1. Despre AutoCAD

1.1. Ce este AutoCAD?AutoCAD este cel mai răspândit mediu de grafică şi proiectare asistată de calculator.În anul 1982, rula prima versiune a acestuia, denumită ″MicroCAD“, utilizată pe calculatoare cu

procesor Intel 8080. Cel mai popular produs soft al firmei americane Autodesk a ajuns acum la versiunea denumită AutoCAD 2000. A cucerit America, apoi Europa şi Australia. Este tradus în 18 limbi ale globului. Are milioane de utilizatori licenţiaţi pe toate continentele, în mari companii industriale sau de construcţii, în universităţi şi firme de proiectare. Are milioane de fani, înscrişi în cluburi. Are reviste dedicate, şcoli speciale de instruire, congrese specializate. Are un format soft recunoscut pe mapamond, *.dwg, compatibil cu aproape orice mediu de proiectare asistată de calculator.

AutoCAD este o poartă spre lumea virtuală şi în acelaşi timp un instrument esenţial de modelare a acestei lumi.

1.2. Pentru cine este AutoCAD?AutoCAD este un produs soft profesional, destinat proiectanţilor profesionişti din toate

domeniile tehnice, arhitecţilor şi cercetătorilor ştiinţifici din diverse specialităţi. Mediul AutoCAD crează condiţii optime de dezvoltare a proiectelor tehnice din cele mai variate domenii. De aceea, AutoCAD este folosit de cea mai diversă familie de proiectanţi, din cele mai diverse domenii tehnice de activitate.

Datorită extinderii sale mondiale, mediul AutoCAD este aprofundat în universităţile tehnice, în cele de arhitectură, în medicină, geografie şi astronomie. Pregătirea pentru viitor în domeniul tehnic include aproape evident şi componenta AutoCAD.

1.3. Cum este AutoCAD?Simplu, comod şi prietenos. Extrem de eficient pentru cei ce ştiu să-l exploateze corect. Cu o

interfaţă estetică şi comunicativă. Iată câteva detalii ale acesteia!

1.Despre AutoCAD

1

Zona grafică

Men

iul

bară

Bara

de

inst

rum

ente

“S

tand

ard”

Zona de dialog (de comenzi)

Bara de stare

Com

utat

orii

spaţ

iulu

i de

lucr

u

cursorulecran

Bara

de

inst

rum

ente

“O

bjec

t pro

perti

es”

Bare de derulare (de navigare)

Figura 1.1 Configuraţia ferestrei de lucru sub editorul de desenare din AutoCAD 2000

Regiunea cea mai importantă este zona grafică, alocată creării desenului. Pe suprafaţa zonei grafice se deplasează două fire reticulare ce formează cursorul-ecran. Mărimea acestuia poate fi reglată printr-una din opţiunile comenzii OPTIONS. La trecerea în alte zone ale ecranului, cursorul îşi schimbă aspectul, devenind săgeată sau casetă de video invers. Cursorul-ecran este deplasabil cu ajutorul mouse-ului, al săgeţilor de pe tastatură sau al altui dispozitiv periferic de intrare (tabletă grafică, track-ball, etc.).

La partea superioară a ferestrei de lucru este dispus meniul-bară, din care pot fi accesate meniurile pull-down, organizate în cascadă.

În dreapta ecranului, poate fi vizualizat opţional meniul-ecran (fig. 1.2), organizat arborescent, pe mai multe file de meniuri şi submeniuri. Revenirea la fila principală a meniului-ecran este posibilă oricând prin selectarea liniei, AutoCAD, care rămâne vizibilă pe orice filă. Prin comanda OPTIONS, utilizatorul poate să decidă prezenţa sau absenţa meniului-ecran.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

2

AutoCAD 2000 dispune de mai multe bare de instrumente (“toolbars” în limba engleză). Acestea conţin pseudo-butoane pentru accesarea prin controale vizuale a unor comenzi, macrocomenzi, secvenţe de comenzi sau opţiuni. Barele de instrumente pot fi flotante sau fixate pe oricare din cele patru laturi ale zonei grafice.

Două dintre barele de instrumente sunt extrem de importante, având funcţii esenţiale: este vorba despre “Standard toolbar” şi “Object properties” (fig. 1.3 şi fig. 1.1), adică bara de instrumente standard şi bara de instrumente pentru proprietăţile obiectelor; se recomandă ca acestea să fie permanent prezente pe ecran. La instalarea AutoCAD, cele două bare de instrumente sunt poziţionate la partea superioară a ferestrei de lucru, deasupra zonei grafice.

Unele butoane barelor de instrumente “Standard” şi “Object properties” prezintă un triunghi înnegrit la partea inferioară dreaptă. Apăsarea acestor butoane conduce la derularea pe verticală a barei de instrumente pentru grupul respectiv de funcţii (fig. 1.4).

Utilizatorul poate să opteze prin comanda TOOLBARS, pentru vizualizarea sau dezactivarea vizuală a oricăreia din barele de instrumente, fără a altera aspectul şi funcţiile lor. Comanda deschide caseta de dialog “Toolbars” (fig. 1.5); aceeaşi casetă de dialog poate fi activată şi din meniul pull-down “View”, linia “Toolbars”.

Conţinutul tuturor zonelor de meniuri şi al barelor de instrumente este adaptabil la necesităţile utilizatorului; utilizatorul are chiar posibilitatea să definească noi bare de instrumente şi noi meniuri.

Poziţia flotantă a barelor de instrumente şi posibilitatea de a aloca fiecărui “buton” secvenţa de comenzi dorită măresc viteza şi eficienţa desenării.

1.Despre AutoCAD

3

Figura 1.2 Prima filă a meniuluiecran (“Screen menu”)

în AutoCAD 2000

Figura 1.3 Barele de instrumente “Standard” şi “Object properties”

Figura 1.4 Derularea unei bare de instrumente la “apăsarea” unui buton cu triunghi înnegrit de pe bara “Standard”.

Figura 1.5 Caseta de dialog “Toolbars”, apelabilă prin comanda TOOLBARS

Comutatorii “Model / Layout 1/Layout 2” (fig. 1.1) servesc la stabilirea spaţiului curent de lucru: cel al modelului sau cel al hârtiei (“Model space”, respectiv “Paper space”). Modelul (desenul) plan sau spaţial este creat în spaţiul modelului, după care, în spaţiul hârtiei, sunt definite diferite imagini pentru plotare. Mai multe detalii despre aceste spaţii virtuale vor fi oferite într-un

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

4

capitol viitor.Bara de stare, dispusă la partea inferioară a ferestrei AutoCAD (fig. 1.1), afişează

coordonatele punctului curent al cursorului-ecran. Această bară conţine butoane care permit activarea/dezactivarea ajutoarelor grafice (“SNAP”, “GRID”, “ORTHO”, “POLAR TRACKING”), a modurilor Osnap (“OSNAP” şi “Osnap Tracking”), a afişării lăţimii de linie pe ecran (“Show/Hide Line Weight”), precum şi comutarea spaţiului curent de lucru (“MODEL”/”PAPER”).

La partea inferioară a ecranului este dispusă zona de dialog, numită şi zona de comenzi (fig. 1.1). De fapt, AutoCAD 2000 alocă zonei de dialog o fereastră separată (“Text window”). Ultimele 3 rânduri ale acestei ferestre sunt vizibile în permanenţă pe ecran, pentru ca utilizatorul să poată urmări dialogul său cu editorul de desenare. Funcţia “Flip screen” activează fereastra de text, cu scopul de a vizualiza mai multe rânduri din dialogul menţionat. Funcţia este instalată pe tasta funcţională <F2>. Este posibilă baleierea înapoi a dialogului, cu ajutorul barei de navigare laterale.

Setul de culori alocat fiecărei zone precum şi fonturile de text pot fi alese de utilizator după preferinţele proprii (comanda OPTIONS). Zona grafică are iniţial culoarea neagră pentru background (fond), deoarece culoarea implicită de desenare în AutoCAD este culoarea albă (“white” în limba engleză). Culoarea de “Grafics window background” poate fi modificată.

1.4. Cum se lansează în lucru AutoCAD?AutoCAD 2000 se lansează fie din grupul de opţiuni subordonat meniului “Programs”, fie prin

dublu clic pe iconiţa de lansare rapidă, direct de pe desktop (fig. 1.6).

La lansare, este afişată caseta de dialog “Start Up” din fig. 1.7, ale cărei opţiuni stabilesc modul de lucru:

“Open a drawing” : deschide un desen existent, ales de utilizator.

“Start from Scratch” : este cel mai rapid mod de a demara un desen, similar începerii lucrului pe un format de desen alb, gol. AutoCAD consideră condiţiile iniţiale de lucru ca fiind cele implicite, stabilite de firmă în fişierul-şablon “acad.dwt” pentru lucrul în inch, respectiv în şablonul “acadiso.dwt” pentru lucrul în sistem metric (mm).

“Use a Template” : determină începerea desenului nou pe baza unui fişier-şablon predefinit. Alegerea şablonului revine utilizatorului. Şablonul poate fi unul oferit de program sau

1.Despre AutoCAD

5

Figura 1.6 Iconiţa de lansare rapidă pentru AutoCAD 2000

un model propriu al utilizatorului, cu setările optime pentru desenul de elaborat.

“Use a Wizard” : activează un scurt program cu rol de “asistent” automat pentru definirea condiţiilor iniţiale de lucru.

Subopţiunea “Quick Setup” îndrumă utilizatorul în stabilirea limitelor desenului şi a modului de scriere a unităţilor de măsură liniare.

Subopţiunea “Advanced Setup” asistă utilizatorul în stabilirea mai detaliată, în 5 paşi, a condiţiilor iniţiale de lucru: unităţi de măsură liniare şi unghiulare, sensul şi referinţa de măsurare a unghiurilor, limitele desenului, folosirea unui anumit indicator predefinit şi opţiunea privind lucrul exclusiv în spaţiul modelului sau atât în spaţiul modelului cât şi în spaţiul hârtiei.

Figura 1.7 Caseta “Start Up”, accesibilă la începerea sesiunii de lucru

Pentru exprimarea opţiunilor precedente după deschiderea unei sesiuni de lucru, AutoCAD dispune de comenzi adecvate.

Comanda NEW permite începerea unui desen nou, în timpul sesiunii de lucru. Comanda activează o casetă de dialog asemănătoare celei prezentate anterior, având însă opţiunea “Open a drawing” dezactivată.

Pentru deschiderea unui desen existent în timpul unei sesiuni de lucru, se utilizează comanda OPEN.

Comenzile NEW şi OPEN sunt accesibile prin tastare, sau din meniul pull-down “File”, ori de pe bara de instrumente “Standard”.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

6

1.5. Salvarea desenului curent. Comenzile SAVE şi SAVEASComanda clasică pentru salvarea desenului curent este SAVE. Dacă desenul nu a fost încă

denumit, AutoCAD solicită atribuirea unui nume. Dacă desenul are deja un nume, este salvat sub acelaşi nume în starea sa curentă. Extensia fişierului-desen în AutoCAD este “.dwg” şi este ataşată automat la salvare. Nu ataşaţi o altă extensie unui fişier-desen elaborat în AutoCAD, deoarece denumirea va fi construită eronat! Comanda de salvare este accesibilă şi din meniul pull-down “File”, sau de pe bara de instrumente “Standard”.

Pentru a salva desenul curent sub un nume diferit de cel momentan atribuit, poate fi folosită comanda SAVEAS.

Numele atribuit unui desen AutoCAD trebuie să respecte convenţiile de atribuire a numelor din sistemul de operare utilizat. În general, în mediul Windows nu există restricţii deosebite privind aceste nume.

1.6. Lucrul simultan în mai multe desene AutoCADAutoCAD 2000 permite deschiderea simultană a mai multor desene, pentru a mări eficienţa

lucrului. Mai multe desene deschise simultan reclamă mai multă memorie RAM, dar permit operaţii de editare de tip “Cut”, “Copy” şi “Paste” între desene diferite. În timp ce un desen este imprimat la plotter sau imprimantă, utilizatorul poate lucra asupra altuia, câştigând astfel timp. Opţiunea privind lucrul simultan cu mai multe desene este exprimabilă prin comanda OPTIONS.

1.7. Funcţia “Help”. Comenzile HELP şi ?Utilizatorul poate obţine explicaţii privind modul de lucru al aplicaţiei cu ajutorul funcţiei “Help”.

Aceasta este activată prin comanda HELP sau forma ei prescurtată, ?.Comanda poate fi apelată şi transparent, chiar în timpul execuţiei altei comenzi. În acest caz,

oferă detalii strict despre comanda aflată în execuţie.Funcţia “Help” dispune de un meniu pull-down propriu, în extremitatea dreaptă a barei de

meniuri. O fereastră specifică oferă într-o prezentare clară detalii privind conţinutul secţiunii de “Help” şi sugestii privind diferitele moduri de accesare.

Organizarea funcţiei “Help” în mediul AutoCAD, bazată pe legături, referiri încrucişate, indexări, asigură eficienţa necesară în lucru, furnizând explicaţii precise, clare, simple şi la obiect.

Înţelegerea corectă a explicaţiilor oferite de AutoCAD prin funcţia “Help” este condiţionată de cunoaşterea limbii în care este instalată aplicaţia pe sistemul de calcul.

1.8. Obţinerea unei copii hard a desenului. Comenzile PLOT şi PRINT

Un desen AutoCAD este un produs soft, un fişier de tip .dwg. Transpunerea unui desen AutoCAD pe suport fizic poartă numele de “copie hard” a desenului, adică o copie fizică.

1.Despre AutoCAD

7

Pentru a copia un desen AutoCAD pe hârtie, pe film, pe folie sau pe alte suporturi grafice, utilizatorul apelează comanda PLOT. Aceasta deschide o casetă de dialog (fig. 1.8) cu două panouri, “Plot Device” şi “Plot Settings”, ce conţin diferite opţiuni privind dimensiunile suportului grafic şi ale zonei copiate, scara la care să se execute copia, poziţia normală sau rotită faţă de baza formatului, eventuala ascundere a muchiilor nevizibile, etc.

Figura 1.8 Caseta de dialog “Plot”

Pentru similitudinea cu aplicaţiile ce operează în mediul Windows, AutoCAD 2000 recunoaşte şi comanda PRINT, care conduce la deschiderea aceleiaşi casete de dialog.

Comanda PLOT este apelabilă şi de pe bara de instrumente “Standard”, prin butonul , ori din meniul pull-down “File”.

Plotarea se poate realiza atât din spaţiul modelului cât şi din cel al hârtiei. Este totuşi recomandabil ca operaţia de plotare să fie realizată din spaţiul hârtiei, prin comutarea în panoul de Layout adecvat. Unui anumit desen i se pot asocia mai multe variante de Layout.

1.9. Închiderea sesiunii AutoCAD. Comenzile EXIT şi QUITPentru a închide o sesiune AutoCAD, utilizatorul poate folosi comenzile QUIT sau EXIT, fie de

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

8

la tastatură, fie din meniul pull-down “File”. Dacă desenul este salvat în starea curentă, sesiunea de lucru se încheie. Dacă nu, se solicită utilizatorului opţiunea de salvare “Save changes”, de închidere fără salvare “Discard changes”, sau de suspendare a comenzii “Cancel”. La închiderea normală a sesiunii de lucru, toate fişierele temporare create de AutoCAD pe parcursul acesteia sunt şterse automat. O ieşire anormală, accidentală, prin blocarea sistemului sau întreruperea tensiunii de alimentare, duce la menţinerea fişierelor temporare. Ele sunt însă inutile şi trebuie îndepărtate printr-un utilitar adecvat al sistemului de operare.

1.10. Închiderea desenului curent. Comanda CLOSEPentru a închide fişierul-desen curent, este disponibilă comanda CLOSE. Şi în acest caz,

AutoCAD solicită opţiunea privind salvarea acestuia sau descărcarea lui fără a păstra modificările efectuate. Prin comanda CLOSE, sesiunea AutoCAD nu este închisă.

1.11. Funcţiile butoanelor mouse-ului în AutoCAD 2000Butonul obişnuit de indicare-selecţie din Windows, uzual butonul stâng, are aceeaşi funcţie şi

în AutoCAD 2000.Butonul drept deschide un meniu flotant, care oferă utilizatorului posibile opţiuni de continuare

a lucrului (fig. 1.9).Conţinutul meniului flotant asociat butonului drept al mouse-ului este variabil, în funcţie de

contextul de folosire. Liniile scrise discret sunt momentan dezactivate, opţiunile respective nefiind aplicabile în acel moment al lucrului.

Butonul drept al mouse-ului poate lucra şi în combinaţie cu tastele <Shift> şi <Ctrl>. În acest caz, prin apăsarea simultană a combinaţiei <Shift> + butonul drept - sau <Ctrl> + butonul drept al mouse-ului, este activat meniul flotant pentru lucrul cu modurile Osnap (fig. 1.10).

Folosirea combinaţiei <Shift>+butonul drept nu periclitează în nici un fel derularea dialogului utilizator-AutoCAD, ci contribuie la mărirea vitezei de lucru.

Comanda OPTIONS permite modificarea destinaţiei pentru butonul drept al mouse-ului.

1.Despre AutoCAD

9

Figura 1.9 Exemple de meniuri flotante asociate butonului drept al mouse-ului

Figura 1.10 Meniul flotant pentru moduri Osnap

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

10