1

Infecţia

2

Definiţii Infecţie = ansamblul proceselor biologice care

caracterizează interacţiunea dintre organismul gazdă şi microorganismul agresor (care pătrunde şi se multiplică în

zone unde, în mod natural, nu are acces).Sepsis = infecţie (în orice parte a corpului) + modificări ale

homeostaziei cunoscute sub numele de sindrom inflamator sistemic (febră, tahicardie, tahipnee, leucocitoză).

Sepsis sever = sepsis + unul sau mai multe disfuncţii de organ (cardio-vasculare, renale, hepatice etc).

Şoc septic = sepsis sever + hipotensiune care nu răspunde la administrarea de lichide în perfuzie.

3

ClasificăriÎn raport cu forma de manifestare: infecţii aparente (simptomatice): se manifestă prin semne sau

simptome; infecţii inaparente (asiptomatice sau subclinice): singura

manifestare este răspunsul imun.

Indice de manifeastare = câţi din cei infectaţi fac forma manifestă clinic.

În raport cu gradul de virulenţă al agentului cauzal: infecţii primare, determinate de microorganisme înalt patogene

la gazda cu reacţie de apărare normală; infecţii secundare, determinate de microorganisme oportuniste,

după infecţii primare care alterează apărarea antiinfecţioasă a gazdei.

4

Definiţii şi clasificări În raport cu provenienţa agenţilor cauzali: infecţii endogene = determinate de microorganisme care

colonizează suprafeţele de înveliş şi trec de la relaţia de comensalism la cea de parazitism;

infecţii exogene = microorganismele provin dintr-o sursă exterioară; presupun existenţa unui rezervor al agentului infecţios, o cale de transmitere şi o gazdă receptivă.

Boli transmisibile = manifestarea clinică a infecţiilor exogene, transmiterea fiind- orizontală (de la om, animal sau elemente de mediu la om);

- verticală (de la mamă la făt sau nou născut).

Boli contagioase = boli infecţioase cu potenţial înalt de transmitere (ex. rujeola).

5

6

A. Infecţii exogene1. Rezervorul de agenţi infecţioşi (elimină agentul

infecţios prin exsudate, secreţii, excrete, scvame)

Omul- bolnav cu formă acută sau cronică de infecţie;

- purtător sănătos• convalescenţi (eliminatori în perioada de convales-

cenţă a infecţiei);• cronici (persistenţa eliminării > 1 an);

• contacţi (cu pacienţi cu boli transmisibile)• cu infecţii inaparente• în perioada de incubaţie

• non-contacţi (colonizaţi prin convieţuire în colectivităţi închise).

7

Rezervorul de agenţi infecţioşi

Animale (domestice, peridomestice sau sălbatice) cu:

- manifestări clinice de boală;

- infecţii inaparente.

Elemente de mediu extern:

- sol (Clostridium tetani, Clostridium perfringens, Nocardia asteroides etc);

- apă (specii Legionella, specii Vibrio, pseudomonade);

- alimente (Salmonella enterica, Bacillus cereus).

8

2. Căi de transmitere a infecţie

A. Infecţii deschise

Propagarea agenţilor infecţioşi

- directă: contact tegument-tegument, tegument-mucoasă, mucoasă-mucoasă;

- indirectă: vehiculare prin elemente de mediu contaminate (aer, apă, alimente, diferite obiecte).

B. Infecţii inchiseagentul infecţios este prezent în sânge;transmiterea infecţiei poate fi:

directă (transfuzii, transplacentar);

indirectă (vectori biologici, instrumentar medical/ chirurgical sau nemedical).

9

3. Gazda receptivă

• poate fi normoreactivă sau imunologic compromisă;

• accesul agentului infecţios poate avea loc prin diferite porţi de intrare (mucoasa tractusului respirator, mucoasa tractusului digestiv, mucoasa tractusului urinar, mucoasa tractusului genital, mucoasa conjunctivală, inoculare directă).

10

Tipuri de boli infecţioase în raport cu mecanismul de virulenţă al agentului microbian

- multiplicare unei bacterii invazive netoxigene (ex Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae etc);

- eliberare de exotoxine (toxiinfecţii – ex Clostridium tetani; intoxicaţii ex.: Clostridium botulinum);

- invazie + eliberare de toxine (majoritatea agenţilor etiologici).

11

Modele patogenetice ale infecţiei

infecţii localizate la poarta de intrare;

infecţii propagate în suprafaţă (din aproape în aproape);

extinderea infecţiei - pe cale limfatică;

- pe cale sanguină (bacteriemie pasageră, intermitentă sau continuă);

- pe cale nervoasă.

12

Etapele evolutive ale bolilor infecţioase ciclice

- perioada de incubaţie (de la pătrunderea microorganismului care determină infecţia până la apariţi primelor manifestări clinice de boală);

- perioada de debut (manifestări nespecifice de infecţie);

- perioada de stare ( manifestări clinice caracteristice sau manifestări clinice comune diferitelor etiologii);

- perioada terminală: vindecarea clinică ± vindecare microbiologică; cronicizarea infecţiei; deces.

13

Manifestarea infecţiilor transmisibile în populaţii umane

infecţii sporadice – număr redus de imbolnăviri, diseminate teritorial şi fără filiaţie între ele;

infecţii endemice – prezenţa constantă a unei boli infecţoase într-un teritoriu, cu o frecvenţă redusă ce variază puţin de la un an la altul;

infecţii epidemice – creşterea bruscă a numărului de îmbolnăviri, cu filiaţie între ele;

izbucnire epidemică – infecţie epidemică intr-o colectivitate redusă numeric (familie, grădiniţă, şcoală, unitate militară etc);

infecţie pandemică – infecţie epidemică care cuprinde cel puţin două continente.

14

Infecţia nosocomială

infecţii localizate sau sistemice care apar în cursul spitalizării, consecutiv condiţiilor de vieţuire în acest ambient şi/sau actului medical sau chirurgical, explorator sau terapeutic;

reactivitatea antiinfecţioasă scăzută a bolna-vilor, fragilizaţi de afecţiunea care a determinat spitalizarea sau terapii imunosupresive repre-zintă un factor de risc suplimentar;

pot evolua ca infecţii sporadice sau izbucniri epidemice;

sursa de infecţie poate fi exogenă (de la un alt pacient, de la personalul de spital sau din mediul ambiant – fondul microbian de spital) sau endogenă;

tulpinile “periculoase” de spital sunt multire-zistente la antibiotice şi cu capacităţi de acolo-nizare şi de virulenţă crescute.

15

16

17

18

Investigaţia microbiologică a infecţiilor nosocomiale

precizează sursa şi a modul de transmitere a infecţiei prin demonstarea identităţii izolatelor (de la pacienţi,

personal de spital, elemente de mediu) prin- metode fenotipice: biotip, serotip, lizotip, bacteriocinotip,

rezistotip;

- metode moleculare: profilul elecroforetic al ADN sau proteine din membrana externă şi enzime constitutive celulare, analiza endonucleazelor de restricţie a ADN cromozomal sau plasmidic etc.

urmăreşte eficienţa metodelor antiepidemice instituite.

19

Infecţii emergente şi reemergenteInfecţie emergentă = infecţie apărută pe glob sau într-un

teritoriu datorită unui microorganism necunoscut până în urmă cu aproximativ20 ani sau cauzată de un microorganism binecunoscut dar care prezintă un nou fenotip de rezistenţă (ex infecţia HIV, enterocolita hemora-gică cu E. coli O157H7, sau O104H4 (patotip enteroagregativ rezistent la antibiotice – 53 decese, 2011), infecţia holerică (Vibrio cholerae) cu serotipul O139, infecţia cu S. pneumoniae multirezistent la antibiotice etc).

Infecţie reemergentă = boală infecţioasă a cărei incidenţă creşte semnificativ într-un teritoriu unde era considerată a fi menţinută sub control (ex tuberculoza, toxiinfecţia difterică)..