curs_11_prag
TRANSCRIPT
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
1
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
Riscul de exploatare evalueaza capacitatea firmei de a se adapta la timp si cu cel mai mic
cost, la variatiile mediului in care actioneaza, respectiv exprima flexibilitatea rezultatului
din exploatare. Dimensiunea lui depinde de situatia sectorului in care firma isi desfasoara
activitatea dar si de caracteristicile portofoliului de active proprii.
Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate de
exploatare, intilinit in literatura de specialitate si sub denumirea de punct critic, punct
mort sau punct de echilibru. Pragul de rentabilitate permite stabilirea unei legaturi intre
variatia rezultatului exploatarii si variatia volumului de activitate desfasurata de firma,
marcind acel volum de activitate al firmei care asigura acoperirea cheltuielilor de
exploatare, in conditiile realizarii unui rezultat din exploatare nul. Depasirea pragului de
rentabilitate asigura in fapt rentabilizarea activitatii firmei.
Prin analiza pragului de rentabilitate, sunt furnizate informatii cu privire la volumul de
activitate ce permite realizarea profitului sau a unui anumit profit, perioada de timp
presupusa de acoperirea cheltuielilor, gradul de utilizare a capacitatii de productie
corespunzator pragului de rentabilitate (sau corespunzator unei anumite marimi a
profitului), profitul maxim ce poate fi realizat in conditiile date.
Analiza pragului de rentabilitate este importanta in procesul de planificare deoarece
relatia cost–volum–profit poate fi influentata de proportia investitiilor in active fixe, iar la
stabilirea planurilor financiare de obicei se opereaza schimbari ale raportului dintre
valoarea activelor fixe si a celor curente.
Trebuie sa se stabileasca in acest fel un volum suficient al vinzarilor pentru acoperirea
cheltuielilor fixe si variabile; in caz contrar, intreprinderea va inregistra prin activitatea
desfasurata pierdere.
In determinarea pragului de rentabilitate se porneste de la premisa ca firma nu poate
actiona asupra preturilor de achizitie ale factorilor de productie sau asupra preturilor de
vinzare ale bunurilor si serviciilor. Pentru a asigura devansarea cheltuielilor de catre
venituri, se poate actiona numai asupra volumului de activitate desfasurata. Cheltuielile
firmei, in functie de variatia fata de volumul de activitate, sunt departajate in cheltuieli
variabile si cheltuieli fixe*. Cheltuielile variabile, ca suma la nivel de firma, se modifica
odata cu volumul de activitate desfasurata dar, pe unitate de produs, ramin relativ
constante. Cheltuielile fixe, ca suma la nivel de firma, ramin relativ constante, in limitele
unui scalar al volumului de activitate desfasurata dar, pe unitate de produs capata caracter
variabil. Drept urmare, rezervele firmei privind maximizarea rentabilitatii sunt legate de
volumul de activitate desfasurata si impactul asupra sumei cheltuielilor fixe.
Regulile generale impuse in calculul pragului de rentabilitate constituie in fapt si limitele
acestei metode: practica demonstreaza ca preturile de achizitie sau de vinzare sunt
sensibile la reactia cererii si ofertei, costurile variabile unitare nu au totdeauna caracter
constant iar suma cheltuielilor fixe poate inregistra modificari de la o perioada la alta.
Toate aceste limite fac ca metoda pragului de rentabilitate sa nu aiba totdeauna caracter
practic dar utilitatea sa ramine prin informatiile pe care le ofera.
* Ristea M, Possler L.-Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2001
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
2
Pornind de la aceste considerente, algoritmul de calcul al pragului de rentabilitate in cazul
intreprinderilor cu activitate omogena este:
• Se porneste de la echilibrul dintre cifra de afaceri (CA) si cheltuielile aferente
(CH):
CA = CH
• Cifra de afaceri este descompusa in functie de volumul fizic al vinzarilor (q) si
pretul de vinzare unitar (p)
CA = q*p
• Cheltuielile se departajeaza in functie de variatia fata de volumul de activitate al
intreprinderii in cheltuieli fixe (Cf) si cheltuieli variabile (Cv)
CH = Cf + Cv
• Cheltuielile variabile ca suma, la nivel de firma, sunt influentate de volumul fizic
al vinzarilor (q) si costul variabil unitar (v)
Cv = q *v
• Relatia de echilibru intre cifra de afaceri si cheltuielile aferente devine:
q*p = Cf +q*v q*p – q*v = Cf q*(p-v) = Cf
• Volumul fizic critic al vinzarilor , a carui realizare implica un profit nul, este:
vp
Cfqcritic
−=
• Cifra de afaceri critica (CAcr), respectiv expresia valorica a volumului critic:
CAcr = qcritic*p
• Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcr) corespunzator pragului de
rentabilitate: 100*max imq
qcriticGcr =
• Perioada critica (Pcr), corespunzatoare realizarii cifrei de afaceri critice:
TCA
CAcrPcr
/=
Nota: T
CA reprezinta vinzarile medii pe unitate de timp
• Profitul maxim ce poate fi realizat (Pmax):
Pmax = qmaxim* (p – v) – cf
Grafic, pragul de rentabilitate poate fi reprezentat astfel:
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
3
Y C CA
ch
D
B
cv
O qcritic qmax X
cf
CAcr
A
Fig 6.1 Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate
Pe axa OX este reprezentat volumul fizic al productiei, iar pe axa OY sunt reprezentati
indicatorii valorici: cifra de afaceri, cheltuieli. Zona OAB corespunde pierderilor
inregistrate de intreprindere, iar zona BCD corespunde profiturilor inregistrate. Latura
CD din triunghiul BCD corespunde profiturilor maxime.
La intreprinderile ce desfasoara activitati diverse, calculul si valoarea informationala a
pragului de rentabilitate sunt influentate de modalitatea de evidenta a cheltuielilor dar si
de masura in care se departajeaza cheltuielile in cheltuieli fixe si variabile. In cazul
firmelor in cauza, pragul de rentabilitate este exprimat dupa cum urmeaza:
• Cifra de afaceri critica (CAcr): cv
CfCAcr
−=
1
Unde:
Cf = suma cheltuielilor fixe la nivel de firma
cv = cheltuieli medii variabile la un leu cifra de afaceri
• Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcr) : 100*maxQ
CAcrGcr =
Unde: Qmax = capacitatea maxima de productie exprimata valoric
Daca activitatea firmei are caracter sezonier, relatiile prezentate in scopul calcularii
pragului de rentabilitate se mentin dar, se va considera ca punct de reper perioada in care
marja cheltuielilor variabile (respectiv cifra de afaceri corectata cu cheltuielile variabile)
asigura acoperirea cheltuielilor fixe.
Evaluarea riscului de exploatare se face prin compararea cifrei de afaceri inregistrata
de intreprindere (CA) cu cifra de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate (CAcr).
Literatura de specialitate prezinta indicatorul rezultat din comparatia mentionata sub
denumirea de “indicator de pozitie”.
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
4
Indicatorul de pozitie (Ip) poate fi exprimat :
• In marimi absolute: Ip = CA – CAcr
• In marimi relative: 100*CAcr
CAcrCAIp
−=
Sau
100*CAcr
CAIp =
Cu cit cifra de afaceri inregistrata de firma este mai mare comparativ cu cifra de afaceri
critica si in consecinta valoarea indicatorului de pozitie este mai mare, cu atit riscul de
exploatare este mai mic. Indicatorul de pozitie exprima capacitatea firmei de a-si
modifica productia si de a se adapta la cerintele pietei, capacitate influentata in mare
masura de gradul de specializare a potentialul tehnico–productiv, de structura sa
organizatorica.
P. Vernimment* caracterizeaza pozitia firmei in functie de dimensiunea inregistrata de
indicatorul de pozitie astfel:
• Instabila, daca cifra de afaceri este cu mai putin de 10% superioara cifrei de
afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
• Relativ stabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu 10-20% superioara cifrei
de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate;
• Confortabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu mai mult de 20% superioara
cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate.
In aprecierea riscului din exploatare, se poate aborda si coeficientul de elasticitate (Ke),
coeficient intilnit si sub denumirea de coeficient de levier al exploatarii:
CA
CA
pl
xpl
Ke∆
∆
=Re
Re
Unde:
=∆
xpl
xpl
Re
Revariatia relativa a rezultatului din exploatare
=∆
CA
CAvariatia relativa a cifrei de afaceri
Coeficientul de elasticitate exprima modul in care o schimbare in volumul vinzarilor
influenteaza cistigurile inainte de plata dobinzilor si a impozitelor, sensibilitatea
rezultatului din exploatare la cresterea cu o unitate a cifrei de afaceri.
Evidentiind variabilitatea rezultatului fata de structura costurilor, se poate prezenta relatia
dintre coeficientul de elasticitate si pragul de rentabilitate:
* Vernimment P.–Finance d’entreprise, Analyse et gestion, Ed Dalloz, Paris, 1988
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
5
CAcrCA
CA
CA
CAcrCA
xpl
xplcriticxpl
Ke−
=−
−
=Re
ReRe
Decalajul dintre cifra de afaceri realizata de firma si cifra de afaceri corespunzatoare
pragului de rentabilitate influenteaza marimea coeficientului de elasticitate. Cresterea
volumului de activitate comparativ cu pragul de rentabilitate diminueaza valoarea
coeficientului de elasticitate si implicit, riscul de exploatare. Ceea ce trebuie sesizat este
ca rentabilitatea firmei este afectata de riscul din exploatare, ca de altfel si de riscul
financiar in conditii de variabilitate a cifrei de afaceri.
Valorile inregistrate de coeficientul de elasticitate ajuta la aprecierea pozitiei
intreprinderii din punct de vedere al riscului de exploatare, astfel:
• Daca Ke>11, pozitia firmei este instabila, cu un grad de risc economic
ridicat;
• Daca Ke ≈ 6, pozitia firmei este relativ stabila, cu un risc economic mediu;
• Daca Ke<6, pozitia firmei este confortabila, cu un risc economic scazut.
Coeficientul de elasticitate este o componenta importanta in determinarea gradului de risc
al unei afaceri. O firma poate sa influenteze gradul de risc al afacerilor prin alegerea
coeficientului de elasticitate. Daca toate celelalte influente sunt constante, cu cit mai mare
este valoarea coeficientului de elasticitate, cu atit mai mare va fi si gradul de risc.
Daca se ia in calculul gradului de risc al afacerii si probabilitatea de variatie a volumului
vinzarilor in sensul cresterii, atunci in conditiile unei valori ridicate a coeficientului de
elasticitate, se va inregistra cresterea profitului. Daca volumul vinzarilor firmei are grad
ridicat de certitudine, marimea coeficientului de elasticitate nu va determina variabilitatea
profiturilor viitoare.
La SC ECO SA, am recurs la sintetizarea datelor necesare calcularii pragului de
rentabilitate pentru anul N:
Indicatori
Valori inregistrate in
anul N
Cifra de afaceri neta 12,350,000
Suma cheltuielilor variabile 8,768,500
Suma cheltuielilor fixe 2,000,000
Cheltuieli variabile la un leu cifra de afaceri 0.71
Cifra de afaceri critica 6,896,552
Capacitatea de productie maxima exprimata
valoric 19,704,433
Grad critic de utilizare a capacitatii de productie 35.00%
Grad efectiv de utilizare a capacitatii de
productie 62.68%
Profit maxim realizabil 3,714,286
Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate
6
SC ECO SA in anul N prin activitatea desfasurata, a realizat o cifra de afaceri de
12.350.000 lei, prin utilizarea efectiva a capacitatii de productie existente de 62,68%.
Acest rezultat, in conditiile in care firma este caracterizata de un prag de rentabilitate de
6.896.552 lei (corespunzator unui grad de utilizare a capacitatii de productie de 35%) i-a
permis obtinerea de profit. Gradul de utilizare a capacitatii de productie, desi superior
gradului critic de utilizare denota nefunctionarea firmei la capacitatea maxima. Profitul
maxim ce poate fi realizat, in conditiile utilizarii 100% a capacitatii de productie, este de
3.714.286 LEI.
Risc de exploatare - evaluare N
Indicator de pozitie in marimi absolute 5,453,448
Indicator de pozitie in marimi relative 179.08%
Coeficient de elasticitate 2.26
Prin marimea indicatorului de pozitie cit si a coficientului de elasticitate, constatam ca SC
ECO SA este caracterizata in anul N printr-o pozitie confortabila din punct de vedere al
riscului de exploatare.