meseria zugrav

168
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!”

Upload: ovidius1ru1616

Post on 03-Jan-2016

440 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

zugrav

TRANSCRIPT

  • Proiect cofinanat din Fondul Social European prinProgramul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

  • 1SUPORT CURSZugrav - Ipsosar - Vopsitor - Tapetar

    Iai, 2011

  • 2

  • 3CUPRINS

    1. Modulul I - COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

    2. Modulul II - EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

    3. Modulul III IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

    4. Modulul IV APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL AL CALITATII

    5. Modulul V IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZA, FOLOSITE LA LUCRARILE DE ZUGRAVELI IPSOSARII, TAPETARI SI VOPSITORII

    6. Modulul VI UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR SI DISPOZITIVELOR SIMPLE, MANUALE SI MECANIZATE

    7. Modulul VII - RESPECTAREA NTSM SI PSI

    8. Modulul VIII - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII SIMPLE

    9. Modulul IX - PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARA

    10. Modulul X - PREPARAREA SOLUTIILOR SIMPLE DE LUCRU

    11. Modulul XI - APLICAREA SI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A ZUGRAVELILOR SPECIALE

    12. Modulul XII - EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARA SI A ZUGRAVELILOR SPECIALE

    13. Modulul XIII - EXECUTAREA LUCRARILOR COMPLETE DE ZUGRAVELI DE CALITATE SUPERIOARA SI VOPSITORII OBISNUITE IN ULEI

    14. Modulul XIV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE TAPETARI

    15. Modului XV - EFECTUAREA LUCRARILOR DE IPSOSARII

    16. Aplicaii

    17. Glosar de termeni

    pag. 4

    pag. 20

    pag. 28

    pag. 33

    pag. 42

    pag. 48

    pag. 59

    pag. 73

    pag. 86

    pag. 92

    pag. 96

    pag. 105

    pag. 117

    pag. 125

    pag. 135

    pag. 150

    pag. 163

  • 4MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNC

    CAPITOLUL I

    1. Ce este comunicarea?

    Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de specialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere.

    Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care sunt schimbate informaii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emitori i receptori.

    Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare. Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi

    2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat mai complet.

    Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

    RASPUNS (FEED-BACK)

    Ceva exprimat (spus) nu nseamna neaparat deja ceva auzit. Auzit nunseamna neaparat deja ceva nteles. Inteles nu nseamna neaparat deja cevacu care sa fi de acord. A fi de acord nu nseamna deja ceva ce se va aplica.Aplicat nu nseamna nici pe departe mentinut.

  • 5 Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elemente caracteristice:

    existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;

    capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);

    existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.

    existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

    existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii

    se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna

    altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

    este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.

    n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai.

    Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal.

    Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva elemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)

    si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;

    capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit

    cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);

    existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul

    are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.

    existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

    existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care

    emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii

    se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este

    foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

    este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care

    intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj. oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea interpersonal 3. Ascultarea activa

    Informarea - tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare); - se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusiv receptorului; Informarea functioneaza intr-un singur sens, de la emitent catre receptor.

    Comunicarea - se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea comportamentului celuilalt; - vizeaza un sistem de relatii interactive; - consta in relationarea interpersonala. Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.

  • 6 3. Ascultarea activ

    Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA.

    De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.

    NU UITATI!: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un punct castigat ci unul pierdut.

    1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul

    2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate

    spune mai multe decat mesajul in sine.

    3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.

    4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si gesturi).

    5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori

    mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse.

    6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect

    7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog

    8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria

    vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta.

    9. Puneti intrebari directe si deschise.

    10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.

    11. Nu va prefaceti ca ascultati

    12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.

    13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.

    14. Nu trageti concluzii pripite.

  • 7

    Care sunt calitile unui bun asculttor?

    Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.

    Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta de a primi mesajele sale.

    Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care comunici.

    Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau agresivitate.

    Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca, care este asociata cu o buna toleranta la frustrare.

    Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si emotionala.

    Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si persoana.

    Obstacole pentru o buna ascultare:

    mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din !cauza copacilor nu se observa padurea);

    lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului. !Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc;

    stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;!critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni !au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu merita sa le asculti;

    evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala pentru a nu !asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

    evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care !nu ii privesc direct;

    gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte !pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii interlocutorului;

    presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt ascultatorii buni !sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare masura.

  • 8CAPITOLUL II

    1.Mijloacele de comunicare (prin ce comunicm?)

    Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura: scris, verbal sau nonverbal.

    Comunicarea scris Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de urmarit:

    1. Evidentierea clara a obiectivelor a. Care este scopul unui document

    b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere

    c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire birocratica.

    2. Receptorul mesajului a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest mesaj?

    b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.

    c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?

    d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?

    e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).

    3. Mesajul in sine a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.

    b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest mesaj?

    c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un

  • 9document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.

    d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?

    Consideraii generale asupra redactrii unui document

    1. Stabiliti in scris obiectivele documentului 2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului

    3. Ordonati ideile in functie de obiective

    4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti in vedere

    5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa compacta si reprezinta personalitati distincte.

    6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.

    Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.

    7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii sale si nu va suporta critici legate de forma.

    Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu obiectivele mesajului.

    n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se concretizeaz n documente precum:

    Procesul verbal reprezint un document oficial n care se nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt discutiile si hotrrile unei anumite adunri

    Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri, asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior

    Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri

  • 10

    n legatur cu o anumit problem, precum si propuneri de modificare a situatiei existente.

    Structura sa este compus din:

    prezentarea succint a problemei abordate;

    concluzii si propuneri;

    semntura.

    Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup). Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.

    Structura raportului: 1. Introducere:

    este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza

    poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat

    2. Scopul raportului:

    motivul realizarii raportului

    obiectivele raportului

    subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga

    modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt argumentele

    3. Continutul raportului:

    poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea

    pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putine sugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari

    in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea

    nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar

    4. Concluziile raportului:

    liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul cuprinsului

    nu se vor introduce date sau argumente noi

    5. Recomandari:

    este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale

    se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune

  • 11

    recomandarea va fi insotita de argumentele proprii

    se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului

    Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme, a unei situatii.

    Structura unui memoriu este urmtoarea:

    formula de adresare;

    numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;

    prezentarea si analiza problemei;

    solutii preconizate;

    semntura;

    functia adresantului si organizatia.

    Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

    De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:

    note,

    circulare,

    propuneri,

    decizii,

    scrisori, etc.

    Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare. Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte (arhivare, deteriorarea mediului). Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod de organizare. Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva recomandari:

    redactare ngrijit si estetic;

    limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;

  • 12

    stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;

    evitarea amnuntelor neimportante;

    evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;

    evitarea unor critici nefondate.

    Comunicarea verbal Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.

    O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

    Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:

    schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,

    personalizarea relaiei ef-subaltern,

    flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei colectiviti),

    costuri mai reduse etc.

    Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor, deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic.

    De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici cu ei. Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos nct discutia se desfsoar de la sine. Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme nc de la nceput.

    Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:

    orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)

    comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de ntrebri)

    comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui asupra celorlalti)

    concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural

    evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)

    evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)

    constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

    Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:

    - fiecare s-si rezerve timp pentru dialog

    - s se asigure o atmosfera favorabila

    - s fie obiectivi

  • 13

    - s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele

    - s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului

    - s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia

    - sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune

    - crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s argumenteze opiniile sale

    Comunicarea nonverbal const n transmiterea mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt ,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.) apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:

    comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin intermediul simurilor;

    comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

    comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor (titulatur, decoraii).

    Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor), decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea.

    Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective (stri emoionale, inflexiunea vocii).

    Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii.

    Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38% prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis.

    Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund de seminificatii comunicative.

    Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere.

    Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse.

    Limbajul spatiului. Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si

  • 14

    revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau ,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.

    In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau.

    In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.

    Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera in ceea ce ne comunica.

    Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta.

    Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntem asezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii ale vocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).

    Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.

    Elemente ale comunicarii non-verbale

    Orientarea corpului: 1. persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii evite;

    Postura: 2. semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutul persoanei

    Gesturile: 3. frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt descurajate in public

    Privirea:4.

    privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;

    privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;

    privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;

    evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;

  • 15

    miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;

    miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.

    Zambetul:5.

    poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie, promisiune, cinism, jena.

    Mimica:6.

    figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;

    fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;

    sprancene ridicate: mirare, surpriza;

    nas incretit: neplacere;

    buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.

    Postura corpului:7.

    tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;

    aplecarea corpului:

    in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;-

    relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;-

    Distanta:8.

    zona intima (0 46 cm);

    zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau personal;

    zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;

    zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual.

    Gestica:9.

    ridicatul din umeri: neintelegere;

    gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;

    gesturi facute cu palma;

    strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cu palma perpendiculara);

    frecarea palmelor: asteptari pozitive;

    inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.

  • 16

    2. Comunicarea Organizaional

    Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:

    coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizareascopului final al organizatiei

    armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun

    Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna.

    Astfel:

    comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul, deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau obiective;

    comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare;

    comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;

    comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

    Stiluri de comunicare organizational

    Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai:

    de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat, desfasurata sub motto-ul Fa asta!

    informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru ca!

  • 17

    consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta Sa discutam cum se face asta!

    de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta

    intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul Cum ai face tu asta?

    participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii Cum sa facem asta?

    Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii.

    Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajat- care are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

    Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu managementul situat la vrful piramidei:

    (1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i

    (2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are propriul su sistem de comunicare:

    (3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie comunic ntre ei.

    (4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel

    (5) i ntre niveluri ierarhice diferite

    (6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie de prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului.

    (7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o cale sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.

    Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria, ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.

  • 18

    CAPITOLUL III

    1. Blocajele noastre din comunicare

    Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple.

    In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).

    In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche. Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva.

    Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

    Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare. Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insa a fi de acord cu absolut orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam conflictul, este o actiune nesanatoasa pentru ascultare.

    Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj. In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica cerinta de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii. Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a aborda o atitudine protectoare fata de subordonati, precum si lipsa de timp reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare eficienta cu subordonatii.

    Alte probleme in comunicare: Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele legate de:

  • 19

    1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.

    2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei.

    3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilor pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de interpretare.

    In loc de concluzie Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice

    Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare.

    Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari.

    Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale esentiale au aratat ca:

    55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica

    38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam

    7% este comunicat prin cuvinte

    Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fler.

    Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

    Cel mai important aspect al unui proces este informaia, iar comunicarea este modalitatea prin care o obinem.

  • 20

    MODULUL 2

    EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

    Cap. I ALGEBRA

    1. MULTIMI

    Multimea numerelor naturale

    = {0, 1, 2, 3, ...}

    Multimea numerelor intregi

    = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

    Multimea numerelor rationale

    Multimea numerelor reale

    = (-; +)

    2. PROPORTII

    Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.

    Exemplu :

    2 43 6=

    Pentru proportia a cb d= , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

    -a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor.

    a b c d =

    Modalitati de calcul:

    x= x= x= x=

    3. MEDIA ARITMETICA

    Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul lor.

  • 21

    Media aritmetica = 4

    a b c d+ + +

    4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE Definitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

    a b cx y z

    = =

    Regula de trei simpla:

    2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie

    6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

    5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE

    Definitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

    Regula de trei simpla:

    8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zile

    X zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile

    810 = x14 1530 = 20x

    6. PROCENTE

    Definitie : P% =

    Exemple: 5% =

    3,78% =

    X% din Y se scrie X%Y

    Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5

    Cat la suta reprezinta X din Y?

    ?% Y=X

    Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?

    ?% 20 = 5

    ?% = 5:20 = 0,25 = 25 %

  • 22

    7. UNITATI DE MASURA

    7.1.Unitati de Lungime

    km

    hm

    dam

    10n m : 10n

    dm

    cm

    mm

    unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.

    Exemple :3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

    7.2.Unitati de Masa

    kg

    hg

    dag

    10n g : 10n

    dg

    cg

    mg

    Exemple :4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg1 tona = 1000 kg

    7.3.Unitati de suprafata

    km2

    hm2

    dam2

    102n m2 : 102n

    dm2

    cm2

    mm2

  • 23

    Exemple:1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

    7.4.Unitati de volum

    km3

    hm3

    dam3

    103n m3 : 103n

    dm3

    cm3

    mm3

    Exemple:1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3

    1m3 = 1000 litrim = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul

    Cap. II GEOMETRIE

    1.Geometrie plan

    1.1. Triunghiul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

    1.2. Paralelogramul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC). Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

  • 24

    1.3. Dreptunghiul

    Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l) Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

    1.4. Patratul

    Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

    1.5. Trapezul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Aria trapezului = (baza mare + baza mica)x inaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

    1.6. Cercul

    Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

  • 25

    2.Geometrie n spaiu

    2.1. Corpuri - Poliedre

    2.1.1.PiramidaVom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala

    Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

    2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala

    Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h.

    Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.

  • 26

    2.1.3.Trunchiul de piramida Avem: AB - Muchia bazei mari AB - Muchia bazei mici OO - Inaltime (not. h) AA - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) OM - Apotema bazei mici (not. ab) MM - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul ba-zei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

    Volumul

    Vtrunchi de piramida=

    2.2.Corpuri - Corpuri rotunde

    2.2.1.Cilindrul Avem: AA - generatoare (not. g) OO - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala:

    Aria total: Volumul cilindrului:

  • 27

    2.2.2.Conul Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala:

    Aria totala:

    Volumul conului:

    2.2.3.Trunchiul de con Avem: AA - generatoare (not. G) OO - inaltimea trunchiului de con (not. I) AO - raza bazei mari(not. R) AO - raza bazei mici(not. r) Aria laterala:

    Aria totala:

    Volumul:

    2.2.4.Sfera

    Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei:

    Volumul sferei:

  • 28

    MODULUL 3 IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII

    Lucrrile care alctuiesc o cldire se pot grupa n mai multe categorii :

    Lucrri de fundaii - Lucrri prin care se realizeaz infrastructura cldiriiLucrri de rou i acoperire - Lucrri prin care se realizeaz suprastructura cldirii Lucrri de finisaj Lucrri prin care se definitiveaz aspectul exterior i interior al cldiriiLucrri de instalaii Lucrri prin care se realizeaz dotarea construciei cu utiliti

    Zugravii i vopsitorii intervin la lucrrile de finisaj . Unele din ele , de exemplu tmplria i lucrrile de tencuieli interioare nu-i capt aspectul definitiv i nici nu sunt apte pentru folosirea ndelungat, dect dup vopsirea sau zugrvirea lor.

    ROLUL ZUGRVELILOR

    Foarte multe din materialele de construcii, sub influena agenilor mediului ambiant, cu timpul i pierd calitile i pn la urm se distrug. Cele mai influenabile sunt oelul i lemnul pentru c oelul ruginete i lemnul crap sau putrezete. Aceste fenomene se observ cel mai uor la nvelitori din tabl neagr, sau la tmplriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi de arhitectur au suferit n timp numeroase degradri datorit efectului distructiv ai agenilor atmosferici. Agenii atmosferici care produc degradri sunt : precipitaiile , vntul , soarele prea puternic, zpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua msuri prin care s se nlture sau s se ntrzie aceste efecte duntoare.

    n ansamblul lucrrilor construciei zugrvelile i vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume : de protecie, estetic i igienic.

    ROLUL DE PROTECIE 1. este un rol de baz prin care se realizeaz un strat protector al suportului pe care se aplic. Protecia realizat poate fi anticorosiv, ignifug, hidrofug, sau antiacid.

    ROLUL ESTETIC 2. este asigurat prin faptul c zugrvirea unei cldiri care poate fi i chiar netencuit i d un aspect uniform , care acoper crmida , rosturile sau betonul, iar vopsirea acoper imperfeciunile stratului suport.

    ROLUL IGIENIC 3. este asigurat prin faptul c faa pojghiei fiind neted i continu reine mai puin praful i alte impuriti din aer , deci ntreine suportul ntr-o stare de igien mai bun.

    ROLUL VOPSITORIILORn ansamblul lucrrilor de finisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri i anume:

    Rolul de protecie prin faptul vopsirea poate fi anticorosiv, hidrofug, ignifug, antiacid

    Rolul estetic prin faptul c vopselele sunt opace i acoper imperfeciunile stratului suport, iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplic i pun n valoare anumite detalii sau pri de construcie.

  • 29

    Rolul igienic prin faptul c faa pojghiei fiind neted i continu, reine mai puin praful i alte impuriti.

    LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

    - inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.

    - in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a l feri de umiditate si de murdarire, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi. in cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibro lemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor executa inainte de montarea stratului suport.

    - Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la tamplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.

    - La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luandu se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.

    - inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.

    IDENTIFICAREA SARCINILOR Modulul descrie ndeplinirea sarcinilor i planificarea activitilor zilnice, pentru executarea lucrrilor de zugrveli, tapetri i vopsitorii si planificarea n timp a realizrii acestor lucrri.

    Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea. Sarcinile, procedurile i instruciunile referitoare la lucrarea de executat trebuie identificate corect i complet.

    Clarificarea eventualelor nenelegeri privind sarcinile, procedurile, instruciunile identificate / primite, apelnd la persoanelor competente.

    Identificarea cu responsabilitate a frontului de lucru i obiectivele de realizat.

    Sarcinile se refer la:

    - pregtirea locului de munc

    - executarea lucrrilor propriu-zise

    - curarea locului de munc

    Frontul de lucru presupune:

  • 30

    - echipament de protecie, sigurana la locul de munc

    - unelte, scule, dispozitive

    - materiale necesare executrii lucrrilor de placare

    - ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat

    Situaii care pot afecta desfurarea activitii:

    defeciuni ale instalaiilor

    lipsa unor materiale, scule, echipamente

    calamitai naturale

    accidente de munc

    discontinuiti n aprovizionare

    echip de lucru incomplet

    nerespectarea SSM i PSI

    nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice

    Persoane competente:

    - efi ierarhici

    - specialiti

    PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

    Cnd se lucreaz cu substane inflamabile s se interzic fumatul i amestecul substanelor 1. s nu se fac pe foc sau n preajma focului.

    Depozitarea materialelor inflamabile s se fac n ncperi speciale bine aerisite.2.

    n imediata apropiere a locului de munc cu substane inflamabile s fie puse afie uor 3. de citit cu inscripiile ,, Fumatul strict interzis, ,,Nu v apropiai cu foc deschis i ,,Nu sudai, ,,Nu mpucai cu pistolul pentru boluri.

    Muncitorii trebuie instruii zilnic.4.

    n cazul lucrului n spaii nchise trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschise.5.

    Transportul molozului i a resturilor materialelor de zugrvit s se fac cu mijloace speciale 6. destinate acestui scop n spaii special amenajate depozitrii acestora.

    Materialele rmase neutilizate la locul de munc se vor depozita n magazii speciale n 7. vederea utilizrii lor pentru schimburile urmtoare.

    Nu se vor deversa pe pmnt, n fntni sau n ape de suprafa deeurile i molozul 8. rezultat n urma lucrrilor de vopsitorii.

    Ambalajele rezultate n urma folosirii materialelor de vopsitorii vor fi transportate cu 9. mijloace speciale n spaii destinate acestui scop

    Sculele i dispozitivele ce nu se mai folosesc datorit deteriorrii lor vor fi ransportate i 10. depozitate n spaiile destinate deeurilor pe categorii

  • 31

    Tipurile de structuri organizatorice

    STRUCTURA IERARHICA. este adoptat de ntreprinderile micia)

    fiecare persoan este subordonat unui singur efb)

    numr redus de compartimente operaionale n care se desfoar principalele activiti, c)

    STRUCTURA FUNCIONALB. conductorii pot fi specializai pe domenii ,beneficiind de asistena compartimentelor a) funcionale,

    executanii primesc decizii i nu rspund dect n raport cu eful ierarhic b)

    C. STRUCTURA IERARHIC- FUNCIONAL

    alctuit din compartimente funcionale i operaionalea. executanii primesc ordine i rspund att fa de efii ierarhici, ct i fa de efii b. compartimentelor funcionale, fiind dublu subordonai

    Productivitatea muncii maxim

    Executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii dup metoda n lan este cea mai corespunztoare naturii lucrrilor i realizrii unor termene mai reduse.

    Formaia minim de lucru care st la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are un singur muncitor. Aceast formaie poate fi folosit numai la lucrri de mic importan i de un volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minim este alctuit din doi muncitori: unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar cellalt alimenteaz cu compoziie, prepar compoziia.

    Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe n funcie de frontul de lucru disponibil i a metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv.

    Locul de munc trebuie nzestrat i aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor i utilajelor la locul de munc trebuie fcut astfel nct s nu fie stnjenit circulaia i micrile muncitorilor i s se evite deplasrile inutile sau prea lungi.

    Aezarea muncitorului fa de frontul de lucru trebuie s asigure acestuia un cmp vizual corespunztor, o poziie comod care s-i confere libertate de micare, cmpul vizual trebuie s prind pereii ncperii n care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic i coloristic calitatea muncii.

  • 32

    PL ANIFICAREA ACTIVITAILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNC

    Planificarea unei activitati curente.

    Identificarea corecta i realista a timpului necesar pentru realizarea lucrrii. Stabilirea etapelor de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i de timpul alocat. Planificarea succesiunii fazelor, n conformitate cu cerinele procedurii de lucru i de eventualele situaii cere pot interveni. accidente de munc discontinuiti n aprovizionare echip de lucru incomplet nerespectarea SSM i PSI nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice Pentru programarea activitilor specifice locului de munc, este necesar cunoaterea urmtoarelor elemente:

    desenul de execuie;a) volumul produciei;b) semifabricatul folosit;c) utilajul de care se dispune;d) calificarea personalului muncitor;e)

    Desenul de execuie trebuie s cuprind toate datele i indicaiile necesare executrii a) corecte a lucrarii.

    Volumul produciei reprezint cantitatea de lucrari ce trebuie realizate ntr-un interval de b) timp i este unul dintre factorii principali care determin procesul tehnologic.

    Forma i dimensiunile elementelor determin tehnologia de execuie.c)

    n cadrul analizrii unei tehnologii, trebuie s se in seama de posibilitile reale de lucru d) ale utilajului existent.

    Calificarea personalului muncitor trebuie cunoscut i utilizat raional. e)

    Categoria de ncadrare a lucrrii se va stabili n concordan strict cu complexitatea lucrrilor ce trebuie efectuate de fiecare muncitor la locul de munc. Fiecare operaie va fi repartizat muncitorului care are calificarea corespunztoare lucrrii respective.

    Concluzie,

    Pentru identificarea sarcinilor si planificarii activitatilor trebuiesc stiute urmatoarele:

    - sarcinile de realizatidentificarea sarcinilor i obiectivelor de realizatevaluarea n mod realist a complexitatii sarcinilor i termenele de finalizare

    - etapele fiecrei lucrrintocmirea programului de activiti (stabilirea etapelor, alocarea resurselor, corelarea n etape, identificarea prioritarilor)

    - normele de timp corespunztoare diferitelor tipuri de lucrrincadrarea n normele de timp pentru realizarea sarcinilor de lucrumobilitatea i flexibilitatea la adaptarea programului n cazul unor situaii neprevzute fr a fi afectat termenul de finalizare a lucrrii.

  • 33

    MODULUL 4APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE

    I DE CONTROL AL CALITII

    1. Noiuni de calitate

    Controlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor, indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime.

    Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic accentul se pune pe verificarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare sunt sortate i ndeprtate.

    Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare pentru conducerea acestei caliti.

    Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce mai puternic.

    Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s se ia n considerare toate prile interesate.

    Cele mai importante grupe de pri interesate sunt:

    clienii;angajaii;furnizorii/partenerii;proprietari/acionarii;societatea;

    1.1. Conceptul de asigurare al calitii

    ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete n mod sistematic s se asigure corectitudinea i eficacitatea. Aceste activitati preventive sunt:

    Planificare -

    Organizare-

    Coordonare-

    Antrenare -

    Tinere sub control-

  • 34

    Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.

    1.2. Conceptul de control al calitii

    Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.

    Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate.

    Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc una sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n scopul determinrii conformitii acestor caracteristici

    Verificarea calitii reprezint confirmarea conformitii cu cerinele specificate, prin examinarea i aducerea de probe tangibile.

    Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din proiect.

    n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de beneficiar i proiectant.

    1.3. Documentele calitatii specifice locului de munc

    DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate

    Pentru lucrrile de finisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele specifice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul

    2

    Aceste activitati preventive sunt:

    - Planificare

    - Organizare

    - Coordonare

    - Antrenare

    - Tinere sub control

    Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul

    calitativ dorit.

    1.2. Conceptul de control al calitii

    Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii

    unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.

    Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a

    determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate.

    ASIGURAREA CALITII

    REALIZAREA UNOR

    OBIECTIVE EXTERNE

    EXTERNE

    REALIZAREA UNOR

    OBIECTIVE INTERNE

    INTERNE

    Reprezint activitile desfurate, n scopul de a da ncredere clienilor c sistemul calitii furnizorului permite obinerea calitii cerute

    Reprezint activitile desfurate pentru a da ncredere conducerii firmei c va fi obinut calitatea cerut

  • 35

    executant constau n:

    tabelele de finisaje din proiect;planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite;extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de finisaje;normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat;procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al

    organizaiei;

    instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse n Fiele tehnice ale produselor, emise de furnizor;

    Instruciuni de lucru Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de lucru/ utilaj etc. Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven activiti i procese.

    Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar fi afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.

    Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare pentru a-i executa corect sarcinile.

    Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fie n ordinea operaiilor, si s reflecte cerinele i activitile relevante.

    Formulare Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz conformitatea cu cerinele SMC.Formularele trebuie s conin :

    titlul, 1. numrul de identificare,2. revizia i data reviziei.3.

    Formularele trebuie s fie menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile documentate i / sau la instruciunile de lucru.

    Specificaii tehnice/ desene Specificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele. Specificaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin nu le detaliaz.

  • 36

    Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaie. Desenele tehnice sunt documente ale produsului. Desenele clienilor fac parte din documentaia extern. Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern. Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere n mod explicit, de exemplu:

    harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;specificaii;instruciuni de lucru i/ sau de testare;documente coninnd comunicri interne;programe de producie;lista furnizorilor aprobai;planuri de testare i inspecie;planuri ale calitii.

    Proceduri documentate Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti sau a

    unui proces. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o anume activitate.

    Structura unei proceduri poate fi exprimat:

    - n text,

    - diagrame flux,

    - tabele,

    - combinaie a acestora.

    Coninutul procedurii va descrie activitile.

    Nivelul de detaliu poate varia n functie de:

    - complexitatea activitatii,

    - metodele utilizate,

    - nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea respectiva.

    5

    Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC

    i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul

    nu le cere n mod explicit, de exemplu:

    harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;

    specificaii;

    instruciuni de lucru i/ sau de testare;

    documente coninnd comunicri interne;

    programe de producie;

    lista furnizorilor aprobai;

    planuri de testare i inspecie;

    planuri ale calitii.

    Proceduri documentate

    Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti

    sau a unui proces.

    n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.

    Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o

    anume activitate. Structura unei proceduri poate fi exprimat:

    - n text,

    - diagrame flux,

    - tabele,

    - combinaie a acestora.

    Coninutul procedurii va descrie activitile. Nivelul de detaliu poate varia n functie de: - complexitatea activitatii,

    - metodele utilizate,

    Procedurile descriu n general activitile, care traverseaz

    mai multe funcii.

    Instruciunile de lucru se refer mai curnd la activiti n cadrul

    unei singure funcii.

  • 37

    1.4. Standarde de calitate.

    C3 76 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii;

    C4 77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor

    C56 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente construciilor;

    Se ntocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO 9001 :2000: controlul documentelor, controlul nregistrrilor, auditul intern,controlul produsului neconform,aciuni corective, aciuni preventive

    n cadrul unei organizaii care se aliniaz la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot elabora proceduri pentru fiecare capitol i subcapitol din standard

    2. Condiii de calitate a lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete

    -Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica ur matoarele: a) corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora; b) aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa precum si a celor in calcio vechio;

    - ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la pensula sau bidinele;

    - urmele de bidinea sunt admise numai daca sint vizibile pana la o distanta de cel mult 1m de la suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1m;

    - pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, exceptand cazul cand prin conditiile speciale ale lucrarii s a prescris o repartizare neuniforma; c) uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau panza de sac;

    - nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipituri ale desenului;

    - in cazul executiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura fasii vecine, dar pe o latime de cel mult 1 mm. - Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. - Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

    Zugrvelile, vopsitoriile i tapetele fiind lucrri care rmn vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect. Verificarea calitii zugrvelilor i tapetelor se face numai dup uscarea complet.

    Este interzis a se ncepe executatea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, nainte ca suportul s fi fost verificat cu atenie de eful punctului de lucru privind ndeplinirea

  • 38

    condiiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezisten).

    Verificri prealabile

    nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se verifica dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitoare, steain, izolaii terase) sau a cror execuie ulterioar ar putea s le deterioreze ( conducte pentru instalaii ngropate, tmplrii etc.) precum i c au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, supori pentru obiectele sanitare sau elemente de nclzire colare, cornize etc.).

    Toate materialele pot fi introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de eful punctului de lucru c sunt livrate cu declaraii/certificate de conformitate care s confirme c sunt corespunztoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut i nu au termenul de valabilitate depit.

    Verificri pe parcursul lucrrilor

    Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar s se verifice respectarea tehnologiei de execuie, prevzut n prescripiile tehnuice i fiele de utilizare date de furnizor, utilizarea reetelor i compoziiei amestecurilor indicate n aceleai prescripii tehnice.

    La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmri respectarea timpilor de uscare ntre straturi i intreprinderea msurilor de protecie impotriva uscrii brute, splrii prin ploaie i impurificrii cu praf sau vapori de substane chimice.

    n perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura i temperaturile critice pentru depozitare, preparare, aplicare i uscare prevazute n normativul C 16 84.

    Verificri pe faze de lucrri

    Zugrveli

    Prin examinare vizual se verific urmtoarele:

    Corespondena zugrvelilor cu prevederile priectului i cu dispoziiile ulterioare;a)

    Aspectul suprafeelor zugrvite care trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinte b) pete, scurgeri, stropi, bici, cojiri, fire de pr sau urme de pensul sau bidinea; nu se admit corecturi sau returi locale care distorsoneaz cu tonul general; pe suprafeele stropite stropii s fie repartizai uniform;

    Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu role;c)

    Aderena zugrvelilor se verific prin frecare uoar cu palma pe perete . O zugrveal aparent nu trebuie s se ia pe palm.

    Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifica cu ochiul i cu un dreptar de lungime adecvat. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.

    Vopsitorii

    nainte de nceperea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula de rezisten, fapt ce se constat prin

  • 39

    ciocnirea uoar a vopselei cu degetul n mai multe puncte.

    Prin examinare vizual se verific aspetul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele:

    a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, conform monstrelor stabilite.

    Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pn perfect curat, adic s nu prezinte straturi strvezii i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de pelicul, crpturi, aglomerri de pigmeni neregulariti generate de chituire sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul sau urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare.

    b) La vositoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelor de lemn sau metal, bine chituite i lefuite n prealabil iar accesoriilemetalice vizibile (ilduri, drucre, cremoane, oliere etc.) s nu fie ptate de vopsea;

    c) Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite, sau care urmeaz s fie vopsite;

    d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea, lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificri naintea aplicrii primului strat de vopsea;

    e) Se va examina vizual dac evle, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite n culorile prescrise i vopseaua are culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte defecte. Cu aceeai atenie se verific dac pregtirea suprafeelor laterale i spatele aestor piese sunt vopsite , cu respectarea condiiilor de mai sus.

    f) Bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fie de aceeai lime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de 1 m.

    g) Separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe un acelai perete, precum i cele dintre zugrveala pereilor i tavanelor trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verificarea rectilinitii liniilor de separaie se face cu un dreptar ct mai lung. La aceast verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu existe mai mult de dou devieri izoalte i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.

    Calitatea vopsitoriilor executate pe alte piese metalice (balustrzi, grilaje etc.) se va verifica n acelai mod ca la vopsitoriile executate la tmplrie.

    Tapete

    Verificarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile de la aplicare, temperatura aerului din camer a fost de minim 180C, iar umiditatea relativ a aerului de 50 60%.

    Temperatura i umiditatea vor fi msurate cu termometre i umidiometrede ctre laboratorul de antier.

    Se va controla dac s-a respectat tehnologia de execuie privind pregtirea i amorsarea suprafeelor i aplicarea hrtiei de ziar peste care se fixeaz tapetul.

    Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu monstrele convenite

  • 40

    cu beneficiarul. Toate fiile trebuie s aib aceeai culoare, nuan i model.

    Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe ntreaga suprafa a fiecrei fii, fr s existe poriuni neaderente, umflturi, cute sau neregulariti cauzate de pregtirea necorespuntoare a stratului suport.

    Fiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcndu-se cu firul cu plumb i neadmindu-se nici o abatere de la verticalitate.

    La suprapunerea fiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fiei de deasupra s fie orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast condiie nu este aplicat la pereii paraleli cu cei pe care se afl ferestre dar trebuie ca pe tot peretele suprapunerea s se fac n acelai sens.

    La suprapunerea de fii desenul clor dou fii trebuie potrivit exact. n puncte izolate se admite o nepotrivire de maximul 1 mm.

    La lipirea cap la cap fiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat fi observat dect pn la cel mult 2 m distan.

    La muchiile intrnde sau ieinde ale ncperilor rosturile verticale dintre fii trebuie realizate la 10 - 15 cm de la muchia respectiv.

    Nu se admit suprafee neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.

    3. Condiii de calitate a lucrrilor de ipsosrii

    La recepia calitativ a lucrrilor de ipsosrii se verific:

    corespondena ntre prevederile proiectului i modul de prelucrare sau decorare a suprafeei;-

    aspectul suprafeelor gletuite i ornamentelor, care trebuie s fie uniform pe toat suprafaa;-

    abaterile de la planeitate, orizontalitate i verticalitate a tencuielilor gletuite i a muchiilor;-

    grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie s depeasc 2 cm, i numai n poriuni mici i - izolate se admit grosimi pn la 2,5 cm;

    3.1. Aspectul suprafeelor.

    Suprafeele gletuite precum i cele ale profilurilor i pieselor decorative nu trebuie s prezinte umflturi, tirbituri, lovituri, lipsuri, asperiti i zgrieturi. Verificarea se face vizual i prin plimbarea palmei pe suprafaa ipsosriei.

    Muchiile la coluri, palei, glafuri, la ui i ferestre trebuire s fie vii sau rotunjite, conform prevederilor proiectului.

    3.2. Planeitatea suprafeelor.

    Suprafeele gletuite, la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat n orice direcie nu trebuie s prezinte mai mult de dou neregulariti cu adncimea sau nlimea de 2 mm.

    3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite.

    Abaterile fa de vertical ale tencuielilor gletuite se verific cu firul cu plumb. Acestea nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat nlimea pereilor , pn la 3,5 m i 3 mm la cele mai nalte.

  • 41

    3.4. Orizontalitatea tencuielilor gletuite ale tavanelor.

    Abaterile fa de orizontal ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se verific cu ajutorul unui dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maximum 5 mm ntr-o ncpere sau pe cmpul dintre grinzi.

    3.5. Orizontalitatea i verticalitatea diverselor elemente.

    Abaterile fa de vertical sau orizontal ale unor elemente ca: intrnduri, ieinduri, glafuri, muchii, ornamente, coloane, etc. se verific cu firul cu plumb i, respectiv, al unui dreptar i al nivelei. Aceste abateri nu trebuie s depeasc 1 mm/m i maxim 2 mm pe toat inlimea sau lungimea elementului.

    3.6. Curbura suprafetelor curbe.

    Abaterile fa de curbura proiectata a suprafetelor curbe, tencuite si gletuite, nu trebuie sa depaeasc 3 mm.

    Deficiente

    Remedierea defectelor se face cu promptitudine i sim de rspundere.

    Calitatea remedierilor este verificat atent i cu profesionalism

    Defectele lucrrilor de zugrveli, vopsitorii i tapete

    Tulburarea Formarea de coji Sedimentarea materiilor solide n dispersie Gelificarea Spargerea emulsiei Rezisten la ntindere cu pensula a compoziiei Urme de pensul care se menin i dup uscarea stratului de compoziie. Adeziune slab Scurgeri i perdele Coaj de portocal Pelicul aspr la pipit. Bici i bule de aer, Uscare ntrziat a peliculei. Putere slab de acoperire. Pierderea luciului. Aderen slab. Rezisten insuficient a peliculei. Aspect grunos. Apariia porilor. Crpturi. Exfolieri. Apariia ruginii.

    Defectele lucrrilor de ipsosrie

    Cocovire. Fisuri. Crpturi. Pete de rugina.mpucturi pe suprafeele tencuite Suprafee degradate i fr rezisten. Desprinderea tencuielii de pe suport. Zgrieturi, denivelri, asperiti ale suprafeelor. Linii tremurate sau neregulate.

    INTRETINERE

    - Zugravelile cu lapte de var si huma, calcio vechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretin prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice. - Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supra lejele finisate cu calcio vechio patinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata flanelata. Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile. - Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitiva in relief se pot spala cu o carpa muiata in apa si stoarsa. Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30 zile de la realizarea lor.

  • 42

    MODULUL 5

    IDENTIFICAREA MATERIALELOR DE BAZ, FOLOSITE LA LUCRRILE DE ZUGRVELI, IPSOSRII, TAPETRII I VOPSITORII

    Modulul face referire la identificarea i alegerea materialelor adecvate, de bun calitate i n cantiti suficiente folosite la realizarea lucrrilor de finisaje, asigur succesul n realizarea unei zugrveli, tapetri sau vopsitorii, la nivelul cerinelor proiectului de execuie sau dorinei beneficiarului.

    Identificarea materialelor folosite la lucrrile de zugrveli, ipsosrii