cursul 2 dci

8/16/2019 Cursul 2 DCI

1/8

Cursul nr 2 DCI13.02.2014

Dreptul comer ului interna ionalț ț

Regimul investi iilor străine în Româniaț

Drepturile de care beneficiază investitorii străini

- OUG nr. 92/1997 prevede o serie de dr. specifice de care beneficiază investitorii străini:

I.dreptul la asisten ă privind parcurgerea foralită ilor adinistrative pentru constituirea iț ț șfunc ionarea investi iilor !n arăț ț ț "

- această asisten ă se acordă de către #gen ia de proovare a investi iilor$ cu sediul la Genevaț ț ț

II.%reptul la conversia !n valută i transferul !n străinătate a profiturilor ob inute !n arăș ț ț

- este vorba de dividende$ de veniturile ob inute din v&nzarea activelor$ de beneficiul dețlic'idare dacă investi ia din ară se lic'idează$ orice alte venituri ob inute legal după ac'itareaț ț țipozitelor i ta(elor prevăzute de legea ro&nă"ș

III.%reptul investitorilor străini asupra bunurilor din arăț

- bunurile mobile$ li se aplicăregimul na ional ț $ au acelea idrepturi ca i investitorii ro&niș ș

- bunurile imobile$ dob&ndireadreptului de proprietate$ o situa ie specială e(istă !n ceea ceț prive teș terenurile$ pentru clădiri este regimulnational $ pentru terenuri e(istă o evolu iețrapidă.

)onstitu ia odificată prin *egea nr. +29/2,, a adus o sc'ibare fundaentală dețregleentare$ de politică uridică a legiuitorului ro&n a investi iilor străine !n terenuri$ art ++țalin.20 din )onstitu ie: cetă enii străini i apatrizii pot dob&ndi dreptul de proprietate asupraț ț șterenurilor nuai !n condi iile rezultate din aderarea o&niei la U i din alte tratateț ș

interna ionale la care o&nia este parte pe baza de reciprocitate !n condi iile prevăzute prinț țlege organică$ precu i prin o tenire legală.ș ș

-spre deosebire de vec'iul te(t constitu ional care era forulat !n sens negativ$ străini nu potțdob&ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor din ară$ noul te(t constitu ional esteț țforulat pozitiv$ e(priă o modificare la nivelulcapacită ii de folosin ă a străinilorț ț de adobândidreptul de proprietate !n ară asupraț terenurilor.

- !n regleentarea constitu ională observă că se face o distinc ie pe de o parte$ !ntreț ț1.dob&ndirea prin o tenire legalăș pentru care nu este prevăzută nicio condi ieț specială i peșde altă parte$ per a contrario 2.dob&ndirea prin acte uridice fie inter vivos$ fie ortis cauza:testaentul$ i pentru care )onstitu ia puneș ț condi iileț pe care le-a en ionat:ț

1


2/8


1. 3osibilitatea dob&ndirii să rezulte din tratatul de aderare a o&niei la U sau alte tratateinterna ionale la care o&nia este parte"ț

2. )ondi ia reciprocită iiț ț $ care este de feluri: 1.legislativă$ 2.diploatică sau .de fapentru.

Legislativă: c&nd !n ara străină e(istă nore uridice care prevădțacela idrept pentruinvestitorii ro&ni.ș

Diplomatică: c&nd reciprocitatea izvoră te dintr-o conven ie interna ională.ș ț ț

De fapt: rezultă din urispruden ă$ practica autorită ilor copetente din araț ț țstrăină"

. 4n condi iile prevăzute de lege organicăț $ legea organică este *egea 12/2,,5 privinddob&ndireadreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetă enii străini i apatrizi$ț ș

precu i de p.. străine$ care a intrat !n vigoare la data aderării o&niei la U.ș

#ceastă lege care apare ca nefiind abrogată a prevăzut un regim juridic diferit dupăcu este vorba de:1.statemembre sau 2.state ter eț .

1. 3entru statele ebre a e(istat o prevedere generală i 2 prevederi speciale.ș3revedereagenerală era cea potrivit căreia: se aplică regiul na ional$ acelea i drepturi ca iț ș ș

pentru investitorii ro&ni. egulile speciale priveau 2 categorii de terenuri:

a6erenurile av&nd scop constituirea de re edin e sau sedii secundareș ț pentru care afost un oratoriu de 5 ani"

b 3entru cele agricole pentru care a fost un oratoriu de 7 ani care a e(pirat la 1 ian.2,1+ cu discu iile pe care le cunoa te$ sunte !ntr-o perioadă tranzitorie.ț ș

2. 3entru statele ter eț condi ia este să e(iste:ț 1.un tratat cu ara respectivă iț ș 2.condi iațreciprocită ii. 4n niciun caz regiul aplicat unui stat ter ț țnu poate fi ai favorabil dec&tregiul aplicabil unor cetă eni din statele ebre ale U.ț

I!.%reptul de a efectua opera iuni valutare !n onedă străină i !n onedă na ionalăț ș ț $ lei.

*a 1 sept 2,, nereziden ii au dob&nditdreptul de a ac'izi iona instruente financiare pe pia aț ț țro&nească ceea ce a ec'ivalat cu convertabilitatea leului.

!.%reptul de a angaa personal străin.

8u a e(istat ul i ani după 199,$ !n posturi de e(ecu ie erau doar cetă eni ro&ni. %upă OUGț ț țnr. 92/1997 investitorii străini au dob&ndit acest drept pentru personalul străin$dacănu sunt dinU este nevoie de un persis/autoriza ie de uncă.ț

!I.%reptulde a a- i alege instan a copetentă pentru solu ionare litigiilor relative la investi iiș ț ț ț .

2


3/8


4nseană străinii au urătoarele posibilită i: să apeleze dacă intră !ntr-un litigiu cu statulțro&n$ nu e vorba de litigii !ntre societă i ro&ne i o altă societate ro&nă cu capital străin$ț ș

de e(: o societate a fost e(propriată sau !n cazul apari iei unor acte norative care auțcreat dezavantae pentru investitorul străin ob ine un profit ai ic etc.ț

unt urătoareleposibilită iț :

1. de a apela la procedura internă potrivit *egii 55+/2,,+$

2. de a apela la un arbitraj interna ional"ț solu ia cea ai frecventă$ acesta poate fi unțarbitra institu ionalizat. )opetent !n ateria investi iilor este )entru interna ional pentruț ț țregleentarea diferendelor relative la investi ii$ ;);< cu sediul la =as'ington fondat ințteeiul )onve iei de la =as'ington din 195 pentru regleentarea diferendelor relative laținvesti ii !ntre state i persoane ale altor state. o&nia a aderat la aceasta din 1975$ a fostț ș

condi ie de aderare la >?;. *a ;);< fiecare stat nue te + arbitrii$ din partea o&niei unulț șdin cei + e profu. o&nia a fost iplicată !n circa 1, litigii$ procedura este una specială.

(istă i o adoua op iune$ș ț arbitrajul ad#$oc$ i cel ai frecvent utilizat esteșregleentat de regulile de arbitra ale )oisiei Organiza iei 8atiunilor Unite pentru %reptulț)oer ului interna ional$ U8);6#*.ț ț

o&nia este parte la peste 5,de acorduri bilaterale de proovare i proteare așinvesti iilor cu prevederi foarte iportante.ț %rimul lucru care trebuie verificat estedacăe&istă un tratat i ce spune elș $ e(istă o serie de drepturi i de obliga ii nu doar la nivelulș ț

statului$ dar i la nivelul p..ș

'acilită ile de care investitorii străini beneficiază în arăț ț

- facilită ile se pot !părti$pentru ratiuni didactice$ !nț 2 categorii:

1. facilită i cuț caracter normativ$ se aplică erga ones"

2. facilită iț cu caracter special.

1. acestea au avut un are av&nt !n perioada anilor 9,$ sub inciden a ai ales a *egii 5/1991țc&nd investitorii au beneficiat de facilită i superioare ro&nilor. %upă 1997-2,,, dpdvțnoratv lucrurile au ers spre o egalizare i ai ales după aderarea la U singurele facilită iș ț

perise de regiul couniatar sunt autoarele de stat care se acordă !n condi ii e(tre dețrestrivtive cu acordul )oisiei U.

2. >acilită ile individuale au fost acordate de a lungul istoriei unor investitori considera iț țstrategici$ de e(: )oca-)ola i terin&nd cu investi ia enaul de la 3ite ti. #u fost acordate peș ț ș

perioade lungi de tip$ 5-7 ani$ i ele s-au consuat !n cea ai are parte$ peș principiultempus regit actum investitorul străin beneficiază p&nă la capăt de acea facilitate.

3


4/8


(arantarea investitorilor străini prin intermediul unei agen ii specializate"ț

)gen ia *ultilaterală de garantare a investi iilorț ț

# a fost constituită !n ura unei conven ii speciale !nc'eiate la eul la 19@5$ reprezent&ndț)onven ia de constituire a acestei #gen ii.ț ț

- o&nia a aderat !n 1992. )onven ia a fost concepută !n 19@5 pentru a protea investitoriițstrăini !n ările cu econoie centralizată din tipul respectiv unde e(istau riscuri ca investi iaț țsă fie e(propiată fără despăgubiri corecte sau să e(ista o serie de ipedinte !n desfă urareașactivită ii. Ulterior după 199, această )onven ie i această #gen ie nu folose te doar ț ț ș ț șinvestitorilor străini care investesc !n o&nia$ ci i celor ro&ni care investesc !n străinatate.ș

- #gen ia func ionează ca o societate de asigurări. a acoperă o serie de riscuri$ riscuriț ț

eligibile$ e(istă o procedură$ o foralitate ce trebuie uratăpentru ca #gen ia să tețdespăgubească.

+e riscuri se acoperă,

- cele de transfer valutar$ c&nd nu i se ai perite să repatriezi valuta$ sauțc&nd apar ipediente aore: ta(e. 3roblea nu se ai pune !n ceea ce prive teșo&nia$ dar se poate ivi!n legătură cu investitorii ro&ni !n străinătate.

- riscul de e(propiere$ riscul de !ncălcare a contractului$ suspendarea abuzivă$riscul de tulburări aore: război$ revolu ie.ț

Izvoarele D+I

1. conven iile interna ionaleț ț

2. ne vo referi la un singur izvor de drept, uzan ele comerciale interna ionaleț ț care pun pbspecifice !n );

Defini iaț a uzan elor coerciale interna ionale: sunt practici sociale prin natura lor ț țnescrise care prezintă un anuit grad de vechime repetabilitate iș stabilitate$ aplicate !ntre unnr nedefinit de parteneri coerciali$ de regulă$ pe o zona geografică sau !ntr-un anuitdoeniu de activitate coercială$ practici care !n func ie de natura lor pot prezenta sau nuțcaracter de izv de drept.

4


5/8


%in această defini ie rezultăț elementele esen iale"ț definitorii ale uzan elor:ț

1. au un elem obiectiv$ sunt o practică socială$ !nseană un ansablu de acte uridice i deșfapte ateriale care capătă caracter de practică datorită aplicării lor repetate !ntre participan iițla ); !ntr-o anuită perioadă de tip. 3ot fi practici pozitive adicăacte pozitive sau pot fi

absten iuni.ț

3entru ca să se nascăo uzan ăț elementul de vec$ime si de repetabilitate suntesen ialeț . %e c&t tip e nevoie nu se poate spune$ depinde de situa ie$ de raură$ !preurări.ț

2. caracter de colectivitate" de generalitate" de impersonalitate. Uzan a se aplică !ntre unțnr nedefinit de parteneri coerciali$ din acest pct de vedere ea se aseaănă cu legea care egenerală i ipersoanală$ dar spre deosebire de lege care este e(presia autorită ii publice$ș țuzan ele sunt opera coercian ilor !nsă i$ț ț ș nu intervine eleentul de autoritate publică !ncrearea unei uzan e.ț

. ele pot avea o natura juridică diferită$ pot fi izvoare de drept sau nu$ după cu eatitudinea legiutorului na ional dintr-un anuit stat sau dintr-o conven ie interna ională.ț ț ț

+ompara ie între uzan e i obisnuin ele stabilite între păr i,ț ț ș ț ț

pre deosebire de uzan e cu caracter general ipersoanalț " obi nuin ele stabilite !ntre păr iș ț ț -uzan e ale păr ilor$ sunt practici careț ț se intalnesc intre 2 sau ai ulte persoane iplicate$ deregulă$ !ntr-un raport contractual. e creează această obi nuin ă !n contractele pe terenș țediu i lung care iplică un eleent de continuitate i de repetabilitate care e(istă i !nș ș ș

cazul uzan elor.ț

-ar putea spune !ntr-o analizăteoretică ca obi nuin ele stabilite !ntre păr i suntș ț ț pct deplecare a uzan elor.ț

%e e(: !nt&i se stabilesc anuite obi nuin e !n ); cu cereale$ i ei etc de e(" cuș ț ț țabalez$ cu !ncarc$ descarc$ nu sunt legi$ ci obi nuinte. #ceste obi nuin e au fost preluate iș ș ț șde al ii i au trecut de la nr restr&ns de pers i au devenit uzan e.ț ș ș ț

- nu a vorbi de această copara ie dacă nu ar e(ista anuite referiri la acestea$ )onven ia deț țla


6/8


olul obi nuin elor i al uzantelor$ de altfel$ este a interpreta actele părtilor iș ț ș șe(presiile contractului pentru că un contract se aplică nu nuai !n litera$ ci i !n odul cu așfost ipleentat de păr i dacă s-a creat o obi nuin ă udecătorul trebuie să ină cont de ea$ e(:ț ș ț țcerere de despag$ aceea i e ideea i !n )onven ia de la


7/8


atituidinea legii na ionale fa ă de cutuă. #ici e(istă o evolu ie !n dreptul ro&n. *egiuitorulț ț țo poate recunoa te ca izvor de drept sau nu.ș

Rolul uzan elor normativeț

- acestea pot e(ercita unul sau ai ulte din urătoarele/ roluri,

a0 regleentează raporturi uridice pe care legea nu le prevede$ acoperă lacunele legislativecare sunt posibile i uneori deranante !n ); datorită specificită ii situa iilor legiuitoriiș ț țna ionali nu intervin i sunt acoperite prin uzan e$ț ș ț consuetudo praeter lege- uzan e !n loculțlegii.

b0 rolulcel ai frecvent$ rolul interpretativ i copletiv al legiiș . le vin să e(pliciteze$ să

copleteze o lege$ un regulaent$ o regleentare$ de e(: portul )onstan a are anuitețregulaente proprii publicate i acestea sunt !n esen a lor o codificare de uzan e$ dar !n afarăș ț țde ceaa ce este scris vin să fie e(plicitate prin uzan ele norative ale legiiț consuetudosecundo lege" uzante după lege$ !n ura legii.

c0 o uzan ă poate !nlătura o lege careț nu este iperativă$ de ord publică in %);$ consuetudocontra lege$ se aplică cu prioritate uzan a norativă fa ă de o lege internă supletivă$ peț țconsiderentul specialia generalibus derogant$ sunt regleentări speciale. Uzan ele derogă dețla lege care se presupune că e o regleentare generală.

'or a juridică a uzan elor normativeț ț

- au for a uridică a uneiț legi supletive speciale

- fiind vorba de o lege supletivă !nseană că ea nu prevalează în fa a unei legi imperativeț $dar !n concurs cu lege supletivă prevaleazăpentru ca este specială$ i deci au caracter de izvor șde drept.

-zan ele conven ionaleț ț

- au i ele cele 2 eleente priordiale ale oricărei uzan eș ț : practica sociala$elementulobiectiv$

sunt generale i ipersonale$ darș nu au caracterde izvor de drept ele se aplică datorităvoin ei păr ilor.ț ț

- teeiul for ei uridice a uzan elor conven ionale este voin a păr ilor.ț ț ț ț ț

- ele capătă caracter" pentru că păr ile fac referire la ele$ uneiț clauzecontractuale $ adică olege a păr ilor.ț

- păr ile se pot raporta la o uzan ă conven ională$ț ț ț o pot face aplicabilă !n 2 oduri:

1. e&plicit$ e&pres c&nd en ionează !n contractul lor căț acel contract$ drepturile i obliga iileș ț

lor$ se copleteazăcu uzan ele !n aterieț . 3ăr ile pot triite la uzan e !n general din aceaț țraură de activitate$

7


8/8


e(. uzan ele coer ului cu cerealeț ț

sau pot triite la o codificare de uzante făcută !ntocită$ elaborata$ de regulă$ de un organisspecializat !n acel doeniu de coer .ț

%e e(: regulile ;8)O6 care se aplică !n ateria v&nzării interna ionale de ărfurițelaborate de )aera de coer din 3aris.ț

(istă i ulte alte uzan e codificate: G#>6# asocia ia coer ului cu cereale iș ț ț ț șnutre uri cu sediul la *ondra care absoarbe @,-9, A din coer ul cu gr&u.ț ț

2. de a face o referire implicită sau tacită la uzan eț .

)onven ia de la

cursul 2 dci

Documents