carte depanare pc

UNIVESITATEA JIUL DE SUS,TG-JIU

UNIVESITATEA C.BRINCUSI,TG-JIU

PROF. BOGDAN P. CONSTANTIN

Ciordit de madalin3d BIOSUL CALCULATOARELORApelarea biosului se realizeaza astfel:

- cind se porneste calculatorul se apasa tasta Delete ( apare meniu BIOS )

1.Standard CMOS Setup - cu tastele Page Down si Page Up se pot modifica optiunile sa existe obligatoriu : Primaster useron ca sa se detecteze hardul

Daca vrem sa functioneze si unitatea de discheta floppy drive A apasam Page Down si selectam optiunea 1.44 MB 3 care sa fie activata

2.ADVANCED CMOS .Setup are urmatoarele optiuni : 1 st boot device IDE 0 care realizeaza incarcarea sistemului de operare la pornirea calculatorului de pe hard disk

- A doua optiune : 1 st floppy - daca calculatorul este defect , daca s-au sters fisierele sistem si vrem ca ,calculatorul sa se initializeze de pe discheta si alte optiuni ca:

Boot up Num lock on - se activeaza tastele numerice din partea dreapta a tastaturii

Password check setup ( sau Alyways daca vrem sa punem parola si pe bios si pe calculator )

Floppy drive swap trebuie sa fie disable - nu pot sa initilealizez calculatorul alternativ de pe un hard sau pe altul cind sunt conectate doua hardiscuri intre ele

Internal chache enabled - calculatorul simuleaza memorie mai multa prin apelarea acestei memorii chache

External enabled - se poate extinde aceasta memorie suplimentara

Sistem BIOS cacheable enabled biosul poate fi vazut prin aceasta memorie

extinsa

C000, 32 K shadow .chached

C800.

D000

D800disabled ( toate patru referindu-se la acesul diferitelor adrese de memorie )

Cu Esc se iese din meniul respectiv

3.Meniul Power MANAGEMENT SETUP are optiunile : power management disable

Green..off- ( in momentul in care facem o economie de curent aprinderea monitorului se realizeaza daca aceasta optiune este on),dupa aceea videosuspend ( daca facem economie de curent, placa video nu mai este activata).

Celelalte optiuni se refera la detectarea efectiva a hardurilor conectate , la salvarea optiunilor,sau formatarea fizica a hardurilor.

CIRCUITE LOGICE

Consider marimea de iesire y ia valori y L2 ={0,1},iar marimile de intrare u1,u2,,un iau valori in multimea L2n =L2xxL2 , de n ori, iar relatia I/E y=f(x1,x2, , xn) .

Prin DEFINITIE functia f :L2n L2 se numeste functie logica notata cu FL(sau booleana notata cu FB) deoarece multimea L2 are 2 valori 0 si 1 , iar numarul intrarilor este n. .Rezulta ca nr valorilor pe care le poate functia logica este dat de numarul combinatiilor marimilor de intrare , adica . O functie logica n poate da prin expresia sa sau prin tabla de adevar .Aceasta din urma contine valoriile functiei pentru toate combinatiile posibile ale argumentelor .

FUNCTII LOGICE ELEMENTARE

O functie logica (FL) este de fapt o variabila binara ale carei valori depind de valorile variabilelor logice care intra in componenta ei .Variabila binara este o variabila discreta care poate lua doua valori : 0 si 1;aceste valori se mai numesc constante logice .Principalele functii logice de 2 variabile intalnite in mod frecvent sunt :SI, SAU, NU, NAND, NOR.

FUNCTIA LOGICA SI f(x1,x2) =x1*x2, tabelul de adevar al functiei 2 contacte inseriate

X1 X2 F=x1*x2

0 0 0

0 1 0

1 0 0

1 1 1

X1 f=x1*x2

X2

FUNCTIA LOGICA SAU f(x1,x2) =x1+x2 x1x2F=x1+x2

000

011

101

111

X1 F=x1+x2X2

FUNCTIA LOGICA NU f(x)=

XF(x)

01

10

NAND(SI-NU)

f(x1,x2)=x1*x2

numita FUNCTIA LOGICA NUMAIX1X2F=x1*x2

001

011

101

110

X1

x1*x2

X2

FUNCTIA LOGICA NOR f(x1,x2)=x1+x2

X1X2F=x1+x2

001

010

100

110

REGULI DE CALCUL IN ALGEBRA BOOLEANA

Pentru transformarea unuor expresii logice in altele echivalente cu cele initiale dar cu o structura mai simpla se folosesc o serie de relatii sau proprietati fundamentale:

1) Proprietatea constantei logice 0 si 1 :

x+0=x

x+1=1

x*0=0

x*1=1

2) Proprietatea de idempotenta

x+x=x

x*x=x

3) Asociativitatea

(x1*x2)*x3=x1*(x2*x3)

(x1+x2)+x3=x1+(x2+x3)

4) Comutativitatea

X1*x2=x2*x1

X1+x2=x2+x1

5) Distributivitatea

X1*(x2+x3)=x1*x2+x1*x3

X1+(x2*x3)=(x1+x2)*(x1+x3)

6) Proprietatea de absorbtie

x1+x1*x2 =x1*(1 +x2) =x1

x1*(x1+x2)=x1

7) Teoremele lui DMORGAN

x1+x2 =x1*x2

x1*x2 =x1 +x2

8) Principiul contradictiei

x*x =o

9) Principiul tertiului exclus

x+x =1

10) Principiul dublei negatii

x =x

O multime M de elemente nevida in care au fost definite operatiile SI, SAU, NU formeaza o algebra BOOLEANA fata de operatiile definite daca indeplineste cele 10 proprietati prezentate .

COMPLETUL LOGIC FUNDAMENTAL SI- SAU- NUDeoarece o functie logica contine in serie numai aceste trei tipuri de operatii.

Completul logic SI-NU

EX :

Y=x1+x2=x1+x2 =x1 *x2

X1

x1+x2

X2

COMPLETUL LOGIC SAU-NU

Ex :

Y=x1*x2 =x1 +x2

X1

X1

x1*x2 X1 +x2

X2 x2

COMPLETUL UNIVERSAL NOR (SAU-NU)

Cu ajutorul lui se pot realiza toate cele trei functii logice adica NU, SI, SAU

--pentru a obtine NU

X

Y=x

operatia SI

y=x1*x2= x1 *x2=x1 +x2

X1 x1

X2 X2

Y=x1*x2

SAU

y=x1+x2=x1 + x2=x1 * x2

X1

X1 *X2

X2

Y=x1+x2

X1

X1+X2

X2

Se poate arata ca si functia logica NAND este complet logic universal si sensul ca ea poate substitui functiile logice SI,SAU,NU

FUNCTIA LOGICA NU

x x

FUNCTIA LOGICA NAND

X

X

SI

x1

x2 X1*X2

y=x1*x2=x1*x2

OBSERVATIE:ACESTE NOTIUNI DE CIRCUITE LOGICE STAU LA BAZA CREARII CIRCUITELOR INTEGRATE

Metode de minimalizare a funciilor booleene

1. Metoda diagramelor Veitch

Minimalizarea unei funcii booleene scris n FCD sau FCC cu ajutorul diagramei Veitch const n determinarea termenilor elementari posibili pe diagrama Veitch i alegerea acelor termeni elementari care conduc la scheme cu cel mai mic numar posibil de intrari.

Paii urmarii n minimalizarea funciilor booleene cu ajutorul diagramelor Veitch sunt:

Se reprezinta funcia de simplificat cu ajutorul diagramei Veitch , punndu-se nu 1 n fiecare ptrat elementar ce corespunde mintermenului mI din funcia dat n FCD i un 0 n fiecare ptrat elementar ce corespunde maxtermenului MI din funcia data n FCC;

Se determina pe diagram cele mai mari suprafee elementare posibile, formate din multipli de puteri ale lui 2, de ptrate elementare, deoarece cu ct suprafaa considerat este mai mare, rezult un numar mai mic de variabile binare;

Se formeaz suprafee asfel nct n final s fie acoperite toate patratele din diagrama n care erau nscrise 1 puntru cazul FCD i 0 pentru cazul FCC.

Penrtu exemplificare vom considera dou funcii scrise n FCD(forma canonica di