i. configurarea mediului de desenare în autocad 2002 curs autocad.pdf · @interconsult 2001 srl...

@Interconsult 2001 SRL Mioveni Suport curs AUTOCAD

1/53

I. Configurarea mediului de desenare în AutoCAD 2002

I.1. Setarea paginii de desenare

Ca şi în versiunile anterioare de A utoC A D , există şi în versiunea 2002 o caseta de

dialog AutoCAD 2002 Today. R ăspunzînd la o serie de întrebări, puteţi autom atiza

configurarea sesiunii de desenare cu program ul A utoC A D . A cest capitol prezintă

opţiunile disponibile în caseta de dialog AutoCAD 2002 Today, precum şi alte cîteva

casete de dialog şi etichete concepute în scopul creşterii eficienţei de lucru.

Fig.: I.1.1., Caseta de dialog AutoCad 2002 Today

În această casetă de dialog, există trei etichete :

1) Open Drawings ce permite deschiderea unor desene create anterior;

2) Create Drawings ce permite crearea unor desene noi;

3) Symbol Libraries ce permite deschiderea bibliotecii de simboluri predefinite.

O pţiunea Create Drawings afişează trei m oduri de a configura spaţiul de desenare

pentru noul desen :

a) Start from Scratch - opţiune care perm ite începerea desenului de la zero;

b) Wizards - opţiune care perm ite configurarea spaţiului de desenare prin

intermediul unui vrajitor;

c) Template - opţiune care perm ite alegerea unor sabloane predefinite pentru lucru


2/53

N e propunem să configurăm desenul prin interm ediul unui vrajitor. Pentru acest

lucru, folosim opţiunea wizards – Advanced Setup

Fig.: I.1.2, Caseta de dialog AutoCad 2002 Today – Wizard

Astfel, vrajitorul ne va conduce printr-un întreg interogatoriu în ceea ce priveşte

definirea unităţilor de m ăsură a distanţei şi a unghiurilor, direcţiei de m ăsurare a

unghiurilor, suprafeţei de desenare conform im aginilor de m ai jos. Fig.: I.1.3, Caseta de dialog AutoCad 2002 Today – Advanced Setup


3/53

A şa cum se poate observa în ultim a fereastra de m ai sus, direcţia de m ăsurare a

unghiurilor poate fi efectuată în sens trigonom etric – Counter-Clockwise, sau în sens

orar – Clockwise.

Fig.: I.1.2, Caseta de dialog AutoCad 2002 Today – Advanced Setup - Area În fereastra de m ai sus se stabileşte suprafaţa de desenare prin specificarea lăţim ii –

Width, precum şi a lungim ii – Length.

În urm a stabilirii acestor setari se dă click pe opţiunea Finish, pentru a încheia setarea

paginii de desenare.

I.2.Setarea opţiunilor de lucru

Pentru folosirea cît mai eficace a acestui

program este necesar ca utilizatorul să

îşi seteze opţiunile de lucru în funcţie de

m odul său de lucru cel m ai lejer. P entru

acest lucru, am sugerat folosirea

urm ătoarelor setări. D in bara de m eniuri

derulante se alege opţiunea

Tools – Options, conform figurii.


4/53

Astfel se ajunge la afişarea urm ătoarei casete de dialog – caseta de dialog Options

Fig.: I.2.1, Caseta de dialog Options – Display

P entru a seta opţiunile de afişare se dă click pe eticheta Display. În această casetă de

dialog avem şase grupe de setări. S e vor prezenta cele trei grupe de bază.

1. Elementele grupei - Window Elements

În exem plul prezentat se stabileste ca în m ediul de desenare să existe bare de

derulare prin fereastra – Display scroll bars in drawing window

Este de dorit ca în caseta Text lines in command line windows să scriem cifra 3,

datorita faptului că în urm a acestei opţiuni vom avea afişat în caseta de com andă de

la tastatură trei linii de text, ce reprezintă inform aţii referitoare la com enzile

anterioare şi actuale date de catre utilizator.

Prin apelarea etichetei Colors se ajunge la caseta

de dialog Color Options. În această caseta se

poate stabilii culoarea fundalului spaţiului m odel

prin selectarea culorii din meniul derulant de culori.

În urma stabilirii culorii preferate (de preferinţă

culoarea alba - White) se dă click pe eticheta Apply.


5/53

2. Elementele grupei - Display Resolution se referă la calitatea im aginii referitoare

la afişarea unor elem ente de desen. S pre exem plu opţiunea Arc and circle

smoothness permite stabilirea num arului de elem ente ce intră în com punerea unui

cerc. Orice, cerc în AutoCAD este definit printr-un numar de segmente – cu cît

există un num ăr m ai m are de segm ente în definirea unui cerc, cu atît acel cerc va

arăta m ai bine. U n num ăr prea m are de seg m ente duce la o încărcare m ai m are a

m em oriei calculatorului, de aceea nu este recom andat folosirea unui num ăr exagerat

de mare de segmente.

În figura de m ai jos este prezentat un cerc construit din 10 de segm ente şi un cerc

construit din 100 de segmente.

3. Elementele grupei – Crosshair Size

În această grupă se poate stabili valoarea unui singur elem ent şi anum e –

dimensiunea crucii cursorului. Acest lucru se face prin stabilirea unei valori adecvate

în fereastra de afişare.


6/53

Pentru a seta optiunile de desenare, în caseta de dialog Options se dă click pe eticheta

Drafting conform figurii de mai jos.

Fig.: I.2.2, Caseta de dialog Options – Drafting

E ste de dorit ca opţiunile din ferestrele A utoS nap S ettings şi A utoT rack S ettings să

răm înă în form a prestabilită din instalarea program ului.

O pţiunile AutoSnap marker color şi AutoSnap Marker Size permit modificarea

culorii, respectiv a dimensiunii marker-ului de Autosnap (salt la obiecte).

Optiunea Aperture Size permite modificarea dimensiunii marker-ului de selectare a

obiectelor.

I.3.Setarea mediului de lucru

Pentru a putea începe lucrul cu acest program avem nevoie de o serie de bare cu

instrumente (toolbar –uri) afişate pe ecran. În AutoCad există trei m oduri de a da o

com andă:

a) prin utilizarea tastaturii şi introducerea unei com enzi scrise;

b) prin utilizarea barelor de meniuri derulante;

c) prin utilizarea pictogramelor de pe barele de instrumente.


7/53

A şa cum am spus avem nevoie de un num ăr m inim de bare de instrum ente pe ecran.

Pentru a realiza acest lucru se procedează în felul urm ător.

S e selectează bara de m eniuri derulante Tools – Costumize-Toolbars.

Fig.: I.3.1, Caseta de dialog Costumize În urm a acestei operaţii, pe ecran va apărea caseta de dialog Costumize. Prin

bifarea căsuţelor libere din caseta Toolbars se va afişa în m ediul de desenare barele cu

instrum ente aferente. În exem plul de faţă, s-a recurs la afişarea urm ătoarelor bare cu

instrumente:

1.Draw - - bară ce

perm ite desenarea diverselor obiecte : linii, elipse, cercuri etc. A ceastă bară se

poziţionează în partea stîngă a ecranului.

2.Modify - - bară ce ne

permite lucrul cu diversele obiecte din desen prin diverse operaţii: copiere, oglindire,


8/53

prelungire, teşire, racordare etc. A ceastă bară se poziţionează lîngă bara anterioară în

partea dreaptă a acesteia.

3.Object Properties

4.Standard Toolbar

5.Modify II 6.Object Snap (Salt la obiecte)


9/53

II. Crearea desenelor in AutoCAD

II.1 Sisteme de coordonate

Indiferent de genul de desen pe care îl executaţi cu AutoCAD, aveţi nevoie de o

m etodă sistem atică de specificare a punctelor. P unctele definesc începutul, m ijlocul şi

sfîrşitul liniilor, centrelor cercurilor şi ale arcelor de cerc, axele unei elipse şi aşa m ai

departe. C apacitatea de a poziţiona punctele cu precizie este foarte im portantă. P entru

introducerea punctelor, AutoCAD foloseşte un sistem tridim ensional de coordonate

carteziene (rectangulare). P uteţi stabilii coordonatele unui punct in spaţiu prin

specificarea distanţei şi a direcţiei sale faţă de o origine determ inată de intersecţia a

doua axe X si Y , eventual a trei axe X , Y şi Z . O riginea are coordonatele 0,0,0.

II.1.1. Utilizarea coordonatelor absolute

Coordonatele rectangulare absolute sunt m ăsurate întotdeauna faţă de origine

(0,0,0). În AutoCAD, coordonatele absolute se introduc de la tastatură, scriind valorile

pentru axele X, Y, Z, separate prin virgulă – X , Y pentru reprezentări bidim ensionale

sau X , Y , Z pentru reprezentări tridim ensionale.

N u este necesar să introduceţi sem nul (+ ) pentru distanţele m ăsurate în sens pozitiv faţă

de origine. În schim b, pentru valorile distanţelor m ăsurate în sens negativ, folosirea

semnului (-) este obligatorie : -2,5 sau 4, -5.3.

Coordonatele polare absolute reprezintă de asem ena o poziţie raportată la

originea sistemului bidimensional, dar specificarea acesteia se face printr-o distanţă şi

un unghi. Valorile distanţei şi unghiului sunt separate de sem nul < , fără spaţii :

distan ţă< u n gh i(de exemplu,20<231)

U nghiurile pozitive sunt m ăsurate în sens invers acelor de ceasornic, pornind de la

direcţia corespunzătoare valorii de 0 grade, care este în m od prestabilit, direcţia pozitivă

a axei X.


10/53

În exerciţul urm ător, veţi desena conturul unei capse, folosind coordonatele rectangulare

absolute şi coordonatele polare absolute.

Exemplu:

1. Lansati comanda LINE tastind L sau executind click pe butonul Line (Linie)din

bara cu instrumente de desenare.La aparitia prompturilor, introduceti

urmatoarele coordonate: From point: 4.5,4

From point:4.5,5

To point: 6.5,5

To point:9<38.34

To point:7.8<25.36

To point:6.5,4

To point:C

II.1.2. Utilizarea coordonatelor relative

De obicei, în cadrul unui desen, după ce fixaţi punctul de început al unei linii puteţi

stabilii poziţia faţă de acesta a punctului urm ător, fie sub form a distanţelor m ăsurate pe

axele X şi Y , fie sub form a distanţei directe şi a unghiurilor. C oordonatele relative nu

specifică poziţia faţă de punctul de origine, ci faţă de ultim ul punct desenat. A ceastă

m etodă este m ult m ai directă şi poate fi utilizată atît în cazul coordonatelor rectangulare

cît şi al coordonatelor polare. C oordonatele polare pot fi diferenţiate de cele absolute

prin simbolul @ care precede valorile. D e exem plu, @ 1.5,7 reprezintă coordonate

rectangulare relative şi @ 5.5< 56 coordonate polare relative.

Exemplu:

Lansati comanda LINE tastind L sau executind click pe butonul Line (Linie)din

bara cu instrumente de desenare.La aparitia prompturilor, introduceti urmatoarele

coordonate: From point: 9,5 (coordonate absolute)

From point:@2<0 (coordonate polare relative)

To point: @ .8<46

To point:@0,-2.2 (coordonate rectangulare relative)

To point:@.8<134


11/53

To point:@2<180

To point:C

II.1.3. Sisteme de coordonate

Cînd începeţi un nou desen, AutoCAD foloseşte, în m od prestabilit, un sistem de

coordonate rectangulare, numit WCS (World Coordinates System – Sistem de

coordonate universal). A cesta are originea în colţul din stînga jos al “paginii” sau al

ferestrei de desenare. I s-a atribuit un num e pentru a putea fi diferenţiat de alte sistem e

de coordonate folosite în AutoCAD, numite sisteme UCS (User Coordinates System –

Sistem de coordonate ale utilizatorului), deoarece pot fi definite de utilizator.

Sistemul de coordonate universal (WCS) nu este altceva decît un sistem obişnuit de

coordonate rectangulare, avînd originea in coltul din stinga jos al ecranului, o axa

orizontală, X , orientată spre dreapta, şi una verticală, Y , orientată în sus. A xa Z este

perpendiculară pe axele X şi Y , sensul ei pozitiv fiind dinspre ecran spre exterior.

Pentru a identifica sistemul UCS, şi orientarea acestuia, AutoCAD plaseaza pictograma

WCS în zona originii.

Sistemul de coordonatedefinit de utilizator (UCS)

A şa cum sugerează num ele, sistem ul UCS este definit şi controlat de utilizator. Într-un

sistem UCS, originea şi direcţiile axelor X ,Y şi Z pot fi m utate, rotite sau chiar aliniate

cu obiectele desenului. C ele trei axe răm în în perm anenţă perpendiculare între ele, dar

sistemul UCS poate fi mutat sau rotit, ceea ce îi conferă o m are flexibilitate.

Fig.: II.1.3.1, Sistem de coordonate WCS Fig: II.1.3.2, Sistem de coordonate UCS


12/53

Comanda UCS

C om anda U C S este elem netul cheie al plasării, m utării, rotirii şi afişării sistem ului de

coordonate definit de utilizator. C înd este lansată din linia de com andă, com anda U C S

prezinta urm ătoarele opţiuni :

Origin/ZAxis/3point/OBject/View /X/Y/ZPrev/Restore/Save /Del/ ?/<World>:

P entru m ajoritatea dsenelor bidim ensionale, puteţi utiliza urm ătorul subset de opţiuni:

Origin. S pecifică o nouă coordonată X ,Y sau Z a punctului de origine relativ la

originea curentă.

3point. V ă perm ite să stabiliţi axele X -Y prin specificarea originii şi a unui punct

pe fiecare axă.

OBject. D efineşte un sistem de coordonate pe baza unui obiect selectat.

Z. R oteşte axele X -Y în jurul axei Z.

Prev. D eterm ină revenirea la sistem ul U C S anterior. P uteţi reface ultim ele 10

sisteme UCS folosite.

Restore. Reface un sistem UCS denumit anterior.

Save. S tochează sistem ul U C S cu rent, folosind numele specificat de utilizator.

Del. Ş terge un sistem U C S care a fost stocat.

?. A fişează lista sistem elor U C S ordonate alfabetic după num e.

<World>. E ste opţiunea prestabilită. S tabileşte ca sistem U C S curent sistem ul

W C S . P uteţi alege această variantă prin apăsarea tastei E nter.

P e lînga posibilitatea de a apela sistem ul U C S precedent cu optiunea P revious, puteţi

denum i şi salva sistem ele U C S pe care le definiţi cu ajutorul opţiunii S ave din com anda

UCS. Ulterior, puteti alege Tools, UCS, N am ed U C S , pentru a afişa caseta de dialog

U C S C ontrol, care va perm ite sa redenum iţi, să ştergeţi şi să restauraţi sistem ul U C S

denumit anterior.


13/53

UCS Previous (sistemul UCS anterior)

Object UCS (Sistem UCS definit pe baza unui obiect)

C om enzile im plicate în controlul sistem ului U C S sunt disponibile şi ca instrum ente pe

bara S tandard, aşa cum se observă în figura de m ai jos. D acă poziţionaţi indicatorul pe

unul dintre instrum ente, num ele acestuia va fi afişat pe ecran. D e cele m ai m ulte ori,

caseta explicativă a instrum entului conţine chiar num ele opţiunii din com anda U C S .

Fig.: II.1.3.3, Comanda sistemului de coordonate

Comanda UCSICON

Promptul comenzii UCSICON este următorul :

ON/OFF/ALL/Noorigin/Origin <on>:

ON. A ctivează pictogram a U C S .

OFF. D ezactivează pictogram a U C S .

All. A plică m odificările pictogram ei U C S in toate ferestrele de vizualizare

afişate; altfel, m odificările afectează num ai fereastra de vizualizare curentă.

Noorigin. A fişează pictogram a U C S în colţul din stînga, jos al ferestrei de

vizualizare.

Origin. D acă este posibil, afişează pictogram a U C S chiar în punctul de origine

(0,0) al sistemului UCS curent.

Display UCS ( Afisare sistemelor UCS) UCS (Sisteme UCS)

UCS Previous ( Sistem UCS anterior)

World UCS (Sistem WCS) Object UCS (Sistem UCS definit

pe baza unui obiect) Face UCS

View UCS (Vizualizare system UCS)

Origin UCS Z Axis vector UCS (Sistem UCS

definit prin directia Z) 3 point UCS (Sistem UCS definit prin 3 puncte)

Y Axis rotate UCS (Rotirea sistemului UCS in jurul axeiY)

Apply UCS ( Aplicarea sistemului UCS in viewport-uri)


14/53

II.1.4. Saltul la obiecte (Osnap)

Modurile Osnap sunt folosite pentru identificarea sim plă şi directă a punctelor cheie

corelate cu obiectele desenelor. P rin interm ediul acestei facilităţi, A utoC AD-ul vă

perm ite să localizaţi cu uşurinţă punctele de început, sfîrşit ale liniilor, centrele

cercurilor, elipselor, etc. În figura de m ai jos se prezintă bara cu instrum ente O bject

S nap şi m eniul pop -up al cursorului.

Fig.: II.1.4.1, Bara cu instrumente Object Snap

şi m eniul P op -up al cursorului

B ara cu instrum ente O bject S nap şi m eniul C ursor conţin aceleaşi m oduri O snap,

prezentate aproxim ativ în aceeaşi ordine. P entru a afişa m eniul pop -up al cursorului,

ţineţi apasată tasta S hift şi, sim ultan, apăsaţi butonul drept al m ouse-ului.

Modurile Object Snap din AutoCad 2002

Tracking specifică poziţia unui punct faţă de alte puncte ale desenului, prin

deplasări pe direcţii ortogonale

Snap From stabileşte un punct de referinţă tem porar pentru specificarea altor

puncte

Endpoint găseşte capătul unei linii sau al unui arc de cerc

Midpoint găseşte punctul m edian al unei linii sau al unui arc


15/53

Intersection localizază intersecţia dintre două linii, arce, cercuri sau dintre orice

com binaţii ale acestora

Extention localizează un punct pe prelungirea unei drepte

Center găseşte centrul unui cerc sau al unui arc de cerc

Quadrant găseşte, pe un cerc sau pe un arc de cerc, punctul cel m ai apropiat,

situat la 0, 90, 180 sau 270 de grade faţă de sistem ul U C S

Tangent găseşte punctul aparţinînd cercului sau arcului selectat, care

îm preună cu punctul curent, determ ină tangenta la obiectul

respectiv

Perpendicular găseşte piciorul perpendicularei pe un obiect

Parallel permite trasarea de paralele altor segmente

Insert găseşte punctul de inserare al obiectelor de tip text si al referintelor

de bloc.

Node localizează un obiect punct

Nearest localizează un punct de pe un obiect

Settings perm ite efectuarea setărilor salturilor la obiecte

Modul OSnap se activează şi dezactivează prin apăsarea tastei F3, sau prin dublu

click pe eticheta OSnap.

M odurile de pe bara afişată m ai sus perm it urm ătoarele com enzi :

Snap permite activarea şi dezactivarea salturilor ( F9) ;

Grid perm ite activarea şi dezactivarea grilei (F7);

Ortho perm ite activarea şi dezactivarea m işcării ortogonale a cursorului

pe suprafaţa de lucru (F8)

Polar perm ite activarea şi dezactivarea salturilor polare (F10);

Lwt permite, prin activarea sa vizualizarea grosimii reale a liniilor

obiectelor desenate

Model P rin dublu click pe această etichetă se trece din spaţiul model în

spaţiul hîrtie (paper)


16/53

II.1.5. Drepte si semidrepte ajutatoare

AutoCad furnizează două tipuri de linii speciale, XLINE şi RAY care pot fi folosite

ca linii ajutătoare.

Comanda XLINE creează drepte infinite, utilizate de obicei ca linii ajutătoare.

Dreptele XLINE pot fi desenate în poziţie orizontală sau verticală, inclinate la un

anum it unghi, decalate cu o anum ită distanţă sau ca linii bisectoare. E le se prelungesc la

infinit în am bele direcţii, dar nu sunt luate în considerare atunci cînd se calculează

dimensiunile desenului.

Comanda RAY creează sem idrepte, care, de asem enea, pot fi utilizate ca linii

ajutatoare. O semidreapta incepe dintr-un punct şi se extinde la infinit. C a şi liniile

XLINE, liniile RAY nu sunt luate în calcul la stabilirea dimensiunilor desenului.

U tilizate ca elem ente de indicaţie vizuală, dreptele si sem idreptele ajutătoare, se

plasează de obicei, pe straturi separate şi li se atribuie tipuri de linii şi culori distinctive.

II.1.6. Organizarea desenului pe straturi

O rice obiect din A utoC A D are cel puţin trei proprietăţi : culoare, strat şi tip de

linie. C înd creaţi form a geom etrică a unui obiect în A utoC A D – indiferent dacă este un

dreptunghi, un text sau o cotă – acestuia i se atribuie o culoare, un strat şi un tip de linie. Fig.: II.1.6.1, Caseta de dialog Layer Properties Manger si localizarea pictogrameai Layers

Layers


17/53

P entru a adaugă un nou strat unui desen se procedează în felul urm ător. S e da click pe

pictogram a L ayers şi se afişează caseta de dialog L ayer P roperties M anager conform

figurii. În această figură se dă click pe eticheta N E W pentru a afişa un nou strat.

Fig.: II.1.6.2, Caseta de dialog Layer Properties Manger

S ecţiunea D etails a etichetei L ayer vă oferă posibilitatea să selectaţi culoarea şi tipul de

linie din cadrul unor liste derulante, prezentate în cele ce urm ează :

Name (Nume). În acest cîm p de editare, puteţi să introduceţi num ele unui nou

strat sau să redenum iţi un strat existent.

L ista derulantă C olor. A ceastă caracteristică vă perm ite să alegeţi una dintre

cele şapte culori disponibile, sau opţiunea O ther (A lta), prin care puteţi selecta un

pigm ent din paleta de culori a plăcii grafice în caseta de dialog S elect C olor.

L ista derulantă L inetype. În acest cîm p de editare, puteţi să introduceţi tipul de

linie folosit pentru stratul în cauză.

Lista Lineweight. În acest cîm p de editare, puteţi să introduceţi grosim ea liniei

stratului respectiv.


18/53

III. Crearea obiectelor elementare

III.1. Utilizarea comenzii LINE

C om anda L IN E oferă urm ătoarele opţiuni:

From point (P unctul iniţial). L a prom ptul F rom point:, trebuie să

introduceţi coordonatele prim ului punct al prim ului segm ent de dreaptă.

Continue (În continuare). D acă apăsaţi E nter la prom ptul F rom point:,

segm ental de dreaptă va începe din punctul de sfîrşit al ultim ei linii (sau al

ultimului arc) desenate .

To point (Punctul final). La promptul to point :, trebuie să introduceţi

coordonatele punctului în care se term ină segm entul de dreaptă care pleacă

din punctul precedent.

Undo (A nulează). P uteţi tasta U (U ndo) la orice prom pt T o point: pentru a

şterge ultim ul segm ent de dreaptă desenat. P rin repetarea acestei opţiuni,

segm entele de dreaptă sunt şterse în ordinea inversă desenării lor.

Close (Închide). L a prom ptul to point:, puteţi tasta C (C lose) pentru a

închide o serie de două sau m ai m ulte seg m ente de dreaptă. A ceastă

com andă are ca efect desenarea unei linii care uneşte ultim ul punct de

capăt cu prim ul punct al seriei de segm ente.

III.2. Utilizarea comenzii ARC

Comanda ARC necesită trei inform atii pentru a desena un arc, iar una dintre ele

trebuie să specifice fie centrul, fie punctul de început. C eilalţi param etrii pot fi furnizaţi

în diferite com binaţii. L ista urm ătoare vă prezintă com binaţiile posibile :

3-Points (3 puncte). P rin această m etodă, este creat un arc care trece prin

trei puncte specificate de dum neavoastră. P rim ul punct este considerat

punctul de inceput, al doilea este punctul de sfîrşit, iar cel de-al treilea


19/53

poate fi orice punct dintre primele două. A ceasta este m etoda prestabilită

de desenare a arcelor de cerc.

Start, Center (P unctul de început şi centrul). A ceastă m etodă necesită

specificarea punctului de început şi a centrului arcului. A treia inform aţie

poate furniza punctul de sfîrşit, unghiul la centru sau lungim ea coardei care

subîntinde arcul. Daca unghiul la centru este pozitiv, arcul este desenat în

sens trigonometric ; dacă unghiul este negativ, arcul este desenat în sens

orar. D acă lungim ea coardei are o valoare pozitivă, este desenat un arc

m inor (m ai m ic de 180 de grade), iar dacă are o valoarea negativă, este

desenat un arc major (mai mare de 180 de grade).

Start, End (P unctul de început şi punctul de sfîrşit). A ceastă m etodă vă

perm ite să furnizaţi punctele de început şi de sfîrşit, iar apoi să specificaţi

modul în care va fi desenat arcul. Pentru definirea arcului, puteţi folosi un

unghi, o direcţie, rază sau punctul de centru. C înd introduceţi un unghi

pozitiv, A utoC A D desenează un arc în sens trigonom etric ; dacă unghiul

are o valoare negativă, este desenat un arc în sens orar. D acă optaţi pentru

specificarea razei, AutoCad va desena întotdeauna arcele în sens

trigonom etric. Introducerea unei raze cu valoare negativă forţează

desenarea unui arc m ajor, iar o rază pozitivă determ ină desenarea unui arc

minor.

Center, Start (C entrul şi punctul de început). A ceasta m etodă vă perm ite

să identificaţi m ai întîi centrul arcului şi apoi punctul de început. P entru

desenarea arcului, trebuie să m ai specificaţi unghiul, lungim ea coardei sau

punctul de sfîrşit. O valoare negativă pentru lungim ea coardei determ ină

desenarea unui arc m ajor, iar o valoare pozitiva creează un arc m inor. D acă

furnizaţi un unghi, o valoare negativă determ ină desenarea unui arc în sens

orar, iar o valoare pozitivă determ ină desenarea arcului în sens

trigonometric.

Continue (În continuare). Aceastăa este varianta prestabilită. P uteţi selecta

această opţiune apăsînd E nter la apariţia prim ului prom pt pentru arc. E ste


20/53

desenat un nou arc, tangent la ultim a linie (sau arc) desenată. C înd vreţi să

desenaţi com binaţii de arce şi segm ente de dreaptă, pu teţi folosi opţiunea

Continue.

III.2. Utilizarea comenzii CIRCLE

Comanda CIRCLE conţine cîteva opţiuni care vă perm it să controlaţi

succesiunea operaţiilor de creare a cercurilor. P e lîngă m odul prestabilit, centru -rază,

puteţi creea un cerc prin specificarea a trei puncte de pe circum ferinţă sau prin

selectarea a două obiecte (linii, cercuri sau arce) la care cercul este tangent, şi

specificarea razei. C om anda C IR C L E oferă urm ătoarele opţiuni :

Center point (C entrul cercului). S pecificaţi coordonatele sau selectaţi

punctul la centru, după care com anda C IR C L E vă va solicita raza sau

diam etrul. A ceasta este opţiunea prestabilită.

Radius (R ază). D acă alegeţi C enter point :, utilizaţi apoi opţiunea R adius

pentru a introduce valoarea razei sau selectaţi două puncte pentru a

specifica lungimea acesteia.

Diameter (D iam etrul). D acă alegeţi C enter point :, utilizaţi apoi opţiunea

D iam eter pentru a furniza diam etrul. P uteţi specifica lungim ea acestuia prin

introducerea unei distanţe sau prin selectarea a două punc te.

3P (3 Points – 3 puncte). U tilizaţi această opţiune pentru a introduce

coordonatele sau a selecta trei puncte ale circum ferinţei.

2P (2Points – 2 P uncte). U tilizaţi această opţiune pentru a specifica două

puncte diam etral opuse de pe circum ferinţă.

TTR (Tangent-Tangent-Radius – D ouă obiecte tangente şi o rază).

U tilizaţi această opţiune pentru a alege două linii, arce sau cercuri (sau o

com binaţie a acestora) care sunt tangente la cercul pe care vreţi să îl

desenaţi. A poi, specificaţi raza cercului.


21/53

III.3. Utilizarea comenzii POLYGON

În A utoC A D , com anda P O L Y G O N este utilizată la crearea poligoanelor,

regulate, cu laturi egale. P uteţi desena poligoane cu 3 pînă la 1024 de laturi. Dupa ce

specificaţi num ărul de laturi, aveţi la dispoziţie m ai m ulte o pţiuni pentru a desena

poligonul.

Number of sides (N um ărul de laturi) : L a apariţia acestui prom pt,

introduceţi num ărul de laturi (de la 3 la 1024).

Edge/Center of polygon (Latura/Centrul poligonului : L a apariţia acestui

prom pt, aveţi posibilitatea să definiţi poligonul prin specificarea centrului

sau prin specificarea capetelor unei laturi.

Inscribed in circle/Circumscribed about circle (Înscris în cerc/

C ircum scris unui cerc): D acă specificaţi centrul poligonului, aveţi două

opţiuni. S electînd opţiunea Inscribed in circle, toate vîrfurile poligonului

vor fi pe cerc; dacă alegeţi C ircum scribed about circle, raza cercului va fi

egală cu distanţa dintre centrul poligonului şi punctele m ediane ale

laturilor. În cazul în care folosiţi dispozitivul de indicare pentru a specifica

raza, puteţi stabili în m od dinam ic unghiul de rotaţie şi dim ensiunea

poligonului. D acă introduceţi raza cercului de la tastatură, unghiul laturii de

la baza poligonului va fi egal cu unghiul de rotire curent al modului Snap

(de obicei, zero grade).

First endpoint of edge, Second endpoint of edge (P rim ul capăt al laturii,

al doilea capăt al laturii): D acă definiţi poligonul prin specificarea laturilor

sale, aceste prom pturi vă perm it să indicaţi capetele unei laturi.

III.4. Utilizarea comenzii ELLIPSE

C înd lansaţi com anda E L L IP S E , apare urm ătorul prom pt:

Arc/Center/<Axis endpoint 1>:

Axis endpoint 1 (P unctul de sfîrşit al axei 1). P erm ite specificarea


22/53

punctului de sfîrşit al unei axe (m are sau m ica). U lterior, apare prom ptul

Axis endpoint 2 :, la care puteţi să specificaţi punctul de sfîrşit al celei de-a

doua axe. Apoi, apare promptul < O ther axis distances> /R otation:. D acă

furnizaţi lungim ea celei de-a doua axe, A utoC A D desenează elipsa. În

cazul în care selectaţi opţiunea R otation (tastînd R şi apăsînd E nter),

A utoC A D solicită introducerea unui unghi.

Center (C entrul). D acă alegeţi opţiunea C enter, apare prom ptul C enter of

ellipse, care va solicita introducerea centrului elipsei. Apoi, apare promptul

A xis endpoint:, care solicită introducerea punctului de sfîrşit al prim ei axe.

D upa aceea, apare prom ptul < O ther axis distance> /R otation:. D acă

furnizaţi lungim ea celei de-a doua axe, A utoC ad desenează elipsa. În cazul

în care selectaţi opţiunea R otation (tastînd R şi apăsînd E nter), A utoC A D

solicită introducerea unui unghi. U nghiul defineşte (prin interm ediul unei

funcţii trigonom etrice) raportul dintre axa m are şi axa m ică. U nghiul 0

defineşte un cerc. V aloarea m axim ă a unghiului este 89,4 careia îi

corespunde o elipsă plată.

ARC (Arc de elipsă). D acă alegeţi opţiunea A rc (tastînd A şi apăsînd

E nter), apare prom ptul < A xis endpoint 1> /C enter:, care solicită aceleaşi

inform aţii ca şi prom ptul unei elipse com plete. D upă ce răspundeţi la o

secvenţă de prom pturi sim ilare cu cele de la elipsa com pletă, apare

prom ptul P aram eter/< start angle> :, care solicită specificarea punctului ce

defineşte unghiul de început al arcului, şi apoi prom ptul

Parameter/Included/<end angle> :, care solicită specificarea unghiului de

sfîrşit al arcului. D upă ce specificaţi unghiul de sfîrşit, este desenat arcul de

elipsă. D acă selectaţi opţiunea I (Included), puteti să specificaţi unghiul la

centru al arcului, relativ la unghiul de început.


23/53

IV . C rearea poliliniilor şi a curb elor spline

IV.I. Crearea poliliniilor

Poliliniile se deosebesc de segmentele de dreapta create cu comanda LINE din

A utoC A D . E le sunt tratate ca un singur obiect şi pot include atît segm ente de dreaptă,

cît şi arce, conectate prin vertexuri (puncte de inflexiune). A utoC A D stochează

inform aţii referitoare la vertexuri, astfel încît dum neavoastră să le puteţi folosi pentru a

edita aspectul unei polilinii.

Poliliniile pot fi create cu ajutorul comenzii PLINE. A ceastă com andă vă perm ite

să desenaţi două tipuri principale de segm ente de polilinie : linii drepte şi arce, aşa încît

unele din prompturile comenzii PLINE sunt identice cu cele ale comenzilor LINE sau

ARC. D e exem plu, dacă desenaţi poliliniile form ate din segm ente de dreaptă, vor fi

afişate opţiuni precum E ndpoint, C lose sau U ndo. A ceste opţiuni apar la promptul

standard al poliliniei pentru segm entele de dreaptă :

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:

Arc. C om ută din desenarea poliliniilor în desenarea poliarcelor şi afişează

prom ptul opţiunilor poliarc.

Close (Închide). Închide polilinia prin desenarea unui segm ent care uneşte

ultim ul punct de sfîrşit cu prim ul punct de început şi apoi determ ină ieşirea

din comanda PLINE.

Halfwidth (Jum ătatea lăţim ii). S olicită distanţa de la centrul la m arginea

poliliniei (jum atatea lăţim ii). V ezi opţiunea W idth.

Length (L ungim e). S olicită lungim ea unui nou segm ent de polilinie.

A utoC A D desenează segm entul la acelaşi unghi de înclinare ca şi ultim ul

segm ent de dreaptă, sau tangent la ultim ul arc. U ltim ul segm ent de dreap tă

sau de cerc pot aparţine unui obiect desenat anterior, de tip polilinie, linie

sau arc.

Undo (A nulează). A nulează ultim ul segm ent desenat. D e asem enea


24/53

anulează opţiunea corespunzătoare liniei sau arcului care precede desenarea

segm entului. N u anulează opţiunile de lăţim e.

Width (L ăţim e). S olicită valoarea lăţim ii urm ătorului segm ent (valoarea

prestabilită este 0). V ă perm ite să îngustaţi un segm ent prin specificarea

unor lăţim i diferite pentru începutul şi sfîrşitul segm entului. AutoCAD

desenează urm ătorul segm ent folosind lăţim ea de sfîrşit a segm entului

anterior. C u excepţia cazului în care anulaţi com anda PLINE înainte de a

desena un segm ent, lăţim ea de sfîrşit este stocată pentru a fi folosită ca

lăţim e de început a segm entului urm ător.

Endpoint of line ( P unctul de sfîrşit al liniei). V ă solicită punctual de sfîrşit

al segm entului de dreaptă curent. E ste opţiunea prestabilită.

D acă selectaţi opţiunea Arc la prom ptul pentru un nou segm ent de dreaptă, apare

prom ptul cu opţiunile m odului Arc :

Angle (Unghi). S olicită valoarea unghiului la centru al arcului. O valoare

negativă determ ină desenarea arcului în sens orar.

CEnter (C entru). S olicită specificarea centrului arcului.

Close (Închide). Închide polilinia cu un arc ce uneşte prim ul punct de

început cu ultim ul punct de sfîrşit şi apoi determ ină ieşirea din com anda

PLINE.

Direction (D irecţie). S olicită specificarea direcţiei tangente la arc.

Halfwidth (Jum ătatea lăţim ii). S olicită jum ătatea lăţim ii, la fel ca opţiunea

om onim ă pentru segm entele de dreaptă.

Line (L inie). C om ută în m odul linie.

Radius (R ază). S olicită raza poliarcului.

Second pt (Al doilea punct). Permite selectarea celui de-al doilea punct

dintre cele trei ale poliarcului.

Undo (A nulează). A nulează ultim ul segm ent desenat.


25/53

Width (L ăţim e). S olicită valoarea lăţim ii, la fel ca opţiunea om onim ă

pentru segm entele de dreaptă.

Endpoint of arc (P unctul de sfîrşit al arcului). S olicită punctul de sfîrşit al

arcului curent. E ste opţiunea prestabilită.

Editarea poliliniilor cu comanda PEDIT

PEDIT conţine un num ăr m are de subcom enzi (opţiuni) corespunzătoare

diferitelor proprietăţi ale poliliniei. P entru a putea gestiona atît de m ulte opţiuni,

A utoC A D le îm parte în două grupe de funcţii de editare. F uncţia din grupa principală

operează asupra poliliniei ca întreg, iar cele din grupa secundară tratează daor

vertexurile care m archează începutul şi sfîrşitul segm entelor poliliniei. O pţiunile de

editare din grupa principală sunt urm ătoarele :

Close/Open (Închidere/D eschidere). A daugă un segm ent (dacă este

necesar) şi uneşte prim ul şi ultim ul vertex pentru a crea o polilinie

continuă. D acă polilinia este deschisă, prom ptul conţine opţiunea Close ;

dacă polilinia este închisa, această opţiune este înlocuită cu Open. O

polilinie poate fi deschisă chiar dacă prim ul şi ultim ul punct au aceleaşi

coordonate. P olilinia răm îne deschisă pînă la folosirea opţiunii Close în

tim pul procesului de desenare sau în cursul unei editări ulterioare.

Join (U neşte).(num ai pentru poliliniile bidim ensionale). V ă perm ite să

adăugaţi unei polilinii existente arce, linii sau polilinii. Pentru a reunii

aceste elem ente, trebuie asigurată coincidenţa punctelor de sfîrşit. L iniile,

arcele, poliliniile bidim ensionale şi poliliniile sim ple pot fi unite cu

poliliniile simple sau bidimensionale.

Width (L ăţim e). (num ai pentru poliliniile bidim ensionale). S olicită

specificarea unei singure lăţim i pentru toate segm entele poliliniei. N oua

valoare a lăţim ii înlocuieşte toate valorile specificate pentru segm entele

individuale. L ăţim ea segm entelor in dividuale poate fi editată cu ajutorul

unei subopţiuni a funcţiei E dit vertex.


26/53

Edit vertex (E ditarea vertexurilor). A fisează un prom pt cu m ai m ulte

opţiuni, care vă perm it să editaţi vertexurile şi segm entele învecinate.

Fit (Ajustare). (numai pentru poliliniile bidim ensionale).C reează o curbă

netedă care trece prin vertex -urile poliliniei. Înainte de a calcula curba,

A utoC A D converteşte poliliniile sim ple în polilinii bidim ensionale.

Spline curve (C urbă splină). C reează o curbă controlată de vertexurile

poliliniei, dar care nu trece neapărat prin acestea. Înainte de a calcula curba,

AutoCAD converteste poliliniile simple în polilinii bidimensionale.

Decurve (A nulează ajustarea curbei). A nulează ajustarea unei curbe cu

opţiunile F it sau S pline şi îşi reface configuraţia originală. S electarea

opţiunii D ecurve nu are nici un efect în cazul poliliniilor sim ple, deoarece

acestea nu acceptă ajustarea curbelor.

Ltype gen (G enerează tipuri de linii).(num ai pentru poliliniile

bidim ensionale). C ontrolează generarea tipurilor de linii între vertexurile

poliliniei (opţiunea este dezactivată) sau între punctele de capăt ale

poliliniei (opţiunea este activată). A utoC A D ignoră această opţiune în cazul

poliliniilor care conţin segm ente cu lăţim e variabilă.

Undo (A nulează). A nulează cea m ai recentă acţiune a funcţiei PEDIT.

eXit (Închide). (opţiunea prestabilită, < X > ). Închide com anda PEDIT.

Editarea vertexurilor poliliniilor cu comanda PEDIT

O pţiunea E dit vertex a com enzii PEDIT conţine, la rîndul ei, alte opţiuni. A ceste

opţiuni sunt urm ătoarele :

Next/Previous (U rm ătorul/A nteriorul). M ută m arcajul X pe alt vertex.

N ext (urm ătorul) este opţiunea prestabilită.

Break (Întrerupe). D esparte polilinia în două sau elim ină segm entele

poliliniei în vertexul curent. Primul punct de întrerupere este vertexul

curent în m om entul selectării opţiunii B reak. F olosind opţiunea

N ext/P revious, puteţi selecta un alt vertex ca al doilea punct de întrerupere.

Întreruperea propriu-zisă este realizată de opţiunea G o.


27/53

Insert (Inserează). A daugă un vertex într-un punct specificat de

dum neavoastră, dupa vertexul curent. P uteţi com bina această opţiune cu

opţiunea B reak pentru a introduce întreruperi între vertexurile existente.

Move (M ută). M ută vertexul curent (m arcat cu X ) în punctul specificat de

dumneavoastră.

Straighten (Îndreaptă). E lim ină toate vertex -urile selectate de

dum neavoastră şi le înlocuieşte cu un segm ent de dreaptă. F oloseşte şi

opţiunile N ext/P revious şi G o.

Tangent (T angenta). S tabileşte direcţia tangentei în vertexul curent pentru

a controla curba ajustata. Unghiul tangentei este marcat în vertex cu o

săgeată şi poate fi configurat prin tragere cu cursorul de ecran sau prin

introducerea unei valori de la tastatura.

Width (L ăţim e). A tribuie valorile specificate de dum neavoastra lăţim ilo r

de început şi de sfîrşit ale unui segm ent de polilinie.

eXit (Închide). D eterm ină ieşirea din m odul de editare a vertexurilor şi

revenirea la promptul principal al comenzii PEDIT.

IV.I. Crearea curbelor spline

Pentru crearea curbelor spline propriu-zise, A utoC A D vă pune la dispoziţie

comanda SPLINE. Curbele spline pot fi obiecte bidimensionale sau tridimensionale. Va

trebui să specificaţi punctele de ajustare (vertexurile) prin care trece curba.

Comanda SPLINE oferă urm ătoarele opţiuni :

Object/<Enter first point >. O pţiunea prestabilită a prom ptului principal

solicită punctul de început al curbei spline. D upă ce specificaţi un punct de

început, A utoC A D solicită un al doilea punct. O biectele spline necesită

specificarea a cel puţin trei puncte.

Object. Această opţiune vă perm ite să convertiţi poliliniile ajustate la

curbe de tip spline în obiecte spline propriu-zise. D upa selectarea opţiunii,

A utoC A D vă cere să specificati o curba ajustata de tip spline.


28/53

Close/Fit Tolerance/<Enter point>.D upă ce aţi specificat al doilea punct

al curbei spline, A utoC A D afişează acest prom pt. O pţiunea prestabilită

presupune specificarea altor puncte ale curbei spline pe care o desenaţi.

D acă apăsaţi E nter, A utoC A D solicită date referitoare la tangenta în

punctele de început şi de sfărşit, apoi închide com anda.

Close. A ceasta opţiune asigură coincidenţa începutului şi sfîrşitului curbei

spline şi partajarea inform aţiilor referitoare la vertex şi la tangentă. C înd

închideţi o curbă spline, A utoC A D solicită o singură dată inform aţiile

referitoare la tangentă.

Fit Tolerance. A ceastă opţiune controlează precizia cu care curba

urm ăreşte punctele de ajustare. V aloarea toleranţei de ajustare este

exprim ată în unităţile desenului curent. C u cît este m ai m ica toleranţa, cu

atît curba spline este m ai apropiata de punctele de ajustare. D acă valoarea

toleranţei este 0, curba spline va trece exact prin punctele de ajustare.

(Undo). C u toate că această opţiune nu apare în cadrul prom ptului, puteţi

tasta U după fiecare punct, pentru a anula ultimul segment.

Editarea curbelor spline cu comanda SPLINEDIT

C om anda S P L IN E D IT vă perm ite să editaţi punctele de control ale curbei

spline şi, eventual, punctele de ajustare.

C om anda S P L IN E D IT are urm ătoarele opţiuni :

Fit Data. V ă perm ite să editaţi eventualele puncte de ajustare ale

curbelor spline, caz în care A utoC A D afişează un alt prom pt, cu

opţiunile, descrise în lista urm ătoare.

Close. Închide o curbă spline deschisă. În cazul curbelor spline la care

punctul de început nu coincide cu punctul de sfîrşit, adaugă o curba de

închidere între vertexurile de început şi de sfîrşit. P entru o curbă spline

la care punctul de început coincide cu punctul de sfîrşit, opţiunea C lose

m odifică inform aţiile celor doua puncte, astfel încît tangentele lor să


29/53

devină continue. C înd curba spline este închisă, opţiunea C lose este

înlocuită cu opţiunea O pen.

Open. D eschide o curba spline închisă. D acă este folosită pentru o

curbă spline la care punctul de început nu coincidea cu punctul de sfîrşit

înainte de închidere, opţiun ea O pen elim ină curba de închidere şi

inform aţiile referitoare la tangenta din punctele de început şi de sfîrşit.

În cazul unei curbe spline la care punctele de început şi de sfîrşit

coincideau inainte de închidere, opţiunea O pen şterge doar inform aţiile

referitoare la tangenta din aceste puncte.

Move Vertex. V ă perm ite să m utaţi vertex -urile de control ale curbei

spline. P uteţi selecta vertex -ul pe care vreţi să îl editaţi, trecînd la

vertexul urm ător sau la cel anterior vertex -ului curent.

Refine. A fişează subopţiuni care vă perm it să adăugaţi sau să m odificaţi

ponderea punctelor de control existent. P uteţi adăuga puncte de control

în zonele în care doriţi un control m ai fin al curbei. În urm a unei astfel

de operaţii, sunt elim inate datele de ajustare ale curbei spline. Pentru a

restaura aceste date, puteţi anula efectul opţiunii R efine selectînd

opţiunea U ndo înainte de a închide com anda S P L IN E D IT . Iată care sunt

opţiunile R efine :

1. Add control point. V ă perm ite să adăugaţi curbei spline un

singur punct de control. A utoC A D plasează noul punct de control

cît mai aproape posibil de punctul pe care l-aţi selectat pe curba

spline. A dăugarea unui punct de control nu m odifică form a

curbei.

2. Elevate Order. M ăreşte gradul polinom ial al funcţiei spline,

ceea ce conduce la adăugarea unor puncte de control distribuite

uniform de-a lungul curbei. A ceastă opţiune nu m odifică form a

curbei. O dată m ărit, gradul polinom ial nu m ai poate fi redus.

3. Weight. C ontrolează tensiunea care îm pinge curba către un punct

de control.


30/53

4. eXit. D eterm ină revenirea la prom ptul principal al com enzii

SPLINEDIT

5. rEverse. S chim bă sensul curbei spline.

6. Undo. A nulează efectele ultim ei opţiuni a com enzii S P L IN E D IT

7. Exit. Închide comanda SPLINEDIT

În continuare, sunt prezentate subopţiunile F itD ata, folosite la editarea datelor de

ajustare ale curbei spline. C înd selectaţi opţiunea F it D ata, casetele de tip prindere se

m odifică pentru a evidenţia punctele de ajustare.

Add. A daugă puncte de ajustare suplim entare, care m odifică form a

curbei. Punctele de ajustare adăugate respectă toleranţa curentă a

curbei.

Close. R ealizează aceeaşi funcţie ca şi opţiunea C lose pentru

punctele de control, dar se aplică punctelor de ajustare.

Open. R ealizează aceeaşi funcţie ca şi opţiunea O pen pentru

punctele de control, dar se aplică punctelor de ajustare. Înlocuieşte

opţiunea C lose în cazul în care curba spline este închisă.

Move. V ă perm ite să m utaţi vertex -urile din punctele de ajustare ale

unei curbe spline. P uteţi selecta vertex -ul pe care vreţi să-l editaţi

trecînd la vertex-ul urm ător sau la cel anterior vertex -ului curent. Nu

puteţi m odifica inform aţiile de ajustare folosind editarea prin puncte

de prindere.

Purge. E lim ină toate datele de ajustare ale unei curbe spline.

Tangents. V ă perm ite să m odificaţi inform aţiile referitoare la

tangentele din punctele de început şi de sfîrşit ale unei curbe spline.

toLerance. M odifică toleranţa punctelor de ajustare şi redesenează

curba spline. O curbă spline işi pierde datele de ajustare atunci cînd

m odificaţi toleranţa şi m utaţi un punct de control sau cînd deschideţi

(inchideţi) curba.


31/53

Layer drop-down list (Proprietatile straturilor)

Color drop-down list (Proprietati de culoare)

Linetype Properties list (Proprietatiel tipurilor de

linii) Line weight control list

(Proprietatile grosimii liniilor)

eXit. D eterm ină revenirea la prom ptul de editare a punctelor de

control.

V. Editarea obiectelor

V. 1. M odificarea proprietăţilor unui obiect

Proprietatile unui obiect sunt : stratul, culoarea şi tipul de linie. În cazul multor

obiecte, m ai pot fi am intite scara tipului de linie şi/sau grosim ea. P entru a m odifica

proprietăţile unui obiect, puteţi folosi bara cu instrum ente O bject P roperties,

instrum entul P roperties (P roprietăţi) din bara cu instrum ente Object Properties sau

instrum entul M atch P roperties (copierea proprietăţilor) din bara cu instrum ente

Standard.

Fig. : V.1.1,Bara cu instrumente Object Properties

Editarea cu ajutorul barei cu instrumente Object Properties

Bara cu instrumente Object P roperties vă perm ite să schim baţi stratul, culoarea şi

tipul de linie pentru obiectele selectate. La promptul Command :, selectaţi obiectul sau

obiectele pe care vreţi să le m odificaţi. L istele derulante cu straturi, culori şi tipuri de

linii vă prezintă configuraţia cerută a obiectelor selectate. D acă aţi selectat ,şi ,alte

obiecte in vederea editării si o anum ită proprietate diferă de la un obiect la altul ; lista

derulanta corespunzătoare nu afişează nici o valoare. P entru a m odifica o anum ită

proprietate a obiectelor selectate, alegeţi lista derulantă corespunzatoare şi selectaţi o

nouă configuraţie.

Utilizarea instrumentului Properties

Instrum entul P roperties (P roprietăţi) vă perm ite să m odificaţi proprietăţile


32/53

obiectelor selectate. P uteţi utiliza acest instrument din

bara de instrumente Object Properties sau din meniul Modify..

C aseta de dialog P roperties poate fi lansată şi cu com anda

D D M odify de la tastatură. P roprietăţile obiectelor pot fi

afişate în m od alfabetic sau pe categorii, prin activarea şi

dezactivarea celor doua etichete Alphabetic / Categorized.

Fig. : V.1.1.Caseta de dialog Properties

Utilizarea instrumentului Match Properties

C om anda M atch P roperties (C opiază proprietăţile)

poate fi lansata din bara cu instrumente Standard sau din m eniul M odify. E a perm ite să

m odificaţi anum ite proprietăţi ale obiectelor selectate conform proprietăţilor

corespunzatoare ale unui obiect sursă. P entru a utiliza aceasta com andă, trebuie să

parcurgeţi urm ătorii paşi:

1. A legeţi proprietatea obiectului sursă (obiectul pe care vreţi să îl em ulaţi)

2. U tilizaţi opţiunea S ettings, alegeţi proprietăţile obiectelor destinaţie pe care vreţi

să le m odificaţi. În m od prestabilit, sunt m odificate toate proprietăţile.

3. S electaţi obiectele destinaţie, ale căror p roprietăţi vor fi copiate de la obiectul

sursă.

V. 2. Ştergerea obiectelor Cu ajutorul comenzii ERASE , puteţi elim ina obiectele selectate dintr-un desen.

L ansaţi aceeaşi com andă din bara cu instrum ente M odify sau din m eniul cu acelaşi

nume. Comanda începe prin afişarea prom ptului S elect O bjects :, pentru a semnala

intrarea în procesul de selectare generală. D upă ce aţi selecat obiectele dorite, apăsaţi

E nter sau bara de spaţiu, pentru a închide procesul de selectare generală. D eoarece

comanda Erase nu m ai solicită alte inform aţii, obiectele selectate vor fi şterse.

D acă aţi şters unele obiecte din greşală, puteţi anula acţiunea com enzii E rase.


33/53

E xistă şi o com andă specială care perm ite recuperarea obiectelor şterse. L ansaţi

comanda OOPS ori de cîte ori doriţi să recuperaţi obiectele elim inate cu ultim a

com andă E rase.

V. 3. Mutarea obiectelor P uteţi folosi com anda M ove pentru a m uta obiectele selectate într-o noua

poziţie. P entru m utarea unuia sau m ai m ultor obiecte această com andă solicită un pun ct

de bază situat pe acele obiecte. A cesta va fi punctul de m utare al obiectelor.

V. 3. Oglindirea obiectelor

Oglindire obiectelor se realizeaza prin comanda Mirror . A ceastă com andă ne

ajută să reprezentăm o sim etrie a unuia sau m ai m ultor obiecte faţă de o dreapta. Pentru

a realiza acest lucru, se lansează această com andă, urm înd a specifica prim ul şi ultim ul

punct al liniei de simetrie (Specify first point of mirror line: Specify second point of

mirror line): La finalul comenzii suntem întrebat dacă ştergem sau nu obiectele sursă

(D elete source objects? [Y es/N o] < N > :). C om anda predefinită este N O .

V. 4. Comanda offset A ceastă com andă ne ajută să realizăm prin copiere translatări ale obiectelor

desenate. Dupa lansarea comenzii Offset trebuie specificată distanţa de

offset (S pecify offset distance or [T hrough] < 9.7905> :), obiectul faţă de care se

realizează offset-ul (S elect object to offset or < exit> :) apoi direcţia de deplasare a noului

obiect.

V. 5. Comanda array

Comanda Array vă perm ite să realizaţi copii m ultiple ale obiectelor selectate.

C opiile create pot fi aranjate pe linii sau coloane (m atrice rectangulară) sau pot fi

dispuse circular (m atrice polară).

Crearea unei matrici rectangulare

D acă optaţi pentru crearea unei m atrici rectangulare vi se solicită num ărul de


34/53

linii şi de coloane, distanţa dintre liniile alăturate şi distanţa dintre coloane. P entru

aceasta folosiţi fereastra ce se lansează în urm a acestei com enzi.

Fig. : V.5.1,Caseta de dialog Array

Aceste distanţe pot fi specificate prin num ere introduse în casetele albe sau prin

indicarea unor distanţe prin interm ediul cursorului alăturat acestor

căsuţe.

Crearea unei matrici rectangulare se realizeaza în m od asem ănător prin bifarea

opţiunii P olar A rray şi specificarea param etrilor.

V. 6. Rotirea obiectelor R otirea obiectelor se face prin com anda R otate , com andă care necesită după

lansare, selectarea obiectelor de rotit, punctul de baza pe obiect (S pecify base point:) şi

unghiul de rotire (Specify rotation angle or [Reference]:).

V. 7. Scalarea obiectelor


35/53

M odificarea scării obiectelor se realizează prin interm ediul com enzii S cale .

D upă lansarea com enzii, suntem invitaţi să selectăm obiectul de scalat, specificarea unui

punct de baza pe obiect precum şi stabilirea unui factor de scalare (S pecify scale factor

or [Reference]:).

V. 8. A lungirea obiectelor şi scurtarea obiectelor Orice obiect deschis, cum ar fi o linie sau un arc, poate fi alungit sau scurtat cu

ajutorul comenzii LENGTHEN . O pţiunile prom ptului iniţial al acestei com enzi sunt

urm ătoarele :

Select object O pţiune prestabilită im plică selectarea unui obiect. D upă

selectarea obiectului, este afişată lungim ea acestuia şi reapare prom ptul

iniţial.

DElta A ceastă opţiune vă perm ite să specificaţi cu cît vor fi alungite sau

scurtate obiectele. D acă introduceţi o valoare pozitivă, obiectul va fi

alungit, iar daca introduceţi o valoare negativă, va fi scurtat. În cazul în

care obiectul ce urm ează să fie m odificat este un arc, aveţi posibilitatea să

introduceţi variaţia lungim ii (opţiune prestabilită) sau a unghiului la centru.

Percent A ceasta opţiune vă dă posibilitatea să exprim aţi variaţia

dim ensiunii în procente, 100% reprezentînd lungim ea iniţială. D acă

introduceţi un procent m ai m are de 100% , obiectul va fi alungit, iar dacă

procentul este sub 100% , obiectul va fi m icşorat.

Total P uteţi folosi această opţiune atunci cînd cunoaşteţi lungim ea finală la

care trebuie să ajungă obiectul.

Dynamic A ceastă opţiune vă perm ite să trageţi punctul de sfîrşit al

obiectului în poziţia dorită, fără a m odifica alinierea obiectului.

O altă com andă care perm ite scurtarea obiectelor este TRIM. C om anda T R IM vă

perm ite să retezaţi obiectele după un contur existent. Procesul începe prin selectarea

obiectului care defineşte conturul, num it m uchie taietoare (S elect cutting edges ...).


36/53

A poi, selectaţi obiectul care va fi retezat cu m uchia tăietoare (S elect object to trim or

shift-select to extend or [Project/Edge/Undo]).

Folosirea optiunii Edge pentru a extinde muchiile taietoare

În m od prestabilit, trebuie ca obiectul care urm ează să fie retezat, să se intersecteze cu

obiectul m uchie tăietoare. U tilizînd opţiunea E dge, puteţi elim ina această cerinţă. D acă

alegeţi configuraţia E xtend a opţiunii E dge, m uchiile tăietoare sunt extinse atît cît este

necesar.

Comanda EXTEND vă perm ite să alungiţi un obiect contur pînă la o m argine

existentă. E xtend şi T rim sunt com enzi com plem entare, aşa încît au aceleaşi opţiuni.

D ar în loc să vă invite să selectaţi m uchiile tăitoare, com anda E X T E N D vă solicită

alegerea unor margini. O pţiunea E dge este com ună acestor com enzi.

O altă com andă care perm ite ajustare obiectelor este BREAK K . D acă vreţi să

elim inaţi o porţiune dintr-un obiect, puteţi folosi una din com enzile T R IM sau BREAK.

În prim ul rînd, nu necesită obiecte cu m uchii tăietoare. În al doilea rînd, puteţi utiliza

com anda B R E A K pentru a întrerupe un obiect, astfel încît cele două părţi să devină

obiecte distincte, fără ca vreo porţiune să fie elim inată.

Dupa ce aţi executat clic într-un punct pentru a selecta obiectul ce urm ează să fie

întrerupt, opţiunea prestabilită solicită selectarea unui alt punct al obiectului. A poi

porţiunea cuprinsă între cele două puncte este elim inată. În cazul obiectelor cu m argini

curbate, cum ar fi un cerc, procesul elim inării se desfăşoară în sens invers acelor de

ceasornic, începînd cu prim ul punct selectat. D ar, uneori, nu doriţi ca punctul utilizat la

selectarea obiectului să fie punctul în care începe întreruperea. În astfel de cazuri, puteţi

să utilizaţi opţiunea F irst pentru a redefini punctul de început al întreruperii şi apoi să

alegeţi punctul de sfîrşit.

D acă al doilea punct, cel care reprezintă sfîrşitul întreruperii, (sau cele două

puncte pe care le alegeţi pentru opţiunea F irst) nu aparţine obiectului ce urm ează să fie


37/53

întrerupt, punctul este proiectat pe obiect şi proiecţia obţinută este folosită ca punct de

sfîrşit al întreruperii.

D aca doriţi să întrerupeţi obiectul fără să elim inaţi vreo porţiune a acestuia,

trebuie să definiţi cel de-al doilea punct exact în punctul de început al întreruperii. Cea

m ai sim plă m etodă de a realiza acest lucru este să specificaţi al doilea punct în

coordonate relative @0,0.

V. 9. Copierea obiectelor

C om anda C O P Y vă perm ite să realizaţi copii exacte ale obiectelor selectate.

D upă ce selectaţi obiectele ce urm ează să fie copiate, sunteţi invitat să specificaţi

punctul de baza al deplasării şi încă un punct. S unt calculate distanţa şi direcţia celui de -

al doilea punct faţă de prim ul, iar inform aţiile obţinute sunt folosite la poziţionarea

duplicatelor. D acă aveţi nevoie de m ai m ulte copii, puteţi utiliza opţiunea M ultiple.

D upă ce specificaţi opţiunea M ultiple şi alegeţi un punct de bază, com anda C O P Y

afişează în m od repetat prom ptul care solicită al doilea punct, cel care fixează poziţia

duplicatelor. C om anda M ultiple C O P Y se încheie prin apăsarea tastei E nter.

V. 10. T eşirea m uchiilor obiectelor

D acă trebuie să desenaţi un colţ teşit, puteti folosi com anda C H A M F E R , care vă

perm ite să teşiţi colţurile form ate din două linii, drepte şi sem idrepte ajutătoare

neparalele sau segm ente de dreaptă ale unei polilinii. L ansaţi com anda alegînd

CHMAFER din bara cu instrum ente M odify sau din m eniul derulant cu acelaşi

nume.

D efinirea teşiturii

P entru a obţine o anum ită teşitură, trebuie să stabiliţi m ai întîi valorile uneia

dintre cele două seturi de param etrii care o definesc. P rim ul set de param etrii, accesibil

prin opţiunea D istances (D istanţe), vă perm ite să definiţi operaţia de teşire cu ajutorul a

două distanţe, de-a lungul celor două linii selectate. A m bele distanţe sunt m ăsurate

începînd din colţ, adică din punctul de intersecţie a liniilor conform figurii V .10.1..


38/53

Distanta de tesire

Unghiul de tesire

Distanta de tesire

Prima linie selectata

A doua linie selectata

Liniile ce urmeaza sa fie tesite

Liniile dupa tesire

Unghiul de tesire

C elălalt set de param etrii, accesibil prin opţiunea A ngle (U nghi), constă din

distanţa m ăsurată începînd din colţ, de-a lungul prim ei linii selectate şi din unghiul pe

care îl face direcţia tesiturii cu prim a linie selectată - vezi fig .: V. 10.2..

Prima distanta de tesire

A doua distanta de tesireA doua distanta de tesire

Prima distanta de tesire



Liniile ce urmeaza sa fie tesite

Liniile dupa tesire

Fig.:V.10.1, Definirea teşiturii cu ajutorul distanţelor m ăsurate din punctul de intersecţie

al celor două linii selectate

F ig.: V .10.2, D efinirea teşiturii cu ajutorul unei distanţe şi un unghi din punctul de

intersecţie al celor două linii selectate

P uteţi folosi una dintre cele două opţiuni, D istance sau A ngle, sau am îindouă, în

funcţie de inform aţiile de proiectare pe care le aveti la dispoziţie. C om anda C H A M F E R

foloseşte setul de param etrii cel m ai recent definiţi. D acă sunt definite am bele seturi de

param etri, puteţi comuta între ele cu ajutorul comenzii Method.

N u este necesar ca liniile care vor form a teşitura să se intersecteze efectiv. Înainte

de a genera teşitura, com anda C H A M F E R retează sau extinde în m od autom at cele două

linii, pînă ce form ează un colţ.

Cu retezare sau fără retezare


39/53

A şa cum s-a arătat anterior, înainte de a aplica distanţele şi/sau unghiul de teşire,

în m od prestabilit, com anda C H A M F E R extinde sau retează liniile, astfel încît să

form eze un colţ. T otuşi, dacă doriţi să desenaţi o teşitură fără să m odificaţi liniile

originale, puteţi selecta opţiunea T rim . A ceasta vă perm ite să alegeţi configuraţia T rim

(retezare) sau N o trim (fără retezare). D acă nu doriţi ca liniie originale să fie m odificate,

selectaţi opţiunea N o trim .

V. 11. Racordarea obiectelor

D acă trebuie să definiţi un colţ rotunjit, puteţi folosi com anda F IL L E T .

P entru a lansa această com andă, alegeţi F illet (R acordare) din bara cu instrum ente

M odify sau din m eniul derulant cu acelaşi num e. P uteţi să rotunjiti colţurile form ate de

două linii, drepte şi sem idrepte ajutătoare (de tip ray şi xline) sau segm ente de dreaptă

ale poliliniei, dar şi să desenaţi direct un arc între două curbe.

D efinirea racordării

P entru a desena un arc de racordare trebuie să utilizaţi m ai întîi operaţia R adius

(R aza) pentru a stabili raza, şi apoi să selectaţi două obiecte. C a şi în cazul com enzii

C H A M F E R , dacă cele doua obiecte sunt linii neparalele, ele vor fi retezate sau extinse

pîna în punctul de intersecţie ; arcul este desenat astfel încît lungimile tangentelor să fie

egale.

Fig. : V .11.1, D efinirea racordării între două drepte neparalele

Inainte de racordare Dupa racordare

Raza de racordare

Lungimea tangentei

Lungimea tangente


40/53

L a aplicarea com enzii F IL L E T , spre deosebire de com anda C H A M F E R , cele două linii

pot fi şi paralele. În acest caz, com anda F IL L E T desenează autom at un sem icerc între

capetele celor două linii, utilizînd punctul de sfîrşit al prim ei linii selectate pentru a

stabili cît de m ult trebuie retezată sau extinsă cea de-a doua linie (vezi fig. :V.11.2).

R aza sem icercului generat este stabilită autom at la jum atate din distanţa care separa cele

două linii paralele.



Inainte de racordare Dupa racordare

Fig. : V .11.2, D efinirea racordării între două drepte paralele

V. 12. Explodarea obiectelor

E xistă obiecte care sunt considerate compuse – sunt alcatuite din alte obiecte

AutoCAD. Cu ajutorul comenzii EXPLODE , obiectele compuse pot fi explodate,

sau descom puse în părţile com ponente. D e obicei, lansaţi această com andă, atunci cînd

vreţi să m odificaţi una sau m ai m ulte com ponente ale obiectului com pus şi nu dispuneţi

de metodele necesare pentru a acţiona direct asupra acestuia.

P entru a lansa com anda E X P L O D E , alegeţi E xplode din bara cu instrum ente M odify

sau din m eniul derulant cu acelaşi num e. În cele ce urm ează se vor prezenta tipurile de

obiecte compuse bidimensionale care apar în acest curs.

Blocuri inserate Blocul inserat este înlocuit cu duplicatele obiectelor

com ponente. O biectele desenate iniţial pe stratul 0 (L ayer 0) sunt redesenate pe

acelaşi strat. D e regulă, aplicaţi com anda E X P L O D E unui bloc inserat atunci cîn d

vreţi să m odificaţi unul sau m ai m ulte obiecte com puse.


41/53

Cote C ota e înlocuita cu o com binaţie de linii, obiecte m text, puncte, obiecte

pline şi blocuri inserate. D e obicei, aplicaţi com anda E X P L O D E unei cote pentru

a putea manevra obiectele componente. Cotele rezultate nu mai sunt asociative,

aşa încît este bine să evitaţi explodarea lor.

Hasuri H aşurile sunt înlocuite cu liniile com ponente. H aşurile rezultate nu m ai

sunt asociative. Ş i în acest caz, este bine să evitaţi aplicarea com enzii E X P L O D E .

Polilinii P olilinia este înlocuită cu o serie de linii şi arce. C hiar dacă polilinia are

lăţim e, liniile şi arcele care o înlocuiesc nu vor avea.

V I. C rearea şi utilizarea b locurilor

Un bloc este o colectie de obiecte individuale, combinate într-un obiect mare.

Pentru crearea unui bloc se foloseste comanda BLOCK . Comanda BLOCK se

prezintă sub form a unei casete de dialog conform fig. :VI.1..

Fig. : VI.1., Caseta de dialog

Block Definition

A ceastă casetă de dialog prezintă urm ătoarele cîmpuri:


42/53

Name În acest cîm p atribuiţi o denum ire blocului.

Pick point C u această opţiune selectaţi punctul de bază al blocului.

Select objects S electaţi obiectele com ponente ale blocului.

Insert units S electaţi unităţile de m ăsură ale blocului.

Description În acest cîm p puteţi face referiri asupra proprietăţilor elem entelor

blocului respectiv.

Pentru a introduce un bloc într-un desen se foloseşte com anda IN S E R T . La

apelarea acestei com enzi pe suprafaţa de lucru se va afişa caseta de dialog din

fig.:VI.2..

Fig. : VI.2., Caseta de dialog Insert Block

În această caseta de dialog puteţi alege blocurile pe care vreţi să le introduceţi prin

selectarea lor din cîm pul derulant N am e. În cîm purile celor trei opţiuni Insertion point,

S cale şi R otation puteţi defini diverse poziţii şi scări ale blocului prin atribuirea de

valori pe axele X ,Y si Z sau prin bifarea opţiunii S pecify O n -screen, opţiune care vă

perm ite realizarea aceloraşi lucruri dar dinam ic.


43/53

Fig. : VI.2., Caseta de dialog

Attribute Definition

În com ponenţa blocurilor pot intra atributele. A tributele sunt com ponente de tip T ext

care pot fi m odificate dacă sunt în com ponenţa unui bloc, la inserarea acestuia.

U n atribut se poate crea prin com anda A T T . În urm a lansării acestei com enzi se afişează

caseta de dialog din fig.:VI.3.. Denumirea atributului se face în cîmpul Tag. În cîmpul

Insertion P oint se defineşte punctul de inserţie, iar date referitoare la opţiunile de text se

scriu în caseta Text Options. Editarea Atributelor se face prin comanda ATTEDIT.

VII. Note de text Textul poate fi introdus în desen pe un rînd sau pe mai multe rînduri.

P entru introducerea textului pe un rînd, avem la dispozitie com anda T ext. D upă

scrierea cuvîntului Text la promptul de comandă vom avea afişate urm ătoarele opţiuni :

Specify start point of text or [Justify/Style]:


44/53

P utem să specificăm punctul de început al textului sau putem să stabilim param etrii de

editare ai textului prin alegerea opţiunilor S tyle sau Justified. Comanda Justified ne

perm ite să alegem tipul de aliniere al scrierii faţă de m ijloc, centru, etc. (Enter an option

[Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: ). O pţiunea S tyle

ne perm ite să alegem un tip şi o înălţim e de text (C urrent text style: "S tandard" Text

height: 2.5000)

P entru introducerea textului pe m ai m ulte rÎnduri se foloseşte com anda M text .

D upă lansarea acestei com enzi şi specificarea punctului de introducere a textului, este

afişată caseta de dialog din fig. :VII.1.

Fig. : VII.1., Caseta de dialog Multiline Text Editor A ceastă casetă funcţionează pe principiul unui editor de text W ord.

Pentru a edita Textul introdus în Desen se folosesc comenzile DDEDIT sau

DDMODIFY.

V III. C rearea m odelelor de haşurare

P entru crearea haşurilor se foloseşte com anda B H A T C H , sau comanda HATCH.

C om anda B H A T C H deschide caseta de dialog B oundary H atch (frontierele haşurii)

conform fig.:VIII.1.


45/53

Fig. : VIII.1., Caseta de dialog Boundary Hatch

S pecificarea m odelului de haşură se face prin alegerea sa din cîmpul derulant Pattern. În

casetele A ngle şi S cale se poate stabili unghiul, respectiv scara haşurii. S electarea

obiectelor se face prin alegerea unui punct din interiorul zonei de haşurare, folosind

opţiunea P ick P oints , sau prin selectarea O biectului de haşurat, folosind opţiunea

Select Objects . D acă vreţi să copiaţi un obiect, haşura din cadrul desenului, precum

şi param etrii cu, care a fost construit, folosiţi butonul Inherit P roperties .

IX. Cotarea desenului IX.1. Configurarea stilurilor de cotare

P entru a avea acces la configurarea stilurilor de cotare trebuie să lansaţi din bara

de instum ente derulante D im ension, com anda S tyle. A ceasta afişează caseta de dialog

Dimension Style Manager conform fig.: IX.1.


46/53

Fig. : IX.1.Caseta de dialog Dimension Style Manager În caseta Styles sunt expuse stilurile de cotare existente în programul AutoCAD. În

caseta P review este afişat form atul stilului de cotare selectat. P entru definirea unui nou

stil de cotare se dă click pe opţiunea N ew şi se afişează caseta de dialog din fig.: IX .2..

Fig. : IX.2.Caseta de dialog Create New Dimension Style

A ceastă casetă de dialog ne perm ite să creeăm un nou stil de cotare denum it în caseta

New Style Name, pe baza unui stil de cotare existent amintit în Start Width. Acest stil

de cotare poate fi folosit doar pentru anum ite cotări, lucru specificat de utilizator în

secţiunea U se for. În urm a stabilirii acestor date se trece m ai departe prin apăsarea

butonului Continue. În urm a acestei operaţii, se afişează pe ecran caseta de dialog N ew

Dimension Style din fig.: IX.3..


47/53

Fig. : IX.1.Caseta de dialog New Dimension Style A ceastă casetă de dialog prezintă succesiv setări referitoare la linii şi săgeţi, textul cotei,

precizia de dim ensionare şi toleranţe. A ceste opţiuni pot fi accesate prin dublu click pe

etichetele aferente din această casetă de dialog.

IX.2. Cotarea liniara

C otele liniare definesc, bineînţeles, o anum ită lungim e, fie cea orizontală,

verticală sau aliniată cu obiectul de cotat. A utoC A D cuprinde cinci com enzi de cotare

liniară, şi anum e : DIMLINEAR, DIMCONTINUE, DIMBASELINE, DIMALIGNED

şi D IM R O T A T E D . F iecare dintre ele este accesibilă prin interm ediul m en iului derulant

Dimension fig.:IX.2. sau de la promptul Command :.Cum metodele sunt echivalente

puteţi alege pentru lansarea com enzilor varianta care vi se pare cea m ai convenabilă.


48/53

Fig. : IX .2.M eniul derulant şi bara de instrum ente D im ension

O pţiunile de cotare liniară

C om anda D IM L IN E A R creează o cotă pe baza a trei puncte selectate. A cestea sunt

punctul de inceput (start poini), punctul de sfirsit (end point) si punctul care indica

pozitia liniei de cotă.

L a lansarea com enzii D IM L IN E A R , vi se solicită să selectaţi prim a linie ajutătoare. În

loc de aceasta, puteţi apăsa E nter pentru a trece la selectarea liniei pe care vreţi să o

cotaţi. T ot ce aveţi apoi de făcut este să selectaţi efectiv linia şi să plasaţi cota;

extrem ităţile liniei de cotă sunt determ inate autom at, în funcţie de capetele liniei

selectate.


49/53

Fig. : IX.3.Exemple de cotare folosind comanda DIMLINEAR C otarea faţă de o linie de bază

L inia de bază este folosită pentru a creea rapid şi sim plu o serie de cote, pornind de la

un singur punct de bază. D acă, de exem plu, dorinţi să cotaţi diferite obiecte situate de-a

lungul unui perete, dar vreţi ca toate dim ensiunile să fie m ăsurate de la acelaşi capăt al

peretelui, m etoda liniei de baza este cea potrivită. P entru a putea lansa com anda

corespunzătoare liniei de bază, trebuie să creeaţi m ai întîi o cotă liniară, aliniată sau

rotită; după ce opţineţi această cotă iniţială, alegeţi B aseline din m eniul derulant

D im ension sau din bara cu instrum ente de cotare. O dată lansată com anda, selectaţi

punctul final al urm ătoarei cote. F iecare cota este plasată autom at deasupra celei

precedente, la o distanţă corespunzatoare.

Fig. : IX .4.E xem plu de cotare faţă de o linie de bază

Cote continue

C otele continue sau în prelungire sunt sim ilare cotelor cu aceeaşi linie de bază, diferenţa

constînd în faptul că, în loc să porn ească toate din acelaşi punct, fiecare cotă începe din

punctul final cotei anterioare.

A cest tip de cotare se realizeaza alegînd din m eniul D im ension opţiunea C ontinue.


50/53

Fig. : IX.4.Exemplu de cotare continua

C otele aliniate şi rotite

Ultimele două tipuri de cote liniare sunt cotele aliniate şi cele rotite. A cestea se

aseam ănă între ele, prin faptul că nu sunt nici orizontale, nici verticale.

Cotele aliniate creează linii de cotare paralele cu dim ensiunea care este cotată.

Cotele rotite înclină cu un anum it unghi linia de cotă, înainte de selectarea extrem ităţilor

dim ensiunii care este cotată. În fig.:IX .5. sunt exem plificate am bele tipuri de cote.

Fig. : IX .5.D iferenţa dintre cota liniară şi cota rotită Comanda de aliniere este accesibilă prin interm ediul m eniului derulant D im ension, al

barei cu instrumente de cotare sau de la promptul Command:. În schimb, comanda de

rotire nu este disponibilă decît din linia de com andă atunci cînd lucraţi în subsistem ul

D IM . În subsistem ul D IM , scrieţi ROTATE pentru a lansa comanda DIMROTATE.

IX.3. Alte tipuri de cote

C otele radiale şi diam etrale


51/53

C otele radiale şi diam etrale sunt folosite la cotarea unui arc sau a unui cerc, indiferent

de tipul de obiect din care acestea fac parte. Aceste cote se trasează cu ajutorul

comenzilor din meniul derulant Dimension - D iam eter şi R adius.

Cotele unghiulare

Cotele unghiulare se trasează tot cu ajutorul m eniului D im ension, selectînd opţiunea

Angle.

C otele cu linii de indicaţii

L iniile de indicaţie, sau directoare (leaders) reprezintă o m etodă sim plă de adăugare a

unor note şi de evidenţere a anum itor aspecte ale desenului. E le au la un capăt un vîrf de

săgeată indicînd spre elem entul la care se referă, iar la celălalt capăt un text sau o

im agine grafică. C înd lansaţi com anda L eader, vi se solicită un punct. A cesta este,

bineînţeles, locul în care va apărea vîrful săgeţii. D upă ce indicaţi punctul de început şi

apoi al doilea punct, vi se prezintă opţiunile com enzii. În general, scrieţi un singur rînd

de text cu care încheiaţi com anda. U neori, însă puteti alege una din cele trei opţiuni

oferite :

Format. A ceastă opţiune vă perm ite să specificaţi unul din num eroasele form ate

pentru linia indicatoare, ca de exem plu înlocuirea segm entelor de dreaptă cu

curbe spline sau suprim area vîrfului de săgeată.

Annotation. A ceastă opţiune, care este im plicită, vă oferă posibilitatea să

controlaţi m odul de plasare a textului.

Undo. A ceastă opţiune elim ină ultim ul segm ent de dreaptă desenat cu com anda

Leader.

X . T ipărirea desenului

T ipărirea desenului se poate face prin lansarea com enzii P lot. O problem ă anterioară

printării, este cea a introducerii şablonului de desen. A cest lucru se poate realiza în două

m oduri. U n m od ar fi inroducerea cartuşului de desen salvat anterior sub forma unui

bloc, în spaţiul m odel şi încadrarea desenului în şablon. O altă m odalitate de introducere


52/53

a cartuşului, este urm ătoarea. S e dă click dreapta pe eticheta L ayout şi se alege din

m eniul apărut opţiunea F rom T em plate. În urm a acestei com enzi se afişează caseta de

dialog T em plates. D in această casetă de dialog se alege form atul de cartuşi necesar. În

urm a acestei operaţiuni, noul cartuşi, apare într-un L ayout. P entru a afişa o scară a

desenului dorită în noul şablon de desen se execută urm ătoarea com andă M V S E T U P –

S C A L E . S unt afişate urm ătoarele linii de com andă :

Select object - se slectează view port-ul din Layout.

Enter the number of paper space units <1.0>: - introduceţi num ărul de unităţi

al spaţiului hîrtie.

Enter the number of model space units <1.0>: - introduceţi num ărul de unităţi

al spaţiului m odel.

S pre exem plu, dacă num ărul de unităţi al spaţiului m odel este 1 iar cel al spaţiului

hîrtie este 0.5, vom avea o reprezentare la scara 1:2 a desenului.

În urm a acestor operaţii se poate trece la tipărirea docum entului folosind com anda

Plot.


53/53

Fig. : X.1.Caseta de dialog Plot

A legerea im prim antei şi setările acesteia se fac prin selctarea etichetei P lot D evice din

caseta de dialog P lot, conform fig.:X .1.. S etările de tipărire se realizează, selectînd

eticheta Plot Settings.

i. configurarea mediului de desenare în autocad 2002 curs autocad.pdf · @interconsult 2001 srl...

Documents