curs autocad 5

4. Comenzi de desenare în AutoCAD

4.1. Obiecte simple4.1.1. Linii. Comenzile LINE, XLINE, RAY

AutoCAD poate trasa segmente de dreaptă cu ajutorul comenzii LINE. Comanda solicită punctul de început şi apoi punctul de sfârşit al segmentului. Într-o aceeaşi comandă LINE, se pot trasa mai multe segmente înlănţuite, astfel că puctul de sfârşit al unui segment devine punctul de început al segmentului următor. Segmentele înlănţuite descriu un contur poligonal deschis sau închis. Comanda dispune de opţiunea “Close”, care asigură închiderea automată a conturului.

Sintaxa de bază a comenzii este:

Command: lineSpecify first point: {punct}Specify next point or [Undo]: {punct} sau UndoSpecify next point or [Close/Undo]: {punct}, sau Close sau Undo, sau <>

Specificarea punctelor de capăt se poate face prin oricare din metodele de introducere a informaţiei de tip punct (fig. 4.1).

Command: lineFrom point: 3,4To point: 6,4To point: @2,3To point: @1<135To point: C

Figura 4.1 O secvenţă de desenare a segmentelor de dreaptă în AutoCAD

AutoCAD dispune de asemenea de comenzile XLINE şi respectiv RAY, pentru trasarea unor linii infinite de tip dreaptă geometrică, respectiv semidreaptă. Pentru AutoCAD, noţiunea de linie infinită se traduce prin aceea că dreapta traversează tot ecranul, indiferent de amplificarea imaginii şi de zona momentan vizibilă.

Construcţia liniilor infinite are la bază metodele clasice din geometrie: prin două puncte, ca paralelă la o dreaptă anterioară sau la o axă de coordonate, ca bisectoare la un anumit unghi.

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

37

Liniile infinite, denumite “construction lines” – “linii de construcţie”, sunt utile ca linii ajutătoare în definirea altor elemente din desen.

Pentru trasarea unei semidrepte (“ray”-“rază”), AutoCAD solicită originea şi încă un punct.

4.1.2. Cercuri. Comanda CIRCLEAutoCAD desenează cercuri prin mai multe metode (fig. 4.2):

- Centru şi rază (metoda implicită),- Centru şi diametru,- 3 puncte,- 2 puncte, care devin automat capetele unui diametru al cercului ce se desenează,- TTR, adică tangent la două obiecte geometrice plane (linii, arce, cercuri, polilinii, etc.) şi de rază specificată,- TTT, adică tangent la 3 obiecte geometrice plane specificate.

Comanda aferentă desenării cercurilor este CIRCLE.

Figura 4.2 Modurile de desenare a unui cerc în AutoCAD

4.1.3. Arce de cerc. Comanda ARCArcul de cerc este un obiect geometric plan,

care poate fi desenat numai în planul curent XY. AutoCAD dispune de mai multe metode de trasare a arcelor de cerc (fig. 4.3). În funcţie de metoda indicată de utilizator, programul solicită informaţiile necesare pentru desenarea arcului.

Există metode prin care AutoCAD trebuie să decidă sensul de desenare al arcului de cerc, şi în acest caz, programul alege numai sensul pozitiv (de exmplu prin metoda “Start, End, Radius”, adică specificarea punctului de început, a celui de sfârşit şi a razei). În alte metode, utilizatorul este cel care impune sensul de desenare al arcului de cerc (de

exemplu, prin metoda “Start, End, Angle”, adică specificarea punctului de început, a celui de sfârşit şi a unghiului).

În fig. 4.4 sunt ilustrate câteva cazuri de desenare a unor arce de cerc.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

38

CRC

D

P2

P1P3R

Figura 4.3 Opţiunile de trasare a arcelor de cerc în AutoCAD

Figura 4.4 Exemple de trasare a unor arce de cerc prin diferite metode, în AutoCAD

4.1.4. Elipse. Comanda ELLIPSEElipsa este un obiect plan. În construcţia elipselor, AutoCAD foloseşte fie extremităţile axelor,

fie centrul şi valorile semiaxelor; elipsa mai poate fi definită ca proiecţie pe planul XY a unui cerc înclinat faţă de plan, caz în care se specifică axa mare a elipsei (egală cu diametrul cercului vizat) şi ughiul dintre planul cercului şi planul XY.

Comanda ELLIPSE admite şi trasarea arcelor de elipsă, prin metode ce combină cerinţele pentru desenarea unei elipse cu cele pentru delimitarea unui arc pe conturul respectiv. În fig. 4.5 sunt exemplificate două metode de desenare a unei elipse.

Figura 4.5 Metode de desenare a unei elipse în AutoCAD

Comanda ELLIPSE dispune de opţiunea de desenare a aşa-numitelor izocercuri, adică elipsele imagini ale unor cercuri în reprezentările izometrice. Opţiunea pentru desenarea izocercurilor este accesibilă numai dacă stilul curent de snap este izometric.

Obiectul generat de comanda ELLIPSE este simplu sau complex, după cum variabila de sistem PELLIPSE are valoarea 0 sau 1. În al doilea caz, AutoCAD desenează de fapt o polilinie închisă ce simulează o elipsă (vezi şi §4.2.2).

4.1.5. Obiecte de tip punct. Comenzile POINT şi DDPTYPE

Obiectele de tip punct au dimensiuni nule pe toate cele trei direcţii. Comanda care crează puncte este POINT.

Marcarea punctelor în desen poate fi mai evidentă sau mai discretă. Tipul şi mărimea marcajului sunt stabilite prin


39

Angle=-90

Start CenterStart

Angle=-90

End

Figura 4.6 Caseta “Point Style”

P3

P1

P2

Metoda cu indicarea celor două extremităţi ale unei axe (P1, P2)şi a celei de-a a doua semiaxe (P3)

Metoda cu indicarea centrului (C) şi a celor două semiaxe (P1, respectiv P2)

caseta “Point Style…” (fig. 4.6), deschisă prin comanda DDPTYPE, sau din meniul pull-down “Format”, linia “Point Style…”.

Punctele pot fi repere de referinţă în alte construcţii plane, sau repere de divizare în aplicarea comenzilor DIVIDE şi MEASURE, care marchează subdiviziuni de un anumit tip în lungul anumitor obiecte geometrice.

4.1.6. Crearea textelor de tip linie. Comenzile TEXT şi STYLEAutoCAD permite crearea unor şiruri de caractere, ca obiecte-text de tip linie (“Single line

text”) sau de tip paragraf (“Multiline text”).La definirea textului “single line”, se precizează modul şi punctul de aliniere, eventual

înălţimea şi unghiul de rotaţie al liniei de bază, iar în final, conţinutul şirului de caractere.Un text poate fi aliniat în raport cu un punct; la stânga-, la dreapta-, sau centrat faţă de punct.

Elementul de aliniere poate fi linia de bază, muchia superioară, a dreptunghiului imaginar de încadrare a textului, linia mediană a acestui dreptunghi, sau muchia sa inferioară (fig. 4.7).

Alinierea între două puncte a unui text “single line” prezintă două variante (fig. 4.8): varianta “Fit”, în care se păstrează înălţimea şi se deformează caracterele pe orizontală pentru a fi potrivite între punctele specificate, şi varianta “Align”, în care caracterele sunt scalate proporţional, astfel încât textul respectiv să încapă între cele două puncte.

Textele “single line” sunt create prin comanda TEXT. Aceasta permite scrierea mai multor linii de text în cursul aceleiaşi comenzi, fiecare linie constituind însă alt obiect. O linie de text este delimitată în cursul comenzii prin <>. După fiecare linie de text, cursorul poate fi mutat în altă poziţie decât cea implicită aleasă de program. Comanda TEXT se încheie după două răspunsuri nule consecutive (<><>).

AutoCAD memorează punctul şi modul de aliniere pentru ultimul text “single line” creat. Un răspuns nul la cererea de <Start point>, va alinia noul text sub precedentul şi în acelaşi mod.

Atributele caracterelor dintr-un text sunt definite prin stilul de scriere. Acesta stochează informaţii privind forma literelor (fontul), înălţimea caracterelor, raportul lăţime/înălţime, înclinarea lor, direcţia şi sensul de scriere. Fiecare stil de scriere este identificat după numele său. Odată definit sau specificat, un anumit stil de scriere rămâne actual până la apelarea explicită a altui stil.


40

Figura 4.7 Moduri de aliniere pentru un text “single line” în raport cu un singur punct

Figura 4.8 Alinierea unui text “single line” între două puncte


41

Linia de bază aliniată la stânga(<Start point>)

Linia de bază aliniată la dreapta (“Right”)

Linia de bază centrată pe punct (“Center”)

Centrare pe verticală şi pe orizontală (“Middle”)

Muchia superioară centrată (“Top center”)

Muchia superioară aliniată la dreapta (“Top right”)

Linia mediană centrată (“Middle center”)

Muchia inferioară centrată (“Bottom center”)

Muchia inferioară aliniată la dreapta (Bottom right”)

Linia mediană aliniată la dreapta (“Middle right”)

Muchia superioară aliniată la stânga (“Top left”)

Linia mediană aliniată la stânga(“Middle left”)

Muchia inferioară aliniată la stânga (“Bottom left”)

Text scris cu opţiunea “Fit”

Text scris cu opţiunea “Align”

Stilurile de scriere se salvează odată cu desenul şi pot fi utilizate în sesiuni ulterioare de editare a desenului respectiv.

AutoCAD dispune de o bibliotecă proprie de fonturi, din care utilizatorul şi-l poate selecta pe cel potrivit. Versiunea 2000 pentru Windows poate folosi şi fonturile mediului Windows.

Dacă înălţimea caracterelor este precizată prin stilul de scriere, informaţia nu va mai fi solicitată în cadrul comenzii TEXT.

Direcţia de scriere poate fi “pe orizontală” - caracterele fiind dispuse unul după celălalt pe linia de bază-, sau “pe verticală” - caracterele fiind dispuse unul sub celălalt.

Sensul de scriere poate fi “înainte”, adică de la stânga la dreapta, sau “înapoi”, adică de la dreapta la stânga.

Definirea şi modificarea diferitelor stiluri de scriere se realizează prin caseta “Text Style”, apelabilă din meniul pull-down “Format” linia Text Style, sau prin comanda STYLE. Caseta este prezentată în fig. 4.9.

În fig. 4.10 sunt prezentate texte “single line” create cu diferite stiluri de scriere.Prin intermediul componentei “AutoCAD Design Center”, stilurile de scriere dintr-un desen

sunt uşor transferabile în alt desen. Această facilitate înlătură nevoia de a redefini un acelaşi stil de scriere în mai multe desene diferite.

Este de asemenea recomandabil ca la crearea unor prototipuri proprii, să fie definite şi stilurile de scriere necesare.

Figura 4.9 Caseta pentru definirea şi modificarea stilurilor de scriere în AutoCAD


42

Figura 4.10 Texte create cu diferite stiluri de scriere; variaţia raportului înălţime/lăţime, a înclinării, a sensului de scriere, a modului de oglindire şi a direcţiei de scriere (în stânga);

variaţia fontului (în dreapta)


43

4.1.7. Crearea textelor de tip paragraf. Comanda MTEXTTextele de tip paragraf sunt încadrate într-un dreptunghi specificat de utilizator prin două

colţuri diagonal opuse. Conturul dreptunghiului nu este vizibil. Un editor de texte înglobat permite crearea textului după reguli similare editoarelor consacrate: selectarea fontului, a înălţimii caracterelor, scrierea italică, bold, sublinieri, includerea unor simboluri sau a unor caractere netipăribile, alinierea rândurilor, etc. O serie de proprietăţi sunt păstrate de la textele “single line”: alinierea fină de tip “Top left”, “Middle left”, etc., stilul de scriere, rotaţia liniei de bază.

Comanda care crează texte de tip paragraf este MTEXT. Toate rândurile de text create în cursul unei singure comenzi MTEXT constituie un singur obiect. După specificarea dreptunghiului de încadrare, comanda MTEXT activează editorul curent de texte. Utilizatorul poate înlocui editorul intern de texte (fig. 4.11) cu un editor extern, după preferinţe.

Figura 4.11 Editorul intern de texte din AutoCAD 2000

4.1.8. Editarea şi corectarea textelor. Comenzile DDEDIT, CHANGE şi SPELLUna din posibilităţile de modificare a textelor de orice tip create într-un desen AutoCAD este

aceea oferită de comanda DDEDIT. Aplicată pe textele “single line”, comanda activează o casetă de editare a conţinutului textului, iar la aplicarea pe texte de tip paragraf, activează editorul de texte.

O altă posibilitate de modificare a textelor de tip “single line” o oferă comanda CHANGE. Aplicată pe texte, aceasta permite modificarea stilului de scriere folosit, a înălţimii, a rotaţiei liniei de bază, a punctului/punctelor de aliniere şi a conţinutului textului.

Pentru verificarea ortografică a textelor, AutoCAD dispune de un corector de tip “spelling”. Acesta poate fi apelat prin comanda SPELL sau din prima linie a meniului pull-down “Tools”. Verificarea este aplicată în raport cu o anumită limbă naţională selectată în acel moment. Este necesar să se dispună de fişierele-dicţionar pentru limba vizată. Caseta de lucru pentru spelling este prezentată în fig. 4.12. Facilitatea de spelling lucrează şi în AutoCAD ca şi în aplicaţiile de procesare a textelor (Word, WordPerfect, etc.).


44

Figura 4.12 Caseta de dialog destinată verificării ortografice a unui text

4.1.9. Ajutorul grafic “Quicktext”. Comanda QTEXTAutoCAD dispune de posibilitatea afişării textelor în formă simplificată, prin dreptunghiurile lor

de încadrare (fig. 4.13 a, b). Scopul une astfel de afişări constă în reducerea timpilor de regenerare a desenului şi de redesenare a ferestrei curente.

a) b)

Figura 4.13 Afişarea textelor în detaliu (“Quicktext”=OFF) (a), respectiv simplificată (“Quicktext”=ON) (b)


45

Afişarea simplificată este tipărită ca atare la imprimantă sau plotter, dar informaţia privind conţinutul textelor nu se deteriorează.

Modalitatea de afişare simplificată a textelor este oferită de activarea ajutorului grafic “Quicktext” (“Quicktext”=ON), prin comanda QTEXT. Revenirea la afişarea normală, detaliată a textelor înseamnă dezactivarea ajutorului grafic “Quicktext” (“Quicktext”=OFF).

Comportarea textelor la operaţii de oglindire efectuate prin comanda MIRROR este controlată prin variabila de sistem AutoCAD MIRRTEXT. Valoarea 1 conduce la oglindirea textelor (fig. 4.14 a), pe când valoarea 0 le păstrează dispunerea iniţială (fig. 4.14 b).

AutoCAD 2000 dispune de un corector intern de texte (“Speller”), care verifică şi corectează greşelile de ortografie. Opţional, utilizatorul poate folosi alt corector de texte, asociat cu un editor de texte extern mediului AutoCAD.

a)

b)

Figura 4.14 Oglindirea textelor pentru: a) MIRRTEXT=1; b) MIRRTEXT=0

4.2. Obiecte complexe. Polilinii4.2.1. Noţiunea de obiect complex în AutoCAD

Pe lângă obiectele geometrice şi negeometrice simple, de tip linie, arc, cerc, punct, etc., AutoCAD poate genera şi obiecte complexe, care conţin una sau mai multe componente simple sau complexe.

Între obiectele complexe pe care le poate crea AutoCAD, se numără: poliliniile, multiliniile, blocurile-utilizator, cotele, haşurile, suprafeţele 3D, solidele 3D.

Obiectele complexe pot fi descompuse prin comanda EXPLODE în componentele lor. Unele proprietăţi ale acestora se pierd după explodare.


46

4.2.2. Polilinia. Comenzile PLINE, DONUT, POLYGON, ELLIPSE, PEDIT Polilinia este un obiect complex format dintr-un lanţ de linii şi/sau arce de cerc, puse cap la

cap, astfel încât ultimul capăt al unei verigi să devină primul capăt al verigii următoare (fig. 4.15).

Figura 4.15 Exemple de polilinii 2D în AutoCAD

Poliliniile pot fi plane (2D) sau spaţiale (3D). Poliliniile plane se desenează cu comanda PLINE, iar cele spaţiale cu comanda 3DPOLY.

Poliliniile plane pot avea lăţime diferită de zero. Valoarea lăţimii este reglabilă, prin opţiunile “Width” sau “Halfwidth” ale comenzii PLINE. Lăţimea poate varia de-a lungul unei verigi, ca şi de la o verigă la alta (fig. 4,15). În particular, lăţimea poate fi şi nulă (0).

Poliliniile plane pot fi închise sau deschise. Pentru ca AutoCAD să recunoască o polilinie ca fiind închisă, aceasta trebuie să fi fost închisă automat, cu opţiunea “Close”.

Comanda PLINE dispune de două şiruri de cuvinte-cheie, unul pentru desenarea liniilor:

Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

şi altul pentru desenarea arcelor:

Specify endpoint of arc or[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:

Toate verigile desenate într-o aceeaşi comandă formează o singură polilinie. Prin explodarea unei polilinii plane, se pierde lăţimea verigilor şi rezultă segmente de dreaptă şi arce de cerc.

Există o serie de polilinii de formă particulară, cu frecvenţă mare în desene: inele circulare, poligoane regulate, etc., pentru care s-au creat comenzi speciale de desenare. Obiectele create de aceste comenzi sunt tot polilinii plană, ca şi când ar fi fost generată cu comanda PLINE.

Comanda DONUT crează un inel circular (fig. 4.16):

Figura 4.16 Exemple de inele circulare, create prin comanda DONUT


47

Ca informaţii de intrare, comanda solicită, diametrul interior, diametrul exterior şi poziţia centrului. Pentru a obţine o lăţime a liniei identică cu cea dată de comanda PLINE, diferenţa de diametre va fi egală cu dublul acestei lăţimi.

Comanda POLYGON generează poligoane regulate cu 3...1024 laturi (fig. 4.17). Rezultatul aplicării comenzii este tot o polilinie plană, închisă, având lăţimea nulă.

Figura 4.17 Exemple de poligoane regulate generate de comanda POLYGON

Comanda POLYGON solicită numărul de laturi şi modul de construcţIe: definind lungimea laturii, sau prin circumscriere/ înscriere faţă de un cerc de rază precizată.

Comanda ELLIPSE generează contururi plane de formă eliptică. Pentru ca acestea să fie polilinii, variabila de sistem AutoCAD PELLIPSE trebuie să aibă valoarea 1. În caz contrar, elipsele sunt desenate ca obiecte simple.

Poliliniile pot fi modificate cu ajutorul comenzii PEDIT. Modificările se referă atât la proprietăţile globale (lăţime, închidere, deschidere, curbare, decurbare, etc.), cât şi la cele individuale ale fiecărei verigi (lăţime, mutarea vârfului, etc.).În fig. 4.18 este ilustrat un exemplu de modificare a unei polilinii plane cu ajutorul comenzii PEDIT.

a) b) c) d)

Figura 4.18 Modificarea succesivă a unei polilinii prin comanda PEDIT: a) polilinia iniţială; b) “PEDIT” “Spline”; c) “PEDIT” “W” 0.2; d) “PEDIT” “Edit vertex”, “Next”, “Move”, ...

Liniile şi arcele de cerc pot fi transformate prin comanda PEDIT în polilinii plane şi apoi editate ca atare. Operaţia este utilă mai ales în cazul necesităţii de a uni diferitele elemente ce compun un contur, pentru a forma un singur obiect.

PEDIT nu este o comandă de desenare, ci una de editare. Comanda a fost prezentată însă în acest capitol, datorită strânsei ei apropieri de polilinii.


48

curs autocad 5

Documents