CAP 1 Agregate naturale

Acestea sunt material granulare de origine mineral, provenind din sfarmarea naturala sau artificial a rocilor. Acestea reprezinta aproximativ 85 % din masa totala a structurii rutiere si 50-75 % din valoarea suprastructuriiAcestea pot fi :

1.1 Agregate natural de balastieraNisipi : 0-4 mmPietris: 4-31 mm , 8-16,16-25,16-31,8-25,8-31Balast: 0-63 mm a) concasat : 0-8 , 0-16,0-25,0-31,0-63b) de balastiera: 0-8, 0-16,0-25,0-31,0-63Bolovani: 63-350

Conditii de calitate : Sa fie curate Sa aiba o forma regulata, cat mai apropiata de forma cubica. Sa provina din roci dure, de natura bazica, (pt mixturi) Sa fie rezistente la uzura Sa nu fie colturoase cu muchii vii Sa se inscrie in zona de granulozitate prescrisa ptr fiecare tip de mixtura asfaltica si beton de ciment.

Nisipul este agregatul natural de balastiera, neprelucrat sau prelucrat si prin sortare si spalare de 0-4 mm.Poate fi utilizat in straturi izolatoare ca sa indeplineasca conditii de filtru invers -pentru pavaje din piatra naturala, bruta sau bolovani pentru substrati rutiere din nisip stabilizat cu ciment sau lianti puzzolenici.- pentru mixturi asfaltice, cu granulozitate continua, echivalent de nisip (min 85 % fara corpuri straine.-pentru imbracaminti din beton de ciment.-pentru prepararea mortarelor si bet. De ciment utilizate pentru incadrarea imbracamintilor rutiere si protejarea taluzurilor, santurilor si rigolelor de scurgere a apelor de suprafata

PietrisUtilizare: Pentru straturile din agregate natural stabilizate cu ciment sau llianti puzzolanici, pentru straturi de baza din structure supple si pentru straturi de fundatie in structure suple si pentru straturi de fundatie in structure suple sau rigide , inclusive pentru consolidare benzi de incadrare si acostamente Pentru prepararea mixturii asflatice avamd forma granulelor corespunzatoare si caracteristici fizice si chimice corespunzatoare Pietris concasat pentru tratamente bituminoase Pentru imbracaminti rutiere din beton de ciment se utilizeaza sorturile,care vor corespunde cerintelor de calitate impuse La prepararea betoanelor de ciment pentru incadrarea imbracamintilor rutiere si pentru protejarea taluzurilor si dispozitivelorde scurgere a apelor de suprafata.

Balast: Pentru straturi anticapilare, granulozitate continua Pt straturi de fundatie cu granuloziate continua, daca se utilizeaza un ballast cu amestec optimal granulozitatea se va descrie intr-o zona prescrisa Ptr straturi rutiere din agregate natural, stabilizate cu ciment se utilizeaza ballast 0-20 ( straturi de baza ptr straturi suple si 0-31 ptr straturi de fundatie ptr structure suple si rigide. Pt straturi de baza din mixture asfaltice daca proportia de granule mai mari de 31.5 mm depaseste 15 % este nec. Concasarea. Balastul pt intretinerea drumurile trebuie sa aibba o granulozitate continua. Se utilizeaza la executarea pavajelor incadrarea imbracamintilor rutiere.

1.2 Agregate natural de cariera Sunt aggregate natural obtinute prin extragerea si preluarea rocilor din zacaminte massive de piatra sub forma de aggregate sfarmate si piatra fasonata ptr pavaje, in formele si dimensiunile necesare lucrarilor rutiere.

Rocile pot fi : - magmatice (granite, andezite, bazalte) -metamorfice (acuartite,calcare cristaline,gresii) - sedimentare ( calcare, gresii)

Caracteristici petrografice

Omogene de ceea ce priveste culoarea si compozitia minerealogica Sa nu prezinte urme vizibile de degradare fizica sau chimica Sa nu contina silice care sa reactioneze cu alcaliile din cimenturi

Produse sfarmate artificialPiatra bruta, piatra Sparta, criblura, nisip de concasaj

Piatra bruta

Are forme neregulate, ptr fundatii de drumuri, avand o forma de trunchi de piramida sau de pana cu inaltimea de 140 180 mm iar lung egala sau mai mare ca inaltimea si latimea de 80 140 mm Pereuri Anrocamente Pavaje si acostamente, forma poligonala

Piatra Sparta

Se utilizeaza ptr intretinerea drumurilor, la straturi de fundatii, straturi de baza, macadamuri bituminoase, ptr stratul de rezistenta si de uzura la betoanele de ciment rutier si reprezinta unul din cele mai importante material de constructia drumurilor.

Savura

Obtinuta prin concasare simpla a rocilor dure si de duritate medie. Se foloseste ca mat de agregare la macadamuri sort 0 8 mm

Splitul

Obtinuta din concasare simpla si sortare la sorturile 8 16 , 16-25, 25-40 Piatra Sparta mare 40-63, 63-80 conditii de calitate ca si la split. Piatra Sparta 25-40 , pentru preparearea betoanelor de ciment rutier.

Criblura

Granule de forma poliedrica, obtinute prin concasaj, dubla granulare si selectionare in sorturi a rocilor dure, de regula cele magmatice (bazice si neuter)Sorturi : 4-8; 4-68-16;16-256-10; 10-12 ptr mixtureConditii de calitate ca si la piatra Sparta.

Nivel de concasaj Se utilizeaza cu precadere ptr prepararea unei game mari de mixture asfaltice la cald sau la rece si ptr prepararea betoanelor din ciment rutier

2. Filerul

Pulbere mineral cu granulozitate 0 63 mm obtinut prin macinarea fina a rocilor calcaroase, a cretei brute sau prin stingerea in pulbere a varului bulgari urmata de separarea corespunzatoareDeterminarea suprafetei specifice se realizeaza cu permametrul BlaineDepozitul filerului se face in incaperi acoperite, ferit de umezeala

Conditii de calitate Sa nu reactioneze chimic cu liantii Sa asigure o buna adezivitate a liantului, pe granulele sale Granulele sa nu fie poroase ptr a nu creste consumul de liant Sa nu absoarba in mod selective anumuti component ai bitumului, care sa conduca la modificarea necorespunzatoare a caracteristicii liantului. Sa fie utilizat in primele 2-3 luni de la producer Finetea este foarte importanta dar pana la un nivel. Umiditatea maxima 2 % ptr a nu se aglomera de cocoloase Continut de carbonat de calciu recomandat min 90 %

Se pot folosi si alte pulber ca filer Cimentul (calitati sporite si cost mai mare) Pudreta de cauciuc (imbunatateste comp la schimbari de temperature) Pudra de zgura granulate Praf de carbine Cenusa de termocentrala

3.LiantiMateriale natural sau artificial care serversc la legatura intre ele a granulelor agregatelor cu care se afla in contact.Acestia pot fi : Minerali Puzzolanici Hidrocarbonati Compoziti

3.1 Lianti minerali- substante pulverulente care din amestec cu apa formeaza o pasta vasco-plastica care sub efectul procesului fizico-chimice de intaresc in timp.Acestia sunt : Cimentul (se intareste si rezista mediului umed) Varul ( ---||--- in mediul uscat) Ipsos(---||---)Cimenturile Sunt lianti hidraulici obtinuti prin macinarea fina a unui singur clincher ( cimenturi unitare) sau amestecat cu adaosuri minerale active.

Utilizari: Realizararea imbracamintilor rutiere din beton de ciment Stabilirea agregaterolr naturale ptr realizeaza de straturi de baza sau de fundatie. Executarea de lucrari accesorii (borduri,santuri) Executarea de lucrari de arta (poduri, tunele)Varul Cel mai important liant nehidraulic utilizat in segmentul rutier. Stingerea varului se poate face in pasta sau in praf. Varul stins de praf fata de cel din pasta nu prezinta impuritati sau reziduri nestinse, elimina stingerea pe santier, se transporta usor si permite o dozare exacta Varul se utilizeaza la prepararea mortarelor, la prepararea suspensiei de bitum filerizat, la stabilirea pam coezive, activelor la lianti puzzolanice.

Lianti puzzolanici Sunt material silicioase sau silico-aluminoase, care contin compusi care se combina cu varul sau cimentul in prez apei la temperatura obisnuita si dau nastere unor formatiuni noi, greu solubile in apa, care manifesta proprietati liante. Inlocuiesc total sau partial liantii hidraulici diminuand costurile. Clasificare : - artificiali(compusi de termocentrala)-naturali(roci piroclastice)

Cenusa de termocentrala

Rezulta ca deseuri de la arderea in suspensie inaer a carbunilor fin macinati. Este clasificata in functie de indicele de activitate puzzolanica de la nepuzzolanica Iap < 0 , pana la la foarte puzzolanica Iap > 1.5 Iap = Raport intre rezistenta la compresiune a epruvetelor cilindrice

Zgura de furnal inalt

In procesul de elaborare a fontei rezulta ca surplus, care in functie de modul de racier obtinem : - zgura de halda (racire la temp ambianta) -zgura granulate (racire sub jet de apa)- zgura expandata( proces special de prelucrare)Produs de zgura : 1t zgura la 1t de fonta, zgura devine mai active in prezenta unui catalizator basic (var), si prod obt da rezistente care cresc continue dupa lungi durate de utilizare

Zgura de halda : Se poate utilize la executarea terasamentelor, fundatiilor, straturile de baza la drumuri, sau dupa concasare, la executarea macadamurilor si a straturile rutiere din mat stabilizate.Tuful volcanic : Sunt roci natural vulcanice cu proprietati puzzolanice. Se foloseste ca liant sub forba de pulbere . Rezistenta mecanica redusa a tufurilor vulcanice face ca produsul de macinare sa nu necesite consum mare de energie.Fosfogips: Deseu industriac cu proprietati hidraulice, obtinut in combinatele chimice, in urma prepararii ingrasamintelor chimice.Se poat utilize in stabilirea agregatelor natural: sub forma de liant din cenusa de termocentrala activate cu var hidratat din pulbere si fosfogips. Liant de zgura granulate, activate cu fosfogips si soda caustic.

Lianti hidrocarbonati:Sau bituminosi sunt complexe de hidrocarburi de origine naturala sau obtinute prin pirogenare sau cracare, insotite deseori de combinatiile lor ca oxigenul, azotul, sulfulIn aceasta categ se incadreaza bitumul si gudronul.Bitumul se gaseste in stare naturala sau poate fi preparat prin distilare Fractionala a anumitor titeiuri si derivate natural ale acestora. Bitumul este solubil in sulfura de carbon.Bitumul de petrol este liantul cel mai utilizat in tara noastra la intretinerea si constructia drumurilor, deoarece are calitati corespunzatoare si se poate prepara in cantitati mari din prelucrarea pacurei.Bitumul de petrol are peste 300 de componenti care se pot grupa : Uleuri : 40,60 % mobilitate si fluiditate Rasini : proprietati liante elastic Asfaltene : vascozitate, coeziune , stabilirea la temperaturi ridicate AsfaltogeniDatorita unui process ireversibil ,in timp uleiurile devin rasini care devin asfaltene. Bitumul in timp, datorita oexigenului si diferentei de temperature , imbatraneste (12-15-18) ani si se rigidizeaza,durifica.Pt a obtine caracteristici superioare : bitumurile natural sau artificial le se adaoga aditivi sau anumite componente == BITUMURI ADITIVATE SAU MODIFICATE prin polimerizare.

Caracteristici care pot fi induse de polimeri :

Reduc penetratia. Maresc indicele de penetratie, amelioreaza susceptibilitatea termica, maresc punctual de inmuiere, diminueaza fragilitatea la temperature joase. Maresc elasticitatea, ductibilitate mai buna la temperature redusa, imbunatateste proprietatea de curgere a mixturilor. Mareste adezivibilitatea Rezistenta, se scade acidilitatea.

Adezivitate; consistenta; plasticitate; Caracteristicile bitumurilor se transmit mixturilor asfalatice

CONSISTENTA

Vascozitatea Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interne. Vascozimetrul EnglerPenetratia standard Se face pentru a pune in evidenta vascozitatea liantilor hidrocarbonati in stare solida. Penetrometrul RichardsonIndicele de penetratie Ip : exprima variatia consistentei in finite de temperature. Se calculeaza pe baza penetratiei la 25 % si a punctului de inmuiere IB, un bitum normare are IP intre -1 (slab) si 1 (bun).Bitumuri cu penetratie la D25/40, D40/50 (tari,dure) se folosesc la asphalt turnat si (moi) (D50/60, D60/80, D80/120) se folosesc in mod normal.

Plasticitatea :Punctul de inmuiere temperature la care bitumul inceteaza sa mai fie plastic si devine lichid prin metoda inel si bila , I.B corespunde cu o temp la care este vascos intre aceste 2 puncte se afla bitumul folosit din in complexul rutier.

Punctul de picurare se determina ptr aprecierea punctului de inmuiere care este cu circa 18 mai mare decat punctual de inmuiere IBPunctul de rupere FRASS : - temperature negative la care bitumul inceteaza sa mai fie plastic si devine rigid.

Ductilitatea:Caracterizeaza aptitudinea bitumului de a rezista la fisurare in arma variatiilor de temperature, incercarea consta in intinderea unei epruvete intr-o baie de apa de o anumita temperature, se masoara lungimea firului de bitum intins in momentul ruperii.

Campul de plasticitate:Este intervalul de temperature dintre punctual de picurare si punctual de rigidizare . Bitumurile bune sa aiba un camp de plasticitate cat mai mare (60 80 C ).

Intervalul de plasticitate : Reprezinta diferenta dintre temperature inelului si bila si temperature de rupere FRASS, care trebuie sa fie de circa 60C.

Adezivitatea Cea mai importanta proprietata a liantilor, de a adera la suprafata agregatelor si de a lipii granulele intre ele.Aceasta poate fi marita prin innobilarea agregatelor cu 2 % lapte de ciment sau var ameliorarea liantului cu aditivi.Agregatele nu au tot timpul compozitie bazica sau neutral. Daca aceste caracteristici nu sunt suficiente , se mai pot determina si caldura specifica, conductibilitatea termica, tensiunea superficial, permeabilitatea la apa, solubilitatea, punctual de combustie, constanta dielectrica, rezistivitatea.

Comportarea in timp a liantilor hidrocarbonatiIn durata de exploatare a liantului se disting 3 perioade: Perioada de prize si intarire (de la cateva ore la carteva zile) Perioada de comportare elasto-plastica-vascoasa (cateva zile) Perioada de fragilitate si dezagregarePrin imbatranirea liantului acesta isi pierde din coeziune si plasticitate in urma evaporarii uleiulilor, a actiunii razelor ultra-violete, a oxidarii si incorporarii apei.Bitum neparafinos ptr drumuri D25/40Bitum industrial I45/66Bitum natural se extrage din nisip bituminous si prin distilare si oxidare a bituminei.Bitumul modificat cu polimeri este liantul cu caracteristici fizico-chime specifice obtinute prin tratarea bitumului pur pentru drumuri cu anumite tipuri de polimeri, de instalatii special la temp de 160180C.Polimeri pot fi : a) Capolimeri stirienici (SBS,SIS) b) Elastomeri c) Plastomeri copolimeri etiletnici (EVA,EMA)Se prepara in general in rafinari, foarte rar pe santier.Transportul se face cu autotransportatoare termoizolante , avand temperatura cuprinsa intre (160 - 200C) si incarcata la 98 % din capacitatea masinii pe evitarea oxidarii si astfel incat sa nu se intareascaDepozitarea se realizeaza in recipient verticali pentro o zona cat mai mica de contact cu aerul, in vederea evitarii fenomenului de oxidare, recipient prevazuti cu system de recirculare sau agitare permanenta pentru a nu se produce separarea componentilor. Se incalzeste la (170-180C) prin radiatie (conducte in care se afla ulei incalzit, aburi).Avantaje la folosirea polimerilor, creste rezistenta la deformatii permanente la temperature ridicate, creste rezistenta la fisurare in urma oboselii si temp. scazute , micsorareaza susceptibilitatea la imbatranire atat in proportie cat si in exploatare. Imbunatateste coeziunea si adezivitatea fata de agregatele naturale.

Bitum modificat (schimbata comportarea bitumului prin diverse procedee)(OFERA AVANTAJE MARI)Utilizare: Mixturi asfaltice pentru imbracaminti bituminoase realizate pe drumurile cu trafic greu si foarte greu ptr a creste rezistenta la deformatii permanente. Mortare asfaltice speciale pentru executarea straturilor bituminoase subtiri si ultra subtiri Betoane asfaltice drenante (vol de goluri 16 % 20 %) (la DN autostrazi, DN ptr a preveni acvaplanarea si pentru a reduce nivelul de zgomot se foloseste in tar unde apare inghetul sau nu se colmateaza). Procedee antifisuri pentru imbracaminti din beton de ciment cu fisuri sau pentru limitarea transmiterii lor. Straturi bituminoase de etansare la lucrari de arta. Mixture asfaltice cu fibre. Tratamente bituminoase pe drumuri cu traffic greu si f.greu In orase se pune de 10-12 cm si se reduce zgomotul cu (10..20 %) In apropierea bordurilor La ranforsari se pun anumite straturi pentru a oprii transimterea fisurilor mai departe

Bitumul aditivat Se foloseste pentru ameliora adezivitatea bitumului fata de agregatele natural, se utilizeaza produse tensioactive cu o structura specifica polara-nepolara alcatuita din : Grupare biofila care se fixeaza pe bitum. Grupare hidrofila aseazata pe suprafata agregatului natural Pe langa legatura fizica intre bitum si agregate, una cvasu-chimica care asigura rezistenta pelicului de bitum fata de actiunea de dezanrobare a apei.UtilizareIn cazurile de executie a stratului de uzura sau a tratamentelor bituminoase la cald la care adezivitatea bitumului fata de aggregate este de sub 75 %.Nu se modifica caracteristicile bitumului cu exceptia adezivitatii la aggregate naturale.

Derivati ai liantilor hidrocarbonati

Amestec godron-bitum : adios 4,5 % gudron mareste adezivitatea si intarzie imbatranirea bitumului, se pun in opera la temperature mai mici.

Bitum fluxat: se dizolva bitumul intr-un solvent organic usor volatile pentru o usuoara punere in opera; Bitumul isi recapata proprietatile dupa 38 ore. Poate fi intarire rapida, medie, lenta.La ranforsari se foloseste prin stropire ptr a face legatura intre 2 straturi.

Emulsii bituminoase : Dispersia a doi produsi insolubili, unul fata de celalalt in 2 faze : faza dispersata sau discontinua (lichid vascos (bitum)). Faza dispersanta sau continua, care este un lichid (apa).Se introduce un emulgator cu rol stabilizator.Emulsiile pot fi : anionice (emulgator basic) Catonice (emulgator acid)Ruperea emulsiei este fenomenul este fenomenul de separare intre cele 2 faze datorita evaporarii apei si a reactilor generate de contactul dintre emulsii si agregate. Timpul de rupere este reglat in procesul de fabricatie. Lucrarile cu emulsii sunt lucrari la receSe folosesc la badijonare, bitumarea rosturilor la pavaje, tratamente stabilizatori, macadamuri penetrate sau nepenetrate, protectia taluzurilorSuspensie de bitum filterizat (SUBIF) dispersie fina de bitum filirizat cu var hidratat in apa de var, se foloseste rar la amorsari, badijonari, stab material granulare.

Lianti compozitiStabicolul rezulta din amestecul unui liant hydraulic (ciment cu bitum (emulsii bituminoase)) sub forma de suspensie groasa omogena si stabilita (datorita aditivelor).Permite realizarea unor straturi care elimina dezavantajele straturilor bituminoase (deformabilitate plastic, sensibilitate la var de temperature) si a celor pe baza de lianti hidraulici (fisurabilitate), cumuland avantajele lor specific lor.Se lucreaza cu 3 clase : 50 (21..33 B , 43 66 C) , 90 (33 47IB, 3752C) , 120 (40..54 B, 3345)Alcatuirea structurilor rutiere

Structura rutiera este elemental de rezistenta al drumului, prevazuta si realizate pe partea carosabila si pe benzile de incadrare, alcatuita dintr-un ansamblu de straturi executate din materiale pietroase, stabilizate sau nu, dupa tehnologii adecvate si dimensionate conform anumitor norme, avand in vedere o capacitate portanta in functie de intensitatea traficului greu, asezata pe o fundatie formata din tersamente (dupa caz cu strat de forma) si terenul natural.

Clasificarea structurilor rutiere

SRS (Structura Rutiera Supla) ansamblu de straturi realizate din material necoezive stabilizate mechanic sau/si cu lianti hidrocarbonati, cu imbracamintea realizata de regula din mixture asfaltice (exceptie macadam bituminos).SRR(Structura Rutiera Rigida) ansamblu de straturi stabilizate sau nu cu lianti, peste care sa se realizeaza o imbracaminte din beton de ciment rutier.SRSR (Structura Rutiera Semi-Rigida) straturi de agregate natural stabilizate mechanic si cu lianti hidrocarbonati sau puzzolanici, ca imbracamintea si eventual din stratul de baza fiind din straturi bitominoase. Stratul stabilizat poate fi si de fundatie si/sau strat de baza.

Imbracamintea rutiera : Strat de legatura si de uzura la SRS si SRSR, strat de uzura si de rezistenta SRRStrat de baza : la SRS si SRSRStratul/straturile de fundatii : care s-ar putea numi straturi de rezistenta pentru SRS, SRSRStratul/straturile de protective : Din alcatuirea rutiera unele straturi pot lipsi sau pot avea mai multe roluri.

Complexul rutier : Este constructia alcatuita din fundatie (teren natural si terasament ) si structura rutiera, are scopul de a servi articulatii rutiere in conditii bune si de siguranta.

Stratul de forma : este stratul superior al terasamentelor. Asigura derularea traficului de santier, capacity portanta uniforma si suficienta de ridicata ptr a permite compactarea straturilor de fundatie, sa asig cap portanta in exlpoatare sis a protejeze patul drumului.

Realizarea structurilor rutiereImbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si e alcatuita din 1-2 straturi care suporta actiunile exterioare.Tipurile modern de imbracaminti sunt : Bituminoase, Din beton de ciment Din piatra fasonata.

Stratul de uzura : Stratul superior al SR, trebuie sa reziste actiunilor trangentiale si factorilor climatice. Necesita o rugozitate corespunzatoare si asigura curgerea apelor si impiedica infiltrarea in SR.Stratul de legatura : Strat inferior al imbracamintei bituminoase in 2 straturi si face legatura cu stratul de baza, preia o parte din incarcarile tangential si vertical, reparizeaza pe suprafete mai mari.Stratul de baza : E situate intre imbracaminte si fundatie si are rolul de a prelua incarcarile date de trafic, mai ales cele tangential si de incovoiere. Repartizeaza incarcari verticale pe suprafate mai mari.Stratul de fundatie : e stratul intre imbracamintea rutiera sau stratul de baza si terenul de fundare. Rol de rezistenta preluare si repartizare de eforturi Rol drenant Rol anticapilar. Rol antigel, anticontaminant.Daca unul din aceste roluri nu este indeplinit se realizeaza straturi de protective. Acestea sunt asezate pe drumuri si pot fi drenante ( din balast ), anticapilare(din balast), izolante(nisip si geotextile), antigel(zgura granular sau expandata).Patul drumului : Este suprafata amenajata a terasamentelor pe care se aseaza SR.

Fundatiile drumurilorComportarea unui SR depinde mult de portanta patului drumului si de straturile de fundatie.Pt dimensionarea fundatiei se tine cont de caracteristicile traficului , natura si starea fizica a pamantului din patul drumului, tipul de SR, material locale. Pt fundatie se utilizeaza material cu rezistente mai scazute. Pot fi alcatuite din balast, nisip, piatra Sparta, blocaje, pietruiri existente =sigma/E (legea lui Hooke).

Fundatii din balast : cele mai utilizate pt ca balast exista in abundenta. Balastul se depoziteaza ptr a-si pierde o parte din umiditate.Sort folosit 0-71 mm din care 0-7 dintre 15-70 % . Trebuie o compozitie granulometrica continua si sa se incadreze intre anumite limite ptr o buna compactare.Rezistenta la uzura corespunzatoare.Ascensiunea capilara 1336mm. Se recomanda amestecarea cu piatra Sparta (30-40%) ptr mai multa capacitate portanta si usurinta in compactare.Proces tehnologic : Asternare in straturi de 20-25 cm , (inainte de de compactare) cu graderul sau buldozerul; Se face o cilindrare usoara; Atingerea umiditatii prin stropire; Cilindrare cu cilindrii vibratorii; Pt straturi mai mari de 30 cm se stabilizeaza cu ciment; Se verifica la sablon, dupa executarea stratului de fundare se verifica compactarea si planeitatea.Fundatii din nisip : Domeniu restrains de utilizare; Se utilizeaza in general la pavaje cu sortul 0-7. De obicei nisipul este pilorat (umed) se astern in straturi de 15 , se atinge umiditatea opt, cilindrare (pilonare).Fundatii din piatra sparta (rassel)Se utilizeaza ptr diverse tipuri de imbracaminti rutiere cu straturi de baza sau fara. Sortul folosit 63-90 in straturi de 15 cm inainte de compactare, se aseaza pe un pat de balast de 10 cm.

Proces tehnologic : Se umezeste stratul support de balast Se asterna un strat de piatra sparta fara deranjarea stratului de balast Cilindrarea se face la inceput mai usor apoi devine mai greu Se respecta regulile de cilindrare Se impaneaza cu split si se cilindreaza cu nisip grauntos de rau 0-7 mm ca mat de amorsare Se stropeste abundant cu apa Se distribuie nisipul dupa care se cilindreaza pana la fixareFundatii din piatra sparta amestec optimalSe stabilesc proportii de amestec optim si se realizeaza amestecul intr-o instalatie de nisip, se astern materialul cu finisorul. Se compacteaza cu compactoare pe pneuri sau de cilindrii vibratori.Fundatii din blocajeFoarte rezistenta dar si costisitoare (rar intalnite) din piatra bruta sau cu bolovani de rau de 8 cm dupa care se aseaza blocajul normal. Asezare tesuta cu varful in jos cu pietrele mai mari pe margine. Se folosesc pietre cat mai uniforme, fixarea se face prin batere cu ciocanul.Proces Tehnologic : Cilindrare usoara Strat de egalizare sort 40-63,; Cilindrare Impanare cu split 16-25 , cilindrare,stropire,cilindrare finala

Fundatii din pietruiri existenteSunt o solutie economica de refolosire a materialului existent pentru realizarea unui strat de fundatie ptr structura noua. Daca pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului si grosimea de sub 10 cm nu se da in considerare si se sacrifica si se reprofileaza. Daca se a afla pe toata latimea drumului cu o grosime de min 10 cm , se ia in considerare si va constituii stratul de forma.Inainte de a decide daca folosim pietruirea trebuie investigat ce avem in drum.

Proces Tehnologic Daca nu se prevede scarificare totala se scarifica la 5 cm sub denivelari; Se compacteaza corespunzator. Pietruirea existent constitue un strat de protective sau de fundatie doar daca se foloseste mat corespunzator. Grosimea si calitatea pietruirii se determina prin determinarea in laborator.Compactarea fundatiilor

Realizarea fundatiei este o faza de importanta semnificativa care poate duce la esecul sau reusita intregii constructii rutiere.Viteza redusa a utilajelor, fara oprire, porniri bruste sau miscari serpuite. Fasiile se suprapun pe min 20 cm.Denivearile se corecteaza si recilindreaza. Suprafata cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza si se refac.Se urmareste un volum de goluri aproape de 0 si compactare aproape de 100%.

Compactarea fundatiei din beton

Cu compactori pe pneuri, vibratoare Se compacteaza 95 % - 98 % ptr clasa tehnica IV V 98 % - 100 % ptr clasa tehnica I , II , III Un strat bine compactat transmite 10 % din presiune la patul drumului, iar unul slab compactat 25 %

Compactarea straturilor de fundatie din piatra

Intai compactori netezi dupa care compactori vibratori sau pe pneuri. Variatia masei se face prin lestare. Compactarea este terminata cand o piatra aruncata in forta compactorului este sparta la trecerea utilajului . Verificarea cap. Portante se face prin masuratori cu deflectometrul.

Straturi stabilizate

Dupa modul in care se actioneaza asupra proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor, metodele cele mai importante de stabilizare : Stabilizare mecanica, cu lianti sau chimica.

Stabilizarea mecanica :

Este complexul de operatii prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii si ridicarea gradului de compactare a materialelor, ptr o capacitate portanta sporitafara intrebuintarea liantilor.De obicei se foloseste la straturi de fundatie necoezive, pietruri existente.

Conditii : Ip 6...8 % , EN > 30 % granulozitatea continua corespunzatoare Mat stabilizat nu trebuie sa continua argila, resturi organice, impuritati, elemente noi, gelive >5 %. Fractiunilor 16...71 Se face compactarea la umiditatea optima. Ptr rezultatele mai bune Se vor concasa partial agregatul peste 30...40 mm Se va utiliza exclusiv mat concasat cu agregate mari. Se utilizeaza material higroscopice ptr mentinerea umiditatii.

Stabilizarea cu lianti :

Cea mai buna stabilizare este cea cu lianti pentru ca acestia imbunatatesc seminificativ proprietatile fizico-mecanice ale materialelor.

Stabilizarea cu ciment :

Imbunatateste proprietatile fizice, chimice si mecanice, obtinute prin amestecarea pamanturilor sau alte tipuri de materiale cu ciment si apa cu o compactarea energica.Aceste straturi sunt practic impermeabile, nedrenate si cu cap portanta ridicata.Pt ca are microfisuri si sa nu se transimta mai departe se recomanda imbracaminti bituminoase sau introducerea unui strat de baza din piatra sparta cilindrata si indopata cu split bituminat sau nisip bituminos.

UTILIZARE

Ameliorarea capacitatii portante a straturilor sup din terasamente.Realizarea straturilor de fundatie din SRR si SRS. Largirea fundatiilor de modernizari si reabilitari. Consolidarea acostamentelorMaterialele folosite sunt pamanturi dar din gropi de imprumut; Pietrisuri existente reprofilate si scarificate, balasturi sau nisipuri locale;Deseuri de cariera nesortate, zgura de furnal.Ca sa poata fi stabilizate, materialele trebuie sa indeplineasca conditiile : Granulozitate continua; Dimensiunea maxima a granulei D = 25 (Strat de baza) D = 31.5 strat de fundatie D = 63 strat de forma Coeficient de neuniformitate min 8 . Uzura Los Angeles < 35 % ; EN > 30 % Indicele de plasticitate < 10 % . Continut de sulfati si sulfuri < 0.2 % Saruri < 2 % Ioni de hidrogen >5%

Pamanturile care nu satisfac acele conditii , se pot corecta prin adaosuri de var, agregate sau cloruri de calciu. Se recomanda folosirea cimentului Portland belitic (cu reactie hidraulica foarte rapida). Pt stabilizarea dozajelor de ciment se folosesc metodele : Clasica prin incercari asupra epruvetelor cu diferite dozaje Stabilirea prin folosirea unor abace. STAS cu relatii C = 730 (rcf/m^3)

Tehnologia realizarii in situ :1) Scarificare daca nu se aduce materialul din alta parte2) Amenajarea si profilarea patului drumului3) Faramitarea mecanizata a materialului4) Corectarea proprietatilor materialului5) Amestecarea uscata cu ciment, umezirea si amestecarea la umed6) Asternere si profilare cu autograderul7) Compactarea si corectarea denivelarilor8) Tratarea stratului9) Acoperire cu 1-2 cm de nisip si stropire de 4 ori pe zi / 7 zile.10) Stropire cu bitum taiat sau emulsie11) Acoperirea cu folii de polietilena. Nu este cea mai buna tehnologie

In stare fixa (INS instalatii de nisip stabilizat); Se prepara ca un malaxor apa, cimentul si balastul. Se omogenizeaza mai bine ca in situ, se aplica tratamente ca in situ.

Tratarea cu varAre rolul de a reduce sensibilitatea la apa, a imbunatatii granulozitatea si lucrabilitatea, creste limita inferioara de plasticitate, mareste coerziunea, rezistenta mecanica si cap portanta a pamanturilor, uscarea prin supraumezire, creste PH.Dozajele se pot stabili clasic prin incercari de epruveta sau simplificat folosind abace.

Stabilizare cu lianti puzzolaniciSe imbunatatesc proprietatile fizico-chimice si mecanice prin amestecarea cu lianti, apa si activator (ciment sau var) si prin compactare.Materialele utilizate sunt agregatele naturale, produse de cariera prelucrate, deseuri de cariera.Amestecul de agregate, liant puzzolanici si activator trebuie sa se incadreze in zona amestecului optimal. Elaborarea dozajului se face clasic.

Tehnologia de realizare Amestecul se efectueaza in statii fixe. Intretinerea la drumuri cu trafic usor se poate face si cu amestecare in situ. In statii se face in una sau mai multe INS cu predozare: 3 ptr agregat si 1 ptr liant. Dozarea activatorului se face cu dispozitivul de dozare a cimentului, iar varul se introduce sub forma de suspensie in apa. Amestecul se face cu malaxorul sau in betoniera, iar transportul se face cu basculanta. Se poate stoca max 10 zile in soproane. Inainte de punere in opera se umezeste stratul suport exceptie facand cazut ramforsarii. Se aseaza in straturi de 10 ... 20cm dupa care se compacteaza preferabil cu pneuri. Nisipurile stabilizate nu se compacteaza cu rulouri netede Se respecta umidtatea optima de compactare. Se verifica Profilul si se corecteaza la fiecare 2,3 treceri.

Prepararea pe loc : Se aduc si se repartizeaza uniform agregatele, liantul si activatorul dupa care se raspandeste prin raspanditor de ingrasaminte, apa se adauga in reprize si se compacteaza corespunzator. Se acopera ulterior cu un strat rutier la cel mult 3 zile la executie, iar in cele 3 zile trebuie pastrata umiditatea.Se poate lasa neacoperit mai mult doar in conditii speciale

Materiale stabilizate cu stabicol

Straturile stabilizate cu stabicol nu prezinta fenomente de microfisurare, au cap portanta ridicata si au grosime mai mica decat cu (alti lianti)Stabicol se preteaza la stabilizari la : agregate naturale concasate, ka kasturi, nisipuri cu granulozitate continua.Stabilirea dozajelor se face prin incercari de laborator (Proctor modificat si la vibrocompresiune).

Caracteritici :

Straturile nu sunt sensibile la formarea fagaselor , grosimea stratului de acoperire poate fi redusa; Protectie foarte buna la inghet-dezghet. Raport imbunatatit intre modulul de elasticitate si rez la tractiune. Se prepara si se pune in opera asemanator cu agregatele naturale, stabilizate cu lianti hidraulici

Prepararea si punerea in opera :

Prepararea se face intr-un grup mobil ce poate fi mutat la fata locului. Mat stabilizat se prepara intr-o centrala de stabilizare cu ciment clasica. Punerea in opera se face cu autograderul sau finisorul in functie de exigente.Compactarea se face intai cu compactoare vibroatare dupa care compactoare cu pneuri. La sfarsit se protejeaza straturi pt evitarea evaporarii apei.Stratul de baza are rolul de a prelua in special eforturile tangentiale si cele de intindere dar si repartizeaza incaracrile verticale pe arii mai mari. Se pot executa din : macadam, balst stabilizat cu ciment, mixturi bituminoase, beton de ciment, macadam penetrat, zguri de furnal inalt sau cenusi de termocentrala.

De macadam :

Pietruire din piatra sparga monogranulata dupa regula 2/3, sorturi 40/63 si 16/25 prin asternare si cilindrare in reprize. Se foloseste si savura sau nisip grauntos cu material de calmatare. Nu se foloseste granitul ptr ca nu se poate impana din cauza muchilor vii. Rezistenta este data de inclestarea pietrelor. Mat utilizate la macadam trebuie sa provina din rocile recomandate, sa aiba forma poliedrica, sa fie curate, sa aiba rezistente mari la uzura

Tehnologia de executie :

Se pregateste stratul suport Dupa care se asterne si se cilindreaza piatra de rezistenta (40/63) pana nu joaca sub picior Dupa care se asterne si se cilindreaza piatra de acoperire. Se incepe colmatarea macadamului cu savura savura sau nisip grauntos, se uda bine si se incearca patrunderea buna printre pietre. Se cilindreaza pana cand o piatra aruncata in fata cilindrului se sparge Se protejeaza cu un strat de savura de 1-2 cm iar apoi se verifica calitatea longitudinal si transversal.Macadamul se poate sa nu reuseasca daca : nu este compactat si nivelat corespunzator patul drumului. Piatra nu provine din rocile recomandate si materialele folosite contin argila Nerespectarea regulilor de compactare Introducerea prematura a materialului de agregare sau stratul de acoperire nu inchide suprafata macadamului.

Dezavantaje

Costuri ridicate dar mai reduse decat ale balastului stabilizat cu ciment Se folosesc doar anumite sorturi de piatra sparta Uzura mare (4mm/an) Comportarea slaba la actiuni tangentiala. Permeabil, produce noroi si praf. Pt a putea fi reparat trebuie extras tot stratul Trebuie protejat daca e tinut sub circulatie cu apa, emulsii bituminoase, bituminare

Avantaje

Recomandat in apropierea unui depozit de piatra Comportarea buna la SRS. Foarte utilizat ca strat antifisura Foarte bun daca este acoperit

Mixturile asfaltice

Sunt materiale de constructii realizate din amestecuri de agregate naturale sau artificiale si filer cu bitum sau emulsie bituminoasa. Se folosesc cel mai mult la imbracaminti si straturi de baza.

Dupa tehnologia de punere in opera pot fi : Mixturi asfaltice la cald (>150C) cu bitum ca liant. M.asfaltice la rece (>5C) cu bitum taiat sau emulsie ca liant.Dupa compozitie : BA Betoane asfaltice AT Asfalt turnat MA Mortare asfaltice AB Anrobate bituminoase

Materiale folosite :

Agregatele pot fi de toate sorturile de cribluri si nisipuri de concasaj sau natural, balasturi si pietrisuri dar trebuie sa corespunda ca mrime si compozitie mineralogica, sa fie curate si rezistente la uzura.

Filerul poate fi de orice fel cat timp respecta conditiile de calitate.

Bitumul poate fi pur, modificat, aditivat sau derivati ai sai

BETOANE ASFALTICE (BA) :Sunt alcatuite din criblure, nisip si filer cu bitum. Se utilizeaza in special la imbracaminti rutiere grele. Trebuie sa fie foarte rezistente la uzura si actiuni climatice. Se realizeaza dupa principiul betonului.BA executat la cald : BA (8 sau 16) , bogat in criblura.BA (25) cu agregat mare.BANB (16) cu nisip bituminosBAR (rugos)BARC (16) Rugos prin clutaj.BARP (16) Cilindrat pentru poduriBAD(25) deschis cu cribluraBADPC (31) Cu pietris concasat BADPS(31) Cu pietris sortatBA speciale (colorate, cu caracteristici speciale)

BA executate la rece :

BABT (8) stocabil cu bitum taiatBAEB(16) stocabil cu emulsii bituminoase BAS (16) Cu suspensie de bitum filterizat

Asfaltul Turnat

Volum de goluri 0 . Se pune in opera fara cilindrare. Poate fi :

ATD (16) DurAT (7)ATD (16) Se executa doar la cald din criblura (4-8) si (8-16), nisip, filer aglomerat cu bitum 40/50 sau 25/40AT(7) contine in loc de criblura, nisip grauntos (4-7)

Mertorul asfaltic

Din nisip, filer si bitum. Utilizat foarte putin datorita rugozitatii sale slabe.La calde : M.A.B.C 7 bitum cald MANB 7 nisip bituminos MAT 7 turnatLa rece mortar asflatic cu emulsie de bitum filerizat sau mortar SUBIF CMAS 7MAEB 7 cu emulsie bituminoasa

Anrobate bituminoase

Agregate aglomerate si invelite cu o pelicula de bitum. Aceasta invelire se numeste anrobare.Anrobatele pot fi deschise (Vg > 12 %), semi compactate (Vg 8-12 %), compactate (Vg = 4-8 %)

Caracteristici

Macropore, elementele fine pot lipsi:Agregatele se inscriu in limite mai largi decat la BA.Se foloseste mai putin bitum si filer decat la BA.Poate fi AB1 agregat mijlociu. AB2 agregat mare.

Procedeu la cald >150C

Liant bitum plastic adus fluid ptr a putea fi pus in opera, asternarea si compactarea se face tot la caldProcedeu la receLiant Bitumuri fluide sub forma de uleiuri asfaltice sau emulsii bituminoase . Prepararea si punerea in opera se face la rece iar compactarea dupa ce o parte din liant s-a evaporat.Elaborarea dozajelor ptr mixturi asfaltice :In vederea stabilirii proportiilor intre diverse materiale care le alcatuiesc, astfel incat sa se obtina caracteristicile fizico-mecanice cerute. Dozajul se exprima in procente din masa totala ptr fiecare materialMaterialele trebuie sa continua anumite conditii: Agregatele trebuie sa fie curate, rezistente la uzura si compresioune, omogene mineralogic, sa aiba o forma corepunzatoare si adezivitate la liant. Filerul trebuie sa fie uscat si sa aiba finetea necesara Bitumul trebuie sa anrobeze granulele, sa asigure adezivitatea si rezistenta la actiunea apei.Incercari pe mixturi asfalticeEpruvetele testate pot fi : Preparate in laborator Prelevate la iesirea din productie -||- la descarcarea din transport Din carate prelevate din imbracamintea executata

Epruvetele sunt ( cilindrice, cubice , prismatice ; => In functie de tipul incarcariiIncercatile pot fi pentru :1) Continutul de apa2) Compozitia mixturii aflatice ( SOXLET)3) Rezistenta la compresiune la 22C si 50C (Presa hidraulica, epruvete cubice masura a modului de alrgere a proc. De bitum, compozitia si grupa , RC 22/RC 504) Coeficientul de termosensibilitate5) Reducerea RC la 22C dupa 28 de zile in apa.6) Stabilitate Marshall (pe epruvete cilindrice dupa generatoare cu aparat MARSHALL7) Indicele de curgere (Fluiaj MARSHALL) miscare , deplasare, deflexiunea epruvetei.8) Densitatea aparenta, Grad de indesare9) Absorbtia de apa 1-7 %.10) Umflarea la 28 de zile in apa spre 011) Volumul de goluri12) Rezistenta la rupere prin incovoiere, rezistenta la patrundere13) Rezistenta la oboseala14) Comportarea la def plastice (cu Fagasoscopul)

Aparatul SOXLET pune in evidenta compozitia procentului de bitum , se mai poate folosi un aparat de centrifugare cu rezultate mai rapide dar nu la fel de exacte.

Tehnologia de preparare a mixturilor bituminoase la caldSe realizeaza in spatii mecanice specializat in etpe : Incalzirea bitumului Predozarea agregatelor minerale Uscarea agregatelor Dozarea conform retetei Malastarea componentelor Transportul se face cu basculante de 6,5 ... 20 t cu sisteme de termoizolare sa nu piarda mixtura 20C pana la punerea in opera.Predozarea agregatelorAsigura alimentarea continua si regulata a instalatiei de producere. Asigura alimentarea su sorturile necesare in cantitatile dorite. Transportul se face pe benzi transportatoareUscarea agregatelorAlaturi de incalzire si desprafuire sunt operatii foarte importante ptr realizarea adeziunii liantului pe agregate. Dupa aceste operatii agregatele se sorteaza in silozuri.

Dozarea si maxareaA.i sa fie cat mai omogene respectand dozajele. Agregatele calde se omogenizeaza cu filerul rece dupa care se introduce si bitumul fierbinte pana la omogenitate. Se evita supraincalzirea ptr a nu arde bitumul.Se depoziteaza provizoriu intr-un buncar.AsternareaSe face cu raspanditoare de asflat, finisoare sau chiar cu autogrederul , dupa pregatirea suprafeteiAsternerea se face uniform, pe o banda, cu aceasi inclinare in sens transversal.Compactarea mixturilorSe face cu rulouri, netede in straturi de max 10 cm, dinspre margine spre ax cu suprapunerea rulourilor pe 20-30 cm. Se respecta regulile de compactare. Gradul de compactare ptr straturi de baza 95 %. De obicei se folosesc 2 compactori. Punerea in opera se face la 140C, iar cilindrarea intre 110C-130C.Controlul calitatiiTrebuie sa existe laboratoare las tatia de mixturi ca sa faca testele : forma granulelor, curba granulometrica, umiditatea, caractristic bitumului (penetratie), continut de bitum (proba) , temperaturi, densitatea. Se verifica cu densiometrele. Se asigura planeitatea, uniformitatea, rugozitate.Tendinte moderneSa se foloseasca bitumuri dure ptr evitarea formarii valurilor si facaselor. Utilizarea liantilor modificati. Utilizarea unui schelet mineral puternic, bitum modificat, mixturi cu fibre. Executarea de betoane asfaltice cu Vg8C-tratamente bituminoase la rece, care se realizeaza cu bitum taiat sau emulsie cationica, aplicate sip e suprafete umede dar nu pe ploaie la temperature >5C2. Dupa tehnologia de executie-tratamente bituminoase simple(o raspandire a unei emulsii si a criblurii)- tratamente bituminoase duble sau multiple(de mai multe ori)-bituminoase duble inverse -tratamente bituminoase intarite(cu aggregate bitumate)-tratamente bituminoase cu aggregate anrobate in situ(trabinsit)

Materiale utilizate(1) Liantib) Bitum D 180/200 prin incalzire la 140160Cc) Bitum D 80/120 incalzit la 150.160Cd) Bitum DTA 160/200 prin incalziree) Bitum taiat din bitumurile mentionate mai sus folosind ca solvent prtosin in proportie de 2224%f) Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pusa in opera la temperature mediului ambient

(2) agregatea) criblurileb) in mod exceptional splitul(pe drumurile cu trafic redus)c) agregate de rau concasate si granulated) agregate de rau sortatee) agregatele trebuie sa provina din roci dure sa fie curate sa aiba o rezistenta ridicata la uzura si sa aiba forma poliedricaf) se recomanda folosirea agregatelor din roci bazice, in cazul rocilor acide pentru tratamente bituminoase executate la cald, se recomanda folosirea aditivilor pentru ameliorarea adezivitatiig) se recomanda dimensiunea maxima D si cea minima d a granulelor sa fie cat mai apropiate

Conditii de reusita Aplicarea tehnologiei adecvate(repararea si curatarea suprafetei de tratat, stropirea bitumului si asternerea agregatelor, apoi cilindrare) inclusiv intretinerea ulterioara Folosirea unor utilaje de mare randament si cu posibilitati de reglare a debitelor pentru agregate si liant, in conformitate cu dozajele stabilite in laborator Supravegherea permanenta si exercitarea unui control de calitate competent pe fiecare faza a procesului tehnologic Efectuarea lucrarilor in perioade de timp recomandate(cald, uscat) in functie de liantul folosit

7.3. Tratamente bituminoase Se pot executa la cald sau la rece Tehnologie Pregatirea suprafetei Stropire cu bitum D180/200 in cantitate de 0.81.2kg/mp, sau dupa caz cu emulsie bituminoasa cationica (cu continut de bitum D180/200 de 60%) in cantitate de 1.32.1kg/mp Asternerea uniforma a criblurii 3..8 mmm(1015kg/mp) sau 8.16mm(14-18kg/mp) imediat dupa stropire Cilindrarea cu compactorul cu pneuri 3-4 treceri Curatarea criblurii in excessActualmente exista instalatii complexe care realizeaza printr-o singura trecere stropirea, raspandirea si o precompactare usora7.4 Tratamente bituminoase duble Tratamente bituminoase executate in doua reprize se numesc tratamente duble Tehnologie Macadamul realizat corect, verificat si curatat se amorseaza cu 0.71.0kg/mp de bitum Se executa prima stropire cu 1.752.25kg/mp bitum D80/200, urmata imediat de o acoperire cu 2025kg/mp criblura 816mm si se cilindreaza Dupa indepartarea criblurii alergatoare se face a doua stropire cu bitum D180/200 in cantitate de 1.21.5kg/mp, se asterne criblura 48mm in cantitate de 1520kg/mp si se continua cilindrarea pana la fixare7.5. Tratamente bituminoase duble inverse Se recomanda pentru tratarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment exfoliate sau cu fisuri si crapaturi mici, precum si a suprafetelor slefuite Tehnologie Pregatirea si repararea suprafetei degradate Stropirea bitumului Raspandirea primului strat de agregat(criblura4/8) Cilindrarea cu compactoare pe pneuri(3,4 treceri) Indepartarea clibrurii in excess si stropirea cu bitum Raspandirea stratului al 2-lea de agregat(criblura 8/16) Cilindreare cu compactoare pe pneuri Rezulta o suprafata rugoasa, etansa si fara degradari7.6 Tratamente bituminoase intarite Se executa pe macadamuri sau pe imbracaminti bituminoase degradate, cu criblura anrobata in prealabil cu 4.55% bitum D80/120 Tehnologie Se curata macadamul si se amorseaza cu 0.72.0kg/mp bitum Se asterne criblura 48mm sau 416, andobata in cantitatea de 4050kg/mp si se cilindreaza Inchiderea se executa cu un tratament bituminos 1.01.2kg/mp bitum D180/200 si 15kg/mp criblura 48mm sau cu nisip bitumat cu 23% bitumTratamentele intarite se folosesc rar deoarece sunt asemanatoare ca si costuri cu covoarele asfaltice, care sunt net superioare7.7 Tratamente bituminoase cu cu agregate bituminoase anrobate in situ(trabinsit) Elimina problemele cauzate de criblura neaderenta care ramane la suprafata tratamentelor, prin anrobarea in situ a agregatelor Tehnologie Pregatirea suprafetei peste care se raspandesc agregatele (criblura 8/16 sau pietris 7/15) in cantitate de 1315 kg/mp intr-un covor unifor Se stropesc agregatele cu emulsie cationica cu rupere rapida(1.52.0kg/mp) pana la acoperirea completa Se asterne in golurile formate agregat marunt (criblura 4/8 sau nisip grauntos, in cantitate de circa 5kg/mp) Se cilindreaza cu compactoare cu pneuri sau cu rulouri netede(se tine sub obserbatie 34 sapt)7.8. Tratamente bituminoase pe drumuri cu trafic intens Se folosesc agregatele de foarte buna calitate care sa dea o rezistenta sporita la uzura(coef de uzura L.A. de 8%) Tehnologie Ca liant se utulizeaza bitumul fluxat cu 5% elastomeri, care amelioreaza coeziunea, imbunatatind fixarea criblurii mai ales pe timp friguros(1.4kg.mp) Ca agregate naturale se utulizeaza cele 2 tipuri de criblura(1014mm si 46 mm), foarte rezistente la uzura (18kg/mp respectiv 6kg/mp) Procesul tehnologic este acelasi ca la tratamentele normaleCap. 8 Imbracaminti rutiere8.1. Clasificarea imbracamintilor Drumuri de tip inferior sau rudimentare(drumuri de pamant) Drumuri de tip intermediar sau tranzitoriu Drumuri din pietruiri simple Drumuri din macadam Drumuri momderne suple-nerigide Semipremanente Macadam asfaltic Imbracaminti asfaltice usoare Permanente Betoane asfaltice Asfaltul turnat Pavaje Drumuri moderne rigide: imbracaminti din beton de ciment8.2 Drumuri de tip inferior sau rudimentar Drumuri de pamant naturale Cele naturale sunt sezoniere si sunt destinate circulatie vehiculelor usoare Pentru o viabilitate mai indelungata este necesara indepartarea apelor Drumuri de pamant amenajate(profilate, din pamanturi imbunatatite) Sunt drumuri de interes local, fara terasamente sau lucrari de arta, cu o suprastructura din pamant de la fata locului, imbunatatit si reprofilat Corpul drumului e alcatuit dintr-un singur strat care indeplineste toate rolurile straturilor rutiere Au cost de realizare redus Drumuri profilate Se executa prin deplasarea pe platforma cu ajutorul grederului a pamantului rezultat din saparea santurilor Pot prelua pana la 100-150 vehicule/zi daca s-a realizat o bunca compactare Dupa vreme umeda trebuie reprofilat Drumuri din pamanturi imbunatatite Se prevad pe terenuri ce nu depasesc o panta de 34% Se trateaza pamantul existent cu lianti, astfel se obtine un drum cu o capacitate portanta mai mare Dezavantajele acestui tip de drum, precum si costul ridicat, au dus la o utilizare redusa a acestei metode Tehnologia de realizare Se curata terenul Se sapa patul, iar pamantul se depoziteaza pe margini Se compacteaza patul Se asterne materialul de aport si se amesteca cu cel sapat in straturi Se compacteaza la gradul prescris, realizandu-se cu un bombament curb8.3 Drumuri de tip intermediar sau tranzitoriu Asigura pe tot parcursul anului o circulatie usoara Se numesc tranzitorii deoarece prin consolidari succesive pot fi transformate in drumuri moderne Partea carosabila este consolidata printr-o pietruire Se imart in doua categorii: pietruiri simple si de tip macadam8.3.1 Pietruiri simple Se folosesc la drumuri cu circulatie redusa si in special unde predomina vehiculele cu tractiune animale Se realizeaza sub trei forme Cu profil transversal in forma de secera/neincastrat(bombardament curb) Din balast brut asezat pe carosabil si acostamente in strat de grosime variabila Bombament f/B=1/401/50 Grosimea stratului la mijlocul caii de 20.25cm Indesarea se face prin circulatie Cu profil transversal semiincastrat: Se executa un pat in platforma soselei in care se realizeaza corpul pietruit Agregatul se separa in doua fractiuni prin ciuruire Granulele mai mari se aseaza la partea inferioara Din loc in loc se executa drenuri care asigura scurgerea apelor infiltrate Se recomanda realizarea pe pat a unui strat de 2-3 cm cu rol filtrant Cu profil transversal incastrat Se executa numai pe latimea partii carosabile, pe care se sapa si patul Acostamentele raman din pamant Se foloseste balastul sort 0-60mm Materialele se astern la sablon in straturi de 5-12 cm Nu se cilindreaza compactarea facandu-se la darea in circulatie Dimensiunile granulelor descreste de jos in sus O solutie consta in folosirea a 50% granule rotunde si 50% granule concasate pentru o mai buna compactare8.3.2 Pietruiri tip macadam Macadamul se realizeaza din piatra sparta monogranulara, asternuta pe platforma drumului in reprize, urmata de cilindrari Se poate folosi ca fundatie, strat de baza sau ca imbracaminte Materiale folosite Piatra sort 40/63 pentru rezistenta Piatra sort 16/25 pentru acoperire Savura sau nisip grauntos la protejare Au bombament curb(f/B=1/501/70) sau cu doua fete plane cu panta transversala de 3-4% racordate cu arc de cerc pe treimea mijlocie Clasificare Macadam ordinar Macadam imbunatatit Macadam protejat In caz ca se foloseste ca imbracaminte se iau unele masuri de imbunatatire a macadamului ordinar, obtinandu-se macadamul imbunatatit Conditii de nereusita a macadamului Patul drumului insuficient compactat si nivelat Materialul de agregare este argilos Piatra folosita provine din roci alterate sau gelive Viteza mare la cilindrare, demaraje violente Introducerea prematura a materialului de agregare Stratul de acoperire nu inchide suprafeta macadamului Dezavantajele macadamului Costuri ridicate Utilizeaza numai anumite sorturi de piatra sparta Uzura mare(circa 4mm/an) Comportare redusa la actiuni tangentiale ale traficului Este permeabil, produce praf si noroi Pentru reparatii trebuie extras tot stratul Trebuie protejat daca e tinut sub circulatie(stropire cu apa sau emulsii bituminoase, nisipare, bituminare) Macadamul imbunatatit Imbunatatirea se face prin silicatare(silicat de sodiu) sau prin bituminarea macadamului Silicatul de sodiu in prezenta apei si a dioxidului de carbon reactioneaza cu calcarul din piatra si formeaza silicea SiO2, care este sub forma unui chit care umple golurile si impermeabilizeaza suprafata8.3.3. imbracaminti bituminoase provizorii In aceasa categorie intra pietrisurile (in special macadamurile) protejate cu diverse invelisurile bituminoase in scopul de a evita formarea prafului si a noroiului si pentru etansarea suprafetei de rulare impotriva patrunderii apelor in structura rutiera Exemple Macadam protejat cu tratament bituminos dublu Macadam protejat cu tratament intarit Macadam protejat cu tratamente bituminoase multiple Pietruiri impregnate cu emulstii bituminoase: cu rupere rapida, emulsii speciale pentru impregnare, emulsii cu mare stabilitate Pietruiri etansate prin clutaj Macadamuri protejate Dupa realizarea macadamului si curatarea perfecta a suprafetei, se aplica diverse straturi de tratamente(dublu intarit sau multiplu) Se poate realiza atat la cald cat si la rece Tehnologie de realizare Suprafata se reprofileaza si se curata, apoi se stropeste cu emulsie bituminoasa, astfel incat sa se obtina 1.01.3kg/mp bitum rezidual, dupa care se acopera cu material grauntos in cantitate de 1317kg/mp A doua stropire cu emulsie (0.70.8kg/mp bitum rezidual) se face imediat dupa curatarea pietrei alergatoare, peste care se va asterne nisip grauntos sau alt agregat in cantitate de 10-12 kg/mp Etansarea se realizeaza printr-o a treia stropire, cu 0.7 kg/mp bitum si o acoperire cu agregate narurale marunte 7-11kg/mp, cilindrate corespunzator Pietruiri impregnante cu emulsii bituminoase Se folosesc urmatoarele tipuri de emulsii Emulsii cu rupere rapida( 12 kg/mp, 65% bitum) Emulsii speciale pentru impregnare (2 kg/mp) Emulsii suprastabile (1.52.0 kg/mp, 21,5% bitum) Tehnologia de realizare este similara cu cea a macadamurilor protejate Sunt foarte eficiente la imbunatatirea conditiilor de circulatie pe drumurile cu trafic redus Pietruiri etanse prin clutaj Se aplica cu rezultate bune cand stratul suport este format din agregate nisipoase cu dimensiunea maxima de 30 mm si consta in urmatoarele faze: Stratul suport (minim 20cm) se scarifica si se reprofileaza Peste stratul suport se astern 20-30kg/mp split sort 25-40 si se cilindreaza cu un compactor cu rulouri netede greu pana la infingerea splitului in pietruirea veche Se stropeste cu 2.0-2.5kg/mp emulsie bituminoasa cu rupere rapida (60%bitum) acuperita cu split sort 8-16 in cantitate de 15-17kg/mp si se cilindreaza Urmeaza o noua stropire 1.5-2kg/mp acoperita cu nisip in cantitate de 9-12kg/mp cilindrat pana la fixare8.4. Drumuri moderne Se impart in 2 categorii 8.4.1 Drumuri moderne semipermanente Macadamuri asfaltice Imbracaminti asfaltice usore 8.4.2. Drumuri moderne permanente Betoane asfaltice Asfalt turnat8.4.1 Drumuri moderne semipermanente Macadamuri bituminoase cu executie la cald Macadam penetrat cu bitum cald M.P.7 Macadam semipenetrat cu bitum cald M.P.5 Macadam indopat M.I. Macadamuri bituminoase cu executia la rece Macadam penetrat cu suspensie de bitum filerizat M.P.S. Macadam penetrat cu emulsie bituminoasa M.P.E. Anrobate bituminoase cu executie la cald A.B. 1 A.B. 2 Mortare asfaltice executate cu: Bitum cald M.A.7 Nisip bituminos si bitum dur de petrol M.A.N.B.7 Suspensie de bitum filerizat M.A.S.78.4.1.1. Macadam penetrat cu bitum M.P.7 Este un strat rutier executat din piatra sparta impanata si cilindrata, fixata prin penetrare cu bitum Prin penetrare, deplasarea pietrei din strat este impiedicata, iar datorita existentei peliculei de bitum care leaga agregatele intre ele si datorita imapnarii cu split, frecarea interioara creste, la fel si fortele de coeziune, rezultand o rezistenta mai mare si o durata de exploatare mai lunga Penetrarea se face in doua reprize, fiecare repriza fiind urmata de acoperire cu split si cilindrare si se inchide in final cu tratament bituminos Tehnologia de realizare Pe fundatia pregatita corespunzator se asterne un strat de piatra sparta sort 40-63mm in cantitate in cantitate de 112-116kg/mp dupa care se cilindreaza Se impaneaza cu split sort 16-25mm in cantitate de 11-15kg/mp prin asternere uniforma intr-o singura repriza Se stropeste cu apa si se recilindreaza, la inceput cu compactoare cu rulouri netede mijlocii 60-80kN si apoi cu cele grele 100-120kN In cazul folosirii rocilor acide se executa o stropire cu lapte de var (1l/mp) Se stropeste cu bitum D80/120 incalzit la 160-180C Imediat dupa stropire se asterne uniform split sort 16-25 in cantitate de 20-25kg/mp si se cilindreaza Duma maturarea splitului in excess urmeaza a foua penetrare cu bitum D80-120 in cantitate de 2-2.5kg/mp Urmeaza asternerea celui de-al doilea strat de split de acoperire, sort 8-16, in cantitate de 15-20kg/mp si cilindrarea lui pana la fixare Dupa curatarea suprafetei de plitul in excess se executa tratamentul bituminos de inchidere prin stropire cu 1-1.2 kg/mp bitum tip D180/200 si acoperire cu criblura 3-8mm, in cantitate de 10-15 kg/mp uramata de clinidrare Se poate da in circulatie imediat dupa racirea bitumului8.4.1.2. Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5 Este un strat rutier executat din piatra sparta impanata si cilindrata pana la fixare avnd golurile umplute printr-o singura penetrare cu bitum si acoperire cu split Se inchide la final printr-un tratament bituminos de etansare Se adopta aceasa solutie pentru trasee cu trafic redus Tehnologia de realizare Pe fundatia pregatita corespunzator se asterne un start de piatra sort 40-63mm in cantitate de 112-116kg/mp dupa care se cilindreaza Se impaneaza cu split sort 16-25mm in cantitate de 11-15kg/mp prin asternere uniforma intr-o singura repriza Se stropeste cu apa si se recilindreaza, la inceput cu compactoare cu rulouri netede mijlocii 60-80 kN si apoi cu cele grele 100-120kN Se stropeste cu bitum D80/120 incalzit la 160-180C Imediat dupa stropire se asterne uniform split sort 16-25mm in cantitate de 20-25kg/mp si se cilindreaza Dupa curatarea splitului ramas se executa tratamentul bituminos de etansare, la fel ca macadamul penetrat8.4.1.3. Macadam indopat M.I. Este o imbracaminte alcatuita dintr-un strat de piatra de rezistenta sort 40-63mm, fixata prin cilindrare, in ale carei goluri se introduce criblura sau split bitumat(piatra de indopare) Piatra de indopare se asterne in doua reprize: prima pentru indopare iau a doua pentru realizarea stratului de uzura Se poate inchide cu un tratament bituminos A doua repriza se poate inlocui dupa necesitati cu un covor asfaltic tehnologia de realizare se asterne piatra sparta sort 40-63 in strat uniform peste fundatia bine curatata si stropita usor cu apa si se cilindreaza cu compactoare cu rulouri netede de 100-120kN sau de 160-180 kN, in functie de calitatea pietrei, pana la fixare se amorseaza uniform cu bitum D80/120 incalzit la temperatura 150-160C in cantitate de 1.1-1.3l/mp imediat dupa stropire se asterne splitul bitumat(pentru indopare) si se cilindreaza corespunzator urmeaza a doua repriza de asternere de split bitumat(sau covor asfaltic) pentru realizarea stratului de uzura peste stratul de uzura se realizeaza tratamentul de inchidere a porilor, prin raspandire de nisip bitumat si cilindrare8.4.1.4. Macadam penetrat cu emulsie bituminoasa M.P.E. emulsia de bitum, datorita fluiditatii sale, patrunde usor in golurile dintre pietre si favorizeaza anrobarea lor in intregime. Astfel, ea se preteaza foarte bine la executarea penetrarilor se evita utulizarea rocilor friabile, casante sau gelive in regiunile mai racoroase, dozajul de emulsie va fi mai mare, iar in zonele calduroase se va folosi un dozaj spre limita inferioara tehnologia de realizare pregatirea si curatarea stratului suport asternerea pietrei sparte sort 40-63 in grosimea proiectata, tinand cont ca dupa cilindrare se produce o tasare de 20-30%(150kg/mp) se cilindreaza stratul de 8-10 cm cu compactoare cu rulouri netede 100-120 kN se stropeste cu emulsie 2l/mp, urmata de asternerea splitului sort 16-25, in cantitate de 10-12kg/mp si cilindrarea acestuia nu se repeta stropirea si cilindrarea pana cand emulsia din stratul precedent nu s-a rupt la a 2-a stropire se foloseste mai putina emulsie(1.8l/mp) si split de sort 8-16mm in cantitate de 10kg/mp in cazul utilizarii emulsiei cationice, macadamul poate fi udat pentru a facilita inclestarea agregatelor dupa a 3-a penetrare se executa un tratament de etansare fina8.4.1.5. Andobat bituminos A.B.1 se realizeaza cu agregata mijlocii, 30-55% granule cu dimesiunea peste 3.15mm, respectiv 22-47% granule cu dimesiunea peste 4mm grosimea minima a stratului de A.B. 1 este de 5cm se utilizeaza pe drumuri de clasa tehnica II-V materiale utilizate: agregate de cariera(criblura, nisip de concasare, savura) agregate de balastiera(nisip natural, pietris, pietris concasat) filer bitum D60/80(zona calda), D80/100 (zona rece) emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida(pentru lucrari de amorsare a stratului suport)8.4.1.6. Anrobat bituminos A.B. 2 spre deosebire de A.B.1 se realizeaza cu agregate mari, 50-75% granule cu dimensiunea peste 3.15mm, respectiv 37-66% granule cu dimensiunea peste 4mm grosimea minima a stratului de A.B.2 este de 6cm se utilizeaza la drumuri de clasa tehnica I-V8.4.1.7. Mortare asfaltice se executa prin amestecarea agregatelor cu emulsie bituminoasa in instalatii speciale se pot executa intr-unul sau in 2 straturi asternerea se realizeaza in aceleasi conditii ca celelalte tipuri de mixturi asfaltice(autogreder, repartitor-finisor) compactarea se face dupa ruperea emulsiei si se recomanda folosirea compactoarelor de 60-80kN8.4.1.8. Imbracaminti bituminoase (asfaltice usoare) sunt straturi de 4.5-6cm de mixturi anrobate bituminoase dense, asezate pe un strat suport dintr-o pietruire existenta fac parte din imbracamintile semipermanente se aplica frecvent pe drumurile cu trafic redus de clasa tehnica III-IV(drumuri judetene, drumuri comunale), cu mentiunea ca vehiculele care depasesc 5t sa nu depaseasca 20% din traficul total in aceasta categorie se pot incadra si macadamurile asfaltice si covoarele asfaltice tehnologiea de realizare pregatirea fundatiei(curatare si reprofilare) prepararea mixturii in statii fixe asternerea mixturii in strat de pana la 6cm pe toata latimea sau pe jumatate din latime se pot utiliza cofraje laterale sau borduri cilindrarea si compactarea se face cu cilindri netezi de 6-8t si 10-12t, prin minim 3-4 treceri la temperatura de 90-100C la final se face un tratament de inchidere a suprafetei la margini se realizeaza pene ranfort conform figurii la proiectarea imbracamintilor bituminoase usoare, pentru realizarea unui cos de executie cat mai mic, se vor avea in vedere urmatoarele: se executa pe pietruiri existente se urmareste mentinerea elementelor geometrice ale drumurilor existente se recomanda folosirea integrala a zestrei existente a drumului, fundatia se va alcatui din pietruirea existenta scarificata si reprofilata, eventual ameliorata sau stabilizata utilizarea preponderenta a materialelor locale asigurarea unei bune scurgeri a apelor subterane si pluviale podetele necorespunzatoare se vor reface lucrarile de consolidari la taluzuri se vor executa in limita strictului necesar8.4.2. drumuri moderne grele(permanente) au o durata medie de exploatare de peste 12 ani sunt alcatuite in general din doua straturi: unul de uzura si unul de legatura(necesar atunci cand imbracamintea se executa pe o imbracaminte veche pe straturi din materiale stabilizate cu ciment si pe toate drumurile de clasa tehnica I sau II8.4.2.1. Beton asfaltic bogat in criblura B.A. 8 si B.A. 16 are un schelet mineral puternic bogat in criblura continut de criblura cu dimensiunea peste 4mm fiine de 40-60% contine bitum de concentratie 6-7.5% se utulizeaza la straturi de uzura si pe drumuri si strazi din clasele tehnice III si IV, in grosime minima de 4 cm si in cantitate de 90kg/mp se recomandautulizarea lui pe drumuri si strazi cu declivitatea maxima de 6%8.4.2.2. Beton asfaltic rugos B.A.R.16 se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic, un continut scazut de bitum si filer si o zona de granulozitate ingusta se poate folosi la drumuri cu declivitate maxima de pana la 9%, fiind mai ales recomandat pe sectoarele unde exista pericol de derapare se foloseste ca strat de uzura pe drumurile si strazile de clasa tehnica I-III, in grosime minima de 4cm si in cantitate de 90kg/mp dupa asternere suprafata nu se va inchide, pentru a se pastra rugozitatea8.4.2.3. Beton asfaltic rugos prin clutaj B.A.R.C. 16 a fost introdus in Anglia in 1960 si in franta in 1966 prezinta avantajul de a da posibilitatea utilizarii in stratul de beton asfaltic impermeabil a materialelor mai putin pretentioase din punct de vedere calitativ, clutajul asigurand suprafetei de rulare o textura discontinua si rugoasa se executa prin tratarea stratului de uzura din beton asfaltic bogat in criblura in faza finala a compactarii acestuia, cu criblura preanrobata se foloseste ca strat de uzura pe drumuri cu trafic intens sau cu declivitati mai mari de 6%

8.4.2.4. Asfalt turnat A.T. este una dintre cele mai vechi tipuri de mixturi asfaltice cunoscute, fiind folosit ca imbracaminte bituminoasa pentru trotuare si strazi secundare este un beton asfaltic compact, cu toate golurile umplute cu bitum, astfel el se poate utiliza si la etansari si impermeabilizari asfaltul turnat dur A.T.D. 16 se executa cu criblura Asfaltul turnat A.T.N. 7 se executa cu nisip Se foloseste in special la poduri si podete, strazi si piete, alei, piste pentru ciclisti, trotuare Nu se cilindreaza8.4.2.5. Beton asfaltic cu agregat mare B.A. 25 Este o mixtura asfaltica pentru stratul de uzura, caracterizata printr-un schelet mineral puternic, din cribluri cu dimensiuni pana la 25mm Continut de bitum de 5.5-7% raportat la masa mixturii Se utilizeaza la drumuri cu declivitati pana la 6%8.4.2.6. Beton asfaltic deschis cu criblura B.A.D. 25 Consta dintr-un amestec de criblura si nisib, aglomerate cu bitum, avand urmatoarea compozitie: Criblura 3-8, 8-26, 26-35 in proportie de 65-80% Filer si nisip sub 0.09mm in proportie de 1-6% Filer si nisip mai mare de 0.09-3mm in completare Bitum 4-5% din masa mixturii Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica I-IV Grosimea minima a stratului este de 4 cm Cantitatea minima utilizabila este de 90kg/mp8.4.2.7. Beton asfaltic deschis cu pietris sortat B.A.D.P.S.31 Consta dintr-un amestec de criblura si nisip, aglomerate cu bitum, avand urmatoarea compozitie Pietris si nisip 3-31 in proportie de 65-80% Filer si nisip sub 0.09mm in proportie de 1-6% Filer si nisip mai mare de 0.09-3mm in completare Bitum 4-5% din masa mixturii Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica IV si V Grosimea minima a stratului este de 5 cm Cantitatea minima utilizabila este de 110kg/mp8.4.2.8. Beton asfaltic deschis cu pietris concasat B.A.D.P.C.31 Consta dintr-un amestec de criblura si nisip, aglomerate cu bitum, avand urmatoarea compozitie Pietris si nisip 3-31 in proportie de 65-80% Filer si nisip sub 0.09mm in proportie de 1-6% Filer si nisip mai mare de 0.09-3mm in completare Bitum 4-5% din masa mixturii Se utilizeaza ca strat de legatura pentru drumuri si strazi de clasa tehnica II-IV Grosimea minima a stratului este de 5 cm Cantitatea minima utilizabila este de 110kg/mp8.4.2.9. Betoane asfaltice deschise B.A.D. Se utilizeaza la realizarea straturilor de legatura Se impart in 3 variante Beton asfaltic deschis cu criblura d