Tratamentul cariei dentare

Obiective:oprirea evolutiei procesului cariosprin exereza tesuturilor alterate indeparterea microorganismelor patogene cavitate cu anumite caracteristicirefacerea solutiei de continuitate de la nivelul structurilor dentareprin aplicarea unui material heterogen = obturatie

reface anatomia dintelui restabileste functiile dentare

Clasificarea cavitatilorLeziuni carioase tratament cavitati

Black 6 tipuri topografice

localizarea leziunilor carioase pe suprafata dintilor permanenticavitatile realizate prin tratamentul cariilor

Factor major in designul cavitatilor

Cavitatea de clasa a-I-aTratamentul leziunilor carioase localizate:- in santurile si gropitele de pe fetele ocluzale ale dintilor laterali- in santurile si gropitele lor vestibulare si orale- in gropitele orale ale dintilor frontali

Cavitatea de clasa a-II-aTratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale dintilor laterali

Cavitatea de clasa a-III-aTratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale dintilor frontali la care unghiul incizal nu este compromis

Cavitatea de clasa a-IV-aTratamentul leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale dintilor frontali avand unghiul incizal distrus

Cavitatea de clasa a-V-aTratamentul leziunilor carioase localizate in regiunea cervicala a fetelor vestibulara si orala a dintilor.Situate aproape de gingie

Cavitatea de clasa a-VI-aTratamentul leziunilor carioase avand aspect de defecte de uzura situate pe marginea incizala a dintilor anteriori sau pe varful cuspizilor dintilor posteriori

Nomenclatura cavitatilorClasificarea cavitatilor preparate 1. Cavitati simple cavities 2. Cavitati compuse3. Cavitati complexe

Obiective generale in prepararea cavitatilorEliminarea tuturor tesuturilor dentare afectate si asigurarea protectiei pulpare.Plasarea marginilor cavitatii in plin tesut dentar sanatos cu conservarea tuturor tesuturilor dentare sanatoase Atat restauratia cat si dintele trebuie sa reziste la fortele normale de masticatie,iar materialul de restaurare trebuie retinut la nivelul cavitatiiCrearea unei restauratii puternice care sa imite structurile dentare sanatoase si sa nu permita infiltratie marginala Black in 1908 a definit 7 principii: Principiile lui Black

Prepararea cavitatilorTimpi in prepararea cavitatilor :1. Deschiderea procesului cariosscop : crearea unei cai de acces spre dentina cariatatrebuie :sa asigure o buna vizibilitate - directa - indirectasa permita accesul instrumentelor de preparare de plasare a materialelor de obturatiesa nu fie exagerata

Situatii clinice :1deschiderea cavitatii a fost realizata de catre procesul carios - indepartarea smaltului care acopera dentina alterata

2 deschiderea cavitatii a fost realizata de catre procesul carios (mica) => largirea ei

3 Procesul carios a dus la subtierea smaltului => usurarea accesului

Accesul in procesul carios se realizeaza prin intermediul altui perete dentar decat al celui pe care este localizat procesul carios

Timpi in prepararea cavitatilor :2. Indepartarea dentinei alteratescop : prevenirea recidivei carioase complicatiilor pulpareconturul primar al cavitatiiDentina alterata are o consistenta moale, de culoare galbena ,dedesubt fiind dentina de reactie-mai dura,bruna,fara bacterii, remineralizabila

Timpi in prepararea cavitatilor :3. Realizarea extensiei preventiveconsta in plasarea marginilor cavitatii in zone supuse autocuratirii si accesibile curatirii artificiale, in plin tesut sanatosscop : prevenirea aparitiei cariilor secundare4. Realizarea retentiei cavitatiiAre ca scop mentinerea materialului de obturatie in cavitate-forma determinata a cavitatii care neutralizeaza fortele ce tind sa disloce obturatia.

Timpi in prepararea cavitatilor :

5. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii se refera la obtinerea unor pereti ai cavitatii capabili sa faca fata actiunii fortelor exterioare fara a se fractura.

6. Finisarea marginilor cavitatiirealizarea marginilor cavitatii in asa fel incat materialul de obturatie sa fie bine sustinut , sa i se asigure o grosime suficienta si sa intre in contact intim cu tesuturile dentarecontribuie la longevitatea obturatiei

6. Finisarea marginilor cavitatii

7. Curatirea finalatoaleta cavitatii = indepartarea pulberii de dentina, salivei, singelui uscarea cavitatii

Prepararea cavitatilor de clasa I

cavitate clasa I f/facial sau vestibular

d distal m mezial

p pulpar l lingual

Unghiuri diedre si triedre mezio-vestibular vestibulo-pulpar disto-vestibular

vmp vdp mezio-pulpar disto pulpar

omp odp

mezio-oral oro - pulpar disto- oral

1 Deschiderea procesului cariosCavitati cu orificiu mare de deschidere- indepartarea prismelor de smalt subminate de evolutia procesului carioscavitati cu orificiu mic de deschideresunt evoluate in profunzimese realizeaza accesulObiective: eliminarea tesuturilor afectate (smalt subminat)accesul instrumentelor

Instrumentar utilizatFreze para ( 329, 330) 0,6 0,8 mmfreze globulare 1/2 , 1 0,8 1 mm

Freze fisura ( 56 ) 0,8 mm

Freze con invers lungi-cu unghiuri rotunjite (245, 246) 0,8 1,2 mmse patrunde in gropite 1,5mm-2mm se extinde in afara gropitei cuprinde toate fisurile afectate

Marginile meziale si distale ale cavitatii- paralele cu crestele marginale de smalt Grosimea adecvata a crestelor marginale meziala si distala (min. 1,5 mm)

2 Indepartarea dentinei alterateSe realizeaza cu ajutorul frezelor sferice , ( 1/4, 1/2, 1, 2, 3, 4, 5 6) 0,5, 0,6; 0,8; 1; 1,2; 1,4; 1,6; 1,8 mmexcavatormarginea cavitatii

baza procesului carios

forma bruta a cavitatii

Peretii lateralibaza cavitatii

Dentina care ramane pe baza cavitatii-dura la palpare -exceptie situatia in care mici cantitati de dentina alterata(in zona coarnelor pulpare) deschiderea camerei pulpare

2. Indepartarea dentinei alterate

1 Plasarea marginilor cavitatii in zonele de autocuratire sau curatire artificiala = pantele cuspidieneLatimea V-L a cavitatii (1/3 distanta intercuspidiana =Black -- =1-1,5 mm) 3 Asigurarea extensiei preventive

2 desfiintarea marmoratiilor din santuri

3 puntile de smalt existente intre 2 cavitati ocluzale:se pastreaza = 2 mm 3 Asigurarea extensiei preventive

4 Asigurarea retentiei1Prin paralelismul a cel putin 2 pereti verticali opusi intre ei sau usoara convergenta ocluzala a peretilor verticali

2 Intilnirea peretilor verticali in unghi drept cu baza cavitatii (baza cavitatii in unghi drept cu axa lunga a dintelui -cuspizi de inaltime egala)

cuspizi inegali =partea activa a frezei inclinata perpendiculra pe planul cuspidian

freze utilizate:freze cilindrice (fisura)freze con invers (planarea bazei)

4 Asigurarea retentiei3 Baza cavitatii trebuie sa fie realizata plana sau in trepte

carie extinsa dincolo de nivelul optim al adancimii =>se aplica un cement de baza

perete pulpar la inaltime corespunzatoare

finisare cu freze Nr.35, 36, 37 freze con invers 1 1,2 1,4 mm4 Exprimarea unghiurilor interne ale cavitatii

5 Asigurarea rezistenteiRezistenta dintelui;rezistenta obturatiei1)Conservarea cuspizilor si a crestelor marginaleEliminarea peretilor de smalt nesustinuti de dentinaLatimea vestibulo orala = 1/3 din distanta intercuspidiana latime > 1/3 din distanta intercuspidiana

evaluarea cuspizilorcuspizi subtiri redusi - grosime care ofera siguranta (grosime minima 1,5mm)

Rezistenta crestelor marginale Cavitate extinsa mezio-distal,peretii proximali ai cavitatii sunt de preferinta inclinati pastrand directia ocluzo-gingivala a peretilor proximali ai dintelui( conservarea dentinei sanatoase subjacente).

Peretele pulpar :plan, II cu planul cuspidian, perpendicular pe fortele masticatorii.Grosimea crestei marginale directia peretilor M si D

Rezistenta obturatiei

Adancimea ocluzo-gingivala de 1,5-2 mm Marginile obturatiei de amalgam - 903.Forma de cutiegrosime uniforma a obturatiei4.Rotunjirea unghiurilor externe ale cavitatii rezisenta la fractura a materilului de obturatie

6 Finisarea marginilor1 rotunjirea unghiurilor externe

2 curburile marginilor sa fie line

3 marginile de smalt pregatite in unghi drept => unghiul cavo-superficial = 900

Prepararea cavitatii de clasa I in cazul cariilor din santurile si gropitele vestibulare ale molarilorclasa I V alungita carie in santul VInstrumente: turbina cu freza de carbura nr 245 miscari de balans ocluzo-gingivalForma cavitatii: latime mezio-distala: 1mm lungime ocluzo-gingivala: 3mm marginile gingivala si ocluzala-rotunjiteForma de retentie: peretii M si D ||,usor convergenti unghiuri externe de 90 clasa I V circulara carie in fosetaInstrumente: freza de carbura nr 245Miscari circulare-pe suprafata dinteluiForma cavitatii: diametrul: 1mmForma de retentie: peretii usor convergenti.

Prepararea cavitatilor de clasa I in cazul marmoratiilor din santurile si gropitele vestibulare sau orale ale molarilor care se prelungesc pina la creasta marginalaCaracteristica : se prelungesc ocluzal printr-o cavitate de retentieunghiul de intalnire dintre peretii pulpar si axial => rotunjit

Prepararea cavitatilor de clasa I in cazul cariilor situate in gropitele orale ale dintilor frontali superiori1 Deschiderea cavitatii si prepararea cavitatiifreza globularacon invers

realizeaza retentia -per.gingival II marginea incizala -per. Proximal II cu cel al dintelui -unghiuri interne bine exprimate

Evaluarea cavitatii1 adancimea cavitatii =1,5 - 2 mm2 latimea preparatiei = 1- 1,5 - 2 mm3 preparatia (cavitatea - paralela cu axul lung al dintelui4 grosimea adecvata a crestelor marginale meziala si distala (min. 1,5 mm)5 baza plana,unirea cu peretii lateraliunghiuri bine exprimate6 conturul cavitatii - neted fara anfractuozitati sau unghiuri ascutite

***