curs-etica

5/23/2018 Curs-etica

1/14

Responsabilitatea sociala si etica in afacerile

internationale

Interdependentele globale reprezinta un factor esential in mediulde afaceri international, creand presiuni asupra managerilor de alua atitudini pozitive vis--vis de chestiuni de etica siresponsabilitate sociala, dezvoltarea economica a statelor si

aspecte ecologice. Desi exista multe suprapuneri conceptuale intre etica si

responsabilitate sociala, diferentele esentiale constau in sfera decuprindere si nivelul la care se aplica fiecare.

In timp ce etica se refera la decizii si comportamente individuale,

responsabilitatea sociala are o sfera de cuprindere mult maiampla, vizand decizii ale companiilor, care afecteaza un numar maimare de persoane.


2/14

Responsabilitatea sociala a companiilor

Se concentreaza pe lipsa oportunitatilor egale in lume, pe saracie,pe mediul economic, politic sau social, pe problemeleconsumatorilor, pe siguranta si bunastarea angajatilor.

Multi sunt de parere ca firmele multinationale ar trebui sa-sifoloseasca resursele si puterea pentru a juca un rol proactiv in

rezolvarea problemelor economico- sociale ale tarilor in careactiveaza, in timp ce altii pretind ca aceste companii au deja oinfluenta pozitiva asupra tarilor mai putin dezvoltate, prinexperienta manageriala pe care o exporta, prin investitiile decapital, prin tehnologiile noi sau prin crearea de noi locuri demunca.

Cert este ca aceste companii reprezinta o prezenta foarteputernica in mediul de afaceri global si au, de cele mai multe ori, ocapacitate de a induce schimbarea mai mare decat a guvernelorlocale.


3/14

Controverse privind responsabilitatea sociala

Conceptul prezentat include asteptarile ca firmele multinationalesa se preocupe de efectele economice si sociale ale deciziilor lor.

Exista abordari care spun ca singura responsabilitate a unei firmeeste aceea de a face profit, respectand legea, in timp ce altelesustin ca firmele trebuie sa anticipeze si sa incerce sa rezolve

problemele societatii Intre aceste extreme se situeaza pozitia fiecarei companii in parte,

care incearca sa raspunda la costurile sociale si de mediu aleactiunilor sale.

Exemplul unei dileme cu care se confrunta o companie

multinationala: Managerii Del Monte stiu ca a creste ananas inzonele de coasta ale Keniei este un factor pozitiv, in sensul caexportul aduce multiple avantaje statului kenian, in acelasi timpinsa kenienilor saraci din zona le ramane din ce in ce mai putinpamant pentru practicarea agriculturii de subzistenta, care leasigura traiul.


4/14

Complexitatea responsabilitatii sociale

In contextul globalizarii, responsabilitatea sociala a uneicompanii capata noi dimensiuni, in sensul ca entitatileinteresate sau afectate de activitatea acesteia sunt mainumeroase si mai diverse , iar interesele acestora se afla, demulte ori, in contradictie.

De exemplu, daca Adidas renunta sa foloseasca copii inPakistan pentru coaserea mingilor de fotbal, aceasta inseamnadiminuarea profiturilor, pentru va trebui sa angajeze adulti, cusalarii mai mari; acceasi decizie poate insemna insa saraciepentru familiile acelor copii sau faptul ca ei vor fi fortati la alte

munci mai grele; daca ar decide sa produca mingile intr-o taraoccidentala, pentru a satisface nevoia de locuri de munca si amultumi sindicatele, costurile ar fi mult mai mari, ceea ce ardiminua profitabilitatea, nemultumind actionarii si implicit arcreste preturile, ceea ce ar nemultumi consumatorii.


5/14

Entitatile afectate / interesate de activitatea unei

companii internationale

Companie cuactivitateinternationala

Tara de origine-actionarii-clientii

-angajatii-furnizorii-distribuitorii-comunitatea-economia-guvernul

Tara de implantare-economia

-angajatii-comunitatea-guvernul-consumatorii-furnizorii-distribuitorii

Societatea in general

-mediul global de afaceri-mediul inconjurator-sustenabilitatea resurselor-standardul de viata alpopulatiei


6/14

Cultura corporatista globala

Pe masura cresterii interdependentelor socio-economice, este dince in ce mai pregnanta necesitatea unei culturi corporatisteglobale integrarea mediilor de afaceri in care firmele opereaza.

Desi este foarte greu de implementat un cod de etica si

moralitate valabil in toate tarile, existenta unor linii directoare inacest domeniu este importanta.

In momentul de fata, exista doua abordari multiculturale aleacestor aspecte: etnocentrismul si relativismul etic.

Etnocentrismul presupune aplicarea principiilor de moralitate din

tara de origine; Relativismul etic presupune adoptarea codurilor morale ale tarilor

de implantare.

Ambele abordari prezinta deficiente si nasc conflicte de valori,intrucat diferentele culturale fac ca etica si responsabilitatea

sociala sa fie definite foarte diferit de la tara la tara.


7/14

Responsabilitatea companiilor privind drepturile

omului

Dincolo de aspectele legale, definirea drepturilor omului depindede perceptia si prioritatile oamenilor din diferite tari.

In timp ce in tarile occidentale sindicatele se lupta pentru conditiide munca mai bune, pentru respectul fata de angajati sau pentruscurtarea orei de munca, in tarile sarace (mai ales cele din Asia, cupopulatii numeroase si unde oamenii traiesc la limita subzistentei)

a avea un loc de munca este un privilegiu, iar obtinerea unui venitminimal este mai presus de respectarea drepturilor indivizilor; deaceea, angajatii accepta compromisuri greu de imaginat :locuri demunca ce prezinta pericole sporite, abuzuri verbale sau chiar fizicesi sexuale, folosirea copiilor la munci dificile, peste 12 ore demunca pe zi, salarii foarte mici, etc.

Multe companii multinationale au elaborat propriile coduri deconduita referitoare la relatiile dintre companii si mediile politico socio economice ale tarilor de implantare, in aceasta directieaparand si SA 8000 (Social Accountability 8000), un standard deresponsabilitate sociala dezvoltat pe platforma standardelor de

calitate ISO 9000.


8/14

Etic vs. Legal

In principiu, legea presupune un set de reguli bine definite

aplicabile tuturor, n vreme ce etica ine de opinia personal,care reflect modul n care alegem s ne conducem propriilevieti.

Legea presupune un set comun de reguli, cunoscute tuturor,care delimiteaza un teren de actiune.

Ca form de control social, legea are multe avantaje fa deetic, deoarece conine reguli mai precise i mai n detaliureferitoare la un comportament care trebuie urmat dect etica,beneficiind astfel i de organe ale statului de punere naplicare.

Din aceste motive, exist unii specialisti care susin c dinpunct de vedere moral este suficient n afaceri numai sobservi legea, sub motto-ul : Dac este legal, atunci este simoral ; unul dintre sustinatorii acestei abordari este MiltonFriedman.


9/14

Etica abordari diverse

Albert Carr sustine ca Afacerea este o ntreprindere competitiv,asemntoare mai degrab cu jocul de poker dect cu relaiileobinuite dintre oameni. Prin urmare scopul jocului este de actiga, i, att timp ct cineva joac dup regulile acceptabile alejocului, reguli complet diferite de regulile etice ce susincooperarea i grija fa de ceilali, comportamentul su estecorect.

n consecin, adepii acestei teorii susin c ar fi o greeal saplicm regulile de etic n afaceri, la fel cum ar fi de greit saaplicam regulile de poker la tenis.

Exemplul multor companii evideniaz insa cu uurin faptul crespectnd cele mai elementare norme de etic, o firm poateavea ctiguri i beneficii mult mai mari i pe termen mult mai

lung decat prin urmarirea exclusiva a obtinerii de profit. Nu tot ce este imoral este ilegal i de aici apar contradiciile. Etica

in afaceri se refer la relaiile interpersonale la locul de munc saurelaii ntre concureni, relaii care sunt dificil de reglementat dectre lege. A obine avantaje dup munca cuiva, a fi irezonabil cusubordonaii sau a admonesta n mod nedrept un angajat, toateacestea sunt practici criticabile din punct de vedere etic, dar sunt

uneori ignorate de ctre lege.


10/14

Etica in mediul de afaceri global

Controversele privind conceptul de etica capata noi valente in

mediul de afaceri global, deoarece factorii culturali sunt extrem deimportanti; ceea ce este etic intr-o tara poate fi neetic in alta, deaceea intelegerea setului de valori din tara de implantare este unelement crucial.

Aplicarea principiilor de etica in afaceri devine si mai dificila in

mediul global de afaceri, caracterizat printr-o concurenta acerba. Indiferent de abordare, cred ca suntem cu totii de acord ca forta

motoare a oricarei companii este profitul; cheia succesului sta deciin gasirea unui echilibru intre acesta si principiile etice in afaceri.

Dupa parerea mea,regula de aurar fi: Acionai aa cum aidori sa actioneze si ceilalti fata de dumneavoastra , sau, asa cumsuna imperativul categoric al lui Kant: Comportai-v ca icand aciunea ntreprins de dumneavoastr ar deveni o legeuniversal de comportament pentru toi cei care se afl n aceleaicircumstante.


11/14

Etica in mediul de afaceri global -continuare

Spre exemplu, obligaia moral a unei firme de a lua nconsiderare interesele tuturor prilor interesate atuncicnd ia decizii comerciale se traduce, n Europa, npermisiunea comercializrii laptelui praf pentru copii, pe

cnd aceeai obligaie se traduce, n Nigeria, n interzicereacomercializrii aceluiai produs. Diferena const n faptul c n Europa apa este potabil, pe

cnd n Nigeria nu. Principiul moral i obligaia corespunztoare a unei firme se

conserv, deosebit fiind numai forma pe care o iauacestea datorit circumstanelor diferite.


12/14

Etica in Romania

n mediul romnesc de afaceri e greu de distins ntre ilegalitatei imoralitate.

Imaturitatea pieei, insuficiena legislativ i opusul ei,suprareglementarea, permit specularea ambiguitilor legislativei ngreuneaz crearea unui spaiu al normelor i practicilor eticen afaceri.

Cele mai multe din problemele mediului romnesc de afaceri senasc n zona de intersecie dintre politic i afaceri: corupie,conflicte de interese, ambiguitile rmase n probleme precumcontrolul averilor, lobby-ul, sponsorizarea partidelor politice.

In mediul privat, etica n afaceri nici mcar nu este vzut drepto strategie de management; ea e neleas ca un simplu act decaritate al patronului ori acionarului majoritar, nefiind rezultatulunor cercetri de pia.

Companiile romneti nu sunt supuse auditului social, iarprogramele de sprijin comunitar se fac neprofesionist, frasisten de specialitate. Nu s-a neles c, precum marketingul,etica presupune cercetare de pia i strategii pe termen lung. Aface bine nseamna nu doar a dori i a putea, ci i a ti s facibine.


13/14

Surse de probleme etice in economia romaneasca

In opinia mea, se pot identifica trei surse majore de problemeetice n mediul romnesc de afaceri:

intervenii ale statului pe pia, constnd n faciliti acordateanumitor ageni economici, ca de exemplu subvenii, scutirisau reealonri de datorii, incertitudine legislativ, interveniipe piaa financiar i n politicile de preuri pentru utiliti iunele produse de baza;

n raportul dintre productori i consumatori, practicilecorporatiste neloiale sau la limita legalitii, practicile de cvasi-monopol ale unora din marile companii i ale distribuitorilor deutiliti publice;

practicile din raporturile angajat-angajator, des ntlnitedealtfel, cum sunt munca la negru, salarii sub venitul minim,discriminare sau alte forme de abuz asupra angajailor.


14/14

Concluzii

Compania de succes este aceea care se implica in viatasociala.

Afacerile se redefinesc, obiectivul rmnand acelai:profitul, ns mijloacele i cile de a-l obine seexperimenteaz continuu.

Mediul privat de afaceri funcioneaz astzi dup o altlogic, ntr-o alt dinamic.

Se pare ca mediul romnesc de afaceri nu nelegeaceste lucruri, iar acesta ar putea fi pasul cel maiimportant pentru trecerea la un mediu de afaceri cu

adevarat european .

curs-etica

Documents