Protecţie şi asigurări socialeProtecţie şi asigurări sociale

Curs 4 22.03.2013

Tipologia pensiilor sociale de stat

Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate; pensia de urmaş.

2.Pensia anticipată

Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limita de vârstă.

La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzută de lege, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

3.Pensia anticipată parţială

Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani pot solicita pensia anticipată parţială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţială nu se au în vedere perioadele asimilate precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale.Transformarea pensiei anticipate pațiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

4. Pensia de invaliditate De pensia de invaliditate beneficiază asiguraţii care şi-au pierdut total sau

cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii; neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este: de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă

și a capacităţii de autoîngrijire necesitând îngrijirea sau supravegherea permanentă din partea altei persoane;

de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă cu păstrarea capacității de autoîngrijire, fără ajutorul altei persoane;

de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizia emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, denumit medic expert al asigurărilor sociale respectiv comisiilor de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, însoţită de documentaţia necesară.

5. Pensia de urmaş Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi şoţul supravieţuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar

sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copii au dreptul la pensia de urmaş: până la vârsta de 16 ani; dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,

fără a depăşi vârsta de 26 ani; pe toată perioada invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una din

situaţiile prevăzute anterior ( lit a) sau b)).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Pensia de urmaş se calculează, după caz din: pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul potrivit legii, susţinătorul decedat; pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii

condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susţinător aferent pensiei, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel: pentru un singur urmaş – 50%; pentru 2 urmaşi – 75%; pentru 3 sau mai mulţi urmaşi – 100%.

Acordarea şi plata pensiei.

În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.

Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP, casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională ,,Poşta Română" - S.A. sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale şi bănci.

Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională ,,Poşta Română" - S.A., taloanele de plată a drepturilor indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Pensia anticipată. Exemplu. Doamna Popescu Rodica născută pe data de 12 iunie 1949

avea la data depunerii cererii de pensionare vârsta de 56 ani şi 2 luni şi un stagiu de cotizare de „37 ani 0 luni 14 zile”. Conform anexei nr.5 la Legea nr. 263/2010 vârsta standard de pensionare este de 58 ani 1 lună şi un stagiu de cotizare de „26 ani 2 luni”. Întrucât nu îndeplineşte condiţia de vârstă ca să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă, doamnei i se poate acorda o pensie anticipată de cel mult 5 ani mai devreme decât vârsta standard de pensionare, în cazul dânsei 1 an şi 11 luni, realizând în schimb condiţia cerută de cel puţin 8 ani lucraţi peste stagiul complet de cotizare, în acest caz doamna depăşind acest stagiu impus cu 3 ani şi 2 luni. Valoarea punctului de pensie: 732,8 lei; Punctaj realizat pentru stagiul de „37 ani 0 luni 14 zile” în

condiţii normale de muncă: 29,70187; Număr de puncte pentru pensia suplimentară: 4,02922.

Pensia anticipată parțial.Exemplu.

Doamna Rusu Elena în vârstă de 54 ani1 lună avea la data depunerii cererii de pensie 29 decembrie 2005 un stagiu de cotizare de 35 ani 0 luni 11zile. Asigurata era născută pe data de 13 octombrie 1951. Vârsta standard de pensionare este conform anexei nr.5 la Legea nr. 263/2010 de „58 ani 11 luni” şi un stagiu complet de cotizare de „27 ani 10 luni”. Nu îndeplineşte condiţiile pentru pensia pentru limită de vârstă şi nici pentru cea anticipată singura opţiune fiind pensia anticipată parţială.

Perioada de anticipare fiind de 4 ani şi 10 luni, 58 luni mai devreme decât vârsta standard de pensionare şi realizând doar 7 ani 2 luni ((27ani10luni +10ani)-35ani0luni) din cei 8 ani ceruţi peste stagiul complet de cotizare, operând o penalizare calculată astfel:

p =58 luni de anticipare x 0,75% = 43,5% Valoarea punctului de pensie: 732,8 lei; Punctaj realizat pentru stagiul de „35 ani 0 luni 11zile” în condiţii

normale de muncă: 22,38176; Număr de puncte pentru pensia suplimentară: 3,09787.

Pensia de urmaș. Exemplu Doamna Sămărtinean Ana, ca urmare a decesului

soţului dânsei (fost pensionar de stat), beneficiază de pensie de urmaş după soţul decedat întrucât îndeplineşte condiţiile de vârstă cerute de legea în vigoare, respectiv vârsta standard de 57ani 4 luni (doamna având la data depunerii cererii de pensie de urmaş vârsta de 59 ani 1 lună) şi durata căsătoriei de cel puţin 15 ani (în acest caz fiind de 33 ani 4 luni).

Valoarea pensiei soţului susţinător la data decesului fiind de 957 lei, aferentă punctajului mediu anual de 1,30602 şi valorii punctului de pensie de 732,8 lei.

Pentru un singur urmaş cuantumul pensiei este:

Va mulţumesc pentru atenţie!