ARTICULAŢII

Articulaţiile reprezintă totalitatea formaţiunilor prin care oasele se unesc între ele. Articulaţiile pot fi :

- conjuctive- musculare

Clasificarea articulaţiilor după funcţia îndeplinită :

1. După gradul de mobilitate articulaţiile pot fi: Articulaţii mobile – diartroze, cu sinovială Articulaţii semimobile –amfiartroze ( cartilaginoase ) Articulaţii fixe – sinartroze ( fibroase )

2. După agenţii care frânează mişcarea circulaţiei Articulaţii cu conducere musculară – articulaţia pumnului, articulaţia

genunchiului Articulaţii cu conducere osoasă – articulaţia cotului Articulaţii cu conducere ligamentară – articulaţia şoldului

3. După forma suprafeţei articulare-diartrozele pot fi : Articulaţii plane ( se fac prin mişcări de alunecare ) – vertebrele toracale,

oasele carpului şi tarsului Articulaţii ginglim ( un os are trohlee iar pe celălalt os există o concavitate

cu creastă pentu şanţul trohleei. Au amplitudine mare şi produc mişcări de flexie şi extensie ) – articulaţia humero-ulnară, articulaţia dintre tibie şi talus

Articulaţii trohoide ( prezintă un cilindru osos care intră intr-un inel osteofibros, realizând mişcări de rotaţie ale cilindrului osos în jurul axului său ) – articulaţia radio-ulnară proximală

Articulaţii condiliene ( condilartroze ) ( prezintă un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articulează cavitatea celui de-al doilea os. Este mai puţin mobilă şi are cavitate mică. Prezintă mişcări limitate într-un singur plan ) – articulaţia genunchiului, articulaţia temporo-mandibulară

Articulaţii în şa ( suprafaţa articulaţiei este concavă într-un sens şi convexă în celălalt. Permite mişcări variate – flexie, extensie, abducţie, adducţie, circumducţie. Are amplitudine redusă )

Articulaţii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os şi aspect de depresiune pe celălalt. Prezintă mobilitate mare. Realizează mişcări de flexie, extensie, abducţie, adducţie, circumducţie. Nu realizează mişcări de rotaţie )--articulaţia radio-carpiană

Articulaţii sferoidale ( enartroze ) ( sunt cele mai mobile. Realizează mişcări variate cu amplitudine mare - de flexie, extensie, abducţie, adducţie, rotaţie ) – articulaţia scapulo-humerală, articulaţia coxo-humerală

4. După numărul axelor Uniaxiale (permit mişcarea intr-un singur plan. Realizează flexie, extensie )

– sunt articulaţiile ginglin, trohoide şi condiliene Diaxiale (prezintă două axe articulare perpendiculare între ele ) – sunt

articulaţiile elipsoidale şi în şa Triaxiale ( asigură mişcari în toate planurile spaţiului ) – sunt articulaţiile

sferoidale

ARTICULATIILE FIBROASE

1

Sinartrozele sunt articulaţii fixe unite prin ţesut fibros. Ele nu permit mişcări sau dacă permit acestea sunt foarte reduse. În funcţie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare între ele, sinartrozele se clasifică astfel :

1. Dacă este osificare cartilaginoasă, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul între capetele articulare, periostul trece peste articulaţie de la un os la altul ex :articulaţia costo-condrală

2. Dacă osificarea este membranoasă, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au ţesut fibros între suprafeţele lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulaţie (ex : suturile oaselor craniului ). La adult, procesele osificării se desăvârşesc peste 45 de ani, când se osifică membranele dintre oase, proces numit sinostoză.

Variante de sinartroze

1. Sindesmoze – legăturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane - membrana interosoasă a antebraţului sau a oaselor gambei, ligamentul coraco-acromial, ligamentele galbene – ligamentele dintre lamele vertebrelor

2. Gomfoze – sunt articulaţiile dintre o articulaţie conică osoasă şi o cavitate alveolară – articulaţia dintre rădăcinile dinţilor şi alveole

ARTICULATIILE CARTILAGINOASE

Amfiartrozele

-Sunt articulaţii semimobile- feţe articulare plane, uşor concave, acoperite de cartilaj. -Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase şi de capsula articulară Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupă tot spaţiul dintre cele două suprafeţe

articulare.- Nu au cavitate articulară.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele între ele

permiţând deplasări minime (simfiza pubiană, articulaţia dintre corpurile vertebrelor ).

Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale

Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.Elemente componente :1. fetele articulare Suprafeţele articulare sunt netede, delimitate de şanţuri- capul humerusului sau al femurului Au margini proeminente – acetabulum

Sunt învelite în cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protecţie şi amortizare în caz de lovituri Are două suprafeţe : - una aderă la os

- una este liberă ( umezită de sinovială ) Cu cât presiunea exercitată asupra cartilajului este mai mare cu atât cartilajul este mai gros

– membrul inferior. Cartilajele articulare nu prezintă terminaţii nervoase sau vase de sânge. Au metabolism redus, sunt hrănite prin insibiţie din lichidul articular.Dacă pătrunde sânge în articulaţii, ţesutul osos apare în locul cartilajelor care se reabsorb, apărând anchilozele osoase. Cartilajul articular hialin este învelit de o membrană articulară conjunctivă (pericondru ) bogat în celule conjunctive mezenchimale ce asigură creşterea cartilajului în grosime. Dacă suprafaţele articulare nu concordă ( nu pătrund bine una în cealaltă – nu sunt congruente ) suprafaţa articulară cea mai mică prezintă un fibrocartilaj articular de mărire ( de

2

formă circulară care măreşte suprafaţa circulară ) – labrul glenoidal. Este de formă triunghiulară pe secţiune. Este inserat pe marginile cavităţii glenoide şi o adaptează la capul humerusului. Fibrocartilajul articular se află între suprafeţele articulare – discul articular ce ocupă toată articulaţia, articulaţia sterno-claviculară, articulaţia temporo-mandibulară, meniscul articular ( lamă fibrocartilaginoasă, în formă de semilună sau inel dispusă între cele două oase ) – articulaţia genunchiului Fibrocartilajul intraarticular aderă de suprafaţa articulară cea mai mobilă şi o însoţeşte în toate mişcările.

2. Mijloace de unire- capsula articulară- ligamente- muşchi

Capsula articulară este un manşon conjunctiv fibros care înveleşte suprafaţa articulară.

Are două straturi : - stratul extern – fibros - stratul intern – membrana sinovială – secretă lichid sinovial

Capsula are două circumferinţe inserate una pe marginile oaselor articulare şi aceasta realizeză mişcări cu amplitudine redusă şi a doua este capsula inserată la distanţă de suprafaţa articulară şi realizează mişcări cu amplitudine mare.

Grosimea capsulei este mai mică la articulaţiile cu mobilitate mare ( articulaţia umărului ) şi mai mare la articulaţiile cu mobilitate mică ( sterno-claviculară ). Grosimea este mai mare deşi amplitudinea este mare deoarece capsula este bogată în fibre elastice ( articulaţia şoldului), suportă greutatea corpului, permite mişcări ample. Membrana sinovială o căptuşeşte ajungând până la marginea cartilajului articular. Capsula articulară are rol de protecţie şi de unire.

Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se inseră pe oasele articulate între ele cu rol de a menţine contactul dintre suprafeţele articulare.

După poziţia lor ligamentele sunt :- ligamente interosoase intracapsulare- ligamente extracapsulare

După modul de formare sunt :- ligamente formate prin îngroşarea capsulei articulare – gleno-humerale- ligamente formate prin transformarea unor tendoane – ligamentul rotulian al

articulaţiei genunchiului- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiate – coraco-acromial- ligamente formate din îngroşarea fasciei musculare – membrana interosoasă

Ligamentele au rolul de a limita mişcările articulare excessive.

Membrana sinovială este o lamă conjunctivă subţire, netedă, lucioasă. Ea acoperă suprafaţa internă a capsulei articulare şi se oprşte la mică distanţă de cartilajul articular.

Lichidul sinovial este gălbui, vâscos, unsuros, cu rol în lubrefierea suprafeţelor osoase aflate în mişcare. Are rol de nutriţie şi curăţare a acestor suprafeţe.

Membrana acoperă tendoanele, ligamentele şi discurile aflate în articulaţie.

Brâurile sinoviale sunt încreţituri ale sinovialei când trece peste unele mici vase sau formaţiuni conjunctive în cazul inserţiei capsulei la distanţă de cartilajul articular.

Prelungirile sinovialei :- externe – funduri de sac – recesuri sinoviale

- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei -se dispun în jurul tendoanelor şi favorizează alunecarea acestora în contracţia musculară- capul lung al bicepsului brahial

3

- foliculi sinoviali – sunt prelungiri mici care se insinuează între ligamentele articulare

- interne – umplu cavităţile articulare – ciucuri sinoviali – mari şi ramificati - vilozităţi - mici

Sinoviala este bogat vascularizată şi inervată.

Muşchii au rol de menţinere a oaselor în contact prin tonusul şi elasticitatea lor. Prin contracţie fibrele unor muşchi inseraţi pe capsulă trag capsula dintre oase împiedicând prinderea unor pliuri a ei între suprafeţele articulare.

MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII

Se referă la mişcările articulare ale oaselor dependente de forma suprafeţelor articulare. Mişcările oaselor se efectuează în jurul unor axe articulare şi se efectuează în anumite planuri ale spaţiului.

Axul articular reprezintă totalitatea punctelor care nu se deplasează în timpul mişcării. - ax transversal

- ax sagital - ax vertical La axul transversal, oasele se apropie, iar mişcarea este de flexie. (dacă oasele se depărtează mişcarea este de extensie ) . Planul este sagital.

La axul sagital , oasele se depărtează de ax şi produce mişcări de abducţie. ( dacă oasele se apropie de ax mişcarea este de adducţie ). Planul este frontal.

La axul vertical, rotaţia se face în jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotaţie medială sau laterală. Planul este transversal

Circumducţia reprezintă însumarea mişcărilor de flexie, extensie, abducţie, adducţie şi rotaţie.

Pronaţia este mişcarea de rotaţie a oaselor antebraţului în care un os este imobil, iar celălalt are superior o extremitate cu mişcări de rotaţie pe loc, iar inferior o extremitate care suferă o rotaţie cu deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X

Supinaţia este mişcarea inversă. Cele două oase devin paralele. Axul mişcării este cu oblicitate redusă. Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor doua oase.

Mişcarea de inversie a piciorului – se ridică faţa medială - se coboară faţa laterală Mişcarea de eversie a piciorului-– se ridică faţa laterală - se coboară faţa lmedială Mişcarea de inversie/eversie se realizează în jurul unui ax cu oblicitate triplă : Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral

Mişcarea de basculare – între sacru şi coccis – ax transversal - mişcarea de nutaţie: cu coccisul inapoi -contranutaţia este procesul reversibil după naştere.

Conducerea miscarii în articulaţii se face în funcţie de configuraţia suprafeţelor articulare şi de elementele care formează diferitele mişcări.

1. Articulaţii cu conducere osoasă – articulaţia cotului 2. Articulaţii cu conducere musculară – muşchii extensori ai gambei limitează flexia - muşchii flexori ai gambei limitează extensia 3. Articulaţii cu conducere ligamentară – articulaţia şoldului.

Entorsa este întinderea exagerată a ligamentelor.

4

Luxaţia este amplitudinea prea mare a mişcării, întreruperea congruenţei dintre capetele osoase cu deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.

.

PIRGHIILE OSOASE

Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte: Forta activa - muschii Forta de rezistenta - greutatea segmentului care se deplaseaza Punctul de sprijin - axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatiei)

Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si 2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic al articulatiei)

In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de gradul I: segmentul 1< segmentul 2

- aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica-ex. art atlanto occipitala, art soldului

b. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare- ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului

c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2-aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare- ex. art cotului, art genunchiului

Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergici – miscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb. antagonisti – se opun miscarii intr-un anumit sens

Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar, moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.

Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscarii), care actioneaza inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex. gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor

Lanţul articular ( kinematic ) – mişcările complexe se realizează frecvent în mai multe articulati succesiv.

Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale.

In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.

Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps sural posterior de oasele gambei

- lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale:

1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni

5

Articulatiile intervertebrale

1. Articulaţia corpurilor vertebrale – amfiartroze Feţele articulare sunt reprezentate de feţele superioare şi inferioare ale corpurilor care

proemină la periferie şi realizează un spaţiu lenticular.Discul intervertebral are formă de lentilă biconvexă. Are două parţi :

- La periferie – inel fibros ( lame fibroase, orientate oblic ) ; are rol de a limita mişcările

- În centru – nucleul pulpos ( alb-gălbui ) ; reprezintă un punct de sprijin, în jurul lui mişcându-se corpurile vertebrale

Ligamente:-lig longitudinal anterior – pe faţa anterioară a corpurilor vertebrelor

– de la occipital -la S3

-Lig.longitudinal posterior – pe faţa posterioară a corpurilor vertebrelor – de la occiput la coccis -Ligamentele galbene – între lamele vertebrale suprapuse – împiedică flexia exagerată a coloanei vertebrale. Ajută la menţinerea verticală a coloanei vertebrale

2. Articulaţiile proceselor articulare – diartroze planiforme – în regiunea cervicală şi toracală - trohoidă – în regiunea lombarăCapsula art.se inseră la periferia feţelor articulare. Sinoviala este în interior. Feţele articulare sunt diferite în funcţie de regiunea coloanei vertebrale. 3. Articulaţiile proceselor spinoase Li.g. interspinos – vertical şi subţire în regiunea cervicală - gros în regiunea lombarăLig. supraspinos – nucal – în regiunea cervicală – de la occipital la C7

- de la C7 la osul sacru - controlează mişcările de flexie sau extensie ale capului, gâtului şi toraceluiLig.intertransversale – între procesele transverse - dezvoltate în regiunea toracală - în zona cervicală sunt înlocuite prin muşchii intertransversali

4. Articulaţia sacro-coccigiană – amfiartrozăFeţele articulare : se realizează între vârful sacrului şi baza coccisului ( feţe eliptice )Lig. interosos – se osifică cu vârstaLig. sacro-coccigiene – unul anterior - două posterioare ( de la hiatus la coccis; închid hiatusul ) - două laterale – limitează a cincea gaură sacrată

Discul intervertebral

- este o lentila biconvexa.- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara. - forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul

functional al coloanei vertebrale.- inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice.- intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se

deplaseaza intre ele si discul se alternaza.In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului,

patrund fibre ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si

6

rotatie. Miscarile anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului induc stresul de tractionare de-a lungul insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebrale ).

- Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa la aceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor.

In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide.

Rolul discului intervertebralNucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort

care tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica deplasarile orizontale intre vertebre.

Nucleul pulpos distribuie incarcarea greutatii pe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale.

Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si mecanice ( purtarea de greutati mari ) sau post traumatice.

Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7.

Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii, nutritia lor facundu-se prin difuziune de la suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene degenerative anterioare.

Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii.

Vascularizatia si inervatia maduvei spinariiVascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale

arterelor intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele se strang in venele vertebrale, venele intercostale si lombare.

Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent ( inapoi ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale. Inevatia discului explica pentru ce durerea din hernia de disc apare inainte semnelor de comprimare a radacinii nervoase.

BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE

Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt:1. Miscari de inclinatie – anterioara – flexie - posterioara – extensie se face in ax orizontal si plan sagital2. Miscari de inclinatie laterala – ax sagital si plan frontal -scade discul i.v.de partea inclinatiei

3. Miscari de rotatie ( mediala sau laterala ) -ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal. Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale. Este asociata frecvent cu inclinatia laterala.

7

4. Miscarea de circumductie – uneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel: - in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v. - se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele longitudinale posterioare; are loc si o tensiune in muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari ample.

-In extensie – miscarea inversa a corpurilor vertebrale -discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara.

Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale. Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral. - procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii acestora.

In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se asociaza cu rotatia.

In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie in acelasi sens.

In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.Miscarile de flexie si extensie sunt ample.

In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular lombar.

Muschii motori ai coloanei vertebrale

Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi chinematice( in miscare ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.

Muschii flexori ai coloanei vertebrale - pentru coloana cervicala – sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului - pentru coloana toracala si lombara – muschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si muschii iliopsozi

Muschii extensori ai coloanei vertebrale - muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos, splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsal ) - muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei

Muschii rotatori - oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei - oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez

8

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt: - lordoza cervicala si lombara - cifoza toracala

Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele doua plante.

Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloanei vertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune, forfecare si rasucire.

Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.

In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static.Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai

putin solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o singura masura.

Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept, trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere.

Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului.

Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disc ).

In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana.

Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.

Articulaţia atlanto-occipitală ( bicondiliană)Feţele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecşi ) -Masele laterale ale atlasului sunt concave.

Membrana atlanto-occipitală anterioară se inseră pe marginile anterioare a marii găuri occipitale şi pe arcul anterior al atlasului.

Membrana atlanto-occipitală posterioară se inseră pe marginile posterioare a marii găuri occipitale şi pe arcul posterior al atlasului.

Membranele limiteză mişcările de flexie şi extensie a capului.

Articulaţia atlanto- axoidiană medială ( trohoidă)Feţele articulare: dintele axisului ( faţa anterioară ) şi atlas( arcul anterior,cu foseta dintelui) -Lig. transvers al atlasului – intre masele atlasului – fixează dintele în articulaţie-Lig. alare – feţele laterale ale dintelui – fixează dintele de condilii occipitali-Lig. vârfului dintelui – între ligamentele alare şi marea gaură occipitală-Ligamentul cruciform – este dat de ligamentul transvers al atlasului şi fibre care se desprind

din el şi se inseră pe faţa posterioară a axisului ( fasciculul longitudinal inferior ) sau pe occipital lângă marea gaură occipitală ( fasciculul longitudinal superior )

-Membrana tectoria –intre axis şi occipital - cea mai internă

9

- acoperă dura mater

Articulaţia atlanto-axoidiană laterală (diartroză planiformă)

Feţele articulare : masele articulare ale atlasului şi procesele articulare ale axisului.Membrana atlanto-axoidiană anterioară – limitează extensiaMembrana atlanto-axoidiană posterioară – limitează flexia

BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE

Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului: Flexia si extensia -se fac in art. atlanto-occipitala

-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali -Planul sagital -Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale -Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara -Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM -Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior

Rotatia dreapta-stanga - se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscare) -Ax vertical –trece prin dintele axisului -Planul transversal -Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibros) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului. -fetele art.: convexe antero-posterior oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis ->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe fata superioara a copului axisului. -Limitarea: lig.alare -Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM, semispinalul capului

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale

Inclinatia laterala -Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal -Planul frontal

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale -Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi. -Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius, longissimus al capului

10

ARTICULAŢIILE TORACELUI

1) Articulaţiile costovertebrale ( diartroze planiforme)

-feţe articulare cu cartilaj hialin:

- capul coastei - vârful în dreptul discului intervertebral

- 2 feţe articulare înclinate

- corpul a 2 vertebre suprapuse cu câte 2 feţe articulare

( superioară şi inferioară ) pe părţile laterale

- capsula articulară – pe marginile suprafeţelor articulare

- ligamente : – lig. radiat al capului coastei

Insertie:- corpurile a 2 vertebre şi pe discul i..v.

- capul coastei

- lig. capului coastei → ligament interosos

Insertie : - între creasta capului coastei

-discul i.v.

- împarte cavitatea articulară într-o parte

superioară şi una inferioară ( sinovială dublă )

2) Articulaţiile costo transversale ( diartroză planiformă)

- feţe articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale

- tuberculul coastei

! Coasta se articulează cu procesul transvers al vertebrei inferioare.

- capsula art, pe marginea fetelor

- ligamente – lig. costo – transversal este interosos

Insertie:- pe colul coastei

- pe procesul transvers

-lig. costo- transversal superior

Insertie: – pe colul coastei

- pe marginea procesului transvers superior

- -lig. costo – transversal lateral

Insertie:– vârful procesului transvers

- colul coastei

3) Articulaţiile costosternale

11

a) - articulaţiile costo – condrale ( sincondroze )– periostul coastei se continuă de pe

coasta pe cartilaj

b) – articulaţiile condrosternale ( diartroze planiforme)

- articulaţia sternului cu coastele !– C I cu manubriul sternal

- C II la unghiul sternal

- CIII – VI pe mg. sternului

- CVII- la unirea corpului cu

xifoidul

- feţele articulare – sternală – incizurile costale – cu feţe înclinate –

formează fiecare un unghi diedru

- cartilajul coastei

- capsulă art . la mg. fetelor – 2 sinoviale la fiecare articulaţie

- ligamente – lig. interosos – sternocostal intraarticular

- lig. sterno-costal radiat în evantai

Inserat: – cartilaj costal

- faţa anterioară a sternului

c) Articulaţiile intercondrale – cartilajele C VI – C X –pericondrul trece de

la un cartilaj la celălalt

- formează arcurile costale(rebordurile costale)

d) Articulaţiile sternului ( sincondroze sternale)

- Feţe articulare între – manubriu-corp – cartilaj hialin pe feţe

- fibrocartilaj între feţe – amfiartroză

- corp – xifoid – periostul trece de pe corp pe xifoid

Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale –miscarile respiratorii-

Au 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei -orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior

In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei.

In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor: diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic. In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a coloanei toracale.

12

Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor intercostali interni.

In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior.

Articulaţia sterno- claviculară ( enartroză ) enartroza = are fibrocartilaj articular. -feţele articulare cu cartilaj hialin :

- incizura claviculară de pe stern – dispusă oblic , priveşte superior şi lateral

- are diametrul mai mic decât extremitatea

claviculară

- extremitatea sternală a claviculei – formă de şa , convexă transversal şi

concavă antero – posterior

- discul articular fibrocartilaginos- aşezat în plan sagital

-imparte art. in 2 etaje: medial si lateral

-–sinoviala: sunt 2 sinoviale în cele2 segmente – medial si lateral

-capsula articulară pe marginea fetelor art.

- Ligamente – lig.sterno-clavicular anterior – se opune mişcării posterioare

- lig.sterno-clavicular posterior – se opune mişcării anterioare

- lig.interclavicular – se opune mişcării de ridicare a umărului

- uneste claviculele între ele

- are fibre si pe manubriul sternal

- lig.costo – clavicular- între claviculă şi coasta I

- limitează mişcările de coborâre ale umărului

Biomecanica art.sternoclaviculare

1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului-axul sagital – trece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului

costoclavicular.- planul frontal- parghie cu doua brate – medial – mai scurt

- lateral – mai lungLa ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca

- extremitatile mediale coboara Limitata: ligamentele costoclaviculare La coborarea miscarea e inversa. Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi.Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez

13

2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei- axul vertical – trece prin insertia ligamentelor costoclaviculare- planul sagitalPentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna

cu scapula, iar pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.Limitari:–ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioara)

-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare (deplasare posterioara)Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior, Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii.

3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion. Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.

Articulaţia acromio claviculară

(diartroză planiformă)

- Feţe articulare – extremitatea laterală : claviculă + acromion

cu cartilaj hialin + capsula articulară pe margine şi sinovială

- Ligament acromio clavicular – pe partea superioară a articulţiei

- Ligamentul coracoclavicular –din ligamentul conoid şi trapezoid

Insertie:- de pe clavicula

-pe coracoid

Miscarile scapulei - sunt asociate miscarii claviculei si humerusului. -sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral -sunt imprimate de muschi.

Biomecanica articulatiei acromioclaviculae (Miscarea de bascula a scapulei)

Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.Bascularea scapulei –la ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.- La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior, descriind un arc de cerc. pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar. -act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendente) -coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a : muschilor:- pectoral mic – coboara unghiul lateral - ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.

14

ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umarului) -DIARTROZA SFEROIDALA-

● Fetele articulare :—cavitatea glenoida a scapulei acoperite cu —capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida cartilaj hialin —labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular cu baza spre cavitatea glenoida●Capsula articulara : —este laxa —inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a labrumului glenoidal —superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului biceps brahial (capatul lung) care patrunde in articulatie- capsula articulara se va insera la baza procesului coracoid trece apoi pe colul anatomic al humerusului●Sinoviala – captuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand fraurile sinovialei - are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe epifiza proximala): subdeltoidiana , subcoracoidiana , sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahial ●Muschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde intre fetele articulare ●Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid (pe fata superioara -limiteaza flexia a articulatiei) -3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei -intre cavitatea glenoida si extremitate proximala humerus -limiteaza miscarile de extensie si abductie 1.Supraglenohumeral – se insera pe tubercul mic 2.Supraglenoprehumeral – se insera inferior de primul 3.Preglenohumeral – se insera pe col chirurgical humerus●Vasc. : arterele : - suprascapulara - subscapulara -- circumflexa - anterioara si posterioara Inerv.: nervii suprascapulari

BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE

Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoida) 1.Flexie si extensie - Ax transversal – tubercul mare humerus prin : - cav. glenoida (in centrul ei) - Plan sagital Flexie - bratul este impins anterior Extensie - bratul este impins posterior Flexie --pana la 120° - limitata de : – muschiul triceps(muschi posterior al

15

bratului) -- lig. coraco-humeral Extensie – pana la 35° - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului --lig. glenohumerale Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br.  2.Abductie si adductie Abductie=ridicarea bratului in lateral Adductie=apropierea bratului de trunchi -- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida -- Plan frontal ! Abductia se face in art. scapulohumerala doar pana la 90° Abductia de la 90°- 180° se face prin miscarea de bascula a scapulei Abductia --limitata de lig. glenohumerale Adductia-- limitata de trunchi Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahialMm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial

●Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.

3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus --Planul orizontal ●Rotatia mediala : --capul se roteste posterior --tuberculul mare se roteste anterior --limitata de : capsula art. si muschi Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,  subscapularMm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic ●Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi 4.Circumductia – combinarea miscarilor 1,2,3;

●Este o articulatie cu conducere musculara ARTICULATIA COTULUI

-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama-cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohlee)-ulna , realizeaza flexie+extensie ->humerus(capitulum)- radius, realizeaza flexie+extensie ->radius-ulna(proximala) realizeaza rotatie●Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna (foseta radiala, incizura trohleara a ulnei)Humerus(condil) +radius=>CONDILARTROZAHumerus(trohlee)+ulna =>TROHLEARTROZA●Capsula articulara - fixa -insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida -posterior:deasupra fosetelor olecraniene -lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare ->pe radius- col ->pe ulna- marginea incizurii trohleare●Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana

16

●Lig. posterior :->humerus-olecran●Lig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie ->limiteaza flexia●Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior, mijlociu si posterior . - Fasciculul anterior si mijlociu: ->inconjoara capul radiusului ca o chinga ->se insera pe incizura radiala de pe ulna -Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana ->se insera pe olecran -> limiteaza flexia

●Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al unei medial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului -f. arciform (transvers) ->intre olecran si procesul coronoid al ulnei ->limiteaza extensia●Lig . patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia , supinatia radiala)●Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia●Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post. Vasc. – Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnaraInerv. – Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan

ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA)

●Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului completata de lig triunghiular ●Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene pe discul articular ●Lig . triunghiular (discul articular ) ->fibrocartilaj triunghiular : Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.) -incizura ulnara a radiusului (baza lig.) Rol – completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna

- limiteaza pronatia si supinatia Sinoviala ->da recesuri superior si inferior Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare

BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI -articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama Sunt limitate datorita - capsulei art. fixe ->formei suprafetelor articulare ->ligamentelor puternice●Flexia , Extensia Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2 epicondili) -orientat oblic spre anterior si medial Plan sagital

17

-miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei ->trohleea cu partea interna mai dezvoltata -in flexie : antebrat ajunge medial de brat -in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170º deschis in lateralLimitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida ->lig. posterior ->muschiul tricepsLimitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana ->muschii anteriori ai bratului si antebratului Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare

Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni medialiMm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali , BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA)

Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului: ->fata anterioara a radiusului ->marginea mediala a radiusului -se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori  !-ulna are miscari pasiveAxul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei Plan transversal

Se face:-rotatie interna(pronatie)->policele ajunge medial cu palma posterior -rotatie externa(supinatie)->policele ajunge lateral cu palma anterior

●Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizura radiala

->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza ulna in X si trec medial de ea Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai carpului ●Supinatie : ->oasele redevin paralele Limitare ->lig. patrat , coarda oblica Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat

ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI) -diartroza elipsoidala -

●Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului - cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiular ) ->realizeaza : - concavitate superior -covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian ●Capsula artculara -> inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare.●Lig . radio-carpian anterior - e oblic: intre radius <-> semilunar si piramidal●Lig. radio-carpian posterior - de la radius <-> piramidal●Lig. ulneo-carpian anterior - mg. anterioara disc articular->semilunar, piramidal●Lig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului <->scafoid ●Lig . colateral medial ->stiloida ulnei - pisiform,piramidal

18

●Sinoviala :prelungiri(recesuri) spre art. radio-ulnara proximalaVascularizatie : reteaua carpiana – anterioara

- posterioaraInerv: Nervii ulnar, radial, median BIOMECANICA ARTICULATIEI RADIO-CARPIENE (diartroza elipsoidala)- conducere musculara

●Flexie, extensieAx ul transversal-> prin stiloidele radiusului si ulnei ->prin capul osului mare Plan sagital Flexia :—Participa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si inter-carpiana prin deplasarea “in etaj” in flexie spre anterior->a randului distal carpian- pe cel proximal carpian ->al celui proximal carpian pe oasele antebratului —Intre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare! Miscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio carpiene care actioneaza simultan.

Limitarea – lig. posterioare - muschii extensori Mm.flexori ai mainii pe antebrat : mm.flexori ai carpului si ai degetelor

Extensia (mai ampla) – miscare inversa a “etajelor” -- spre posterior -- limitare :lig. anterioare + muschii flexori Mm.extensori ai mainii pe antebrat : mm. extensori ai carpului si ai degetelor

● Adductie, adductie – se fac in art. ->radio carpiana ->medio carpianaAxul sagital -prin capul osului mare Plan frontal Adductie(inclinare medialaAdductie (inclinare laterala) Limitate de: -- lig. colaterale ->radial (adductia) ->ulnar(abductia) -- muschii antagonisti Mm.abductori: mm. flexori si extensori radiari ai carpului -mm. profunzi posteriori ai antebrat Mm.adductori: mm. flexori si extensori ulnari ai carpului

Articulatia coxo femurala(a soldului ) - diartroza sferoidala-.

-Art. cu conducere ligamentara.1)Fetele articulare : a) capul femurului- convex: - 2/3 dintr-o sfera, acoperita de cartilaj. - contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaj). b) acetabulul – concav: - la periferie: facies lunata – fata articulara semilunara.

19

- interior: fosa acetabulara – patrata, nearticulara - unde se insera lig.capului femur - contine tes.gras si conjunctiv. c) labrul acetabular(ca si cel glenoidian)=fibrocartilaj inelar de marire - - inserat pe mg.acetabulului. - La incizura acetabulului, fibrocartilajul trece peste ea si o transforma intr-un orificiu : se formeaza astfel lig transvers al acetabulului. - Prin orificiu trec: - A. si V.lig.rotund. - ramuri din A.V.obturatoare. 2)Capsula articulara- manson conoid se insera :

- Pe coxal: pe labrula acetabular si pe sprinceana cotiloida, - lasa liber orificiul acetabular- pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a

2/3 mediale cu 1/3 poster., trecand la 1 cm superior de creasta intertrohanterica. Anterior – pe intertrohanterica si apoi anterior de - trohanterul mic Lateral – trece pe langa trohanterul mare. ! Ambele trohantere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara. -Insertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii. -Capsula articulara este groasa si rezistenta.

3)Lig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsulei): a)Lig.iliofemural(Bertin): - localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai. - inserat intre – partea infer.a S.I.A.I. - linia intertrohanterica. - format din 2 fascicule – oblic se insera pe marele trohanter limiteaza adductia + rotatia lat. - vertical se insera pe micul trohanter.limiteaza extensia coapsei pe bazin.

b)Lig.pubofemural. - localizat pe f.anter. a art.soldului. - inserat – superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a pubisului. - inferior: pe micul trohanter. - limiteaza abductia si rotatia laterala. - Lig.iliofemural+pubofemural->aspect in “N”

c)Lig.ischiofemural: - localizat pe f.poster. a art.soldului. - insertia – pe partea poster.a sprancenei acetabulare. - anterior de fosa trohanterica. - Limiteaza adductia si rotatia mediala.

d)Zona orbiculara(lig.inelar Weber) - este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art. -are 2 tipuri de fibre – un tip pleaca de pe spranceana acetabularasub S.I.A.I .– >trece pe sub colul femural-“ca o ansa”=>rol de sustinere al colului femural. - alt tip: fs.paralele cu spranceana acetabulului. Zona orbiculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, pubofemural si ischiofemural. e)Lig.rotund al capului femural. Intre fosa capului si acetabul(are 3 fascicule,1 care se insera pe lig.transvers si 2 pe incizura acetabulului) ; -contine A.si V. capului femural.

20

- rol : sustine greutati mari + nutritiv.-Sinoviala – inveleste capsula art.soldului+lig.rotund al capului femural. - prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase.-Vasc. - A.iliaca interna(A.obturaroare,A.fesiera superioara). - A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si laterale). Se formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold.-Inerv.- Plexul lombar: Nv.femural, Nv.obturator. -Plexul sacral: N.ischiatic,N. patrat femural,N.femural cutanat post.

Biomecanica art.soldului

Articulatie mobila,cu 3 grade de libertate(diartroza sferoidala)cu conducere ligamentara1)Miscarea de flexie-extensie. -Axul transversal:-trece prin trohanterul mare si fosa lig.rotund -Plan sagital flexie = apropie coapsa de bazin extensie = departeaza coapsa de bazin Limitarea: flexiei – fs.posterioare ale capsulei

- ms.posteriori ai coapsei extensiei – fs.anter. al capsulei+lig.iliofemural

! Daca flexia coapsei este asociata cu flexia gambei->amplitudinea ei creste de la 90 la 130°. a)Ms.flexori ai coapsei pe bazin – iliopsoas(cel mai puternic),ms.tensor al - fasciei lata,ms.croitor,ms.dreptul femural. ! Ms.iliopsoas este singurul care ridica coapsa peste linia orizontala, ajutat de ms.pectineu si de ms.fesieri mijlociu si mic.. b)Ms.extensori-fesierul mare(cel mai puternic extensor,antigravitational) - ms.posteriori ai coapsei.

2)Miscarea de Adductie-Abductie. -Axul sagital- trece prin centrul capului femural-Plan orizontal a)Abductia – indepartarea coapsei de planei sagital al corpului este maxima daca coapsa are gamba flectata(140°),fata de 80° cand doar coapsa este flectata -este limitata – lig.pubofemural - intalnirea colului cu spranceana - ms.adductori(mai puternici decat cei abductori) Ms.abductori – fesierul mijlociu si mic

- ms.tensorul fasciei lata - ms.croitor,ms.dreptul femural,ms.piriform

b)Adductia – apropierea coapselor de Axul sagital - limitata de – lig.capului femural - lig.ischiofemural,lig.iliofemural - ms.abductori. Ms.adductori – ms.reg.mediale – Adductori : mare,scurt si lung + ms.pelvitrohanterieni + ms.anteriori ai coapsei : iliopsoas si pectineu 3) Miscarea de rotatie Ax vertical ce trece prin capul femurului.Plan transversal a)Rotatia laterala – in caz de flexie+abductie-> creste la 100° - limitata de – lig.capului femural - lig.pubofemural si iliofemural

21

- ms.antagonisti - ms.rotatori laterali(mai puternici ca cei mediali) - fesier mare si mijlociu - pectineu, piriform - iliopsoas,adductorii b)Rotatia mediala – limitata :- lig.ischio si iliofemural - -ms.antagonisti. - Ms.rotatori mediali(scurti si slabi): -fesierul mijlociu si mic - gracilis -Adductorul mare 4)Circumductia – capul femurului se invarteste descriind un cerc - diafiza – descrie un con -contine toate cele trei tipuri de miscari

Articulatia genunchiului - Diartroza condiliana-

-este cea mai mare articulatie a corpului uman Fete articulare -epifiza diatala a femurului

-epifiza superioara a tibiei - rotula- fata interna

1. epifiza distala a femurului:-initial aspect de trohlee care se continua posterior cu cei 2 condili despartiti prin fosa intercondilara-condilii diverg posterior, avand o raza care scade dinspre anterior spre posterior, descriind o curba spirala: -epifiza distala a femurului este mai mare anterior mai mica posterior. -condilul medial este mai mare inferior decat cel lateral-realizeaza cu tibia un unghi de 170-177 de grade-anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara

2. epifiza distala a tibiei-are 2 condili cu fete aticulare la nivelul platoului tibial, despartite prin eminenta intercondilara( cu 2 tubercului si 2 arii intercondilare: anterioarar +posterioara)

3. rotula – are fata articulara neteda, cu fata laterala mai mare deoarece condilul lateral al femurului este mai lat.

4. meniscurile intraarticulare-formatiuni fibrocartilaginoase asociate suprafetelor atriculare ale condililor tibiei, pentru a asigura congruenta dintre tibie si femur

-meniscul lateral: inelar, litera O, se insera pe eminentele - intercondilare

-meniscul medial: in forma literei C, mai lat, se insera cu cele 2 capete in dreptul ariilor intercondileare, in apropierea lig incrucisate

22

-meniscurile au forma triunghiulara pe sectiune cu baza catre periferie (unde se si afla capsula fibroasa) de care adera si varful spre centru

! meniscurile sunt mobile in articulatie deplasandu-se odata cu condilii femurului, ajutand la miscarea progresiva a acestora

!au rol in amortizarea socurilor

capsula articulara - adera pe meniscuri (superioare si inferioare) ->se formeaza 2 cavitati articulare supra si submeniscale

- insertia pe femur este neregulata trece deasupra condililor, lasand epicondilii in afara articulatiei si ajunsa posterior patrunde in fosa intercondilara fuzionand cu lig incrucisate

- insertia tibiala se face la periferia condililor tibiali la 2-4 mm de cartilajele art., mergand de la aria intercondilara anterioara pana la cea posterioara

! art. tibio-fibulara proximala ramane extraarticular lig. rotulian - triunghiular se insera cu – baza pe rotula

- varful pe tuberozitatea tibiei- este considerat tendonul de insertie al ms cvadriceps- pe fata lui posterioara-> corpul adipos infrapatelar

-> bursa pretibiala-de la marginea lui pleaca formatiuni fibroase de intariire a capsulei: expansiunea

quadricipitala->retinaculele patelei lig. popliteu oblic

-derivat din tendonul ms semimembranos (care se insera pe condilul medial al tibiei)-urca si se insera pe condilul lateral al femurului

lig. popliteu arcua= -arcada fibroasa cu concavitatea superioara-pleaca de pe condilul lateral al femurului ->pe sub lig popliteu oblic -> se tremina in capsula art. in dreptul ariei intercondilare posterioare a tibiei

lig. colateral fibular: Insertie- capul fibulei - epicondilul lateral femural

-intre el si ms biceps femural-bursa seroasa-rol de limitare a extensiei

lig. colateral tibia: Insertie -epicondilul medial al femurului -meniscul medial si condilul medial al tibiei ligamentele incrucisate: I nsertie- condilii femurali M si L - ariile intercondilare de pe platoul tibial A si P

-sunt cele mai importante mijloace de unire ale genunchiului:A<->L si P<->M

!sinoviale acopera aceste ligamente anterior si lateral,lasandu-le extra sinoviale-lig incrucisat–anterior->aria anterioara-condilul lateral femural

- posterior->aria posterioara-condilul medial femural Ligamentele formeaza o dubla incrucisare –in plan sagital

-in plan frontal-capsula articulara adera posterior la lig incrucisate

sinoviala art genunchiului- este cea mai complicata sinoviala art.-superior urmareste capsula art la nivelul fetei patelare, apoi coboara si se fixeaza pe marginea superioara a rotulei, dupa ce s-a reflectat pe tendonul rotulian al ms cvadriceps-de la mg inferioara a rotulei->trece peste corpul adipos infrapatelar-> se insera pe tibie, anterior de lig incrucisat

-lig incrucisate raman in afara sinovialei-in lateral sinoviala trece de la mg cartilajelor si femur->pe fetele laterale ale condililor->se refracta pe capsula si coboara pe fata interna a capsulei articulare-ajunge la mg superioara a meniscurilor, pe care se insera si se intrerupe

23

-la mg inferioara a meniscului se reflecta si ajunge de pe capsula pe tibie ->urca pana la cartilajul articular

-sinoviala imparte cavitatea art. genunchiului in 2 portiuni:1. suprameniscala si 2. submeniscala -mai redusa

Prelungirile sinoviale – sub quadricipitala-sub ms quadriceps -sub poplitee-sub ms poplitee - sub ms gastrocnemian medial->chistul

- sinovial Becker -sub ms. semimembranosFranjurile sinoviale-umple spatiile articulare-sunt mai putin dezvoltate: plicile alare- de o parte si de alta a rotulei-se continua cu plica infrapatelara care merge spre fosa intercondilara

Vasc: -plexul arterial anastomotic din jurul articulatiei format din: -a ascendenta a genunchiului (din art femurala)

-a poplitee prin ramurile sale

Inerv.: N tibial, n peronier comun, nerv femural, nerv obturator

Biomecanica articulatiei genunchiului

- diartroza condiliana in care conducerea este ligamentara-articulatie cu un singur ax (grad de libertate): in principal flexie si extensie

in secundar.- inclinatie laterala - rotatie mediala si laterala

Flexia : - gamba se apropie de fata posterioara a coapsei. Amplitudine maxima 50o

-Ax transversal- care trece prin condilii femurali; in mod real.sunt mai multe axe datorita formei spiralate a condililor femurali-Planul sagital

Extensia –gamba ajunge in continuarea coapsei, amplitudinea fiind de 180o

- cele doua miscari au loc in etajul superior al art. genunchiului (femuro meniscal)- miscarile se pot produce in trei moduri:

1. deplasarea femurului pe tibie (la ridicarea pozitiei verticale a corpului)2. deplasarea tibiei pe femur (stat in pozitie sezanda)3. miscarea simultana a ambelor oase (in timpul mersului)

- cei doi condili femurali se deplaseaza pe platoul tibial prin 2 miscari : rostogolire si alunecare.Din pozitia de extensie a gambei pe coapsa incepe rostogolirea condililor femurali pe tibie,

realizand flexia pana cand coapsa formeaza cu gamba un unghi de 160o Dupa aceea urmeaza alunecarea care apare datorita faptului ca suprafata articulara a condililor femurali este mai mare decat a suprafetelor tibiale si miscarii spiralate a condililor

Axul miscarii se deplaseaza in flexie superior si posterior,iar in extensie inversMeniscurile participa si ele la miscare, fiind mai subtiri in centru decat la periferieIn

flexie ele fug sub presiune, deplasandu-se posterior, adaptate la forma descrescatoare a suprafetelor condililor femurali in extensie se deplaseaza anterior.! Accidental meniscurile pot fi comprimate foarte mult intre femur si tibie si se pot rupe. Meniscurile au rol:- in marirea suprafetei articulare a condililor tibiali -in amortizare a greutatii corpului pe membrele inferioare.

Ligamentele incrucisate- au unele portiuni intinse, altele relaxate Rolul lor:

24

1. asigura soliditatea articulatiei-in flexie( in extensie- soliditatea art.prin ligamente)2. asigura miscarile combinate flexie/extensie cu miscari de rotatie-> confera siguranta

mersului pe teren accidentat-Limitarea: flexiei –ms. cvadriceps

- lig incrucisat anterior extensiei – lig. colaterale

- lig. posterioare - cele doua meniscurii

-Mm.flexori ai gambei pe coapsa: biceps femural, semitendinos si semimembranos-Mm. extensori ai gambei pe coapsa: cvadriceps si tensor al fasciei lata

Rotatia gambei pe coapsa sau a coapsei pe gamba -Ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondilare a tibiei-Miscarile de rotatie sunt combinate cu flexie si extensie:

In rotatie condilul medial este un pivot, iar cel lateral descrie un arc de cerc odata cu miscarea inainte si inapoi, antrenand si miscarea meniscului lateral.-Limitarea miscarii : rotatia mediala -lig incrucisat

rotatia laterala -lig colaterale- miscarea de rotatie se realizeaza in etajul inferior al art genunchiului (menisco-tibial) si numai cand gamba este flectata si lig.colaterale se relaxeaza-Mm.rotatori mediali: semitendinos si semimembranos, croitor-Mm.rotatori laterali: biceps femural, gemenul lateral

Miscarile de inclinatie laterala - se realizeaza in mod pasiv, fixand coapsa cu gamba in semiflexie- se pot face miscari de lateralitate foarte reduse medial sau lateral

Limitarea: lig colaterale si incrucisate! Datorita ligamnetelor puternice si muschilor motori, articulatia genunchiului este foarte

solida-> Luxatia traumatica cu ruperea ligamentelor este rara.

In miscare articulatia genunchiului functioneaza pe principiul parghiei de gradul III forta rezistenta - la nivelul gambei forta activa - ms. flexori si extensori punct de sprijin - in articulatia genunchiului axul trece prin condilii femurului

ARTICULATIILE TIBIO-FIBULARE

1). ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA( diartroza planiforma)

-fete articulare-condilul tibial -capul fibuleiacoperite de cartilaj-capsula articulara se insera pe marginile fetelor articulare; -Ligamentul anterior al capului fibulei:oblic dinpre lateral spre medial de jos in sus,intre capul fibulei si condilul tibial.-Ligamentul posterior al capului fibulei :mai subtire ,dispus posterior de aticulatie.-Sinoviala tapeteaza articulatia.-Vasc. :din reteaua arteriala a genunchiului  , venele se varsa in vena poplitee-Inerv. : nervul tibial.

25

2). ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA( sindesmoza tibio-fibulara).

-fete articulare:-incizura fibulara a tibiei concava antero-posterior si plana in sens vertical; -extremitatea distala a fibulei:convexa, -periostul trece pe deasupra si nu exista catrtilaj hialin;-capsula articulara se insera pe marginea articulatiei.-Ligamentul tibio-fibular anterior   : de la tibie la maleola laterala a fibulei  ; -Ligamentul tibio-fibular posterior   : mai gros si mai rezistent, asezat posterior de articulatie si ia parte si la formarea articulatiei talocrurale .-Ligamentul tibio-fibular interosos   : intre cele doua suprafete articulare ce se continua superior cu membrana interosoasa,ambele formatiuni solidarizand oasele gambei.Vasc.: din ramurile arterei peroniere .Inerv   : nv. safen si nv.peronier profund-- fata anterioara a art. nv.tibial-- fata posteriora a art..

MISCARI   : in articulatia tibio-fibulara superioara se fac miscari de alunecare fiind o articulatie plana ; in articulatia tibio-fibulara inferioara au loc miscari de apropiere si indepartare intre oasele gambei :In flexia dorsala a piciorului-- cele doua oase se indeparteza datorita latimii mai mari a trohleei talusului in partea anterioara->Trohleea talusului patrunde in scobitura tibio-fibulara si ligamentele se intind .In flexia plantara epifizele distale ale celor doua oase se apropie, cu relexarea ligamentelor.

ARTICULATIILE PICIORULUI

1).ARTICULATIA TALOCRURALA(a gleznei) -diartroza tip ginglim--fete articulare(acoperite de cartilaj hialin)–superior:scoaba formata de-extremitatea distala a tibiei,maleola medila a tibiei,maleola laterala a fibulei. --inferior:trohleea talusului,mai lata anterior;! Suprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoabei tibio-fibulare si permite miscari ample de flexie dorsala si plantara a a piciorului.-capsula articulara laxa:se insera- superior pe oasele gambei,lasand in afara maleolele - inferior pe talus( sub insertia cartilajului hialin al trohleei)-Ligamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule: -lig.talo-fibular anterior de la maleola fibulei la colul talusului; -lig.talo-fibular posterior de la maleola fibulei la procesul posterioral talusului ; -lig. calcaneo-fibular de la varful maleolei fibulei la fata laterala a calcaneului.-Ligamentul colateral medial   :de pe maleola tibiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului : -anterior :tibio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular ; -mijlociu:tibio-calcanean pe sustentaculum tali; -posterior:tibio-talar posterior pe procesul posterior al talusului.-Sinoviala   : cu doua prelungiri,anterioara si postrioara .

-Vasc. :aa.tibiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera.- Inerv.  :nv.safen,nv.peronier profund –fata anterioara, nv.tibial-fata posterioara.

MISCAREA-:rol static de pastrare a echilibrului gambei pe picior; -rol dinamic in mers. -maleolele intre care intra trohleea permit solidarizarea articulatiei gambei, astfel ca luxarea gambei este rara.

26

- miscari de flexie si extesie- in jurul unui ax aproape transversal care trece prin centrul trohleei talusului.

- planul este sagital.FLEXIA DORSALA :apropie fata dorsala a piciorului de fata anterioara a gambei sau se inclina fata anterioara a gambei. Atunci se largeste scoaba dintre maleole ,trohleea fiind mai mare antreior.

LIMITARE :intinderea fetei posterioare a ligam.colateral,tendonul lui Achile si intalnirea dintre tibie si colul talusului.

Mm.flexori dorsali:ms.regiunii anterioare a gambei si ai piciorului.

EXTENSIA   (flexia plantara) :miscare inversa cu coborarea dorsului piciorului si ridicarea calcaiului ;-se micsoreaza spatiul intre maleole ;-Limitare: intinderea lig.colaterale si a ms.anteriori ai gambei.-Mm.flexori plantari: ms.posteriori ai gambei,mai ales tricepsul sural,din lantul triplei extensii.Secundar-se mai pot asocia miscari de adductie /abductie cu rotatie mediala sau laterala,axul miscarii trecand prin capul talusului. Aceste miscari se executa sincron cu miscarea oaselor tarsului.

3) ARTICULATIA SUBTALARA (talo-calcaneala posterioara):diartroza trohoida ;

fete articulare :convexa pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj hialin) ;capsuala articulara :se insera pe margini ;ligamante :Interosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura soliditatea si elasticitatea articulatiei in mers ; Talo-calcanean lateral-sub ligam.fibulo-calcanean –pe fetele latarale ale talusului si calcaneu Talo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali ;-Vasc. : a.tibiala posterioara si a.peroniera.-Inerv.:nv.tibial si nv. peronier profund ;

4) ARTICULATIA TALO-CALCANEO-NAVICULARA :(diartroza de tip sferoidal) 

fetele articulare :convexa pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioara) si pe calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si mediala) ;unite prin lig.calcaneo-navivular care creste suprafata concava ;capsula articulara   : se insera pe marginile fetelor articulare ;lig. interosos   :din sinus tarsi (partea anterioara) ;lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti –inferioara fibroasa ; -posterioara fibrocartilaginoasa ; -pe sub el trece tendonul ms.tibial posterior.lig. bifurcat ,,in y ’’ :posterior de calcaneu, anterior se bifurca in: - fasc.medial calcaneo-navicular -fasc. lateral calcaneo-cuboidal;are rol in solidificarea oaselor tarsului.lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului;

MISCARILE ARTICULATIILOR INTERTARSIENE:-au fiecare cate un ax propriu ,dar miscarile se realizeaza in jurul unui ax rezultant a 3 axe cu directie: oblica in jos,posterior si lateral;-trece prin talus si calcaneu;-se efectueaza miscari combinate ;

INVERSIA PICIORULUI :adductie,supinatie si extensie ;

27

-cand planta priveste medial, marginea laterala a piciorului coboara pe sol ;

EVERSIA PICIORULUI :abductie.pronatie si flexie ;-cand planta priveste lateral, marginea mediala a piciorului coboara pe sol ;Muschi care realizeaza-inversia piciorului : ms.posteriori ai gambei, mai ales tricepsul sural -eversia piciorului :ms.peronier, ms.regiunii anterioare ai gambeiLa aceste miscari particulare participa articulatiile 2) si 3) ,dar un rol foarte important il are talusul in articulatia glasnei1).

BOLTA PLANTARA

Piciorul normal este mai lat anterior si mai stramt posterior, datorita suprapunerii oaselor tarsului.-prezinta 2 arcuri longitudinale: medial si lateral-> se suprapun posterior Arcul medial talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele I-III Arcul lateral calcaneu, cuboid, metatarsienele IV- V 2 arcuri transversale cuboid si cuneiforme, cu inaltime maxima la cuneifomul II capetele metatarsienelor

Piciorul se sprijina: posterior -pe calcaneu anterior - pe capetele metatarsienelor lateral - pe arcul lateral

! Arcul medial este mai inalt si nu ajunge la sol-> este arcul de miscare Arcul lateral ,mai putin boldit, atinge suprafata de sprijin-> este arcul de sprijin Rolul boltii plantare:sustinerea greutati corpului si in miscare(locomotie).Talusul preia presiunea de la gamba->o transmite la sol prin punctele osoase de sprijin ale picioruluiMentinerea boltii plantare :- ms. peronier lung, mm.profunzi ai reg.posterioare a gambei, - mm.adductori ai halucelui - aponevroza plantara, lig. interosoase plantare! Prabusirea boltii plantare = PLATFUSIn ortostatism piciorul este in eversie,cu sprijin pe partea laterala La mers piciorul este in inversie, fiind transformat intr-o pirghie rigida de gradul III, prin actiunea mm. din planta

28