curs sida 2013

Infectia HIV / SIDA

Sindromul imunodeficientei dobandite

o infecţie cronică, ireversibilă, în care se produce distrugerea progresivă a mecanismelor de apărare ale gazdei şi instalarea sindromului de imunodeficienţă dobândită

SIDA (AIDS = aquired immune deficiency syndrome)

- stadiul final al infecţiei cu HIV;

- apariţia infecţiilor oportuniste, afectarea în grade diferite a sistemului nervos şi a altor aparate şi sisteme, până la neoplazii multiple;

Infecţia cu HIV (human immunodeficiency virus/virusul imunodeficienţei uname)

Infectia HIV / SIDA

Etiologie:

· retrovirus ( material genetic constituit din ARN), subfamilia lentivirine;

· HIV – virusuri învelite, = 80 – 120 nm, formã sfericã;

macrofagele - primele celule ale sistemului imunitar infectate;

Infectia HIV / SIDA

MODUL DE TRANSMITERE AL BOLII:SEXUALÃ (homo /heterosexuală);transfuzii sanguine (10 – 25%);perinatală (transplacentar);injecţii, scarificări;alte mijloace de transmitere (insecte).

riscul de seroconversie prin înţepături de ac de seringă: 0,3%

riscul de seroconversie prin expunere mucoasă: 0,9% probabilitatea transmiterii de la chirurg → pacienţi:

1/20.000 – 1/42.000 proceduri chirurgicale medicină dentară: au fost semnalate câteva cazuri de

posibilă transmitere de la personalul medico-sanitar la pacient, dar testarea acestor pacienţi nu a reuşit să demonstreze infectarea pe această cale

Transmiterea HIV la personalul medico-sanitar în cursul exercitării profesiei

Occupation Documented Possible

Nurse 24 36

Laboratory worker, clinical 16 17

Physician, nonsurcical 6 13

Laboratory technician, nonclinical

3 -

Housekeeper/maintenance worker 2 14

Technician, surgical 2 2

Embalmer/morgue technician 1 2

Health aide/attendant 1 15

Respiratory therapist 1 2

Technician, dialysis 1 3

Dental worker, including dentist - 6

Emergency medical technician/paramedic

- 12

Physician, surgical - 6

Other technician/therapist - 9

Other healthcare occupation - -

Total 57 143

Situaţia cazurilor de transmitere a

infecţiei HIV/SIDA la

personalul medico-sanitar

în perioda 1981-2010

Sursa: Surveillance of Occupationally Acquired HIV/AIDS in Healthcare

Personnel,as of December 2010.

Updated: May, 2011, on www.cdc.gov)

Infectia HIV / SIDA

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECŢIEI CU HIV

METODE INDIRECTE

DIAGNOSTICUL DIRECT

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL INFECŢIEI HIV

METODE INDIRECTE: proteinele virale sunt imunogene induc formarea de anticorpi

imunofluorescenţa

tehnica imuno-enzimatică (ELISA): fixarea Ag viral prin absorbtie fizica pe un suport solid;

tehnicile de aglutinare pasivă;

radio-imunoprecipitarea

imuno-transferul (Western-blot)


Pacient seropozitiv Ac anti-HIV

= potential infectios – asimptomatic

- seroconversia:

- 2 – 6 saptamani

- 6- 14 luni, - cantitate virus inoculat;

- cale transmitere.


DIAGNOSTICUL DIRECT

- detectarea Ag-nilor HIV – ser, plasma, LCR, etc., prin metoda ELISA

CLINICA Primul contact cu virusul:

- asimptomatic (50-90%);- simptomatic: mononucleoza infectioasa, encefalita acuta, poliradiculonevrite, meningita, mielita acuta, etc.; spontan rezolutive

Stadiul asimptomatic al bolii: 3 - 5 ani; ± limfadenopatie cronica;

Imunodepresia minora: infectii cauzate de germeni agresivi; limfoame maligne (Burkit), zona zoster, candidoze orale, leucoplazii.

Imunodepresie majora: infectii cu germeni oportunisti.

CLINICAInfectia HIV afectarea tuturor aparatelor si sistemelor

manifestari digestive neurologice pulmonare oculare hematologice renale reumatologice cutanate

Afecţiunile cavităţii orale

pot fi:A. de cauză infecţioasă

(fungi, virusuri, bacterii)

B. de cauză non-infecţioasă (afte, tumori)

A. Determinări de cauză infecţioasă

B. Determinări de cauză non-infecţioasă

1. Infecţii fungicea) Candidoze oraleb) Criptococoza şi

histococoza

1. Afecţiuni aftoasea) Ulceraţii recurenteb) Ulceraţii

herpetiforme

2. Infecţii viralea) Infectia cu EBVb) Infecţia herpeticăc) Infecţia cu VZVd) Infecţia cu CMVe) Infecţia cu HPV

2. Afecţiuni tumoralea) Sarcomul Kaposib) Limfomul non-

Hodgkin oral

3. Infecţii bacterienea) Eritemul gingival linearb) Parodontita ulcero-

necroticăc) Stomatite ulcero-

necrotice şi gangrenoase

Infectia HIV - Manifestări oraleInfectioase

A. Infecţii bacteriene :1. afecţiuni gingivo-parodontale :

- eritemul gingival linear- parodontita ulcerativă necrozantă- stomatita necrozantă

2. alte localizări

Infectia HIV – Manifestări oraleInfectioase

B. Infecţii fungice :1. Candidoze :

- pseudomembranoase- hiperplazice- eritematoase- cheilite angulare

2. Infecţii cu alţi fungi

Infectia HIV – Manifestări oraleInfectioase

C. Infecţii virale :1. virusul Epstein-Barr : leucoplazia orală păroasă2. virusul herpes simplex :

- gingivo-stomatita herpetică primară- infecţia herpetică recurentă

3. virusul varicelo-zosterian :- herpes zoster

4. papilomavirusul uman- condilomul acuminat- hiperplazia epitelială multifocală

5. citomegalovirusul

Infectia HIV – Manifestări orale Non-infectioase

D. Neoplasme :- sarcomul Kaposi- limfomul- alte neoplasme

E. Alte leziuni orale :- ulceraţii orale- afecţiuni ale glandelor salivare

1) Candidoza pseudomembranoasă 2) Candidoza eritematoasă (atrofică)

3) Cheilita angulară (perleşul)

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations of

systemic disease.

Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

Determinări infecţioase fungiceCandidoza orală – forme clinice

a) Leucoplazia păroasă orală HL b) Infecţia herpetică

c) Infecţia cu virusul citomegalic (CMV) d) Infecţia orală cu Papillomavirul (HPV)

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations of systemic disease. Editura Informa healthcare, Ney York-London, 2007

Determinări infecţioase virale

a) Eritemul gingival linear (GUN)/gingivita HIV b) Parodontita ulcero-necrotică (PUN)

c) Stomatite ulcero-necrotice şi gangrenoase

Harris JP, Weisman MH. Head and neck manifestations

of systemic disease.


Determinări infecţioase bacteriene

a) Ulceraţii aftoase recurente b) Sarcomul Kaposi

c) Limfomul oral non-hodgkinian

Harris JP, Weisman MH.

Head and neck manifestations ofsystemic disease.


Determinări non-infecţioase

A. Infecţii bacteriene1. Afecţiuni gingivo-parodontale

a. Eritemul gingival linear

“eritem în bandă” care urmează conturul gingival gingivoragii spontane; nedureroase

A. Infecţii bacteriene1. Afecţiuni gingivo-parodontaleEritemul gingival linear - Tratament

- clătiri orale - gluconat de clorhexidină 0,12%, 15 – 20 ml, 30 secunde, 2 x 1 / zi.

- leziuni persistente: antibiotice pe cale sistemică - Metronidazol 1 g/ zi (250 mg x 4 / zi).

- monitorizare la 6 zile.


b. Parodontita ulcero-necrotică

- asociată cu imunosupresie avansată ( limfocite CD 4+ < 100 / mm³);

- dureri intense necroza marcată a ţesuturilor moi;

distrucţia rapidă a osului;

- gingivoragii spontane.


b. Parodontita ulcero-necrotică

- spălături - soluţie de betadină 10%;- clătiri orale - soluţie 0.12% de gluconat de clorexidină, cu 15 - 20 ml, 30 secunde,

de 2 ori/zi ;- detartraj şi planare radiculară;- instruirea pacienţilor pentru menţinerea unei igiene orale riguroase.- tratament sistemic: Metronidazol 1 g/zi, 6 zile.- dureri severe şi febră: Amoxicilin 2 g / zi, 6 zile, sau Clindamicină 1,2 g, 6 zile.- monitorizare la 4 săptămâni vindecarea /stabilizarea completă;- ulterior la 3 - 4 luni.


c. Stomatita necrozantă

- afecţiune localizată, foarte rapid distructivă a osului alveolar şi a gingiei supraiacente;

- debutează cu dureri intense ;- examen clinic: atrofie + necroză + hiperplazie + eritem

gingival.



Diagnostic diferential :- Gingivita acută ulcero-necrotică non-asociată infecţiei

HIV = ?



Tratament: - similar cu cel recomandat în cazul parodontitei ulcero-

necrotice

B. Infecţii fungice 1.Candidoza acută pseudomembranoasă

se asociază cu primul stadiul al imunosupresiei: limfocite CD 4+ < 400 / mm³ de sânge;

plăci multiple, albe, alb-albăstrui / galbene, de dimensiuni reduse, localizate pe o mucoasă eritematoasă / normal colorată.

B. Infecţii fungice 1.Candidoza acută pseudomembranoasă

plăci multiple, albe, alb-albăstrui / galbene, de dimensiuni reduse, localizate pe o mucoasă eritematoasă / normal colorată.

pot fi uşor îndepărtate prin ştergere o arie eritematoasă descuamată, sângerândă

B. Infecţii fungice

2. Candidoza hiperplazică cronică plăci albe / gălbui, confluente, care nu pot fi îndepărtate prin

ştergere. preponderent jugal; poate fi afectată orice altă zonă a mucoasei orale; medicaţie antifungică intravenoasă.

B. Infecţii fungice 3. Candidoza acută atrofică (eritematoasă))

eritem marcat; la nivelul limbii –

depapilare; Simptomatologie - ştearsă

comparativ cu forma pseudomembranoasă; senzaţie de arsură.

B. Infecţii fungice 4. Cheilita angulară (Perleşul)

stadiile incipiente ale infecţiei HIV;

clinic: fisuri dureroase, formarea de cruste, în special la nivel cutanat.

ocazional - plăci albe. ± xerostomie asociată.

B. Infecţii fungice 4. Cheilita angulară (Perleşul)

Tratament: antifungice locale cu spectru

- larg: Imidazolice– Clotrimazol, Ketoconazol (2%), Miconazol (2%), sau

- limitat – Nistatin, Amfotericin B.

- aplicaţii pe aria afectată de 4 ori pe zi.

C. Infecţii virale :

1. Virusul Epstein-Barr : leucoplazia orală păroasă

marginile laterale ale limbii, în general bilateral;

filamente multiple, verticale, albe / alb-gălbui, hipercheratinizate;

leziunile nu pot fi detaşate; asimptomatice


1. Virusul Epstein-Barr : leucoplazia orală păroasă

În general nu se tratează; excepţie - motive estetice,

masticatorii sau fonetice; Tratament sistemic:

Acyclovir 3,2 g / zi Tratament local:

aplicaţii topice cu soluţie 25% de podofilină

C. Infecţii virale :2. Virusul herpes simplex

Infectia herpetica primara

- nu este observată frecvent la pacienţii cu SIDA.

- vezicule confluează bule;- veziculele şi bulele se sparg

ulceraţii dureroase. - ulceraţii = oriunde la nivelul

mucoasei orale şi orofaringe;- gingia = hiperplazică, eritem

marcat, în special la nivelul papilelor interdentare


Herpesul recurent

- joncţiunea muco-cutanata cavitatea bucală;

- intraoral - mucoasa cheratinizata ( palatinala şi gingivala);

- senzaţie de arsură formarea de mici vezicule coalescente rup arii de ulceraţii înconjurate de un halou eritematos;

- foarte dureroase;- leziunile buzelor se acoperă

de cruste vindecă: 10 – 14 zile


Herpesul recurent

- joncţiunea muco-cutanata cavitatea bucală;

- intraoral - mucoasa cheratinizata ( palatinala şi gingivala);

- senzaţie de arsură formarea de mici vezicule coalescente rup arii de ulceraţii înconjurate de un halou eritematos;

- foarte dureroase;- leziunile buzelor se acoperă de

cruste vindecă: 10 – 14 zile


Herpesul recurent

Tratament : Severitatea infecţiei

condiţionează tratamentul.

Administrarea intravenoasă de Aciclovir sau Foscarnet (Foscavir) este recomandată în formele severe.


3. Virusul varicelo-zosterian

- 15 – 20% - afectează nervul trigemen; peste 80% interesează ramura oftalmică ;

- cea mai frecventă formă localizată în zona capului şi gâtului este rezultatul afectării primei ramuri, producând zoster oftalmic cu retinite severe


4. Papiloma virusul uman (HPV) Condilomul acuminat

- leziuni intraorale izolate / multiple;

- debutează sub formă de papule elevate, de culoare similară cu mucoasa normală; papulele tind să conflueze leziuni mai extinse.


4. Papiloma virusul uman (HPV) Condilomul acuminat

Tratament: chirurgical


4. Papiloma virusul uman (HPV) Hiperplazia epitelială multifocală

-leziuni papulare, suprafaţa aspră, coloraţie similară mucoasei normale;- localizare: mucoasa labială, jugală şi linguală; - asimptomatice;


5. Citomegalovirus

- ulceraţii persistente cronice.

- fisuri profunde, - forme neregulate.

D. TumoriSarcomul Kaposi

- afecţiune malignă multifocală caracterizată prin noduli, plăci violacee şi leziuni ale organelor interne formate prin proliferarea unor celule fuziforme şi structuri vasculare- apar in stadiile avansate ale bolii SIDA (limfocite CD 4+ < 500 / mm³

D. TumoriSarcomul Kaposi

-afecţiune malignă multifocală caracterizată prin noduli, plăci violacee şi leziuni ale organelor interne formate prin proliferarea unor celule fuziforme şi structuri vasculare- apar in stadiile avansate ale bolii SIDA (limfocite CD 4+ < 500 / mm³

D. TumoriLimfomul

- limfoame cu celule B / limfoame non-hodgkiniene;- tumoră rapid extensivă în general la nivelul palatului, limbii sau gingiei; in scurt timp se ulcerează şi prezintă arii de necroză extinsă.

E. Alte leziuni orale :

- ulceraţii orale - 50% - SIDA - prezintă ulceraţii orale în cursul evoluţiei afecţiunii:

- ulceraţii aftoase minore/ ulceraţii aftoase recurente;

- ulceraţii aftoase majore.

E. Alte leziuni orale :- afecţiuni ale glandelor salivare: Mărirea glandelor salivare

- parotidiană uni / bilaterală;- = formă de sialadenită consecutivă infecţiei cu citomeglovirus;- xerostomie asociată.

Afectiuni ale glandelor salivare

Leziuni reactive Infectii Afectiuni mediate imun Tumori


Leziuni reactive Mucocelul Chistul mucos de retentie Sialolitiaza Sialadenite cronice sclerozante Sialometaplazia necrozanta


Infectii Parotidita acuta Parotidita epidemica (oreionul) Sialadenite bacteriene


Afectiuni mediate imun Sialadenite limfoepiteliale Sindromul Sjögren


Tumori ale glandelor salivare Benigne

Adenomul pleomorfic Adenomul monomorfic Chistadenomul papilar limfomatos Oncocitomul Alte adenoame

Maligne: Carcinomul mucoepidermoid Carcinomul chistic adenoid Carcinomul celule acinare Adenocarcinomul


tumefierea - caracteristica comuna pentru toate afectiunile glandelor salivare;

durerea – asociata leziunilor infectioase si obstructive; marirea de volum, nedureroasa - afectiuni imunologice si

neoplazice. ± paralizia nervului facial – tumorile glandei parotide; tumefiere moale / fluctuenta – afectiuni benigne ale glandelor

salivare; tumefieri indurate, fixate – afectiuni maligne ale glandelor

salivare.


Mucocelul / chistul mucoid chist de retentie al glandelor salivare mici; tumefiere tisulara cauzata de acumularea de mucus in

tesutul conjunctiv, secundar lezarii unui duct salivar. Anamneza:

± traumatism urmat de tumefiere progresiva (2- 3 zile);

± fluctuatie dimensionala : imperceptibile (disparitia leziunii cu recurenta sa la cateva zile) → semnificative;

Leziuni reactive

Mucocelul

Clinic: orice varsta; frecvent copii, adulti tineri; preferential mucoasa labiala inferioara; mucoasele jugala,

a planseului, fetei ventrale a limbii, palatului; aspect variabil in functie de profunzime:

superficial: masa translucida, albastruie, fluctuenta; ± hemoragie: mucocel echimotic - asemanator hemangiomului

cavernos, albastru inchis / rosu-purpuriu; profund: nodul submucos moale / fluctuent de coloratie normala;

initial bine circumscris; secundar traumelor repetate → ±

nodular, mai difuz, ferm ;

Mucocelul

Ranula

La nivelul planseului = ranula; in general localizata paramedian; poate fi profunda – urmarea extravazarii mucinei

in spatiul submandibular / submentonier; in general moi la palpare, fluctuente, adesea

evidente ca tumefieri submandibulare / submentoniere;

extinderea in profunzimea gatului cu interesarea regiunii hioide poate afecta caile respiratorii.

Ranula

Ranula

Tratament: excizie chirurgicala - indepartarea glandei

salivare care a constituit punctul de plecare;

Mucocelul

Chistul mucos de retentie adevarat / mucocelul adevarat / sialochistul = tumefiere cauzata de o obstructie a ductului excretor al glandei salivare rezultand o cavitate marginita epitelial si continand mucus.

mucocelul este inconjurat de tesut de granulatie / chistul mucos de retentie = marginit epitelial;

clinic nu poate fi diferentiat de mucocel; poate fi asemanator carcinomului mucoepidermoid;

Chistul mucos de retentie

Clinic: orice varsta, frecvent adulti; frecvent la nivelul glandelor salivare minore, rareori a

glandelor salivare majore (parotida); solitara (frecvent) / multiloculara; glande salivare minore: planseu, mucoasa jugala si a

buzei inferioare; leziuni nedureroase, fluctuente, in general

superficiale (translucide, albastrui), mai rar profunde (evidentiabile doar prin palpare bimanuala).


Clinic: chistul parotidian: masa bine delimitata, fluctuenta,

localizata in general in lobul superficial, anterior de ureche / corespunzator unghiului mandibulei; crestere progresiva, lenta;


Chistul mucos de retentie - parotidian

Tratament: excizie;


Sialolitiaza = prezente uneia / mai multor structuri calcificate (calculi salivari) ovalare / rotunde, in ductul unei glande salivare majore / minore. 80% - glandele salivare majore: submandibulare

(75%), parotide (20%), sublinguale (5%); rar bilateral;

Sialolitiaza

Clinic: unele cazuri – asimptomatice, diagnosticate

radiologic; preponderent simptomatice:

durere: tensiune, presiune, intepatura; tumefiere:

- in timpul meselor / la stimularea directa a secretiei salivare (lamaie);

- persistenta – obstructie cronica;

Sialolitiaza

Sialolitiaza submandibulara

Clinic:- marirea unilaterala a

glandei;- tumefiere ferma;

Radiologic:- calcifiere la nivelul

planseului, de-a lungul traiectului ductului major;

Calcul oval evidentiat radiologic in ductul Warthon

tumefiere ferma la nivelul ramurii mandibulare;

examinari complementare: radiologic: ± calculi (nu toti calculii sunt

suficienti de calcificati pentru a fi evidenti radiologic);

ecografie; sialografie;

Sialolitiaza parotidiana

blocarea prelungita a ductului glandei salivare majore:

→ degenerarea parenchimului salivar cu pierderea functiei secretorii;

→ dilatarea ductului salivar – durere, tumefiere;

→ predispozitie la:

- infectii bacteriene retrograde;

- sialadenite cronice;

Sialolitiaza

Sialadenita sclerozanta cronica

Sialadenita = raspuns inflamator al tesutului glandular salivar la o varietate de factori cauzali;

Sialadenita sclerozanta cronica = inflamatia cronica a tesutului glandular salivar → inlocuirea acinilor salivari cu limfocite, celule plasmatice si tesut fibros, cu respectarea in mare parte a arhitecturii ductale.

Etiologie: compresiunea directa / obstructie ductala;

Clinic: marirea de volum a glandei salivare; consistenta ferma, mobila;

Simptomatologie: xerostomie;

Tratament: identificarea si eliminarea cauzei;



Sialografie: glanda submandibulara marita, dilatarea semnificativa a canalelor excretorii.

Sialometaplazia necrozanta afectiune spontana; etiologie necunoscuta; in general localizata la nivelul palatului; in care o zona extinsa de epiteliu, tesut conjunctiv

subiacent si glande salivare minore asociate devin necrotice;

SIALOMETAPLAZIA NECROZANTA

Anamneza: frecvent evolutie spontana; ± anestezie palatinala;

Clinic: mucoasa palatinala; leziune ulcerativa profunda, crateriforma; margini elevate (asemanatoare unei leziuni maligne);

Simptomatologie: durere variabila;

Sialometaplazia necrozanta

Evolutie: Vindecare spontana, 1 – 3 luni.

Tratament: Nu este necesar.


virale – parotidita epidemica (oreionul) – cea mai frecventa forma de sialadenita infectioasa;

bacteriene – acute; - cronice.

Infectii ale glandelor salivare

Infectii ale glandelor salivareParotidita epidemica (oreionul)

Etiologie: v. parotiditei epidemice (Paramyxovirus);Clinic:- afectarea primara a gl. parotide, rar

submandibulare;- frecvent 5 – 18 ani; - tumefierea bilaterala a gl.parotide, - ± gl.submandibulare, sublinguale;- dureri acute, in special in cursul

salivatiei;- vindecare spontana: 7 -10 zile;- ± complicatii: orhita (sterilitate),

pancreatita;Tratament:- simptomatic: analgezice, antipiretice, hidratare corespunzatoare, etc.

Parotidita epidemica (oreionul)

Etiologie: reducerea tranzitorie a fluxului salivar (interventii chirurgicale

abdominale, administrarea de atropina) → infectii ascendente; focare de infectie, etc. obstructii ale canalului excretor;

Clinic: glanda marita de volum; dureroasa la palpare; ± exudat purulent (orificiul canalului excretor); roseata tegumentului supraiacent; febra, stare generala alterata, etc.

Sialadenita bacteriene

Parotidita bacteriana – marirea de volum dureroasa a glandei parotide, anterior si inferior

de lobul urechii

Tratament: - antibioterpie conform

antibiogramei;- sondarea ductului excretor →

facilitarea drenajului exudatului purulent;

interesari multiorganice / un singur organ; interesarea glandelor salivare majore

(sialadenita autoimuna) – in general asociata cu afectarea glandelor lacrimale;

glandele: marite bilateral; deficit functional (xerostomie, xeroftalmie)

Afectiuni mediate imun

= proces inflamator cronic progresiv autoimun al glandelor parotide, in care acinii sunt inlocuiti de un infiltrat inflamator limfocitar dens, iar ductele reziduale sufera un proces de hiperplazie → insule limfoepiteliale de forma neregulata.

Afectiuni mediate imunSialadenite limfoepiteliale

Etiologic: Sindromul Sjögren; infectia HIV; sarcoidoza - cu interesarea glandelor

parotide;

Afectiuni mediate imunSialadenite limfoepiteliale

Grup de afectiuni autoimune caracterizate printr-un intens proces autoimun mediat de limfocitele T la nivelul glandelor salivare si lacrimale, cu afectarea de predilectie a persoanelor de sex feminin.

Afectiuni mediate imunSindromul Sjögren

Clinic: afectarea preponderenta a persoanelor de sex feminin

(80%); primar: interesarea doar a glandelor salivare si

lacrimale, fara coexistenta altor afectiuni autoimune sistemice;

secundar: interesarea glandelor salivare si lacrimale, asociata cu alte semne si simptome de boala autoimuna: artrita reumatoida, lupusul eritematos, dermatomiozita, etc.


Etiologie: necunoscuta;

Clinic: marirea glandelor parotide (45%), in general bilateral; ferme la

palpare; ± interesarea glandelor submandibulare; cherato-conjunctivita uscata; manifestari asociate xerostomiei: mucoasa rosie, uscata, limba

depapilata, plicaturata, lucioasa, leziuni odontale multiple (carii de colet), candidoze recidivante, etc.

± sindrom articular: poliartrita cronica cu pusee artralgice recidivante; ± xerorinie, xerodermie, etc.


Sindromul Sjögren

Simptomatologie: reducerea secretiei salivare si lacrimale; arsura, disconfort, etc.

Examinari complementare: testul Schirmer pozitiv: plasarea, in apropiere de unghiul extern

al ochiului, a unei benzi de hartie milimetrica; dupa 5 minute, se masoara numarul de gradatii ale hartiei care au fost umezite de secretia lacrimala - < 5 mm;

sialografia, scintigrafia, CT, RMN – ajutatoare (modificari nespecifice);

biopsia;


Testul Schirmer

Sindromul Sjögren

Tratament – paleativ: substituenti de saliva si lacrimi / glicerina cu

aroma de lamaie (clatiri repetate); Pilocarpina – daca exista functie secretorie

persistente; profilaxia cariilor dentare: fluorizari topice;

igiena riguroasa; Candidoze: antifungice; Tratamentul afectiunilor sistemice asociate

(imunosupresoare).


Tumorile glandelor salivare

Benigne MaligneClinic

suprafata neteda, uniforma

suprafata nodulara

coloratie de suprafata normala

telangiectazii de suprafata

rotunda, in forma de cupola

forma neregulata,

tegumentul supraiacent si mucoasa subiacenta integre

ulcerate

mobile fixate, indurateasimptomatice ocazional deficite

din partea nervilor

Tumorile glandelor salivarebenigne Maligne

histopatologic

Capsula intacta, distincta Capsula intrerupta

Aspect celular uniform Celule neregulate dpdv al formei, dimensiunii

Structura tisulara pare normala

Aspecte tisulare alterate

Celulele neoplazice determina deplasari ale nervilor

Celulele neoplazice invadeaza nervii

Stroma normala Lipsa stromei suficiente

Nu sunt prezente zone de necroza

Ocazional arii de necroza

curs sida 2013

Documents