ghid de depanare monitoare.pdf

CUPRINS

Cap. 1 Introducere în monitoarele de calculatoare

Cap. 2 Pãrþile componente ale unui monitor

Cap. 3 Semnale de sincronizare

Cap. 4 Modul de operare a etajelor finale de linii la monitoarele multiscan

Cap. 5 Abordarea procedurii de depanare

Cap. 6 Depanarea etajelor de alimentare

Cap. 7 Depanarea etajelor de deflexie

Cap. 8 Soluþii moderne de realizare a etajelor de deflexie multiscan

Cap.9 Soluþii moderne de realizare a etajelor finale de deflexie verticalã

Cap. 10 Etaje video

Cap. 11 Etaje de control

Cap. 12 Principiile folosirii tuburilor catodice

Cap. 13 Transformatorul de linii

Cap. 14 Reglaje specifice monitoarelor

Cap. 15 Întreþinerea monitoarelor ºi durata lor de viaþã

Cap. 16 Plãcile video

Cap. 17 Probleme diverse

Tipuri de monitoare, tipuri de semnale folosite, frecvenþele de rezoluþie folosite,modul de redare a imaginii (color, monocrom), metode de realizare a baleieriipe verticalã, performanþele unui monitor

Etajul de alimentare, deflexia pe verticalã, etajul de înaltã tensiune, etajul video,etajul sincroseparator, etajul de control, scheme bloc

Tipuri de semnale de sincronizare, localizarea semnalelor de sincronizare,probleme tipice ce apar din cauza impulsurilor de sincronizare, soluþii laproblemele cauzate de semnalele sincro

Influenþa frecvenþei de baleiere asupra înaltei tensiuni, modificãrile de stare aleetajului final linii pentru, reglarea înaltei tensiuni ºi a curenþilor de deflexie,exemple practice de etaje finale de linii, metoda modificãrii valorii inductanþei,metoda folosirii regulatorului de tensiune

Primii paºi, cele mai rãspândite tipuri de defecte cu localizarea pe etajefuncþionale ale acestora, precauþii înaintea ºi dupã începerea depanãrii

Probleme ale etajelor de alimentare, pãrþile componente ale unei surse,simptomele defectãrii surselor de alimentare, cauzele ce determinã defectareasurselor, depanarea/manifestãri a surselor de monitoare

Tipuri de etaje de deflexie, defecte tipice ale etajelor de deflexie

CI folosite, date de catalog, mod de funcþionare ºi protecþii, aplicaþii

CI folosite, date de catalog, mod de funcþionare, aplicaþii

Considerente folosite pentru proiectarea etajelor finale video pentru monitoare,exemple practice, modul de operare a etajului final video într-un,monitor deînaltã rezoluþie 1600x1280, defecte tipice etajelor finale video

Principiile controlului digital, defecte tipice etajului de control, exemple de CIfolosite, date de catalog, mod de funcþionare

Tuburi cinescop color, demagnetizarea tuburilor cinescop, defecte tipice aletuburilor cinescop, testarea ºi reparea bobinelor de deflexie, problemegenerate de convergenþã

Descrierea principiilor de operare, probleme ridicate de transformatoarele de linii,testarea transformatoarelor de linii, probleme ale etajului de înaltã tensiune

Reglaje de dimensiuni, reglaje de focalizare, reglaje de luminozitate ºi contrast,reglaje de poziþionare, reglaje de geometrie a imaginii, reglaje de puritate ºiconvergenþã

Iniþierea în plãcile video, standarde video folosite, VESA Display Data Channel,semnale de identificare folosite, cuple folosite pentru semnale video, modalitãþide interconectare VGA-RGB, metode de legare a monitoarelor cu frecvenþã fixãla plãcile VGA

1

5

8

12

19

22

29

35

71

91

104

115

121

124

126

127

136

monitoare de calculatoarehid de depanaretehnica av-tv & automatizãri

succesul în service


(succesul în service)

pag. 1

Un monitor de calculatorfuncþioneazã asemãnãtor cu un receptorTV, dar fãrã selectorul de canale ºi etajulde frecvenþã intermediarã.

Monitorul recepþioneazã informaþiavideo de la calculator sub forma R, G, Bºi impulsurile de sincronizare. Aceastãinformaþie video este convertitã înimagine graficã.

Din punct de vedere principial suntfolosite douã tipuri de monitoare:- monitoare analogice ºi monitoaredigitale.Monitoarele digitale color recepþioneazã

impulsurile logice (TTL) ºi reproducimaginea din combinaþiile prezentate înfigura 1. Monitoarele monocrom au unasau douã intrãri video, pentru realizareaimaginii în nuanþe monocrome (de obicei

alb-negru sau verde).Monitoarele digitale pot folosi trei,

patru sau chiar ºase semnale TTL de lacalculator: roºu, verde, albastru,intensitate roºu, intensitate verde sauintensitate albastru. Semnalele deintensitate sunt folosite pentru reglareasaturaþiei de culoare.

Monitoarele analogice colorfolosesc trei semnale de intrare: roºu,verde ºi albastru. Monitoarele analogicemonocrome folosesc doar un semnal deintrare, pentru realizarea imaginii îndiferite nuanþe. Nivele de nuanþe se obþin

prin varierea nivelului de semnal întrevalorile 0Vvv ºi 0,7Vvv. Prin folosireaacestei plaje de tensiune se pot obþineun numãr mare de nuanþe pentru redareaimaginii. Vezi fig. 2.

ROªU

INTRARE ROªU

NEGRUVERDE

INTRARE VERDE

ALBASTRU

INTRARE ALBASTRU

MAROMAGENTA

CYAN

ALB

0 V

5 V

0 V

5 V

0 V

5 V

ROªU

INTRARE ROªU

NEGRUVERDE

INTRARE VERDE

ALBASTRU

INTRARE ALBASTRU

MAROMAGENTA

CYAN

ALB

0 V

5 V

0 V

5 V

0 V

5 Vfig. 1

Introducere înmonitoarele de calculatoare Cap.1

pag. 2

Primele monitoare nu aveau orezoluþie ridicatã, astfel, calitatea imaginiiredate era slabã. Pentru ridicarea calitãþiiimaginii s-au dezvoltat soluþii tehnicepentru creºterea rezoluþiei. Cu cât acrescut frecvenþa de baleiere cu atât acrescut numãrul de pixeli care formeazãimaginea. Spre exemplu, norma TVNTSC foloseºte frecvenþa de linii de 15,7KHz iar sormatul de monitor VGAfoloseºte frecvenþa de 31,5 KHz.În fig. 3 este prezentat tabelul cuformatele standard de monitoare,frecvenþele de baleiere folosite ºirezoluþiile imaginii realizate.

Pentru redarea unei imagini, unmonitor necesitã douã semnale desincronizare: semnalul de sincronizareorizontalã ºi semnalul de sincronizareverticalã. În tabelul din fig. 3 suntprezentate valorile frecvenþelorsemnalelor de sincronizare.



NEGRU0Vvv

ALB0,7Vvv

fig. 2 Redarea nuanþelor de griîn funcþie de nivelultensiunii semnalului video

CGA (Color Grafic Adapter)

MDA (Monocrom Display Adapter)

HGC (Hercules Grafics Card)

EGA (Enhanced Graphics Adapters)

PGC (Professional Grafics Controller)

VGA (Video Graphics Array)1

2

3

Apple MAC II

Super VGA

8514 A

XGA (Extended Graphics Array)

15,7

18,4

18,4

21,8

30,5

31,5

31,5

31,5

35,5

35,2

35,2

35,2

60

50

50

60

60

70

60

70

67

56

87

87

640

720

720

640

640

640

640

720

640

800

1024

1024

200

350

350

350

480

350

480

400

480

600

768

768

FormatulFrecvenþaBO (KHz)

FrecvenþaBV (Hz)

Rezoluþiape orizontalã

(pixeli)

Rezoluþiape verticalã

(linii)

fig. 3

pag. 3

Un monitor multiscan poate operacu gamã largã de semnale cu frecvenþede sincronizare diverse. Aceste tipuri demonitoare detecteazã valorile defrecvenþe ale semnalelor de intrare ºi sesincronizeazã automat cu aceste valori.De regulã, gama frecvenþei în caremonitoarele multiscan se pot sincronizacu semnalul de intrare, este cuprinsãîntre 15 KHz ºi 35 KHz. De exemplu,dacã unui monitor multiscan i se aplicãun semnal de format MDA, baleiajulorizontal se va sincroniza automat pefrecvenþa de 18,5 KHz, iar baleiajulvertical pe 50 Hz.

Monitoarele de calculator pot folositrei soluþii diferite de sincronizare.Una din metode este folosirea separatã asemnalelor de sincronizare orizontalã ºiverticalã.A doua metodã folositã este folosireaunei intrãri de semnal compozit desincronizare.A treia metodã o reprezintã folosirea uneiintrãri de semnal de sincronizarecompozit pe o intrare de culoare (deregulã pe culoarea verde).

Termenul de rezoluþie se referã lanumãrul maxim de treceri de la luminã laîntuneric pe care un monitor le poaterealiza. Rezoluþia este exprimatã în pixelisau în linii. În practicã, rezoluþiaorizontalã se exprimã în pixeli iar ceaverticalã în linii.

Pixelul este definit ca fiind cel maimic element de imagine, care se poateactiva. Numãrul de pixeli ce formeazãimaginea pe verticalã reprezintã rezoluþiaverticalã sau liniile pe verticalã, iarnumãrul de pixeli ce formeazã imagineape orizontalã reprezintã rezoluþia peorizontalã. Vezi fig. 4.

O rezoluþie ridicatã presupuneredarea unei imagini contrastante, debunã calitate. Obþinerea unei calitãþiridicate a imaginii este condiþionatã depatru factori:

- lãrgimea de bandã a semnalului video- densitatea punctelor de imagine- rata de baleiere- metoda de baleiere (progresivã sauîntreþesutã).

Lãrgimea de bandã a semnaluluivideo (pentru un monitor) este definitã cafiind frecvenþa maximã pe care o poatereda un circuit video. Lãrgimea de bandãa semnalului video determinã redarea decalitate a detaliilor fine din imagine. Astfelcã odatã cu îngustarea lãrgimii de bandãdetaliile fine de imagine nu mai suntredate într-atât de bine.

Densitatea punctelor de imaginedeterminã acurateþea ºi fineþea imaginiiredate. Punctele de imagine sunt pentrufiecare culoare în parte iar dispunerea loreste prezentatã în fig. 5.Distanþa (pe orizontalã) dintre douãcentre ale punctelor de imagine deaceeaºi culoare este cuprinsã între 0,26ºi 0,31 mm.



Frecvenþa BO

Fre

cven

þaB

V

Liniile verticale(pixelii verticali)

Pixelii orizontali

Impuls de sicronizareverticalã

Impuls de sicronizareorizontalã

fig. 4

R

R

G

G

B

B

B R G

R

Rfig. 5

pag. 4

Rata de baleiere (refresh) estedefinitã ca fiind timpul necesar pentrurealizarea unui cadru de imagine. Deexemplu, dacã refresh-ul este de 60 Hz,aceasta înseamnã cã monitorul arenevoie de 1/60 sec. pentru realizareaunui cadru complet de imagine.

Metodele de realizare a baleierii peverticalã sunt:- progresivã- intreþesutã (interleaced)Metoda de baleiere progresivãpresupune realizarea imaginii prinfolosirea unui singur câmp de deflexie ºiprin baleierea spotului de electroni prinmetoda convenþionalã.Metoda de baleiere întreþesutãpresupune realizarea imaginii prinfolosirea a douã câmpuri de deflexie(culiniile pare ºi impare). Aceastã metodãprezintã un dezavantaj cauzat dinfolosirea de jumãtãþi de linii care potcauza pâlpâiri fine ale imaginii.

Monitoarele care folosesc metodade baleiere întreþesutã sunt capabile deredare a imaginii cu rezoluþie înaltã, darcu posibilitãþi reduse de redare a lãrgimiide bandã a semnalului video. În schimb,monitoarele care folosesc motoda debaleiere progresivã, necesitã o lãrgimede bandã a semnalului video mai mare.Pentru o mai bunã înþelegere, prezentãmcâteva exemple comparative:- un monitor care are rezoluþia de640x240 poate avea rata de baleiere de60 Hz prin metoda progresivã iar larezoluþia de 640x480 are rata de baleierede 30 Hz prin metoda întreþesutã.Aceasta corespunde unei frecvenþe debaleiere orizontalã de 15,7 KHz.

Performanþele monitoarelor depindde mai mulþi factori:- rezoluþia semnalului video de intrare- posibilitãþile fizice ale tubului cinescop(densitatea mãºtii, calitatea luminoforului,densitatea punctelor de imagine, etc.)- lãrgimea de bandã a semnalului video

de intrare- calitatea semnalului video de intrare ºicalitatea componentelor- calitatea cablurilor de legãturã ºicalitatea contactelor- calitatea grilelor de focalizare aletuburilor cinescop folosite- fiabilitatea ºi calitatea componentelor ºisubansamblelor cu care este realizatmonitorul- calitatea sticlei din care este realizatecranul- ecranãrile ºi imunitatea monitorului lainterferenþele electromagnetice.

Din punctul de vedere alaplicaþiilor, monitoarele se pot împãrþi întrei categorii:

- acestea aufrecvenþa de baleiere fixã ºi suntcompatibile cu standardele TV folosite(PAL, NTSC, etc.). Acestea mai pot fifolosite ºi în sisteme video cu circuitînchis. Intrãrile sunt de regulã cu semnalvideo-complex, dar pot fi întâlnite ºi cuintrãri RGB.

- aceste monitoare oferã ocalitate foarte ridicatã a imagini, preþul loreste destul de ridicat ºi sunt destinate îngeneral staþiilor grafice. Prezintã ostabilitate ridicatã a imaginii. Intrãrile suntanalogige, de tipul RGB, prin folosireamufelor BNC sau conector 13W3 (Sun).Aceste tipuri de monitoare pot folosi trei,patru sau cinci intrãri independente (R,G, B, sincro-compozit, sincro H, sincroV). Aceste tipuri de intrãri permit legareamai multor monitoare la aceeaºi sursã desemnal video.

-acestea suportã semnale video dediverse rezoluþii ºi diverse rate debaleiere. Aceste tipuri de monitoare suntcele mai larg folosite în tehnica de calcul.De regulã folosesc semnale analogiceRGB. Cupla cea mai des întâlnitã pentruintrare este de tipul DB15 VGA.

1. Monitoare video de studio

2. Monitoare de înaltã rezoluþie cufrecvenþã fixã

3. Monitoarele multiscan (sau autoscan)



pag. 5

Un monitor este compus de regulãdin urmãtoarele etaje principale:

Etajul de alimentare poate fi compusdintr-una sau mai multe surse detensiune. Tensiunea principalã, care estefolositã în mai multe etaje este de regulãnotatã cu B+. Aceasta alimenteazã înprincipal etajul de deflexie orizontalã.În majoritatea cazurilor sursele dealimentare sunt surse de alimentare încomutaþie ºi opereazã sincronizat cuetajul final de linii. În etajul de alimentaremai sunt sursele de tensiune joasã (ex.5V, 12V, etc) care sunt folosite pentrualimentarea etajelor logice, BV, audio,etc. Etajul final de linii mai furnizeazã oseamã de tensiuni de alimentare pentrudiverse etaje. Monitoarele multiscan aude regulã, mai multe tensiuni dealimentare, folosite în funcþie de rezoluþianecesarã sau sunt prevãzute cu surse dealimentare programabile, depinzând defrecvenþa de baleiere necesarã.Demagnetizarea tubului cinescop (unfactor esenþial pentru calitatea imaginii)este realizatã de regulã la fiecare pornirea monitorului. Monitoarele mai evoluatesunt prevãzute cu buton separat dedemagnetizare, cu ajutorul cãruia sepoate activa circuitul în funcþie denecesitãþi. Multe monitoare pretenþioasenecesitã demagnetizãri la simpla miºcaresau rotire.

Etajul de deflexie pe orizontalã asigurãcomanda spotului de electroni pentrurealizarea componentei orizontale aimaginii. Comanda se realizeazã cufrecvenþe cuprinse între 15 KHz ºi 100KHz, depinzând de rezoluþia pe care onecesitã imaginea formatã. Etajul dedeflexie este comandat de impulsurile desincronizare provenite din sincro-separator care le decodificã din semnalulvideo. Monitoarele multiscan suntrealizate cu circuite mai complexe, carepermit o plajã largã de frecvenþe debaleiere.

Etajul de deflexie pe verticalã asigurãimpulsurile necesare pentru dirijareaspotului de electroni pe verticalã.Impulsurile necesare pentru acest etajsunt asigurate de sincro-separator carele decodificã din semnalul video.Frecvenþele de baleiere pe verticalã suntcuprinse de regulã între 50 ºi 120 KHz.La monitoarele multiscan sunt întâlnitecircuite adiþionale în etajul de deflexie peorizontalã, pentru asigurarea unei plajemai largi de frecvenþa de baleiere.

Acest etaj asigurã tensiunile necesarefuncþionãrii tubului cinescop. Acestetensiuni sunt realizate cu ajutorul unuitransformator de linii. Acest transformatormai asigurã ºi alte tensiuni secundare

1. Etajul de alimentare

2. Deflexia pe orizontalã

3. Deflexia pe verticalã

4. Etajul de înaltã tensiuneNotã. Informaþii complete despre soluþiilepractice de realizare a surselor dealimentare, scheme, aplicaþii ºi informaþiidespre funcþionarea surselor în comutaþie segãsesc în lucrarea "Depanare Surse înComutaþie" compusã pânã în prezent din treivolume, apãrutã tot sub egida revisteiTEHNICA AV-TV & AUTOMATIZÃRI.

Notã. informaþii detaliate despre soluþiilepractice de realizare a etajelor de deflexie sepot gãsi ºi în lucrarea "Manual de depanaredeflexii" Vol.1, apãrutã tot sub egida revisteiTEHNICA AV-TV & AUTOMATIZÃRI



Pãrþile componente aleunui monitor de calculatoare

Cap.2

pag. 6

recuperate, necesare funcþionãriidiverselor etaje. De regulã tuburilecinescop necesitã valori de înaltãtensiune de pânã la 30 KV. Lamonitoarele cu performanþe ridicate,înalta tensiune este realizatã cu un etajseparat (modul separat) care conþine uninvertor de înaltã frecvenþã.

Acest etaj este compus de regulã dincircuitul de intrare ºi circuitul deamplificare cu etajul final video. Circuitulde intrare preia semnalele videoprovenite de la placa video acalculatorului. Monitoarele care au intrãrivideo TTL (formatele MGA, CGA, EGA)pe intrare este folositã o reþea derezistenþe pentru combinarea semnalelorde culoare ºi obþinerea de intensitãþi deculoare în lipsa unui convertor D/A.Amplificatoarele de semnale videoanalogice conþin circuite de refacere acomponentei continue a semnalelor deculoare, pentru stabilitatea nivelului denegru. Circuitul de amplificare ºi etajulfinal video este de regulã localizat pe unmodul separat, situat pe gâtul tubuluicinescop. Acest circuit opereazã cu valoride tensiune de sute de volþi, valorinecesare pentru comanda catozilor deculoare.

Etajul sincro-separator este realizat deregulã cu un circuit sincroprocesor, caredecodificã impulsurile de sincronizarenecesare etajelor de deflexie BO ºi BV.Impulsurile de sincronizare sunt separateºi furnizate etajelor respective. Acest etajpoate primi semnale de sincronizareseparate, compozite, sau "sincro-pe-verde".

lDe regulã, etajul de control, este realizat

cu un microprocesor ºi se întâlneºte lamonitoarele de calitate. De obicei,monitoarele de calculator care suntechipate cu etaj de control realiyate cumicroprocesor sunt denumite "monitoaredigitale". Atenþie! A nu se confundatermenul cu intrãrile digitale! Deci,monitoarele digitale sunt monitoarelecare au funcþiile de control realizatedigital. Aceste funcþii de control pot fi:dimensiunile imaginii (atât pe verticalãcât ºi pe orizontalã), luminozitate,contrast, reglajele de culoare, reglajelede geometrie ale imaginii, frecvenþele debaleiere, etc. Toate valorile de reglaj sepot memora într-o unitate de memorienevolatilã. Atenþie! Anumite descãrcãriaccidentale, cãderi de reþea, etc. potprovoca ºtergerea memoriei. De regulãmonitoarele digitale au posibilitãþile dereglaj afiºate pe ecran (OSD) într-unmeniu de reglaje de exploatare. Cele maievoluate au ºi un meniu service, pentrureglaje ºi depanãri. În aceste meniuri nuse poate intra prea uºor ºi sunt destinatecelor capabili sã intervinã în acestereglaje. Unele din monitoarele digitalepot fi prevãzute cu telecomandã.Etajele de control realizate cumicroprocesor comunicã cu placa videoa calculatorului ºi prin intermediul bus-ului serial VESA face cunoscuteposibilitãþile de exploatare. La fel,microprocesorul analizeazã intrareavideo pentru a detecta ºi selectafrecvenþele de baleiere potrivite. Acestecircuite din etajele de control rareori sedefecteazã, iar când se întâmplã, se potdetecta uºor.

Schemele bloc ale monitoarelor (cu ºifãrã control digital) sunt prezentate înfigurile 6 ºi 7.

5. Etajul video

6. Etajul sincro-separator

7. Etajul de contro



pag. 7



SINCRO-SEPARATOR

ABL

FINALVIDEO

BLANKING

ETAJ FINALVERTICAL

BALEIAJVERTICAL

BALEIAJORIZONTAL

ETAJ FINALLINII

H+VSINC

AMPLIFICATORVIDEO

ANALOGIN

OSCILATORSURSÃ

ETAJ FINALSURSÃ

STABILIZARERECTIFICARE+AC

REÞEA

ETAJUL DE ALIMENTARE

ETAJUL VIDEO

ETAJULSINCRO-SEPARATOR

ETAJUL DE DEFLEXIE PE VERTICALÃ

ETAJUL DE DEFLEXIE PE ORIZONTALÃ

SCREEN

FIT

FOCUS

ABL

ETAJUL DEÎNALTÃ TENSIUNE

SCHEMA BLOCURILOR FUNCÞIONALEALE UNUI MONITOR VGA ANALOGIC

SCHEMA BLOCURILOR FUNCÞIONALEALE UNUI MONITOR SVGA DIGITALMULTISCAN DIN NOUA GENERAÞIE

MODUL GENERATORDE ÎNALTÃ TENSIUNE

ETAJUL VIDEOPREAMPLIFICATOR/

FINAL

ETAJUL DEDEFLEXIE

ORIZONTALÃ

ETAJUL DEDEFLEXIE

VERTICALÃMODUL

CONTROLROTAÞIE

MODULFOCALIZARE

PROCESORDEFLEXIE

ETAJ DECONTROL

MICROPROCESOR

ETAJ DE ALIMENTAREÎN COMUTAÞIE

ETAJ DEALIMENTARE

USB

ETAJAUDIO

MEMORIENEVOLATILÃ

EEPROM

USBCODEC

USB

DDC

TASTATURÃ

CONVERTORDIGITAL/ANALOG

I2C-BUS

I2C-BUS

HV

HV

90-265VAC

RGB

17''RGB

DEMAGNETIZARE

UG2

FOCUS

FIT

I2C-BUS

Notã: USB = Universal Serial Bus pentru aplicaþii multimedia

pag. 8



Este important de cunoscutmodurile ºi tipurile de semnale desincronizare folosite în tehnica video.Acestea, de fapt, pot fi începutul ºi înacelaºi timp sfârºitul problemelor majoreîn procesul de depanare a monitoarelorde calculator.

Dupã cum se ºtie, toate tipurile desemnale video pentru monitoare, auînglobate ºi informaþiile de sincronizare,indiferent dacã sunt semnale analogice(cum ar fi: semnal compozit, Y/C, RGB,etc ) sau digitale (SDI, etc.).Semnalele de sincronizare sunt necesarepentru formarea ºi alinierea imaginii peecran.

Din cauza neînþelegerii sau ainterpretãrii incorecte a manifestãrilor,multe probleme de depanare ºiexploatare sunt tratate greºit. Pentruaceasta tratãm separat semnalele desincronizare folosite în tehnica video.

În majoritatea semnalelor video,sunt folosite douã tipuri de semnale desincronizare: sincronizare orizontalã ºisincronizare verticalã.

conþinut în informaþia video constã dinimpulsuri scurte, negative ºi reprezintãînceputul liniei de baleiere pe orizontalã.Acest impuls este situat în partea"invizibilã" a imaginii. Numãrul deimpulsuri sincro H este egal cu numãrulde linii orizontale ale imaginii (fig. 8).

este ºi el format din impulsuri negative ºieste prezent în semnalul video la fiecareînceput de cadru, dupã ce sunt transmisetoate impulsurile de linii, care formeazãun cadru complet. Semnalul de sincro Vdeterminã începerea unei noi baleieri peverticalã. ªi acest impuls este situat înpartea "invizibilã" a informaþiei deimagine (fig. 9).

1. Tipuri de semnale sincro

Semnalul de sincronizare orizontalã (H)

Semnalul de sincronizare verticalã (V)

Semnalele de sincronizareCap.3

SINC. H

O LINIE DE IMAGINE (SEMNAL COMPOZIT)

PALIER IMPULSDE STINGERE

IMPULS DESINCRONIZARE

A CULORII

fig. 8

pag. 9



Localizarea impulsurilor desincronizare- În semnalul video-complex impulsurilede sincronizare fac parte integrantã dinsemnal. Pe lângã impulsurile desincronizare, semnalul video-complexmai conþine informaþiile de luminanþã ºicrominanþã.- Semnalul de tipul S-Video se împarte îndouã pãrþi: informaþiile de luminanþã(luminozitate ºi contrast) ºi informaþiile decrominanþã (informaþiile culoare). În acesttip de semnal video impulsurile desincronizare sunt parte componentã înambele pãrþi ale semnalului S-Video.- În semnalul Video-Component, care defapt comprimã trei componente deimagine: semnalul de luminanþã (Y), R-Yºi B-Y, impulsurile de sincronizare suntrezidente în componenta Y.- În semnalele separate R, G, B, pentruaplicaþii grafice profesionale, impulsurilede sincronizare sunt furnizate separat, peo linie denumitã Analog Sync, fiindfolosite astfel patru linii de semnal cãtremonitor. Acest fel de semnale video maisunt denumite formatul RGBS.- Un alt format des folosit, care foloseºtedoar trei fire este RGB, unde impulsurilede sincronizare sunt transmise peinformaþia de culoare verde. În cadrulacestui format, cele trei semnale de

culoare nu sunt identice ca mãrime,semnalul de verde având amplitudinemai mare, acesta conþinând ºiinformaþiile de sincronizare.Un subformat al acestei variante este cuînglobarea impulsurilor de sincronizare înfiecare informaþie de culoare: Red+Sync,Green+Sync ºi Blue+Sync.- Formatul de semnal video generat dede placa graficã a unui calculator, estealcãtuit din cinci semnale separate: Red,Green, Blue, Sync H ºi Sync V. Deregulã semnalele de culoare R, G ºi Bsunt analogice, iar semnalele desincronizare sunt digitale TTL. Semnalelede sincronizare TTL pot fi atât pozitivecât ºi negative, polaritatea lor fiind dictatãde sursa de semnal video.Atenþie! Doar monitoarele din nouageneraþie pot detecta automat acest fapt!La folosirea unui monitor dintr-ogeneraþie mai veche ar putea apãreaprobleme de sincronizare.- În aplicaþiile pur digitale sunt întâlniteformatele SDI, DV, MPEG, etc., în careimpulsurile de sincronizare sunttransmise pe o linie digitalã dedicatã. Aicitratarea problemelor se face diferit, daraceste aplicaþii sunt deocamdatã rarfolosite.

fig. 9

INFORMAÞIEDE LINIE VIDEO

COMPLETÃ

INFORMAÞIEDE LINIE VIDEO

COMPLETÃSEPARAÞII

IMPULSURI DE ECHILIBRARE

SINCRO V

pag. 10



Probleme ce pot apãrea cauzate deimpulsurile de sincronizare

Soluþii la problemele cauzate desemnalele de sincro

Deseori, problemele ivite dinsemnalele de sincronizare, pot fiinterpretate greºit ºi confundate cuproblemele generate de transmisia dedate. Pentru o mai bunã înþelegere sãaprofundãm urmãtoarele caracteristici.Semnalele de sincronizare standardcuprinse în formatele de semnal video(videocomplex, S-Video, Video-Component) au nivelele de cca. 0,3 Vnegativ. Majoritatea receptoarelor desemnale video (monitoarele,videocasetofoanele, aparatele TV, etc.)au proiectate intrãrile de semnal videoastfel ca sã poatã recepþiona acestenivele. Toleranþa pe aceste intrãri estecuprinsã de obicei între -0,15V.

Mai existã diferite receptoare desemnale video (monitoare), care potopera cu nivele de semnal aleimpulsurilor de sincronizare ridicate, cumar fi 1V, 2V sau chiar 4V. Acestemonitoare folosesc cuple de intrare degenul BNC (ex. formatul RGBS). În acestcaz, dacã nivelul impulsurilor desincronizare sunt sub valoareaprevãzutã, imaginea redatã va fidistorsionatã sau desincronizatã sau nueste afiºatã. În unele cazuri pot existapierderi de date din imaginea redatã.Aceste fenomene nu se prea produc înformatele standard. În aceste cazuri potapãrea distorsiuni ale impulsurilor desincronizare, iar manifestarea pe imagineeste de genul distorsiuni, imposibilitateade sincronizare ori pe verticalã ori peorizontalã ori amândouã, dar imagineanu dispare.

O problemã des întâlnitã este încazul redãrii imaginilor de înaltãrezoluþie, unde datoritã frecvenþelorridicate de operare pot apãrea erori deinterpretare a semnalelor desincronizare. ªi aceasta pentru faptul cãtimpul necesar afiºãrii unui cadru de

imagine complet pe ecran este scurt ºisemnalele pot fi perturbate din cele maidiverse cauze.

În cazul distorsiunilor de impulsuride sincro V, cele mai uzuale manifestãrisunt pâlpâiri ale imaginii, micidesincronizãri pe verticalã (sãltãri aleimaginii pe verticalã), etc. În unele cazuriîn care anumite procesoare insereazãimpulsurile de sincronizare în palierul decursã inversã (diferite codãri, TXT, sauprotecþii la copiere) pot apãrea deteriorãride sincronizare a imaginii datoritãetajelor AGC (Controlul Automat alAmplificãrii), care fiind incluse înreceptoarele de semnale video, seactiveazã ºi pot provoca efecte negative.

Principala cauzã a simptomelor siefectelor descrise mai sus o reprezintãnivelul incorect al semnalelor de sincroanalogice. Afirmaþia cã fenomenesimilare, în cazul folosirii semnalelor desincro TTL, nu sunt, poate fi consideratão bunã glumã. Astfel cã, la începuturi,semnalele TTL erau definite ca avândvalori de 0 logic (0V) ºi 1 logic (5V). Mainou, pentru reducerea consumurilor ºicrearea unei noi generaþii de CI logice,se folosesc nivele logice 1 la tensiuni de3,3V. Astfel, la monitoarele din generaþiimai vechi aceste nivele sunt interpretateca 0 logic, iar acest fapt duce lainconvenienþe sau chiar imposibilitateafolosirii monitorului respectiv la aceasursã de semnal.

În orice situaþie, pentru a puteaalege o rezolvare corectã, trebuieidentificatã corect cauza problemei. Spreexemplu, în cazul nostru, dacã imagineadispare de pe ecran, mulþi sunt inclinaþisã suspecteze lipsa de semnal de date,fãrã sã-ºi punã problema lipseiimpulsurilor de sincronizare. Pentrupersonalul tehnic cu experienþã ºi cupuþinã intuiþie, prin folosirea unui

pag. 11



osciloscop este facilã depistarea exactãa cauzei. În cele ce urmeazã, vãprezentãm cele mai relevante cauze ºiremediile acestora în problemelegenerate de impulsurile de sincronizare:

în care nivelul impulsurilor desincronizare analogice este prea scãzut(faþã de standardul video) apardesincronizãri (chiar ºi temporare) aleimaginii, atât pe orizontalã cât ºi peverticalã. Rezolvarea problemelor sepoate face prin readucerea nivelelor desemnal la valorile standard. Aceasta sepoate face sau prin simplul reglaj sauprin înlãturarea cauzelor care au dus ladiminuarea nivelelor.

unui semnal de sincronizareanalogic care genereazã distorsiuni peverticalã (ºi care este identificat ca avânddistorsiuni în zona de cursã inversã) sepoate apela la un circuit de corecþie albazei de timp.

în care sunt folosite nivelelogice pentru semnalele de sincronizare,iar aceste nivele -opuse ca ºi polaritate-(verticalul faþã de orizontal) trebuiedeterminatã pe care polaritate estedisfuncþionalitatea. Nu trebuie scãpatãdin vedere ºi posibilitatea ca problema sãfie generatã din conversia semnaluluianalogic. În cazul detectãrii cauzeidisfuncþionalitãþii polaritãþii aceastatrebuie îndreptatã (inversatã). Pentruaceasta sunt mai multe metode derezolvare de la metode neconvenþionale(montaje "home-made") pâna laprocesoare dedicate pentru aceasta. Lafel sunt CI care pot recombinaimpulsurile de sincronizare în informaþiade culoare verde. La folosirea acestormetode, trebuie avut în vedere ca latranslatarea semnalelor de sincronizaresã fie respectate nivele logice necesare.

ca în cazul în care seconecteazã un monitor la o sursã desemnal video sã se verifice dacãmonitorul acceptã formatul video dat desursa de semnal video. Unde este

posibil, recomandãm consultareadocumentaþiilor aparatelor înainte delegare, pentru a elimina câteva dinetapele de detectare a cauzelor denefuncþionalitate (acolo unde este cazul).

ºi cazurile în caresemnalele de sincro sunt transmise pefiecare informaþie de culoare ºi nu pot fiinterpretate de un monitor care are intrãriR, G+sync ºi B. Explicaþia acestui cazeste cã nivele de pe intrãrile R ºi B suntmult mai mari decât sunt acceptate decãtre monitor datoritã înglobãrii în ele asemnalelor de sincro. Pentru rezolvareaacestor cazuri, unii producãtori demonitoare au prevãzut comutatoare peintrãri (sau chiar comenzi soft) pentrueliminarea acestor disfuncþionalitãþi. Esterecomandabil a se verifica mai întâiaceste posibilitãþi. Dacã nu suntprevãzute din fabricaþie aceste posibilitãþiatunci este necesarã folosirea de circuiteatenuatoare pentru intrãrile de R ºi B.Aceste circuite trebuie sã extragãsemnalele de sincronizare din informaþiade culoare. Se pot gãsi ºi CI specializatepentru aceste operaþii.

pot apãrea manifestãri de genulunei benzi care defileazã încet peverticalã. În primã fazã depanatorul estetentat sã asimileze acest fenomen cu undefect de sincro. Dar de multe ori sepoate înºela. Aceastã defilare poate sãprovinã ºi din alte surse (ex. etajul dealimentare, filtrãri, etc.). Pentru o maicorectã localizare a sursei de perturbaþiirecomandãm decuplarea intrãrilor desemnal video ºi cu luminozitatea datã lamaxim (astfel încât rastrul sã fie vizibil)se poate determina dacã defectul provinedin semnalele de sincronizare sau sursade perturbaþii este internã monitorului.

Depistarea defectelor determinatede semnalele de sincro nu este preauºoarã, dar cu aparaturã minimã ºipuþine cunoºtinþe teoretice se poateajunge la rezultale scontate.

- În cazul

- În cazul

- În cazul

- Este indicat

- Pot fi întâlnite

- Uneori

pag. 12



Monitoarele de calculator dinultimele generaþii au rezolvatã problemasincronizãrii imaginii pentru afiºareaimaginilor de diferite rezoluþii prin metodamultiscan (multisincro, autoscan, etc).Ele sunt dotate cu circuite de detectareautomatã a frecvenþelor de baleiere alesemnalelor video prezente la intrare. Înurmãtoarele rânduri prezentãm modul deoperare a etajelor finale de linii la diferitefrecvenþe de baleiere în condiþiile în carevaloarea înaltei tensiuni ºi valoareacurentului prin bobinele de deflexierãmân constante.

Pentru a înþelege modul în careenergia din transformatorul de linii semodificã odatã cu frecvenþa trebuie luatîn calcul timpul de conducþie dintransformatorul de linii determinat de unciclu de linii orizontale. Diferenþele detimpi ºi curenþi comutaþi la frecvenþele de15 ºi 30 KHz sunt exemplificate în fig. 10.

În momentul în care tranzistorul final liniise deschide, tensiunea de alimentare B+produce un curent crescãtor înînfãºurarea primarã a transformatoruluide linii. Acest curent crescãtor determinãapariþia unui câmp electromagnetic înînfãºurare. Intensitatea acestui câmpeste direct proporþionalã cu creºtereacurentului ce parcurge înfãºurareaprimarã a transformatorului. Acest câmpelectromagnetic determinã apariþiatensiunilor în înfãºurãrile secundare aletransformatorului de linii. Nivelultensiunilor induse în înfãºurãrilesecundare determinã apariþia înalteitensiuni ºi a curentului pentru bobinelede deflexie.

Pentru o înþelegere mai uºoarã aoperãrii la diferite frecvenþe, putemconsidera creºterea curentului ceparcurge înfãºurarea principalã ca fiindliniarã. În modul normal de operare,aceastã creºtere nu este perfect liniarãdatoritã factorilor pasivi: rezistivitatea ºicapacitatea transformatorului de linii.

Influenþa frecvenþei de baleiere asupraînaltei tensiuni ºi etajului final linii

Modul de operare a etajelor finalede linii la monitoarele multiscan

Cap.4

I

15 KHz

15 KHz

2 Avv

0,5 A

6,7 msec

Tranzistorulfinal linii

Transformatorul de liniiB+ 100V B+ 100V Transformatorul de linii

I

30 KHz

30 KHz

1 Avv

0,25 A

Tranzistorulfinal linii

fig. 10

pag. 13



Astfel, la o frecvenþã de 15 KHz,tensiunea de alimentare B+ (100V) poateproduce un curent cu valoarea de vârf de2 A prin înfãºurarea primarã atransformatorului (fig. 1 A). În condiþiinormale, tranzistorul final de linii conducecca. 1/2 din durata unui ciclu de linii.Dacã valoarea curentului creºte liniar, întimpul de conducþie al tranzistorului,rezultã o valoare medie de 0,5 A. Latensiunea de alimentare datã (100V)rezultã o putere de 50W. O parte dinaceastã putere este transferatã înînfãºurãrile secundare altransformatorului de linii iar capacitorulCt determinã apariþia înaltei tensiuni ºi acurentului de deflexie.La frecvenþa de 30 KHz, timpul deconducþie al tranzistorului final de linii seînjumãtãþeºte. Prin reducerea timpului deconducþie, se reduce ºi valoareacurentului prin înfãºurarea primarã, lavaloarea de cca. 1A, la aceeaºi valoare atensiunii de alimentare (B+ 100V). Încomparaþie cu timpul de conducþie încazul folosirii frecvenþei de 15 KHz, lafrecvenþa de 30 KHz au loc douã cicluride conducþie în acelaºi timp de 6,7 msec.Valoarea medie a curentului scade lavaloarea de 0,25A iar valoarea puteriiconsumate scade la 25W. Aceastaînseamnã cã valoarea medie a curentuluifolosit scade la jumãtate.Deoarece am folosit pentru exemplu ocreºtere liniarã a curentului, a rezultat orelaþie liniarã între frecvenþa de oscilaþieºi energia consumatã. Dar nu trebuieomis faptul cã aceste variaþii nu suntliniare (fapt arãtat mai sus).În concluzie, orice creºtere de frecvenþãdeterminã o scãdere a curenþilorcomutaþi prin tranzistorul final linii (ºiimplicit puterea consumatã) iar oricereducere a frecvenþei de baleiereconduce la o creºtere a curenþilor ºienergiei consumate.

Energia consumatã prin înfãºurareaprimarã a transformatorului final linii (înfuncþie ºi de frecveþa de comutaþie)induce o tensiune ºi un curent alternativîn înfãºurãrile secundare ale acestuia.Condensatorul Ct se încarcã ºi descarcãîntr-un timp bine determinat, în funcþie devaloarea sa. Intensitatea câmpuluimagnetic determinã valoarea tensiunii ºia curentului de încãrcare. Dacã acestcâmp magnetic este rezultatul uneicomutãri la o frecvenþã de 15 KHz ºi ovaloare medie de curent de 0,5A (veziexemplul precedent) atunci valoareatensiunii induse în înfãºurãrile secundareajung pânã la o valoare datã. La ofrecvenþã de 30 KHz ºi o valoare medie acurentului de 0,25A valoarea tensiuniiinduse este mai micã (vezi fig. 11)

15 KHz

B+ 100V

30 KHz

Ct++ ++

-- -- Încãrcare/Descãrcare

15 KHz

Volþi

Timp

30 KHz

fig. 11

pag. 14



Modificãrile de stare ale etajului finallinii pentru reglarea înaltei tensiuni ºia curenþilor de deflexie

Pentru ca un etaj final de linii sãpoatã menþine un nivel constant al valoriiînaltei tensiuni ºi a curenþilor de deflexieenergia electricã, pe ansamblul ei,trebuie sã fie suficient de mare. Pentruasigurarea nivelelor constante la ieºire(înalta tensiune ºi curenþii), în condiþiile încare frecvenþa de oscilaþie se modificã,sunt cunoscute patru metode:

1. Creºterea sau scãderea valoriitensiunii de alimentare B+

2. Creºterea sau scãderea timpuluide conducþie al tranzistorului final linii.

3. Creºterea sau scãderea valoriicapacitãþii Ct.

4. Creºterea sau scãderea valoriiinductanþei înfãºurãrii.Vezi exemplificãrile din figura 12.Primele douã metode (modificareatensiunii de alimentare ºi modificareatimpului de conducþie) determinãmodificãrile valorii curentului ce trece prinînfãºurarea primarã. Dacã valoareamedie a curentului ce trece prinînfãºurarea primarã creºte sau scade înaceaºi mãsurã se modificã ºi valoarea

câmpului magnetic indus. Valoarea cu-rentului ce parcurge înfãºurarea primarãa transformatorului de linii depinde directproporþional de valoarea tensiunii dealimentare B+. O valoare mai mare atensiunii B+ determinã o creºtere maiaccentuatã a vârfului de curent. Ovaloare mai micã a acestei tensiuni,determinã o creºtere mai lentã a valoriide vârf a curentului. La fel ºi valoareaamplitudinii tensiunilor induse înînfãºurãrile secundare este directproporþionalã cu valoarea tensiunii dealimentare B+. Deci, pentru menþinereaconstanþei valorilor înaltei tensiuni ºi acurenþilor de deflexie, la frecvenþe mairidicate, nivelul tensiunii de alimentareB+ poate fi ridicat dupã necesitãþi.Valoarea curentului ce trece prinînfãºurarea primarã a trans-formatoruluide linii depinde de valoarea timpului deconducþie al tranzistorului final linii. Dacãtranzistorul este în starea de conducþie40% din timpul unui ciclu de linii, curentulatinge o anumitã valoare de vârf. Dacãtranzistorul este în starea de conducþie60% din timpul unui ciclu de linii, valoa-rea de vârf a curentului va fi mult mai

fig. 12

B+ 100V - frecv.ridicatã

B+ 50V - frecv. redusãB+

30 KHz

15 KHz

frecv.ridicatã

frecv.ridicatã

frecv. redusã

frecv.redusã

B+

A B C

pag. 15



mare. Deci valoarea medie a curentuluicreºte, determinând o creºtere a valoriicâmpului electromagnetic, determinândla rândul lui o creºtere a valoriitensiunilor induse în înfãºurãrilesecundare ale transformatorului de linii.Concluzia pe care o putem trage este cãprin modificarea timpului de conducþie altranzistorului final de linii se pot modificavalorile tensiunilor induse în înfãºurãrilesecundare.Prin modificarea valorii capacitorului Ct,se modificã în mod similar, valoriletensiunilor induse. O valoare mai micã acapacitãþii condensatorului Ct, determinão creºtere a frecvenþei de rezonanþã ,rezultând astfel o creºtere a tensiunilorinduse. O valoare mai mare a capacitãþiideterminã o reducere a frecvenþei derezonanþã iar astfel scad valoriletensiunilor induse.

Monitoarele de calculatormultiscan, pot folosi mai multe metodepentru a putea opera la frecvenþe diferite:

Aceastã metodã este realizatãpractic prin folosirea unui releucomutator, care poate comuta diferitecapete ale înfãºurãrii primare (vezi fig.13). Aici, tensiunea de alimentare B+este aplicatã (în funcþie de comandã) oripe pinul 8 ori pe pinul 3 altransformatorului final linii; ºi aceasta înfuncþie de poziþia contactului mobil alreleului RL1. Dacã tranzistorul T2 estedeschis contactul releului închide circuitulde alimentare prin pinul 8 altransformatorului final linii. Prin aceastase reduce numãrul de spire al înfãºurãriiprimare ºi implicit a inductanþeiînfãºurãrii. Spre exemplificare, releulcomutã în cazul trecerii de la modul CGAcare are frecvenþa de linii de 15,7 KHz în

modul EGA, unde frecvenþa de liniifolositã este de 21,8 KHz.

Pentru operarea la frecvenþediferite a etajului final lnii, se poate folosiºi metoda de schimbare a valoriicapacitãþii Ct. Valoarea acestor capacitãþieste stabilitã pentru fiecare valoare defrecvenþã în parte. În figura 14 esteexemplificatã o metodã folositã pentrucomutarea cu releu a valorilorcapacitãþilor în cazul modificãriifrecvenþelor de baleiere. În acestexemplu capacitãþile sunt cuplate saudecuplate din circuitul de etaj final linii cuajutorul contactelor releelor RL1 ºi RL2,selectate în funcþie de valoareafrecvenþei de operare. Astfel capacitãþileadiþionale C3 ºi C4 sunt legate în paralelîn circuit pentru creºterea saudescreºterea valorii capacitãþii Ct. Cândmonitorul trebuie sã opereze în modulCGA, frecvenþa de baleiere orizontalãeste de 15,7 KHz, releul RL2 esteactivat, astfel capacitatea C4 fiindcuplatã în circuit.

Exemple practice de etaje finale demonitoare multiscan

Modificarea valorii inductanþei

Exemplu de modificare a valoriicapacitãþii

fig. 13

Transformatorulde linii

Tranzistorulfinal de linii

B+

+12V

Selectaremod

RL

Comandã

T2 3

D2

D1

C247uF160V

C1270

1,6KV

8

1

pag. 16



Acest capacitor având o valoaredestul de mare de 7800 pF,determinã o creºtere a valoriitotale a capacitãþii Ct din circuit,determinând astfel scãdereafrecvenþei de operare.În momentul în care monitorulopereazã în modul EGA, undefrecvenþa de baleiere este de21,8 KHz, releul RL2 sedezarmeazã, decuplândcapacitatea C4 din circuit. Searmeazã releul RL1 caredeterminã cuplarea capacitãþiiC3 în circuitul etajului final linii.Capacitatea C3 având valoareade 2700 pF, determinã scãdereavalorii totale a Ct, determinând astfelcreºterea valorii frecvenþei de baleiere.Prin decuplarea capacitãþii C3 din circuiteste determinatã creºterea frecvenþei deoperare la valori mai mari.

Un alt exemplu de comutare avalorilor capacitãþii Ct este prin folosireaca element de comutare un tranzistorMOSFET (vezi fig. 15). Prin deschidereatranzistorului MOSFET, capacitorul C2, cuvaloarea de 0,022 uF, este ºuntat, deciscos din circuitul electric. Cele douãcapacitãþi fiind legate în serie, valoarea

totalã a capacitãþii Ctatinge valoareacapacitorului C1, careeste de 0,0068 uF,determinând astfelscãderea frecvenþei deoscilaþie a etajului finallinii.

Modificarea valorii tensiunii B+,este o metodã rãspânditã în realizareaetajelor final linii la monitoarele multiscan.Aceastã metodã permite o menþinere aînaltei tensiuni ºi a curenþilor de deflexiela nivele constante. Modificarea valoriitensiunii B+ se poate realiza cu ajutorulunui regulator de tensiune liniar sau cu unregulator de tensiune în comutaþie. Acestmontaj se regãseºte pe linia dealimentare a etajului final linii cu

Metoda folosirii regulatorului detensiune



B+

Comandã

RL1 RL2

D

C1 C2

C327001,6KV

C478001,6KV

1

fig. 14

fig. 15



B+

Comandã

MOSFET

T2

T1

Selectare

DC10,0068 uF

C20,022 uF

pag. 17



tensiunea B+. Denumirea uzualã aacestui montaj este "regulator de înaltãtensiune" sau "regulator de deflexie".Un exemplu de montaj regulator liniar,folosit în practicã, este prezentat în figura16.

Aici, tensiunea de alimentare a etajuluifinal linii (B+ 80V), este livratã de sursade alimentare ºi este trecutã printr-unregulator serie IC01, care este un circuitintegrat regulator de tensiune. Tensiuneaobþinutã la ieºirea CI este aplicatã peînfãºurarea primarã a transformatoruluide linii, prin care ajunge pe colectorultranzistorului final linii. Rezistorul R3 esteun rezistor de ºunt, pentru asigurareatensiunii de pornire ºi reducerea puteriidisipate pe capsula CI în operarenormalã. În condiþii normale de operare,valoarea tensiunii B+ este reglatã uºor(fãrã modificãri bruºte) pentru a asiguravaloarea constantã a înaltei tensiuni ºi acurentului de deflexie. Un exemplu,pentru înþelegere, este faptul când peecran este redatã o imagine cu mult alb,curentul consumat creºte, iarcompensarea energiei este realizatã cu

mãrirea tensiunii B+ de cãtre IC01. Încazul în care se modificã modul de lucrual monitorului,adicã creºterea saudescreºterea frecvenþei de baleiere, CIregulator, creºte sau descreºte valoareatensiunii B+ pentru pãstrarea valorilor

constante ale înaltei tensiuni ºi acurenþilor de deflexie.Un circuit regulator serie este undezavantaj pentru un etaj final lini, maiales în cazul operãrii la frecvenþe joase,datoritã puterii disipate relativ ridicate.Pentru creºterea eficienþei etajului finallinii, se foloseºte un circuit regulator detensiune în comutaþie. Regulatorul detensiune în comutaþie are, de regulã, catranzistor final, un tranzistor MOSFET. Unmontaj regulator de tensiune în comutaþiepentru alimentarea unui etaj final pentrumonitoare, este prezentat în figura 17. ªiacest montaj este de fapt un regulatorserie, dar datoritã modului de realizarepoartã ºi denumirea "convertor detensiune buck".Acest circuit regulator, primeºte pecircuitul de Drenã a tranzistorului deputere, tensiunea B+. Prin realizarea



R5R3

R4R1

IC01

B+ 80V

R6

R7

R2

T1

T2

VR1

C1

fig. 16

pag. 18



comenzii de "deschis" - "blocat" încircuitul de Poartã a tranzistorului,tensiunea la ieºire, pe circuitul de Sursãal tranzistorului, alimenteazã etajul finallinii. Comanda tranzistorului MOSFETeste realizatã prin separarea impulsurilorde orizontalã din circuitul de sincro.Aceastã soluþie asigurã un rãspuns

eficient al circuitului regulator laschimbãrile de frecvenþã. Totodatã, estefolosit ºi un circuit de reacþie dinspretransformatorul de linii, pentrucompensarea tensiunii B+ (de cãtreregulator) în cazurile de creºtere aconsumului în etajul final linii.

fig. 17

Transformatorul

delinii

Tranzistorulfinalde

linii

2SA

933

2SC

1740

175V

4,7uF250V

4,7uF200V

470uF

9pF

47uF200V

58pH2pH

1900pF

22

12

8261%

6,8K

6,8K0,047pF

3,9K

2SK

758

Sincro

H

Control

30Vvv

pag. 19



Primii paºi

Atenþie!

1 - Monitorul nu mai funcþioneazã.

2 - Schimbãri intermitente de culoare,luminozitate, dimensiuni saugeometrie.

3 - Umbre, desincronizãri, imaginimultiple, etc.

4 - Magnetizarea ecranului

5 - Interferenþe perturbatoare aleimaginii

6 - Monitorul nu se sincronizeazã

Unul dintre primii paºi, în momentulînceperii depanãrii unui monitor ar fiverificarea . Sursade semnal video este de regulã placavideo a calculatorului. A nu se omite

(cablul de legãturã) dintre placavideo ºi monitor. La fel, este util a severifica programul al plãcii videoºi a setãrilor corecte pentru monitorulfolosit.

De regulã, este indicat a se lua înconsiderare (chiar ºi în cazuldepanatorilor cu experienþã), urmãtoarelecele mai rãspândite tipuri de defecte alemonitoarelor:

În majoritatea acestor cazuridefectele sunt localizate în sursa dealimentare sau etajul final linii.

Pot fi provocate de legãturi electrice(contacte) intermitente, defecte aletensiunilor de alimentare ale etajelorsincro, video, corecþii, baleiaje, etc.,defecte ale componentelor pasive dinetajele respective (în special capacitãþile),defecte ale semiconductoarelor, defecteale CI.

De regulã sunt cauzate deprobleme a semnalului video de intrare.Pot fi provocate de legãturi imperfecte alecablului de legãturã, lungimea excesivã acablului, legãturi de masã imperfecte, sauîn ultimã instanþã, probleme pe placavideo.

Acest fapt poate duce la distorsiunide culoare, imagini pãtate, etc.

Interferenþele ce pot cauzadistorsiuni ale imaginii pot fi de naturãelectricã localã sau externã.Interferenþele de naturã externã potapãrea din cauza plasãrii monitorului înapropierea conductorilor electrici, aparatecare opereazã la înaltã frecvenþã aflate înaproprierea monitorului (ex. telefoanecelulare, staþii radio, motoare electrice,diferite aparate electrice cu surse încomutaþie, etc.). Interferenþele electricelocale pot surveni în cazurile în careecranajele cablurilor ºi a legãturilor suntdeteriorate, filtraje pe alimentaredevalorizate, legãturi de mase întrerupte,ecranaje lipsã, etc. Interferenþele electricese manifestã prin umbre dinamice pesteimagine, dungi închise la culoare,distorsiuni fine ale imaginii, ondulaþii,desincronizãri, etc.

În acest caz, sursa defectului poatefi localizatã ori în sursa de semnal videoºi conexiunile acesteia la monitor, sau înmonitor.

sursei de semnal video

legãturile

"driver"

A nu se încerca montarea unuimonitor defect la o altã sursã de semnal(alt PC)!!! În unele cazuri poatereprezenta un dezastru! Se recomandã întoate cazurile, verificarea sursei desemnal cu un monitor funcþional, sau cuinstrumente specifice.

Abordarea procedurii de depanare Cap.5

pag. 20



7 - Probleme de iluminare, contrast,focalizare

8 - Probleme de culoare

9 - Probleme generate de sursa desemnal

Sunt dese cazurile în care acesteprobleme se pot rezolva prin simplereglaje (unele chiar ºi externe). În altecazuri trebuiesc verificate circuitele carerealizeazã aceste reglaje (mai ales lamonitoarele cu comenzi digitale).Problemele pot proveni ºi din tubulcinescop.

Multe din problemele de culoare pot

provenii din semnalul video. Dar la fel debine pot proveni din etajul final video almonitorului sau tubului cinescop.

Problemele generate de sursa desemnal video pot îmbrãca multipleaspecte de manifestare, de la lipsafuncþionãrii (la unele modele demonitoare), pânã la defectarea etajuluifinal linii (cazul comandãrii defectuoase aetajului de deflexie - impulsul sincro).

Precauþii înaintea ºi dupã începereadepanãrii

Monitoarele prezintã un marepericol potenþial de accidentare (în primulrând electrocutarea) datoritã faptului cãopereazã cu tensiuni ridicate ºipericuloase, are elemente fragile (tubulcinescop) ºi de regulã au greutate mare.

Într-un monitor pot fi douã cauzemajore de electrocutare: etajul dealimentare ºi etajul de înaltã tensiune (tubcinescop). În monitoarele moderne,tensiunea de reþea este legatã direct laintrarea sursei de alimentare, fãrã a folositransformatoare de reþea. La majoritateatipurilor de realizãri tehnice, tensiunea dereþea se limiteazã la a fi folositã doar laetajele de filtrare, intrarea sursei dealimentare - etajul de rectificare (puntearedresoare), circuitul de demagnetizare,sau alte circuite auxiliare (ex. standby).Tensiunea principalã care este livratã desursa de alimentare B+ (în unele cazuridouã sau trei tensiuni) pentru etajul finallinii, transformatorul de linii ºi unelecircuite auxiliare. Etajul de înaltã tensiunepoate fi întâlnit în zona transformatorului

de linii ºi tubul cinescop (inclusiv etajulfinal video).În multe cazuri ºi unele radiatoare pot filegate direct la tensiuni periculoase.

Pentru aceste condiþii de lucru esteindicat a se respecta normele de protecþiepentru a nu suferi accidentãri neplãcutesau chiar grave.Recomandãm respectarea unor regulinescrise, dar de bazã, pentru practicieni,cum ar fi:- la mãsurarea tensiunilor periculoase,manevrarea elementelor de reglaj subtensiune, este indicat ca una din mâini sãfie þinutã în buzunar- nu þineþi în dezordine, pe masa de lucrusculele, firele, etc., pentru a preîntâmpinascurtcircuitãri sau electrocutãri involuntare- studiaþi bine înainte de începerealucrului a modului de realizare aaparatului: potenþialul ºasiului,potenþialele radiatoarelor, etc.- folosiþi doar scule ºi instrumente cuizolaþiile în bunã stare- descãrcaþi capacitãþile de filtrare dereþea cu un rezistor de 2 W cu valoareade 100 -500 ohmi/volt (ex. pentru ocapacitate la 250V folosiþi un rezistor cu

pag. 21



valoarea cuprinsã între 25 K ºi 125 K(min. 2W). Atenþie ºi la alte capacitãþi carepot rãmânea încãrcate! Pot provocainclusiv deteriorarea aparatelor demãsurã! O importanþã mare o are ºidescãrcarea tubului cinescop, în cazul încare trebuiesc efectuate intervenþii înaceastã zonã. Descãrcarea tubuluicinescop (FIT-ul) este recomandat a seefectua printr-un rezistor cu valoareacuprinsã între 1 ºi 10M, min. 5W, la masaºasiului.- atenþie la manevrele din jurul tubuluicinescop! Prezintã un real pericol în cazul

unei implozii!- este recomandat a se efectuadeterminãri ºi mãsurãtori cu aparatul scosde sub tensiune- unde este cazul se recomandã utilizareaunui transformator separator de reþea- nu este recomandat a se efctua reparaþiiîn stãri de obosealã înaintatã -capacitãþile intelectuale ºi reflexele suntdiminuate în acest caz. Problemaalcoolului nici nu se poate pune.- ºi un ultim sfat - nu luaþi niciodatã debun nimic! Convingeþi-vã singuri!

Notã

"DEPANARE MONITOARE DE CALCULATOARE"

"DEPANARE SURSE ÎN COMUTAÞIE"

CONCEPT Tehnica AV-TV & Automatizãri

Scheme complete de surse în comutaþie pentru monitoare gãsiþi în lucrãrile:vol. 1+2 care conþine peste 600 de tipuri de monitoare, caiete service,

scheme, peste 650 de planºe ºivol. 1+2+3, în care apar toate CI din noua generaþie folosite pentru realizarea

surselor în comutaþie ºi aplicaþiile acestora, apãrute la editura- Tg. Mureº, suplimente ale revistei

pag. 22



- un etaj de pilotare a etajului dealimentare în comutaþie (poate fi realizatcu componente discrete, CI sau CI hibridespecializate).- un etaj final, care de regulã este realizatcu un tranzistor de putere de înaltãfrecvenþã (comutaþie) care poate fi bipolarsau MOSFET.- un transformator chopper.- un etaj divizor ºi redresor de tensiune,care asigurã majoritatea tensiunilor debazã.- un circuit de demagnetizare a tubuluicinescop (care poate fi realizat cutermistor sau posistor - PositiveTemperature Coefficient PTC). Unelemonitoare au un buton separat dedemagnetizare.- un circuit de pornire (amorsare) a etajuluide linii, care poate fi realizat cu CI, etajmultivibrator cu componente discrete sauchiar un etaj comandat de intrarea video.- un circuit pentru starea de "standby" încazul în care sursa principalã nu areaceastã facilitate.

Notã







Probleme ale etajului de alimentareMonitoarele moderne au sursele de

alimentare realizate în comutaþie cucircuite de reacþie, ce permit o largã plajãpentru tensiunea de reþea, de la 110V la250V. Etajele de alimentare asigurãtensiunile de bazã pentru etajelefuncþionale ale monitorului. Tensiuneaprincipalã pe care o sursã de alimentare olivreazã este notatã de regulã cu B+.Aceasta alimenteazã etajul final de linii,de unde se obþin tensiuni recuperate,necesare etajelor de micã putere. În cazulsurselor de alimentare ce echipeazãmonitoarele multiscan, acestea livreazãmajoritatea (sau chiar în totalitate)tensiunilor reduse - tensiunile recuperatedin etajul final linii sunt mai puþin (saudeloc) folosite.

Din punct de vedere constructiv sedisting trei tipuri de surse de alimentarepentru monitoarele moderne:1 - surse de alimentare în comutaþieseparatã, programabilã (în funcþie derezoluþia de operare a monitorului)2 - surse de alimentare în comutaþie, careregleazã tensiunea principalã B+ furnizatãde cãtre o sursã primarã3 - surse de alimentare în comutaþie, cumultiple tensiuni de ieºire, selectate înfuncþie de rezoluþia de operare amonitorului.

Toate sursele ce se gãsesc înmonitoarele de calculatoare au:

- comutator, releu sau triac pentrucomutarea tensiunii de reþea- etaj de filtrare a tensiunii de reþea (filtreinductive, filtre capacitive, reþele defiltrare)- etaj de redresare a tensiunii (punteredresoare sau diode, care au în paralecapacitãþi de micã valoare pentrureducerea perturbaþiilor de pe reþea)- unul sau mai multe filtraje capacitivepentru filtrarea tensiunii redresate

Pãrþile componente ale unei surse dealimentare

Depanarea etajelor de alimentareCap.6

pag. 23



Notã







Simptome ale defectãrii surselor dealimentare

De regulã, cauzele defectãrii unuietaj de alimentare sunt nelimitate canumãr. În cele ce urmeazã, vã prezentãmcele mai des întâlnite tipuri de defecte aleacestora, pentru orientarea rapidã adepanatorului:

1 - Monitorul nu funcþioneazã, nu seaude nici mãcar circuitul dedemagnetizare, LED-ul indicator de pepanou nu lumineazã.Cauze posibile:- întrerupere de reþea, cablu dealimentare- comutator de reþea defect- siguranþa principalã arsã. Acest faptînseamnã, aproape sigur, un defect majorintern al monitorului (scurtcircuit sausupra-sarcinã)- defect intern al sursei

2 - Monitorul nu funcþioneazã, darse aude zgomotul intermitent al surseiCauze posibile:- consum exagerat pe ieºirea sursei dealimentare (au intrat în funcþiune circuitelede protecþie)- defect localizat în partea de putere aetajului final linii (întrerupere,scurtcicuitare, supratensiune)

3 - Miros de încins, cantitãþi mici defum sau descãrcãri electrice (scântei)Cauze posibile:- circuite sau componente degradate însursã- circuite sau componente degradate pepartea de putere a etajului final linii- strãpungeri sau scurtcircuitãriintermitente în partea de înaltã tensiune.De regulã aceste manifestãri sunt urmarea unor scurtcircuitãri ale componentelor

aflate pe partea de consum ridicat(putere) a monitorului, iar circuitele deprotecþie sau elementele de protecþie nuau ajuns cu parametrii la stadiul dedeclanºare.

4 - Imagine instabilã, vibraþii, etc.Reglajele nu au efectul de a înlãturaaceastã manifestare.Cauze posibile:- zgomot provenit din circuitul dealimentare în urma defectãrii unor etajestabilizatoare de tensiune, filtre detensiune depreciate sau elementerezistive devalorizate- contacte imperfecte (incl. lipituri reci)

5 - Monitorul nu porneºte imediat lapunerea sub tensiune.Cauze posibile:- capacitoare din etajul de alimentaredepreciate valoric- contacte imperfecte (cuple, lipituri reci)

6. Interacþionarea reglajelor inde-pendente (ex. reglarea luminozitãþii ducela desincronizare)Cauze posibile:- tensiuni de alimentare reduse- limitãri ale curentului tensiunii dealimentare- filtraje deteriorate- devalorizãri ale rezistenþelor de pealimentare- 7 - Lipsã imagineCauze posibile:- scurtcircuitarea tranzistorului final linii,care determinã blocarea funcþionãriisursei- scurtcircuitarea unor spire dinînfãºurãrile de deflexie- scurtcircuitarea capacitãþilor din parteade putere a etajului de deflexie peorizontalã- verificaþi sursa de semnal video

pag. 24



Depanarea surselor de monitoareEste imperios necesar ca înainte de

a începe depanarea sã decuplaþi cablul delegãturã dintre monitor ºi calculator! Vãpoate costa o placã video sau chiar oplacã de bazã!

Pentru început, este recomandat sãputeþi decupla etajul de alimentare de lamonitor ºi sã inspectaþi vizual ºi ohmetricstarea siguranþelor, elementelor deprotecþie (inclusiv rezistoarele fuzibile) ºisemiconductorii din acest etaj. Treceþiapoi la inspectarea capacitãþilorelectrolitice, care deseori sunt sursamajorã a defectelor. Nu scãpaþi din vederecapacitãþile cu temperaturã ridicatã înfuncþionare! - sunt cele mai susceptibile ladevalorizãri. Verificaþi deasemeneatranzistorul final sursã (care deseori poatefi un tranzistor MOSFET), diodeleredresoare din etajul secundar al sursei(inclusiv protecþiile ºi filtrajele liniilorredresate), rezistoarele de pornire acircuitelor de oscilaþie ale sursei, contacteimperfecte.Atenþie! Sunt cazuri în care sursele dealimentare în comutaþie nu pornesc fãrãsarcinã sau fãrã circuitele de reacþie!

Notã







Notã. Unele monitoare din ultimageneraþie, controlate de un procesor decomenzi au prevãzute meniuri service,unde depanatorul poate afla dateconcrete ºi trimiteri la cauzele defectelor.ªi aceasta doar în cazul în care monitorulporneºte!

Cauze ce pot determina defectareasurselor

1- Scurtcircuitarea tranzistoruluifinal linii. Acesta determinã ardereasiguranþei de protecþie, rezistoarelorfuzibile, diodei redresoare a tensiunii B+,etc. Deseori, în aceste cazuri, sursa facetentative de pornire, dar circuitele deprotecþie nu permit livrarea tensiunii B+.

2 - Scurtcircuitarea diodelorredresoare din partea secundarã a sursei

3 - Scurtcircuit survenit întrespirele/înfãºurãrile transformatorului delinii. Aici mai poate fi încadrat ºiscurtcircuitarea etajului de înaltã tensiuneal acestui transformator (reþeauadivizoare pentru FIT, focus, UG2). Acestedefectãri pot provoca deteriorareatranzistorului final linii, generând la rândulsãu blocarea funcþionãrii sursei.Atenþie! Unele scurtcircuite sau scurgeride curent în partea secundarã atranformatorului de linii (tensiunirecuperate) pot sã nu determine pemoment defectarea sursei, dar în timp potapãrea probleme majore.

4 - Strãpungerile tubului catodic potprovoca defecte majore în sursa dealimentare (ºi nu numai!).

5 - Defectarea oscilatorului deorizontalã, a CI driver de etaj final linii, atransformatorului driver (de impulsuri) atranzistorului final linii.

6 - Defectarea etajului dealimentare la pornire, cauzatã dedevalorizarea capacitãþilor electrolitice.Acest fapt poate duce la supratensiunipericuloase pentru toate blocurilefuncþionale, alimentate direct din sursã.

7 - Lipituri reci sau contacteimperfecte. Printre altele, efecteleacestora pot duce la supraîncãlziriexcesive ºi carbonizarea circuituluiimprimat ºi exfolierea/întrerupereatraseelor.

pag. 25



este o problemã generatã de valorireduse de tensiuni livrate sau derivate dinsursa de alimentare (în unele cazuripoate sã aparã o urmã de rastru). Înacest caz trebuie verificate tensiunilelivrate de etajul secundar al sursei ºietajul final linii.

O altã manifestare la repunerea sursei încircuit poate fi ca aceasta sã facã câtevatentative de pornire ºi pe urmã sã seopreascã. În aceste cazuri, de regulã,

Cauze posibile:- tranzistorul final linii- rezistenþe fuzibile- etajul secundar de redresare/stabilizarea sursei- circuitul de amorsare a oscilatorului delinii- transformatorul de linii- circuitele de tensiuni recuperate dinetajul final linii- capacitãþi ºi diode redresoare de pebara principalã (B+) scurtcircuitate- lipituri reci, contacte imperfecteDe reþinut este faptul cã orice deteriorarea siguranþei principale este cauzatã deetajele de putere a monitorului - sursa dealimentare sau etajul final linii.

Notã







Aceasta vã complicã destul de mult viaþa!dar nu e de disperat. În multe cazuri puteþiimproviza o sarcinã rezistivã, chiar ºi cuun bec de 60W la 220V.

Se întâlneºte cazul în care dupãdepanarea sursei, monitorul nu porneºte,în schimb se aud oscilaþii de diferitefrecvenþe. Aceasta poate sã însemne cã

Dupã acestea, se poate trece laalimentarea etajului de sursã. Verificaþibutonul de reþea, singuranþa principalã,etajul redresor, filtrajele. În cazul arderiirepetate a siguranþei principale, nuinsistaþi cu schimbarea acesteia! Verificaþica siguranþa înlocuitoare sã fie deaceleaºi valori ºi caracteristici ca ceaprescrisã. Nu vã luaþi totdeauna dupã ceacare a fost! Puteþi suferi o pãcãlealãgroaznicã!Cauze frecvente care duc la ardereasiguranþei principale:- circuitul de demagnetizare - PTC- scurtcircuitarea filtrelor de reþea- puntea redresoare- filtrajul capacitiv de pe tensiunearedresatã- tranzistorul final sursã- tranzistorul final liniiDupã gãsirea vre-unei componentedefecte ºi înlocuirea acesteia este indicatca repornirea sursei sã se realizeze cu osarcinã rezistivã. Dacã sursafuncþioneazã normal, ºansele camonitorul sã fie depanat sunt mai mari!Atenþie! nu toate sursele livreazã valorilenominale ale tensiunii principale B+ fãrãcircuitul de reacþie! În aceste cazurivaloarea tensiunii B+ poate sã fie înproporþie de 80-90% din cea nominalã.În cazul în care folosiþi o sarcinã rezistivã(ex. bec) ºi sursa pulseazã, încercaþi sãmãriþi puterea sarcinii. S-ar putea sã aveþisurpriza ca sarcina sã fie prea micãpentru puterea sursei!Nu uitaþi ca înaintea repunerii sursei în

montajul monitorului sã vã convingeþi cãaceasta opereazã normal!Dacã dupã repunere, sursa nufuncþioneazã, înseamnã cã defectul nu afost înlãturat în totalitate ºi trebuieidentificate componentele din alte etajecare determinã blocarea sursei. De regulãacestea sunt pe partea de putere amonitorului.

acþioneazã circuitele de protecþie lasupratensiune.

Manifestarea în cazul în care sursa estefuncþionalã, monitorul nu porneºte (saurãmâne în standby).

Atenþie! Unii producãtori de monitoare auprevãzut un numãr limitat de porniri/opriria aparatului (fapt nedeclarat!). Circuitul deamorsare poate fi prevãzut sã sedefecteze la un anumit numãr de cicluri!(proiectat la limitã!). Acelaºi lucru poate fiîntâlnit ºi în circuitul de pornire al sursei!

Manifestarea defectului care determinãpornirea târzie (întârziatã) a monitorului.

Cauze posibile:- blocarea etajului final linii- sarcinã prea mare- tensiuni recuperate prea mari- tensiuni de alimentare prea ridicatepentru etajele de comenzi digitale.

Cauze posibile:- în cazul în care pornirea este realizatãcu un circuit de pornire (releu, triac, etc)se verificã circuitul de comandã. Lamonitoarele controlate de unmicroprocesor, acesta are de regulã unpin care realizeazã pornirea/oprirea sursei(sau starea de standby). Acest pincomandã de regulã un tranzistor careactiveazã circuitul de pornire.- defect în circuitul de amorsare aoscilatorului pe orizontalã

- defect în oscilatorul de linii. Verificaþiprezenþa tensiunii B+ pe colectorultranzistorului final linii ºi impulsurile decomandã în bazã- întreruperi pe circuitul de alimentare(5V) a pãrþii logice- unele monitoare au realizatã pornireadin etajul de intrare a semnalelor de lacalculator. Verificaþi aceste condiþii depornire.- circuitul de comandã al tranzistoruluifinal linii

Cauze posibile:- devalorizarea unor capacitãþi din circuitulde pornire ("uscare")- defect termic la unele componente dinetajul primar al surseiÎn aceste cazuri este recomandat ca sãse foloseascã spray-uri de rãcire sau unjet de aer cald, pentru localizareacomponentelor devalorizate. Acestfenomen se poate întâmpla ºi în cazul încare monitorul a stat mai mult timp.

pag. 26



- în momentul pornirii este livrat un impulsde tensiune prea ridicat care determinãintrarea în funcþiune a circuitului deprotecþie la radiaþii X (circuit situat deregulã în partea secundarã a etajului finallinii)- lipituri reci (în unele cazuri chiar ºicontacte de proastã calitate în interiorulcomponentelor terminal-suprafaþa activã)- contacte proaste la cuple sau mufe delegãturã.

Cauze posibile:- primul pas în aceste manifestãri este sãse determine cauza defectului, care poateproveni din etajul de alimentare sauextern acestuia. Cauza externã poateproveni din: placa video, interferenþeelectromagnetice, oscilatorul de linii.Cînd aceste manifestãri provin din etajulde alimentare trebuiesc identificate:capacitãþi devalorizate (în primul rândfiltrajele de reþea ºi filtrajele de ieºire alesursei), circuitul regulator al tensiunii B+,alte regulatoare de tensiune, rezistoaredecalibrate (prin mãrirea valorii -

În timpul funcþionãrii imaginea vibreazã,este instabilã faþã de diferite rezoluþii,apar dungi întunecate defilante saustaþionare pe imagine

Notã







pag. 27



Notã







"alungite"), contacte imperfecte.

Cauze posibile:- sursa poate avea prevãzut un circuit deprotecþie la un curent de fascicol prearidicat (acest circuit poate fi localizat ºi înetajul de deflexie orizontalã). Acest circuitpoate fi decalibrat.- curent prea ridicat pe circuitul de curentde fascicol (verificã UG2, reglajul generalde luminozitate). Decuplaþi filamentul ºiverificaþi aºa reglajele.- verificaþi sursa de tensiune pentrualimentarea circuitului de filament- posibil defect transformatorul de linii- verificaþi stabilitatea ºi valoare tensiuniiB+- verificaþi capacitãþile electrolitice,diodele, rezistoarele- posibil contact imperfect

Aspecte importante de reþinut1. Comutatoarele de reþea pot provocamulte neplãceri unui depanator demonitoare2. Nu uitaþi! În multe cazuri funcþia depornit/oprit este realizatã prin circuitdigital: procesor - etaj comandã - releu3. Nu întotdeauna releele din sursã suntpentru comutarea tensiunii de reþea! Elepot sã fie folosite pentru comutareatensiunii B+ la diferite valori, necesareoperãrii la diferite frecvenþe de rezoluþie4. Aceste relee opereazã de regulã latensiuni de comandã de 6-12V.5. Nu omiteþi importanþa surselor de"standby".6. Pot exista cazuri în care pornireamonitorului este condiþionatã de existenþaunui semnal de activare din semnalele

video.7. Nu minimalizaþi importanþa siguranþelor!8. Atenþie la înlocuirea rezistoarelorfuzibile! Aceste sunt de regulã simbolizate"FR" - Fusable Resistor. Pot fi asemãnatecu rezistoarele de putere, dar au culorialbastre sau gri, sau mai pot fi întâlnite încapsule dreptunghiulare. Au o mareimportanþã în funcþionare ºi se recomandãînlocuirea doar cu valori ºi caracteristiciidentice! În acest caz "nu þin"improvizaþiile!

Manifestarea defectului care, la mãrirealuminozitãþii sau a contrastului determinãdecuplarea monitorului.

pag. 29



Notã


"MANUAL DEPANARE DEFLEXII"


Scheme complete de rezolvãri ale etajelor de deflexie pentru monitoare gãsiþi în lucrãrile:vol. 1+2 care conþine peste 600 de tipuri de monitoare, caiete service,

scheme, peste 650 de planºe ºivol. 1, în care apar toate CI din noua generaþie folosite pentru realizarea etajelor de

deflexie ºi aplicaþiile acestora, apãrute la editura- Tg. Mureº, suplimente ale revistei

Depanarea etajelor de deflexieCap.7

Etajul de deflexii are trei pãrþidistincte:

Acest etaj asigurã impulsurile decomandã a spotului de electroni pentrudesfãºurarea lui pe orizontala ecranului.Aceste impulsuri - în cazul monitoarelor -pot avea frecvenþe cuprinse între 15 ºi100 KHz (în unele cazuri ºi peste),depinzând de rezoluþia necesarã redãriiimaginii.

Acest etaj asigurã impulsurile decomandã de desfãºurare a spotului deelectroni pe verticala ecranului.Impulsurile de desfãºurare pe verticalãpot avea frecvenþe cuprinse între 50 ºi120 Hz (sau chiar mai mari).

Acest etaj are rolul de a asiguracomanda etajelor de deflexie orizontalã ºiverticalã. Comanda acestora serealizeazã în funcþie de impulsurile desincronizare decodificate din semnalelevideo. Acest etaj poate accepta diferitemoduri de semnale pentru asigurareacomenzii deflexiilor (vezi cap. 3 Semnalede sincronizare). Acest etaj preiasemnalele compozite ºi extragesemnalele separate de sincronizareverticalã ºi orizontalã, cu care comandãrespectivele etaje de deflexie.

În cazul monitoarelor multiscancomplexitatea circutelor de deflexie creºtedirect proporþional cu plaja de frecvenþepe care le recunoaºte. Pentruexemplificare, la diferite rezoluþii, etajelede deflexie trebuie sã opereze lafrecvenþe precise, toleranþa fiind aproapeexclusã, datoritã rigurozitãþii necesareredãrii imaginii, astfel valorile frecvenþelorpentru diferite moduri sunt: MDA - b.v. 50Hz b.o. 18,43 KHz, CGA - b.v. 60 Hz b.o.15,75 KHz, EGA - b.v. 60 Hz b.o. 15,75 -21,85 KHz, VGA - b.v. 60 - 70 Hz b.o.31,4 KHz, SVGA (800x600) b.v. 50 - 75Hz b.o. 35 - 40 KHz, SVGA (1024x768)b.v. 43 - 75 KHz b.o. 43 - 52 KHz, SVGA(1280x1024) b.v. 60 - 75 Hz b.o. 64 - 72KHz, Monitoare cu frecvenþã fixã(Workstation) b.v. 60 - 76 Hz b.o. 64 - 102KHz. Astfel, dupã cum am arãtat ºi în cap.4, referitor la etajele finale de deflexie, lamonitoarele multiscan, existã diferitesoluþii de rezolvare a operãrii la frecvenþede baleiere variate: prin comutarea(selectarea) tensiunii de alimentare B+ curelee sau circuite electronice, prinmodificarea valorii inducanþei înfãºurãriiprimare a transformatorului de linii sauprin modificarea timpilor de conducþie aitranzistorului final linii. De regulãdefectele din aceste etaje nu pot fidepistate uºor fãrã schemele de rigoare.În aceste etaje se regãsesc circuite ºiinductanþe pentru realizarea geometrieicorecþiilor de imagine.

1. Etajul de deflexie orizontalã

2. Etajul de deflexie verticalã

3. Etajul sincroprocesor

pag. 30



Notã







Blocurile funcþionale în care trebuiescidentificate defectele etajului de deflexiesunt:- etajul sincroseparator - aici pot interveniprobleme legate de detectarea corectã ºisepararea semnalelor de sincronizare,polaritatea acestora, comanda deflexieiverticale ºi a celei orizontale- etajul oscilator de orizontalã, carefurnizeazã impulsurile de comandã pentruetajul final linii- etajul de comandã ºi etajul final linii- transformatorul de linii- etajul de înaltã tensiune- etajul oscilator de verticalã, carefurnizeazã impulsurile pentru comandaetajului final B.V.- etajul final de B.V.- circuitele de corecþie ºi reglaje- bobinele de deflexie- etajul de control automat al frecvenþei debaleiere (de regulã realizat cu unprocesor de semnal sau comandat decãtre un microprocesor) - acesta poatechiar ºi memora valorile frecvenþelor debaleiere- anumite circuite de comutare (cele maides întâlnite sunt releele).

Cauze posibile:- setare incorectã a driverului de monitorpentru diverse aplicaþii (DOS, WINDOWS)- dereglare sau defect în etajulsincroseparator (dereglãri de fazã H saupoziþia pe orizontalã)- în unele cazuri pot fi probleme deecranãri- defect în etajul de detectare automatã a

frecvenþei (la monitoarele multiscan)- valoare incorectã a tensiunii dealimentare a etajului final linii - vezivaloarea tensiunii B+- setare incorectã a tensiunii dealimentare a etajului final linii- comandã defectuoasã în cazul în careeste folosit un microprocesor de selectare(încercaþi resetarea valorilor)- semnale video denaturate/perturbateprovenite din placa video a calculatorului- pene de contact/contacte imperfecte lacuple sau pe trasee

Cauze posibile:- nu întotdeauna este un defect demonitor. Verificaþi suprafaþa afiºatã. Nuîntotdeauna corespunde cu diagonalaecranului (mai ales la monitoarele dingeneraþii mai vechi)- verificaþi setãrile driverului de monitor- posibil valoare redusã a tensiunii dealimentare a etajului final linii B+- capacitate devalorizatã (inclusiv cele dedecuplare) în etajul final linii (acesteaprovoacã de regulã micºorãri neliniare)- etajele de selecþie a frecvenþelor deoperare- întrerupere la una din înfãºurãrilebobinei de deflexie (la multe monitoarebobina de deflexie pe orizontalã poateavea mai multe înfãºurãri în paralel)

3 - Oprirea din funcþionare a etajului finalliniiCauze posibile:- defectarea tranzistorului final linii- etajul de comandã a tranzistorului finallinii (de regulã tranzistor bipolar ºitransformator separator)- transformatorul de linii

Defecte tipice în etajele de deflexie

1 - Imagine deplasatã faþã de centrulecranului

2 - Imagine redusã

pag. 31



Notã







- defect în etajul secundar altransformatorului de linii- intrarea în funcþiune a circuitelor deprotecþie la supratensiune, supracurent,etc.- contacte defectuoase

Cauze posibile:- dacã nu este problemã cu sursa desemnal video (placa video) atunciaproape sigur problema parvine din etajulde alimentare- derivã termicã la unele componenteactive din etajul final linii- în cazul în care se creºte valoarealuminozitãþii dimensiunea imaginii scade(sau invers) poate fi suspectat etajul deînaltã tensiunetransformatorul de linii- panã de contactNotã! În cazul unor monitoare suntacceptate modificãri ale dimensiuniiimaginii în proporþie de 1-2% ºi aceastadeorece producãtorul nu a folositcomponente sortate

Cauze posibile:- capacitate devalorizatã în circuitul decorecþie S- capacitãþi devalorizate în circuitulbobinelor de deflexie sau în jurultranzistorului final linii- circuitele de corecþie nu lucreazã liniar

Cauze posibile:- defect circuitul de alimentare a etajuluifinal linii- defect în etajul de detecþie a frecvenþeide operare- defect în circuitul bobinelor de deflexie- comandã incorectã a etajului final linii- capacitate devalorizatã în circuitul

etajului final linii (de regulã capacitate deînaltã frecvenþã, nepolarizatã, în jurultranzistorului final linii)- la unele modele de monitoare poate fiun defect generat de bobina de liniaritateorizontalã (sau în circuitul electric alacesteia)- contacte imperfecte

Cauze posibile:- problemã de alimentare, tensiuni preareduse- circuite de corecþie defecte (Est-Vest)- înaltã tensiune cu valoare mãritã(comandã etaj final linii defectuoasã)- sarcinã prea mare pe partea secundarãa transformatorului de linii- în unele cazuri, defect de sincronizare,de regulã dupã încãlzire- oscilatorul de linii

Acest tip de defect reprezintã de regulãfaptul cã oscilatorul de linii nu mailucreazã sincronizat. Factorul demultiplicare al deplasãri frecvenþei deoscilaþie (faþã de imp. de sincronizare)este egal cu numãrul complet de imaginiafiºate.Cauze posibile:- impulsuri sincro din semnalul de intraredenaturate (vezi ºi sursa de semnal)- etajul sincro defect- etajul video defect (în cazul în care apardouã trei imagini multiple)

Cauze posibile:- tensiunea de alimentare a etajului dedeflexie verticalã insuficientã (vezicapacitãþile ºi diodele din circuitul dealimentare al acestui etaj)

3 - Dimensiunile imaginii se modificã

4 - Imagine comprimatã pe laterale

5 - Imagine restrânsã pe orizontalã

6 - Imagine insuficient desfãºuratã

7 - Imagini multiple

8 - Parte din imagine lipsã (porþiunea deimagine afiºatã nu este distorsionatã)

pag. 32



Notã







- etajul sincro defect- verificaþi semnalul video de intrare

Cauze posibile:- verificaþi existenþa semnalelor desincronizare la intrare. Astfel, pentru cuplaVGA HD15 - pinii 13 (sincro H) ºi 14(sincro V), pentru cuple de tipul BNCverificaþi intrãrile sincro H ºi sincro V, sau(unde este cazul) corectitudineasemnalului G+sinc. Vezi cap. 3 Semnalede sincronizare.- defect în etajul sincrodefect în oscilatorul de linii sau deverticalã- verificaþi sursa de semnal video- verificaþi setãrile soft a driver-ului demonitor- panã de încãlzire în etajele desincronizare (H sau V sausincroseparator)- contacte imperfecte (verificaþi ecranajelecablurilor de legãturã)

Atenþie! Reduceþi luminozitatea (chiar ºiUG2) pânã la nivelul la care linia abiadevine vizibilã, pentru a preîntâmpinadistrugerea luminoforului din zonailuminatã.Cauze posibile:- verificaþi legãturile bobinei de deflexie- verificaþi bobinele de liniaritate orizontalã- contacte electrice întrerupteDe reþinut! În acest caz toate etajele dedeflexie lucreazã (inclusiv transformatorulde linii) ºi este aproape sigur cã nu aveþielement activ (CI sau tranzistor) defect.

(vedeþi precauþiile de la pct. precedent)Cauze posibile:- contact imperfect la bobinele de deflexie- în unele monitoare este prevãzut un

comutator service care poate întrerupedeflexia pe verticalã. Verificaþi poziþia ºicontactele acestuia- pene de contact în jurul componentelorde putere din etajul B.V. (lipituri reci,trasee întrerupte)- defect etajul final B.V. (tranzistoare sauCI)- capacitãþi sau diode defecte în etajulB.V.- lipsã tensiune de alimentare B.V.- lipsã impuls de sincronizare verticalã

Cauze posibile:- sursa de semnal video (placa video)- etajele de deflexie (inductanþe saucapacitoare)- tensiuni de alimentare incorecte valoric- reglaje de încadrare, dimensiuni saupoziþie sau circuitele acestora- amplificatorul video (de obicei în etajulfinal)- capacitãþile de filtrare- legãturi (cabluri) imperfecte (verificaþi ºiecranajele)

Cauze posibile:- verificaþi sursa de semnal video (setãri)- capacitãþi devalorizate în etajul B.V.- circuitele dintre etajul B.V. ºitransformatorul de linii (diode, rezistenþe)- oscilatorul de verticalã- etajul final B.V. (CI sau tranzistoare)- în unele cazuri înfãºurarea de deflexiepe verticalã (unde este cazul verificaþi ºirezistenþa de atenuare - tipic 500 ohmi -legatã în paralel cu înfãºurarea)- contacte imperfecte (ex. semireglabilele)

9 - Monitorul nu se sincronizeazã

10 - Linie verticalã

11 - Linie orizontalã

12 - Bare luminoase sau întunecate(verticale sau orizontale) pe marginileimaginii

13 - Imagine redusã pe verticalã(distorsionatã sau nu)

pag. 33



Notã







14 - Tranzistorul final linii defectÎn aceste cazuri, diversitatea cauzeloreste foarte mare, începând cu calitateaslabã a semiconductorului ºineîncadrarea lui în parametrii necesari(caracteristici electrice) ºi terminând cucele mai mici amãnunte de funcþionare.Cauze posibile:- impulsuri de comandã incorecte- tensiune prea mare de alimentare (pecolector)- diodele ºi capacitãþile de protecþie aleacestuia defecte- întrerupere transfer termic cãtre radiator- scurtcircuitarea tubului cinescop- scurtcircuitarea sau (întreruperea)transformatorului de linii- setare incorectã a rezoluþiei- pene de contact (în special lipituri reci)- întreruperi ale rezistenþelor din circuitulfinal linii- întreruperi ale bobinei de deflexie- capacitãþi devalorizateNotã. În multe cazuri, se înlocuieºtecorect tranzistorul final linii iar dupã untimp (o orã, o zi, o sãptãmânã, etc.) sedistruge. Gãsirea cauzelor de defectareeste mai dificilã, datoritã necesitãþiiurmãririi în funcþionare a monitorului. Nutrebuie sã excludeþi posibilitatea ca unelecomponente sã se scurtcircuitezetemporar (ex. tubul cinescop), fapt extremde greu de detectat, pene de contact binecamuflate, defect de sursã (în specialfiltraje ºi circuite stabilizatoare), impulsuride comandã incorecte (care pot duce lasupraîncãlzirea tranzistorului final linii ºidistrugerea lui în timp), scurtcircuitarea adouã spire din bobina de deflexie poateduce la un consum mãrit de curent ºi deaici distrugerea în timp a tranzistorului,devalorizarea capacitãþii de decuplare (în

paralel cu tranzistorul) ºi un amãnunt carenu ar trebui neglijat: unii producãtori demonitoare proiecteazã la limitã etajul finallinii iar de aici provin o mulþime denecazuri. Se poate încerca (la defectãrirepetate ºi neexistând alte cauze) omãrire a suprafeþei radiatorului saumontarea unei rezistenþe (a cãrei valoaretrebuie tatonatã de la 2 la 22 ohmi - nu întoate cazurile!) între baza tranzistoruluifinal linii ºi masã. Atenþie! Începeþi cuvalorile mai mari pentru tatonãri!Verificaþi constanþa impulsurilor decomandã a tranzistorului final linii (cu unosciloscop) - s-ar putea sã aveþi surprize!Verificaþi temperatura de lucru atranzistorului final linii.La înlocuirea tranzistorului final liniitrebuie sã vã asiguraþi cã tranzistorul noucorespunde din punct de vedere alcaracteristicilor ºi condiþiilor de operare!De regulã, aceste tranzistoare suntspecial concepute pentru etaje finale liniiiar echivalenþe sunt puþine ca numãr.Când înlocuiþi tranzistorul final liniiverificaþi ºi potrivirea timpilor de comutare.O nepotrivire poate duce la distrugereatranzistorului, dacã nu imediat, atunci întimp, sigur.Nu omiteþi sã refaceþi legãtura curadiatorul (folosind ºi pastã siliconicã). Lafel ca orice altã caracteristicã, transferultermic este important.În cazul în care testaþi un monitor la uncalculator ºi nu cunoaºteþi posibilitãþilesale de rezoluþie, este recomandabil sãîncepeþi cu rezoluþia cea mai scãzutã(setatã din programul plãcii video) pentrucã s-ar putea ca din cauza unei frecvenþeprea ridicate de comandã a tranzistoruluifinal linii acesta sã se distrugã foarterapid.

pag. 34



Notã







15 - Defecte de corecþie a imaginiiCauze posibile:- defect în circuitele de corecþie S (carepot fi realizate cu circuite dinamice saurezonante)- defect în circuitul de corecþie est-vest(de regulã tranzistorul final al circutului)- CI de corecþie- diode defecte

- capacitãþi devalorizate în etajul secundaral transformatorului de linii- întreruperi ale bobinelor de corecþie (auvalorile cuprinse de regulã între 5 ºi 15ohmi)- defecte de izolaþie la acestea- contacte imperfecte

pag. 35



Notã

CONCEPT

La cerere, redacþia revistei vã poate pune la dispoziþie date de catalog ºiaplicaþii pentru peste 2.500.000 de componente, cu aplicabilitate în toate domeniile electronicii.Editura , 4300 TG. MUREª, CP 453, OP 4, Tel/Fax: 065-169771

TEHNICA AV-TV & AUTOMATIZÃRI

TDA 4850 este un CI specializat realizãriietajelor de deflexie pentru monitoarele decalculatoare. Acest CI asigurã toate funcþiile unuietaj complet de baleiaj vertical ºi orizontal.Opereazã în mod normal în formatul VGA, iar cusetãrile respective asigurã sincronizareaautomatã în funcþie de semnalele video.

Asigurã atât sincronizarea verticalã cât ºicea orizontalã, asigurând ºi un nivel de pre-setare pentru circuitele de corecþie Est-Vest.

Poate opera în patru formate diferite.Permite funcþionarea în regim multiscan

(multifrecvenþã), selectat extern.Asigurã toate reglajele necesare etajului

de deflexie, controlate în CC.Conþine un etaj de stabilizare a tensiunii

de alimentare.Permite semnale de sincronizare TTL

indiferent de polaritatea lor.Oscilatorul intern opereazã cu douã

circuite PLL.

În acest capitol vã prezentãmcâteva rezolvãri moderne ale etajelor dedeflexie pentru monitoare cu înaltãrezoluþie ºi facilitãþi multiscan.

Circuitele integrate moderne auîncorporate aproape toate funcþiile unuietaj de deflexie, mai puþin partea deputere. Realizând funcþii complexe, esteimportant de înþeles funcþionarea lor,

pentru a putea depana aparatele echipatecu acestea.

Avantajele folosirii acestor CI înrealizarea etajelor de deflexie suntmultiple, atât din punctul de vedere alproducãtorului (simplitate în fabricareamonitoarelor, fiabilitate mãritã, reducereapreþurilor de cost, etc.) cât ºi din punct devedere al service-ului.

Soluþii moderne de realizare a etajelorde deflexie multiscan

Cap.8

TDA 4850

VP

FLB

HOR

GND

VERT1

VERT2

MODE

CLBL

HVS

VS

PLL2

CHOS

RHOS

PLL1

RVOS

REW

CVOS

RVA

CVA

EW

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

12

20

19

18

17

16

15

14

13

TDA4850

Procesor de deflexie verticalã ºi orizontalã pentru monitoareVGA/XGA ºi multiscan

pag. 36



Notã

CONCEPT



Descrierea funcþionãrii

1. Etajul sincroseparator de orizontalã ºide corecþie a polaritãþii

2. Etajul sincroseparator de verticalã,corector de semnal ºi integratorul deimpulsuri sincro V

Intrarea în acest etaj a semnalelorse realizeazã pe pinul 9 al CI. Suntacceptate semnale video, TTL (doar desincronizare H sau compozit). Nivele desemnal acceptate sunt: semnal video1,28V,semnale TTL 1,4V. Intrarea are prevãzutun circuit limitator de curent. Acest etajdetecteazã polaritatea semnalelor desincronizare la care realizeazã corecþiilenecesare. Informaþia despre polaritateasemnalelor de sincronizare este transmisãdetectorului de mod VGA. Impulsul desincronizare corectat este livrat etajului desincronizare verticalã ºi nivelului PLL1.

Intrarea în acest etaj este realizatãpe pinul 10 al CI. Aici sunt acceptatesemnale de sincronizare TTL. Detecteazãºi realizeazã corecþiile de polaritate asemnalului de sincronizare V. Acestsemnal prelucrat este furnizat etajului

TDA 4850 Procesor de deflexie verticalã ºi orizontalã pentru monitoare VGA/XGA ºi multiscan

Descrierea funcþiunilor pinilor

Simbol Pin Descriere

VP 1 positive supply voltage

FLB 2 horizontal yfl back input

HOR 3 horizontal output

GND 4 ground (0 V)

VERT1 5 vertical output 1;negative-going sawtooth

VERT2 6 vertical output 2;

positive-going sawtooth

MODE 7 4th mode output and mode detector

disable input

CLBL 8 clamping/blanking pulse output

HVS 9 horizontal sync/video input

VS 10 vertical sync input

EW 11 E/W output (parabola to driver stage)

CVA 12 capacitor for amplitude control

RVA 13 vertical amplitude adjustment input

REW 14 E/W amplitude adjustment input

(parabola)

RVOS 15 vertical oscillator resistor

CVOS 16 vertical oscillator capacitor

PLL1 17 PLL1 phase

RHOS 18 horizontal oscillator resistor

CHOS 19 horizontal oscillator capacitor

PLL2 20 PLL2 phase

Valorile limitã înfuncþionare normalã

Simbol Parametrii MIN. MAX. UNIT

supply voltage (pin 1)

voltage on pins 3 and 7

voltage on pin 8

voltage on pins 5, 6, 9, 10, 13,

14 and 18

current on pin 2

current on pin 3

current on pin 7

current on pin 8

operating ambient temperature

VP

V3,7

V8

Vn

I2

I3

I7

I8

Tamb

Tj junction temperature

�0.5

�0.5

�0.5

�0.5

�

�

�

�

0

�

+16

+16

+7

+6.5

�10

100

20

�10

70

150

V

V

V

V

mA

mA

mA

mA

�C

�C

pag. 37



Notã

CONCEPT



3. Etajul detector mod VGA cu ieºire

4. Etajul detector mod VGA intern

5. Detectorul de fazã PLL1

7. Oscilatorul de orizontalã

8. Etajul de comandã a deflexiei orizontalã

9. Oscilatorul de verticalã ºi controlulamplitudinii

10. Etajul generator de impulsuri de suprimareºi blocare

Acest etaj poate opera în treimoduri de bazã plus un mod liber.Selecþia este realizatã în funcþie depolaritãþile semnalelor de sincronizareorizontalã ºi verticalã. Pentru activareaacestui etaj este necesar ca un rezistor sãfie legat între intrarea Vp (alimentare) ºipinul 7. Dacã pe pinul 7 este prezentãstarea "unu logic" atunci se pot fixa externparametrii de sincronizare H ºi V.

Pentru operare în modul multiscan(multifrecvenþã) nivelul semnalului pepinul 7 trebuie sã aibã un nivel mai micdecât valoarea de 50 mV. Valoareatimpilor de întârziere, dintre impulsuriletrigerate de verticalã ºi impulsurile destart, este cuprinsã între 300 ºi 575microsecunde (valoarea de 575 microsec.corespunde modului VGA). Amplitudineasemnalului de verticalã rãmâneconstantã, la frecvenþe cuprinse între 50ºi 110 Hz.

Acesta este un circuit PLLstandard care foloseºte o sursã de curentcomutatã. Valoarea medie a impulsului desincronizare este comparatã cu o valoarefixã, furnizatã de oscilatorul de impulsuri"dinte de fierãstrãu". Filtrajul externnecesar acestui etaj este conectat la pinul17 al CI.

6. Detectorul de fazã PLL2Este identic cu detectorul PLL1.

Impulsurile de linii de întoarcere (caresunt recepþionate pe pinul 2 al CI) suntcomparate cu o valoare fixã furnizatã deoscilatorul de impulsuri "dinte defierãstrãu". Întârzierile din deflexia pe

orizontalã sunt compensate prin ajustarearaportului dintre impulsurile de sincronizareorizontalã ºi impulsurile de comandã peorizontalã.

Frecvenþa oscilatorului estedeterminatã de valoarea capacitãþii conectatela pinul 18. Prin controlul în tensiune realizatde PLL1 ºi referinþa de curent (pin 18) raportuldintre impulsurile de sincro H ºi impulsurile delinii de întoarcere nu este afectat deschimbãrile de frecvenþã.

Etajul de ieºire al CI este unul de"colector în gol" (pinul 3 al CI). Astfel el poatecomanda direct un tranzistor extern. Valoareatensiunii de saturaþie este de 300 mV la 20mA. Pentru protecþia tranzistorului extern,acest etaj nu opereazã la o valoare mai micãde 6,4V a tensiunii de alimentare (pin 1 al CI).

Acest etaj este proiectat astfel încât sãrealizeze o stabilizare rapidã a amplitudinii peverticalã la schimbãrile de frecvenþe aleimpulsurilor de sincronizare. Valoareafrecvenþei de oscilaþie liberã este determinatãde valorile R ºi C . Aceste valori nutrebuie sã altereze liniaritatea ºi sã asigure unzgomot extrem de redus.

Aceste impulsuri sunt livrate pe pinul 8al CI. În cazul în care valoarea acestui impulseste mai micã decât 2,1V este un impuls desuprimare, Durata impulsului de suprimareeste egal cu întârzierea dintre impulsul desincro V ºi începutul baleierii pe verticalã. Încazul în care valoarea acestuia depãºeºte

VOS VOS


pag. 38



Notã

CONCEPT



nivelul de 3,9V, acesta este impulsul deblocare de orizontalã cu durata de 1microsecundã.


Tabelul de selectare a modurilor VGA

Mod

1

2

3

4

+ / -

- / +

- / -

+ / +

31,45

31,45

31,45

fixatã extern

70

70

60

-

350

400

480

-

"0"

"0"

"0"

"1"

Polaritate semnalede sincronizare

orizontalã/verticalã

Frecvenþade

orizontalã (KHz)

Frecvenþade

verticalã (Hz)

Numãr delinii active

Stare ieºirepin 7

Schema etajelor funcþionaleinterne ale CI TDA 4850

pag. 39



Notã

CONCEPT




Diagramele de timp ale impulsurilor de orizontalã

4.6 V

1.6 V

PLL2 control range(minimum 30%)

sawtooth of

horizontaloscillator

control

current

of PLL1

clamping andblanking pulses

on pin 8

line flyback

pulse

on pin 2

currentcontrol

of PLL2

horizontal output

pulse with45% duty cycle

1 �s clamping pulse

2.1 V H � Vblanking pulse

39.5%

42.5%

15% 85%

H-sync (VGA)

0.7 V

3.9 V

pag. 40



Notã

CONCEPT




Diagramele de timp ale impulsurilor de verticalã ºi Est-Vest

100 �s 150 �s50 �s(1)

325 �s19.4 to 8.5 ms

(50 to 110 Hz)

1.2 V

4.5 V

3.8 V

4.0 V(2)

sawtooth

voltage

on pin 16

internal

t iming

pulse

V trigger

pulse

trigger

inhibit

window

amplitude

control

pulse

verticalblanking pulse

on pin 8

differential

output currents

E/W parabola

on pin 11

2.1 V

1.4 V

0.7 V

550 �A on pin 6

50 �A on pin 5

(1) In multi-frequency mode.

(2) For free-running oscillator.

pag. 41



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4850

2.2 nF

(2%

)

2.2 nF

E/W

outp

ut

vert

ical

am

plit

ude

para

bola

am

plit

ude

22

k�

220

k�

12

k�

(1%

)22

k�

(1%

)220

k�

39

k�39

k�2.7

k�

0.2

2�F

0.1

�F

(5%

)

220

pF

2.2 nF

11

12

13

14

15

16

17

18

1920

10

com

posi

tesyn

c

horizo

nta

l TTL

sync

Visy

nc

vert

icalTT

Lsyn

c

mode

dete

cto

rdis

able

LO

W

HIG

H9

87

65

43

47

nF

47

nF

ver

tical

diffe

rentia a

loutp

ut

4th

mode

clam

p/b

lank

puls

es

H-o

utp

ut

H-f

lyback

VP

=9.2

to16

V

21

pag. 42



Notã

CONCEPT



TDA 4852 este un CI destinat realizãriietajului de deflexie pentru monitoarele multiscan(cu autosincronizare) pentru calculatoare.

Acest CI realizeazã procesareasemnalelor de sincronizare orizontale ºi verticale.

Asigurã toate reglajele necesare etajuluide deflexie, controlate în CC.Instabilitatea în funcþionare (a semnalelor desincronizare) este foarte redusã.

Permite la intrare semnale de sincronizareTTL, indiferent de polaritatea acestora.

Foloseºte douã bucle PLL de sincronizare.Conþine un etaj de stabilizare a tensiunii

de alimentare.

VP

FLB

HOR

GND

VERT1

VERT2

NC

CLBL

HVS

VS

PLL2

CHOS

RHOS

PLL1

RVOS

REW

CVOS

RVA

CVA

EW

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

12

20

19

18

17

16

15

14

13

TDA4852

TDA 4852Procesor de deflexie verticalã ºi orizontalã pentru monitoare multiscan


VP 1 positive supply voltage

FLB 2 horizontal yback input

HOR 3 horizontal output

GND 4 ground (0 V)

VERT1 5 vert ical output 1; negative-going sawtooth

VERT2 6 vert ical output 2; posit ive-going sawtooth

n.c. 7 not connected

CLBL 8 clamping/blanking pulse output

HVS 9 horizontal sync/video input

VS 10 vert ical sync input

EW 11 E/W output (parabola to driver stage)

CVA 12 capacitor for amplitude control

RVA 13 vert ical amplitude adjustment input

REW 14 E/W amplitude adjustment input (parabola)

RVOS 15 vert ical osc illator resistor

CVOS 16 vert ical osc illator capacitor

PLL1 17 PLL1 phase

RHOS 18 horizontal oscillator resistor

CHOS 19 horizontal oscillator capacitor

PLL2 20 PLL2 phase

Descrierea funcþiunilor pinilorDescrierea funcþionalã

1. Etajul sincroseparator de orizontalãºi de corecþie a polaritãþii

Intrarea în acest etaj asemnalelor se realizeazã pe pinul 9 alCI. Sunt acceptate semnale video,TTL (doar de sincronizare H saucompozit). Nivele de semnal acceptatesunt: semnal video 1,28V,semnale TTL 1,4V. Intrarea areprevãzut un circuit limitator de curent.Acest etaj detecteazã polaritateasemnalelor de sincronizare la carerealizeazã corecþiile necesare.Informaþia despre polaritateasemnalelor de sincronizare estetransmisã detectorului de mod VGA.Impulsul de sincronizare corectat estelivrat etajului de sincronizare verticalãºi nivelului PLL1.

pag. 43



Notã

CONCEPT




. etectorul de a ã

. etectorul de a ã 2

. scilatorul de ori ontalã

. Etajul de comandã a de le iei ori ontalã

. scilatorul de verticalã ºi controlulamplitudinii

8. Etajul generator de impulsuri de suprimareºi blocare

Acesta este un circuit PLLstandard care foloseºte o sursã de curentcomutatã. Valoarea medie a impulsului desincronizare este comparatã cu o valoarefixã, furnizatã de oscilatorul de impulsuri"dinte de fierãstrãu". Filtrajul externnecesar acestui etaj este conectat la pinul17 al CI.

Este identic cu detectorul PLL1.Impulsurile de linii de întoarcere (caresunt recepþionate pe pinul 2 al CI) suntcomparate cu o valoare fixã furnizatã deoscilatorul de impulsuri "dinte defierãstrãu". Întârzierile din deflexia peorizontalã este compensatã prin ajustarearaportului dintre impulsurile desincronizare orizontalã ºi impulsurile decomandã pe orizontalã.

Frecvenþa oscilatorului estedeterminatã de valoarea capacitãþiiconectate la pinul 18. Prin controlul întensiune realizat de PLL1 ºi referinþa decurent (pin 18) raportul dintre impulsurilede sincro H ºi impulsurile de linii deîntoarcere nu este afectat de schimbãrilede frecvenþã.

Etajul de ieºire al CI este unul de"colector în gol" (pinul 3 al CI). Astfel el poatecomanda direct un tranzistor extern. Valoareatensiunii de saturaþie este de 300 mV la 20mA. Pentru protecþia tranzistorului extern,acest etaj nu opereazã la o valoare mai micãde 6,4V a tensiunii de alimentare (pin 1 al CI).

Acest etaj este proiectat astfel încât sãrealizeze o stabilizare rapidã a amplitudinii peverticalã la schimbãrile de frecvenþe aleimpulsurilor de sincronizare. Valoareafrecvenþei de oscilaþie liberã este determinatãde valorile R ºi C . Aceste valori nutrebuie sã altereze liniaritatea ºi sã asigure unzgomot extrem de redus.

Aceste impulsuri sunt livrate pe pinul 8al CI. În cazul în care valoarea acestui impulseste mai micã decât 2,1V este un impuls desuprimare, Durata impulsului de suprimareeste egal cu întârzierea dintre impulsul desincro V ºi începutul baleierii pe verticalã. Încazul în care valoarea acestuia depãºeºtenivelul de 3,9V, acesta este impulsul deblocare de orizontalã cu durata de 1microsecundã.

VOS VOS

2. Etajul sincroseparator de verticalã,corector de semnal ºi integratorul deimpulsuri sincro V

Intrarea în acest etaj este realizatãpe pinul 10 al CI. Aici sunt acceptatesemnale de sincronizare TTL. Detecteazãºi realizeazã corecþiile de polaritate asemnalului de sincronizare V. Acestsemnal prelucrat este furnizat etajuluidetector de mod VGA.

pag. 44



Notã

CONCEPT




Simbol Parametrii MIN. MAX. UNIT

supply voltage (pin 1)

voltage on pin 3

voltage on pin 8

voltage on pins 5, 6, 9, 10, 13, 14 and 18

current on pin 2

current on pin 3

current on pin 8

operating ambient temperature range

VP

V3

V8

Vn

I2

I3

I8

Tamb

Tj maximum junction temperature

�0.5

�0.5

�0.5

�0.5

�

�

�

0

0

16

16

7

6.5

�10

100

1� 0

70

1+ 50

V

V

V

V

mA

mA

mA

�C

�C

Valorile limitã în condiþii de funcþionare normale

Schema etajelor funcþionaleinterne ale CI TDA 4852

pag. 45



Notã

CONCEPT




Diagramele de timp ale impulsurilor de orizontalã

pag. 46



Notã

CONCEPT




Diagramele de timp ale impulsurilor de verticalã ºi Est-Vest

pag. 47



Notã

CONCEPT




Diagramele impulsurilor în cazul folosirii semnalului de sincronizare compozit

pag. 48



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4852 pentru operarela frecvenþa de 31,45 KHz a deflexiei orizontale

pag. 49



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4852 pentru operarela frecvenþa de 64 KHz a deflexiei orizontale

pag. 50



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4852 pentru operarela frecvenþe multiple, cu plaja cuprinsã între 31 ºi 64 KHz a deflexiei orizontale

pag. 51



Notã

CONCEPT



TDA 4853 este un procesor dedeflexie complex, care asigurã toatefuncþiunile necesare realizãrii etajelor dedeflexie orizontalã ºi verticalã.

Plaja frecvenþelor de baleiereorizontalã este foarte largã, fiind cuprinsãîntre 15 ºi 130 KHz, iar cea verticalã între50 ºi 60 KHz.

Reglajele de geometrie, funcþii ºimodul stand-by controlate digital prinintermediul I2C-Bus.

Asigurã o bunã liniaritate peverticalã.

Asigurã controlul pornirii ºi opririipentru asigurarea protecþiei ºi acomponentelor de putere din etajele finalede deflexie.

Conþine un etaj de protecþie laradiaþiile X (prin controlul tensiunii).

Poate opera cu toate tipurile desemnale de sincronizare.

Asigurã impulsurile de blocare ºisuprimare pentru etajele video, verticalã ºiîn regim de protecþie.

Realizeazã controlul unei largi plajede corecþii (liniaritate, poziþie imagine,dimensiuni, corecþii Est-Vest, trapez,paralelogram, dimensiune verticalã,poziþionare verticalã, parabolã, ) prin controldigital (I2C-Bus).

Asigurã controlul ºi reglarea tensiuniiprincipale B+ (inclusiv controlul secvenþei depornire).

Permite fixarea externã cu un rezistora frecvenþei maxime ºi a frecvenþei minimede operare.

Conþine un etaj de stabilizare atensiunii de alimentare intern.

TDA 4853 se gãseºte în monitoarelecu diagonalele de 14" ºi 15" (fiind destinatrealizãrii acestora).

Este compatibil cu TDA 4854 lafuncþii mai puþin funcþia de focalizaredinamicã.

TDA 4853Procesor de deflexie controlat I2C-Bus cu autosincronizare,pentru monitoare multiscan

T 3

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

32

31

30

29

28

27

26

25

24

23

22

21

20

19

18

17

HFLB

XRAY

BOP

BSENS

BIN

BDRV

PGND

HDRV

XSEL

VCC

EWDRV

VOUT2

VOUT1

VSYNC

i.c.

HSMOD

HPLL2

HCAP

HBUF

HPLL1

HREF

SGND

VCAP

VREF

VAGC

VSMOD

ASCOR

SDA

HSYNC

CLBL

SCL

HUNLOCK

DA485

pag. 52



Notã

CONCEPT



TDA 4853Procesor de deflexie controlat I2C-Bus cu autosincronizare, pentru monitoare multiscan


HFLB 1 horizontal yback input

XRAY 2 X-ray protection input

BOP 3 B+ contro l OTA output

BSENS 4 B+ contro l comparator input

BIN 5 B+ contro l OTA input

BDRV 6 B+ contro l driver output

PGND 7 power ground

HDRV 8 horizontal driver output

XSEL 9 select input for X-ray reset

VCC 10 supply voltage

EWDRV 11 EW waveform output

VOUT2 12 vertical output 2 (ascending sawtooth)

VOUT1 13 vertical output 1 (descending sawtooth)

VSYNC 14 vertical synchronization input

HSYNC 15 horizontal/composite synchronization input

CLBL 16 video clamping pulse/vertical blanking output

SCL 18 I2C-bus clock input

SDA 19 I2C-bus data input/output

ASCOR 20 output for asymmetric EW corrections

VSMOD 21 input for EHT compensation (via vertical size )

VAGC 22 external capacitor for vertical amplitude control

VREF 23 external resistor for vertical oscillator

VCAP 24 external capacitor for vertical oscillator

SGND 25 signal ground

HPLL1 26 external lter for PLL1

HBUF 27 buffered f/ v voltage output

HREF 28 reference curren t for horizontal oscillator

HCAP 29 external capacitor for horizontal oscillator

HPLL2 30 external lter for PLL2/soft start

HSMOD 31 input for EHT compensation (via horizontal size)

i.c. 32 internally connected;

HUNLOCK 17 horizontal synchron ization unlock/protection/vertical blanking outpu t

Simbol Parametrii Min. Tipic Max. UM

VCC supp ly voltage

ICC supp ly curren t

ICC(stb) supp ly curren t during standby mode

VSIZE vertical size

VGA VGA overscan for vertical size

VPOS vertical position

VLIN vertical linearity (S-correction)

VLINBAL vertical linearity balance

VHSIZE horizontal size voltage

VHPIN horizontal pincushion voltage (EW parabola)

VHEHT horizontal size modu lation voltage

VHTRAP horizontal trapezium correction voltage

VHCOR horizontal corner correction voltage

HPOS horizontal position

HPARAL horizontal parallelogram

HPINBAL EW pin unbalance

�

70

9

�

16.8

�11.5

�

�2.5

�

�

�

�0.33

�

�13

�1

�1

Tamb operating ambient temperature

9.2

60

�2

0.13

0.04

0.02

�0.64

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�20

16

�

100

�46

3.6

1.42

0.69

+0.08

�

�

�

�

�

�

�

�

+70

mA

%

%

V

mA

%

%

%

%

V

V

V

V

V

%

%

�C

Configuraþiapinilor ºi funcþiileacestora al CITDA 4853

Valorile limitã, încondiþii de funcþionarenormale ale CITDA 4853

pag. 53



Notã

CONCEPT



Descrierea funcþionãrii

Separatorul de sincro H ºi corecþia depolaritate

Etajul integrator de sincro vertical

Etajul generator de impulsuri desuprimare ºi blocare (verticalã)

Circuitul PLL

Detectorul de condiþii

Modul de operare TV

Intrarea în etajul de sincro H serealizeazã pe pinul 15 (HSYNC). Pe acestpin pot sosi semnale de sincronizare TTL(sincro H sau compozit) sau semnale desincronizare gen "sincro-pe-verde". Valoareaminimã a semnalelor de sincronizareaccepate este de 1,28V iar valoarea maximã(la care sunt menþinute) este de 1,4V. Poateinterpreta semnale de sincronizare indiferentde polaritatea acestora, datoritã circuitului dedetectare ºi normalizare a acestora.

Prin integrarea semnalului de sincroH, este extrasã informaþia de sincronizare peverticalã. Timpul de integrare a semnaluluieste dependent de referinþa de curentprezentã pe pinul 28 (HREF). Semnalul desincronizare pe verticalã este triggerat laieºirea din circuitul de integrare.

Acest etaj genereazã impulsuri detipul "castel de nisip" pe douã nivele, pinul 16(CLBL), special pentru toate genurile deaplicaþii ºi rezolvãri video. Nivelul superioreste semnalul de blocare a semnalului videoºi este triggerat de impulsurile de sincro H.Acest CI permite controlul blocãrii semnaluluivideo ºi prin comenzi soft (prin programare)prin I2C-Bus, bitul CLAMP. Nivelul inferior alsemnalului "castel de nisip" este semnalul desuprimare pe verticalã ºi este derivat directdin oscilatorul intern. Timpii de suprimare peverticalã sunt programabili prin bitul VBLKprin I2C-Bus. Impulsul de suprimare esteactivat continuu în unul din urmãtoarelecazuri:

- în timpul pornirii lente, dacã comandatensiunii B+ (sesizatã prin valoarea tensiuniipe pinul 30, semnalul HPLL2) este întreruptãcondiþionat extern sau prin I2C-Bus- dacã prin circuitul (intern) PLL1 nu estedetectat impulsul de sincronizare peorizontalã (sau dacã circuitul este în stareade identificare/cãutare a acestuia)- lipsã impulsuri de cursã inversã pe pinul 1(HFLB)- protecþia la razele X activatã- tensiunea de alimentare Vcc pe pinul 10lipseºte sau are un nivel prea scãzut

Circuitul de buclã de calare pe fazãpoate sã urmãreascã valorile de frecvenþã aoscilatorului pe orizontalã într-o plajãcuprinsã între 15,625 KHz (formatul TV) ºi 90KHz. Fãrã semnal de sincronizare, oscilatorulva oscila liber, la frecvenþa minimã. Oriceschimbare a condiþiilor de sincronizare suntdetectate de un circuit intern detector decoincidenþã. În cazul unei abateri mai maridecât 4% dintre semnalul de sincronizare ºioscilatorul de orizontalã va determinacorectarea frecvenþei de orizontalã. Valoareaplajei de frecvenþã este stabilitã extern prinfolosirea unui rezistor extern pe pinii 28(HBUF) ºi 27 (HREF).

Pe pinul 17 (HUNLOCK) se realizeazãdetectarea condiþiilor de defect sau lipsã asemnalului de sincronizare. În cazuldetectãrii unei stãri de defect, se realizeazãblocajul comenzii deflexiilor, iar în cazul lipseisemnalului de sincronizare se trece pe modulde detectare a acestuia.

Acest CI poate opera ºi receptoareTV. Activarea acestui mod, în care frecvenþa


pag. 54



Notã

CONCEPT



de oscilaþie poate avea valori de 15,625 KHzsau 15,75 KHz se realizeazã prin folosireabitului de control TVMOD care este prezentpe I2C-Bus.

Acest oscilator este unul de tip derelaxare, care necesitã o capacitate externãconectatã pe pinul 29, cu valoarea de 10 nF.Aceastã valoare nu trebuie modificatã pentrufaptul cã asigurã cel mai bun raport destabilitate. Valoarea minimã a frecvenþei deoscilaþie este determinatã de un rezistorconectat între pinul 28 (HREF) ºi masã.

Stabilirea valorii relative dintreimpulsurile de sincronizare orizontalã ºiimpulsurile oscilatorului se realizeazã liniar,prin registrul de stare HPOS (I2C-Bus).Odatã stabilitã aceastã relaþie, ea rãmâneconstantã pe toatã plaja de frecvenþãfolositã.Corecþiile de Est-Vest se realizeazã prinregiºtrii HPARAL ºi HPINBAL (I2C-Bus).Aceste corecþii digitale pot fi inhibate prindeselectarea acestor regiºtrii, în cazul în caresunt folosite corecþii neliniare în etajul final.

În cazul în care starea semnaluluiHPLL2 trece "jos" (echivalent cu "0" logic)prin resetarea semnalului "SOFTST", etajulde control al tensiunii B+ este inhibat. La felsunt inhibate impulsurile de ieºire pentrucomenzile de orizontalã ºi verticalã.Temporizarea stãrii de pornire lentã estedeterminatã de capacitatea de filtrajconectatã la pinul 30 (HPLL2), care seîncarcã cu un curent constant, determinândastfel ºi temporizarea stãrii de pornire lentã,

protejatã. Astfel, în momentul în caretensiunea pe pinul 30 atinge valoarea de1,1V, livrarea de curent pe ieºirea deverticalã este activatã. În momentul atingeriivalorii de 1,7V pe ieºirea de comandã adeflexiei orizontale sunt generate impulsuride comandã cu amplitudine micã. Durataacestor impulsuri creºte odatã cu valoareatensiunii de pe pinul 30, pânã în momentul încare factorul de transfer optim este atins.Creºterea valorii tensiunii de pe pinul 30determinã activarea pragului de "pornirelentã" pe pinul 6 (BDVR) ºi intrarea în ciclulnormal de operare a detectorului de fazãPLL2.

Acest etaj are ieºirea realizatã pepinul 8 al CI. Aceastã ieºire este de tipul"colector în gol" ºi poate comanda direct untranzistor. Pentru realizarea protecþiei etajuluifinal linii (ºi implicit a tranzistorului final linii),acest etaj de comandã este inhibat la otensiune de alimentare (Vcc) prea micã.Factorul de umplere a impulsurilor decomandã pentru etajul final linii depinde devaloarea frecvenþei de oscilaþie pe orizontalã.

Circuitul de protecþie la radiaþiile XAcest circuit foloseºte ca intrare pinul

2 (XRAY) ºi este un circuit detector detensiune cu prag. Dacã valoarea tensiunii depe pinul 2 depãºeºte pragul stabilit pentru untimp bine determinat, bitul de control"SOFTST" este resetat, fapt care determinãtrecerea CI în starea de "protecþie". Stareade protecþie a CI determinã stãrile:- capacitatea externã de pe pinul 30 sedescarcã- pe pinul 16 (CLBL) este furnizat un semnalcontinuu de suprimare- starea pe pinul 17 (HUNLOCK) devine

Oscilatorul de orizontalã

Corecþiile ºi reglajele de poziþionareorizontalã

Stãrile de pornire lentã (protejatã) ºistand-by

Etajul de comandã pentru deflexia peorizontalã (pinul 8)


pag. 55



Notã

CONCEPT



flotantã- starea de pe pinul 6 (BDRV) devine flotantã- stãrile etajului de ieºire verticalã pinii 12, 13(VOUT2 ºi VOUT1) devin flotante.În cazul întrãrii CI în starea de protecþie,modurile de repornire sunt:a. Pentru ca CI sã treacã din nou în ciclul depornire lentã (protejatã):- bitul de control "SOFTST" trebuie sã fietrecut în starea "1" logic prin I2C-Bus- pe pinul 9 (XSEL) trebuie sã fie un circuitdeschis sau pus la masãb. Pentru ca CI sã reporneascã în modulnormal de pornire:- pe pinul 9 sã aparã valoarea tensiunii dealimentare Vcc (prin intermediul unui rezistorextern)- tensiunea de alimentare a CI (Vcc) sã fieîntreruptã pentru o perioadã de timp binedeterminatã

Acest etaj este conceput astfel pentrua realiza o bunã stabilitate a dimensiuniiverticale la schimbãrile de frecvenþã aimpulsurilor de sincronizare. Valoareafrecvenþei de oscilaþie liberã este determinatãde rezistorul conectat la pinul 23 ºicapacitatea conectatã la pinul 24. Oscilatorulpe verticalã este controlat de un circuit decontrol automat al amplificãrii (AGC).Valoarea corectã a dimensiunii pe verticalãeste stabilitã de valoarea curentului de pepinul 24 (VCAP). Aceastã facilitate deosebitãa CI permite folosirea acestuia în aplicaþiivideo specializate.

Reglarea diferenþialã a ieºirilor VOUT1ºi VOUT2 (pinii12 ºi 13) se poate realiza prinregistrul VSIZE (I2C-Bus). RegistrulVOVSCN poate determina mãrirea

dimensiunii pe verticalã cu 17% în funcþie dedepãºirile frecvenþelor VGA. Pe pinul 21(VSMOD) se poate compensa dimensiuneape verticalã. Reglajele de dimensiuneverticalã (ºi poziþionare pe verticalã) potafecta reglajele de corecþie pe orizontalã(Est-Vest, etc) ºi liniaritatea verticalã. Pentruaceasta dupã orice intervenþie (service saunumai de reglaj) se stabileºte pentru începutdimensiunea pe verticalã ºi pe urmã celelatereglaje.

Valoarea tensiunii principale dealimentare a etajului final linii B+ estecontrolatã de CI pentru asigurareafuncþionãrii în condiþii normale a etajului finallinii. Controlul acestei tensiuni se realizeazãcu ajutorul unui montaj specializat denumitOTA (Operational TransconductanceAmplifier), un comparator de tensiune, uncircuit basculant ºi un circuit de descãrcare.Circuitul OTA poate fi folosit ca ºi unamplificator de eroare cu limitarea tensiuniide ieºire.

CI TDA 4853 are un stabilizator detensiune intern pentru stabilizarea tensiuniide alimentare Vcc ºi pentru toate tensiunilede referinþã interne. În cazul în caretensiunea de alimentare are o valoare maimicã decât 8,3V sau dacã lipsesc informaþiilepe bus-ul serial de date, dupã pornire, toatefuncþiile stãrii de pornire lentã (protejatã) suntinactive (HDRV, BDRV, VOUT1, VOUT2,HUNLOCK). În acest caz, circuitele internede protecþie determinã trecerea CI în stareade "stand-by". În momentul în care tensiuneade alimentare trece peste valoare de 8,3V,toate registrele de stare pot fi încãrcate

Etajul de oscilator pe verticalã ºi controlal amplitudinii

Etajul de reglaj dimensiune verticalã

Etajul de control al tensiunii B+

Stabilizatorul de tensiune intern,referinþele, procedura secvenþei depornire ºi funcþiile de protecþie


pag. 56



Notã

CONCEPT



pentru începerea unui ciclu de pornire. Dacãinformaþia pentru registrul SOFTST esterecepþionatã, procedura internã de pornireeste îndeplinitã, care determinã activareaieºirilor HDRV, BDRV, VOUT1, VOUT2 ºiHUNLOCK. Dacã în timpul funcþionãriitensiunea de alimentare scade sub valoareade 8,1V, circuitele de protecþie interne seactiveazã determinând schimbarea stãriisemnalului HUNLOCK de pe pinul 17,aceastã schimbare fiind detectatã deprocesorul de comenzi (principal). Aceastãprotecþie este folositã pentrupreîntâmpinarea defectãrii etajului final linii ºia tubului cinescop în timpul secvenþei depornire, stãrilor externe de defect ºi în timpulprocedurii de oprire. Procedurile de activarea protecþiilor sunt exemplificate în tabelul demai jos:

Deci, în cazul în care CI trece în starea deprotecþie, urmãtoarele semnale treccondiþionat în stãrile bine definite:- HDRV (Horizontal Driver Output) trece în

starea flotantã- BDRV (B+ control Driver output) trece înstarea flotantã- HUNLOCK (acest semnal indicã faptul cãetajul convertor frecvenþã-tensiune estedeblocat) trece în starea flotantã (în cazulfolosirii unui rezistor extern trece în starea"1")- CLBL genereazã un semnal continuu desuprimare- VOUT1 ºi VOUT2 (ieºirile de comandãpentru verticalã) trec în starea flotantã- Capacitorul de pe pinul HPLL2 (30) estedescãrcat.


Valoare scãzutã a tensiuniide alimentare pe pinul 10

Cãdere a tensiunii de alimentarela o valoare de peste 8,1V

Protecþia la radiaþiile X (pin 2)activatãPinul 9 (XSEL) este la masã

Protecþia la radiaþiile X (pin 2)activatãPinul 9 (XSEL) conectat latensiunea de alimentare Vccprintr-un rezistor extern

Pinul 30 pus la masã(HPLL2)

Creºterea tensiunii de alimentareReîncãrcarea regiºtrilor de starePornire lentã (comandã I2C-Bus)

Reîncãrcarea regiºtrilor de starePornire lentã (I2C-Bus)

Reîncãrcarea regiºtrilor de starePornire lentã (I2C-Bus)

Oprirea ºi repornirea tensiunii dealimentareReîncãrcarea regiºtrilor de starePornire lentã (I2C-Bus)

Repunerea stãrii normale pepinul 30

Activarea protecþiilor Modalitãþi de resetare

pag. 57



Notã

CONCEPT




VE

RT

ICA

L

SY

NC

INP

UT

AN

DP

OL

AR

ITY

CO

RR

EC

TIO

N

VE

RT

ICA

L

SY

NC

INT

EG

RA

TO

R

VE

RT

ICA

L

OS

CIL

LA

TO

R

AN

DA

GC

EW

-OU

TP

UT

HO

RIZ

ON

TA

LP

INC

US

HIO

N

HO

RIZ

ON

TA

LC

OR

NE

R

HO

RIZ

ON

TA

LT

RA

PE

ZIU

M

HO

RIZ

ON

TA

LS

IZE

VE

RT

ICA

LLI

NE

AR

ITY

VE

RT

ICA

LLI

NE

AR

ITY

BA

LA

NC

E

HO

RIZ

ON

TA

LS

IZE

AN

D

VE

RT

ICA

LS

IZE

EH

TC

OM

PE

NS

AT

ION

OU

TP

UT

AS

YM

ME

TR

IC

EW

-CO

RR

EC

TIO

N

I2C

-BU

S

RE

CE

IVE

R

HU

NL

OC

K

OU

TP

UT

VE

RT

ICA

LP

OS

ITIO

N

VE

RT

ICA

LS

IZE

,VO

VS

CN

VID

EO

CL

AM

PIN

G

AN

D

VE

RT

ICA

LB

LA

NK

SU

PP

LY

AN

D

RE

FE

RE

NC

E

HO

RIZ

ON

TA

L

OS

CIL

LA

TO

R

PL

L1

AN

DH

OR

IZO

NT

AL

PO

SIT

ION

PL

L2,

PA

RA

LL

EL

OG

RA

M,

PIN

UN

BA

LA

NC

EA

ND

SO

FT

ST

AR

T

CO

INC

IDE

NC

ED

ET

EC

TO

R

FR

EQ

UE

NC

YD

ET

EC

TO

R

TV

MO

DE

I2C

-BU

SR

EG

IST

ER

S

PR

OT

EC

TIO

N

AN

DS

OF

TS

TAR

T

X-R

AY

PR

OT

EC

TIO

N

HO

RIZ

ON

TA

L

OU

TP

UT

ST

AG

E

B�

CO

NT

RO

L

22 k�

3.3

k�

10

0n

F

8.2

nF

15

0n

F(1

%)

X-R

AY

10

nF

RH

BU

F(2

%)

RH

RE

F

(1%

)

(1)

B�

CO

NT

RO

L

AP

PL

ICA

TIO

N

(TT

Ll e

ve

l)

(TT

Lle

vel)

9.2

to1

6V

i.c.

(vid

eo

)

cla

mp

ing

bla

nki

ng

14

232

22

131

11

10

0n

F

(5%

)

24

VO

UT

21

2

VO

UT

1

AS

CO

R

13

BD

RV

BS

EN

S

BO

P

BIN

8H

DR

V

or

20

17

19

18

6 4 3 5

10

7

32

25

16 15

26

27

28

29

8.2

nF

301

TD

A4853

H/C

SY

NC

INP

UT

AN

DP

OLA

RIT

Y

CO

RR

EC

TIO

N

29

VE

RT

ICA

LO

UT

PU

T

SD

A

SC

L

HS

YN

C

SG

ND

PG

ND

CL

BL

VS

YN

C

VC

C

EW

DR

VV

SM

OD

VA

GC

VC

AP

VR

EF

HS

MO

D

7V

1.2

V

EH

Tc

om

pen

sat

ion

via

ho

rizo

nta

lsiz

e

EH

Tc

om

pen

sa

tion

via

ver

tica

lsiz

e

HF

LB

HP

LL

2H

CA

PH

RE

FH

BU

FH

PL

L1

XR

AY

XS

EL

HU

NLO

CK

Schema blocurilor funcþionale interneale CI TDA 4853

pag. 58



Notã

CONCEPT




START

Standby mode (XXXX XX01)

STDBY = 1

SOFTST = 0all other register contents are random

Protection mode (XXXX XX00)

STDBY = 0SOFTST = 0

all other register contents are random


STDBY = 0SOFTST = 0

registers are pre-set

change/ref resh of data?

S 8CH A 0DH A 00H A P


S 8CH A SAD A DATA A P

S 8CH A SAD A DATA A P

Operating mode (XXXX XX10)

STDBY = 0SOFTST = 1

Soft-start sequence (XXXX XX10)

STDBY = 0SOFTST = 1

Power-down mode (XXXX XXXX)

no acknowledge is given by IC

all register contents are random

L1

L2

L3

L4

VCC

� 8.3 V

no

yes

SOFTST = 0?no

yes

gall re isters defined?no

yes

Procedura de pornire

Vcc are valoarea mai micã de 8,3V

Vcc are valoare mai mare de 8,3V

CI în operare normalã

Atâta timp cât tensiunea dealimentare are valoare prea scãzutãpentru a putea asigura o bunãfuncþionare a CI, este activã funcþiaPower-On Reset (POR). În acest cazvaloarea curentului consumat de CIeste mai mic de 9 mA.

Funcþia POR nu mai esteactivã, astfel cã CI trece în modul"standby". Biþii de control STDBY ºiSOFTST se reseteazã la valorile lorde pornire.

Pinul HUNLOCK trece în starea"1".

Se activeazã sursa internã.Curentul consumat de cãtre CI

creºte de la 9 la 70 mA.Dacã valoarea Vcc este mai

micã decât 8,6V, registrul SOFTST nupoate fi setat prin I2C-Bus. Etajele deieºire nu sunt active, mai puþin ieºireade comandã pentru BV.

Pinul HUNLOCK trece în starea"1"

Orice modificare a conþinutuluiregistrului (care pot fi reglaje, valori defuncþionare, parametrii setaþi, etc.)este oglinditã imediat la ieºirile CI.

În figura alãturatã este prezentatãdiagrama procedurii de pornire.

pag. 59



Notã

CONCEPT




Standby mode (XXXX XX01)

STDBY = 1

SOFTST = 0

all other register contents are random

Soft-down sequence (XXXX XX00)

STDBY = 0

SOFTST = 0

L4

L3

no

yes

SOFTST = 1?

yes

L2


STDBY = 0

SOFTST = 0

registers are set

noSTDBY = 1



Procedura intrãrii în modul deprotecþie ºi standby

Secvenþa de oprire soft

Secvenþa de intrare în modul deprotecþie

Secvenþa de oprire începe prinsetarea bitului SOFTST la "0".

Începe sã descreascã nivelulfactorului de transfer BDRV.

Începe sã descreascã nivelulfactorului de transfer HDRV.Toate acestea determinã încetareacomenzilor etajelor de deflexie.

Ieºirile de pe pinii HDRV ºi BDRVîncep sã aibã starea de "nedefinit"(flotant).

Ieºirea pe pinul CLBL este activãcontinuu (blocare pe verticalã).

Semnalul pe pinul HUNLOCK arevaloarea "nedefinit".

Etajele PLL1 ºi PLL2 suntdezactivate.

Conþinutul registrului estememorat în locaþiile interne dememorie.Modul de protecþie poate determina treistãri:- intrarea în standby- începerea procedurii de pornire lentã(protejatã) (vezi secvenþa L3 dindiagramã)- scãderea valorii tensiunii dealimentare Vcc sub pragul de 8,1V

pag. 60



Notã

CONCEPT




Modul standby

Modul oprire

Se seteazã bitul de controlSTDBY la valoarea "1". Aceastadeterminã: ieºirile de comandã începsã aibã valori nedefinite, curentulconsumat scade la 9 mA, iarconþinutul tuturor regiºtrilor se pierde.În aceastã stare doar circuitele deprotecþie ºi I2C-Bus-ul rãmânoperante (vezi secvenþa L2 dindiagramã.

Dacã valoarea tensiunii dealimentare Vcc scade sub 8,6V (dareste mai mare decât 8,1V) pentruînceput se activeazã secvenþa deoprire soft dupã care este activatãsecvenþa de pornire lentã, care estegeneratã intern.

Dacã valoarea tensiunii dealimentare scade sub valoarea de8,1V sau se întrerupe, toate ieºirile decomandã sunt inhibate imediat, CItrecând imediat în modul standby.Toate funcþiunile devin independentefaþã de modul de operare impus prinsoft iar modul de operare "liber" esteexemplificat în diagrama alãturatã.

VCC

8.6 V

8.1 V

VCC8.6 V8.1 V

(ANY Mode)

Power-Down Mode

no acknowledge is given by ICall register contents are random

L1

VCC � 8.1 V

Diagrama modului de operare "liber"

pag. 61



Notã

CONCEPT




SO

FT

STA

RT

VC

C

6

R4

(1)

OTA

2.5

V

VH

PLL2

5

VB

OP

VB

SE

NS

VB

DR

V

34

INV

ER

TIN

G

BU

FF

ER

3

VH

DR

V2

4

DIS

CH

AR

GE

HO

RIZ

ON

TA

L

OU

TP

UT

STA

GE

D2

TR

1

R3

VB

IN

CB

SE

NS

CB

OP

R2

C1

D1

TR

2

�10

nF�

2nF

horizonta

l

flyb

ack

puls

e

1 I MO

SF

ET

5

EH

Ttr

ansfo

rmer

jR

1E

HT

ad

ust

me

nt

pow

er-

dow

n

Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4853într-un etaj de deflexie cu comandã directã(foloseºte reacþie indirectã)

Diagramele impulsurilor de comandã în starea de operareîn condiþii normale ºi în condiþii de anomalie (defect) suntprezentate în pag. 63.

(1)

Va

loa

rea

reco

ma

nd

atã

pe

ntr

uR

4e

ste

de

1K

Q Q

S R

pag. 62



Notã

CONCEPT




SO

FT

STA

RT

S R

Q Q

HO

RIZ

ON

TA

L

OU

TP

UT

STA

GE

VH

DR

V

VC

C

Vi

6

D2

TR

1

R5

C4

R4

R6

(1)

L

OTA

2.5

V

VH

PLL2

5 VB

INV

BO

P

VB

SE

NS

VB

DR

V

CB

OP

D1

R1

R3

EW

DR

V

C1

R2

C2

34

�10

nF

horizo

nta

l

flyback

puls

e

INV

ER

TIN

G

BU

FFE

R

3

2

4

1

DIS

CH

AR

GE

Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4853într-un etaj de deflexie cu circuit de reacþiedirectã

Diagramele impulsurilor de comandã în starea de operareîn condiþii normale ºi în condiþii de anomalie (defect) suntprezentate în pag. 63.

pag. 63



Notã

CONCEPT




VBOP VBOP

VSTOP(BSENS)

toff

VRESTART(BSENS)

VHDRV

VBSENS

VBDRV

horizontal

flyback pulse

2

3

4

IMOSFET5

1

ton

(discharge time of CBSENS)td(BDRV)

VHDRV

VBSENS

VBSENS = VBOP

VBDRV

toff(min)

ton

horizontal

flyback pulse

VRESTART(BSENS)

VSTOP(BSENS)

2

3

4

1

td(BDRV)

Diagramele semnalelor de comandã pentru aplicaþia CI cu reacþie directã

Diagramele semnalelor de comandã pentru aplicaþia CI cu comandã directã

1. Semnalele în condiþii de operarenormalã

1. Semnalele în condiþii de operarenormalã

2. Semnalele în condiþii de anomalieîn funcþionare

2. Semnalele în condiþii de anomalieîn funcþionare

pag. 64



Notã

CONCEPT



TDA 4854 este un procesor dedeflexie complex, care asigurã toatefuncþiunile necesare realizãrii etajelor dedeflexie orizontalã ºi verticalã.

Toate caracteristicile sunt similare caºi ale CI TDA 4853, doar cã are în plus unetaj intern de control dinamic al focalizãrii, alcãrei ieºire este realizatã pe pinul 32.

Acest reglaj este controlabil digital(prin I2C-Bus). Prin reglajele de parabolã(verticalã ºi orizontalã) este folosit atât înmonitoarele de mici dimensiuni cât ºi înmonitoarele de mari dimensiuni (pânã la21"). Reglajele de parabolã pe orizontalã ºiverticalã sunt independente faþã defrecvenþele de rezoluþie ºi alte reglaje deimagine.

Acest etaj (suplimentar) de control alfocalizãrii genereazã semnalele decomandã pentru aplicaþiile de reglaredinamicã a focalizãrii. Amplitudineasemnalelor de parabolã este stabilizatãintern, fiind astfel independentã faþã defrecvenþa de baleiere pe orizontalã.Amplitudinea semnalelor poate fi reglatãprin registrul HFOCUS. Stabilireadimensiunii pe orizontalã poate necesita ocorecþie a HFOCUS.

Ieºirea de pe pinul 32 este o ieºire decomandã în tensiune.

Configuraþia ºi funcþiunile pinilor CITDA 4854 este identicã cu cele ale CI TDA4853, mai puþin pinul pinul 32, pe care esterealizatã ieºirea de comandã pentru reglajulde focalizare dinamicã (vezi pag.anterioare).

Schemele de aplicaþie ºi diagramelesemnalelor de comandã sunt similare ca ºicele ale CI TDA 4853.

TDA 4854Procesor de deflexie controlat I2C-Bus cu autosincronizare,pentru monitoare multiscan

TDA4854

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

32

31

30

29

28

27

26

25

24

23

22

21

20

19

18

17

HFLB

XRAY

BOP

BSENS

BIN

BDRV

PGND

HDRV

XSEL

VCC

EWDRV

VOUT2

VOUT1

VSYNC

FOCUS

HSMOD

HPLL2

HCAP

HBUF

HPLL1

HREF

SGND

VCAP

VREF

VAGC

VSMOD

ASCOR

SDA

HSYNC

CLBL

SCL

HUNLOCK

pag. 65



Notã

CONCEPT




Schema blocurilor funcþionale interneale CI TDA 4854

VE

RT

ICA

L

SY

NC

INP

UT

AN

DP

OL

AR

ITY

CO

RR

EC

TIO

N

VE

RT

ICA

L

SY

NC

INT

EG

RA

TO

R

VE

RT

ICA

L

OS

CIL

LA

TO

R

AN

DA

GC

EW

-OU

TP

UT

HO

RIZ

ON

TA

LP

INC

US

HIO

N

HO

RIZ

ON

TA

LC

OR

NE

R

HO

RIZ

ON

TA

LT

RA

PE

ZIU

M

HO

RIZ

ON

TA

LS

IZE

VE

RT

ICA

LL

INE

AR

ITY

VE

RT

ICA

LL

INE

AR

ITY

BA

LA

NC

E

HO

RIZ

ON

TAL

SIZ

E

AN

D

VE

RT

ICA

LS

IZE

EH

TC

OM

PE

NS

AT

ION

O FO

CU

SH

OR

IZO

NTA

LA

ND

VE

RT

ICA

L

UT

PU

T

AS

YM

ME

TR

IC

EW

-CO

RR

EC

TIO

N

I2C

-BU

SR

EC

EIV

ER

HU

NLO

CK

OU

TP

UT

VE

RT

ICA

LP

OS

ITIO

N

VE

RT

ICA

LS

IZE

,V

OV

SC

N

VID

EO

CL

AM

PIN

G

AN

DV

ER

TIC

AL

BL

AN

K

SU

PP

LY

AN

D

RE

FE

RE

NC

E

HO

RIZ

ON

TAL

OS

CIL

LA

TO

R

PLL

1A

ND

HO

RIZ

ON

TAL

PO

SIT

ION

PLL

2,

PA

RA

LL

EL

OG

RA

M,

PIN

UN

BA

LA

NC

EA

ND

SO

FT

ST

AR

T

CO

INC

IDE

NC

ED

ET

EC

TO

R

FR

EQ

UE

NC

YD

ET

EC

TO

R

TV

MO

DE

I2C

-BU

SR

EG

IST

ER

S

PR

OT

EC

TIO

N

AN

DS

OF

TS

TA

RT

X-R

AY

PR

OT

EC

TIO

N

HO

RIZ

ON

TA

L

OU

TP

UT

STA

GE

B�

CO

NT

RO

L

22

k�

3.3

k�

10

0n

F

8.2 nF

150

nF

(1%

)

X-R

AY

10nF

RH

BU

F(2

%)

RH

RE

F(1

%)

(1)

B�

CO

NT

RO

L

AP

PL

ICA

TIO

N

(2)

(TT

Lle

vel

)

(TT

Lle

ve

l)

9.2

to1

6V

(vid

eo)

cla

mp

ing

bla

nki

ng

14

23

22

21

31

11

100 nF

(5%

)

24

VO

UT

21

2

VO

UT

1

A FO

CU

S

SC

OR

13

BD

RV

BS

EN

S

BO

P

BIN

8H

DR

V

or

2 30 2

17

19

18

6 4 3 5

10

7 25

16

15

26

2728

29

8.2

nF

30

1

TD

A4

85

4

H/C

SY

NC

INP

UT

AN

DP

OL

AR

ITY

CO

RR

EC

TIO

N

29

VE

RT

ICA

LO

UT

PU

T

SD

A

SC

L

HS

YN

C

SG

ND

PG

ND

CL

BL

VS

YN

C

VC

C

EW

DR

VV

SM

OD

VA

GC

VC

AP

VR

EF

HS

MO

D

7V

1.2

V

EH

Tco

mp

en

sati

on

via

hor

izon

tal

size

EH

Tc

ompe

nsa

tio

n

via

vert

ica

lsiz

e

HF

LB

HP

LL

2H

CA

PH

RE

FH

BU

FH

PL

L1

XR

AY

XS

EL

HU

NL

OC

K

pag. 66



Notã

CONCEPT



LA 7852 este un procesor de deflexiecare echipeazã monitoarele de calculatoare cutub catodic. Datoritã plajei mari de frecvenþe deoperare poate fi întâlnit ºi în unele receptoareTV.

Pentru etajele de comandã pe verticalã ºipe orizontalã, sunt folosiþi pini independenþi,pentru posibilitatea folosirii meselor separate.

Pentru comanda pe orizontalã plajafrecvenþei de baleiere este cuprinsã între 15 ºi100 KHz. Pentru frecvenþa pe verticalã poateatinge valoarea de frecvenþã de 60 Hz.

Permite pe intrare semnale desincronizare indiferent de polaritatea ºi durataacestora.

Conþine ºi un etaj de control automat alfrecvenþei prin folosirea impulsurilor (triggerate)de cursã inversã.

Asigurã o bunã liniaritate pe verticalã.Acest CI poate fi întâlnit în monitoarele cu

imaginea întreþesutã.

LA 7852

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

1

0

1

1

1

3

2

14

22

21

20

19

18

17

16

15

LA 7852

Procesor de deflexie verticalã ºi orizontalã pentru monitoare

PHASESHIFTER

SAW TOOTHGENERATOR

A.F.C.

VERTICALOSCILLATOR

VERTICALRAMPGEN.

X RAYPROT.

HORIZONTALOSC.

10

9

8

7

6

5

4

2

1

163

NC +Bv +BH

15 22 11

21

20

19

18

17

14

13

12

Funcþiunile terminalelor

1 - Intrare impuls pe orizontalãtriggerat

2 - Reglare fazã3 - NC4 - Impuls sincro5 - Intrare impuls cursã inversã6 - Capacitor extern pt. generatorul

de impulsuri dinte de fierãstrãu7 - Tensiune de referinþã pentru

etajul AFC8 - Ieºire AFC9 - Bazã de timp pentru osc. pe

orizontalã10 - Rezistor de descãrcare

11 - Alimentare etaje pe orizontalã12 - Setare impulsuri de comandã

pe orizontalã13 - Ieºire de comandã pe orizontalã14 - Intrare protecþie radiaþii X15 - Masã pt. orizontalã16 - Masã pentru verticalã17 - Ieºire comandã pentru verticalã18 - Generare impulsuri dinte de

fierãstrãu pentru verticalã19 - Intrare de control a tensiunii medii20 - Baza de timp pt. oscilatorul pe

verticalã21 - Intrare impuls pe verticalã triggerat22 - Alimentare etaje pe verticalã

Schema blocurilorfuncþionale interne

pag. 67



Notã

CONCEPT



LA 7852Procesor de deflexie verticalã ºi orizontalã pentru monitoare

Parameter Symbol Conditions min typ max Unit

VCC11 current dissipation I11 12 30 mA

VCC22 current dissipat ion I22

Vertical frequency pull-in range Vp IN Vertical sync 60 Hz 10.0 12.0 Hz

Vertical free-running frequency fv fv center 55 Hz 50 60 Hz

Increased/reduced voltagecharacterist ic of vert ical

frequency

�fv-v V22 = 12 � 1 V, 55 Hz at 12 V –0.1 +0.1 Hz

Midpoint control

threshold level3.8 4.4 V

Vertical OSC start voltage Fvcst 4.0 V

Temperature characteristic of

vertical frequencyTa = –10 to +60°C –0.028 +0.028 Hz/°C

Vertical driver

amplif ication factorGv 12 18 dB

Horizontal AFC DC loop gainIAFC+ 0.85 1.6 mA

IAFC– –1.6 –0.85 mA

Horizontal free-running

frequencyfH fH center 15.734 kHz –750 +750 Hz

Horizontal OSC start voltage fHcst 4.0 V

Increased/reduced voltage

characterist ic of horizontalfrequency

�fHcv V11 = 12 � 1 V, 15.734 kHz at 12 V –50 +50 Hz

Horizontal OSC warm-up drif t �fH 5 s to 30 min. after applicat ion of power –50 +50 Hz


horizontal frequencyTa = –10 to +60°C –2.9 +2.9 Hz/°C

Horizontal output drive current I13 6.0 12.0 mA


characterist ic of phase shifter

delay time

V11 = 12 � 1 V –0.5 +0.5 %/V


phase shifter delay timeTa = –10 to +60°C –0.1 +0.1 %/°C


characterist ic of phase shifter

delay time

V11 = 12 � 1 V –1.0 +1.0 %/V


phase shifter pulse widthTa = –10 to +60°C –0.13 +0.13 %/°C

AFC phase comparison center

time15.734 kHz after FBP input 9.9 11.5 µs


characteristic of AFC phase

comparison center time

V11 = 12 � 1 V –1.5 +1.5 %/V


AFC phase comparison center

time

Ta = –10 to +60°C –0.2 +0.2 %/°C

Comparison waveform

generating

input operation voltage

V5 0.6 0.9 V

Pin 14 voltage at hold-down

operation startV14 0.5 0.8 V

Caracteristicile electrice ale CI LA 7852

pag. 68



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI LA 7852într-un monitor cu diagonala ecranului de 14",frecv. verticalã fiind de 60 Hz frecv. orizontalã fiind de 15,734 KHzîn combinaþie cu CI LA 7832 sau LA 7833

tpag. 69



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI LA 7852într-un monitor cu diagonala ecranului de 14",frecv. verticalã fiind de 60 Hz frecv. orizontalã fiind de 15,734 KHzîn combinaþie cu CI LA 7837 sau LA 7838

pag. 70



Notã

CONCEPT




LA 7852 face parte din familia de CI din seria LA 78XX, care cuprinde:- LA 7850- LA 7851- LA 7852- LA 7853Aceastã familie de CI au aceleaºi caracteristici de aplicaþie ºi funcþionare,diferenþele fiind prezentate în tabelul de mai jos:

LA 7850

DIP-20S(slim)

10 Hz

Comunorizontal ºi vertical

Tipul CI

Încapsulare

Plaja sincronizãriipe verticalã

Pinii de masã

LA 7851

DIP-20S(slim)

20 Hz

Comunorizontal ºi vertical

LA 7852

DIP-20S(shrink)

10 Hz

Separat pt.orizontal ºi vertical

LA 7853

DIP-20S(shrink)

20 Hz

Separat pt.orizontal ºi vertical

pag. 71



Notã

CONCEPT



STK 792-110 este un CI hibrid folositpentru realizarea etajelor finale de baleiajvertical. Datoritã posibilitãþilor de operare latensiuni de alimentare ridicate este întâlnit înmonitoarele de înaltã rezoluþie ºi maridimensiuni ale diagonalei tubului cinescop. Deasemenea mai este întâlnit în receptoare TV deînaltã definiþie (100 Hz).

Realizeazã toate funcþiile de bazã aleunui etaj final de BV, având etajul de ieºirealimentat simetric.

Datoritã înglobãrii în aceeaºi capsulã ºia unui etaj de alimentare intern în comutaþiedisiparea termicã pe capsulã este foarteredusã.

Permite furnizarea unui curent decomandã pentru bobina de deflexie ridicat, depânã la 4 Avv la 160V.

În acest capitol vã prezentãmcâteva rezolvãri moderne ale etajelor dedeflexie verticalã pentru monitoare cuînaltã rezoluþie.

Circuitele integrate moderne auîncorporate aproape toate funcþiile unuietaj final de deflexie pe verticalã,inclusivpartea de putere. Realizând funcþiicomplexe, este important de înþeles

funcþionarea lor, pentru a putea depanaaparatele echipate cu acestea.

Avantajele folosirii acestor CI înrealizarea etajelor de deflexie suntmultiple, atât din punctul de vedere alproducãtorului (simplitate în fabricareamonitoarelor, fiabilitate mãritã, reducereapreþurilor de cost, etc.) cât ºi din punct devedere al service-ului.

Soluþii moderne de realizare a etajelorde deflexie verticalã

Cap.9

STK 792-110CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

1 10

STK 792 - 110

pag. 72



Notã

CONC PT




Valorile maxime limitã

Exemplu de aplicaþie 1

Parametru

Tensiunea maximãde alimentare

Curentul maximde deflexie

Temperatura deoperare a substratului

Simbol

Vcc(între pinii 8 ºi 4)

Ip-a(pin 5)

Tc

160 V

+/-2 A

105 C

Valoare

O

+

_

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Schema bloc a CISTK 792-110 ºi funcþiunile pinilor

1 - Intrare -2 - Intrare +3 - GND

4 - -Vcc5 - Ieºire6 - +Vcc(ieºire)

7 - +Vcc8 - +Vcc (high)9 - NC

10 - Blk. puls

Tr1 - 2SA1209Tr2 - 2SC2911

C1 - 22 microF/16VC2,5 - 1000 microF/35VC3,6 - 100 microF/50VC4 - 0,0022 microFC7 - 22 microF/160VC8 - 1 microF/160VC9 - 22 microF/50V

D1,2,3,4,6 - DS442D5 - DFC15

R1 - 2,7KR2,3 - 4,7KR4,8 - 1,8ohmi/1WR5 - 680ohmi/12WR6 - 1,1ohmi/1WR7 - 2,2KR9 - 470ohmi/2WR10,11,13 - 10KR12 - 3,3K

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

STK 792-110

D1 D2 D3

D4

D5

D6

R1R3

R6

R7

DYR5R9

R13

Tr2

Tr1

R12

R11

R10

R8

C1

C2

C5

C4

C7

C9

C3

C6 C8

R2

R4

+

+

++++

+

+

V Saw Vcc -20V Vcc +20V Vcc +120V

DY - R - 5,5 ohmiL - 9,9 mH

Io - 2A

pag. 73



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie 2

Tr1 - 2SC2911 C1 - 22 microF/16VC2,5 - 1000 microF/35VC3,6 - 100 microF/50VC4 - 0,0022 microFC7 - 22 microF/160VC8 - 1 microF/160V

D1,2,3,4,6 - DS442D5 - DFC15

R1 - 2,7KR2,3 - 4,7KR4,8 - 1,8 ohmi/1WR5 - 680 ohmi/12WR6 - 1,1 ohmi/1WR7 - 2,2KR9 - 470 ohmi/2WR10,11 - 4,7KR12 - 10K

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

STK 792-110

D1 D2 D3

D4

D5

R1R3

R6

R7

DYR5

R9

R13

Tr2

R11R8

C1

C2

C5

C4

C7

C3

C6 C8

R2

R4

+

++

++

+

+

V Saw Vcc -20V Vcc +20V Vcc +120V

DY - R - 5,5 ohmiL - 9,9 mH

Io - 2A

BLK

pag. 74



Notã

CONCEPT



STK 79315A este un CI hibrid complex,care are încorporat un procesor de deflexie ºiun etaj final de putere pentru baleiajul peverticalã.

Este destinat realizãrii etajelor dedeflexie verticalã pentru monitoarele de foarteînaltã rezoluþie.

Prin încorporarea procesorului dedeflexie sunt realizate toate funcþiile unui etajde deflexie pe verticalã de înaltã frecvenþã.

Are încorporat un circuit de centrare aimaginii pe verticalã, cu o largã plajã de reglaj,controlabil în cc. La fel, circuitul de reglare aamplitudinii pe verticalã este controlat în cc.

Asigurã un curent ridicat pentru sarcinã(bobina de deflexie pe verticalã) de pânã la 4Ala o tensiune de alimentare de pânã la 160V.

Valoarea frecvenþei de baleiere peverticalã poate trece de 120 Hz.

STK 79315AProcesor de deflexie verticalã ºi etaj final de putere pentru monitoare

1 18

STK 79315A

Caracteristicile de operare

Curentul consumat pe pin 17

Valoarea tensiunii de pornirea oscilatorului pe verticalã

Valoarea tensiunii de controla amplitudinii verticale

Valoarea tensiunii de alimentarea etajului procesor BV (pin 17)

Curentul de deflexie

Valoarea maximã a tensiunii dealimentare a etajului final BV

Temperatura substratului înoperare normalã

10 - 20 mA

4 V

5,9 - 6,3 V

14 V

+/-2 A

160V

105 CO

pag. 75



Notã

CONCEPT

La cerere, redacþia revistei vã poate pune la dispoziþie date de catalog ºiaplicaþii pentru peste 2.500.000 de componente, cu aplicabilitate n toate domeniile electronicii.Editura , 4300 TG. MUREª, CP 453, OP 4, Tel/Fax: 065-169771



V. CENTER

V. OUT

PUMP UP

RAMPGEN.

V. DRIVE

V. OSC

1 - Vertical centering control input

2 - Vertical centering control output

3 - Vertical output

4 - Pump-up input

5 - Pump-up output

6 - Vertical output supply

7 - Vertical centering control supply

8 - Pump-up supply

9 - Vertical output GNG

10 - Vertical output GNG

11 - Ramp waveform generator

12 - Vertical amplitude control

13 - Vertical output stage AC/DC feedback input

14 - Vertical linearity correction

15 - Vertical signal GND16 - Vertical oscillator time constant

17 - Vertical supply +B

18 - Vertical sync. pulse input (TTL negative polarity)

Schema bloc ºi funcþiunile terminalelor CI STK 79315A

Exemplu de aplicaþie 1 Etaj BV realizat cu STK 79315A, cu o singurã alimentare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

STK 79315A

1R2/1W

470 DY

220/2W

5K

1,5K

4,7K

2,7K

47

1K

33µ

4,7K

390K

150KVerticalLinearity

VerticalHeight

500K

12K0,33µ

0,33µ

100µ

100µ

10µ

220µ0,15µ

10

100µ

0,033µ

1000µ

+

+

+

+ +

+

+

+Bv OUT +35V +8V (+12V) V Sync(TTL)

pag. 76



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie 2Etaj BV realizat cu STK 79315A, cu douã ieºiri de alimentare

Pin 5

Pin 6Bv out

Bv out (2)

0 V

0 V

Bv out (1) +Bv out (2)

Pin 3

Diagrama semnalelor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

STK 79315A

1R2/1W

470 DY

220/2W

5K

1,5K

2,2K

3,3K

6,8K

2,7K

2,2

47

1K

33µ

47µ

4,7K

390K

150K

VerticalLinearity

VerticalHeight

500K

12K0,33µ

0,33µ

47µ

1µ

100µ

10µ

220µ0,15µ

10

100µ

0,033µ

1000µ

+

++

+ +

+

++

+

+Bv OUT+35V

+Bv OUT2+55V

+8V (+12V) V Sync(TTL)

pag. 77



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie 3Etaj BV realizat cu STK 79315A, cu douã ieºiri de alimentare în comutaþie

Pin 5

Pin 6Bv out

Bv out (2)

0 V

0 V

Bv out (1) +Bv out (2)

Pin 3

Diagrama semnalelor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

STK 79315A

1R2/1W

470 DY

220/2W

5K

1,5K

2,2K

6,8K

2,7K

2,2

47

1K

33µ

47µ

4,7K

390K

150K

VerticalLinearity

VerticalHeight

500K

12K0,33µ

0,33µ

1µ

100µ

10µ

220µ

0,15µ

10

100µ

0,033µ

1000µ

+

+

+

+ +

++

+

+Bv OUT+35V

+Bv OUT2+55V

+8V (+12V) V Sync(TTL)

pag. 78



Notã

CONCEPT



TDA 4860CI de deflexie verticalã ºi etaj final de putere pentru monitoare

TDA 4860 este un CI destinat realizãriietajului final de baleiere pe verticalã.

Datoritã înaltei integrãri permiteoperarea la frecvenþe de pânã la 160 Hz, fiindastfel întâlnit în monitoarele de înaltã rezoluþie.De asemenea se poate întâlni în receptoareleTV color.

Etajul preamplificator este realizat cuintrãri diferenþiale.

Pentru reducerea disipaþiei termicepoate opera în douã moduri:- prin dublarea tensiunii de alimentare- prin folosirea unei tensiuni externe pentrugenerarea cursei inverse (recomandatã lafrecvenþe de baleiere superioare)

Etajul de putere încorporat este protejatcu o protecþie termicã ºi cu o protecþie de tipulSOAR.

Are încorporat un etaj stabilizator detensiune, pentru tensiunea de alimentare.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

VP1

VP2

VP3

INP1

INP2

SUB

PCO

FLB

V-OUT

SYMBOL PARAMETER MIN. TYP. MAX. UNIT

VP1 supply voltage (pin 1) 9 � 30 V


VP3 ylf

lf

back supply voltage (pin 8) 9 � 60 V

IP1 supply current (pin 1) � � 10 mA

IP2 supply quiescent current (pin 4) � 9 � mA

VI input voltage (pins 2 and 3) 1.6 � VP1 � 0.5 V

I5 M de ection output current (maximum value; pin 5) � � �1 A

Tamb operating ambient temperature �20 � +75 �C

Valorile principalelor caracteristici de operare

TDA4860

pag. 79



Notã

CONCEPT




Cele douã semnale diferenþialedinte de fierãstrãu intrã pe pinii 2 ºi 3(impulsul neinversat este aplicat pe pinul3).

Impulsurile de cursã inversã ºi deimpulsuri sunt generate de blocul decomandã a semnalelor de cursã inversã.Ieºirea de semnale de cursã inversã esterealizatã cu un tranzistor Darlington ºi odiodã de protecþie. Acest generator poateopera în douã moduri:- prin aplicarea unei tensiuni de alimentareexternã în cazul operãrii la frecvenþeridicate- sau prin generarea unei tensiuni dublã în

valoare decât cea de alimentare. Prinmontarea unui capacitor de 100 microF întrepinii 4 ºi 7 acesta se încarcã pe durata curseidirecte cu valoarea VP1 printr-o diodã ºi unrezistor. Catodul acestui capacitor primeºtevaloarea tensiunii pozitive al impulsurilor decursã inversã. Astfel este realizatã dublareatensiunii de alimentare.

Etajul de ieºire este unul quasi-complementar, realizat în clasã B, cu o bunãliniaritate. Acesta este protejat la depãºireatemperaturii maxime admise (150 C) princircuitul de protecþie termicã ºi o protecþie detipul SOAR (protecþie la scurtcircuit).

O


Schema blocurilor funcþionale interne

V

INP1

INP2

V

V-OUT

SUB

FLB

V

PCO

P1

P2

P3

1

2

3

4

5

6

7

8

9

tensiunea de alimentare 1

intrarea diferenþialã 1


tensiunea de alimentare 2 (pt. etajul de ieºire)

ieºire

substrat

ieºire generator cursã inversã

alimentare generator cursã inversã

ieºire impuls

Simbol Pin Funcþine

VP1 INP1 INP2 VP2 V-OUT SUB FLB VP3 PCO

87654321 9

DIFFERENTIAL

INPUT

AMPLIFIER

VOLTAGE

STABILIZER

VERTICAL

DRIVER

VERTICAL

OUTPUT

TDA4860THERMAL AND

SOAR

PROTECTION

FLYBACK

GENERATOR

FLYBACK

DRIVER

PULSE

CIRCUIT

pag. 80



Notã

CONCEPT




Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4860 cu folosirea dublãrii tensiunii de alimentarepentru generarea de impulsuri de cursã inversã

yokee

47

0

�F

0.1

�F

5.2

5m

H

C2

100

�F

47

0�

F

1M

�

150

k�

27

0�

10

k�

1.8

k� B

AX

13

�7

.8V

R1

1�

1.8

k�

5.6

�

R2

240

�

VP

2V

P3

87

65

43

21

9

PC

O

RP

CO

VN

VP

1V

-OU

TS

UB

FL

B

DIF

FE

RE

NT

IAL

INP

UT

AM

PL

IFIE

R

VO

LTA

GE

ST

AB

ILIZ

ER

VE

RT

ICA

LD

RIV

ER

from

TD

A4

85

0

V-sh

ift

�9

V

VE

RT

ICA

LO

UT

PU

T

TD

A4

86

0T

HE

RM

AL

AN

D

SO

AR

PR

OT

EC

TIO

N

FLY

BA

CK

GE

NE

RA

TO

R

FLY

BA

CK

DR

IVE

R

PU

LS

EC

IRC

UIT

pag. 81



Notã

CONCEPT




Exemplu de folosire a unui circuit extern de protecþie externã pentru blocareafuncþionãrii etajelor în cazul apariþiei unor anomalii în funcþionare

Diagramele semnalelor

TDA4860

8

VP3

VP

5 2.2 � 3.3 k�

220 k�

�1 k�

22 �F

BC548

GUARD outputHIGH = error

2N5819

BAX13

vertical

outputsignal

t

t

t

output signal

on pin 9 for thermalprotection active

output signalon pin 9 for

normal condition

output signal

on pin 9 for deflectionunit open-circuit

tp9

50%

PCO

PCO

PCO

t

t

t

input signal

on pin 2

input signal

on pin 3

output signal

on pin 5

INP1

INP2

V-OUTtpFLB = 250 �s

pag. 82



Notã

CONCEPT




TDA 4861 este un CI destinat realizãriietajului final de baleiere pe verticalã.

Datoritã înaltei integrãri permiteoperarea la frecvenþe de pânã la 140 Hz, fiindastfel întâlnit în monitoarele de înaltã rezoluþie.De asemenea se poate întâlni în receptoareleTV color.

Etajul preamplificator este realizat cuintrãri diferenþiale.

Pentru reducerea disipaþiei termicepoate opera în douã moduri:- prin dublarea tensiunii de alimentare- prin folosirea unei tensiuni externe pentrugenerarea cursei inverse (recomandatã lafrecvenþe de baleiere superioare)

Etajul de putere încorporat este protejatcu o protecþie termicã ºi cu o protecþie de tipulSOAR.

Are încorporat un etaj stabilizator detensiune, pentru tensiunea de alimentare.

TDA4861

1

2

3

4

5

6

7

8

9

VP1

VP2

VP3

INP1

INP2

SUB

PCO

FLB

V-OUT




VP3 ylf

lf

back supply voltage (pin 8) 9 � 60 V

IP1 supply current (pin 1) � � 10 mA

IP2 supply quiescent current (pin 4) � 9 � mA

VI input voltage (pins 2 and 3) 1.6 � VP1 � 0.5 V

I5 M de ection output current (maximum value; pin 5) � � 2,8 A

Tamb operating ambient temperature �20 � +75 �C

Valorile principalelor caracteristici de operare

pag. 83



Notã

CONCEPT




Principiul funcþionãrii este la fel ca la CI TDA 4860.La fel corespund schemele de aplicaþie ºi cele de circuit extern de protecþie. Vezi pag.

78-81.



V

INP1

INP2

V

V-OUT

SUB

FLB

V

PCO

P1

P2

P3

1

2

3

4

5

6

7

8

9

tensiunea de alimentare 1



tensiunea de alimentare 2 (pt. etajul de ieºire)

ieºire

substrat

ieºire generator cursã inversã

alimentare generator cursã inversã

ieºire impuls

Simbol Pin Funcþine

VP1 INP1 INP2 VP2 V-OUT SUB FLB VP3 PCO

87654321 9

DIFFERENTIAL

INPUT

AMPLIFIER

VOLTAGE

STABILIZER

VERTICAL

DRIVER

VERTICAL

OUTPUT

TDA4861THERMAL AND

SOAR

PROTECTION

FLYBACK

GENERATOR

FLYBACK

DRIVER

PULSE

CIRCUIT

TDA 4866 este un CI destinatetajelor finale de baleiaj pe verticalã, el fiindun amplificator de putere în punte, folositpentru deflexiile de 90 .

Plaja de frecvenþe de baleiere estecuprinsã între 50 ºi 160 Hz.

Etajul de intrare este realizat cu unpreamplificator cu intrare diferenþialã

Alimentarea etajului generator deimpulsuri de cursã inversã este reglabilãseparat, pentru optimizarea timpului decursã inversã ºi a consumului de curent.

Etajele funcþionale interne constaudin:- un etaj de intrare diferenþial- douã etaje de ieºire- un generator de impulsuri de cursã inversã- un circuit de protecþie pentru etajul deieºire.

Etajul diferenþial de intrare (carefoloseºte pinii 1 ºi 2) prezintã o bunãimunitate la perturbaþii electromagnetice,fiind un preamplificator de curent. Acest etajasigurã semnalele de comandã pentruetajele de ieºire (putere).

Cele douã etaje de ieºire pot asiguraun curent ridicat prin folosirea în montaj înpunte. Acest etaj necesitã o singurã sursãde alimentare. Pinul 9 este folosit ca intrareal circuitului de reacþie. Curentul livrat cãtresarcinã (bobina de deflexie) este determinatprintr-o rezistenþã (Rm), de pe care esteculeasã valoarea de tensiune folositã pentrucircuitul de reacþie. În etajul de intrare esterealizatã compararea dintre curentulsemnalului de intrare ºi curentul de peintrarea de reacþie. Orice diferenþã estecompensatã din semnalele de comandãcãtre etajul de ieºire. Astfel, valoareacurentului cãtre sarcinã poate fi ajustat cu+/-1A. Pentru aceasta se foloseºte deregulã valoarea de 1 ohm pentru Rm.

Circuitul de protecþie asigurãprotecþia la depãºirea temperaturii de lucruºi la supracurentul ce poate apãrea pe pinii4 ºi 6 (scurtcircuitarea ieºirii).

Pinul 8 este ieºirea semnalului deprotecþie pentru protejarea tubului cinescop.Acesta este activ în unul din cazurile:- depãºirea nivelului stabilit al temperaturiide operare- depãºirea valorilor stabilite ale circuituluide reacþie- în timpul cursei inverse.Acesta nu este activ în cazul anomaliiilor destare ale semnalelor de intrare (pinii 1 ºi 2)sau în cazul scurtcircuitãrii sarcinii (bobinade deflexie). Pentru aceasta se foloseºte uncircuit extern prezentat în pag. 87.

O

pag. 84



Notã

CONCEPT



TDA 4866CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

TDA4866

1

2

3

4

5

6

7

8

9

INA

INB

VP

GND

OUTA

VFB

GUARD

FEEDB

OUTB

tav-tv

tav-tv

pag. 85



Notã

CONCEPT



TDA 4866


VP supply voltage (pin 3) 8.2 � 25 V

VFB yback supply voltage (pin 7) � � 60 V

Iq quiescent current (pin 7) � 7 10 mA

Vertical circuit

Ide dEflection current

(peak-to-peak value; pins 4 and 6)

0.6 � 2 A

Iid differential input current (peak-to-peak value) � � 500 � 600 � A

Flyback generator

IFB maximum current during yback(peak-to-peak value; pin 7)

� � 2 A

Guard circuit

V8 guard voltage 7.5 8.5 10 V

I8 guard current 5 � � mA

Caracteristicile electrice de operare


AMPLIFIER A

AMPLIFIER B4 OUTB

FEEDB9

6 OUTA

RpRSP

CSP

Rref

verticaldeflectioncoil

Idefl

Rm

PROTECTIONINPUT STAGE

FLYBACKGENERATOR

753

VP GND VFB

GUARDCIRCUIT

GUARDoutput

8

INA 1

INB 2

TDA4866

CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

tav-tv

tav-tv

pag. 86



Notã

CONCEPT



TDA 4866

Exemplu de aplicaþie

TD

A4866

Lde

flcoil

=5.2

mH

Rdeflco

il =4

.2�

CS

PR

SP

Rp

Rm

1�

1.6

k�

180

�R

ref

GU

AR

Doutp

ut

CF

B100

�F

(VF

B�

40

V)

RF

B

22

0�

F

56

78

94

32

125

k�

10

k�

VP

VFB

Vsh

ift

I1I2


tav-tv

tav-tv

pag. 87



Notã

CONCEPT



TDA 4866

Exemplu de circuit extern de protecþiea CRT-ului (GUARD)

Funcþiile pinilor

Diagramele semnalelor


2.2 �

verticaloutputsignal

3.3 k�

22 �F220k�

7

6

VFB

TDA4866

1N4448

BC556

BC548

2.2k�

VP

GUARD outputHIGH = error

INA

INB

VP

OUTB

GND

OUTA

VFB

GUARD

FEEDB

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Intrare A

Intrare B

Alimentare

Ieºire B

Masã

Ieºire A

Ieºire tensiune cursã inversã

Ieºire circuit protecþie (GUARD)

Intrare reacþie

Pin Semnal Specificaþia

I1

I2

V6

V4

Idefl

V8

t

t

t

t

t

ttflb

VP

VP

VFB

Impulsuri decomandã pe pinul 1

Impulsuri decomandã pe pinul 2

Tensiunea de ieºirepe pinul 6

Tensiunea de ieºirepe pinul 4

Curentul de deflexie(ce trece prin bobinã)

Impulsurile de ieºirepentru circuitul GUARDpinul 8 în funcþionare normalã

Durata cursei inverse

TDA 4800 este un CI destinatetajelor finale de baleiaj pe verticalã, el fiindun amplificator de putere.

Plaja de frecvenþe de baleiere estecuprinsã între 50 ºi 150 Hz.

Etajul de intrare este realizat astfelîncât permite semnale de sincronizare cupolaritate pozitivã sau negativã.Etajele funcþionale interne constau din:- un etaj oscilator- un circuit de sincronizare- un circuit preamplificator de semnal- un generator de impulsuri de cursã inversã- un circuit de detectare ºi a frecvenþei- un etaj de ieºire de putere- un etaj stabilizator al tensiunii dealimentare- un etaj de protecþie cu generare deimpulsuri (GUARD)

Etajul oscilator intern este unul detipul RC, cu valoare de prag prestabilitãpentru asigurarea unei bune stabilitãþi înfrecvenþã. Prin folosirea unui capacitorextern (C1) pe pinul 2 este determinatãbaza de timp a oscilatorului.

Circuitul de sincronizare foloseºtepinul 3 pentru intrarea semnalului. Acestaacceptã semnale de sincronizare pozitivesau negative. Permite sincronizarea într-oplajã cuprinsã între 50 ºi 150 Hz.

Etajul preamplificator foloseºte pinul5, care este intrarea inversoare în etaj.Cealaltã intrare (neinversoare) esteconectatã intern la o valoare fixã de 2V detensiune.

Generatorul de cursã inversãfoloseºte un capacitor extern (C8) conectatla pinul 9. Acesta se încarcã cu valoareatensiunii de alimentare ºi este descãrcatintern de circuit. Acesta este folosit pentruobþinerea unui timp cât mai mic al durateicursei de întoarcere.

Etajul de ieºire are realizatãconexiunea pe pinul 7. Acesta este unamplificator realizat în clasã B. În acest etajsunt incluse protecþiile la supracurent(scurtcircuitarea sarcinii) ºi protecþiatermicã.

Etajul stabilizator intern furnizeazã otensiune de alimentare de cca. 7,5V pentrucâteva etaje operaþionale interne ale CI.

În cazul lipsei deflexiei pe verticalã(lipsã curent de deflexie cauzat ori dincauza scurtcircuitãrii sarcinii ori a lipseisarcinii - circuit deschis) circuitul deprotecþie intern genereazã un impuls de cc.Pe pinul 3 al CI care activeazã circuitulextern de protecþie GUARD, care la rândullui întrerupe curentul de fascicul pentru aproteja tubul cinescop.

pag. 88



Notã

CONCEPT



TDA 4800CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

TD

A4800

1

2

3

4

5

6

7

8

10

11

12

13

9

OSCR

OSCC

SYBO

SOUT

PREI

VP1

VP2

SGEN

BPDU

FRQC

CFLY

OUTP

GND

tav-tv

tav-tv

pag. 89



Notã

CONCEPT



TDA 4800 CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

432 5 6 7 98 10 11 12 131

OSCILLATORRAMP

GENERATOR

BUFFER

STAGE

�2 V

PRE-

AMPLIFIER

POWER

OUTPUT STAGE

FLYBACK

GENERATOR

THERMAL AND

SOAR PROTECTION

SYNC

CIRCUIT

FREQUENCY

DETECTOR

VOLTAGE

STABILIZER

BLANKING

PULSE

GENERATOR

TDA4800

GUARD

CIRCUIT


Simbol Parametrii MIN. MAX. UNIT.

V2 Tensiuni 0 6 V

V11 0 24 V

V12 0 6 V

V13 0 50 V

V10 Tensiunea de alimentare 0 50 V

V9 0 50 V

V7 0 60 V

V6 0 60 V

V5 0 6 V

V4 0 24 V

V3 �0.7 +6 V

I1 Curenþi 0 �1 mA

I3 +3 �10 mA

I4 0 �5 mA

I9 �1.5 +1.5 A

I11 �0.1 +30 mA

Caracteristicile electrice de operare limitã

tav-tv

tav-tv

pag. 90



Notã

CONCEPT



TDA 4800 CI de deflexie verticalã de putere pentru monitoare

47 k�

100 k�

560 �(0.5 W)

2200

�F

10

�F

5.6

�

3.3 �

(4 W)

100 �

120 �

0.82 �

(0.5 W)

6.5

mH

BAX181N4148

100

nF

Vamplitude

VP2 = 23 V

100

nF

100

�F

100

�F

frequency

criterion

50 Hz: low

60 Hz: high

blank pulse

duration:

tbl = R � C � Ln2

100

nF

100 nF

linearity

vertical

deflection

unit

47 k�

15 k�

6.5 �10 k�

15 k�

100

k�330 k�

(frequency)

2.2 k�

4.7 k�

1.5 k�

562 k�

180

k�(R)

10

nF

(C)

47 nF

100 nF

amplitude

blank

output

sync input

or

Exemplu de aplicaþie al CI TDA 4800

tav-tv432 5 6 7 98 10 11 12 131

OSCILLATORRAMP

GENERATOR

BUFFER

STAGE

�2 V

PRE-

AMPLIFIER

POWER

OUTPUT STAGE

FLYBACK

GENERATOR

THERMALAND

SOAR PROTECTION

SYNC

CIRCUIT

FREQUENCY

DETECTOR

VOLTAGE

STABILIZER

BLANKING

PULSE

GENERATOR

TDA4800

GUARD

CIRCUIT

pag. 91



Etaje video Cap.10

Considerente folosite pentruproiectarea etajelor finale videopentru monitoare

Etajele finale video sunt etajele cerealizeazã decodificarea semnalelor deimagine ºi realizarea comenzii catozilorde culoare pentru repunerea imaginii peecran.

Datoritã rezoluþiilor ridicate folositeîn ultimul timp, etajele finale video trebuiesã poatã opera la frecvenþe ridicate ºi sãfie de bandã largã.De exemplu, pentru rezoluþii de1600x1280 este necesar ca lãrgimea de

bandã a amplificatorului video sã fie de160 Mhz. La aceastã rezoluþie, durata deactivare a unui pixel este de 6,25 nsec.În aceste condiþii, timpii de comandã aunui catod trebuie sã fie mai mici de 4nsec.

Etajele finale video sunt compusede regulã, din douã pãrþi principale:- circuitul preamplificator de semnaleRGB- etajul final de comandã al catozilorÎn unele cazuri sunt folosite circuitesuplimentare pentru blocarea tensiunii dealimentare a grilei 1.

Sursa dealimentare

Etaj finalde comandã

Bobinede deflexie

Etaj preamplificatorde semnal

R

G

(semnal compozit)

B

Deflexiaverticalã

Sincro-separator

Sincro-procesor

H sincro

V sincro

Deflexiaorizontalã

pag. 92



Pentru exemplificare,prezentãm principiilefuncþionãrii unui etaj finalvideo realizat cu CI LM 1203ºi LM 2419, aceste douã CIfiind prezentate într-un montajpentru monitoare cu rezoluþiade 1024x1024.

1

1267895

10 4 3 11

28

22

7

32

6

42

5

52

4

62

3

72

2

82

1

92

0

10

19

111

8

12

17

13

16

14

15

0,0

1µ

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ10K

10K

10K

6,8

K

10K

50

33

33

33

30

50

50

51

220

20

22

10K

10K

+12V

-6V

+80V

+120V

20K33K33K33K

20K20K

33

33

33

10

7

6

548

2

200V

200V

1K

V1K

V

200V

3

HG

Soclu

CR

T

10

10

10

10K

220K

150K 2,2

M4,7

K

100

1/2

W

2,2

M

220K

220K

22

22

1K

1K

1K

330

3303

30

20

20

220

220

51

5151

51

100

100

100

390

390

390

15p

15p

15p

4,7

µFila

ment

+6V

Contro

lniv

elde

negru

Impuls

uri

de

suprim

are

(curs

ãin

vers

ã)

Intra

reH

Sync

Circ

uit

genera

tor

de

impuls

uri

de

blo

care

pe

dura

tacurs

eiin

vers

e

G

RB G

BB R G

G2

G1

(Bla

nkin

g)

Lum

inozita

te

G1

(Alim

enta

re-7

0V

)

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ

0,1

µ

10µ

/100V

10µ

10µ

10µ

10µ

10µ

10µ

10µ

0,0

1µ

0,0

1µ

0,0

1µ

1µ

/100V

1µ

/100V

0,0

1µ

/1K

V0,0

1µ

/1K

V

1µ

/100V

0,2

2µ

/200V

LM 1203preamplificator RGB

LM 2419Comandã catozi

tav-tv

pag. 93



1. Circuitul preamplificator de semnalRGB (LM 1203)

CI LM 1203 este un circuitamplificator de semnal video, cu bandãlargã ºi este des folosit în realizareaetajelor finale video pentru monitoare.Acest CI include trei amplificatoarevideo, trei circuite de atenuare pentrucontrolul nivelului de contrast, treicomparatoare de diferenþiale pentrunivelul de negru al semnalului video.Fiecare amplificator intern de semnalvideo are posibilitatea de reglare abalansului de alb.

Cele trei semnale video R,G,Bsunt aplicate capacitiv la intrãrile CI LM1203. Prin cele trei rezistenþe de 10K(legate între fiecare semnal de intrareºi pinul 11) este asiguratã tensiunea dereferinþã de 2,4V. Adaptarea deimpedanþã este realizatã curezistoarele legate între intrare ºi masã.Aceste rezistoare pot avea valori de 75sau de 50 ohmi. Valoarea de 33 deohmi pentru rezistoarele înseriate cusemnalele de intrare este aleasã optimpentru minimalizarea reflexiilor ce aparpe imagine la frecvenþe ridicate. Lipsasau scurtcircuitarea acestora determinãapariþia reflexiilor pe imaginea redatã.O valoare mai mare a acestorrezistoare (sau “alungirea” lor)determinã degradarea semnaluluivideo.

Semireglabilele folosite pe pinii27 ºi 18 sunt pentru reglareaamplificãrii semnalelor de albastru ºiverde. Valoarea amplificãrii semnaluluide roºu este fixã stabilitã prin valoarearezistorului de pe pinul 22.Semireglabilul cuplat la pinul 13permite reglarea amplificãrii comune acelor trei semnale.

Capacitoarele (18 pF) cuplateîntre pinii 18, 22, 27 ºi masã, au rolulde stabilire a lãrgimii de bandã al

amplificatorului, în acest caz aceastaavând valoarea de 70 Mhz, la un timp decomutare a semnalului video de 7 nsec. Încazul în care CI LM 1203 comandã directintrãrile CI LM 2419, fãrã tranzistoare deprecomandã se folosesc capacitãþi cuvaloarea de 33 pF. Tranzistoarele deprecomandã folosite în exemplul din fig.1sunt de tipul 2N5770, care au frecvenþa detãiere la 900 Mhz.

2. Etajul final de comandã al catozilorAcest etaj este realizat cu CI LM

2419, care este un amplificator cu bandãlargã de tensiune ridicatã, avândalimentarea realizatã cu 120V.

În figura 2 este prezentatã o linie desemnal de culoare ºi modalitatea dereglare a nivelului de negru (punctul detãiere). Astfel, capacitatea de 1µ realizeazãsepararea galvanicã între catod ºiamplificatorul video. Prin prima diodã ºitranzistor este realizatã stabilizareanivelului de negru al semnalului video. Cuajutorul semireglabilului se poate modificapunctul de tãiere. În cazul în care pestesemnalul video existã ºi un semnal desincronizare (cazul sincro pe verde) acestava fi stabilizat la nivelul tensiunii continue.Tranzistorul folosit este unul selecþionat, cucapacitatea joncþiunilor micã iarV >120V . De regulã se folosesctranzistoare cu aplicabilitate în etaje finalevideo, în exemplul nostru fiind folosit unulde tipul MPSA92. A doua diodã estefolositã pentru protecþia joncþiunii CE.

CEO

10K

33K

20K

220K22

1/3LM2419

+80V

+120V

La catod

R

1µ/100V

Fig. 2

tav-tv

Etajul de comandã al tubuluicinescop trebuie sã fie protejat ladescãrcãrile electrice sau la vârfurile detensiune ce pot apãrea pe circuitulelectric. Pentru limitarea acestor vârfuride tensiune sau eventualele descãrcãrise folosesc eclatoare de 200V pefiecare catod. Prin folosirea diodelor depe ieºirea liniei de culoare din CI serealizeazã menþinerea unui nivel detensiune de siguranþã (vezi fig. 3)

Rezistenþa de 33 de ohmi este folositãpentru limitarea curentului vârfurilor detensiune.Deasemenea circuitele de comandã agrilelor 1 ºi 2 trebuiesc protejate cueclatoare. Astfel, pentru grila 1 sefoloseºte un eclator de 300V iar pentrugrila 2 un eclator de 1KV.De reþinut! Masa tubului cinescoptrebuie sã fie separatã faþã de masaelectronicii de comandã (carecorespunde cu masa PC-ului). În cazulintervenþiilor sã nu se facã modificãriale legãturilor de masã! De regulã estedes întâlnitã soluþia de legare a celordouã mase printr-o rezistenþã de micãvaloare (vezi fig. 4).

CI LM 2419 trebuie compensat laeventualele supramodulaþii ale semnalelorvideo. Pentru aceasta sunt folosite celedouã rezistoare figurate în fig. 5.

Prin nefolosirea acestui circuit,supramodulaþiile pot atinge valori de pânãla 10%. Prin folosirea acestui circuit, elesunt reduse pânã la valoarea de 3,8%maxim.Astfel, cele douã rezistoare reducamplificarea pentru catozi la frecvenþemari, reducând astfel supramodulaþiile.Capacitatea de 3 pF determinã frecvenþade la care se reduce amplificarea ºideterminã constanta de timp. Aceastãconstantã de timp (datã de calculul RxC -3,9Kx3pF) trebuie sã fie mai micã de 20nsec. În cazul devalorizãrii capacitãþiiapare efectul de prelungire neregulatã aliniilor de orizontalã sau un efect de trenajorizontal al imaginii. Dacã valoarearezistenþei de 3,9K creºte, pot apãreaefecte similare.Atenþie la ieºirile CI LM 2419! Acesta poatesã se distrugã la scurtcircuitarea saupunerea la valoarea tensiunii dealimentare! Dupã orice intervenþie verificaþivaloarea sarcinii pe ieºirile CI, pentru aevita o distrugere ulterioarã intervenþiei.Astfel, aceasta trebuie sã aibã valoarea de10 K sau mai mare, pentru o funcþionare înbune condiþii.

pag. 94



22

331/3LM2419

+80V

La catod

1µ/100V

Fig. 3

Fig. 5

1/3LM2419

1/3LM1203 24

3,9K 3 pF

Fig. 4

10

pag. 95



Modul de operare a etajului finalvideo într-un monitor de înaltãrezoluþie 1600x1280

Pentru exemplificarea moduluide operare a unui etaj final videopentru monitoare de înaltã rezoluþie amales un monitor cu diagonala mare aecranului (27“) cu o rezoluþie de1600x1280. La aceastã rezoluþie, estenecesarã un semnal video cu o lãrgimede bandã de 160 Mhz. Pentru aceastãrezoluþie timpul de activare a unui pixeleste de 6,25 nsec. Frecvenþele debaleiere sunt de 74 Khz pe orizontalã ºi60 Hz pe verticalã. Pentru acestecondiþii de operare este necesar catimpul de comandã al unui catod sã fiemai mic de 4 nsec.

De regulã, semnalele video auvaloarea de 1Vvv. Pentru a puteacomanda catozii de culoare este nevoieca semnalul sã aibã valori cuprinseîntre 40 ºi 60Vvv. Pentru atingerea

acestor valori este necesarã amplificareasemnalelor video în douã etape:- prima etapã este realizatã prin folosireaunui preamplificator care realizeazãamplificarea de la valoarea de 1Vvv la 4-6Vvv.- a doua etapã este amplificarea întensiune a semnaleleor de valoarea de 4-6Vvv la valori de 40-60Vvv.

1. Etajul preamplificatorÎn cazul pe care îl prezentãm este

folosit un CI preamplificator de bandã largãLM1202. Acesta este un CI specializat,având lãrgimea de bandã de 230 MHz.Poate fi folosit în monitoare cu rezoluþiamaximã de 2048x2048. Este unpreamplificator cu un singur canal deamplificare, de înaltã frecvenþã, care poateechipa monitoare monocrom sau color deînaltã rezoluþie. Pot fi folosite trei CI înparalele pentru fiecare semnal de culoareîn parte.

-A1

A2

_

+

GM

16

17

15

12

11

10

19

18

14

139

8

4

3

20

2

1

5

6

7

DRIVECONTROL

CONTRASTCONTROL

ATTENUATOR(DRIVE)

ATTENUATOR(CONTRAST)

Fig. 1 - Schema blocurilor funcþionale ºi conexiunile externe ale CI LM 1202

tav-tv

Acest CI permite controlul nivelelor decontrast ºi luminozitate în cc. cu nivelecuprinse între 0 ºi 4V. Asigurã un câºtigde 26 dB cu o atenuare cuprisã între 0ºi 60 dB.

În figura 2 este prezentatã schema de

aplicaþie tipicã a CI LM1202, pentru unsingur canal de amplificare de semnalvideo.Intrarea semnalului video este realizatãpe pinul 6 al CI, printr-un cuplajcapacitiv. Rezistenþa R103 esteadaptarea de impedanþã a intrãrii culinia de semnal. Reglarea nivelului decontrast este realizatã pe pinul 8, cuajutorul semireglabilului R106, iarnivelul amplificãrii se regleazã cusemireglabilul R105, pinul 7. Nivelul

tensiunilor pe pinii 8 ºi 7 este cuprins între0 ºi 4V. Luminozitatea se regleazã cuajutorul semireglabilului R111, pe pinul 19stabilindu-se o valoare de tensiune dereglaj cuprinsã între 0 ºi 4V. Ieºirea de

semnal este realizatã pe pinul 17, carecomandã un tranzistor video, pentrucomanda etajului final.La ieºirea din acest etaj semnalul videoamplificat are valori de pânã la 4Vvv.În figura 3 este prezentatã schemacompletã a unui etaj preamplificator videopentru monitoarele color de înaltã rezoluþie.În acest montaj, nivelele de amplificare ºiluminozitate se regleazã separat pe fiecarecanal de culoare. Pinii 1 ºi 2 ale CI seinterconecteazã pentru asigurareareglajului comun al nivelului de contrast,pentru cele trei semnale video.

pag. 96



Fig. 2 - Schema de aplicaþie pentru un canal de amplificare a CI LM 1202

1110

9

8

7

6VIDEO

IN

SPRE CELELALTECANALE

RGBCONTRAST

NIVELNEGRU

VIDEOOUT

CLAMP GATEINPUT

V+12v

CC1

C10150µ

R101100

R108100 R107

510

R109510

R110200K

R111100K

R113510

R115330

2N5770

R11251

R10230

R10375

R10410K

R106100K

R1055K

C1020,1µ

C1000,01µ

R100100

C10410µ

C1050,1µ

C1060,1µ

C1070,1µ

C1090,1µ

C1100,1µ

C1120,01µ

C1134,7µ

C1030,005µ

C1030,005µ

V+12v

CC1

V+12v

CC1

5

4

3

2

1

12

13

14

15

16

17

18

19

20

{

LM1202

pag. 97



Fig. 3 - Schema de aplicaþie alunui etaj preamplificatorRGB cu CI LM 1202

11

11

10

10

9

9

8

8

7

7

6

6

REDIN

GREENIN

CONTRASTNIVELAMPLIFICARE

NIVELAMPLIFICARE

NIVELAMPLIFICARE

NIVELNEGRU

NIVELNEGRU

REDOUT

GREENOUT

V+12v

CC1

V+12v

CC1

C10150µ

R101100

R108100

R208100

R109510

R209510

R110200K

R210200K

R21420

R11420

R31420

R111100K

R211100K

R113510

R213510

R115330

R215330

R315330

2N5770

2N5770

R11251

R21251

R10230

R20230

R10375

R20375

R10410K

R20410K

R106100K

R1055K

R2055K

C1020,1µ

C2020,1µ

C1000,01µ

C2000,01µ

R100100

C10410µ

C20410µ

C1050,1µ

C1110,01µ

C2110,01µ

C1060,1µ

C2060,1µ

C1070,1µ

C2070,1µ

C1090,1µ

C2090,1µ

C1100,1µ

C2100,1µ

C1120,01µ

C2120,01µ

C1134,7µ

C1140,1µ

C2140,1µ

C3140,1µ

C2134,7µ

C1030,005µ

C2030,005µ

C1030,005µ

C2030,005µ

V+12v

CC1

V+12v

CC1

V+12v

CC1

V+12v

CC1

5

5

4

4

3

3

2

2

1

1

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

19

19

20

20

IC1LM1202

IC2LM1202

1110

9

8

7

6BLUE

IN

NIVELNEGRU

BLUEOUT

V+12v

CC1

R108100

R309510

R310200K

R311100K

R313510

2N5770

R31251

R30230

R30375

R30410K

R3055K

C3020,1µ

C3000,01µ

C30410µ

C3110,01µ

C3060,1µ

C3070,1µ

C3090,1µ

C3100,1µ

C3120,01µ

C3134,7µ

C3030,005µ

C3030,005µ

V+12v

CC1

V+12v

CC1

5

4

3

2

1

12

13

14

15

16

17

18

19

20

IC3LM1202

tav-tv

2. Etajul final de comandã al tubuluicinescop

Pentru realizarea comenziicatozilor de culoare este necesarã ovaloare de semnal cuprinsã între 40 ºi60Vvv. Pentru monitoarele de înaltãrezoluþie este necesarã folosirea câteunui amplificator separat pe fiecarecanal de culoare, având în vederefrecvenþele ridicate de operare ºivalorile mari de tensiune folosite. Astfelpentru etajul final de comandã alcatozilor am ales un exemplu în careeste folosit CI LH2424. Acesta este unCI specializat pentru aplicaþii video,pentru un singur canal de amplificare,având o lãrgime de bandã de 175 MHz.Acest CI foloseºte puþine componenteexterne.Schema simplificatã a elementelorinterne este prezentatã în fig. 3.

Prin folosirea rezistorului de 220 ohmi depe intrarea CI (pin 1) se poate stabili nivelulamplificãrii.În fig. 4 este prezentatã schema completãa unui etaj final video de comandã alcatozilor.

pag. 98



Fig. 4 - Schema de aplicaþiea CI LH2424 într-un etajfinal video RGB

10K

10K

10K

10

10

10

22

22

22

K

K

K

20

20

20

K

K

K

220K

220K

220K

+120V

+120V

+120V

La catod

La catod

La catod

R

R

R

5

5

5

MPSA92

MPSA92

MPSA92

18,7K

18,7K

18,7K

LH2424

LH2424

LH2424

+80V

+80V

+80V

1µ/

1µ/

1µ/

100V

100V

100V

100

100

100

120pF

120pF

120pF

1000pF

1000pF

1000pF

51

51

51

82

82

82

Fig. 3

165 32

12

3K

45

220

2,3,7,8

9

5

1

V++60V

VINVOUT

6,1K

32177

12

pag. 99



În figura 4 (unde este prezentatãschema completã a unui etaj final videopentru monitoare de înaltã rezoluþierealizat cu LH2424) se observã cã peintrare este folositã o reþea derezistoare cu valoarea totalã de 150 deohmi. Având în vedere cã intern, CILH2424 are o rezistenþã de 3K pecircuitul de reacþie, rezultã un câºtig de-20. Capacitorul legat în paralel curezistenþa de 100 de ohmi are rolul cala frecvenþe înalte sã scurtcircuitezerezistorul, crescând semnificativamplificarea în buclã. Prin modificareavalorii acestui capacitor CI LH2424poate fi optimizat pentru un bunrãspuns la frecvenþele înalte. Princonstrucþia lui CI LH2424 deformeazãsemnalul la frecvenþele joase. Pentrucompensarea acestei deficienþe sefoloseºte circuitul de reacþie format dinrezistorul de 18,7K, capacitorul de1000pF ºi semireglabilul de 32K. În

cazul defectãrii acestui circuit (sau chiar aCI) poate apãrea simptomul de trenaj alimaginii pe orizontalã (ex. albul “curge” înnegru). Pentru determinarea defectului seîncearcã reglarea fiecãrui semireglabil pefiecare canal de culoare în parte ºi pe urmãse trece la identificarea componentelordefecte.Circuitul de ieºire al etajului final esteprotejat cu rezistoarele de 5 ohmi, diodelede pe ieºire ºi cu eclatoare de tensiune de200V. Circuitul de reglare a luminozitãþiigenerale (UG2) ºi circuitul de suprimare algrilei este prezentat în fig. 5.

G1

G1-70V +120V

0,01µ1KV

300V

0,22µ250V

100K

15Vvv

Blanking

2,5M

100

2,2M5K

KR

KG

KB

Fig. 5 - Circuitul de reglare a tesiunii G1

pag. 100



Defecte tipice etajelor finale videoCazuistica defectelor tipice

etajelor finale video impune oexaminare atentã a cauzelor ce potprovoca manifestãri cu reflectare peimagine.Astfel, în cazul în care monitorulfuncþioneazã (sursa, liniile, etajul decontrol) iar ecranul rãmâne negru, fãrãimagine, este recomandatãdeterminarea dacã existã rastru. Dacãexistã rastru, înseamnã cã circuitele dealimentare a tubului cinescop suntactive, lipsa imaginii fiind determinatãde diverse cauze pe circuitulsemnalelor video. Pentru început estebine sã determinãm dacã nu cumvacalculatorul a intrat în starea destandby (power save mode). În aceastãstare nu existã semnale video cãtremonitor. Lipsa semnalelor video poatefi determinatã ºi din alte cauze la carevom reveni. În cazul în care nu esterastru se pun urmãtoarele probleme:- dacã se poate rastru prin mãrireatensiunii UG2- dacã filamentul tubului cinescop estealimentat- dacã este prezentã înalta tensiune.Cauzele posibile care determinã lipsarastrului ar fi:- lipsa înaltei tensiuni sau aceasta are ovaloare prea micã- lipsa tensiunii de alimentare a grilelorG1 ºi G2- lipsa alimentãrii filamentului sauîntreruperea acestuia- lipsa alimentãrii etajului final video- defectarea etajului final video- blocarea etajului final video. Blocareaetajului final video poate proveni deexemplu din baleiajul pe verticalã,pentru protejarea tubului cinescop, dincircuitul de protecþie al radiaþiilor X,lipsa semnalelor video de la placavideo, defect al etajului video, diversepene de contact.

În cazul în care avem de-a face cumonitoare cu control digital al funcþiilor,trebuiesc verificate circuitele de comandãdigitale ºi etajele analogice ale acestora. Înacest caz este recomandatã consultareacaietelor service ºi a schemelor.La începutul depanãrii, când cauzele nupot fi depistate facil este recomandat camonitorul sã fie încercat ºi pe altã sursã desemnal video (alt calculator).Un alt tip de defecte cu manifestare peimagine sunt defecte de culoare. Aicipaleta de manifestãri este mai vastã. Înaceste cazuri indicat este sã se înceapã cuverificarea semnalelor video dinsprecalculator. Unele drivere de monitoare potsã cauzeze lipsa de culori. Verificaþisetãrile ºi condiþiile de operare amonitoarelor. Verificaþi, în cazul în careexistã, setãrile mecanice din microswitch-uri - posibil contacte imperfecte sau omânã “dibace” le-a deplasat. În unelecazuri se pot întâlni nepotriviri dintre plãcivideo din generaþii mai vechi ºiprocesoarele din monitoare.Cazurile în care una din culori este preaºtearsã sau prea intensã pot fi generate dereglaje de balans de culoare, nivel deculoare sau nivelul amplificãrii pe culoarearespectivã în aceste cazuri este bine dedeterminat dacã anomalia respectivã semanifestã în alb sau în negru. Astfel,trebuiesc verificate:- conexiunile cablurilor video (pin oxidaþi,contacte imperfecte, lipituri reci, întreruperi)- conexiunile plãcii etajului final video,conexiunile la tubul cinescop (pinii decatozi) sau componente defecte pe placaetajul final video (în unele cazuri chiarscurtcircuitarea unor componente)- placã video (graficã) defectã sau setareincorectã a driverului- distorsionarea semnalului de sincro încazul semnalelor “sicro-pe-verde”- slãbirea emisiei de electroni a tubuluicinescop.

pag. 101



Recomandãri pentru depanare:

În cele mai multe cazuri esteposibil ca defectele sã fie determinatede contacte imperfecte. În cazul în careaceste manifestãri apar din cauzacomponentelor defecte, acestea suntlocalizate în etajul final video.

În cazul în care culoarea dispareºi reapare la un interval de 10-15 sec.probabil defectul este localizat în tubulcinescop:- verificaþi dacã toate trei filamenteleard continuu- verificaþi lipiturile pe partea dealimentare cu tensiune ridicatã aetajului final video- verificaþi traseele de alimentare ºicomandã a catozilor, posibilcarbonizate- verificaþi soclul tubului cinescop saupinii tubului cinescopTot în acest caz este recomandat a severifica cablurile de intrare alesemnalelor video în monitor, posibilcontacte imperfecte sau întreruperiintermitente.

De regulã nu sunt defecte demonitor. Aceste manifestãri suntcauzate de obicei de deficienþele decabluri sau legãturi. Trebuie verificateliniile de legãturã ale semnalelor video,inclusiv adaptãrile de impedanþã aleacestora, care în general sunt de 75 deohmi. În cazul folosirii cablurilor desemnal RGB, verificaþi cablurile ºilegãturile de masã ale acestora. Înmulte cazuri aceste manifestãri provinºi din lungimea prea mare a cablurilorvideo.

Aceste manifestãri provin de regulãdin etajul de preamplificare a semnaluluivideo. În aceste cazuri verificaþialimentarea acestor etaje - posibilcapacitãþi de filtrare uscate. La fel suntposibile devalorizãri ale capacitãþilor decuplaj de pe semnalul video (însã acestease manifestã de regulã pe câte o culoare,nu pe toate trei deodatã). Mai rar, dar esteposibil, ca manifestarea sã provinã dintubul cinescop.

Dacã se poate obþine un rastruintens, prin varierea luminozitãþii sau atensiunii UG2, defectul provine din etajulfinal de amplificare al semnalelor video saudin alimentarea acestuia. Dacã nu se poateobþine un rastru intens, verificaþi tensiuneade alimentare a filamentului tubuluicinescop sau este posibil ca valoareaînaltei tensiuni sã fie prea micã.

Aceastã manifestare este similarã cucea provocatã de ridicarea prea mult atensiunii de alimentare a grilei 2. Pentruînceput, reduceþi tensiunea UG2 ºi vedeþiefectul. Verificaþi reglajele generale deluminozitate/fond/alimentare ale etajuluifinal video. Verificaþi posibile pene decontact la placa CRT. Cu ajutorul unuiosciloscop verificaþi dacã tensiuneaprincipalã de alimentare a monitorului B+nu are cumva ripluri - înlocuiþi filtrajeleacestei tensiuni. Posibil ca sursa cauzei sãfie localizatã în circuitul de suprimare acomenzii catozilor pe durata cursei inverse- vezi BV.

În aceste cazuri cel mai adesea estesusceptibil etajul final de amplificare alsemnalului video - de vãzut circuitele deieºire cãtre catozi ale acestuia. Verificaþiconexiunile la tubul cinescop ale etajuluivideo.

1 - Pâlpâiri ale culorilor, dispariþiiintermitente sau pierderea de o culoare

2. Dubluri, umbre, striaþii ale imaginii peverticalã

3. Apariþia unor umbre verticale vizibilemai ales pe fond alb, culorile pline aparprea luminoase sau prea întunecate -prin reglarea contrastului ºi a

luminozitãþii acestea persistã

4. Imagine cu intensitãþi reduse ale culorilor(spãlãcitã)

5. Linii albe de întoarcere în imagine

6. Linii color de întoarcere (roºii, verzi saualbastre)

pag. 102



Mãsuraþi ºi comparaþi semnalele videope fiecare culoare - existã posibilitateaca alimentarea canalului de culoarerespectiv sã fie deficitarã. Mai esteposibil sã fie defect circuitul desuprimare al semnalului video dinspreetajul de BV - determinarea acesteiposibilitãþi de defect se realizeazã totprin mãsurãri comparative între celetrei canale de culoare. Mai este posibilca din cauza uzurii tubului cinescop sãexiste linii de întoarcere pe imagine.Pentru determinarea exactã dacã tubulcinescop provoacã aceastãmanifestare se procedeazã astfel:- se deconecteazã alimentareafilamentului- se aºteaptã cca 15-20 de secundepentru rãcire- dacã liniile de întoarcere rãmânvizibile, atunci înseamnã cã tubulcinescop suferã o emisie la rece deelectroni (nu neapãrat de la catozi) dindiverse cauze- dacã prin reducerea tensiunii UG2rãmân vizibile liniile de întoarcerecolorate, tubul cinescop este uzat.Notã - Dacã prin reducerea UG2 rãmânlinii de întoarcere albe, înseamnã cãtubul cinescop este încã în bunã stare!verificaþi alimentarea tubului cinescop.

Acesta poate sã însemne unscurtcircuit intern al catodului respectiv.Dar la fel de bine poate sã însemnedefect de placã video (calculator) saucircuitul croma al monitorului. Nu esteexclus ca defectul sã fie localizat înetajul final de amplificare al semnaluluivideo. Este indicat a se diferenþia sursaacestor manifestãri. Este relativ simplua se determina dacã defectul provinedin tub, etaj final video sau placagraficã.

Acest lucru poate proveni dinvaloarea înaltei tensiuni sau a tensiunii dealimentare a grilei 2. Manifestarea maipoate fi provocatã de defectarea etajului decomandã video, a scurtcircuitãrii tubuluicinescop sau defectarea transfomatoruluide linii. În cazul în care focalizarea sepoate regla, localizarea defectului este însursa de înaltã tensiune (în unele cazurimontaj separat de transformatorul de linii).Dacã reglarea focalizãrii afecteazãsemnificativ luminozitatea atunci estefoarte probabil ca defectul sã conste dinscurtcircuitarea circuitelor de înaltãtensiune ºi UG2. Un alt caz posibil, este celîn care reglajele de focalizare ºi UG2 nu seinfluenþeazã semnificativ ºi se realizeazã înplaje relativ normale, atunci aproape sigurdefectul este în etajul final de amplificare alsemnalelor video.

În aceste cazuri este bine a sedetermina cauza defectului. Se poatesuspecta tubul cinescop care poate firelativ uºor depistat, prin verificarea vizualãa culorii filamentelor. Acestea trebuie sãemitã o culoare portocalie intensã. Dacã nuemit aceastã culoare, sau este mai palã,suspect rãmâne tubul cinescop. Alte cauzeposibile ale unei imagini întunecate sunt:- componente defecte în circuitul dealimentare al filamentelor tubului cinescopsau pene de contact- defectarea circuitelor de control alluminozitãþii - semireglabile, pene decontact, tensiuni de alimentare preascãzute ale acestor circuite. În cazul încare monitorul are control realizat digitaltrebuie verificate circuitele de conversiedigital-analogice care comandã circuitelede luminozitate.- defectarea circuitului de alimentare agrilei 2, posibil întrerupere a reþeleirezistive divizoare (de regulã vezi tf. delinii).

7. Una din culori - roºu, verde saualbastru - dominã intens toatã imagine(ex. în loc de alb)

8. Ecranul este alb în totalitate (cu sau

fãrã imagine afiºatã, cu sau fãrã linii deîntoarcere)

9. Imagine prea închisã

pag. 103



- defect circuitul de amplificare video.Dacã toate trei culorile sunt afectate,atunci defectul este pe alimentareaacestui etaj. În cazul defectãrii acestuietaj, de regulã, prin ridicarea niveluluiUG2 sau a luminozitãþii rastru devinefoarte strãlucitor înainte de apariþialiniilor de întoarcere.- defectul mai poate fi provocat decircuitele de limitare a curentului defascicol sau a luminozitãþii. Multemonitoare au circuite de determinare avalorii curentului de fascicol, pentrulimitarea acestuia în folosul protecþieitubului cinescop. Dacã aceste circuitese defecteazã rezultatul este o imaginefoarte închisã sau chiar lipsaluminozitãþii. Aceste circuite pot fiactivate ºi de protecþiile la radiaþiile Xsau defectarea acestora.- defectarea (întreruperea) circuituluisursei de înaltã tensiune. De regulã, înaceste cazuri sunt afectate ºidimensiunile ºi geometria imaginii(rastrului), focalizarea.

Acest fenomen poate fi de scurtãsau mai lungã duratã. Pentru începuteste bine sã verificãm sursa desemnale video (placa graficã). Pe urmãtrebuiesc verificate urmãtoarele:- circuitele de reglare a luminozitãþii- circuitul de reglare a tensiunii UG2(reþeaua divizoare)- circuitele de preamplificare asemnalelor video- alimentãrile etajului video- posibil defect tubul cinescop

Trebuiesc verificate circuitelevideo (eventual cu folosirea unui sprayde rãcire) - posibil defect termic la vre-ocomponentã activã. Verificaþi posibilepene de contact. Verificaþi circuitele dealimentare ale etajelor video.

Aceste linii apar ca niºte umbre aleliniilor de contur în ariile de imagine culuminozitate constantã. Pot fi la cca. 1-2cm. de liniile imaginii. Aceste manifestãripot fi provocate de interferenþe ale surseide alimentare cu liniile de semnal video -verificaþi aceastã posibilitate. Altã cauzãpoate fi determinatã de placa video -neconcordanþã între setãri ºi posibilitãþilemonitorului. O altã sursã o poatereprezenta masca tubului cinescop ºiaceasta din cauza calitãþii mai reduse aproprietãþilor tubului cinescop. Mai potapãrea aceste manifestãri din cauzaadaptãrii incorecte a impedanþelor liniilorde semnale video cu intrarea etajului video.Verificaþi rezistenþele de pe intrãrilecircuitelor de preamplificare de semnalvideo. La unele tipuri de monitoare esteposibil ca aceste cauze sã fie determinatede o valoare prea mare a tensiunii defocalizare (depinzând de caracteristiciletubului cinescop).

Bineînþeles cã defectele de imaginepot îmbrãca multiple forme. În cele mai desus am prezentat doar cele maisemnificative tipuri de defecte. Fiecaredepanator trebuie sã se familiarizeze cudepanãrile acestor etaje cu aplecareasupra meseriei ºi cu aprofundareacontinuã a cunoºtinþelor teoretice pentru aputea face faþã diverselor tipuri demonitoare ºi diverse rezolvãri tehnice, carepermament sunt în schimbare.

10. Nivelul luminozitãþii fluctueazã

11. Pierderea culorilor dupã un timp defuncþionare (dupã încãlzire)

12. Linii de contur la imaginile de înaltã

rezoluþie

Principiile controlului digitalControlul digital la monitoare s-a

introdus pentru ca producãtorii sã poatãconcentra funcþiile complexe în puþinecomponente: microprocesor ºi memorie.Totodatã, prin folosirea microprocesoruluiºi bineînþeles a controlului digital s-aobþinut o mai bunã flexibilitate în setareaºi stabilirea parametrilor de funcþionareprecum ºi simplificarea liniilor defabricaþie. Bineînþeles cã ºi evoluþiatehnologicã a monitoarelor cu facilitãþilede detectare automatã a rezoluþieisemnalului video, a detectãrii anomaliilorde funcþionare ºi a controlului digital aletajelor funcþionale a impus trecerea lacontrolul digital.

Controlul digital se realizeazã (înmajoritatea cazurilor) prin I2C bus, careeste un bus serial de date, format dindouã linii de comunicare: SDA - Serialdata ºi SCL - Serial Clok. Prin folosireaacestui bus de date sunt minimalizateliniile de legãturã dintre CI cu funcþiicomplexe, este realizatã eliminareadecodoarelor de adrese (adresele suntintegrate în protocolul I2C-Bus ºi estefacilitatã testarea ºi efectuarea reglajelorexterne (chiar ºi prin folosirea unuiprocesor service-calculator extern).În figura 1 este prezentat principiulinterconectãrii etajelor funcþionale pebaza I2C-Bus.

În ultimul timp sunt folositeprocesoare de comenzi pe bazamicrocontrollerelor de 8 biþi pentruridicarea complexitãþii funcþiilor deoperare a monitoarelor ºi ridicãrii vitezeide transmisie a datelor. Etajelefuncþionale legate pe I2C-Bus potintercomunica cu specificarea cãprotocolul de comunicare I2C-Bus

pag. 104



Etaje de control Cap.11

PROCESORDE COMENZI

SDA SCL

SDA SCL

MEMORIENON-

VOLATILÃ

PROCESORVIDEO

OSD(ON

SCREENDISPLAY)

DECODORCULORI

PROCESORDEFLEXIE

PROCESORAUDIO

(MULTIME-DIA)

fig. 1

are rezolvate stãrile de eliminare aconfuziilor între adrese, pierderi de datesau blocare a comunicãrii. Tot acestprotocol permite comunicarea între etajefuncþionale cu viteze diferite decomunicare. Sistemul alcãtuit cu I2C-Buspoate permite extinderea acestuia.

Definiþiile terminologiilor I2C-Bussunt:

- unitatea care trimite date pe bus

- unitatea care recepþioneazã datede pe bus

- unitatea care iniþiazã transferulde date, genereazã semnalele de tact ºideterminã sfârºitul transferului de date

- unitatea la care i se adreseazãmasterul

- una sau mai multe unitãþi master

care pot realiza controlul transmisiilor pebus, fãrã coruperea reciprocã acomenzilor

- procedura de sincronizare asemnalelor de tact dintre unitãþi.

Pe I2C-Bus pot fi conectate circuiteintegrate realizate în diverse tehnologii:CMOS, NMOS, Bipolare, etc.Ambele cãi, SDA ºi SCL, sunt liniibidirecþionale ºi sunt conectate latensiunea de alimentare prin intermediulrezistoarelor de polarizare, astfel încât întimp ce liniile de comunicare nu suntfolosite acestea sunt în starea de “1”.Rata de transfer a datelor prin I2C-Buseste de pânã la 100 Kbit/sec în modul deoperare standard ºi pânã la 400 Kbit/secîn modul de operare rapid. Numãrulinterfeþelor conectate pe bus depinde decapacitatea totalã a acestora, care nutrebuie sã depãºeascã 400 pF. Fiecareunitate care este conectatã la I2C-Busconþine un tranzistor “open-collector” sau“open-drain” ºi o poartã “ªI”. Vezi fig. 2

Transmiþãtor

Receptor

Master

Slave

Multi-master

Sincronizare

pag. 105



fig. 2

SDA

SCL

SCLKN1OUT

SCLKN2OUT

DATAN1OUT

DATAN2OUT

SCLKIN

SCLKIN

DATAIN

DATAIN

Vcc

Rp Rp

t

Având în vedere faptul cã pe I2C-Bus pot fi conectate CI produse îndiverse tehnologii, nivele “1” ºi “0” nu auvalori fixe ci ele depind de valoareatensiunii de alimentare Vcc. Transferulunui bit de date este asociat ºi cu unimpuls de tact. Vezi fig. 3.

Pentru a stabilii validarea datelortransmise impulsul de tact trebuie sã fieîn starea “1”. Pentru schimbarea stãrii pe

linia de tact (SCL) este necesar caimpulsul de date sã treacã în starea “0”.Pentru începerea ºi terminareatransferului de date este necesarãtransmiterea condiþiilor de START ºi deSTOP. Acestea sunt generate doar decãtre unitãþile MASTER astfel:- o tranziþie din starea “1” în starea “0” asemnalului SDA în condiþiile în caresemnalul de tact (SCL) este în starea “1”reprezintã condiþia de START atransferului de date- o tranziþie din starea “0” în starea “1” asemnalului SDA în condiþiile în carestarea semnalului de tact este “1”reprezintã condiþia de STOP atransferului de date.Condiþia de “busy” (ocupat) al Bus-uluide date este interpretatã din momentuldeterminãrii condiþiei de START.În figura 4 sunt prezentate modurile deconectare a CI produse în diversetehnologii la I2C-Bus.

av-tv

pag. 106



DATEVALABILE

SCHIMBAREDE DATE

fig. 3

NMOS

Vcc1=5V

SDA

SCL

Vcc2 Vcc3 Vcc4

Vcc2 - Vcc4 pot fi valori de tensiuni diferite (ex. 12V)

BiCMOS CMOS BipolarRp

Vcc=3V

SDA

SCL

CMOSCMOSCMOS CMOSRp

CMOS

Vcc1=5V Vcc2 Vcc3

SDA

SCLVcc2 ºi Vcc3 pot fi valori de tensiuni diferite (ex. 12V)

CMOS NMOS BipolarRp

VccVcc

SDA

SCL

UnitateI2C

UnitateI2C

Rp

RsRsRsRs

A. Unitãþi (CI) de diverse tehnologii cuplate laI2C-Bus

C. Unitãþi (CI) de diverse tehnologii cuplate laI2C-Bus

B. Unitãþi (CI) CMOS cuplate la I2C-Bus D. I2C-Busul protejat cu rezistoare (Rs)la vârfurile de tensiuni

fig. 4

În cazul în care sunt folosite CI(unitãþi) cu nivele logice de operarediferite (ex. 5V ºi 3V), se folosesctranslatoare bidirecþionale de nivelelogice realizate cu tranzistoare FET,pentru interconectarea celor douãsecþiuni ale Busului de date. Acest fapteste exemplificat în figura 5.

Pentru acest exemplu folosimpartea de comandã al unui monitorechipat cu microprocesor pe 8 biþi.Ieºirile de comandã alemicroprocesorului sunt convertite însemnale analogice. Aceste semnaleanalogice pot avea valori crescãtoaresau descrescãtoare (în limitele stabilite)pe timpul cât dureazã comanda digitalã.Aceste tensiuni sunt aplicate specificfiecãrui etaj care trebuie comandat.Pentru a comanda microprocesorul suntfolosite taste de comandã pentru fiecarefuncþie în parte sau în cazul folosiriimeniului de comenzi pe ecran sefolosesc butoane de selecþie a funcþiilorºi de modificare a valorilor reglabile.În cazul în care sunt folosite tasteseparate de reglaje pentru fiecare funcþieîn parte, trebuiesc verificate în primul

rând dacã tastele realizeazã contactulelectric, trebuie verificate posibileleîntreruperi ale traseelor (care în acestecazuri sunt fine). Mai pot provoca defectelegãturile cu fire electrice la placa cutaste sau unele diode sau rezistoarefolosite pe circuitul electric pânã laintrarea în microprocesor. În cazul în

care nu pot fi realizate reglajele dorite,trebuie suspectat microprocesorul. Nu serecomandã înlocuirea microprocesoruluipânã nu se verificã alimentãrile acestuiaºi convertorul digital/analogic. În multecazuri, în care sunt probleme cualimentarea microprocesorului, trebuieverificate liniile de alimentare a acestuia;sunt întâlnite cazuri în care pe una dinalimentãrile cu 5V se folosesc CIstabilizatoare de tensiune cu reset. A nuse omite faptul cã de regulã monitoarelecu control digital folosesc CI de memorienevolatilã, care (de regulã) sunt realizateîn tehnologie CMOS. Acest fapt poateconduce la defectare/ºtergerea acestorCI de memorie, provocând la rândul lorblocarea funcþionãrii microprocesorului.În cazul în care reglajele nu se potefectua pe toatã plaja lor trebuieverificate CI de conversiedigital/analogicã sau etajele a cãrorparametri se regleazã.

Exemplu de verificare a controluluidigital

pag. 107



Alim. 3,3V Alim. 3,3V Alim. 5V Alim. 5V

SDA1 SDA2

SCL1

SCL2

Vcc2=5VVcc1=3,3V

Rp Rp

fig. 5

Exemplu de CI folosite în etajul decontrol al monitoarelor

Familia de CI PC83x80, P87C380Aceastã familie de CI are la bazã

microcontroller-ul 80C51 Core ºicuprinde urmãtoarele CI:P83C880, P83C180, P83C280, P83C380ºi P87C380 (OTP).Frecvenþa de operare este de 16 MHz.Suportã o interfaþã din gama DDC, astfel:- permite interfaþa DDC1 cu harware-ulspecific- permite interfaþele DDC2B, DDC2B+ ºiDDC2AB (bus ACCES)Pentru aceste interfeþe are disponibilã omemorie internã (AUX-RAM)programabilã (128 sau 256 bytes).Pemite identificarea automatã asemnalelor:- HSYNC (frecvenþã) cu o rezoluþie de 12biþi- VSYNC (frecvenþã) cu o rezoluþie de 12biþi- polaritatea semnalelor HSYNC ºiVSYNC- prezenþa semnalelor HSYNC ºi VSYNC(aceasta este necesarã pentrustandardul VESA DPMS - Device PowerManagement Signalling.Permite operarea cu:- semnal de sincronizare compozit- modul de oscilaþie liberã- generare de mirãAceastã familie de CI are douã porturialocate pentru bus-ul serial I2C.Sunt încorporate în capsulã 4 ieºirianalogice, derivate dintr-un convertorDigital-Analog pe 8 biþi. Totodatã suntprevãzute zece ieºiri de comandã pentrucontrolul funcþiilor ºi una pe 14 biþi.Interfaþa pentru tastaturã este realizatãcu un convertor Analog-Digital.Aceste CI pot comanda ºi afiºaje cuLED-uri, prin intermediul unui por deieºire (Port 0), cu un curent de pânã la

10 mA.Are prevãzut un circuit de detectare ascãderii tensiunii de alimentare cu reset.Alimentarea este realizatã cu o tensiunecontinuã, cu valoarea cuprinsã între 4,4Vºi 5V.Diferenþele dintre CI din aceastã familiesunt (în funcþie de memorie):P83C880 - 8K ROM ºi 512 bytes RAMP83C180 - 16K ROM ºi 512 bytes RAMP83C280 -24K ROM ºi 512 bytes RAMP83C380 - 32K ROM ºi 512 bytes RAMP87C380 (OTP) - 16K ROM ºi 512 RAM.Încapsularea ºi funcþiile pinilor suntprezentate în fig. 1 ºi 2.

pag. 108



1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21 22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

Fig. 1Încapsularea ºi dispunerea pinilorCapsulã SDIP42

SYMBOL PIN DESCRIPTION

PWM9/PATOUT/P3.1 41 PWM9 to PWM0: 8-bit Pulse Width Modulation outputs 9 to 0. Pin 41 and 42 can

also be used as the output pin of the test pattern display PATOUT and clamping out

signal CLAMP respectively; PATOUT and CLAMP always have the higher priority.

Alternative function general I/O ports; Port 3: P3.1 to P3.0 and

Port 2: P2.7 to P2.0.

PWM8/CLAMP/P3.0 42

PWM7/P2.7 1

PWM6/P2.6 2

PWM5/P2.5 3

PWM4/P2.4 4

PWM3/P2.3 5

PWM2/P2.2 6

PWM1/P2.1 7

PWM0/P2.0 8

XTAL1 9 Oscillator input pin for system clock.

XTAL2 10 Oscillator output pin for system clock.

VDD 11 Digital power supply (+5 V).

VSS 12 Digital ground.

HSYNCin/PROG 13 Horizontal sync input pin. During OTP programming it is used as the program pulse

input (PROG).

HSYNCout/P1.5 14 Horizontal sync output pin; alternative function: general I/O port P1.5.

CSYNCin/P1.6 15 Composite sync input pin; alternative function: general I/O port P1.6.

VSYNCin/OE 16 Vertical sync input pin. During OTP programming it is used as output strobe (OE).

VSYNCout/P1.4 17 Vertical sync output pin; alternative function: general I/O port P1.4.

P0.7 to P0.0 18 to 25 Port 0: general I/O ports; capability to drive LED.

RESET 26 Reset input; active HIGH initializes the device.

DAC0 to DAC3 27 to 30 8-bit DAC analog voltage output pins; output range: 0 to 5 V.

VSSA 31 Analog ground for DAC and ADC.

VDDA 32 Analog power supply (+5 V) for DAC and ADC.

ADC0/P3.2 33 ADC analog input pins; alternative function: general I/O ports P3.2 and P3.3.

ADC1/P3.3 34

INT1/VPP 35 External interrupt input pin. During OTP programming it is used as programming

supply voltage pin; VPP = 12.75 V.

SDA1/P1.3 36 I2C-bus serial data I/O port for the DDC2 interface; alternative function: general I/O

port P1.3.

SCL1/P1.2 37 I2C-bus serial clock I/O port for the DDC2 interface; alternative function: general I/O

port P1.2.

SDA/P1.1 38 I2C-bus serial data I/O port; alternative function: general I/O port P1.1.

SCL/P1.0 39 I2C-bus serial clock I/O port; alternative function: general I/O port P1.0.

PWM10/P1.7 40 14-bit Pulse Width Modulation output 10; alternative function: general I/O port P1.7.

pag. 109



Fig. 2Funcþiunile pinilor CI din familia P83C80 ºi P87C380

tav-tv

tav-tv

pag. 110



Fig. 3 Schema blocurilor funcþionale interne al CI din familia P83Cx80 ºi P87C380

(1) Funcþie alternativã pentru Port 1(2) Funcþie alternativã pentru Port 2(3) Funcþie alternativã pentru Port 4(4) Vezi capacitatea memoriei pentru fiecare CI

pag. 111



VID

EO

PR

E/O

UT

AM

P

TD

A4885/6

CR

6927

MIC

RO

CO

NTR

OLLE

R

P83C

180

DE

FLE

CT

ION

CO

NTR

OLLE

R

TD

A48

53/4

/6

MA

INS

HA

RM

ON

IC

RE

DU

CT

ION

CO

IL

SM

PS

TE

A150

4/1

566

TD

A8380A

BU

T12A

OS

D

GE

NE

RA

TO

R

PC

B8517

EH

T

GE

NE

RA

TO

R

BU

T11A

BY

V26E

KE

YB

OA

RD

(5ke

ys)

DA

C

TD

A8

447

HO

RIZ

ON

TAL

DE

FLE

CT

ION

BU

2530A

L

3x

BU

K455

BY

45

9

3x

PH

P18N

20E

R G B

EH

T

VE

RT

ICA

L

DE

FLE

CTIO

N

TD

A8354

RO

TAT

ION

CO

NTR

OL

degaussi

ng

focu

s �

grids

DC

volu

me

contr

ol

DP

MS

an

d

degaussi

ng

90

to265

VA

C

AU

DIO

TD

A7053A

L R

L-o

ut

R-o

ut

H,V

DD

C

HV

RG

B

I2C

-bus

I2C

-DD

C

EE

PR

OM

2x

PC

F8582C

-2

Fig. 4 Exemplu de folosire a procesorului P83C180 într-un monitor cu diagonalamare a ecranului, folosind arhitectura PHILIPS

DA

DA

pag. 112



Procesoarele din aceastã familieau funcþia de detectare a arhitecturii încare opereazã. Astfel, conform uneisecvenþe de determinare (conformnormei VESA Monitor Display DataChannel) monitorul echipat cu acesteprocesoare trebuie sã determine tipul dearhitecturã (reþea) de funcþionare:

1. DDC1 sau OLD2. DDC2B3. DDC2B + DDC2AB (ACCES.bus).Secvenþa de determinare este prezentatãîn fig. 5. În aceastã secvenþã esteprezentatã de fapt interactivitatea dintremonitor ºi arhitectura (reþeaua) în careopereazã.

Pornire Monitor

NU

NU

NU

NU

NU

NU

DA

DA

Comunicare inactivã

PrezentVSYNC?

EDID transmite continuuprin folosirea tactului VSYNC

Prezenttact DDC2?

Stop trimitere EDIDComutare pe modul de

comunicare DDC2

Comunicare DDC2inactivã. Monitorul

aºteaptã o comandã

Prezentãvre-o

comandã?

Detectarecomandã DDC2B+/

DDC2AB?

Monitoruleste capabil pt. DDC2B+/

DDC2AB?

Rãspuns la comenzileDDC2B+/DDCAB2

Rãspuns la comenzileDDC2B+/DDCAB2

Monitoruleste capabil pt. DDC2B+/

DDC2AB?

Fig. 5

Procesoarele din aceastã familiepot fi preprogramate pentru detectareamodului hardware de operare. Aceastãfacilitate creeazã anumite avantaje, cumar fi:- rapiditate la orice schimbare a moduluide operare- posibilitatea de detactare a polaritãþiisemnalului de sincronizare- acurateþe în determinarea frecvenþelorHSYNC ºi VSYNC- posibilitatea de detectare a modului deoperare ºi în modul redus de funcþionare.Deasemenea, separarea semnaluluivideo-compozit se realizeazã continuu,iar sub diferite forme, semnalele HSYNCºi VSYNC pot fi livrate ºi altor folosinþe.Una din caracteristicile procesoarelor

este modul DPMS (Device PowerManagement Signalling), mod în careeste posibilã generarea frecvenþei deoscilaþie liberã în stãri cum ar fi: stand-by,suspendat sau oprit. În aceste stãri poategenera mira de control proprie.

Aceste procesoare sunt capabilede corecþia semnalelor de sincronizarepe orizontalã ºi pe verticalã. Acestemodalitãþi de corecþie opereazã similar,cu o întârziere pe orizontalã de cca 1,2msec. ºi cca. 5 cadre pe verticalã,întârzieri necesare pentru stabilizareasemnalelor de sincronizare. Acesteprocesoare pot accepta ºase tipuri desemnale de sincronizare. Acestea suntprezentate în fig. 6.

pag. 113



HSYNC

VSYNC

CSYNC-1

CSYNC-2

CSYNC-3

CSYNC-4

CSYNC-5

CSYNC-6

pag. 114



Facilitatea de generare de mirã detest proprie este extrem de folositoare încazurile de deconectare de la calculatorsau necesitatea de testare a monitoruluica unitate independentã. În mod uzual sefolosesc douã tipuri de mirã: o mirã dechenar alb ºi o mirã de caroiajedreptunghiulare. Dimensiunileelementelor de formare a grilelor suntdirect proporþionale cu frecvenþele deoscilaþie (orizontal ºi vertical). Acesteasunt prezentate în fig. 7.

Modul de operare dupã secvenþade pornire este început cu determinareasemnalului de sincronizare. Impulsurile

de ieºire HSYNC ºi VSYNC sunt livratecu frecvenþa de oscilaþie liberã. În timpulnecesar afiºãrii a 5 cadre procesoruldeterminã frecvenþele de sincronizarepentru funcþionarea în parametriinecesari.

Pentru reducerea riscurilor lapornire, valoarea bitului de detectare amodurilor DPMS determinã modul deoperare a procesorului, în funcþie destarea hardware: “Normal”, “Stand-by”,“Suspend”, “Power-off” sau alte moduriposibil setate.

32FOSH

32FOSH

32HPST32HPST

fig. 7

pag. 115



Principiile folosirii tuburilorcatodice

Cap.12

Tuburi cinescop color

Demagnetizarea tuburilor cinescop

Majoritatea terminalelor video sebazeazã pe folosirea tuburilor cinescoppentru realizarea vizualã a imaginii.Folosirea tuburilor cinescop colorprezintã avantaje multiple, cum ar fi:- calitatea ridicatã a imaginii- numãrul mare al nuanþelor de gri- numãrul mare al culorilor redate- luminozitate ºi contrast mult îmbunãtãþit- rãspuns în timp real al afiºãrii imaginiiToate aceste avantaje sunt raportate latuburile catodice monocrom ºi ecraneleLCD. Bineînþeles cã dezavantajeleprivind costul de producþie, dimensiunilefizice mari precum ºi greutatea rãmânvalabile, dar sunt compensate decovârºitoarea majoritate a avantajelor.Ca ºi elemente competitoare ale tuburilorcatodice sunt: afiºajele LCD, ecranele cudescãrare în plasmã ºi afiºajele cuemisie de câmp.

Toate tuburile cinescop colorfolosesc o mascã perforatã, plasatã fizicimediat înaintea stratului de fosfor de peecranul de sticlã. Aceastã mascãdirijeazã spotul de electroni pe unul dincele trei puncte de culoare (R, G, B).Fiecare catod de culoare are alocateorificiile de trecere a spotului. Prinfolosirea câmpului magnetic a tubului sepoate stabili puritatea imaginii. Latuburile cinescop TRINITRON aceastãmascã perforatã este înlocuitã cu fireverticale, foarte subþiri, bine tensionate.Acesta permite folosirea unorperformanþe mai ridicate ale imaginii,cum ar fi luminozitate mai mãritã,imunitate îmbunãtãþitã la efectul demoire, puritate ridicatã, etc. Pentru aîmbunãtãþi caracteristica mecanicã a

acestei “perdele” se folosec una, douãsau trei fire de legãturã orizontale, înfuncþie de dimensiunea tubului cinescop.Aºa cã prezenþa acestor linii fineorizontale este o caracteristicã a tuburilorTRINITRON ºi nu un defect. La tuburilede pânã la 15” este folosit de regulã unsingur fir. La dimensiunile de 15” pânã la21” sunt folosite de regulã douã fire, iarla cele de peste 21” se folosesc trei firede legãturã.

Altfel, cu cât masca perforatã estemai fin perforatã, cu atât rezoluþia deredare a imaginii este mai ridicatã (vezicap.1).

Demagnetizarea tuburilor cinescopeste necesarã pentru restabilireaproblemelor de puritate. În rare cazuri potapãrea distorsiuni geometrice datoratecâmpului magnetic fãrã sã fie afectateculorile. Un tub cinescop se poatemagnetiza în urmãtoarele condiþii:- la simpla rotire sau miºcare- apropierea unei surse perturbatoare (înunele cazuri chiar ºi un corp de iluminatcu tf.) cu câmp electromagnetic- apropierea unei surse de câmpmagnetic (ex. difuzor)- apropierea unei piese (corp) magnetizat

În cazul apariþiei unei problemelegate de puritatea imaginii esterecomandat a se efectua pentru primaoarã o demagnetizare.Notã! Demagnetizarea nu înseamnã ademagnetiza metalul din care esterealizatã masca perforatã!Demagnetizarea reprezintã crearea unuicâmp magnetic pentru compensareacâmpului magnetic al Pãmântului!

pag. 116



Astfel încât suma celor douã câmpurimagnetice sã fie cât mai apropiatã dezero. Bobina de demagnetizare a tubuluicinescop creazã un câmpelectromagnetic alternativ puternic, caregradual descreºte pânã la valoarea zero.Acest fapt realizeazã o magnetizareuniformã a grilei perforate, astfel încâtcompensarea câmpului magnetic alpãmântului sã fie uniformã pe toatãsuprafaþa mãºtii perforate. Oricedezechilibru al câmpurilor magneticeproduce o deteriorare a puritãþii imaginii.Dupã aceste specificãri este de înþelescã unele monitoare (de dimensiuni maimari ºi cu rezoluþie a imaginii ridicatã) auun buton separat de demagnetizare. Înunele aplicaþii speciale, în caremonitoarele prevãzute a fi amplasate peautovehicole (ex. aplicaþii militare,geologice, geofizice, etc.) au ºase bobinede demagnetizare pentru compensareacâmpului magnetic al Pãmântului dintoate direcþiile, plasate în jurul gâtuluitubului cinescop sau a ecranului. În uneleaplicaþii aceste monitoare folosescsenzori de câmp magnetic pentrurealizarea compensãrii dinamice.Ca o parantezã putem specifica faptul cãun terminal video (de consum)transportat dintr-o emisferã în alta nu vaputea avea o puritate corectã a imaginii,datoritã faptului cã producãtorul tubuluicinescop a prevãzut destinaþia acestoraºi a amplasat magneþii de corecþie N-Ssau S-N conform destinaþiei de utilizare.

În unele cazuri în care dupã untransport al aparatului sau dupã operioadã mai lungã de staþionare ºiaparatul nu are buton separat dedemagnetizare, demagnetizarea trebuieefectuatã într-un ciclu astfel:- 1 minut pornit- 20 de minute opritEste recomandat a se repeta ciclurile decâteva ori dacã rezultatul nu estesatisfãcãtor ºi abia pe urmã realizatãdemagnetizarea manualã. În cazul în

care aparatul este dotat cu buton dedemagnetizare, nu este recomandatãdemagnetizarea repetatã, datoritãîncãlzirii relativ mari a componentelor dincircuit.

De regulã (în cazurile specialecând defectele nu provin din fabricaþie)defectele de tub cinescop se limiteazã latrei tipuri:- defecte mecanice- defectele de uzurã- alte defecte tipice tuburilor cinescop

Defectele mecanice apar dincauza manevrãrii necorespunzãtoare saua unor intervenþii neautorizate în aparate.Principalul defect mecanic estepãtrunderea de aer în tubul cinescop.Acesta poate fi determinat din atingereaaccidentalã a gâtului tubului cinescop,manevrarea necorespunzãtoare a plãciiCRT sau ºoc mecanic. În cazuri extremde rare mai pot interveni fisuri infime, carezultat al slabei calitãþi a sticlei folosite.În cazul pãtrunderii aerului în tubulcinescop, la pornire au loc descãrcãrielectrice puternice ºi în mod certfilamentele se vor aprinde pentru foartescurt timp, ele arzându-se foarte repede.Pentru determinarea faptului cã în tubulcinescop a pãtruns aer ºi fisura nu estevizibilã trebuie inspectat gâtul tubului.Dacã stratul reductor de absorþie ºi-amodificat culoarea în alb sau s-a înroºit,atunci înseamnã cã respectivul tubcinescop trebuie trecut la capitolul istorie.În cazul în care stratul reductor deabsorþie este de culoarea argintie,înseamnã cã respectivele descãrcãri nusunt cauzate de presurizarea tubului ciaproape sigur cã transformatorul de liniieste defect, el furnizând o tensiune prearidicatã.

Nu întotdeauna eclatoarele de lagâtul tubului realizeazã descãrcareatensiunii prea ridicate.

Defecte tipice ale tuburilor cinescop

Atenþie!

pag. 117



Un alt defect mecanic care poate fideterminat de o manevrarenecorespunzãtoare a aparatului (izbire,transport în condiþii neadecvate, etc.)este deformarea mãºtii perforate, careprovoacã deteriorarea puritãþii sau aparpete de culoare pe imagine. La fel, estedeterioratã convergenþa culorilor. Acestdefect nu se poate remedia, doar prinînlocuirea tubului cinescop. Tot înaceastã idee, sunt cazuri în care dincauza manevrãrilor neadecvate seîntrerupe un filament sau tunul deelectroni suferã deformãri, în unelecazuri putând realiza scurcircuitãri.

Defectele de uzurã ale tuburilor cinescoppot fi de diverse manifestãri, pe care levom prezenta în cele ce urmeazã:- aimaginii. Acest tip de defect este cauzatde reducerea semnificativã a emisiei deelectroni. Pentru a nu suspecta din starttubul cinescop, este recomandat a severifica dacã tensiunea de alimentare afilamentului are valoarea nominalã.Existã posibilitatea ca sã intervinãdevalorizãri ale componentelor cerealizeazã circuitul de alimentare afilamentului. De regulã aceastã tensiunede alimentare este obþinutã direct dintransformatorul de linii. În unele cazurieste folositã o tensiune pulsatorie deînaltã frecvenþã, care nu poate fideterminatã cu un aparat de mãsurãsimplu. Recomandarea este consultareadocumentaþiilor tehnice pentru aflareaformei ºi valoarea acestei tensiuni. Demulte ori o inspecþie vizualã afilamentelor poate fi edificatoare. Dacãculoarea este portocalie sau înspregalben, atunci filamentele suntalimentate corect. Dacã iluminarea esteinsuficientã sau bate înspre un roºu slab,este necesarã verificarea tensiunii dealimentare.În multe cazuri, o imagine întunecatã

poate fi provocatã de o tensiune prearidicatã de alimentare a etajului finalvideo (de comandã a catozilor). Încazurile în care slaba luminozitate nueste determinatã de cauze externetubului cinescop, se poate încercaregenerarea acestuia. O altã metodã deremediere a acestui fenomen esteridicarea valorii tensiunii de alimentare afilamentului.

Metodele de ridicare a valorii tensiunii dealimentare a filamentului practicate uzualsunt eliminarea rezistenþei de limitare depe circuitul de alimentare a acestuia saualimentarea separatã a acestuia cuajutorul unei spire (max. 3) montate înjurul miezului tf. de linii.

Ocazional, în tuburile cinescop potapãrea particule mici (din desprinderi),conductive, sau anumite depuneri, potprovoca scurtcircuitãri ale tunului deelectroni. Aceste scurtcicuite pot fiintermintente (la cald sau la rece) saupermanente. Posibilele scurtcircuite potapãrea între:

filament ºi catod. În acest caz catodulafectat va fi alimentat cu tensiunea (mairedusã) de alimentare a filamentului,aceasta putând însemna teoretic oscurtcircutare la masã a catodului. Înacest caz respectiva culoare va fi intensã(peste toatã imaginea) cu prezenþavizibilã a cursei inverse.

catod ºi G1. Electrozii grilei 1 suntinterconectaþi pentru toþi trei catozii.Acest tip de scurtcircuit provoacã oiluminare puternicã a unei imagininegative, cu posibilitatea ca nivelulculorilor sã fie extrem de redus.

grila de control (G1) ºi grila deaccelerare (G2). Depinzând de circuite,manifestarea poate fi o imagine spãlãcitã(ºtearsã) sau una închisã.

reducerea luminozitãþii generale

Atenþie! Aceasta poate sãînsemne o reducere drasticã a duratei defuncþionare a tubului cinescop.

- scurtcircuite în tubul cinescop

a.

b.

c.

pag. 118



d.

e.

grila de accelerare (G2) la grila defocalizare. Prin acest tip descurtcircuitare, valorile tensiunilor de peambele grile vor avea aceaºi valoare,astfel încât reglajele acestora vorinteracþiona. Rezultatul acestui tip descurtcircuit este o imagine difuzã cu liniide întoarcere ºi cu un nivel foarte redusal contrastului. Aceastã manifestare estesimilarã cu defectarea transformatoruluide linii prin strãpungerea izolaþiei de lareþeaua rezistivã pentru obþinerea UG2 ºiFocus.

grila de focalizare la înalta tensiune.Prin acest scurtcircuit, valoarea înalteitensiuni va fi puternic coborâtã ºi cuapariþia descãrcãrilor pe eclatoarele deprotecþie. Este posibil ca siguranþa dereþea sã se ardã.

Pentru înlãturarea acestor posibilescurcircuitãri (ºi înainte de a trece laschimbarea tubului) se pot încercacâteva metode neconvenþionale care înmulte cazuri folosesc la înlãturareaacestora. Acestea sunt:- se poate încerca înlãturareascurtcircuitului prin folosirea uneicapacitãþi încãrcate ºi depinzând denatura scurtcircuitului. Aceastã metodãpresupune o oarecare experienþã- se plaseazã aparatul cu ecranul în jos,pe o suprafaþã moale ºi se ciocãneºtefoarte fin gâtul tubului pentru a încercadesprinderea particulelor depuse ºi carerealizeazã scurcircuitul.- în unele cazuri de scurtcircuitareapãrute între filament ºi catod se poateîncerca o alimentare separatã afilamentului.Primele douã metode pot sã aibã succesîn cazurile scurcircuitãrilor intermitente.În cazul scurtcircuitãrilor grileloralimentate la tensiuni ridicate, acestea nuau remedii, doar prin înlocuirea tubului.

Defectele de uzurã ale unui tubcinescop repezintã faptul cã respectivul

tub a intrat pe o pantã puternicdescrescãtoare a duratei de exploatare.Este recomandat ca în cazurile deregenarare, supravoltare a filamentuluisau a altor artificii a se preveni clientul cãgaranþia depanãrii nu poate fi asumatãdeoarece dupã asemenea intervenþiidurata de funcþionare este practicimposibil de determinat. Aceasta poatevaria de la câteva ore la doi-trei ani.

Alte tipuri de defecte specifice aletuburilor cinescop pot fi:- . Aceastãmanifestare poate proveni ºi din sursa desemnal video (ex. anumiþi pixeli cuinformaþia digitalã eronatã din placavideo). Sau este posibil ca sã fie punctedeteriorate fizic pe stratul interior alecranului. O altã cauzã o poatereprezenta generatorul de OSD carepoate sã provoace aceastã manifestare.Pentru determinarea cauzei, esterecomandat a se folosi un generator demirã (semnal).

. Aceste linii de contur pot fi maideschise sau mai închise sau prezente înariile de imagine cu luminozitateconstantã. Dacã aceste aparenþe suntstabile pe imagine, înseamnã cã nu suntgenerate de interferenþeelectromagnetice sau de sursã dealimentare. În aceste cazuri explicaþiamanifestãrii este interferenþa (moire)dintre rastru ºi structura de puncteluminofore ale ecranului. Cu câtfocalizarea este mai bunã, cu atât efectuleste mai vizibil. Aceste fenomene apar larezoluþii ridicate (ex. 1024x768). Soluþieefectivã nu este, ci doar un artificiu ºianume de reducere a strãlucirii imaginii.Unele monitoare performante au uncircuit de reducere a efectului de moire,dar nu în toate cazurile este de folos.

spoturi izolate pe ecran

- linii de contur la monitoarele de înaltãrezoluþie

pag. 119



- defecte de strãpungere de izolaþie

- focalizarea nu este uniformã pe toatãsuprafaþa imaginii

- iluminare neuniformã a imaginii

în imaginile cu porþiuni mai iluminate,albul nu este pur, ci capãtã o tentãgalbenã sau albãstruie

.Aceste defecte pot apãrea la înaltatensiune. Toate tuburile cinescop audepus un strat de particule de carbonatât pe exterior cât ºi pe interior. Acestedouã straturi sunt conductive ºi formeazã(împreunã cu dielectricul sticlã) de fapt ocapacitate de filtrare a înaltei tensiuni.Valoarea acestei capacitãþi poate ficuprinsã între 0,005 ºi 0,01 µF. Cumtensiunea aplicatã pe acest capacitoreste în jurul valorii de 25KV, pot apãreaunele strãpungeri din cauzadeteriorãrilor, umezelii sau a prafuluidepus pe spatele tubului cinescop.Stratul exterior este (ºi trebuie) conectatla masa ºasiului, prin intermediul firelorde tresã, clipsuri metalice ºi ºuruburi.

. Aceastã manifestareapare prin descreºterea acesteia însprecolþurile imaginii. În majoritatea cazurilorreglajul tensiunii de focalizare este static.În cazurile monitoarelor avansate sefolosesc reglaje de focalizare dinamicesau douã tensiuni de focalizare pentruacelaºi tub cinescop. În aceste cazuritrebuie verificate circuitele ºi valoriletensiunilor de focalizare. Atenþie lacircuitele de focalizare dinamicã. Acesteavariazã direct proporþional cu frecvenþade rezoluþie ºi dimensiunile imaginii. Încazul clasic, cu o singurã tensiune defocalizare staticã trebuie verificatevalorile normale. În unele cazuri, dincauza uzurii, grila de focalizare internãpoate fi depreciatã ºi nu mai permitereglarea optimã.

.Diferenþele acceptate de iluminare pesuprafaþa unui tub cinescop sunt de cca.70% faþã de centrul imaginii. Acestediferenþe pot fi influenþate negativ decãtre uniformitatea împrãºtierii spotuluide electroni ºi a puritãþii imaginii. În unelecazuri o demagnetizare corect realizatãpoate fi eficientã.

-

. Acest fenomenpoate apãrea în cazul reorientãrii saumiºcãrii aparatului. Explicaþia manifestãriiconstã din influenþa câmpului magnetic alpãmântului asupra mãºtii perforate. Princonstrucþie, masca perforatã, preia cca.2/3-imi din energia electronilor. În zonelede imagine unde iluminarea este maiintensã, temperatura pe suprafaþarespectivã poate atinge câteva sute degrade. Aceastã supraîncãlzire coroboratãcu influenþa câmpului magneticdeterminã o proiecþie deformatã aspotului de electroni cu influenþã directãasupra puritãþii imaginii. Remediereaacestei manifestãri se poate realizaprintr-o demagnetizare eficientã. Latuburile cinescop din noile generaþiiaceste manifestãri nu apar, datoritãfaptului cã masca perforatã este realizatãdin materialul denumit “INVAR”, cuproprietãþi mult îmbunãtãþite.

Având în vedere particularitãþilesemnalelor de pe bobinele de deflexie,verificarea acestora trebuie efectuatãluând în considerare precauþiilenecesare. În primul rând trebuie luat înconsiderare cã este nevoie de unosciloscop cu o sondã cu atenuareareade 100:1 ºi pentru semnale de 1000Vvvºi este recomandat a se folosi untransformator separator. Verificaþiîntotdeauna legãtura de masã!.

Defectarea bobinei de deflexiepoate cauza geometria imaginii,reducerea valorii tensiunilor din etajulfinal de deflexie, defecte de alimentare,defecte în etajul final linii sau etajul finalBV.Pentru determinarea defectãrii bobinei dedeflexie, în cazul în care existã oputernicã deformare a geometriei

Verificarea, testarea ºi depanareabobinelor de deflexie

pag. 120



imaginii este interschimbarea legãturilor(începutul cu sfârºitul). În cazul în caredeformarea persistã, atunci aproapesigur defectul este în bobina de deflexie.În cazul în care tensiunile din etajul finallinii sunt reduse ºi singura suspectã arãmas bobina de deflexie, soluþia este dea deconecta bobina din circuit. Dacãvalorile tensiunilor îºi revin, defectul estelocalizat.

Se realizeazã verificãrile semnalelor ºi secomparã cu valorile date (sau cu celeexistente înainte de decuplare).

Verificarea continuitãþii ºi a valoriirezistenþei bobinei de deflexie orizontalãse realizeazã prin deconectarea tuturorcapetelor (bobina de deflexie orizontalãeste realizatã din mai multe înfãºurãri înparalel). În acest caz este recomandat ase verifica ºi eventualitateascurtcircuitãrii cu bobina de deflexie peverticalã. Valoarea acestei rezistenþepentru monitoarele SVGA este mai micã

de 1 ohm (în unele cazuri 0,5 ohmi).Verificarea continuitãþii ºi a valorii

rezistenþei bobinei de deflexie peverticalã se realizeazã identic, cudeconectarea tuturor capetelorînfãºurãrilor. De regulã, înfãºurãrilebobinei de deflexie pe verticalã suntrealizate din sârmã mai groasã. Pentrumonitoarele SVGA valoare rezistenþeiînfãºurãrilor este de cca. 4-6 ohmi.

Dacã este nevoie de demontareabobinei de deflexie ºi înlocuirea acesteia,sunt necesare unele precauþii demanevrare pentru a nu distruge tubulcinescop sau pentru restabilirea corectã(sau cât de cât apropiatã) aconvergenþei. Astfel, trebuie avute învedere poziþia ºi orientarea iniþialã abobinei precum ºi a ansambluluimagneþilor de corecþie (puritate ºiconvergenþã staticã). Este recomandat ase nota poziþiile acestora. În cazul în careîntre ansamblu bobinã ºi tub suntdistanþoare de cauciuc este necesarãpãstrarea integritãþii acestora. Acestease folosesc pentru restabilireaconvergenþei dinamice. Trebuie avut învedere faptul cã gâtul tubului cinescopeste fragil la manevrele descoatere/introducere a ansambluluibobinei. La remontarea bobinei esterecomandat a se fixa toate elementele cuadezivi care permit fixarea pe sticlã.

Dacã dupã demontare se observãstrãpungeri ale izolaþiilor sau chiarcarbonizãri între spire, acestea sedesprind atent de restul spirelor, securãþã ºi se izoleazã folosind un lacadecvat. Atenþie! Bobinele de deflexiedegajã temperaturã în timpul funcþionãrii!În cazuri de întrerupere se refacelegãtura pe spira întreruptã, izolareafãcându-se cu tuburi varnish adecvate.

Atenþie!

Notã!

Demontarea ºi înlocuirile de bobine dedeflexie

Reparea bobinelor de deflexie

Pentru deconectarea bobinei dedeflexie din circuit sunt obligatoriiurmãtorii paºi de realizat:- în primul rând spotul de electroni numai suferã deflectarea, astfel cã încentrul imaginii apare un punct extrem deluminos care în foarte scurt timp vadeveni întunecat!. Decuplaþi doar bobinade deflexie pe care o suspectaþi(verticalã sau orizontalã)! Reduceþi laminim valorile contrastului ºi aleluminozitãþii (UG2) (în unele cazuri esterecomandatã decuplarea alimentãriifilamentului).

Bobina de deflexie pe verticalãeste legatã practic în paralel cutransformatorul de linii. Prin eliminareaacesteia creºte valoarea impedanþei carepoate determina apariþia de vârfuri detensiune pe tranzistorul final linii. Esterecomandat a se reduce valoareatensiunii de alimentare a etajului final linii(+B) sau prin folosirea unui Variac peaceasta.

pag. 121



Transformatorul de liniiCap.13

Descrierea principiilor de operareUn transformator de linii constã din

douã pãrþi:1. O înfãºurare primarã, a cãreialimentare/comandã este realizatã printranzistorul final de linii. Acesta comutãvaloarea tensiunii de alimentare +B. Dinaceastã valoare de tensiunetransformatorul de linii furnizeazã înaltatensiune (cca. 20-30 KV) ºi o serie detensiuni secundare de micã tensiune,pentru alimentarea diverselor circuite.Înalta tensiune este redresatã ºimultiplicatã prin folosirea unor diode splitºi a unor capacitãþi.2. Un divizor rezistiv care realizeazãalimentarea grilei de accelerare G2(Screen) ºi focalizarea. Acest divizorrezistiv are prevãzute potenþiometre dereglaj a acestor valori.

Pe scurt, principiul de operare aunui transformator de linii este diferit faþãde un transformator regular. Tf. de liniieste astfel proiectat ca sã acumulezeenergie în circuitul magnetic (lucrând caun inductor pur) ºi sã transfere energiaacumulatã în partea secundarã, cueliminarea cât mai bunã a energieiremanente în circuitul magnetic. Pentruobþinerea acestor deziderate rezistenþamagneticã a unui tf. de linii este mult maimare decât la un transformator obiºnuit.Tensiunea aplicatã în înfãºurareaprimarã a transformatorului de linii esteuna pulsatorie, cu impulsuri aproapedreptunghiulare, pe când unuitransformator obiºnuit i se aplicã otensiune sinusoidalã. Curentul transferat

creºte ºi descreºte dupã o formã de dintede fierãstrãu. Gama frecvenþelor deoperare ale unui transformator de liniieste cuprinsã de la 1 KHz la peste 100KHz.Pãrþile componente ale unuitransformator de linii sunt:- înfãºurarea primarã (în unele lucrãrimai este denumitã înfãºurare decomandã), cea care este alimentatã detranzistorul final linii. Aceastã înfãºurareare de regulã de la câteva zeci la douã-trei sute de spire.- înfãºurarea de înaltã tensiune, este ceacare livreazã valoarea de tensiuneridicatã pentru a fi multiplicatã. Aceastãînfãºurare are câteva sute de spire,realizate din sârmã foarte subþire.- multiplicatorul de tensiune care esteformat din diode split ºi capacitãþi deînaltã tensiune, folosit pentru obþinereavalorii înaltei tensiuni rectificate necesarãtubului cinescop (20-30 KV). Acestmultiplicator este de regulã încorporat,doar la modelele mai vechi de tf. de liniise foloseau multiplicatoare separate.- divizorul de tensiune. Acest divizor detensiune realizeazã obþinerea tensiunilorde alimentare (reglabile cu ajutorul unorpotenþiometre) pentru grila de accelerare(G2 - Screen) ºi a focalizãrii.- înfãºurãrile secundare (sau auxiliare),care pot avea înfãºurãri de la douã spire(alim. filament) pânã la câteva sute despire. Aceste tensiuni secundare obþinutepoate alimenta diverse etaje funcþionaleale monitorului.

Notã

Revista vã pune la dispoziþie unul dintre cele mai performante aparate de testattransformatoare de linii. Acurateþea determinãrilor este garantatã de cei peste 400 de cumpãrãtori! Garanþia aparatuluieste de 1 an. Pentru preþuri ºi comenzi contactaþi redacþia revistei. Tel/fax: 065-169771

Tehnica AV-TV & Automatizãri

pag. 122



- miezul de feritã al transformatorului,care este format din douã profile U.Acest miez este format din cele douãpãrþi, cu o fantã de despãrþire de câtevazecimi de mm.Toate spirele sunt bine izolate între ele ºide regulã sunt suprapuse pe aceeaºiparte a miezului. Capetele înfãºurãrilorsunt scoase în partea de jos a carcaseitransformatorului legate la terminaleleacestuia.

- în cazul intervenþiilor la transformatorulde linii este important ca la reasamblaresã se pãstreze fanta de despãrþire!- transformatoarele de linii nu auechivalenþe, doar înlocuitori direcþi! Chiarºi la acelaºi model de aparat (ºasiu) potinterveni diferenþe între seriile fabricate.Tf. de linii este o piesã relativ scumpã ºirecomandãm atenþie la comandareaacestuia, mai ales la consultareacataloagelor de înlocuitori.

Transformatoarele de linii sedefecteazã (în 99% din cazuriiremediabil) din diverse cauze:

- din cauza unei supraîncãlziri carcasade plastic se fisureazã ºi determinãdescãrcãri în jur. Acest tip de defect, deregulã, nu afecteazã înfãºurãriletransformatorului, dar poate provocadefecte iremediabile componentelor dinjur (ºi în unele cazuri chiar distrugerea CIlogice - microprocesor, memorii, etc.).

- scurtcircuitarea sau deteriorareaînfãºurãrii primare, care poate cauzasupraîncãlzirea transformatorului ºidefectarea tranzistorului final linii. Acesttip de defect produce distorsionareaimpulsurilor de orizontalã.

- scurtcircuitarea internã a divizorului

rezistiv (Focus-Screen). O manifestareexternã a acestui defect poate fidescãrcãri în eclatoarele de pe placaCRT.

- scurtcircuitarea internã aînfãºurãrilor. Acest tip de defectprovoacã de regulã decuplarea repetatãa etajului final linii.

- întrerupere de înfãºurãri.Unii depanatori au experienþa

necesarã pentru depanareatranformatoarelor în cazurile de defectareprezentate la punctele a ºi c. Pentrurestul este absolut necesarã înlocuirealor - aceasta în cazul trasformatoarelorcu multiplicator încorporat. Pentru tipurilemai vechi de transformatoare, suntspecialiºti ºi firme specializate carerebobineazã cu succes ºi livreazãînfãºurãri pregãtite pentru înlocuireacelor defecte.

În cazul în care suspectaþitransformatorul de linii este bine (înaintede schimbarea lui) este bine sã executaþiurmãtoarele etape de inspectare:- inspectaþi vizual transformatorul de linii.Trebuie sã urmãriþi dacã au apãrut fisuri,carcasa deformatã (umflãturi), decolorãri,etc. Verificaþi lipiturile ºi conexiuniletransformatorului. Dacã aparatul poate fipornit, verificaþi dacã apare efectulcorona în jurul transformatorului.- puteþi folosi aparatul de mãsurã pentrudeterminarea continuitãþii sau amodificãrilor de rezistivitate aleînfãºurãrilor. În unele cazuri se potdetermina ºi scurtcircuitãri întreînfãºurãri. Este recomandat a nu seneglija determinarea ohmetricã între“pipa” de FIT ºi pinul corespunzãtor.Aceastã mãsurãtoare trebuie sã indiceinfinit.

Atenþie!

Notã!

Tipuri de defecte aletransformatoarelor de linii

a)

b)

c)

d)

e)

Testarea transformatoarelor de linii

Notã



pag. 123



Atenþie!Asiguraþi-vã cã aparatul este deconectatde la reþea ºi capacitãþile sunt descãrcateºi mai ales tubul cinescop! Tubulcinescop îl puteþi descãrca în deplinãsiguranþã cu ajutorul unei rezistenþe decâþi-va Mohmi, foarte bine izolatã(izolaþie pentru câþiva zeci de KV), cucare descãrcaþi tubul la masa lui.- vã recomandãm sã verificaþi ºi legãturacablului de FIT la tub. În unele cazuri sepoate întâmpla ca din cauza umezelii sãse oxideze locaºul din tubul cinescop,efectul fiind similar cu scãderea valoriiînaltei tensiuni.

Pentru început, verificaþitranzistorul final de linii. Existãposibilitatea ca din cauza lui sã aparãmanifestãri de defectare atransformatorului de linii. Dacã este bun,dezlipiþi pinii transformatorului de linii,mai puþin pinii înfãºurãrii primare. Porniþiaparatul. Dacã etajul final linii nuoscileazã în condiþii acceptabile, estefoarte probabil ca transformatorul sã fiescurtcircuitat.

Metode de verificare rapidã în circuit atransformatorului de linii

Notã



FIT/Focus

GND/Primary 1

Primary 2

tav-tv

+12V

Dynamic

Short-cutTRAFO TESTER

0

tav-tv

OK Bad

THT0

123

4

77a 7b

6

8

9

1 - Bornã pentru cuplarea unui capãtal înfãºurãrii primare

2 - Bornã comunã pentru cuplarea unuicapãt al înfãºurãrii primare ºimasa înfãºurãrii secundare (pt. FIT)

3 - Borna pentru cuplarea ieºirii de FITsau Focus

4 - Comutator pentru selectarea parametruluimãsurat

- regim dinamic de mãsurare, adicãtensiuni (FIT / Focus)

- regim de mãsurare a scurtcircuitelordin transformator

5 - Bornã de alimentare 12V6 - Aparat de mãsurã (indicator analogic)7 - Acul indicatorului7a - Zona verde în care indicatorul aratã starea

bunã a înfãºurãrilor7b - Zona roºie în care indicatorul aratã starea

de defect (scurcircuitarea) înfãºurãrilor8 - Scala de tensiune (FIT / Focus)9 - Zona roºia - defect

10 - Zona verde - bun

Dynamic

Short-cut

Bineînþeles cã cel mai elegant ºi sigur mod de determinarea calitãþii unui transformator de linii este un aparat specializatde testare integralã a transformatoarelor de linii. Vã recomandãmaparatul de testat transformatoare de linii, pus la punct de cãtrespecialiºtii editurii CONCEPT, care permite atât determinareascurctcircuitelor din transformatoarele de linii (cu o singurãmãsurare) cât ºi calitatea multiplicatorului de tensiune ºi a reþeleirezistive încorporate.

5

10

pag. 124



Reglaje specifice monitoarelorCap.14

Dupã orice intervenþie majorã sauorice schimbare de placã video estenecesarã testarea monitorului ºiefectuate reglajele necesare. Atenþie sãnu cãdeþi în plasa întinsã de placa videodin calculator. Verificaþi posibilitãþilegrafice ºi de memorie a acesteia, pentrua nu pierde timp preþios cu încercarea dereglaje pe monitor.

Pentru început, se verificã valoriletensiunilor de alimentare. Recomandãmca acesta sã fie punctul de pornire.

Reglajele de dimensiuni sunt deregulã accesibile pe exteriorulmonitoarelor. Se realizeazã pentruînceput reglajele de dimensiune peorizontalã, centrare pe orizontalã ºi peurmã se trece la reglajele de pe verticalã.Este posibil ca în unele cazuridimensiunile sã nu poatã fi încadratecorect (suprafaþã de imagine prea micã).În acest caz verificaþi dacã driverul deplacã video este optim setat. De altfel,dimensiunile imaginii depind ºi derezoluþiile setate. La monitoarele digitale,valorile reglajelor sunt memorate în CI dememorie nevolatile, pentru ca la reporniriaparatul sã porneascã cu valorile reglate.De reþinut este faptul cã monitoarele potsã aibã reglaj de fazã pe orizontalã, careacþioneazã asupra tactului desincronizare, cu respectarea timpilor deîntoarcere. Ca urmare, recomandãm (pecât posibil) ca înainte de a efectuareglajul de fazã sã efectuaþi reglajul decentrare a imaginii pe orizontalã pentru aavea o interacþiune cât mai micã.Pentru unele nelãmuriri în efectuareareglajelor de dimensiuni, este bine a sereþine urmãtoarele:

- pentru rezoluþii de 640x480, 800x600 ºi1024x768 raportul imaginii este de 4:3Ca urmare orice depãºire cu reglajele dedimensiuni a acestui raport poate ficonsideratã o distorsiune a imaginii.- pentru rezoluþii de 1280x1024 ºi1600x1280 raportul imaginii este de 5:4.

Dupã orice intervenþie de acestgen este util a se încerca setãrile optimeale driver-ului plãcii video.

Unul din neajunsurile unei imaginide monitor este lipsa unor contururi deimagine clare, de calitate. Acest fenomenapare în timp. Reglajele de focalizare segãsesc în interiorul monitorului, situatede regulã pe transformatorul de linii încazul reglajelor statice de focalizare saupe o placã separatã în cazul reglajelor defocalizare dinamicã.Reglajul static de focalizare (în cazulmonitoarelor) este de fapt un echilibru(un compromis) între focalizarea dincentru imaginii cu cea din colþuri.Monitoarele mai performante auprevãzute reglaje de focalizare dinamicãatât pe verticalã cât ºi pe orizontalã, caregenereazã corecþiile de focalizare pentrucompensarea focalizãrii în colþurileecranului. Pentru realizarea reglajelordinamice de focalizare se folosesc etajedigitale care furnizeazã formele desemnale pentru realizarea corecþiilor.Defectele de reglaje dinamice defocalizare pot proveni din etajele digitale,care pot folosi ºi memorii nevolatile(unde este cazul), etajele de oscilaþie,etajele de comandã sau tensiuni dealimentare. Aceste defecte sunt foartegreu de depistat fãrã instrucþiuni servicesau scheme.

Reglajele de dimensiuni

Reglajele de focalizare

pag. 125



Pentru o realizare corectã a reglajelor defocalizare, este necesarã setarearezoluþiei monitorului pe cea pe care sefoloseºte uzual ºi lãsat un timp de cca.30 min. sã funcþioneze. Dupã aceastãperioadã de încãlzire se pot realizareglajele corect. Focalizarea serealizeazã cu ajutorul unei mire specificeºi prin mãrirea luminozitãþii imaginii pânãla apariþia rastrului pe toatã suprafaþaecranului.

La un monitor la care imagineaeste prea întunecatã sau prea luminoasãºi nu poate fi ajustatã cu reglajelespecifice, este recomandat a se încercareglajul intern de UG2 (Screen) precumºi reglajele interne generale deluminozitate ºi contrast. Trebuiedeasemenea verificate circuitele deamplificare a semnalelor video. Dacãtoate valorile sunt bune (semnale, nivelede amplificare, tensiuni de alimentare,etc.) trebuie verificat tubul cinescop, acãrei emisie este posibil sã fi scãzut.Reglajele de luminozitate ºi contrast seefectueazã optim dupã un timp defuncþionare de cca. 15 min. Reglajeleinterne generale de luminozitate ºicontrast pot fi situate în diverse locuri.Pentru obþinerea unor reglaje optime sepoate ajusta valoarea UG2 ºi compensaºi luminozitate ºi contrast, sau invers.Aceste compensãri se realizeazã maiales în cazul tuburilor cu nivel redus deemisie, dar nu este sigur cã nu se vordezechilibra dupã o perioadã defuncþionare. Este util de reþinut valoareauzualã a tensiunii G1, pentru fiecarecatod, care trebuie sã se încadreze între130 - 160V maximum. Valoarea tensiuniiG2 este de regulã cuprinsã între +500 ºi+1000V. Orice depãþire a acestor valoriconduce la scurtarea duratei de viaþã aecranului. Pentru orice eventualitate esteutilã consultarea schemei.

Aceste reglaje pot fi de mai multefeluri: reglaje de est-vest ,reglajele deliniaritate (pe verticalã sau pe orizontalã),reglaje de dimensiuni, etc.În cazul distorsiunilor de geometrie alimaginii trebuie verificate ºi amplitudinilesemnalelor, forma semnalelor decorecþie, faza pe orizontalã, valorile (înunele cazuri formele) tensiunilor dealimentare.În unele cazuri, geometria poate fidistorsionatã ºi din cauza magneþilor decorecþie care se gãsesc pe tubulcinescop. Manevrarea acestora trebuiefãcutã cu foarte mare grijã ºi esterecomandat a se însemna poziþia iniþialãa acestora. Totuºi la aceste reglaje estenecesarã o oarecare experienþã,deoarece prin miºcarea acestora poatã fideterioratã atât geometria cât ºi puritateaimaginii.

Puritatea imaginii înseamnã defapt ca fiecare din cele trei spoturi deelectroni (R, G, B) sã atingã punctul deluminofor propriu de pe ecran. Deexemplu, un rastru roºu trebuie sã fie purroºu, fãrã a fi activate alte punte deluminofor de pe ecran. Primele simptomede deteriorare a puritãþii sunt colorarea(sau apariþia unor pete de o oarecarenuanþã) a unor suprafeþe de imagine sauapariþia unor imagini neuniform colorate.fenomenul mai poate fi observat dacã uncorp se plimbã pe ecran ºi îºi schimbãnuanþa de culoare în anumite zone.Termenul de convergenþã se referã lacontrolul instantaneu al spoturilor deroºu, abastru ºi verde care baleeazãecranul.Aºa cum am arãtat la pag. 116 ºi 117,câmpul magnetic al pãmântului joacã unrol determinant în reglajele de puritate.Recomandarea producãtorilor de tuburicinescop este ca reglajele deconvergenþã sã fie realizate prin

Reglajele de luminozitate ºi contrast

Reglajele de geometrie

Reglajele de convergenþã (puritate)

pag. 126



poziþionarea monitorului pe axageograficã est-vest (cu faþa spre est),pentru realizarea unui compromis optimîntre influenþa câmpului magnetic alpãmântului ºi al reglajelor. Nuîntodeauna realizarea demagnetizãriicompenseazã erorile de puritate /convergenþã. Pentru o puritate a imaginiicât mai bunã ºi obþinerea uneiconvergenþe corecte este util a seconsulta instrucþiunile service referitoarela acestea, deorece este posibil sã fienevoie a se regla magneþii de corecþie depe tubul cinescop, reglaj care este foartedelicat de realizat.Reglajele de convergenþã/puritate serealizeazã doar cu mire specifice.

Regulile de bazã în cazul efectuãriireglajelor de magneþi pentru convergenþã/puritate sunt:- însemnaþi întotdeauna poziþia iniþialã aacestora- luaþi în calcul faptul cã magneþii deregulã sunt lipiþi de tub- fixaþi întotdeauna magneþii în poziþiilestabilite- nu vã lãsaþi antrenaþi în rotirea excesivãa magneþilor- asiguraþi-vã cã rotiþi magnetul aferentculorii pe care o doriþi- fiþi atenþi ca în timpul rotirii unui magnetsã nu deplasaþi ºi alþi magneþi decorecþie.

Întreþinerea exterioarã amonitoarelor este relativ simplã. Regulade bazã este ca sã fie menþinute curateºi departe de sursele de cãldurã, radiaþiiºi perturbatoare.Important pentru regimul de funcþionareal unui monitor este plasamentul lui.Astfel, având în vedere cã în interiorul luisunt componente ce opereazã latemperaturi relativ ridicate, esteimportant ca monitorul sã beneficieze deventilaþie naturalã ºi sã fie obturate cãilelui proprii de aerisire. O mai facilãservice-are a monitoarelor poate fiobþinutã prin recomandãri deplasare/montare optimã a acestor dateutilizatorului. Pentru curãþirea exterioarãºi a ecranului recomandãm folosireasoluþiilor exclusiv destinate pentru acestscop ºi a unor cârpe/lavete moi, care sãnu provoace zgârieturi pe suprafeþele

ºterse. Soluþiile de curãþare sunt, deregulã, pe bazã de apã cu detergenþispecifici sau alcool isopropilic. Prinspecificul lui, ecranul monitorului (sauecranele de protecþie) atrag în modinevitabil praful ºi realizeazã o depunerefinã, uniformã a acestuia pe ecran maiales în încãperile în care se fumeazã..Nu subestimaþi importanþa ºtergeriiecranelor.Pentru curãþirea unui monitor pe interiortrebuiesc luate mãsurile de prevederenecesare ºi avut grijã ca praful de pecomponentele de înaltã tensiune sã fieîndepãrtat. Faptul cã unele componenteopereazã la temperaturi ridicate poateimplica deteriorãri de contacte, trasee,lipituri, etc. A se acorda atenþia necesarãacestor suprafeþe, care în timp potprovoca defectãri ale aparatului.

Întreþinerea monitoarelorºi durata lor de viaþã

Cap.15

pag. 127



Durata de exploatare a monitoarelor esteestimatã de majoritatea producãtorilorîntre 30.000 ºi 60.000 de ore defuncþionare. Pentru exemplificare, într-unan cu o exploatare normalã se ating cca.8.000 de ore de funcþionare. Aceste cifrenu sunt date ºi pentru tuburile cinescop.Acestea au duratã de exploatareestimatã cuprinsã între 10.000 ºi 15.000de ore de funcþionare pânã când seajunge la scãderea luminozitãþii lavaloarea de jumãtate din cea iniþialã.Toate acestea sunt cifre estimative. Înrealitate durata de exploatare a unuimonitor depinde de mai mulþi factori:a. Durata de exploatare a tubuluicinescop. Acesta determinã de faptdurata de exploatare a monitorului. Esteo componentã scumpã ºi de regulãmonitoarele cu tubul cinescop epuizat nuse prea reparã. Atenþie! “Screen-saver”-ele nu asigurã în mod special creºterea

duratei de exploatare a unui monitor. Elesunt destinate a evita impresionareastratului de luminofor de pe ecran încazul folosirii unor imagini cu chenarestatice, texte statice, etc. Doar variantelecare determinã trecerea monitorului înstand-by au eficienþã.b. Durata de viaþã a componentelorelectronice. Aceastã duratã de viaþã acomponentelor electronice este extremde variatã, depinzând în mare mãsurã defaptul dacã producãtorul a lucrat cucomponente sortate, de la ceproducãtori, calitatea componentelor,condiþiile de exploatare a monitorului,condiþiile de alimentare a acestuia, etc.Din practicã rezultã cã primelecomponente supuse defectãrii suntcondensatoarele electrolitice, datoritãtemperaturii din interiorul aparatelor.

Pentru depanarea monitoareloreste necesar a avea minime cunoºtinþedespre plãcile video. Plãcile video pot fide fapt sursa principalã în unelemanifestãri de defectare a monitoarelor.Plãcile video sunt de fapt niºte elementeperiferice ale unui calculator (PC), avândca elemente principale un procesor deimagine ºi memoria video. Aceste plãcifuncþioneazã numai cu programulaferent, denumit uzual driver video. Rolulunei plãci video este de a preluainformaþia de la procesorul central (CPU)ºi a transmite cãtre monitor informaþia deimagine. Acst fapt înseamnã cã vitezelede operare a procesorului central ºi acelui video corespund. Cu cât vitezaprocesorului central este mai mare, cu

atât necesitã o placã video maiperformantã. Dar viteza de transfer ainformaþiilor video depinde ºi de vitezaasiguratã de bus-ul de transfer. Uzual întehnica de calcul sunt folosite douã tipuride bus-uri: ISA ºi PCI. Primul este mailent. Pentru suplinirea diferenþelor devitezã se folosesc acceleratoarelegrafice.Odatã transmisã informaþia de imagine,aceasta este stocatã în memoria videopentru ca procesorul de imagine sãpoatã opera în bune condiþii. Ca tipuri dememorie video sunt folosite VRAM(Video RAM). Aceste memorii suntdiferite de alte memorii datoritã faptuluicã folosesc douã buffer-e pentru a fiaccesate de cãtre procesorul central ºi

Plãcile videoCap.16

de a fi citite de cãtre procesorul deimagine. Cu cât viteza ºi capacitateamemoriei video este mai mare, cu atâteste gestionatã ºi manevratã mai rapid ºi

bine informaþia de imagine.Funcþia de bazã al procesoruluide imagine este sãconverteascã informaþia deimagine din memoria video însemnale care pot reda imagineape monitor. Plãcile video mai potconþine ºi convertoare digital /analogice, circuite dealimentare, etc. ca ºi un monitorplaca video suportã doarrezoluþiile determinate de cãtreproducãtor (vezi fig. 1). Astfel,plãcile video care au 256Kmemorie video suportã rezoluþiemaximã de 640x480 cu doar 16culori iar cele ce sunt dotate cu memoriide ordinul Mbyte suportã rezoluþiisuperioare, cu milioane de nuanþe deculoare. Aceastã relaþie este redatã întabelul din figura 2 (conform standarduluiVESA)..În figura 3 este prezentat tabelul cuvalorile maximale ale frecvenþelorverticale în funcþie de rezoluþia imaginii.

pag. 128



Memorievideo

1 Mb

2 Mb

4 Mb

6 Mb

8 Mb

Rezoluþie

1024x768800x600

1024x7681280x1024

800x600

1024x768

1280x1024

1600x1200

Nivel dediscreditare

8 biþi16 biþi

8 biþi16 biþi24 biþi

24 biþi

24 biþi

32 biþi

Numãr deculori

25665.536

25665.536

16,7 mil.

16,7 mil.

16,7 mil.

16,7 mil.

Fig. 2

Placa de bazã

SpreMonitor

CPU

PCI (I/O Bus)

RA

M

RA

MD

ACProcesor

Video

Placa video

Fig. 1

Rezoluþie

640x480800x600

1024x7681152x864

1280x10241600x1200

Frecvenþa max.pe verticalã

75 Hz85 Hz85 Hz85 Hz85 Hz70 Hz

Fig. 3

ghid de depanare monitoare.pdf

Documents