curs sociala

8/2/2019 Curs Sociala

1/4

Curs: 7.05.2012

Examen: 3 subiecte ( din curs, din compendiu-curs, din ambele carti eul social,imaginea de sine stereotipurile,

atractia interpersonala,): Teorii din explicarea actelor criminale.( nu se da examen grila)

Teorii in explicarea actelor criminale

Trei mari categorii de explicatii:

1. Teoriile psiho-biologiceAnumite anomalii sau disf. psihofiziologice stau la baza comp. criminal si in esenta, crima, ca fenomen

individual, are o baza psiho-biologica, organica sau functionala. In aceasta mare categorie intra:

Teoria anormalitatii biologice Cesare Lombroso- Omul criminal

Acest autor studiind craniile a mii de criminali a concluzionat existent unui anumit pattern fiziologic caract. prin

anumite stigmate, semen particulare specifice anumitor acategorii de infractori. Teoria lui arata ca la bazacrimei se afla anomalia biologica.

Cercetarile ulterioare au validat, dar si au invalidat aceasta teorie. Exista o corelatie, dar nu reprezinta o legitate.

Frunte lata, nas mare, maini mari ( pattern).

Teoria bio-tipologica Ernest KretschmerStructura corpului si caracterului

In functie de constitutia corporala se pot distinge patru tipuri fizice ce pun in evidenta predispozitia catre

comiterea unor infractiuni. Insa fizicul uman nu poate explica in mod adecvat comportamentul criminal. Fizicul

omului poate favoriza.

Teoria genetica Brodski si Shelly

La baza comp criminal se afla anumite distorsiuni genetice. Aceste cercetari desemneaza existent unor aberatii

cromozomiale, respective exist unui extra-cromozom coreleaza cu retardul mintal si poate duce la un comp

antisocial si la comp criminale.

Teoria inadaptarii bio-psihice Olof Kinberg- Problemele fundamentale ale criminologiei

Pentru el omul nu este o fiinta doar biologica, ci este una plastic( este o fiinta psihologica si sociala caract. prin

plasticitate, adica prin proprietatea de a-si modifica reactia, conduita in functie de factorii psihologici si sociali).

Daca aceasta proprietate nu se coreleaza cu influentele mediului social se creeaza o stare de indaptare a

individului, se ajunge la o inadapt sociale si apoi catre moditerea crimelor.

Teoria constitutiei criminale Benigno di Tullio- Tratat de antropologie criminala

Arata ca studiul crimelor nu poate fi exclusiv biologic sau sociologic, ci este la intretaiere.

Intreaga personalitate umana nu poate fi correct apreciata decat dupa criteriile bio-psiho-sociologice. Autorul a

aratat ca exista mai multi factor ice conduc la formarea unei personalitati criminale.


2/4

Un prim factor este ereditatea. Cu toate ca influenta acesteia este puternica, ea nu poate fi considerata o

determinata absoluta.

Anomaliile hormonale

Disfunctionalitatile cerebrale- anumite leziuni pe cortex coreleaza cu comiterea crimelor. Pers care sufera de

epilepsie, accidente

Acest autor Italian nu ignora factorii exterior, insa acestia nu pot avea o influenta reala decat atunci cand

intalnesc o constitutie criminal preexistenta sau aceste categorii de factori.

2. Teorii psiho-socialeIn esenta comportamentul criminal este invatat prin interactiunea dintre om si mediul social. Aceasta mare

categorie are la baza urmatoarele idei.

- Tendinta unor pers de a devia in plan comportamental este una general constanta, una relativ generala,aceste pers se vor comporta antisocial frecvent daca ac tendinte nu sunt modelate.

- Invatarea comportamentului infractionar inclunde concret tehnica comiterii unei infractiuni, motivele siapoi rationalizarile si atitudinile favorabile comiterii infractiunii respective.

Teoria asocierilor diferentiale- Edwin Sutherland

Acesta sustine ca exista doua tipuri de explicatii stintifice ale fenomenului criminal, respectiv, fie in functie

de elementele contextuale in momentul in care crima este comisa; elem care si-au exercitat anterior

influenta in viata individului respectiv.

In primul caz explicatia este situationala si in cel de-al doilea caz explicatia tine de onogeneza indiv.

Un act criminal se produce atunci cand exista o situatie propice pentru un individ determinat. Aceasta

explicatie este valabila in ceea ce priveste infractiunea comisa individual, insa nu explica si

infractionalitatea comise de grupurile sociale.

Teoria conflictelor de culture- Thorsten Sellin

Prin termenul de cultura autorul American se refera la totalitatea ideilor, institutiilor si produselor muncii

care aplicate la grupuri determinate de oameni permit a se vorbi de regiuni culturale, diferite tipuri de

cultura. Prin conflict cultural autorul arata lupta intre valori morale sau norme de conduita opuse, aflate in

dezacord. Explicatia: codul moral al fiecarui om depinde de normele pe care pe introiectat ca membru al

unui grup, insa fiecare grup social are propriile norme de conduita care se impun a fi respectate.

In lumea contemporana indiv se gaseste cu valori cat mai diferite.. Datorita multitudinii de valori apare o

stare de confuzie la nivel moral si apar adesea situatii in care trebuie sa incalce normele unui grup.

Teoria anomiei- Rober K. Merton structura sociala si anomia

A avut un impact atat de mare incat sa extrapolat la nivelul psih sociale si a capatat conotatii paradigmatice.

Anomia, in conceptia lui Merton, este o anumita stare de slabire a normei ce duce in timp la o anumita lipsade coeziune intre membrii unei comunitati. In explicarea termenului de anomie, sunt utilizate doua

concepte:

Cel de cultura Cel de organizare sociala

Prin term de cultura se intelege anasamblul valorilor ce guverneaza conduita indivizilor in societate si

care desemneaza scopurile spre care ei trebuie sa tinda

Org sociala- ansamblul de norme si de institutii care reglementeaza accesul la cultura si care arata

concret cum se ating scopurile respective.


3/4

Din aceasta perspectiva, starea de anomie se instaleaza cand exista o discrepanta intre scopurile oamenilor si

mijloacele legitime de realizare a lor.

Intre scopuri si mijloace se mentine un echilibru atata timp cat oamenii obtin satisfactii, trebuinte bla,bla.

Teoria interactionismului social( Teoria stigmatizarii)H. S. Becker, F. Tannnbauman, E. Lemert.

Conform acesteia fenomenul criminalitatii este rezultatul interactiunii a doua categorii de factori:

- activitatea nonconf. a unor persoane si activitatea grupurilor dominante care reactioneaza atribuindu-lecelor nonconf pecetea de infractori. Ca urmare a acestei actiuni, de etichetare, ei sunt din ce in ce mai mult

marginalizati si sunt respinsi in exteriorul grupului social. Ca rezultat, la persoanele in cauza apare un fel de

contra-reactie psihica datorita careia isi vor asuma rolul de infractori.

Reprezentantii acestei teorii sunstin ca infract NU isi are izvorul in realitatea obiectiva si in conditiile de

existent a persoanelor in cauza, ci isi are izv in reactia negativa pe care oamenii o au in momentul in care sunt

etichetati ca fiind infractori.

3.Teoriile psihomorale- comportamentul criminal si infractionalitatea sunt simptomele problemelor emotionale.

- pun accentual pe caract psih sip e factorii psiho-morali.-poarta amprenta gandirii psihanalista si au originea in conceptiile lui Freud.

Teoria analitica- S. Freud

In lucrarea Totem si tabu intalnim referiri cu privire la explicarea la actelor criminale si analizand tabu -uri ca

incestul, Freud considera ca transgresarea acestora reprezinta satisfacerea unor dorinte refulate. Inclusiv crima apare

ca fiind unact de origine instinctuala si o transgresare a tabului.

Teoria criminalului nevrotic- Fr. Alexander si H. Staub Criminalul si judecatorii sai

In viziunea celor doi criminalitatea poate fi clasificata in urmatoarele categorii:

- criminalitata imaginara- apare in vis, fantezii sau in acte ratate- criminalitataea ocazionala- specifica momentelor, situatiilor in care supra-eul suspenda instanta morala,

insa in urma unor vatamari sau amenintari iminente pentru eu. Cazurile de legitima aparare, actul criminal

este consecutive unui santaj.

- criminalitatea obisnuita categorie care cuprinde urmatoarele tipuri de criminali: criminali organici a carorpersonalitate tine complet de psihiatrie- bolnavii mintali lipsiti de discernamant sau care prezinta aleterari

ale acesteia; criminalii caract prin faptul ca sunt sanatosi dpdv psihic, insa socialmente disfunctionali-

anormali, acestia fac parte dintr-un grup criminal si se comporta conform normelor acelui grup,

neprezentand conflicte intre eu si supraeu; criminali nevrotici- acestia sunt cei care actioneaza in functie de

mobilul inconstientei- exist unui sentiment de vinovatie, iar criminalul nevrotit resimte pedeapsa ca pe o

justificare morala.

Teoria personalitatii criminaleJean Pinatel

Este inutila incercarea de a separa oamenii in buni si rai. Orice om in circumstante exceptionale poate neveni un infractor. Acest autor evidenteaza faptul ca exista niste diferente graduale in ceea ce priveste pragul delicvential, a. i.

unii oameni au nevoie de asa numite instigari intense, iar altii au nevoie de instigari interne minimale pentru a trece

la actul criminal.

In conceptia lui J. componentele nucleului personalitatii criminale care determina complet trecerea la act sunt:

- egocentrismul- labilitatea psihica- agresivitatea- indiferenta afectiva


4/4

a) tendinta indiv de a raporta totul la sine insusib) lipsa de prevedere, o deficienta de organizare, o instabilitate emotionalac) paleta larga de tendinted) asigura ultima etapa, cea a trecerii la actul concret, lipsa de regret, remuscari, totala lipsa de empatie

fata de suferinta fizica si psihica produsa de ei.

Cele patru componente nu trebuiesc luate individual, ci reunirea, precum si conexiunile dintre ele, confera

un caracter particulat personalitatii si ofera portretul psihologic al criminalului.

Concluzii:

- Niciuna din teoriile prezentate nu poate fi considerate drept insuficienta si inconsistenta in explicatiileoferite

- Fiecare teorie surprinde un anumit aspect al fenomenului infractional- Aceste teorii sunt complementare si nu sunt contradictorii- Integrarea acestor categorii de teoriiexplicatie completa, teorie globala => personalitatea umana

implicate in actul infractional si in comiterea actelor anti-sociale.

curs sociala

Documents