curs depanare pc

Upload: tache-alexandru

Post on 31-Oct-2015

174 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

  • WiNS DMPC Capitolul I 1

    CAPITOLUL I. INTRODUCERE

    1. TEMATICA CURSULUI: DEPANARE I MODERNIZARE PC

    I. INTRODUCERE1. Structura cursului; ce vom ti la terminarea orelor de curs ?2. Evoluia calculatoarelor personale.3. Reprezentarea interna a informaiei ntr-un calculator; cum reuete

    calculatorul s satisfac attea cerine ale utilizatorilor ?4. Noiuni despre organizarea logic a datelor.5. Structura unui calculator; ce gsim sub carcas ?

    II. GENERALITI1. Tipuri de sisteme.2. Documentaia necesar.3. De ce avem nevoie pentru a putea ncepe depanarea hardware ?4. Demontarea calculatorului i examinarea acestuia.

    III. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI1. Placa de baz.

    1.1 Tipodimensiunile de plcilor de baz.1.2 Magistralele de date de pe placa de baz.1.3 Tipuri de sloturi de extensie.1.4 Chipset-ul, creierul plcii de baz ?1.5 BIOS-ul descriere i configurare.1.6 Resursele sistemului: IRQ, DMA, adrese I/O.

    2. Procesorul, creierul calculatorului.2.1 Caracteristicile procesorului: controlul traficului prin microprocesor.2.2 Liderii productorlor de microprocesoare.2.3 Familia microprocesoarelor X86. Coprocesoarele matematice.2.4 Ce ne rezerv viitorul privind microprocesoarele ?

    3. Memoria.3.1 Organizarea logic a memoriei.3.2 Tipuri de memorie.3.3 Adugarea de memorie: modaliti de testare.

    4. Sursa de alimentare i carcasa unitii centrale.4.1 Tipurile de surse de alimentare.4.2 Standardele carcaselor unitii centrale.

    IV. DISPOZITIVELE DE INTRARE/IEIRE1. Dispozitivele de intrare.

    1.1 Tastatura.1.2 Mouse-ul.

  • WiNS DMPC Capitolul I21.3 Dispozitivede intrare speciale.

    2. Dispozitive de afiare video.2.1 Sistemul de afiare2.2 Monitorul2.3 Adaptorul grafic. Acceleratoare grafice.

    3. Comunicaii i reele de calculatoare.3.1 Utilizarea porturilor de comunicaie (COM, LPT, USB).3.2 Modemul.3.3 Componentele unei reele LAN. Elemente de baz.

    4. Dispozitive audio.4.1 Caracteristicile plcilor de sunet.4.2 Accesoriile plcilor de sunet.

    V. SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE.1. Interfee de stocare.2. Uniti de dischet.3. Componentele de baz ale unitilor de hard-disc.4. Unitile CDROM. Standardele CD-urilor.5. DVD-ul este viitorul ?6. Uniti de band i alte uniti de stocare de mare capacitate

    VI. IMPRIMANTE I SCANNERE.1. Imprimante matriceale.2. Imprimante cu jet de cerneal.3. Imprimante LASER.4. Scanerul.

    VII. ASAMBLAREA I NTREINEREA SISTEMELOR1. Realizarea unui sistem.2. Modernizarea unui calculator: cnd i cum ?3. ntreinerea sistemului: ntreinerea preventiv, copii de siguran, garanii.

    VIII. DEPISTAREA DEFECTELOR I DEPANAREA1. Instrumente de diagnosticare software.2. Instrumente de diagnosticare hardware.3. Probleme create de sistemele de operare.

  • WiNS DMPC Capitolul I 3

    BIBLIOGRAFIE

    1. WINN L. ROSCH TOTUL DESPRE HARDWARE editura Teora,1999

    2. SCOTT MUELLER PC DEPANARE I MODERNIZARE edituraTeora, 1997 i 1999 ediia a 3-a

    3. LISA BUCKI PC 6 N 1 - editura Teora, 19994. PETER NORTON SECRETE PC - editura Teora, 19985. KRIS JAMSA MODERNIZAREA CALCULATORULUI

    PERSONAL - editura ALL, 19966. ANDY RATHBORNE MODERNIZAREA I DEPANAREA

    CALCULATOARELOR PENTRU TOI - edituraTeora, 1996

    7. JENNIFER FULTON GHIDUL BOBOCULUI PENTRUMODERNIZAREA CALCULATORULUIPERSONAL - editura Teora, 1996

    8. MIHAELACRSTEAION DIAMANDI

    CALCULATORUL PE NELESUL TUTUROR -editura AGNI, 1995

    9. Redacia CHIP COLECIA CHIP 1997, 1998, 1999, 200010. INTERNET Site- urile diferiilor productori de tehnic de calcul

  • WiNS DMPC Capitolul I4

    2. EVOLUIA CALCULATOARELOR PERSONALE

    A) SCURT ISTORIC

    Un calculator numeric modern este de fapt un set de comutatoare electronice,utilizate pentru a reprezenta i controla circuitul datelor elementare, numite digiibinari (bii). Datorit caracterului on/off al informaiei binare (1 sau 0), trebuia gsitun comutator electronic eficient.

    Primele calculatoare foloseau tuburile electronice pe post de comutatoare, ceeace ducea la apariia multor probleme, acestea fiind ineficiente datorit consumuluimare de energie, mare parte degajat sub form de cldur i fiind foarte nesigure.

    Apariia tranzistorului a revoluionat calculatoarele personale. Inventat n 1948de John Bardeen, Walter Brattain i William Shockley, tranzistorul este un comutatorelectronic compact, cu consum mic de energie i de dimensiuni mult mai mici, ceeace a dus la nlturarea complet a tuburilor electronice.

    Trecerea la tranzistoare a declanat o nou er a miniaturizrii, pe care osimim din plin i astzi. vechile sisteme de calcul, de dimensiuni foarte mari(umpleau o ncpere) i mari consumatoare de energie s-au transformat n sistemecompacte (laptopuri) care pot funciona cu o simpl baterie.

    n 1959 inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat,coninnd mai multe tranzistoare pe acelai suport de baz, legate fr fire. Primulcircuit integrat coninea 6 tranzistoare, fa de un procesor Pentium cu peste 4milioane de tranzistoare.

    n 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 Kb=1024 bii,reprezentnd la acea dat o mare realizare. Cum era firesc, comenzile nu au ncetat sapar, compania Busicomp comandnd 12 tipuri diferite de circuite logice pentru unadin mainile sale de calcul aflate n proiect.

    Pe lng faptul c Intel a ncorporat toate aceste circuite ntr-un singur cip, auncorporat i toate funciile lor, astfel nct s poat fi controlat printr-un programcare i putea modifica funciile.

    Primul procesor Intel 4004, un procesor pe 4 bii, a aprut n 1971 (cipul opera4 bii de date simultan). A urmat foarte repede 8008, un microprocesor pe 8 bii,aprut n 1972.

    n 1973 au fost proiectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008,simple echipamente pentru demonstarii cu rolul de a face s se aprind niteluminie. La sfritul lui 1973, Intel a introdus cipul 8080, de zece ori mai rapiddect predecesorul su, care adresa 64 K memorie. Acesta a fost de fapt pasul multateptat de industria calculatoarelor personale.

    n 1975 a fost lansat kitul ALTAIR, considerat a fi primul calculator personal,coninnd un microprocesor 8080, o surs de alimentare, un oanou de comand cumulte beculee i o memorie de 256 octei. La un pre de vnzare de ~ 400 $, kitultrebuia ansamblat de cumprtor. calculatorul cuprindea o magistral cu arhitectur

  • WiNS DMPC Capitolul I 5deschis, fiind posibil adugarea de extensii i periferice ulterioare. Noul procesor ainspirat alte companii s scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M i primaversiune a limbajului de programare BASIC.

    n 1975, firma IBM a introdus pe pia primul ei calculator personal. Modelul5100 avea 16K memorie i un monitor cu 16 linii pe 64 de caractere, un interpretor allimbajului BASIC i o unitate de casete DC 300 pentru stocare, pre 9000 $. Datoritpreului nu a constituit un succes comercial i a fost nlocuit cu modelele 5100, 5110i 5120. Abia modelul 5150 a constitui primul IBM Personal Computer, sistem foarteasemntor cu sistemul IBM System/23 dataMaster aprut n 1980.

    n 1976, compania Apple Computer lanseaz Apple I (aproape 700 $), formatdintr-o plac principal, fixat n uruburi pe o bucat de placaj, fr carcas i susde alimentare. n 1977 apare Apple II, care a stabilit standardul pentru aproape toatecalculatoarele ce au urmat.

    n 1980 lumea microcalculatoarelor asista la o competiie: de o parte sistemeleApple cu o baz software gigantic, iar pe de alt parte sistemele CP/Mdezvoltate dininiialul Mits Altair.

    B) CALCULATORUL PERSONAL IBM

    La sfritul anului 1980, IBM a intrat pe piaa calculatoarelor cu pre mic,aflat ntr-o extindere rapid, proiectnd sub conducerea lui Don Estridge primul PC,avnd la baz sistemul IBM System /23 data Master cu monitorul i tastaturaintegrate n ansamblu. echipa de proiectare a utilizat microprocesorul 8088, ce accesa1 Mb de memorie, cu magistrala intern de 16 bii i extern de 8 bii.

    IBM a fabricat calculatorul cu intenia de a-l lansa pe pia ntr-un an, folosindct mai multe componente de la productorii externi: aprea pentru prima dat unnou standard: compatibil IBM. pentru acesta s-au scris mai mult software dectpentru oricare alt sistem de pe pia.

    Compania Microsoft a acceptat propunerea de a dezvolta un sistem de operarepentru acest sistem, pe care la denumit simplu DOS (Sistem de operare cu discul).

    C) DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR PERSONALE N ZILELENOASTRE.

    n cei 20 de ani de la lansarea primului IBM PC, sistemele bazate pemicroprocesorul 8088 la 4.77 MHz, au evoluat la sisteme cu microprocesoarePentium III sau AMD K7 Atlon la 800 MHz, de aproape 1500 de ori mai rapide,fiind capabile s acceseze cantiti de memorie de ordinul sutelor de Mb i s lucrezecu cantiti de date de ordinul zecilor de Gb.

    IBM a inventat standardul compatibil, piaa fiind rapid micat de omultitudine de productori de echipamente de calcul i echipamente periferice.Standardul iniial Compatibil IBM a fost nlocuit cu standardul PC sau mai nouCompatibil PC. A aprut o nou noiune, cea de upgrade, nscut din necesitatea de a

  • WiNS DMPC Capitolul I6ine pasul cu ritmul tot mai alert de dezvoltare a tehnologiilor de fabricaie cerute deprodusele software tot mai performante.

    Calculatorul personal a devenit n zilele noastre un fel de aparatelectrocasnic bun la toate, tot mai prezent la toate categoriile de oameni, capabil deaproape orice fel de activitate cerut. Astfel, tot ceea ce merit s fie discutat sauprivit s-a transformat n numere cri, muzic, filme etc.

  • WiNS DMPC Capitolul I 73. REPREZENTAREA INTERN A INFORMAIEI NTR-UN

    CALCULATOR

    A) PRINCIPIILE MATEMATICE

    n interiorul calculatoarelor circul semnale (impulsuri). Pantru a memora itransmite informaiile prin intermediul acestor semnale, calculatoarele folosesc unsistem de reprezentare a informaiilor pe dou niveluri.

    Practic, n calculator exist semnale electrice de tensiune mai nalt care suntinterpretate ca avnd valoarea 1 i semnale de tensiune joas, interpretate ca avndvaloarea 0. Valorile 0 i 1 se mai numesc i BII i reprezint particulele cele maimai mici de informaie din calculator.

    Astfel, devine evident de ce n calculatoare este folosit sistemul binar (n baza2), deoarece toate datele sunt reprezentate prin cifrele 0 i 1.

    Pentru citirea informaiilor nu se folosesc ns bii n mod individual (singuriei reprezentnd o cantitate prea mic de informaie) ci grupai ntr-o succesiune.

    O astfel de succesiune de 8 bii se mai numete BYTE (sau OCTET), acestareprezentnd unitatea de msur a capacitii de memorie.

    Ex. 10011001 = 1 byte

    Un byte poate reprezenta un singur caracter. Cel mai mic numr care poate fireprezentat de un byte este 0 iar cel mai mare numr este 255:

    0 x 27 + 0 x 26 + 0 x 25 + 0 x 24 + 0 x 23 + 0 x 22 + 0 x 21 + 0 x 20 = 00000000 = 01 x 27 + 1 x 26 + 1 x 25 + 1 x 24 + 1 x 23 + 1 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20 = 11111111 = 255

    Prin intermediul biilor se pot reprezenta nu numai numere ci i litere saucuvinte. n calculator caracterele alfanumerice sunt codificate i deci recunoscutedup un anumit sistem, codurile fiind tot numerice. Acest sistem permitereprezentarea cu uurin i a valorilor logice TRUE =1 i FALSE = 0.

    La apariia primelor calculatoare personale, cu procesoare pe 4 bii, se utilizaucoduri scurte, suficiente pentru codificarea a 16 simboluri. Codul de baz utilizat pe4 bii pentru 10 numerale se numea Binary Coded Decimal sau BCD i este ncutilizat pe unele sisteme.

    Cod binar Numeral0000 00001 10010 20011 30100 40101 50110 6

    0111 71000 81001 9

  • WiNS DMPC Capitolul I4

    Acest sistem de codificare s-a dovedit repede insuficient, fiind nevoie s setreac la utlizarea unor sisteme de codificare mai complexe, dintre care cel maicunoscut este codul ASCII.

    B) TABELA ASCII UNITED STATES

  • WiNS DMPC Capitolul I 5

    C) UNITI UZUALE DE MSUR A MEMORIEI

    Un byte este o succesiune de 8 bii. El reprezint unitatea de baz a capacitiide memorie. Bytul, notat B i multiplii si reprezint uniti de msur a capacitiide memorare att pentru memoria intern a calculatorului, ct i pentru altedispozitive.

    Deoarece reprezentarea numerelor n calculator se face n baza 2 i nu n bazazece, aa cum suntem obinuiis lucrm n mod normal, i multiplii byte-ului vor fiputeri ale lui 2 i nu ale lui 10.

    Astfel:

    1 KB = 210 B = 1024 B i nu 103 = 1000 B1 MB = 210 KB = 1024 KB = 1048576 B1 GB = 210 MB = 1024 MB = 1048576 KB = 1073741824 B1 TB = 210 GB = 1024 GB = 1048576 MB = 1073741824 KB

    Abrevierile K (kilo), M (mega), G (giga) i T (tera) se scriu cu litere mari ireprezint mii, milioane, miliarde i respectiv biliarde.

    Astzi, dimensiunile obinuite ale hard-discurilor sunt de ordinul GB iar alememoriei RAM instalate de ordinul MB.

  • WiNS DMPC Capitolul I6

    4. NOIUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC A DATELOR

    Stocarea datelor se refer la pstrarea instruciunilor de program i a datelor pecalculator astfel nct informaiile s fie disponibile pentru prelucrri.

    Datele de lucru i programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc,dischet, disc optic, band magnetic, etc.) sub form de fiier. Fiierele sunt grupaten directoare sau subdirectoare, obinndu-se o structur arborescent care estegestionat de ctre sistemul de operare. n momentul prelucrrii datelor sau lansriin execuie a programelor, acestea sunt stocate temporar n memoria RAM acalculatorului, dar la decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM estetears; din acest motiv memoria RAM se numete memorie volatil.

    A) SUPORTUL FIZIC PENTRU STOCAREA DATELOR

    Se refer la un suport nevolatil de stocare, pe care se pstreaz instruciuni deprogram i date, chiar dup oprirea calculatorului.

    Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice:

    1) Hard disc sau Disc Fix:

    Este un element de stocare standard n sistemele de calcul, n mod uzualformat din: mai multe discuri rigide acoperite cu un material avnd sensibilitatemagnetic, ansamblul capetelor de citire/scriere i interfaa electronic cecoordoneaz conectarea ntre unitatea de disc i calculator. Dimensiunea unui hard-disc, sau capacitatea sa de stocare, se msoar n megabytes (MB) sau gigabytes(GB)..

    Exemple de capaciti de stocare : 850 MB, 1.6 GB, 3 GB, etc.nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie pregtit urmnd urmtoarele

    etape:a) Formatare fizic: operaie realizat de obicei n fabric, prin intermediul

    unor programe specializate. n momentul formatrii fizice, suprafa discului estetestat pentru sectoare cu defeciuni fizice; dac sunt depistate asemenea sectoaredefecte, ele sunt marcate i devin inaccesibile componentelor software. Astfel esteasigurat sigurana datelor, deoarece sistemul de operare nu are acces la sectoarelemarcate ca fiind defecte i deci nu poate stoca date n acele zone. Operaia deformatare fizic terge iremediabil toate datele.

    b) Partiionare: operaie care rezerv o zon din capacitatea hard-disculuipentru a fi utilizat de un anumit sistem de operare. Pe acelai hard-disc pot fiinstalate mai multe sisteme de operare care utilizeaz fiiere cu formate specifice; nacest scop se creeaz mai multe partiii, cte una pentru fiecare sistem de operare. ncazul n care hard-discul va fi utilizat sub un singur sistem de operare, atunci vomcrea o singur partiie care va utiliza toat capacitatea discului. Operaia departiionare o efectueaz utilizatorul prin programe speciale. n cazul sistemelor de

  • WiNS DMPC Capitolul I 7operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FDISK. Operaia departiionare terge iremediabil toate datele. Informaii despre partiiile existente peun hard-disc sunt stocate ntr-o zon special rezervat n acest scop, n tabele departiii.

    c) Formatare logic: operaie efectuat de utilizator prin programespecializate care pregtesc discul pentru a fi utilizat de ctre un anumit sistem deoperare. n cazul sistemelor de operare MS-DOS i MS Windows 9x se foloseteutilitarul FORMAT. Operaia de formatare logic terge toate datele; n anumitecazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele terse prin formatare logic,dac n zonele de disc unde au fost memorate acestea nu s-au efectuat ntre timpscrieri de informaii.

    n urma operaiei de formatare logic, pe disc sunt nscrise informaiireferitoare la modul n care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznduniti de alocare ce poart denumirea de clustere. Un cluster este format din maimulte sectoare de disc i reprezint unitatea de baz pentru stocarea informaiei pe undisc. Dimensiunea unui cluster este stabilit n urma operaiei de formatare logic.

    Pentru a ine evidena modului n care au fost alocate clusterele pentru stocareadatelor pe disc, se utilizeaz o tabel de alocare a fiierelor FAT (File AllocationTable).

    d) Transferul fiierelor sistem: este o etap opional, efectuat numai ncazul n care se dorete ncrcarea sistemului de operare de pe hard-disc. Aceastoperaie este realizat prin utilitare specializate.

    2) Disc flexibil sau dischet (Floppy disk)

    Este un disc din material plastic flexibil, acoperit cu o substan cu proprietimagnetice, introdus ntr-un plic, sau o carcas de plastic, n scopul proteciei salemecanice. Ele permit accesul capetelor de citire prin decupajele practicate n acestscop. n general, dischetele sunt de 2 dimensiuni : 5.25 sau 3.5 inch, dar cele de 5.25in. nu mai sunt folosite. Capacitatea de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat, o dischet trebuie n prealabil formatatutiliznd un program special.

    n general, dischetele se cumpr pre-formatate. n cazul n care se doretencrcarea sistemului de operare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fiierelesistem pe dischet.

    3) CD-ROM

    Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic, imagini. Capacitateauzual de stocare este de 650 MB sau 74 minute, n funcie de tipul datelor. Pentru anscrie date pe un CD-ROM este necesar existena unui echipament special,denumit inscriptor CD (CD Recorder). Pe unitile de CD-ROM normale se poateefectua doar citirea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea ncrcriisistemului de operare de pe discuri CD-ROM.

  • WiNS DMPC Capitolul I8

    B) FIIERE I DIRECTOARE

    n vederea stocrii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cunoscute inelese urmtoarele noiuni:

    Programul este o succesiune de instruciuni scrise ntr-un limbajul neles decalculator, pe care acesta le poate executa astfel nct echipamentele s acionezentr-un mod predeterminat. Un program efectueaz operaii de prelucrare asupradatelor de intrare n scopul emiterii unor rezultate - datele de ieire. Programele suntstocate fizic pe disc sub form de fiiere.

    n continuare, sunt prezentate cteva categorii de programe:Programele de sistem: Sunt toate programele de care are nevoie calculatorul

    pentru a funciona eficient. Exemple : sistemul de operare, programele de gestionarea memoriei.

    Programele utilitare: Sunt folosite pentru ntreinerea calculatorului. Exemple:SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT.

    Programele de aplicaii: Ajut la efectuarea unui anumit gen de lucrri -prelucrarea textelor, analiz financiar cu ajutorul foilor de calcul, tehnoredactareatextelor, etc.

  • WiNS DMPC Capitolul I 9Fiierul este o colecie de informaii stocate sub o anumit form, specific

    tipului de fiier. Un fiier se caracterizeaz prin:

    1) Nume de fiier:

    Format din 1-8 caractere pentru MS-DOS i 1-255 caractere pentru MSWindows 9x. Caracterele pot conine litere, cifre i simboluri speciale ( _!#%^$&-() ). Sub sistemul de operare MS-DOS numele unui fiier nu poate include spaii,n timp ce sub MS Windows 9x acest lucru este posibil. Dac pe acelai calculatorutilizm aplicaii sub DOS i sub Windows 9x, atunci ar putea s apar anumiteprobleme la folosirea n comun a fiierelor. Fiierele cu nume lungi din MSWindows 9x sunt automat traduse n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru aputea fi utilizate i sub MS-DOS.

    Exemple de nume de fiiere sub MS-DOS i MS Windows 9x:BALANTASTOCXFILESBV_1998DAT-98Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel,

    acesta fiind un sistem de operare care nu sesizeaz diferena.Exemple de nume de fiiere sub MS Windows 9x:BALANTA DE VERIFICARE 1997Curriculum VitaeMemoriu ctre TRIBUNALDatele Mele An 98n numele de fiiere pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue

    ( wildcards):? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter* (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 8 caractere n

    cazulMS-DOS i de la 1 pn la 255 caractere n cazul lui MS Windows 9x.Pentru exemplificare vom urma regula impus de MS-DOS, caz n care un

    nume de fiier poate conine maxim 8 caractere.NUME AMBIGUU DE FIIER NUME POSIBILE DE FIIEREC?R ? poate fi nlocuit de literele A-Z i cifrele 0-9 i decaractere speciale; de exemplu:CAR, CBR, ..., CZRC_R, CR, ...C0R, C1R, ..., C9RTE*T * poate fi nlocuit de un grup de 1 pn la 5 litere sau cifresau caractere speciale; de exemplu:TEST, TEWEGDST, TEZXSTTE_12_ST, etc.

  • WiNS DMPC Capitolul I10???? Orice nume de fiier format din 4 caractere* Orice nume de fiier, format din 1 pn la 8 caractere.

    2) Extensie sau tip:

    Este opional, format dintr-un separator (punct) i 1-3 caractere i ne indictipul de informaii stocate n acel fiier.

    n extensia unui fiier pot apare i simboluri speciale, numite caractereambigue (wildcards):

    ? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter* (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 3 caractere..ISA

    srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Windows 95/98 pg.28Extensii cu semnificaie special sunt urmtoarele:.EXE, .COM Fiier executabil (program).BAT Fiier de comenzi (batch file) care are format text.SYS Fiier sistem sau interfa software (driver).BIN Fiier binar de tip cod executabil (binary).LIB Fiier bibliotec (library).XLS Fiier din aplicaia MS Excel.BAK Fiier de salvare a versiunii anterioare a aceluiai fiier (backup).DOC Fiier document de tip MS Word.TXT Fiiere de text simplu sau formatat.DBF Fiier cu date.NTX, .NDX, .CDX, MDX, IDX Fiiere de tip index asociate fiierelor de tip

    .DBF.ZIP, .ARJ Fiiere comprimate, de tip arhivFiierele de tip text conin iruri de caractere alfanumerice i se mai numesc

    fiiere cu format ASCII.Termenul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) se

    refer la o form de codificare a caracterelor astfel nct acestea s poat finterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde codului zecimal 97,A corespunde codului 65, spaiu corespunde codului 32, amd.

    Tabelul urmtor enumer cteva exemple de fiiere cu nume i extensiiambigue:

    TEST*.* TEST_ING.DOCTEST1.TXTTEST1998.XLSetc.TEST*.? n acest caz, extensia fiierului conine un singur caracter:TEST_ING.ATEST1.TTESTPPPP.Xetc.TEST.* Toate fiierele cu numele TEST, indiferent de extensie.

  • WiNS DMPC Capitolul I 11*.DOC Toate fiierele cu extensia DOC, indiferent de nume.*.* Toate fiierele indiferent de nume i extensieTabel 2-3. Exemple de fiiere i extensii de fiiere cu nume ambigue

    3) Dimensiune:

    Msurat n bytes (B) sau octei.

    4) Atribute:

    a = arhivare; utilizat pentru anumite comenzir = read-only ; protejeaza fiierul la tergere/modificare; el poate fi numai citith = hidden; ascunde fiierul astfel nct s nu poat fi vizualizat prin

    comenzile uzuale.s = fiier de sistem - systemE. Data i ora ultimei modificri pentru fiierul respectiv.Director sau folder: este un index care poate fi afiat i conine adresele

    fiierelor pstrate pe un disc, sau pe o poriune de disc. Directoarele au o structurierarhic, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilitatea s conin la rndulsu o serie de alte directoare. Structura arborescent se refer la o grupare logic adatelor pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stabilite de utilizator. Numeleunui director poate avea maxim 8 caractere sub MS-DOS i 255 de caractere sub MSWindows 9x.

    Directorul care este printele tuturor subdirectoarelor se numete directorulrdcin sau root i este specificat prin simbolul backslash ( ).

    Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer utilizarea termenului defolder, termen care n limba englez nseamn dosar. Acest sistem de operare esteastfel proiectat nct s faciliteze lucrul cu calculatorul printr-o interfa graficprietenoas, care imit suprafa de lucru a unui birou. De aceea termenul de folder adobndit popularitate fiind mai uor de neles de ctre utilizatori.

    Pentru a identifica corect un fiier trebuiesc specificate urmtoarele elemente:a) litera unitii de disc: A,B, C, etc. urmat de simbolul dou puncte (:)b) calea de acces din structura arborescent ctre acel fiier; o cale este

    format din succesiunea de directoare care ne conduc la acel fiier, separate prinsimbolul backslash ( )

    c) numele fiieruluid) extensia fiierului, precedat de simbolul punct (.)De exemplu, specificarea fiierului BALANTA.DOC este:C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOCAlte exemple:C:\GESTIUNE\STOC.XLSC:\JOCURI\XFILES.EXEExist dou moduri de a scrie specificrile de fiiere:

  • WiNS DMPC Capitolul I12I. Folosind calea de acces absolut, pornind de la rdcin, ca n exemplele de

    mai sus.II. Folosind calea de acces relativ, raportat la directorul curent. De exemplu,

    dac directorul curent este CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fiierulBALANTA.DOC este de forma:

    1998\BALANTA.DOCNumele directorul curent nu apare n specificatorul de fiier i nici calea pn

    la directorul curent. O cale relativ nu ncepe cu backslash i conine numai numeledirectoarelor aflate la nivele inferioare celui curent i numele i tipul fiierului.

    Dac directorul curent este JOCURI, atunci specificatorul pentru fiierulXFILES.EXE este XFILES.EXE.

    Directorul curent mai poate fi specificat prin simbolul punct (.) iar directorullui printe prin dou puncte (..). Astfel, dac directorul curent este GESTIUNE,atunci specificatorul relativ pentru fiierul BALANTA.DOC este:..\1998\BALANTA.DOC.

    Utilizatorul i creaz propriile sale fiiere utiliznd un program, aceste fiieredobndind denumirea generic de documente utilizator. Un document ar putea s fieo scrisoare creat cu ajutorul unei aplicaii de procesare texte, un tabel cu formulematematice creat cu ajutorul unei aplicaii de calcul tabelar, un desen, o partiturmuzical sau o secven video, create prin intermediul unor aplicaii specializate.

    Fiecare aplicaie i genereaz fiiere cu format specific ce pot fi exploatatenumai sub aplicaia respectiv sau sub aplicaii care au capacitatea de a recunoateformatul. De exemplu, dac utilizatorul a editat o scrisoare sub procesorul de texteMS Word, scrisoarea este stocat fizic pe disc sub forma unui fiier cu format i oextensie tipic programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect deexemplu, creaz fiiere cu formate i extensii diferite. Pentru a prelucra o imaginegrafic nu putem folosi o aplicaie de procesare texte, ci trebuie utilizat o aplicaiedestinat acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.

  • WiNS DMPC Capitolul I 13n general aplicaiile din aceiai categorie - procesare texte, procesare imagini,

    procesare sunete, cu toate c au formate specifice pentru fiierele create, potrecunoate i formate de fiiere strine care dein popularitate pe pia. Astfel, undocument creat sub aplicaia MS Word va putea fi citit i prin aplicaia Wordperfect,dar n momentul accesrii fiierului are loc conversia fiierului ntr-o form proprieWordperfect.

    Discul sistem: este discul ce conine fiierele sistemului de operare necesarepornirii calculatorului i lansrii sistemului de operare. Se obine n urma operaieide transfer a sistemului i poate fi disc flexibil (dischet), hard-disc sau CD-ROM.

    Fiiere sistem: sunt fiierele ce conin codul program al sistemului de operare.NOT: MS Windows 95/98 este un sistem de operare care se livreaz cu

    propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0.De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou

    sisteme co-existnd pe acelai echipament de calcul. n ambele cazuri, utilizatoruldispune de dou modaliti de ncrcare a sistemului de operare: se poate opta pentruMS Windows 95/98 (varianta implicit) sau pentru MS-DOS.

    Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fiiere sistem:IO.SYSMSDOS.SYSOperaia de ncrcare a sistemului de operare se refer la ncrcarea n

    memoria RAM a fiierelor de sistem i se mai numete bootare.

  • WiNS DMPC Capitolul I14

    5. STRUCTURA UNUI CALCULATOR. CE GSIM SUBCARCAS ?

    A) TERMINOLOGIE

    nainte de a ncepe studiul calculatoarelor personale, trebuie s ne obinuim culimbajul specific. Orice PC este construit dintr-o mulime de componente, fiecarendeplinind o funcie specific, care contribuie la funcionarea general acalculatorului.

    Ca i n realitatea fizic, un PC este construit din elemente fundamentale,combinate laolalt, fiecare adugnd o nou caracteristic sau calitate calculatoruluiobinut n final.

    Blocurile de construcie se numesc COMPONENTE HARDWARE i suntformate din circuite electronice i pri mecanice care ndeplinesc diferite funcii.

    n timp, pe msur ce sistemele de calcul s-au dezvoltat, diferenele dintreaceste componente s-au atenuat. n perioada de nceput a PC-urilor, majoritateaproductorilor urmau aceeai linier directoare, utiliznd aceleai componente, darastzi diversitatea acestora a crescut. Unele componente realizate la nceput separats-au combinat ntr-o singur pies, n timp ce altele au fost mprite n mai multecomponente.

    Pentru a uura modul de nelegere a componenteiu unui PC, l putem mprin urmtoarele pri componente:

  • WiNS DMPC Capitolul I 15- unitatea de sistem- sistemul de stocare masiv- sistemul de afiare- echipamentele periferice- componente de conectare.

    Fiecare din aceste pri poate fi la rndul ei mprit n componente majorenecesare construirii unui PC complet.

  • WiNS DMPC Capitolul I16

    B) UNITATEA DE SISTEM

    Majoritatea oamenilor consider ca fiind un calculator partea care coninetoate componentele eseniale, mai puin tastatura i monitorul. Aceasta se mainumete i Unitatea Central UC i este componeta de baz a unui calculator, dareste denumit tehnic unitate de sistem.

    n aceasta se gsesc principalele circuite ale calculatorului i pune la dispoziieconectorii prin care se face legtura ntre calculator i celelalte accesorii, inclusivtastatura, monitorul i echipamentele periferice.

    La calculatoarele portabile (notebook), toate aceste componente externe suntcombinate n una singur, denumit direct UC.

    Unitatea central este alctuit din urmtoarele componete:

    1) Placa de baz

    Este de fapt componenta de baz a UC i este denumit i motherboard (placmam). Celelalte circuite din UC sunt pri ale acesteia sau se conecteaz direct laea.

    Placa de baz denumete funciile i capacitile fiecrui calculator, deci amputea spune c fiecare tip de calculator are un tip de plac de baz (MB). De fapt,

  • WiNS DMPC Capitolul I 17diversitatea tipurilor de calculatoare nu este dat neaprat de tipul de MB, existndPC-uri diferite ca performane care au acelai tip de plac de baz.

    MB conine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipulBIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie i porturile. Toate acesteasunt controlate de elementul cel mai important al MB: cipsetul.

    2) MicroprocesorulEste de fapt creerul calculatorului, elemntul care d numele acestuia: un

    calculator cu procesor Pentium este denumit simplu calculator pentium.

    Calculatoarele mai vechi conineau i un coprocesor, responsabil de calculelematematice (ca de exemplu funciile trigonometrice), care mreau considerabilperformanele calculatorului. La microprocesoarele moderne, acesta a fost ncorporatpe aceeai pastil de siliciu, crescnd considerabil viteza de calcul datorittransmiterii directe a datelor de calcul ntre ele.

    3) MemoriaMicroprocesorul are nevoie de un loc n care s-i pstreze datele pe care le

    proceseaz. Memoria, numit adeseori RAM(Random Acces Memory), localizat deobicei pe placa de baz, este folosit de acesta pentru efectuarea calculelor.

  • WiNS DMPC Capitolul I18

    De cantitatea de memorie instalat ntr-un sistem de calcul depind toateprodusele software ce pot rula pe acesta. De fapt, mai mult memorie esteechivalentul unor performane globale superioare.

    4) BIOSPentru a putea funciona, calculatorul are nevoie de un program simplu de

    pornire, numit sistem primar de intrare/ieire (BIOS). Acesta este un set de rutinepermanent nregistrate, ce asigur caracteristicile operaionale fundamentale alesistemului, inclusiv instruciunile care i spun calculatorului cum s se autoseteze lafiecare pornire.

    La calculatoarele mai vechi, sistemul BIOS stabilea capacitatea unuicalculator, proveniena acestuia determinnd compatibilitatea de baz a acestuia.

    La sistemele noi singura problem de compatibilitate este acceptareastandardului PlugnPlay, care permite configurarea automat a sistemului. Sistemelede operare moderne nlocuiesc automat codul BIOS, imediat dup iniializarea PC-ului.

    5) Circuitele de suportFac legtura ntre microprocesor i restul calculatorului. La calculatoarele

    moderne, toate funciile tradiionale ale circuitelor de suport au fost nglobate ncipset-uri, care contribuie la diferenierea plcilor de baz i a performanelor.

  • WiNS DMPC Capitolul I 19

    6) Sloturile de extensiePermit extinderea capacitilor plcilor de baz prin montarea unor plci

    suplimentare. n timp, PC-urile au folosit mai multe standarde pentru sloturile deextensie, n prezent cele mai importante fiind doar trei dintre ele.

    C) SISTEMUL DE STOCARE MASIV

    Pentru a putea furniza calculatorului o modalitate de stocare a cantitilorimense de date i de programe cu care se lucreaz n fiecare zi, se utilizeazdispozitive de stocare masiv. La aproape toate calculatoarele, principalul dispozitivde stocare este Hard-discul.

    Pentru transferarea programelor i datelor ntre PC-uri se utilizeaz dischetelei unitile CDROM. Toate aceste dispozitive seunt legate de restul PC-ului prin unasau mai multe interfee.

    1) Unitile de hard-discPrincipalele cerine ale unui sistem de stocare sunt capacitatea i viteza

    raportate la cost. n prezent, pentru un pre foarte mic se pot achiziiona hard-discuricu capacitate foarte mare zeci de GB i cu vitez foarte bun.

  • WiNS DMPC Capitolul I202) Unitile CDROM

    Cel mai popular mediu de distribuie a datelor este discul CDROM. Cu ocapacitate standard de 650 MB, n prezent poate fi att citit ct i scris, costulunitilor de scriere i chiar rescriere fiind din ce n ce mai mic.

    O nou generaie, DVD-urile, cu capaciti pn la 18 GB, se anun a lualocul CDROM-urilor, tehnologia de fabricaie permind acestora s ating viteze detransfer foarte mari la costuri din ce n ce mai mici.

    3) Unitile de discheteCele mai ieftine dispozitive de stocare, dischetele au reprezentat pentru o

    perioad singura modalitate de stocare a datelor. n timp, tehnologia simpl aacestora a evoluat, capacitatea acestora crescnd de 50-100 de ori, ns preul acestordispozitive ne fac s ne gndim la alte medii de stocare.

    Totui, unitile de dischet rmn o componet standard a PC-urilor, datoritrobusteii acestora i posibilitii de a lucra n medii saturate de praf i fum.

    4) Unitile de bandSunt destinate exclusiv salvrilor de siguran, fiind caracterizatre prin

    capacitate foarte mare i cost mic. Se bazeaz pe aceleai principii ca un casetofon.Toate sistemele importante folosesc sisteme de band, montate n casete de proteciece pot fi uor ncuiate i protejate.

  • WiNS DMPC Capitolul I 21

    D) SISTEMUL DE AFIARE

    Este de fapt fereastra prin care privim n mintea calculatorului i este formatdintr-o plac video sau un adaptor grafic i un monitor sau un ecran plat. Acestealucreaz permanent mpreun, adaptorul grafic genernd imaginile ce se afieaz pemonitor.

    1) Plci grafice i acceleratoare graficePlaca grafic genereaz imaginea de pe ecranul monitorului, la parametrii

    cerui, convertind codurile digitale n modele de bii pentru fiecare punct vizibil.Totodat determin numrul de culori afiate i rezoluia final a imaginii.

    n prezent, acestea sunt secondate de un accelerator grafic, cu rolul de a mriperformanele 2D i de a realiza imagini 3D de nalt calitate.

    2) Monitoarele i sistemele de afiare cu ecrane plateMonitorul este partea de baz a sistemului de afiare, finnd una din

    componentele cele mai costisitoare ale sistemului de calcul n funcie de parametriitehnici oferii.

    Avnd de fapt aceeai tehnologie cu a televizoarelor, sunt capabile de a afiamai multe detalii, cu o serie de parametri bine stabilii, performanele acestora fiindstrns legate de cele ale adaptoarelor grafice.

  • WiNS DMPC Capitolul I22Din ce n ce mai mult este vizibil tendina de a limita spaiul relativ mare

    ocupat de acestea, prin introducerea unor sisteme de afiare cu ecrane plate, ale crorperformane tehnice se aproprie de cele ale monitoarelor clasice.

    Fiind mai uoare, ocupnd mai puin spaiu i consumnd mai puin energie,deocamdat doar preul relativ ridicat al acestora mpiedic nlocuirea monitoarelorCRT cu panourile LCD cu cristale lichide.

    E) DISPOZITIVE PERIFERICE

    Accesoriile conectate la un PC se numesc echipamente periferice i sunt dedou tipuri:de interne i externe.

    Cele interne sunt montate n interiorul UC-ului i sunt conectate direct lkamagistrala de extensie. Cele externe sunt fizic separate de UC i uneori utilizeaz osurs de energie separat.

    1) Dispozitive de intrareComunicarea cu PC-ul se face prin intermediul tastaturii i al mouse-ului.

    Tastatura rmne cea mai eficient metod de introducere a textului, iar mouse-uleste cel mai rapid mijloc de utilizare a interfeelor grafice ale aplicaiilor.

    Desenarea de precizie se face cu tablete digitizoare, iar captarea imaginilor irecunoaterea optic a caracterelor se face cu ajutoirul scannerelor.

  • WiNS DMPC Capitolul I 232) ImprimanteleCea mai cunoscut metod de transformare a datelor digitale n mijloace

    palpabile este tiprirea informaiei pe hrtie, realizat prin intermediulimprimantelor.

    Cunoscnd n timp una dintre cele mai fascinante dezvoltri, n prezentntlnim trei tipuri principale de imprimante: matriceale, cu jet de cerneal i laser.

    F) COMPONENTE DE CONECTARE

    Capacitatea unui PC de a trimite informaii ctre alte dispozitive poartnumele de conectivitate. Prin intermediul porturilor I/O, Pc-ul propriu se poateconecta cu orice numr de echipamente periferice.

    1) Porturi I/ORealizeaz legtura dintra echipamentele periferice i PC. dotarea standard

    actual este un port paralel, utilizat de regul de imprimante i unul sau mai multeporturi seriale pentru mouse sau alte dispozitive.

  • WiNS DMPC Capitolul I24n prezent, conexiunile seriale migreaz spre magistrale seriale universale

    USB, n timp ce dorina de elimina cablurile de legtur duce la dezvoltareasistemelor de transmisie prin infrarou IrDA.

    2) ModemuriPentru conectarea cu alte surse de informaii sau calculatoare aflate la distane

    foarte mari (Internet), se utilizeaz sistemul telefonic internaional prin intermefdiul

    unui modem. Acesta este de fapt un convertor de semnal, transformnd semnaleledigitale n analoge i invers.

    Tendina actual este de a migra ctre servicii telefonice digitale ISDN,conexiuni de mare vitez prin fibr optic i legturi digitale directe prin satelit.

    3) ReeleTendina tot mai pronunat de a pune n comun ct mai multe sisteme de

    calcul PERSONALE, a dus la dezvoltarea tehnologiilor de reea, care au omultitudine de avantaje cum ar fi punerea n comun de resurse, mrirea puterii decalcul i conectarea propriului PC la un sistem global de calcul (WAN).

  • WiNS DMPC Capitolul II 25

    CAPITOLUL II. GENERALITI

    1. TIPURI DE SISTEME

    nainte de a trece la un studiu aprofundat al componentelor hardware, estenecesar s trecem n revist deosebirile existente ntre arhitecturile calculatoarelorIBM si a celor compatibile IBM, structura memoriei si modul de utilizare a acesteia.n prezent se afla pe pia o multitudine de tipuri de calculatoare compatibile PC.Majoritatea sunt asemntoare, ns, odat cu continua perfecionare a mediilor deoperare de genul Windows, UNIX sau OS/2, au devenit evidente cteva deosebiriimportante in arhitectura sistemelor. Un sistem de operare modern are nevoie celpuin de o unitate central de prelucrare CPU 486 pentru a putea rula. VersiuneaWindows NT 4.0 necesit cel puin un procesor 586, funcionarea optim a acestuisistem de operare fiind vizibil abia pe un procesor performant MMX .

    Cunoaterea i ntelegerea acestor platforme hardware ne permit proiecrea,instalarea i utilizarea sistemele de operare moderne i a aplicaiilor astfel nct sfolosim n mod optim resursele hardware disponibile n sistemul de calcul.

    Toate sistemele compatibile PC pot fi mprite d.p.d.v. hardware n doutipuri fundamentale:

    - Sisteme pe 8 bii (clasa PC/XT)- Sisteme pe 16/32/64 bii (clasa AT)Termenul XT vine de la eXTended PC (PC extins), iar AT vine de la

    Advanced Technology PC (PC cu tehnologie mbuntit). Termenii PC XT si ATse refer de fapt la sistemele IBM originale care aveau aceste nume. Calculatorul XTera de fapt un sistem PC care includea un hard-disc n plus fa de unitile dedischeta dintr-un PC obisnuit, aveau un procesor 8088 pe 8 bii i o magistrala ISA(Industry Standard Architecture) pe 8 bii pentru extinderea sistemului. Denumireade 8 bii vine de la faptul c magistrala ISA prezent la sistemele de clas PC/XT,poate primi sau trimite intr-un singur ciclu numai 8 bii de date. Datele dintr-omagistral de 8 bii sunt trimise simultan pe opt ci, n paralel.

    Sistemele de calcul sunt considerate de clas AT, lucru care indica faptul crespecta anumite standarde care au fost stabilite pentru prima oara in sistemul IBMAT. AT este numele dat iniial de IBM sistemelor cu procesoare si sloturi de extensiepe 16 bii (ulterior, pe 32 si 64 de bii). Un sistem din clasa AT trebuie s aibe un tipde procesor compatibil cu Intel 286 sau procesoare mai noi (386, 486 Pentium,Pentium II i Pentium III) i trebuie s aibe un sistem de sloturi de extensie pe minim16 bii. De fapt, putem spune c sistemele din clasa PC/XT cu plci de bazmodernizate care nu contin sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult nu suntconsiderate adevarate sisteme de clasa AT.

    Primele calculatoare de clasa AT aveau o versiune pe 16 bii a magistralei detip ISA, de fapt o extensie a magistralei iniiale ISA pe 8 bii, ntlnit lacalculatoarele din clasa PC/XT. Ulterior, pentru sistemele din clasa AT au fostproiectate alte tipuri de magistrale, cum sunt:

  • WiNS DMPC Capitolul II26- Magistrala ISA pe 16 bii- Magistrala EISA (Extended ISA) pe 16/32 de bii- Magistrala PS/2 MCA (Micro Channel Architecture) pe 16/32 de bii- Magistrala PC-Card (PCMCIA) pe 16 bii- Magistrala VL-Bus (VESA Local Bus) pe 32/64 de bii- Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32/64 de bii.- Magistrala AGP (Advanced Graphics Port) pe 32 de bii.Un sistem care contine oricare dintre aceste tipuri de sloturi de extensie este,

    prin definitie, un sistem din clasa AT, indiferent de procesorul Intel sau compatibilIntel folosit. Sistemele de tipul AT cu un procesor 386 sau mai avansat aucaracteristici speciale, care nu se intlneau la prima generaie de calculatoare AT,bazate pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat auposibiliti speciale in ceea ce priveste adresarea memoriei, administrarea acesteia iposibilitatea accesului la date pe 32 sau 64 de bii. Majoritatea sistemelor cu cipuri386DX sau mai avansate au magistrale pe 32 de bii pentru a profita pe deplin decapacitatea procesorului de a transfera datele pe 32 de bii.

    Desi au fost propuse variante de magistrale VL-Bus si PCI pe 64 de bii,introducerea n producie a magistralei VL-Bus pe 64 de bii nu a avut loc, deoarecepiaa a fost acaparat aproape in intregime de magistrala PCI. Magistrala PCI pe 64de bii este de ceva timp n productie, iar noile plci de baz sunt echipate standardcu magistral AGP.

    Arhitecturile ISA si MCA au fost proiectate de IBM si copiate de altiproducatori pentru a fi utilizate in sisteme compatibile. Alte companii au proiectat,independent, diferite tipuri de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistralaISA a dominat piata calculatoarelor compatibile IBM. Insa, atunci cand a aparutprocesorul pe 32 de bii 386DX, s-a simtit nevoia unui slot pe 32 de bii. IBM a fostprimul producator care a pornit pe drumul acesta si a proiectat magistrala MCA(Micro Channel Architecture), care profita din plin de transferul datelor pe 32 de bii.Din nefericire, IBM a intmpinat dificultati cu vnzarea magistralelor MCA dincauza problemelor legate de costul ridicat de fabricatie al placilor de baza si aplacilor adaptoare MCA, ca si din cauza ideii gresite ca magistrala MCA ar fibrevetata. Cu toate ca acest lucru nu este adevarat, IBM nu a reusit s-o impuna pepiata si ea a rmas in mare msura doar o caracteristica a sistemelor IBM. Restulpietei a ignorat in mare masura magistrala MCA, cu toate ca unele companii auprodus sisteme compatibile MCA si multe firme au realizat placi de extensie MCA.

    Compaq a fost proiectantul initial al magistralei EISA (Extended IndustryStandard Architecture). Dndu-si seama de dificultatile pe care le-a avut IBM incomercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotart ca e mai bine sa ofere gratisproiectul, decat sa-i pastreze ca o caracteristica unica a firmei Compaq. Ei se temeausa nu se repete calvarul prin care trecuse IBM in incercarea de a face ca magistralaMCA sa fie acceptata de intreaga industrie.

    Cei de la Compaq au hotarat ca trebuie sa participe si altii la noul lor proiect siau contactat un numar de producatori de sisteme cu intentia de a-i coopta. Aceasta acondus la infiintarea consortiului EISA care in septembrie 1988 a lansat magistrala

  • WiNS DMPC Capitolul II 27de extensie proiectata de Compaq: Extended Industry Standard Architecture (EISA).Acest sistem ofera un slot pe 32 de bii care poate fi utilizat de procesorul 386DXsau de cele superioare.

    Din nefericire, EISA n-a cunoscut o raspandire prea mare si s-a vandut intr-unnumar mult mai mic decat sistemele MCA. De asemenea, exista mult mai putineadaptoare de extensie EISA decat adaptoare de tip MCA. Acest esec de piata s-aprodus din mai multe motive. Unul il reprezinta costul ridicat al integrarii intr-unsistem a unei magistrale EISA. Cipurile speciale pentru controlul magistralei EISAadauga cateva sute de dolari la costul placii de baza. De fapt, existenta sloturilorEISA poate dubla pretul placii de baza.

    O alta cauza a relativului esec al magistralei EISA este faptul ca performanteleoferite erau de fapt, mai mari decat ale majoritatii perifericelor care puteau ficonectate. Aceasta incompatibilitate in privinta performantelor era valabila si pentrumagistrala MCA. Hard-discurile disponibile si alte periferice nu reuseau sa transferedatele la fel de repede pe cat le putea prelucra chiar si magistrala pe 16 bii ISA, asaincat de ce sa fi folosit magistrala EISA, care era si mai rapida.

    Memoria reusise deja sa nu mai depinda de magistrala standard si era instalatain mod normal direct pe placa de baza, prin modulele SIMM (Single In-line MemoryModules). EISA complica instalarea si configurarea sistemului in cazul in careplacile standard ISA erau amestecate cu placile EISA. Placile standard ISA nu puteaufi controlate de programul de configurare necesar pentru placile EISA, care nu aveaujumpere si comutatoare. In anii care au urmat aparitiei magistralei EISA, ea si-a gasitun loc in sistemele server de performanta ridicata datorita vitezei mari de transfer amagistralei. Totusi, in statiile de lucru standard magistrala EISA a fost inlocuita demagistralele de tip VL-Bus si PCI.

    Noua tendinta in domeniul sloturilor de extensie o reprezinta magistrala locala.Aceasta magistrala este conectata in apropierea procesorului sau direct la el. Oproblema cu ISA si EISA este aceea ca frecventa magistralei nu poate depasi 8,33MHz, ceea ce reprezinta mult mai putin decat frecventa procesoarelor din majoritateasistemelor actuale. MCA oferea performante mai bune, dar era inca limitata incomparatie cu progresele inregistrate de procesoare. Era nevoie de conectori deextensie care sa comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia, utilizand toti biiipe care ii putea prelucra acesta.

    Prima dintre magistralele locale care si-a castigat o oarecare popularitate a fostVESA Local Bus, numita astfel pentru ca a fost proiectata de organizatia VideoElectronics Standards Association pentru adaptoarele video. VL-Bus a fostconceputa ca o extensie a procesorului 486, fiind, in esenta, o extensie a magistraleiprocesorului 486. Desi magistrala VL-Bus poate fi utilizata si in cazul altorprocesoare, acest lucru necesita un cip de legatura special pentru conversiasemnalelor de comanda.

    VESA a fost creata initial de corporatia NEC, care intentiona sa dezvoltestandarde pentru noi tipuri de adaptoare video, mai rapide si mai puternice. Fiindconstienta ca unirea face puterea, corporatia NEC a hotarat sa cedeze tehnologia VL-Bus si sa faca din ea un standard industrial.

  • WiNS DMPC Capitolul II28S-a format organizatia VESA (Video Electronics Standards Association), care

    s-a desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bussi asupra altor standarde VESA. Pretul de cost scazut si performantele ridicate aufacut ca VL-Bus sa fie mult mai raspndita in comparatie cu magistrala ISA si chiarcu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost definita ca un conector de extensie almagistralelor ISA si EISA si nu poate fi intalnita decat in sistemele cu aceste tipuride magistrala.

    Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) Bus a fost realizata deIntel ca o noua generatie de magistrale, oferind performantele magistralei locale si, inacelasi timp, independenta procesorului si multiplele capacitati ale acestuia. Ca simulti dintre ceilalti creatori de magistrale, Intel a infiintat o organizatie independentapentru a face din PCI un standard industrial de care puteau beneficia totiproducatorii. Comitetul PCI (PCI Committee) a fost format ca sa administrezeaceasta noua magistrala si ca sa-i conduca destinul. Datorita superioritatii proiectuluisi performantelor PCI, aceasta a devenit rapid magistrala preferata in sistemele celemai performante. PCI s-a impus pe piata ca cea mai performanta arhitectura demagistrala.Tabelul 2 rezuma principalele diferente dintre un sistem standard PC (sau XT) si unsistem AT. Aceste informatii fac distinctia intre aceste sisteme si cuprind toatemodelele IBM si cele compatibile cu acestea.

    Tabelul 2Proprietatile sistemului Tipul PC/XT

    (pe 8 bii)Tipul AT(pe 16/32/64 de bii)

    Procesoare acceptate x86 sau x88 286 sau superioareModul de lucru alprocesorului

    Real Real sau Protejat(Real Virtual la 386+)

    Dimensiunea slotului deextensie

    8 bii 16/32/64 bii

    Tipul slotului ISA ISA, EISA, MCA, PC-Card, VL-Bus, PCI

    Intreruperi hardware 8 16 sau-mai multeCanale DMA 4 8 sau mai multeMemorie RAM maxima 1 M 16M sau 4GRata de transfer acontrollerului de dischete

    250 kHz 250/300/500/1.000 kHz

    Unitate standard deincarcare a sistemului

    360K sau 720K 1,2M/1,44M/2,88M

    Interfata de tastatura Unidirectionala BidirectionalaMemorie CMOS/ceas Nu Da

    Acest tabel evidentiaza principalele deosebiri dintre arhitectura PC/XT si cea AT.Utilizand aceste informatii puteti incadra practic orice sistem in categoria PC/XT sau

  • WiNS DMPC Capitolul II 29AT. Sistemele de tipul PC XT (pe 8 bii) nu au mai fost produse de multi ani. Peacest tip de sistem se poate rula aproape orice program sub MS-DOS, dar el devinelimitat in cazul sistemelor de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistemnu poate rula sistemul de operare OS/2 sau un program proiectat sa ruleze sub acestasi nici Windows 3.1, Windows 95 sau Windows NT. De asemenea, aceste sisteme nupot avea mai mult de 1 M de memorie adresabila, din care doar 640K sunt accesibiliprogramelor de utilizator si datelor.

    In general, puteti identifica sistemele AT ca un sistem cu sloturi de extensie pe16 bii sau mai mult (32/64 de bii). De obicei, aceste sisteme au sloturi ISA pe 8/16bii compatibile cu versiunea IBM AT originala. In clasa sistemelor AT (si numaiaici) se pot intalni si alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PC-Card, VL-Bus si PCI. Majoritatea sistemelor de astezi au procesoare 486, Pentium sau unuldintre noile procesoare P6.

    De obicei, sistemele PC au controllere de dischete de dubla densitate (double-density - DD), iar sistemele AT trebuie sa aiba un controller capabil sa lucreze cudischete de densitate mare (high-density, HD) si de dubla densitate.

    O diferenta mai subtila intre sistemele PC/XT si cele AT o constituie interfatapentru tastatura. Tastatura IBM Enhanced 101-key (extinsa cu 101 taste), detecteazala ce tip de sistem este conectat automat. Tastaturile mai vechi de la sistemele AT siXT nu lucreaza decat cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fost proiectate.Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS si un ceas de timp real; in general,sistemele de tip PC nu fac aceasta. Totodata, cipul CMOS dintr-un sistem ATmemoreaza configuratia de baza a sistemului. Intr-un sistem de tip PC sau XT, toateaceste optiuni de configurare elementare (cum ar fi memoria instalata, numarul sitipul de unitati de discheta si de hard-disc, tipul adaptorului video) sunt stabilite prinutilizarea unor microcomutatoare si jumpere aflate pe placa de baza si pe diverseleadaptoare.

  • WiNS DMPC Capitolul II302. DOCUMENTAIA NECESAR

    Una din marile probleme care apar in munca de service si de intretinere esteexistenta documentatiei. Exista mai multe tipuri de documentatie pentru un anumitsistem, incepand cu manualele de baza, care sunt livrate o data cu sistemul, siterminand cu manualele tehnice sau de service, pe care le primiti contra cost. Deasemenea, cum cele mai multe dintre sistemele actuale utilizeaza componenteprovenind de la diferiti producatori se recomand deseori procurarea documentatieireferitoare la anumite componente direct de la producatorul acestora utiliznd site-urile Internet ale acestora..

    In general, tipul documentatiei oferite pentru un sistem este direct proportionalcu marimea companiei producatoare. (Companiile mari isi pot permite sa realizeze odocumentatie buna.) Din nefericire, o parte din aceasta documentatie este absolutnecesara chiar si pentru cele mai elementare probleme de depanare si de imbunatatirea performantelor sistemului. O alta parte este necesara numai celor care lucreaza indomeniul dezvoltarii produselor hardware sau software, care implica cerintedeosebite.

    A) DOCUMENTATIA DE BAZA

    Cand cumparati un sistem, acesta trebuie livrat cu o documentatie minimala. Odata cu sistemul ar trebui sa primiti manuale referitoare la placa de baza si la celelalteadaptoare si dispozitive care intra in componenta sistemului. De exemp[u, dacasistemul achizitionat include un adaptor video si un monitor, ar trebui sa primiti cateun manual pentru fiecare dintre aceste articole.

    Manualele care insotesc de obicei sistemele si perifericele contin instructiunilede baza pentru configurarea, utilizarea, testarea mutarea si instalarea optima asistemului. In mod normal, sistemul este insotit de un disc de diagnosticareelementara (numit uneori Diagnostics and Setup Disk sau Reference Disk) care estedestinat proprietarului calculatorului. Cele mai multe dintre calculatoarele actualesunt livrate cu software-ul preinstalat pe hard-disc si fara dischete.

    Aceste manuale ar trebui sa contina si liste cu toate jumperele si comutatoarelede configurare a placii de baza si a celorlalte placi de extensie. In cazul sistemelorEISA, discul de diagnosticare include, de asemenea, rutina SETUP (folosita pentrustabilirea datei si a orei), memoria instalata, unitatile de discuri instalate siadaptoarele video instalate. Aceste informatii sunt copiate de catre programulSETUP in memoria CMOS, care este alimentata de o baterie.

    B) INDRUMARI TEHNICE

    Indrumarele tehnice (technical-reference manuals) ofera informatiilereferitoare la interfetele software si hardware specifice fiecarui sistem. Manualelesunt destinate celor care proiecteaza produse software si hardware care trebuie safunctioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie sa integreze diverse componente

  • WiNS DMPC Capitolul II 31hardware si software intr-un sistem. In cazul multor calculatoare compatibileindrumarele tehnice sunt iricluse in pret si sunt livrate o data cu sistemul ca parte adocumentatiei de baza.

    Aceste manuale ofera informatiile elementare despre interfata si tipul unitatilorsistemului. In ele pot fi gasite informatii despre placa de baza, coprocesorulmatematic, sursa de alimentare, subsistemul video, tastatura, setul de instructiuni sialte caracteristici ale sistemului. Aceste informatii va sunt necesare ca sa integrati sisa instalati unitatile de discheta, CDROM si cele de hard-disc pe care le puteticumpara ulterior, placile de memorie, tastaturile, adaptoarele pentru retea si practicorice dispozitiv pe care doriti sa-l conectati la calculatorul dumneavoastra.

    Adesea, acest manual ofera scheme bloc cu circuitul placii de baza sisemnificatia pinilor pentru diverse conectoare si jumpere. De asemenea, continecateva tabele pentru unitatile de discheta si de hard-disc, care indica tipurile deunitati ce pot fi instalate pe un anumit sistem. In manual se gaseste si o lista cutensiunile si puterea furnizate de sursa de alimentare. Aveti nevoie de aceste valorica sa determinati daca un sistem are puterea necesara sa alimenteze un dispozitivaditional.

    C) MANUALE DE INTRETINERE A COMPONENTELOR HARDWARE

    Unele firme producatoare puternice, cum sunt IBM sau COMPAQ asigura simanuale de service pentru sistemele lor. Orice biblioteca de intretinere acomponentelor hardware contine doua manuale:

    - unul de service si intretinere a componentelor hardware (Hardware-Mainteriance Service)

    - un indrumar de intretinere a componentelor hardware (Hardware-Maintenance Reference).

    Acestea sunt adevarate manuale de service, scrise pentru sp.ecialisti. Cu toateca se adreseaza specialistilor in service, ele sunt foarte usor de urmarit si sunt utilechiar si amatorilor si celor pasionati de calculatoare. Compania IBM si sucursalelelocale de distribuire folosesc aceste manuale pentru diagnosticare si service.

    Indrumarul elementar IBM de intretinere a componentelor hardware pentru PCsi PS/2 contine informatii generale despre sisteme. Manualul descrie procedurile dediagnosticare, pozitia comporientelor care pot fi inlocuite, reglajele sistemului,modul de inlocuire a pieselor si, instalarea lor. Informatiile continute sunt utile maiales celor lipsiti de experienta in domeniul asamblarii si dezasamblarii unui sistemsau utilizatorilor care au dificultati in identificarea componentelor unui calculator.Dupa ce demonteaza pentru prima oara un calculator, majoritatea oamenilor nu maiau nevoie de o astfel de carte.

    D) DOCUMENTATIA COMPONENTELOR

    Daca doriti cu adevarat sa dispuneti de cea mai buna documentatie pentrusistemul dumneavoastra, va recomand cu caldura sa faceti rost de documentatia

  • WiNS DMPC Capitolul II32fiecarei componente a sistemului. Aceasta include manualele specifice fiecareicomponente importante a sistemului cum ar fi placa de baza, unitatile de discheta sausursa de alimentare - dar si documentatia referitoare la cipurile individuale, cum ar fiunitatea centrala de prelucrare, memoria ROM BIOS, setul de cipuri al placii debaza, setul de cipuri I/O etc.

    E) OBTINEREA DOCUMENTATIEI

    Nu puteti sa depanati corect sau sa imbunatatiti performantele unui sistemdaca nu dispuneti de documentatia corespunzatoare sistemului respectiv. Dacadetineti un sistem produs de o firma prestigioasa - cum ar fi IBM, Compaq, Hewlett-Packard sau alta - cea mai buna solutie este sa apelati direct la producator pentru aobtine manualele de service sau indrumarele tehnice.Datorita naturii informatiilor continute de acest tip de manuale, cel mai bine este sale obtineti direct de la producatorul sistemului.

    S-ar putea sa nu fie la fel de usor sa obtineti documentatia de la altiproducatori. Majoritatea companiilor mari desfasoara activitati de servicecompetente si furnizeaza documentatia tehnica. Altele ori nu au, ori nu vor sa ofere oastfel de documentatie, pentru a-si proteja propriile departamente de service saudepartamentele de service ale distribuitorilor lor.

  • WiNS DMPC Capitolul II 333. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU DEPANAREA HARDWARE

    Ca sa puteti detecta defectul si depana corespunzator un calculator, aveti nevoiede cateva instrumente de baza. Daca vreti sa practicati depanarea profesionala acalculatoarelor, veti avea nevoie de multe alte instrumente de specialitate.

    Instrumentele de baza, care nu ar trebui sa lipseasca din trusa unui depanator,sunt urmatoarele: Scule simple, obisnuite pentru procedurile elementare de dezasamblare si

    reasamblare Teste de diagnosticare software si hardware pentru verificarea componentelor

    sistemului Conectori de test pentru verificarea porturilor seriale si paralele Un multimetru digital, care permite masurarea corecta a tensiunilor si

    rezistentelor Substante chimice, cum sunt cele de curatat contactele, sprayurile pentru racirea

    componentelor si aerul comprimat utilizat la curatarea sistemuluiPrintre instrumentele perfectionate se numara urmatoarele:

    Scule specializate, cum sunt extractoarele pentru cipuri PGA (Pin Grid Array),PLCC (Plastic Leader Chip Carrier) si POFP (Plastic Quad Flat Pack)

    Sonde logice si generatoare de impulsuri, care permit analiza si testareacircuitelor digitale Osciloscoape, care permit vizualizarea precisa a semnalelor analogice si

    digitale in vedfunctionarii modulelor SIMM (Single In-line Memory Module), acipurilor DIP (Dual In-line Pin) si a altor module de memorie Echipamente de testare a surselor de alimentare, cum sunt autotransformatoarelesi testerele de sarcina, care permit verificarea performantelor sursei de alimentare

    In plus, s-ar putea sa aveti nevoie de instrumente pentru lipit si dezlipit, in caz caapar probleme care necesita asemenea operatii.

    A) SCULE OBISNUITE

    Cand lucrati cu calculatoare personale, va puteti da seama imediat ca sculelenecesare pentru aproape orice tip de operatiuni de service sunt foarte simple siieftine. Pretul unei asemenea truse de scule variaza intre 20$, pentru cele mici si500$ pentru trusele de lux gen servieta. Unul dintre cele mai indicate moduri de a vaconstitui un set de scule este achizitionarea unei mici truse vandute special pentruservice-ul calculatoarelor personale.

    Lista urmatoare contine sculele pe care le puteti gasi in micile truse de servicePC cu pretul de aproximativ 20$: cheie tubulara de 3/16 inci cheie tubulara de 1/4 inci surubelnita cap cruce, mica surubelnita cu lama plata, mica

  • WiNS DMPC Capitolul II34 surubelnita cap cruce, medie surubelnita cu lama plata, medie dispozitiv de extragere a cipurilor dispozitiv de introducere a cipurilor penseta penseta cu varf incovoiat surubelnite cap stea, T10 si T15

    Cheile tubulare se utilizeaza pentru scoaterea suruburilor cu cap hexagonal cucare sunt fixate carcasele sistemului, placile adaptoare, unitatile de disc, sursele dealimentare si difuzoarele existente in marea majoritate a calculatoarelor.

    Deoarece unii producatori au inlocuit suruburile cu cap cruce si pe cele cu fantacu suruburile cu cap hexagonal, pentru aceste sisteme puteti folosi cheile tubulare.

    Dispozitivele de introducere si de extragere a cipurilor se folosesc ca saintroduceti sau sa scoateti cipuri de memorie (sau alte cipuri mici) fara sa indoitipinii. De obicei, cipurile mai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tipROM, sunt scoase cu o surubelnita mica.

    Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486, Pentium sau Pentium Pro, suntscoase cu extractorul de cipuri, daca sunt puse pe un soclu standard. Aceste circuiteau atat de multi pini, inct este necesara o forta foarte mare ca sa fie scoase.Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forta in mod egal, reducnd la minimposibilitatea de a le sparge.

    Pensetele normale si cele cu vrf incovoiat se pot folosi ca sa prindeti cu elesuruburile mici si jumperele pe care este greu sa le tineti in mna. Pensetele cu vrfincovoiat sunt utile mai ales atunci cand va scapa o piesa mica in interiorulcalculatorului; de obicei, puteti scoate piesa far sa dezasamblati sistemul.

    Surubelnitele cu cap stea au forma potrivita pentru suruburile speciale pe care leputeti intlni in majoritatea sistemelor Compaq si in multe alte sisteme.

    Cu toate ca acest set elementar este foarte util, ar trebui totusi sa-i adaugati si altecteva scule mici, cum ar fi:

    un cleste cu cap subtire pense hemostatice un cleste pentru taierea si dezizolarea firelor conductoare chei tubulare metrice surubelnite cu cap cruce pentru suruburi de siguranta menghina pila lanterna micaClestii cu cap subtire sunt utili ca sa indreptati pinii cipurilor, ca sa instalati sau

    sa scoateti jumpere, ca sa indoiti cablurile sau sa apucati piesele mici.Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci cand doriti sa apucati piese

    mici, cum sunt jumperele.Clestii pentru taierea si dezizolarea firelor sunt utili ca sa confectionati si sa

    reparati cabluri.

  • WiNS DMPC Capitolul II 35Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca si la

    calculatoarele IBM PS/2, toate utilizand piese in sistem metric.Surubelnitele cu cap cruce pentru suruburi de siguranta se folosesc la scoaterea

    suruburilor cu cap cruce de tip special, care au iri centru un pin de siguranta.Surubelnita de acest tip are o gaura centrala in care poate intra pinul.

    Menghina o puteii utiliza atunci cand instalati conectori sau cabluri sau candvreti sa dati cablurilor o anumita forma, ca si pentru a tirie piesele in timpuloperatiunilor delicate.

    Pila se poate folosi ca sa neteziti marginile aspre din metal ale carcaselor sausasiuiui, ca si pentru a ajusta mastile unitatilor de disc ca sa intre perfect.

    Lanterna poate fi utila pentru iluminarea interiorului sistemului, mai ales atuncicand calculatorul este mai inghesuit si lumina din incapere nu este suficienta. Eu oconsider ca fiind o scula esentiala.

    De asemenea, din trusa dumneavoastr de scule nu ar trebui sa lipseasca un kit deprotectie la ''descarcarile electrostatice ESD (electrostatic discharge). Acest kit esteformat dintr-o bratara antistatica cu fir de impamantare si dintr-un suport special,conductor, cu propriul sau fir de impamntare.

    B) SCULE DE LIPIT SI DEZLIPIT

    In anumite situatii, cum ar fi lipirea unui fir rupt, montarea unei componente peplaci, scoaterea si instalarea circuitelor integrate care nu sunt pe socluri sauadaugarea pe placa a unor fire de legatura sau pini, trebuie sa utilizati un ciocan delipit.

    Chiar daca in prezent aproape toate reparatiile se fac prin simpla inlocuire aplacii defecte, exista si situatii in care este necesar un ciocan de lipit. Unul dintrecele mai obisnuite cazuri este cel al deteriorarilor fizice, cum ar fi dezlipireaconectorului de tastatura de pe placa de baza prin introducerea fortata a cablului.Intr-o astfel de situatie placa de baza poate fi salvata prin efectuarea catorva lipituri.

    In zilele noastre, majoritatea placilor de baza includ componentele I/O, cum ar fiporturile seriale si paralele. Multe dintre aceste porturi sunt protejate cu sigurantefuzibile, care de obicei sunt mici componente lipite pe placa. Aceste sigurante aurolul de a preveni deteriorarea circuitelor placii de baza de catre o sursa externa.Daca un dispozitiv extern provoaca un scurtcircuit sau o descarcare electrostatica,sigurantele se ard si placa de baza poate fi salvata daca puteti sa le inlocuiti cu unelenoi.

    Pentru astfel de reparatii minore, va este necesar un ciocan de lipit de puteremica, de obicei in jur de 25 de wati. O putere de peste 30 de wati genereaza preamulta caldura si poate distruge componentele de pe placa. Chiar si cu un instrumentde putere mica, trebuie sa limitati cantitatea de caldura la care supuneti placa sicomponentele ei. Puteti face acest lucru printr-o utilizare rapida si eficienta aciocanului, ca si prin folosirea radiatoarelor prinse de marginile piesei care estelipita. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate atasa, destinat sa absoarbacaldura excesiva pentru ca aceasta sa nu ajunga la componenta pe care dorim s-o

  • WiNS DMPC Capitolul II36protejam. In unele cazuri, puteti utiliza pe post de absorbant de caldura si o pensahemostatica.

    Ca sa scoateti componentele lipite de pe o placa de circuit, puteti utiliza unciocan de lipit si o pomp de fludor. Acest instrument este format de obicei dintr-ocamera de aer si un dispozitiv cu arc. (Nu va recomand pompele de fludor cu para decauciuc.) Instrumentul este armat atunci cand apasati tija cu arc in camera de aer.Cand doriti sa scoateti o piesa de pe placa, incalziti cu ciocanul de lipit punctul de pespatele placii in care unul dintre capetele componentei este lipit pe placa, pana candvedeti ca se topeste cositorul. Imediat ce apare topirea, pozitionati varful pompei siapasati pe butonul de eliberare a tijei. In acest fel, tija se retrage si aspira cositorullichid de pe conexiune, lasand liber capatul componentei din orificiu.

    Incalzirea si aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele placii, nu de pefata cu componente. Repetati aceasta operatie pentru fiecare capat al piesei care estelipit pe placa de circuit. Atunci cand stapaniti aceasta tehnica, puteti scoate un miccircuit integrat intr-un minut sau doua fara un risc prea mare de a avaria placa saucomponentele. Circuitele integrate cu un numar mai mare de pini pot fi mai greu descos si de relipit fara sa distrugeti si alte componente de pe placa de circuit.

    C) UTILIZAREA UNUI ECHIPAMENT DE TESTARE ADECVAT

    In unele cazuri, pentru a testa o placa de baza sau o componenta, trebuie sautilizati dispozitive specializate. Acest echipament de testare nu este scump si nicigreu de utilizat si poate sa va fie de mare folos in munca de depanare. Pentru testareacorecta a unui sistem este nevoie de un voltmetru si de conectori de test. Conectoriide test va permit sa verificati atat porturile seriale si paralele, cat si cablurile atasatelor. Un multimetru digital poate fi utilizat in multe scopuri, inclusiv la verificareanivelului de tensiune al semnalelor in diferite puncte, la testarea iesirilor sursei dealimentare si la verificarea continuitatii unui circuit sau a unui cablu. Un testerpentru priza electrica este un accesoriu de o valoare inestimabila, cu care se potverifica legaturile din priza, lucru util in cazul in care banuiti ca problemele nu suntlegate de calculator.

    Sondele logice si sondele generatoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, darva pot ajuta in depanare. Sonda logica o puteti utiliza pentru a verifica existenta sinivelul semnalelor in diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare deimpulsuri se folosesc ca s injectati semnal intr-un circuit pentru a-i putea testafunctionarea. Utilizarea acestor dispozitiv necesita o cunoastere mai buna a moduluide functionare a circuitului.

    1) CONECTORI DE TEST

    Pentru rezolvarea problemelor care apar la porturile paralele si seriale va suntnecesare conectori de test numiti si conectori cu bucla de test, care sunt utilizatipentru intoarcerea semnalului in vederea diagnosticarii.

  • WiNS DMPC Capitolul II 37Exista mai multe tipuri de conectori de test. Aveti nevoie de unul pentru portul

    serial cu 25 de pini, unul pentru portul serial de 9 pini si altul pentru portul paralel cu25 de pini.

    Majoritatea truselor de test profesionale contin toate cele trei tipuri de conectoride test, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa ii cumparati separat. Daca suntetiindemanatic puteti chiar sa va confectionati singur conectorii de test.

    2) APARATELE DE MASURA

    Multe proceduri de depanare implica masurarea tensiunilor si a rezistentelor.Puteti face aceste masuratori cu ajutorul unui multimetru digital portabil. Aparatelede masura pot fi dispozitive analogice (cu ac indicator) sau dispozitive digitale (cuafisarea valorii masurate). Ele au o pereche de fire numite cabturi de test sau sondecu care se realizeaza legaturile pentru a putea face masuratorile. In functie deparametrii stabiliti pentru aparat, sondele vor masura rezistente, tensiuni in curentcontinuu sau in curent alternativ.

    De obicei, fiecare pozitie a aparatului are diverse niveluri de masura. De exemplutensiunea in curent continuu poate fi citita pe diverse scale, cu valori maxime de 200milivolti, 2 volti, 20 volti, 200 volti si 1000 volti. Deoarece calculatoarele utilizeazaatat tensiuni de 5 volti, ct si,de 12 volti, pentru a face masuratorile ar trebui safolositi scala de 20 volti. Executarea acestor masuratori pe scala de 200 milivolti side 2 volti poate da peste cap aparatul si-I poate chiar defecta, din cauza ca tensiuneaeste mult mai mare dect valoarea maxima. Puteti folosi si scalele de 200 sau de1000 volti, dar tensiunile de 5 si 12 volti sunt mult mai mici decat valoarea maximasi acuratetea va fi scazuta.

    Daca faceti o masuratoare si nu sunteti siguri de nivelul semnalului, incepeti cuscala cea mai mare si coborati-o treptat. Unele aparate de masura mai perfectionateau posibilitatea de selectare automata a scalei pentru orice tip de masuratoare si estemult mai usor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie dect sa pozitionatiaparatul pe tipul de citire pe care-I doriti, de exemplu pe volti in curent continuu, sisa puneti sondele la sursa de semnal. Aparatul selecteaza domeniul corect si afiseazavaloarea. Datorita modului lor de proiectare, aceste aparate au intotdeauna un afisajdigital si nu un ac indicator.

    3) SONDE LOGICE SI SONDE GENERATOARE DE IMPULSURI

    O sonda logica poate fi un instrument util in detectarea problemelor care potaparea la circuite.

    Intr-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volti (high), fie lanivel de 0 volti (low). Din cauza ca aceste semnale sunt prezente doar pentru un timpfoarte scurt (de ordinul milionimilor de secunda) si oscileaza (trec dintr-o stare inalta) foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logica are scopul sa afisezecu usurinta aceste stari ale semnalului.

  • WiNS DMPC Capitolul II38Sondele logice sunt utile mai ales in depanarea unui calculator care nu mai

    functioneaza deloc (este "mort"). Cu ajutorul unei sonde logice puteti determina dacacircuitul de ceas este operational sau daca celelalte semnale necesare functionariisistemului sunt prezente. In unele cazuri, sonda logica va poate ajuta sa verificatisemnalele de la fiecare pin al circuitului integrat.

    Sondele logice sunt utile si in detectarea unor probleme ale unitatilor de disc printestarea prezentei semnalelor pe cablurile de interfata si pe placa logica.

    Un instrument care insoteste sonda logica este sonda generatoare de semnal.Aceasta are drept scop testarea reactiei circuitului furnizand un semnal de nivel logicunu (+5 volti), care dureaza de obicei 1 ,5 pana la 10 microsecunde. Comparatireactia cu cea a unui circuit despre care stiti ca este bun. Acest tip de dispozitiv esteutilizat mult mai rar decat o sonda logica, dar in unele cazuri poate fi util in testareaunui circuit.

    4) TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC

    O alta scula de testare foarte utila este testerul pentru priza electrica, pe care ilputeti cumpara de la magazinele specializate. Pur si simplu introduceti in prizadispozitivul si se vor aprinde trei leduri in diverse combinatii, care indica daca prizaare firele conectate corect.

    Desi s-ar putea sa credeti ca prizele cu fire incorect conectate sunt o problema rarintalnita, eu m-am confruntat foarte des cu asemenea situatii. In majoritatea cazurilorse pare ca problemele apar la firul de impamantare. O priza incorect conectata poateprovoca o functionare instabila a sistemului, aparitia unor erori de paritate si ablocarilor. Daca impamantarea riu este facuta, pot aparea curenti pe circuitul de masaal calculatorului. Deoarece tensiunea de pe circuit) de masa este utilizata drept bazade comparatie pentru a determina daca bitii sunt 0 sau 1 , acest lucru poate produceerori la nivelul datelor din sistem.

    Un alt semn ca prizele electrice nu sunt corect cablate il constituie aparitiasocurilor electrice in momentul in care atingeti carcasa sau sasiul unui calculator.Acest lucru indica faptul ca exista curenti acolo unde nu ar trebui sa fie, lucru cepoate fi provocat si de existenta unor impamantari incorecte chiar in interiorulsistemului. Utilizand testerul pentru prizele electrice, puteti determina rapid dacavina apartine sau nu prizei.

    5) TESTERE PENTRU MODULELE SIMM

    Acum consider ca dispozitivele de testare a modulelor SIMM (Single In-lineMemory Module) reprezinta o componenta care nu trebuie sa lipseasca din arsenalulunui depanator profesionist de calculatoare personale. Aceste dispozitive sunt miciaparate cu care pot fi evaluate modulele SIMM si alte tipuri de module, inclusivcipurile individuale de memorie, cum ar fi cele de memorie cache. Poate ca suntputin cam scumpe (costa in jur de 1 .000$ sau mai mult), dar ele ofera singuramodalitate de a verifica riguros memoria.

  • WiNS DMPC Capitolul II 39Fara un tester de acest fel sunteti obligat sa verificati memoria ruland un program

    de diagnosticare, care nu poate face decat doua lucruri cu memoria: sa scrie in ea sausa o citeasca. Un tester de SIMM poate face mult mai multe decat un program dediagnosticare: Identifica tipul de memorie Determina viteza de lucru a memoriei Determina daca este o memorie cu paritate sau se utilizeaza o paritate falsa Variaza intervalul de reimprospatare si intarzierile semnalelor de acces Localizeaza erori de un singur bit Detecteaza erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot Detecteaza lipiturile reci si scurtcircuitele Identifica erorile provocate de intarzierea unor semnale Determina erorile legate de capacitatea memoriei de a pastra datele.

    Nici un program de diagnosticare conventional nu poate face aceste lucrurideoarece trebuie sa se bazeze pe parametri de acces ficsi, stabiliti de circuitele decontrol al memoriei apartinand setului de cipuri al placii de baza. Din aceasta cauzaprogramul nu poate modifica intarzierile semnalelor si metodele de acces. Vetiajunge in situatia de a avea o memorie care in unele sisteme functioneaza, iar inaltele nu, memorie care de fapt este defecta. Aceasta poate produce protblemeintermitente si poate fi aproape imposibil de detectat.

    In concluzie nu exista nici o modalitate de testare cu adevarat riguroasa amemoriei din calculator, pentru aceasta fiind necesar un tester de module SIMM.

    Testerul de module SIMM pe care vi-I recomand in mod deosebit este SIGMALC al firmei Darkhorse Systems.

    6) SUBSTANTE CHIMICE

    Substantele chimice va pot ajuta sa curatati, sa detectati defectele si chiar sareparati un calculator. Pentru curatarea componentelor, a contactelor si conectoarelorelectrice, una dintre cele mai utile substante este 1 1 ,1-tricloretanul. Aceastasubstanta curata foarte eficient. Poate fi folosita la curatarea contactelor electrice si acomponentelor si nu ataca materialele plastice si cele din care sunt confectionateplacile. De fapt tricloretanul se poate utiliza si pentru curatarea petelor, att de pecarcasa calculatorului, cat si,de pe tastatura.

    Pe piata se gaseste un tip special de lubrifiant care imbunatateste contactele,numit Stabilant 22.

    Aceasta substanta se aplica pe contactele electrice si imburiatateste foarte multcalitatea contactului electric, lubrifiind in acelasi timp punctul de contact. Este multmai eficient decat lubrifiantii si substantele de curatare obisnuite.

    Stabilant 22 este, de fapt, un semiconductor polimerizat lichid. Se comporta caun metal lichid si este bun conducator de electricitate. Totodata, are drept scopumplerea golurilor de aer dintre suprafetele a doua piese (ceea ce face ca suprafata de

  • WiNS DMPC Capitolul II40contact sa fie mai mare) si impiedica venirea in contact cu oxigenul si cu alti agenticare pot oxida si coroda contactul.

    Adesea, la curatarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat,care este adesea freon sau bioxid de carbon (C02), este utilizat pentru indepartareaprafului si a resturilor dintr-un calculator sau de pe o componenta.

    7) TIPURI DE ELEMENTE DE ASAMBLARE

    Una din problemele care poate face dificila depanarea unui calculator estefolosirea unor tipuri diferite de elemente de asamblare.

    De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc suruburi care pot fi desurubate cuchei tubulare hexagonale de 1/4 inci sau 3/16 inci. IBM utilizeaza aceste suruburi intoate sistemele PC, XT si AT, acest standard fiind folosit in toate calculatoarelecompatibile. Totusi, unele companii folosesc piese de alte tipuri. De exemplu,Compaq utilizeaza in majoritatea sistemelor suruburi cu cap stea. Suruburile de acesttip au un orificiu in forma de stea, in care intra surubelnitele de dimensiuni potrivite.Aceste surubelnite au indicative de masura, cum ar fi: T-8, T-9, T-10, T-15, T-20, T-25, T-30, T-40 etc.

    O versiune a surubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranta, carepoate fi intalnit in sursele de alimentare si in alte subansamble. Aceste suruburi suntideritice cu cele obisnuite, cu exceptia faptului ca in centrul orificiului in forma destea se afla un pin care impiedica desurubarea cu o surubelnita normala cu cap stea.O puteti face doar utilizand o mica dalta cu care sa scoateti pinul. De obicei, undispozitiv sigilat cu astfel de suruburi se inlocuieste cu totul si rareori este nevoie safie deschis.

    De asemenea, multi fabricanti utilizeaza suruburile mai obisnuite, cu cap cruce sicele cu fanta.

    Sculele folosite la aceste suruburi sunt mult mai simple, dar ele nu fac priza la felde bine ca pe cele cu cap hexagonal sau cap in stea, iar marginile lor se pot rotunjimult mai usor. Din suruburile foarte ieftine se pot desprinde bucati de metal care potcadea chiar pe placa de baza.

  • WiNS DMPC Capitolul II 41

    4. DEMONTAREA CALCULATORULUI I EXAMINAREAACESTUIA

    Procesul de dezasamblare si reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datoritastandardizarii existente, se intalnesc (cu cateva exceptii) numai cateva tipuri sidimensiuni de suruburi, iar aranjarea diverselor componente este asemanatoare, chiarsi in calculatoare produse de firme diferite. In plus, sistemele actuale nu contin preamulte componente.

    Procedura de dezasamblare si reasamblare se mparte in urmatoarele etape: Ansamblul carcasei Placile adaptoare Unitatile de discuri Sursa de alimentare Placa de baza

    A) PREGATIRI IN VEDEREA DEZASAMBLARII

    Inainte de a incepe dezasamblarea oricarui sistem, trebuie lamurite cateva probleme.Una dintre ele este protectia la descarcarile electrostatice. Cealalta este notareaconfiguratiei sistemului att in ceea ce priveste aspectul fizic al calculatorului, cumar fi pozitia jumperelor, a comutatoarelor si orientarea cablurilor, cat si in ceea cepriveste configuratia logica, mai ales in privinta stabilirii parametrilor in memoriaCMOS.

    Protectia la descarcrile electrostatice. Cnd lucrati cu componentele unuicalculator, trebuie sa va luati masurile necesare de precauae ca sa prevenitidescarcarile electrostatice accidentale.

    Nu recomand sa se lucreze vreodata cu cablul de alimentare introdus in priza, dincauza riscurilor neprevazute si a simplului fapt ca puteti sa dati drumul sistemuluidin intimplare sau pufeti chiar sa uitati sa-i inchideti. Este ioarte usor si scapati oscuia sau alte obiecte intr-un calculator in timp ce acesta functioneaza, lucru care vaproduce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor.

    Cand scoateti unitatile de disc, placile adaptoare si subansamblele delicate, cumar fi intreaga placa de baza, memoriile SIMM sau procesorul, trebuie sa le asezati pefolia antistatica.

    Daca nu aveti o astfel de folie antistatica, asezati pur si simplu circuitele sidispozitivele scoase din sistem pe un birou curat sau pe o masa. Apucati iritotdeaunaplaca scoasa de consola metalica utilizata pentru fixarea in calculator. Aceastaconsola este legata la circuitul de masa al placii si, atingand-o pe ea mai intai, vetievita o descarcare care ar defecta componentele. Daca placa nu are aceasta consolametalica, asa cum este cazul placii de baza, apucati-o cu grija de margini si incercatisa nu atingeti componentele.

  • WiNS DMPC Capitolul II42Memorarea configuratiei si a programului Setup. Inainte de a decupla

    alimentarea sistemului pentru a-i scoate carcasa, trebuie sa aflati cteva lucruri si savi le notati. Cand lucrati la un calculator, se intampla adesea sa stergeti, accidentalsau intentionat, informatiile de configurare aflate in memoria CMOS. Majoritateasistemelor utilizeaza un cip CMOS alimentat de o baterie, care contine un ceas si omemorie in care sunt pastrate informatiile de configurare. Daca bateria estedeconectata sau daca anumiti pini sunt pusi accidental in scurtcircuit, puteti descarcamemoria CMOS si pierde informatiile. In cele mai multe calculatoare, memoriaCMOS este utilizata pentru a inmagazina informatii,simple, precum numarul si tipulde unitati de discheta conectate, capacitatea memoriei, data si ora.

    Informatiile referitoare la configurarea hard-discului sunt foarte importante. Intimp ce celelalte informatii pot fi inscrise usor atunci cnd reporniti sistemul, cuconfigurarea hard-discului este alta poveste. Majoritatea programelor BIOS dincalculatoarele moderne pot citi informatiile referitoare la tip direct de pe unitatileIDE sau SCSI. Totusi, in cazul unor componente BIOS mai vechi trebuie sa furnizatiexplicit parametrii discului. Aceasta inseamna ca trebuie sa cunoasteti configurareapentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare pe pista.

    Unele programe BIOS indica hard-discul numai prin numarul tipului (typenumber), care poate fi de obicei intre 1 si 47. Aveti grija ca cele mai multe programeBIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamna ca valorilepentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare sunt introduse de la tastatura sinu sunt constante. Este foarte important sa va notati informatiile in cazul unor tipuridefinite de utilizator, pentru ca s-ar putea sa fie foarte greu sa le mai determinatidupa aceea.

    Unitatile actuale Enhanced IDE au elemente de configurare suplimentare si artrebui, de asemenea, sa le notati si pe acestea. Astfel de elemente sunt modul derelocare (translation mode) si modul de transfer (transfer mode). Pentru unitati maimari de 528M este important de notat modul de relocare, a carui exprimare difera infunctie de varianta componentei BIOS.

    Cautati parametri de genul CHS (Cylinder Head Sector), ECHS (Extended CHS),Large (un parametru echivalent cu ECHS) sau LBA (Logical Block Addressing).Daca reconfigurati un sistem si nu stabiliti un mod de relocare identic cu cel original,atunci toate datele devin inaccesibile. Cele mai multe dintre programele BIOSrecente contin o functie de autodetectare care permite citirea automata acaracteristicilor unitatii si stabilirea corecta a parametrilor CMOS. Chiar si asa, auexistat probleme datorate citirii incorecte a caracteristicilor de catre BIOS saurescrierii parametrilor originali de catre unul dintre utilizatori. La relocare trebuie sastabiliti exact parametrii utilizati anterior la formatarea unitatii, daca vreti sa fiefacuta corect citirea datelor.

    Daca nu specificati corect tipul de hard-disc in programul de configurare amemoriei CMOS, nu veti putea accesa corect datele acestuia. Cunosc persoane caresi-au pierdut partial sau in totalitate datele ca urmare a introducerii unui tip de hard-disc necorespunzator la recorifigurarea sistemului.

  • WiNS DMPC Capitolul II 43Cand se specifica incorect tipul de hard-disc, de de obicei rezultatul este un

    mesaj de eroare Missing oper