curs instruire zugrav, vopsitor rigipsar

5/25/2018 Curs INSTRUIRE ZUGRAV, vopsitor rigipsar

1/168

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!


2/168


3/1681

SUPORT CURSZugrav - Ipsosar - Vopsitor - Tapetar

Iai, 2011


4/1682


5/1683

CUPRINS

1. Modulul I - COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

2. Modulul II- EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

3. Modulul III IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

4. Modulul IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE

CONTROL AL CALITATII

5. Modulul V IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZA, FOLOSITE LA

LUCRARILE DE ZUGRAVELI IPSOSARII, TAPETARI SI VOPSITORII

6. Modulul VI UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR SI DISPOZITIVELOR

SIMPLE, MANUALE SI MECANIZATE

7. Modulul VII- RESPECTAREA NTSM SI PSI

8. Modulul VIII - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE

ZUGRAVELI SI VOPSITORII SIMPLE

9. Modulul IX - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE

ZUGRAVELI SI VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARA

10. Modulul X- PREPARAREA SOLUTIILOR SIMPLE DE LUCRU

11. Modulul XI - APLICAREA SI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT

PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A

ZUGRAVELILOR SPECIALE

12. Modulul XII - EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARASI A ZUGRAVELILOR SPECIALE

13. Modulul XIII- EXECUTAREA LUCRARILOR COMPLETE DE ZUGRAVELI DE

CALITATE SUPERIOARA SI VOPSITORII OBISNUITE IN ULEI

14. Modulul XIV- EFECTUAREA LUCRARILOR DE TAPETARI

15. Modului XV- EFECTUAREA LUCRARILOR DE IPSOSARII

16. Aplicaii17. Glosar de termeni

pag. 4

pag. 20

pag. 28

pag. 33

pag. 42

pag. 48

pag. 59

pag. 73

pag. 86

pag. 92

pag. 96

pag. 105

pag. 117

pag. 125

pag. 135

pag. 150

pag. 163


6/1684

MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC

CAPITOLUL I

1. Ce este comunicarea?

Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate.Deniiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mailargi ca sfer de cuprindere.

Foarte simplu, comunicareaeste denit ca un proces prin care sunt schimbate informaiisub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multepersoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori.

Comunicarea este un proces dinamic, aat ntr-o permanent transformare. Societatea existdatorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participaredin partea membrilor unei societi

2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver

Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii,s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet.

Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

RASPUNS (FEED-BACK)

Ceva exprimat (spus) nu nseamnaneaparat deja ceva auzit. Auzit nunseamna neaparat deja ceva nteles.

Inteles nu nseamna neaparat deja cevacu care sa de acord. A de acord nunseamna deja ceva ce se va aplica.Aplicat nu nseamna nici pe departementinut.


7/1685

Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elementecaracteristice:

existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (celcare primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;

capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambiiparteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare parteneriijoaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);

existenta unui mesaj ce poate un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scopinformarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.

existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

existenta unui raspuns feedback un mesaj specic prin care emitentul primeste de ladestinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuareacomunicarii

se realizeaza intr-un anumit contextspatio-temporar. Contextul este foarte important pentruca aceleasi cuvinte vor suna

altfel intr-un birou decat intr-un mediu neocial.

este inuentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicaresi care reduc delitatea transferului de mesaj.

n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adeseaconfundai.

Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusivreceptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci,n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.

3. Ascultarea activa

Informarea

- tine exclusiv de transferul decontinut (emisie si receptare);- se refera la situatiile in carerolul activ ii revine exclusivreceptorului;

Informareafunctioneaza intr-un singur sens, de la emitentcatre receptor.

Comunicarea

- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea

comportamentului celuilalt;

- vizeaza un sistem de relatii interactive;- consta in relationarea interpersonala.

Comunicarease realizeaza in mai multe directii, fiecareemitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrulaceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implicaexistenta feedback-ului.


8/1686

3. Ascultarea activ

Desi poate parea paradoxal, cel mai dicil lucru in procesul de comunicare, e ca se desfasoarafata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, e ca il purtam cu mai multi parteneri deodatain cadrul unor intalniri este ASCULTAREA.

De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasipunctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un

raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnicativmesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.

NU UITATI!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unulpierdut.

1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodica mesajul

2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate

spune mai multe decat mesajul in sine.

3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.

4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi).

5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori

mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse.

6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a siguri ca ati inteles corect

7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog

8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria

vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta.

9. Puneti intrebari directe si deschise.

10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.

11. Nu va prefaceti ca ascultati

12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.

13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.

14. Nu trageti concluzii pripite.


9/1687

Care sunt calitile unui bun asculttor?

Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.

Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajelesale.

Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici.

Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate.

Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care esteasociata cu o buna toleranta la frustrare.

Implicarea si prezenta in relatie, nu doar zica ci mai ales mentala si emotionala.

Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este

ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elementeverbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvareaacestora la situatie si persoana.

Obstacole pentru o buna ascultare:

mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din!cauza copacilor nu se observa padurea);

lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului.!Atentia poate de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc;

stimulii zici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;!

critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni!au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in carevorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza articial categorii de persoane pecare merita sau nu merita sa le asculti;

evaluarea subiectului ca ind neinteresant aceasta este o justicare rationala pentru a nu! asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

evitarea ascultarii dicile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care!nu ii privesc direct;

gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte!pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utilizain vederea explorarii viziunii interlocutorului;

presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni!

sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul.Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala sisolicita sistemul nervos in mare masura.


10/1688

CAPITOLUL II

1.Mijloacele de comunicare(prin ce comunicm?)

Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate de natura: scris, verbalsaunonverbal.

Comunicarea scrisTrebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de

urmarit:

1. Evidentierea clara a obiectivelor

a. Care este scopul unui document

b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere

c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica.

2. Receptorul mesajului

a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acestmesaj?

b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj?Este foarte posibil ca receptorul sa e format din mai multe persoane ecare cu nivelul sau depregatire profesionala, ecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.

c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?

d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor? e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocupareaprofesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, stareade oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si inuenta in cadrul procesului ce face obiectulmesajului).

3. Mesajul in sine

a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie saomitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor,

poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate o forma de motivare. b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acestmesaj?

c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un


11/1689

document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cuinadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.

d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairilenoastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?

Consideraii generale asupra redactrii unui document

1. Stabiliti in scris obiectivele documentului

2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului

3. Ordonati ideile in functie de obiective

4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere

5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa e ecienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt siconcis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma decomunicare care sa e inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicatinu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte.

6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta,pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul vaprivi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decatsa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajulatunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala sisa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.

Oricum hartia nu va reecta ceea ce traim.

7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acestfel, mesajul va analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de

forma. Gradul de formalism al unui document trebuie sa e in stransa corelatie cu relatia pe care oaveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului.

n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz ndocumente precum:

Procesul verbal reprezint un document ocial n care se nregistreaz o anumit constataresau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri

Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesulverbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propunerisau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a completate ulterior

Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri


12/16810

n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modicare a situatiei existente.

Structura sa este compus din:

prezentarea succint a problemei abordate;

concluzii si propuneri;

semntura.

Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din ociu saula cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient,diverse documentri.

Structura raportului:

1. Introducere:

este obligatorie chiar daca poate structurata intr-o singura fraza

poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere

sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat

2. Scopul raportului:

motivul realizarii raportului

obiectivele raportului

subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga

modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele

3. Continutul raportului: poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie,strategic) sau poate un mixt intre acestea

pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceputcare este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitatesau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformariar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, seintampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putinesugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari

in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decatforma pe care o ia redactarea

nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar

4. Concluziile raportului:

liste de armatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului

nu se vor introduce date sau argumente noi

5. Recomandari:

este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale

se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune


13/16811

recomandarea va insotita de argumentele proprii

se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor implicate in procesul aferent subiectului raportului

Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii.

Structura unui memoriu este urmtoarea: formula de adresare;

numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;

prezentarea si analiza problemei;

solutii preconizate;

semntura;

functia adresantului si organizatia.

Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii uneiorganizatii, ntr-o anumit etap sau justicarea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial,semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialulprezentat este critic, evidentiind diculttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii deremediere.

De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot :

note,

circulare,

propuneri,

decizii,

scrisori, etc.

Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate,precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare. Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile suntridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorareamediului).

Pentru a ecient, comunicarea scris trebuie s e formulata intr-o maniera pozitiv, careine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare.

Documentele scrise este bine sa e ntocmite cu multa grij, respectndu-se catevarecomandari:

redactare ngrijit si estetic;

limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;


14/16812

stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;

evitarea amnuntelor neimportante;

evitarea promisiunilor ce nu pot respectate;

evitarea unor critici nefondate.

Comunicarea verbalFolosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 70-

75% din timpul destinat comunicrii.

O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acestas e convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:

schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,

personalizarea relaiei ef-subaltern,

exibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti),

costuri mai reduse etc.

Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierderede timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepteierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt ltrate de ecare ef ierarhic.

De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o gur serioas, ocial care provoac oimpresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei.

Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutiase desfsoar de la sine. Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc,ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput.

Printre regulile unei comunicri eciente se numr:

orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)

comunicarea trebuie s e bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri)

comunicarea sa e securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupracelorlalti)

concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural

evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)

evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)

constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iatcteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:

- ecare s-si rezerve timp pentru dialog

- s se asigure o atmosfera favorabila

- s e obiectivi


15/16813

- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conictele

- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului

- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia

- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicatiin discutie si de a le accepta dac sunt bune

- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s

argumenteze opiniile sale

Comunicarea nonverbal

const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar : gesturi,mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeazconinutul mesajelor verbale. Poate un mijloc ecient de descifrare a mesajelor pe care le transmiteemitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbalprecum: inexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzelentre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care potavea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:

comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor;

comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur,decoraii).

Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului(expresia feei, a ochilor, poziia zic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul de

folosire a spaiului i mbrcmintea.Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eciente sunt ilustrrile (cnd se

face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, inexiunea vocii).

Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grac al foii,structura i formatul scrierii.

Specialitii consider comunicarea neverbal ca ind subtil i complex, iar gradul ei decontientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal.Prin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a puteacomunica ecient cu subalternii. De fapt, eciena comunicrii depinde de abilitatea managerului dea combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritatesensul mesajului transmis.

Tacerea , departe de a lipsita de comunicare,este incarcata profund de seminicatiicomunicative.

Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceastatacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin,,reducerea la tacere.

Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cupricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideilesau sentimentele care astfel ar ramas ascunse.

Limbajul spatiului. Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si


16/16814

revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il consideradrept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeazaprofound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari conictuale. Fiecare individ tindesa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine ladistanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot exprimate spatial.

In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale sisociale specice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului;

pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau.

In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extremede selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primatedoar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.

Limbajul trupuluiare si el o semnicatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depistadaca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei,persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,dacaexercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nueste o persoana sincera in ceea ce ne comunica.

Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperisi modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentiemodului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambientintelectual, ocupand o functie importanta.

Gesturile, cum ar miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntemasezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privimspre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii alevocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).

Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitemin exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusicomunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.

Elementeale comunicarii non-verbale

Orientarea corpului:1. persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite;

Postura:2. semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutulpersoanei

Gesturile:3. frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsaonestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o partea corpului aceste gesturi sunt descurajate in public

Privirea:4.

privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;

privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;

privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;

evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;


17/16815

miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;

miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.

Zambetul:5.

poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism,jena.

Mimica:6.

gura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;

fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;

sprancene ridicate: mirare, surpriza;

nas incretit: neplacere;

buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.

Postura corpului:7.

tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;

aplecarea corpului:

in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;-

relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;-

Distanta:8.zona intima (0 46 cm);

zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseazape strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi dedistantare, i sigur ca ai patruns in spatiul sau personal;

zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor,relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;

zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul

interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter ocial, formal, ritual.

Gestica:9.

ridicatul din umeri: neintelegere;

gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;

gesturi facute cu palma;

strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cupalma perpendiculara);

frecarea palmelor: asteptari pozitive;

inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.


18/16816

2. Comunicarea Organizaional

Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este unproces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:

coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizareascopului nal al organizatiei

armonizarea: activitate ce are drept scop denirea unui obiectiv comun Pentru cursul de fata am considerat a necesara detalierea ultimului punct al acestei categoriideoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceastaadaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna.

Astfel:

comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelulmanagementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari,instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip decomunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa e ltrat in timp ce este vehiculat de la

un nivel la altul, deoarece ecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitatisau obiective;

comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati selor directi si,succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii,nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru ecienta procesului de comunicare,deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei seinformeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelordin calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajulcircula de la executanti la manageri nu-l scuteste de ltrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazultransmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatireale acesteia, sei intermediari pot incercati de teama ca subordonatii lor ar putea apreciati desuperiori ca ind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedbackla un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-itesta competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecteasupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare;

comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situatela acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor cevizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;

comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica

prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecventcomunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebirede comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unorrelatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

Stiluri de comunicare organizational

Adriana Ritt aminteste o clasicare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta decatre Smythe si colaboratorii sai:

de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E ocomunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta!

informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatiape care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca!


19/16817

consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cusuperiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta!

de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta

intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai facetu asta?

participativ

implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum safacem asta?

Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pecare organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre beneciile programelor de comunicareintern trebuie meionat n primul rand asigurarea ecienei. Stabilirea unui climat de lucru normal,deschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra ecientizrii activitii.

Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a ecrui angajat- care are attinformaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei ncare aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaieisunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt nunele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lormesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindirea imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sei ncearc sau nu s ocontroleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat lavrful piramidei:

(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i

(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a altor feluri

de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de comunicare:(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntreei.

(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel

(5) i ntre niveluri ierarhice diferite

(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informalede comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau de rudenie cu alimembri ai personalului.

(7) Discuiile informale (mica brf) care norete n toate organizaiile este o cale sigur prin careinformaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.

Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiucare este obiectivul organizaiei, cum s lucreze ecient i cum pot participa activ n cadrul organizaieifr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.


20/16818

CAPITOLUL III

1. Blocajele noastre din comunicare

Cu siguranta ecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu sefulnostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari,

dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatianu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple.

In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de oparte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderiide a asculta) si, pe de alta parte, specice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).

In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe celde langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a pseudo-ascultatori din cand in cand.Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importanteinsa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocajeste comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa necomparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate,cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche.Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa m atenti la interlocutor, ne pregatim in minte unraspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori indiscutia respectiva.

Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a aa ceea ce gandestesau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sauprivirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne conrma

asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput,a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja peinterlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.Identicarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactiepersonala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentrupovestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntemobositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insaa de acord cu absolut orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam conictul,este o actiune nesanatoasa pentru ascultare.

Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultamceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifestaopozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternicesau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.In ceea ce priveste problemele de comunicare specice ierarhiei organizationale, in comunicareamanagerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta selor dea nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avandtendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conictualeale rolului de lider, adica cerinta de a indeplini sarcini specice de serviciu si de a oferi in acelasitimp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii.Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a aborda o atitudine protectoare fatade subordonati, precum si lipsa de timp reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare

ecienta cu subordonatii. Alte probleme in comunicare:

Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectaredefectuoasa. Ele pot grupate in trei categorii, ind de fapt problemele legate de:


21/16819

1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasade informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in uxurilecomunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza ocantitate insucienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazultipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.

2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante

pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucrunedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoiede anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiileajung prea tarziu la beneciar, ceea ce are un impact negativ asupra ecientei organizatiei.

3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in generalprea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importantaconsiderabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala,ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilororganizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea ecienta

a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conducela greseli de interpretare.

In loc de concluzie

Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatilepersonale de comunicare sa e puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sapuna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice

Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterareamai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a

culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare. Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de ocomunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toateelementele unei comunicari.

Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele saleesentiale au aratat ca:

55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica

38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam

7% este comunicat prin cuvinte

Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe,prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respectreciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si er.

Intotdeauna trebuie sa ne e clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptatla mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

Cel mai important aspect al unui proces este informaia,iar comunicarea este modalitatea prin care o obinem.


22/16820

MODULUL 2

EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

Cap. I ALGEBRA

1. MULTIMI

Multimea numerelor naturale

= {0, 1, 2, 3, ...}

Multimea numerelor intregi

= {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

Multimea numerelor rationale

Multimea numerelor reale

= (-; +)

2. PROPORTII

Denitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.

Exemplu :

2 4

3 6=

Pentru proportiaa c

b d= , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

-a si d se numesc termeni extremi-b si c se numesc termeni mezi

Proprietatea fundamentala a proportiilor:produsul extremilor = produsul mezilor.

a b c d =

Modalitati de calcul:

x= x= x= x=

3. MEDIA ARITMETICA

Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarullor.


23/16821

Media aritmetica =4

a b c d + + +

4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

Denitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

a b c

x y z = =

Regula de trei simpla:

2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie

6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE

Denitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

Regula de trei simpla:

8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zile X zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile

810 = x14 1530 = 20x

6. PROCENTE

Denitie : P% =

Exemple: 5% =

3,78% =

X% din Y se scrie X%Y

Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5

Cat la suta reprezinta X din Y?

?% Y=X

Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?

?% 20 = 5

?% = 5:20 = 0,25 = 25 %


24/16822

7. UNITATI DE MASURA

7.1.Unitati de Lungime

km

hm

dam

10n m : 10n

dm

cm

mm

unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.

Exemple :

3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

7.2.Unitati de Masa

kg

hg

dag

10n g : 10n

dg

cg

mg

Exemple :4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg1 tona = 1000 kg

7.3.Unitati de suprafata

km2

hm2

dam2

102n m2 : 102n

dm2

cm2

mm2


25/16823

Exemple:1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

7.4.Unitati de volum

km3

hm3

dam3

103n m3 : 103n

dm3

cm3

mm3

Exemple:1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3

1m3 = 1000 litrim = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul

Cap. II GEOMETRIE

1.Geometrie plan

1.1. Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:P=AB+BC+CA

Aria triunghiului=(inaltimea xbaza)/2, adica:Atriunghi=(b x h)/2.In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,A

ABC=(BCxAD)/2

1.2. Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuseale paralelogramului sunt congruente (egale),perimetrul poate calculat astfel P=2(AB + BC).

Aria paralelogramului = baza xinaltimea, adicaAparalelogram=b xh, iar in cazul nostru,

AABCD=DC xAM, pentru caDC=b (baza) si AM=h (inaltime).


26/16824

1.3. Dreptunghiul

Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (notl=BC).Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:P=AB+BC+CD+DAsau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimea xlatimeaAdreptunghi=Lx l. In cazul nostru, AABCD=AB xBC.

1.4. Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturileegale (congruente), sau lungimea egala culatimea.

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:P=AB+BC+CD+DAsau P=4 L, unde Leste laturapatratului (AB=BC=CD=DA=L).Aria patratului=latura xlatura = latura2, adica,A

patrat=L2.

In cazul nostru, AABCD

=AB2.

1.5. Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA.Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica A

trapez=(B + b) xh/2, iar in cazul

nostru

AABCD

=(DC + AB)x AM/2, pentru caDC=B (baza mare)AB=b (baza mica), iarAM=h (inaltimea).

1.6. Cercul

Avem OA- raza (not. r)Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar aria discului):


27/16825

2.Geometrie n spaiu

2.1. Corpuri - Poliedre

2.1.1.Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este

regulat.

Avem: AB - muchia bazei(not. m)VA - muchia laterala(not. l)VO - inaltimea piramidei (not. h)VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)OM - apotema bazei (not. a

b).

Aria laterala = suma ariilor fetelor lateraleAlat=(Pbx ap)/2.

Aria bazeiAb=(Pbx ab)/2, unde Pbeste perimetrul bazei.

Aria totala = aria bazei + aria laterala

VolumulV

pir=(A

bx h)/3.

Tetraedrul poate considerat o piramida care are ca bazaun triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)BC - latime(not. l)AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)

Aria laterala = suma ariilor fetelor lateraleAlat=Pbx h, unde Pbeste perimetrul bazei,

sau

Alat=2(L + l)x hAria bazei

Ab=L xl.Aria totala = aria bazei + aria laterala

VolumulV

paralelipiped=A

bx h

sau Vparalelipiped

=L xl xh.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma,iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, insensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.


28/16826

2.1.3.Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mariAB - Muchia bazei miciOO - Inaltime (not. h)AA - Muchia lateralaOM -Apotema bazei mari (not. a

B)

OM -Apotema bazei mici (not. ab)MM -Apotema trunchiului de piramida (not. at)

Aria laterala = suma ariilor fetelor lateraleA

lat=(P

B+P

b)a

t/2, unde P

beste perimetrul ba-

zei mici, iar PBeste perimetrul bazei mari. Ariilebazelor se calculeaza in functie de natura bazelor(triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulatase mai pot calcula si cu ajutorul formulelor:

Ab=Pbxab.A

B=P

Bxa

B.

Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici +aria laterala

Volumul

Vtrunchi de piramida

=

2.2.Corpuri - Corpuri rotunde

2.2.1.Cilindrul

Avem:

AA- generatoare (not. g)OO- inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, lacilidrul circular drept, avem g=h)AO- raza bazei (not. r)Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria total:

Volumul cilindrului:


29/16827

2.2.2.Conul

Avem:VA- generatoare (not. g)VO- inaltimea conului (not. h)AO- raza bazei (not. r)Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

2.2.3.Trunchiul de con

Avem:AA- generatoare (not. G)OO- inaltimea trunchiului de con (not. I)AO- raza bazei mari(not. R)AO- raza bazei mici(not. r)Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

2.2.4.Sfera

Avem:OA- raz (not. r)Aria sferei:

Volumul sferei:


30/16828

MODULUL 3

IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

Lucrrile care alctuiesc o cldire se pot grupa n mai multe categorii :

Lucrri de fundaii - Lucrri prin care se realizeaz

infrastructura cldiriiLucrri de rou i acoperire - Lucrri prin care serealizeaz suprastructura cldiriiLucrri de nisaj Lucrri prin care se denitiveazaspectul exterior i interior al cldiriiLucrri de instalaii Lucrri prin care se realizeazdotarea construciei cu utiliti

Zugravii i vopsitorii intervin la lucrrile de nisaj . Unele din ele , de exemplu tmplria i

lucrrile de tencuieli interioare nu-i capt aspectul denitiv i nici nu sunt apte pentru folosirea

ndelungat, dect dup vopsirea sau zugrvirea lor.

ROLUL ZUGRVELILOR

Foarte multe din materialele de construcii, sub inuena agenilor mediului ambiant, cu timpuli pierd calitile i pn la urm se distrug. Cele mai inuenabile sunt oelul i lemnul pentruc oelul ruginete i lemnul crap sau putrezete. Aceste fenomene se observ cel mai uorla nvelitori din tabl neagr, sau la tmplriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechide arhitectur au suferit n timp numeroase degradri datorit efectului distructiv ai ageniloratmosferici. Agenii atmosferici care produc degradri sunt : precipitaiile , vntul , soareleprea puternic, zpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua msuri prin care s se nlture sau s

se ntrzie aceste efecte duntoare.n ansamblul lucrrilor construciei zugrvelile i vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multeroluri i anume : de protecie, estetic i igienic.

ROLUL DE PROTECIE1. este un rol de baz prin care se realizeaz un strat protectoral suportului pe care se aplic. Protecia realizat poate anticorosiv, ignifug, hidrofug,sau antiacid.

ROLUL ESTETIC2. este asigurat prin faptul c zugrvirea unei cldiri care poate i chiarnetencuit i d un aspect uniform , care acoper crmida , rosturile sau betonul, iar vopsireaacoper imperfeciunile stratului suport.

ROLUL IGIENIC3. este asigurat prin faptul c faa pojghiei ind neted i continu reine maipuin praful i alte impuriti din aer , deci ntreine suportul ntr-o stare de igien mai bun.

ROLUL VOPSITORIILOR

n ansamblul lucrrilor de nisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume:

Rolul de protecie prin faptul vopsirea poate anticorosiv, hidrofug, ignifug,antiacid

Rolul estetic prin faptul c vopselele sunt opace i acoper imperfeciunile stratului suport,iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplic i pun n valoare anumite

detalii sau pri de construcie.


31/16829

Rolul igienic prin faptul c faapojghiei ind neted i continu, reine mai puin praful ialte impuriti.

LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SIVOPSITORIILOR

- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa e terminate. De asemenea, vor terminatepardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.

- in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executainaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentruprotejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a l feri de umiditate si de murdarire, care poatecompromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi.in cazul pardoselilor cu strat suport din placi brolemnoase poroase bitumate, zugravelile se vorexecuta inainte de montarea stratului suport.

- Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa e montate denitiv; accesoriile metalice la tamplarietrebuie sa e montate corect si buna lor functionare sa e vericata, cu exceptia drucarelor si asildurilor care se vor xa dupa vopsirea tamplariei.

- La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completaa zugravelilor si inainte de nisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire),luanduse masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.

- inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa e completexecutate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri,socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.

IDENTIFICAREA SARCINILOR

Modulul descrie ndeplinirea sarcinilor i planicarea activitilor zilnice, pentru executarealucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii si planicarea n timp a realizrii acestor lucrri.

Identicarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea. Sarcinile, procedurile iinstruciunile referitoare la lucrarea de executat trebuie identicate corect i complet.

Claricarea eventualelor nenelegeri privind sarcinile, procedurile, instruciunile identicate/ primite, apelnd la persoanelor competente.

Identicarea cu responsabilitate a frontului de lucru i obiectivele de realizat.

Sarcinile se refer la:

- pregtirea locului de munc

- executarea lucrrilor propriu-zise

- curarea locului de munc

Frontul de lucru presupune:


32/16830

- echipament de protecie, sigurana la locul de munc

- unelte, scule, dispozitive

- materiale necesare executrii lucrrilor de placare

- ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat

Situaii care pot afecta desfurarea activitii: defeciuni ale instalaiilor

lipsa unor materiale, scule, echipamente

calamitai naturale

accidente de munc

discontinuiti n aprovizionare

echip de lucru incomplet

nerespectarea SSM i PSI

nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice

Persoane competente:

- e ierarhici

- specialiti

PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCCnd se lucreaz cu substane inamabile s se interzic fumatul i amestecul substanelor1.s nu se fac pe foc sau n preajma focului.

Depozitarea materialelor inamabile s se fac n ncperi speciale bine aerisite.2.

n imediata apropiere a locului de munc cu substane inamabile s e puse ae uor3.de citit cu inscripiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu v apropiai cu foc deschis i ,,Nusudai, ,,Nu mpucai cu pistolul pentru boluri.

Muncitorii trebuie instruii zilnic.4.

n cazul lucrului n spaii nchise trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise.5.

Transportul molozului i a resturilor materialelor de zugrvit s se fac cu mijloace speciale6.destinate acestui scop n spaii special amenajate depozitrii acestora.

Materialele rmase neutilizate la locul de munc se vor depozita n magazii speciale n7.vederea utilizrii lor pentru schimburile urmtoare.

Nu se vor deversa pe pmnt, n fntni sau n ape de suprafa deeurile i molozul8.rezultat n urma lucrrilor de vopsitorii.

Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de vopsitorii vor transportate cu9.mijloace speciale n spaii destinate acestui scop

Sculele i dispozitivele ce nu se mai folosesc datorit deteriorrii lor vor ransportate i10.depozitate n spaiile destinate deeurilor pe categorii


33/16831

Tipurile de structuri organizatorice

STRUCTURA IERARHICA.

este adoptat de ntreprinderile micia)

ecare persoan este subordonat unui singur efb)

numr redus de compartimente operaionale n care se desfoar principalele activiti,c)

STRUCTURA FUNCIONALB.

conductorii pot specializai pe domenii ,beneciind de asistena compartimentelora)funcionale,

executanii primesc decizii i nu rspund dect n raport cu eful ierarhicb)

C. STRUCTURA IERARHIC- FUNCIONAL

alctuit din compartimente funcionale i operaionalea.

executanii primesc ordine i rspund att fa de ei ierarhici, ct i fa de eib.compartimentelor funcionale, ind dublu subordonai

Productivitatea muncii maxim

Executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii dup metoda n lan este cea maicorespunztoare naturii lucrrilor i realizrii unor termene mai reduse.

Formaia minim de lucrucare st la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are unsingur muncitor. Aceast formaie poate folosit numai la lucrri de mic importan i de un volumredus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minim este alctuit din doi muncitori:unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar cellalt alimenteaz cu compoziie, prepar compoziia.

Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe n funcie de frontul de lucru disponibil ia metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv.

Locul de munc trebuie nzestrat i aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asiguracontinuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor i utilajelor lalocul de munc trebuie fcut astfel nct s nu e stnjenit circulaia i micrile muncitorilor i sse evite deplasrile inutile sau prea lungi.

Aezarea muncitorului fa de frontul de lucru trebuie s asigure acestuia un cmp vizualcorespunztor, o poziie comod care s-i confere libertate de micare, cmpul vizual trebuie sprind pereii ncperii n care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic i coloristic calitatea

muncii.


34/16832

PL ANIFICAREA ACTIVITAILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNC

Planicarea unei activitati curente.

Identicarea corecta i realista a timpului necesar pentru realizarea lucrrii. Stabilirea etapelor de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i detimpul alocat. Planicarea succesiunii fazelor, n conformitate cu cerinele procedurii de lucru i de

eventualele situaii cere pot interveni. accidente de munc discontinuiti n aprovizionare echip de lucru incomplet nerespectarea SSM i PSI nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice Pentru programarea activitilor specice locului de munc, este necesar cunoatereaurmtoarelor elemente:

desenul de execuie;a)volumul produciei;b)semifabricatul folosit;c)utilajul de care se dispune;d)calicarea personalului muncitor;e)

Desenul de execuie trebuie s cuprind toate datele i indicaiile necesare executriia)corecte a lucrarii.

Volumul produciei reprezint cantitatea de lucrari ce trebuie realizate ntr-un interval deb)timp i este unul dintre factorii principali care determin procesul tehnologic.

Forma i dimensiunile elementelor determin tehnologia de execuie.c)

n cadrul analizrii unei tehnologii, trebuie s se in seama de posibilitile reale de lucrud)ale utilajului existent.

Calicarea personalului muncitor trebuie cunoscut i utilizat raional.e)

Categoria de ncadrare a lucrrii se va stabili n concordan strict cu complexitatea lucrrilorce trebuie efectuate de ecare muncitor la locul de munc. Fiecare operaie va repartizatmuncitorului care are calicarea corespunztoare lucrrii respective.

Concluzie,

Pentru identicarea sarcinilor si planicarii activitatilor trebuiesc stiute urmatoarele:

- sarcinile de realizatidenticarea sarcinilor i obiectivelor de realizatevaluarea n mod realist a complexitatii sarcinilor i termenele de nalizare

- etapele ecrei lucrrintocmirea programului de activiti (stabilirea etapelor, alocarea resurselor, corelarea netape, identicarea prioritarilor)

- normele de timp corespunztoare diferitelor tipuri de lucrrincadrarea n normele de timp pentru realizarea sarcinilor de lucrumobilitatea i exibilitatea la adaptarea programului n cazul unor situaii neprevzute fr a afectat termenul de nalizare a lucrrii.


35/16833

MODULUL 4APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE

I DE CONTROL AL CALITII

1. Noiuni de calitate

Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz

ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor,

indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime.

Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adicaccentul se pune pe vericarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare

sunt sortate i ndeprtate.

Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare

pentru conducerea acestei caliti.

Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a

devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce

mai puternic.

Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s

se ia n considerare toate prile interesate.

Cele mai importante grupe de pri interesate sunt:clienii;

angajaii;

furnizorii/partenerii;

proprietari/acionarii;

societatea;

1.1. Conceptul de asigurare al calitii

ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete

n mod sistematic s se asigure corectitudinea i ecacitatea.

Aceste activitati preventive sunt:

Planicare-

Organizare-

Coordonare-

Antrenare-

Tinere sub control-


36/16834

Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.

1.2. Conceptul de control al calitii

Supravegherea calitiireprezint monitorizarea i vericarea continu a strii unei entiti,n scopul asigurrii c cerinele specicate sunt satisfcute.

Evaluarea calitiireprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n cemsur o entitate este capabil s satisfac cerinele specicate.

Inspecia calitiireprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc unasau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specicate, n

scopul determinrii conformitii acestor caracteristici

Vericarea calitii reprezint conrmarea conformitii cu cerinele specicate, prinexaminarea i aducerea de probe tangibile.

Frecvenele vericrilorsunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini dinproiect.

n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o vericare vizual sau ncercare

efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor

depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea

luat dect pe baza acordului scris dat de beneciar i proiectant.

1.3. Documentele calitatii specice locului de munc

DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate

Pentru lucrrile de nisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele

specice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul

ASIGURAREA

CALIT II

REALIZAREA UNOR

OBIECTIVE EXTERNE

REALIZAREA UNOR

OBIECTIVE INTERNE

Reprezint activitiledesfurate, n scopul de a

da ncredere clienilor csistemul calitii furnizoruluipermite obinerea calitiicerute

Reprezint activitiledesfurate pentru a da

ncredere conducerii firmeic va fi obinut calitateacerut


37/16835

executant constau n:

tabelele de nisaje din proiect;

planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite;

extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de nisaje;

normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;

procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat alorganizaiei;

instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse

n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor;

Instruciuni de lucru Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de

lucru/ utilaj etc.

Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecvenactiviti i procese.

Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar

afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.

Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce

nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare

pentru a-i executa corect sarcinile.

Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s e n ordinea

operaiilor, si s reecte cerinele i activitile relevante.

Formulare

Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz

conformitatea cu cerinele SMC.

Formularele trebuie s conin :titlul,1.

numrul de identicare,2.

revizia i data reviziei.3.

Formularele trebuie s e menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile

documentate i / sau la instruciunile de lucru.

Specicaii tehnice/ desene Specicaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.

Specicaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin

nu le detaliaz.


38/16836

Caiet de sarcini poate considerat o specicaie.

Desenele tehnice sunt documente ale produsului.

Desenele clienilor fac parte din documentaia extern.

Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern.

Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i poate

demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere n mod

explicit, de exemplu:harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;

specicaii;

instruciuni de lucru i/ sau de testare;

documente coninnd comunicri interne;

programe de producie;

lista furnizorilor aprobai;

planuri de testare i inspecie;

planuri ale calitii.

Proceduri documentate

Deniia termenului procedura este mod specicat de desfurare a unei activiti sau a

unui proces.

n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.

Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care denesc cum se realizeaz o anume

activitate.

Structura unei proceduri poate exprimat:

- n text,

- diagrame ux,

- tabele,

- combinaie a acestora.

Coninutul proceduriiva descrie activitile.

Nivelul de detaliupoate varia n functie de:

- complexitatea activitatii,

- metodele utilizate,

- nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea

respectiva.

Procedurile descriu n generalactivitile, care traverseaz

mai multe funcii.

Instruciunile de lucru se refermai curnd la activiti n cadrul

unei singure funcii.


39/16837

1.4. Standarde de calitate.

C3 76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii;

C4 77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor

C56 85 Normativ pentru vericarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii

aferente construciilor;

Se ntocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO 9001 :2000:controlul documentelor, controlul nregistrrilor, auditul intern,controlul produsului neconform,aciuni

corective, aciuni preventive

n cadrul unei organizaii care se aliniaz la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot elabora

proceduri pentru ecare capitol i subcapitol din standard

2. Condiii de calitate a lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete

-Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verica urmatoarele:

a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile

ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;

b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa precum si a celor in calcio vechio;

- ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si

cojiri, re de par sau urme de la pensula sau bidinele;

- urmele de bidinea sunt admise numai daca sint vizibile pana la o distanta de cel mult 1m de la

suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general,chiar la distante mai mici de 1m;

- pe suprafetele nisate prin stropire trebuie ca stropii sa e repartizati uniform, exceptand cazul

cand prin conditiile speciale ale lucrarii sa prescris o repartizare neuniforma;

c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau panza de sac;

- nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului;

- in cazul executiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura fasii vecine, dar

pe o latime de cel mult 1 mm.

- Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete.

O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.

- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se verica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime

adecvata. Ele trebuie sa e fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta

cu mai mult de 2 mm.

Zugrvelile, vopsitoriile i tapetele ind lucrri care rmn vizibile, calitatea lor din punct de

vedere al aspectului poate vericat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect. Vericarea

calitii zugrvelilor i tapetelor se face numai dup uscarea complet.

Este interzis a se ncepe executatea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii,

nainte ca suportul s fost vericat cu atenie de eful punctului de lucru privind ndeplinirea


40/16838

condiiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezisten).

Vericri prealabile

nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se

verica dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare,

steain, izolaii terase) sau a cror execuie ulterioar ar putea s le deterioreze ( conducte pentru

instalaii ngropate, tmplrii etc.) precum i c au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,console, supori pentru obiectele sanitare sau elemente de nclzire colare, cornize etc.).

Toate materialele pot introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a vericat de eful

punctului de lucru c sunt livrate cu declaraii/certicate de conformitate care s conrme c sunt

corespunztoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut i nu au termenul de

valabilitate depit.

Vericri pe parcursul lucrrilor

Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar s se verice respectarea tehnologiei de

execuie, prevzut n prescripiile tehnuice i ele de utilizare date de furnizor, utilizarea reetelor

i compoziiei amestecurilor indicate n aceleai prescripii tehnice.

La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmri respectarea timpilor de uscare

ntre straturi i intreprinderea msurilor de protecie impotriva uscrii brute, splrii prin ploaie i

impuricrii cu praf sau vapori de substane chimice.

n perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura i temperaturile critice pentru depozitare,

preparare, aplicare i uscare prevazute n normativul C 16 84.

Vericri pe faze de lucrri

Zugrveli

Prin examinare vizual se veric urmtoarele:

Corespondena zugrvelilor cu prevederile priectului i cu dispoziiile ulterioare;a)

Aspectul suprafeelor zugrvite care trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinteb)

pete, scurgeri, stropi, bici, cojiri, re de pr sau urme de pensul sau bidinea; nu se admit

corecturi sau returi locale care distorsoneaz cu tonul general; pe suprafeele stropite stropiis e repartizai uniform;

Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu role;c)

Aderena zugrvelilor se veric prin frecare uoar cu palma pe perete . O zugrveal

aparent nu trebuie s se ia pe palm.

Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verica cu ochiul i cu un dreptar de lungime

adecvat. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt

cu mai mult de 2 mm.

Vopsitorii

nainte de nceperea vericrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile

n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula de rezisten, fapt ce se constat prin


41/16839

ciocnirea uoar a vopselei cu degetul n mai multe puncte.

Prin examinare vizual se veric aspetul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele:

a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat

suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, conform monstrelor stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie s e aplicat pn perfect curat, adic s nu prezinte straturi

strvezii i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de pelicul, crpturi, aglomerri depigmeni neregulariti generate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul sau

urme de vopsea insucient frecat nainte de aplicare.

b) La vositoriile executate pe tmplrie se va verica vizual buna acoperire cu pelicul de

vopsea a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil iar accesoriilemetalice

vizibile (ilduri, drucre, cremoane, oliere etc.) s nu e ptate de vopsea;

c) Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite, sau care

urmeaz s e vopsite;

d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea,lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face vericri naintea aplicrii primului strat de vopsea;

e) Se va examina vizual dac evle, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele,

etc. sunt vopsite n culorile prescrise i vopseaua are culoare uniform, fr pete, urme de pensul,

crpturi sau alte defecte. Cu aceeai atenie se veric dac pregtirea suprafeelor laterale i

spatele aestor piese sunt vopsite , cu respectarea condiiilor de mai sus.

f) Bordurile, frizurile i liniatura trebuie s e de aceeai lime pe toat lungimea, s nu

prezinte curburi sau frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile s nu e vizibile de la distan mai

mare de 1 m.

g) Separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe un acelai perete, precum i cele dintre zugrveala

pereilor i tavanelor trebuie s e distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Vericarea rectilinitii

liniilor de separaie se face cu un dreptar ct mai lung. La aceast vericare trebuie ca pe un ntreg

perete s nu existe mai mult de dou devieri izoalte i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai

mult de 2 mm.

Calitatea vopsitoriilor executate pe alte piese metalice (balustrzi, grilaje etc.) se va verica

n acelai mod ca la vopsitoriile executate la tmplrie.

Tapete

Vericarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile de la

aplicare, temperatura aerului din camer a fost de minim 180C, iar umiditatea relativ a aerului de

50 60%.

Temperatura i umiditatea vor msurate cu termometre i umidiometrede ctre laboratorul

de antier.

Se va controla dac s-a respectat tehnologia de execuie privind pregtirea i amorsarea suprafeelor

i aplicarea hrtiei de ziar peste care se xeaz tapetul.

Tapetele aplicate trebuie s e identice cu modelele indicate prin proiect sau cu monstrele convenite


42/16840

cu beneciarul. Toate fiile trebuie s aib aceeai culoare, nuan i model.

Lipirea tapetelor trebuie s e realizat uniform pe ntreaga suprafa a ecrei fii, fr s existe

poriuni neaderente, umturi, cute sau neregulariti cauzate de pregtirea necorespuntoare a

stratului suport.

Fiile de tapet trebuie s e dispuse vertical, vericarea fcndu-se cu rul cu plumb i neadmindu-

se nici o abatere de la verticalitate.

La suprapunerea fiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fiei de deasupra s

e orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiie

nu este aplicat la pereii paraleli cu cei pe care se a ferestre dar trebuie ca pe tot peretele

suprapunerea s se fac n acelai sens.

La suprapunerea de fii desenul clor dou fii trebuie potrivit exact. n puncte izolate se admite o

nepotrivire de maximul 1 mm.

La lipirea cap la cap fiile trebuie s e perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat

observat dect pn la cel mult 2 m distan.La muchiile intrnde sau ieinde ale ncperilor rosturile verticale dintre fii trebuie realizate la 10

- 15 cm de la muchia respectiv.

Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau

exfolieri pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.

3. Condiii de calitate a lucrrilor de ipsosrii

La recepia calitativ a lucrrilor de ipsosrii se veric:

corespondena ntre prevederile proiectului i modul de prelucrare sau decorare a suprafeei;-aspectul suprafeelor gletuite i ornamentelor, care trebuie s e uniform pe toat suprafaa;-

abaterile de la planeitate, orizontalitate i verticalitate a tencuielilor gletuite i a muchiilor;-

grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie s depeasc 2 cm, i numai n poriuni mici i-

izolate se admit grosimi pn la 2,5 cm;

3.1. Aspectul suprafeelor.

Suprafeele gletuite precum i cele ale prolurilor i pieselor decorative nu trebuie s prezinte

umturi, tirbituri, lovituri, lipsuri, asperiti i zgrieturi. Vericarea se face vizual i prin plimbareapalmei pe suprafaa ipsosriei.

Muchiile la coluri, palei, glafuri, la ui i ferestre trebuire s e vii sau rotunjite, conform

prevederilor proiectului.

3.2. Planeitatea suprafeelor.

Suprafeele gletuite, la vericarea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat n orice direcie nu

trebuie s prezinte mai mult de dou neregulariti cu adncimea sau nlimea de 2 mm.

3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite.Abaterile fa de vertical ale tencuielilor gletuite se veric cu rul cu plumb. Acestea nu

trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat nlimea pereilor , pn la 3,5 m i 3 mm

la cele mai nalte.


43/16841

3.4. Orizontalitatea tencuielilor gletuite ale tavanelor.

Abaterile fa de orizontal ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se veric cu ajutorul unui

dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maximum 5 mm ntr-o

ncpere sau pe cmpul dintre grinzi.

3.5. Orizontalitatea i verticalitatea diverselor elemente.Abaterile fa de vertical sau orizontal ale unor elemente ca: intrnduri, ieinduri, glafuri,muchii, ornamente, coloane, etc. se veric cu rul cu plumb i, respectiv, al unui dreptar i al

nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat inlimea sau

lungimea elementului.

3.6. Curbura suprafetelor curbe.

Abaterile fa de curbura proiectata a suprafetelor curbe, tencuite si gletuite, nu trebuie sa

depaeasc 3 mm.

Deciente Remedierea defectelor se face cu promptitudine i sim de rspundere.

Calitatea remedierilor este vericat atent i cu profesionalism

Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete

Tulburarea Formarea de coji Sedimentarea materiilor solide n dispersie Gelicarea

Spargerea emulsiei Rezisten la ntindere cu pensula a compoziiei Urme de pensul care se

menin i dup uscarea stratului de compoziie. Adeziune slab Scurgeri i perdele Coaj de

portocal Pelicul aspr la pipit. Bici i bule de aer, Uscare ntrziat a peliculei. Putere slab

de acoperire. Pierderea luciului. Aderen slab. Rezisten insucient a peliculei. Aspect grunos.

Apariia porilor. Crpturi. Exfolieri. Apariia ruginii.

Defectele lucrrilor de ipsosrie

Cocovire. Fisuri. Crpturi. Pete de rugina.mpucturi pe suprafeele tencuite Suprafee

degradate i fr rezisten. Desprinderea tencuielii de pe suport. Zgrieturi, denivelri, asperiti

ale suprafeelor. Linii tremurate sau neregulate.

INTRETINERE

- Zugravelile cu lapte de var si huma, calciovechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretinprin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu re de par sau sintetice.

- Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supralejele nisate cu calcio vechio

patinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se

spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti,

dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este

necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata anelata.

Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.

- Suprafetele nisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea denitiva in relief se pot spala cu o carpa

muiata in apa si stoarsa.

Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30 zile

de la realizarea lor.


44/16842

MODULUL 5

IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DEZUGRVELI, IPSOSRII, TAPETRII I VOPSITORII

Modulul face referire la identicarea i alegerea materialelor adecvate, de bun calitate

i n cantiti suciente folosite la realizarea lucrrilor de nisaje, asigur succesul n realizareaunei zugrveli, tapetri sau vopsitorii, la nivelul cerinelor proiectului de execuie sau dorinei

beneciarului.

Identicarea materialelor folosite la lucrrile de zugrveli, ipsosrii tapetri i vopsitorii

Alegerea i folosirea corect a a materialelor, n baza caracteristicilor acestora.

Materialele se refer la materialele specice ecrei operaii executate de zugravul- tapetar,

ipsosar i anume: ipsos, ciment, var, tapet i vopsele lavabile, vopsele n ulei, tapet, pentru executare

propriu-zis a lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii.

Identicarea materialelor care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Sunt necesare cunotine despre materialele de construcii utilizate i cunotine despre

respectarea reglementrilor interne, privind aprovizionarea i gestionarea materialelor.

In timpul executiei trebuie avut in vedere:

- identicarea corect a materialelor adecvate i de bun calitate

- stabilirea necesarului pentru executarea nisajului

- modul de aprovizionare i depozitare a materialelor etc

MATERIALE DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE ZUGRVELI

CLASIFICAREA LUCRARILOR DE COLORARE

La executarea lucrarilor de colorare se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologia

executarii lucrarilor de colorare este necesara clasicarea lor dupa functiunile ndeplinite n alcatuirea

compozitiilor de lucru. 1. LIANTI

2. PIGMENTI

3. DILUANTI SI SOLVENTI

4. MATERIALE AJUTATOARE

LIANTII

Lia

curs instruire zugrav, vopsitor rigipsar

Documents