S-a dezvoltat i dreptul penal,care s-a fundamentat pe Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului (1789). Se afirm i dreptul public, cudezvoltare din ce n ce mai mare a ramurii dreptului administrativ.

Dup 1880 i pn la al II-lea Rzboi Mondial se dezvolt dreptul comercial i dreptul social i apar noiinstane judiciare : Consiliul de Stat Francez (Curtea Suprem Administrativ) i Tribunalul de Conflict. Acesteinstane confer un caracter original.

Dup al II-lea Rzboi Mondial, dreptul constituional este cel care ocup locul central de drept fundamentalal sistemului de drept.

Recenta modificare constituional din 2003 din Frana, care a reglementat o organizare descentralizat aRepublicii Franceze, a determinat evoluii importante ale sistemului dreptului. Astfel, din dreptul civil s-audesprins noi ramuri : dreptul imobiliar, dreptul mediului, dreptul bunurilor etc. Din dreptul social a luat nateredreptul muncii, dar i dreptul proteciei sociale. Din dreptul penal dreptul penal al minorilor.

Dreptul francez contemporan este marcat de 2 trsturi :

1) Are noi fundamente ale dreptului intern ; astfel, principiile generale de drept (pilonii) au fost extinse ntoate ramurile dreptului, astfel se vorbete despre fenomenul de constituionalizare a ramurilor dreptuluiA luat natere un concept nou : blocul de constituionalitate (ansamblu de norme constituionale

considerate eseniale pentru orice ramur de drept).2) Dreptul francez are noi baze transnaionale integrarea dreptului european/comunitar n dreptul intern

Ordinea juridic comunitar a schimbat raporturile de drept privat. De asemenea, aderarea Franei laCEDO i condamnarea ei de ctre CEDO a determinat schimbarea jurisprudenei franceze prinintermediul Curii de Casaie.

Dreptul civil a rmas n continuare un drept creat de legea scris (drept legal), pe cnd dreptulconstituional, considerat un drept fundamental al sistemului, este un drept jurisprudenial, creat prinsoluiile judectorilor.

Organizarea judiciar :

a) Jurisdicii de ordin judiciar jurisdicii de fond.

gradul I :

1) Tribunalele de Mare Instan (Tribunaux de Grande Instance)

- sunt departamentale (pe jude)24


25/68

- are 1 sau mai multe secii civile (camere chambres )

- exist secii corecionale n materie penal

- competen - judec n materie civil (toate cazurile, cu excepia acelora date prin lege ncompetena altor tribunale)

- completul este colegial (2-3) sau unic

- n materie penal, tribunalele corecionare judec delictele (= infraciuni de gravitate medie,fiind sancionate cu nchisoare sau cu amend).

- judectorii de instrucie sunt ca procurorii ; ataai pe lng Tribunalele de Mare Instan intervin pe lng delicte dac au materie penal i pentru crime dac necesit instrucie (urmrire penal) de Igrad.

- exist i Camera de Instrucie, care asigur gradul II

- Tribunalul de I Instan se ntlnete la nivelul arondismentelor i judec cauzele civile simple

n materie penal : Tribunalul de Poliie, care face urmriri penale pentru contravenii ; judectorul este unic.

2) Ministerul Public cuprinde procurorul republicii, 1 sau mai muli adjunci care reprezint MinisterulPublic pe lng Tribunalul de Mare Instan. Ministerul Public cuprinde toi procurorii, nu neaprat ataai. Esteo creaie abstrac ; nu aparine puterii executive, ci puterii judectoreti.

administer = a servi ; Ministerul Public servete interesul public

n Frana. Tribunalele au create (acolo unde este cazul) parchete pe lng ele sau pot avea detaaiprocurori individuali care s participe la cauze penale sau civile. n materie civil, procurorul participexcepional pentru protecia incapabililor. Procurorul aprea i pe lng Tribunalul de Mare Instan, chiar dac

nu face parte dintr-un Parchet.

3) Jurisdicii specializate i judectorii :

- Cuprind Tribunalul de Comer (Tribunal de Commerce) - litigiile dintre comerciani sau litigiile privindacte de comer

- Tribunale paritare - judec litigiile dintre proprietarii de bunuri i fermieri.

- Conseils de Prudhommes tribunale de munc ; judec litigiile dintre angajatori i salariai

- Comisiile de I instan de securitate social litigii privind cotizaiile, indemnizaiile i prestaiile ngeneral

- Exist i un complet special de magistrai,judectorii de proximitate - judec mici litigii i contravenii.

Curs 6

25


26/68

Gradul 2 de jurisdictie:

1) Curtile de Apel

- organizate la nivel regional

- judeca atat pentru starea de fapt cat si pentru motive de drept (judeca atat in fapt, cat si in drept)

- judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra hotararilor jurisdictiilor specializate- in materie penala exista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva hotararilor tribunalelor depolitie si corectionale

- exista si o Camera de instructie care judeca infractiunile atunci cand acestea sunt crime de gradul 1 ( crima =infractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor)

- exista pe langa Curtile de Apel un procuror general care depinde ierarhic de ministrul justitiei

2) Curtile cu jurati ( Cours dassises)

- sunt element preluat din sistemul anglo-saxon

- functioneaza numai in materie penala

- nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul fiecarui department

- completul e format din 3 magistrati + 9 jurati (sunt fara pregatire juridica, persoane cu o buna reputatiesociala)

3) Curtile militare

- formate exclusiv din magistrati

4) Pentru minori exista juges denfants

5) In varful Ierarhiei se afla Curtea de Casatie, grad 3 de jurisdictie, judeca doar in drept, faptele suntstabilite de instantele ierarhic inferioare, Curtea de Casatie verifica legalitatea hotararilor Curtilor de Apel, darare si misiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

b. Jurisdictii specializate

26


27/68

Exista, de asemenea, pentru litigiile administrative, jurisdictii administrate separat de cele de dreptcomun. Dreptul administrativ francez este mai mult un drept al judecatorilor, ceea ce a impus ca necesara siorganizarea unor tribunale separate =>

tribunal administrativ, grad 1 de jurisdictie;

Curti Administrative De Apel, grad 2 ;

Conseil dEtat ( Curtea Suprema Administrativa a Frantei), in varful ierarhiei

Conseil dEtat judeca recursurile contra Curtilor Administrative De Apel (verifica legalitatea hotararilorpronuntate), fie recursurile pentru exces de putere. Recursul pentru exces de putere este o cale extraordinara deatac prin care se contureaza legalitatea actelor emise de autoritatile publice/statale, pentru a vedea daca acesteanu au emis acte cu exces de putere, profitand de pozitia lor privilegiata.

Exista 38 de tribunale administrative si 8 Curti Administrative De Apel.

Exemplu de recurs pentru exces de putere: recursul contra unui decret

c. Tribunale de conflict

- create pt conflictele de competenta intre jurisdictiile inferioare si cele administrative;

- este compus din membri ai Consiliului de Stat + membri ai Curtii de Casatie;

- sedintele sunt prezidate de Ministrul Justitiei, in realitate el vine in mod exceptional, in caz de paritate avoturilor. Daca o procedura este inceputa in fata jurisdictiilor de drept comun, prefectul declina competenta siaceasta apartine jurisdictiei administrative.

III. Izvoarele dreptului francez

Legea scrisa este principalul izvor de drept

- jurisprudenta este izvor de drept in doua cazuri:

1. Jurisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul oficial si este obligatorie erga omnes

2. Jurisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii

27


28/68

Sistemul german de drept

I. Formarea dreptului german

- dreptul german s-a format in mai multe etape

Prima etapa: pana la sf. secolului al 19-leaDreptul german a fost influentat de Imperiul Romano-Germanic (incepe in 843, inainte de a avea acest nume sia rezistat pe timpul catorva secole; dreptul din aceasta perioada este un drept feudal).

Regatul devine imperiu in 962 cand incep sa se afirme noi state (ex. Prusia). Imperiul dispare formal abia inanul 1806. Pana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar, legea scrisa fiind un izvor secundar de drept.

Etapa a II-a: secolul 19

- secol ce conduce la unitatea nationala ( 1867-1871)

- dreptul evolueaza in aceasta perioada de la un drept tipic feudal cu puterea concentrata in mainile monarhuluila un drept divizat, intai dupa ducate, apoi state;

- dreptul penal are un caracter neunitar, initial cutumiar, apoi a devenit un drept cu caracter preponderent scris -initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const. criminalis/penala)- pentru ca mai apoi sa se ajunga la unprocess de codificare mai ampla;

- Constitutia criminalis avea doua categorii de dispozitii: de fond si de procedura (penala)

- in ceea ce priveste dreptul privat, a fost si el, initial, un drept cutumiar, germanii formuland adagiul : cutumaeste sacra; acest fenomen s-a manifestat pana la mijlocul sec 18 cand apare ca necesara codificarea=> inBavaria a fost adoptat Codul Civil (1756)

- cutuma a avut un loc important in izvoarele dr. german pt ca a fost considerata dreptul care a fostexperimentat;

- dreptul roman a fost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important in formarea dreptuluigerman, dar rolul sau se accentueaza cu incepere din sec 16;

- dupa Codul Civil din Bavaria a fost adoptat un Cod general de drept (Allgemeines Landrecht)-Prusia, 1794. Elacoperea intregul sistem de drept, insa fara procedura si organizarea judiciara;

- unificarea politica a dus la unificarea dreptului. Astfel, a fost creata Confederatia Germaniei de Nord - era unstat federal, unde autoritatile imperiale aveau competente de legiferare, astfel ca, in timp, si statele dinGermania de Sud au aderat la Confederatie. Acest lucru a determinat un amplu proces de codificare a dreptului.

- dupa adoptarea, in 1871, a Codului de comert a fost adoptat un nou Cod de comert, in 1897, pentru ca s-a doritca acest nou Cod de comert sa fie in armonie cu noul Cod civil.

28


29/68

- Codul penal a fost transpus in codul Penal al Confederatiei Germaniei de Nord (1870) apoi, dupa aderareastatelor Germaniei de Sud, a devenit Cod imperial (1871). A fost urmat de noi legi privind procedura siorganizarea judiciara, in 1877.

- in 1874 a fost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (BGB - Brgerliches Gesetzbuch) carea luat decizia sa nu urmareasca niciun model prestabilit, ci sa compare sistemul juridic din statele germaneastfel incat sa gaseasca cea mai buna solutie; aceasta comisie a fost inlocuita de o alta comisie=> 1896,

Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat in vigoare decat de la 1 ianuarie 1900.- BGB este total diferit de Codul civil francez; are cinci carti si cuprinde o parte speciala si una generala; parteagenerala este dezvoltata si reprezinta ansamblul institutiilor de drept civil; partea speciala are 4 carti din cele 5

- exista diferente de fond: - imprumuta principiul individualismului liberal din sec 19, nu principiile politice sisociale inovatoare ale epocii sale

-are dispozitii originale in ceea ce priveste actele juridice precum si obligatiilecivile- dupa codul civil, o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional => se vorbeste despre unconstitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor,

dar si aut. statale. De asemenea, in viz. germana, statul de drept trebuie sa fie in acelasi timp si un stat social( asigura protectia cetateanului=> s-a dezvoltat ramura de drept social) diferit fata de blocul deconstitutionalitate de la francezi

In perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale se obsv. un fenomen de criza a dreptului, aceasta criza aavut doua cauze principale:

1. Falimentul monetar determinat de rigiditatea BGB, care a incercat sa fie corectat de jurisprudenta si altelegi

2. Nazismul care a pervertit intreg sist. de drept german

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Germania s-a divizat in doua state: RFG si RDG.

- in RFG dr. a incercat sa se integreze spiritului European, adica a fost un sist. ce a avut la baza eco. de piata sidoctrina liberal;

- in RDG a existat un drept socialist;

Dupa 1990, unificarea politica a Ger. a determinat si unificarea dr. german, unificare facuta sub egidaCOnstitutiei din 1949,ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. Ger.=> 3 consecinte majore:

1. Promovarea dr. const->a insemnat si promovarea dr. supranational, adica aplicarea dr. European ( inspecial a tratatelor fondatoare a U.E. + Conventia europeana a drepturilor omului)

- toate dispozitiile din ramurile de drept (in special civil) sunt aliniate dr. const

2. Au avut loc reforme tehnice importante in dr. penal si procedura penala, pornindu-se de la principiullegalitatii ( nullum crimen sine lege=nimeni nu poate fi tras la raspundere juridica daca fapta comisa nu estereglementata intr-o norma de drept)

- procedura releva un sist. intermediar intre familia anglo-saxona si sist. francez de drept

29


30/68

- este un sistem acuzatorial, dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum dreptul la aparare,detentia provizorie sau preventive etc.

3. Reformarea dreptului privat

- au aparut noi ramuri: dr. familiei, dr pers. handicapate

- s-a reformat falimentul si dr. obligatiilor

II. Organizarea judiciara

- exista jurisdictii ordinare si specializate

a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun

- la nivel bazic: Trib. cantonal, de prima instanta, grad 1 de jurisdictie, judecatorul e unic, judeca litigii a carorvaloare patrimoniala nu depaseste 5000 de euro;

- de la 5000 euro + competenta apartine Trib. regional- complete de 3 judecatori, grad 2, judeca litigii atat inmaterie civila cat si in materie penala. In materie penala exista urmatoarea structura: Marea camera penala( judeca in prima faza, judeca grosul) si Mica sectie penala

- Tribunalul regional superior- 3 judecatori in complet, grad 2, echivalentul Curtilor de Apel de la noi, judeca inmaterie civila, mai prcis apelurile impotriva hot. pronuntate de Tribunalul regional

- grad 3: in vf. Ierarhiei se afla Curtea Federala de Justitie= Curtea Suprema Federala, judeca atat in civil, cat siin federal

b. In materie adm:

Tribunalul adm + Curti Adm. De Apel + Curti federale adm, analog in dreptul muncii si materie financiar-fiscala (diferenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau financiar-fiscale)

c.jurisdictia constitutionala

- exista Curtea Constitutionala, create in 1949, 16 judecatori, doua camera, in fiecare camera sunt cate 8judecatori ( are sediul la Karlsruhe). Desi nu face parte din jurisdictiile ordinare, totusi, face parte din putereajudecatoreasca=> orice judecator poate sesiza C.Constitutionala

III. Izvoarele dr. german

- legea scrisa;

- jurisprudenta are valoare persuasiva;

- exista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta), dar nu exista o hotarare judec.unica, in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme de drept pt ca formarea dr. de catre jsp. ger.se poate realiza doar in urma hot. judec. successive, din care sa fie deduse reguli de drept

- contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala;

Dreptul musulman sau Islamic30


31/68

I.Formarea si izvoarele

- un drept de inspiratie religioasa

- exista trei izvoare religioase: Coranul, Sounnah, Ijma;

- exista si surse laice de drept;a. Coranul

- cuprinde revelatii ale profetului Mohamed, facute de Arh. Gavril, pe care profetul le-a transmis oamenilor;

- doar 500 de versete priversc dreptul;

- in ceea ce priveste dr penal sunt 6 fapte care sunt retinute, def. ca infractiuni sau crime;

- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de familie + statutul persoanei + poligamia + repudierea +succesiunile;

- 70 de versete din Coran sunt ref. la statutul persoanei, 30- dr penal, din care 13 se refera la procedurajudiciara, 10- dr const, 10- eco. + finante, 25- dr international, 70- dr civil propriu-zis ( proprietate si obligatii,in special);

b. Sounnah

- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui Mohamed, trad. concretizate intr-un ansamblu de hadithuri.Un hadith reprezinta o propozitie sau un vers cu privire la viata profetului Mohamed, vb sale, obic. sale,

atitudinea avuta in fata vietii;

- exista trei categorii de hadithuri ( n. cutumiare religioase)

- autentice: doar ele pot fi invocate si aplicate ca norme de drept;singurele care stau la baza crearii concrete aunei reguli

- bune

- false

- exista 8000 de hadithuri; unele sunt contradictorii;

- s-a considerat ca un hadith poate abroga un altul care a fost considerat fals;

- multe hadithuri au fost eliminate;

c. Ijma

- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor

31


32/68

- dogma sa este urmatoarea: caracterul infailibil al vb profetului

*Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ijma

- s-a considerat ca nu este necesar sa existe unanimitate, astfel au aparut rituri diferite de Ijma, care nu au fostconsiderate obstacole in calea aplicarii Ijma;

- se face o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor, care considera ca pot exista rituri religioase dif, dar

trebuie sa fie compatibile cu Coranul si Sounnah) si cele eretice ( apartin siitilor, considera ca sefulmusulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina familiei profetului; pentru sumiti, califul trebuie sa fie arab, darpoate fi orice musulman);

- Ijma este folosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( ex. Coranul);

- pt ca o regula de drept sa fie admisa de ijma nu este suficienta credinta poporului sau aderarea unanima laaceasta

*- a nu se face confuzie cu cutuma

- unanimitatea se cere doar din partea specialistilor, a jurisconsultilor

- acc. reg. de drept confera solutii juridice/ efecte juridice, inseamna o admitere unanima ( admitere unanima=prioritate fata de lege pt ca regula respectiva are forta legii)

Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul izvoarelor dreptului; numai Coranul si Sounnah suntconsiderate cele mai importante izvoare, Ijma este considerata un izvor provenit din ratiunea umana, ratiune cenu a beneficiat de revelatii divine;

- exista consacrat un concept aparte-ijdihad;

- juristii musulmani au incercat sa explice sol. juridice pornind de la Coran si Sounnah. Ei nu au fost preocupatide teoretizarea dr, ci de sistematizarea unui mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca solutila cazurile noi, dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doar rolul de a interpreta side a preciza sol. continute in sursele initiale ( Coran si Sounnah)

- interpretarea lor s-a impus erga omnes

Sursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase,.

Cutuma a fost retinuta ca izvor de drept daca nu a fost contrara legilo scrise si regulilor religioase

Legea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu fie in contradictie cu regulile religioase.Judecatorul poate dezvolta un rationament prin analogia surselor religioasa, elaborand solutii proprii. Arelibertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in coran/ sounah. Nu are liberatea de a creaprecedente.

Curs 7

32


33/68

Sursele laice ale sistemului musulman

Sursele sau izvoarele laice sunt complementare surselor religioase, sunt compatibile cu acestea.

In ceea ce priveste cutuma, ea trebuie sa fie compatibila cu sursele religioase : cu Coranul si cuSounnah. De asemenea, nu trebuie sa fie contrara legilor scrise.

La randul ei, legea scrisa nu trebuie sa fie contrara surselor religioase.

Jurisprudenta, la randul ei, poate fi creatoare de drept (diferenta fata de sistemul anglo-saxon).

Judecatorul poate dezvolta un sistem prin analogie (qiyas) dupa sursele religioase, elaborand solutiiproprii. Are aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct aplicabile din Coran si Sounnah, din surselereligioase. Nu poate crea precedente judiciare ca in sistemul anglo-saxon, care sa fie obligatorii ulterior.

Organizarea judiciara si statutul judecatorului

In dreptul musulman, in dreptul public, un rol central il are Califul (seful religios la suniti) iar la siitiImam.

Califul sau Imamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de provincie), care prin deciziilelor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de Coran si de Sounnah,

De regula, Guvernul se numea consiliu, format din ministri. Exista un divan care il reprezenta pe sultancare era reprezentat de guvernator in fiecare provincie. Rezulta ca in materia dreptului public autoritateacentrala este dubla, find reprezentata atat de seful religios cat si de seful statului.

Dreptul public = relatiile dintre autoritatile statului

In ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal, rolul important este al judecatorului devenit cadiu.

Puterea judecatoreasca apartinea guvernatorului, care o delega cadiului. Mai tarziu, cadiul devinejudecator.

Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Judeca toate litigiile indiferentde materie. Aplica dreptul musulman utilizand rationamentul prin analogie. Procedura cuprindea reguli simple,iar probatoriul se reducea la proba cu martori (declaratiile martorilor).

In ceea ce priveste dreptul penal - infractiunile sunt clasificate in 3 categorii:

1) crimele de sange - de gravitate maxima

ex : omorul deosebit de grav, loviri si vatamari corporale grave, urmari moartea sau sinuciderea victimei;

2) cele 6 infractiuni luate din Coran :

a) omorul - reglementat in Coran

b) adulterul femeii

33


34/68

c) diverse vatamari corporale

d) furt

e) infractiunea de a bea vin

f) renegarea (sau abjurarea) islamului; la crestini apostazia

3) infractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului) - faptele cu gravitatea ceamai mica ; de regula, infractiunile care pot aduce atingere ordinii publice - comportament indecent in public,orice fapta contrara legii savarsita in public.

Dreptul privat este impartit in :

1) dreptul persoanelor = barbatul si femeia sunt egali in ceea ce priveste capacitatea de folosinta sicapacitate de exercitiu;

Capacitatea de folosinta se dobandeste din momentul nasterii (= aptitudinea de a dobandi drepturi si de aavea obligatii, dreptul la viata, la scoala, libertatea de circulatie).

Capacitatea de exercitiu = posibilitatea de a exercita drepturi si obligatii. Dupa 18 ani - subiecte de dreptcu capacitate deplina, putem semna orice fel de acte juridice, ne poate fi angajata raspunderea civila, penala.

Pe timpul minoritatii, sub 14 ani, nu exista raspundere penala .

Exista diferente intre barbat si femeie in ceea ce priveste casatoria si proba in justitie.

2) dreptul familiei = barbatul este seful familiei iar tatal sau inlocuitorul acestuia isi poate casatoricopiii minori fara consimtamantul acestora

Sotul se poate casatori cu mai multe femei - Coranul il limiteaza la 4.

Are drept de repudiere in cazul sotiilor.

Un barbat musulman se poate casatori cu o femeie crestina, dar o femeie musulmana nu are dreptul sa secasatoreasca cu un barbat crestin.

In ceea ce priveste copiii rezultati din casatorie, femeia are mai multe drepturi, ea este stapana casei. Inafara casei, vorbeste barbatul. Femeia poate acorda educatie si are dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescuti inreligia musulmana chiar daca mama este crestina.

3) dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor

Terenurile pot face obiectul proprietatii individuale, pot fi transmise prin succesiuni si prin contracte,insa dreptul de proprietate este un drept absolut, pentru ca titularul proprietatii este Allah, proprietatea este undar de la Dumnezeu si are caracter sacru, este sfanta, inviolabila. Noi oamenii nu suntem stapanii proprietatii.

Dezmembramintele proprietatii sunt admise/permise - dreptul de uzufruct, dreptul de folosinta si dreptude utilizare, dreptul de dispozitie (abusus).

34


35/68

Fruct juridic - iau bani din chiria apartamentului.

In ceea ce priveste categoriile de bunuri, acestea se clasifica:

a) Kharagii - cele mai importante bunuri, pentru ca apartin statului, dar pot fi date in detentiapersoanelor private

b) Waqf - sunt considerate proprietatea lui Allah, sunt inalienabile, perpetuum, se considera ca sunt

bunurile afectate unei opere

In ceea ce priveste obligatiile - rezulta din acte juridice.

Contractele nu au la baza teoria consimtamantului sau a acordului de vointa.

Un contract inseamna 2 - act juridic bilateral

Testamentul - act juridic unilateral

In dreptul nostru sau anglo-saxon contractul este un act care cuprinde minim 2 vointe.

In dreptul musulman este suficient sa existe o declaratie a unei parti care sa cuprinda intentii serioase dea realiza o anumita operatiune juridica. Ex: fie vanzare, fie cumparare, fie de a dona un bun, fie de a acceptadonatia unui bun.

Exista vanzare-cumparare din momentul in care exista doua declaratii - una a vanzatorului si una acumparatorului, deci 2 declaratii, adica 2 acte juridice care sa aiba concordanta (sa exprime acelasi lucru).

Nu exista o teorie a raspunderii juridice civile, cum este in sistemul romano-germanic sau sistemulanglo-saxon. Nu exista raspundere pentru fapta altuia, sau raspundere pentru fapta lucrului.

In ceea ce priveste raspunderea persoanei, aceasta este cazuistica, ex - este obligatia de a repara in cazuldistrugerii lucrului altuia sau in caz de uzurpare.

Tendinte actuale ale dr.musulman

La ora actuala exista state musulmane, state fidele dreptului musulman clasic, unde Coranul areponderea majoritara in izvoarele dreptului (ex: Arabia Saudita).

- exista state cu tendinte de modernizare, de laicizare ale sistemului de drept (ex: Turcia);

- exista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur, state ale fostului URSS; ele au fost transformatecu forta in republici sovietice, dar erau de traditie musulmana. Dupa caderea comunismului revin la forma lorancestrala.

- state musulmane, foste colonii franceze: Algeria, Tunisia, care au preluat numeroase elemente din dreptulfrancez, din codul napoleonian, dar dreptul musulman ocupa locul central;

- statele cele mai puternic laicizate: Turcia - candidata la UE.

Sistemul hindus de drept

I - Consideratii generale

35


36/68

II - Izvoarele sistemului

III - Organizarea judiciara

I Consideratii generale

Sistemul hindus = sistem religios de drept care nu se fundamenteaza pe texte religioase unice ci pe maimulte carti sacre care claseaza in centrul lor individul, sau omul.

Dreptul hindus traditional a reflectat principiul hinduismului care a sustinut ca adevarul si revelatiadivina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor superioare sociale, deoarece oamenii nu se nasc egali.

Este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume, care a aparut in jurul anului 1700 i Hr .

Sistemul hindus traditional este caracterizat insa de principiul discriminarii si al inegalitatii de tratamentcare se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la hinduism, indiferent de cetatenie sau nationalitatesau de domiciliu, de locul unde traia, unde traieste.

Hinduismul nu pretinde, asa cum bine stim, credinta intr-un Dumnezeu unic, ci in mai multe zeitati,

politeism, ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri diferite.

Sistemul hindus de drept - bibliografie - vezi articolul din Aub seria drept nr 4 din 2004 paginile 103-105.

II Formarea sistemului - Izvoarele dreptului

A) Sistemul hindus traditional - fiind un sistem de drept religios, este bazat pe texte sacre denumiteSHRUTI (sunt texte revelate de divinitate oamenilor inteleptilor)

Este vorba de urmatoarele categorii de texte sacre :

1) VEDAS; care cuprind 3 categorii de texte sacre

- RIGVEDAS

- VEDANGAS

- UPANISADE

Vedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la baza oricarei cunoasteri, precum si de reguli de

conduita, norme pentru viata personala si sociala.

36


37/68

2) DHARMA - cuprinde un ansamblu de traditii hinduse aplicabile in viata de zi cu zi, nu sunt texte sacre, suntconsiderate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor intelepti (profeti) ai antichitatii hinduse.

Aceste compilatii se impart la randul lor :

- Dharmasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice;

- Dharmasatras - codul lui MANU;

- Nibandhas - prin comentarii ale juristilor, ale specialistilor ;

3) CUTUMELE = reprezinta a treia mare sursa a dreptului traditional hindus. Cutumele hinduse modifica saucompleteaza Dharma. Sunt foarte numeroase datorita scolilor diferite dar si castelor si datorita apartenentei lacasta (fiecare casta cu cutumele ei).

Sfera de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o casta la alta, uneori de la o familie laalta - stricto sensu : mama, tata si copilul - lato sensu : strabunici, bunici, parinti, copii (strabunicul = paterfamilias).

4) Principiul echitatii = in absenta solutiilor provenite din izvoarele principiilor, din textele sacre, litigiile sesolutionau dupa constiinta si echitate.

Judecatorul era obligat de textele sacre sa actioneze potrivit constiintei sale - este si un principiu actualde drept.

5) PANCHAYAT - in realitate pot fi considerate tribunale sau curti, structuri locale ale castelor care rezolvauproblemele interne de casta, atat religioase cat si juridice.

Solutiile PANCHAYAT tineau cont de DHARMA.

Sanctiunea maxima ce putea fi pronuntata era aceea a excluderii din casta.Existau 4 caste :

1) Casta brahmanilor - cea mai importanta - faceau parte preotii, inteleptii comunitatilor ; era cea maiimportanta casta deoarece venea in contact direct cu divinitatea.

2) CSHATRIYAS - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri nobiliare, printii.

3) VAYSHYAS - comercianti si agricultori.

4) SHUDRAS - clasa micilor mestesugari, servitori, mici slujbe .

In afara celor 4 caste - SHANDALAS sau PARIAS - oamenii care nu apartineau niciuneia dintre caste,orfaniii (includea paturile sarace ale societati hinduse).

Specificul izvoarelor dreptului hindus traditional este acela ca nu exista nici legi scrise, nici precedentejudiciare, pentru ca filosofia hindusa este aceea ca autoritatile statului sau statul in general nu se pot lega peviitor sau pentru viitor, mai bine zis, nici de legi, nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o solutie maibuna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau definita intr-un precedent .

37


38/68

B) Dominatia engleza - o noua etapa in formarea sistemului de drept hindus.

Pe langa dreptul hindus traditional bazat pe religie si pe langa dominatia musulmana care a dus laaplicarea dreptului musulman, dominatia engleza sau britanica a avut o contributie importanta la sistemul actualal dreptului hindus.

Influenta engleza a inceput in sec al XVII-lea pana la 18 iulie 1847 cand India si-a castigatindependenta.

Autoritatile engleze coloniale au decis sa respecte dreptul traditional hindus, dar pentru a-l intelege auapelat la expertii denumiti punditi, care aveau rolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila.

Punditii au deformat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. Pe de alta parte s-a introdus terminologiajuridica britanica peste sistemul traditional.

De asemenea, au fost introduse solutiile juridice engleze .

Dupa 1947, sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice, dar numai in anumite materii, cum ar fi

- statutul persoanei (dreptul persoanei);

- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenire;

- in materia afacerilor sau dreptul afacerilor - daca vrei sa deschizi o afacere;

Se vorbeste in aceasta perioada, dupa 1947, de un anglo-hindu law caracterizat prin faptul ca limiteazadreptul hindus traditional.

C) Crearea dreptului modern hindus

Formarea acestuia se remarca inca din 1833, din perioada colonialismului, cand incepe un proces decodificare, caracterizat sau marcat de receptarea dreptului englez sau britanic, precum si practicilor sautehnicilor de common law.

In 1860 a fost adoptat Codul penal indian.

In 1872 a fost adoptat Indian contract act - act care reglementa regimul contractelor.

In 1908 - Codul de procedura civila.

Dupa independenta, desi s-a incercat unificarea dreptului, in special dupa adoptarea constitutiei IndieiDin cauza sistemului de caste, care ar functiona si astazi, se mentin multe inegalitati intre cetateni, deoareceIndia este stat federal. Aceasta face greu de realizat unificarea sistemului.

Constitutia din 1950 reglementa India ca republica federala, cu 25 de state si 7 teritorii. Puterealegislativa are 2 camere :

- Camera poporului (43 de membri cu mandat de 5 ani) - se ocupa de India ca stat federal.38


39/68

- Consiliul statelor format din 245 de membri cu mandat pe 6 ani.

In ceea ce priveste puterea executiva, presedintele statului este ales pe 5 ani si are un rol simbolic cuatributii limitate.

Primul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea aflata in camera poporului.

Puterea judecatoreasca este organizata in cadrul statelor membre ale federatiei.

Ceea ce este interesant este ca nu exista Curti supreme in fiecare stat, ca in alte state federale. Exista, inschimb, o curte suprema federala a Indiei, condusa de Chief of justice - presedintele curtii federale a Indiei.

Atributii ale Curtii supreme federale:

- compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii

- are competente largi: control judiciar si control constitutional al legilor

- exista recurs pentru incalcarea drepturilor fundamentale prevazute de Constitutie .

- judeca apeluri impotriva unor hotarari penale (in cazul pedepsei cu moartea)

- exista jurisdictii inferioare specializate in anumite domenii:

In materia penala : Sessions courts

In materie civila : exista tribunale de district.

In civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este fondul.

Gradul 2 este asigurat de High courts - care sunt atat in materie civila, cat si penala. Judeca apelurile

impotriva hotararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.Gradul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta definitiva si

irevocabila. Furnizeaza practica judiciara definitiva. Gradul 3 este asigurat de Indian supreme court, deciziile eifiind considerate precedente obligatorii - marca de familie anglo-saxon - obligatorie pentru instantele inferioare.

In ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-a ameliorat fata de normelecutumiare traditionale. A fost abolita interdictia casatoriei dintre membrii castelor diferite (inainte te puteaicasatori numai cu cei din casta ta). Poligamia a fost interzisa, la fel casatoria intre colaterali (casatoria intre fratesi sora). Divortul a fost liberalizat, inainte era interzis.

1) Vaduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara odata cu el. Aceasta normacutumiara s-a considerat desueta. La indieni se incinereaza, nu exista inmormantare; doar pentru vaduveeste valabila aceasta situatie, barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea asfixiata prin incinerare.

In 1806, intr-un anumit stat federal, s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta cutuma. Autoritatile localeexecutasera aceasta traditie confom normei hinduse. S-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-a fost cerutsa adopte o lege care sa desfiinteze acest lucru .

2) In alte provincii exista aceasta norma : cand deceda pater familias, vaduva devenea o straina pentru

39


40/68

familie, era scoasa din familie, devenea o paria. Vaduvele erau izgonite la marginea orasuluiComunitatea internationala a atras atentia - se proceda astfel intrucat averea trebuia sa ramana in familieFemeia nu este capabila sa administreze averea - femeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru,erau izgonite. Se mai practica si azi in unele comunitati.

Sistemele atipice

1) Sistemul chinez de drept acestea doua se studiaza si in alte state

2) Sistemul japonez de drept

3) Sistemul tarilor nordice - acesta fost scos din studiu (controversa doctrinara)

Sisteme atipice de drept

1. Consideratii generale

2. Sistemul scandinav

3. Sistemul japonez

4.Sistemul chinez

*Articol din AUB, 4/2009, pg. 18-23 pentru completari

1. Consideratii generale

Diversitatea juridica prezinta cateva sisteme de drept care nu pot fi incadrate in niciuna din familiileclasice (romano-germanica, anglo-saxona, musulmana), sisteme a caror diferenta intriga, dar diferenta nuexclude armonia in diversitatea juridica.

La ora actuala sunt considerate 3 sisteme atipice: sistemul scandinav, sistemul japonez, sistemul chinez.

40


41/68

2. Sistemul scandinav

Initial, doctrina a incadrat acest sistem in familia dreptului romano- germanic pentru ca, ulterior, datoritatrasaturilor sale, sa recunoasca faptul ca el nu apartine niciunei familii clasice de drept. Apartin sistemuluscandinav: Finlanda, Danemarca, Suedia si Norvegia, iar unii autori considera ca putem include si Islanda.

Un rol important in formarea sistemului scandinav de drept a fost reprezentat de receptarea Codurilorcivile francez si german. Pe de alta parte, un alt element important il reprezinta istoria/traditia constitutionala a

acestor state; toate sunt monarhii constitutionale, mai putin Finlanda care e republica prezidentiala.

Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul- ministru, monarhul are rolsimbolic. Parlamentul este ales prin vot direct, pe un mandate de 4 ani.

Norvegia, idem, cu deosebirea ca este un stat confesional luteran; Suedia e tot un stat luteran cuParlament ales; o parte din parlamentari prin scrutin (310) si o parte prin sistem proportional (39), pentru 3 ani.

In ceea ce priveste Finlanda, are un regim prezidential, dar exista si un prim- ministru care conduceGuvernul. Presedintele e ales pe 6 ani, prin vot universal.

In ceea ce priveste izvoarele dreptului scandinav, sursa esentiala o reprezinta Codurile civile francez siferman, cu ajutorul carora au fost unificate normele de drept privind comertul, brevetele ( in special proprietateaintelectuala), precum si in materie financiar-bancara.

In ceea ce priveste dreptul familiei, acesta reflecta valorile traditionale ale societatii scandinave.

Dreptul penal este caracterizat de idea ca sanctiunea aplicata sa fie cat mai mica. Astfel, cea mai marepedeapsa este inchisoarea de maxim 15 ani.

Juristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-saxon. Astfel, au aparut solutiijuridice noi despre care s-a spus, insa, ca a nu au fost conceptualizate in prealabil ( preluare tale quale).

3. Sistemul japonez

a) Dreptul traditional: este marcat de influenta chineza, care a dominat incepand cu secolul 5 pana in1868 sistemul japonez.

Doctrina care a stat la baza sistemul de drept a fost confucianismul.

Au fost adoptate coduri ce contineau dispozitii represive (sanctiuni juridice). S-au dezvoltat in special

dreptul administrative si penal.

Monarhia japoneza a fost creata dupa modelul Chinei. Treptat, confucianismul a fost inlocuit cubudismul, iar rolul monarhului a devenit decorativ. Apar castele, caracterizate de promovarea inegalitatii si adiscriminarii intre membri.

41


42/68

b) Dreptul modern: este caracterizat de o influenta occidentala ce surprinde doua momente:

1. Europenizarea dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile francez si german.

2. Receptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organizarea judiciara.

1. Europenizarea dreptului: S-a desfasurat intre 1868-1945. Este caracterizat de un puternic proces de

codificare, sistematizare a dreptului japonez, astfel ca se adopta: Codul civil japonez (contine dispozitii dincodul civil francez si german; mixt), Codul de procedura civila (1890), Codul de Comert ( 1899), Codul penal(1907) si Codul de procedura penala ( 1922).

In ceea ce priveste dreptul contractelor, are la baza teoria germane, in special in ceea ce privesteneexecutarea contractelor. Exista si dispozitii din dreptul francez.

Raspunderea civila este atat de influenta franceza, cat si germana.

Repararea prejudiciilor (civil) are la baza teoria franceza (potrivit careia trebuia reparat nu numaiprejudicial material, ci si prejudicial moral; prejudiciu moral= suferinta de natura psihica pe care o suporta

victim sau familia victimei si care trebuie reparata).

2. Receptarea modelului american de drept : Acest mo

cursuri_tgd

Documents