Calea sensibilitatii termoalgezice

Are receptori asemanatori sensibilitatii proprioceptive si receptori specifici. Acesti receptori sunt: KRAUSE (rece), RUFFINI (cald). Ei sunt diferiti nu numai prin structura lor ci si prin topografie astfel: cei pentru rece sunt situati superficial iar cei pentru cald sunt situati profund.

Receptorii pentru durere: TNL. Acestea sunt situate in epiderm si derm unde realizeaza un plex superficial si un plex profund:

1) PLEXUL SUPERFICIAL: format din terminatii nervoase care isi pierd teaca de mielina acest lucru intamplandu-se cand acestea strabat membrana celulelor bazale epiteliale. Specific pentru durerea de tip tact profund, durere, vibratie, leziuni cutanate.

- protoneuron in ggl spinal

- deutoneuron la nivelul substantei cenusii medulare lamele Rexed 1-4

- urca la nivelul tr. cerebral de unde de la nivel bulbar isi capata numele de LEMNISC SPINAL.

LEMNISCUL SPINAL are o topografie bine delimitata de-a lungul substantei supramedulare (ex. in bulb se gaseste dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul rubro-spinal si fasciculul spino-cerebelos anterior; in punte se aseaza lateral de lemniscul trigeminal si medial de celelalte lemniscuri; in mezencefal se afla dorsal de substanta neagra, aici, fibrele din componenta lemniscului spinal sufera o torsiune. Cele care conduc sensibilitatea din regiunea inferioara a corpului se vor situa dorsal si cele din portiunea superioara a corpului devin ventrale.

Lemniscul spinal are fibre mai vechi filogenetic (paleospinale) care conduc sensibilitatea dureroasa atat somatica cat si vegetativa facand statie in formatiunea reticulata. Isi capata denumirea de tracturi spino-reticulo-talamice cu protiectia in nucleii reticulati talamici=intralaminari. Fibrele neospinale sunt specializate pentru anumite tipuri de durere dupa care putem clasifica durerea/o putem localiza specific. Proiectia pt al treilea neuron in nucleul VPL in talamusul caudal si posterior.

Din talamus fibrele proiecteaza pe cortex unde sensibilitatea dureroasa se constientizeaza. Din VPL in aria somestezica primara iar din zona talamusului posterior in AS2.

SENSIBILITATEA EXTEROCEPTIVA EPICRITICA

- sensibilitate fina discriminativain care se pot sesiza 2 puncte aplicate simultan (in functie de aria tegumentara)

- foloseste pentru proiectia corticala aceeasi cale ca si sensibilitatea vibratorie si proprioceptiva kinestezica (calea principala). Exista si cai secundare de conducere a acestui

tip de sensibilitate. Acestea se gasesc in cordonul lateral al MS fiind de 2 categorii: directe si indirecte.

1) CALEA SECUNDARA DIRECTA

- protoneuron: ggl spinal: axonul sau merge pe interneuroni si ajunge in deutoneuroni diferiti:

a) nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 3-4) de unde postsinaptic fibrele patrund in cordonul lateral de aceeasi parte. Merg ascendent si formeaza fasciculul spino-cervical lateral.

b) nucleul cervical lateral din cornul posterior (C1-C2) de unde postsinaptic fibrele trec in cordonul lateral de parte opusa si au apoi traseu ascendent alaturandu-se lemniscului medial de la nivel bulbar.

- neuronul 3 in VPL

- proiectia: ASI, ASII. Aceasta cale directa formeaza un complex spino-cervico-talamic care are viteza mare de conducere si functioneaza ca un sistem de alarma ce precede perceptia dureroasa prin declansarea unor reflexe de inhibitie ascendenta.

2) CALEA SECUNDARA INDIRECTA

- cale incrucisata

- in portiunea anterioara a cordonului lateral

- este importanta deoarece alaturi de celelalte cai directe mentine sensibilitatea discriminativa atunci cand exista leziuni in cordonul posterior.

CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE

2 modalitati: CONSTIENTA (pe scoarta cerebrala), INCONSTIENTA (pe scoarta cerebeloasa)

1) CONSTIENTA (KINESTEZICA): - responsabila de pozitia si miscarea corpului in spatiu- utilizeaza cordoanele posterioare ale MS la fel ca sensibilitatea vibratorie si exteroceptiva epicritica.

RECEPTORI: proprioceptori = elemente receptoare care se gasesc in structuri derivate din mezoderm. Sunt receptori ai sensibilitatii mioarticulare, a presiunii, vibratiei si echilibrului. Se gasesc in special in muschi, fascii musculare, tendoane, capsule articulare, ligamente, suprafete articulare, periost, pericondru.

Dupa functie proprioceptorii sunt: a) kinestezici – OTG, RUFFINI, PACINI TNL:

OTG: sensibili la tensiuni puternice, responsabili de contractia activa a muschiului, situati difuz dar prezenti in tendon – muschi, ligamente, regiunea dintre fibrele musculare. Sunt alcatuiti din: mai multe fascicule tendinoase intre care se gasesc multiple celule tendinoase acoperite de capsule conjunctive formate din straturi dispuse lamelarsi care imbraca fasciculul tendinos si prezenta unor fibre nervoase initial mielinice care ulterior se demielinizeaza (1-3) si au rol inhibitor asupra tractiunii excesive pe tendon. Sunt responsabili de intinderea tendonului (activa/pasiva) impiedicand ruperea acestuia.RUFFINI: situati superficial la nivelul capsulei articulare. Cand sunt stimulati au o adaptare mai lenta, culeg informatii in legatura cu miscarea si pozitia elementelor articulare.PACINI: au intindere mai larga (in fasciile musculare, tendoane, ligamente, periost, pericondru. Sunt receptori mai profunzi, de dimensiuni mici cu adaptare rapida. Sunt sensibili la modificari de presiune fiind considerati proprioreceptori de control.TNL: formeaza ramificatii pe toata suprafata capsulei articulare. Sunt responsabili de sensibilitatea dureroasa articulara data de amplitudinea excesiva a miscarii si au adaptare lenta.

b) care controleaza gradul de contractie musculara si care compara miscarea voluntara de miscarea pasiva executata. -> responsabili de tonusul muscular.

- protoneuronul caii: in ggl spinal, axonii merg spre MS formand sectiunea mediala a radacinii posterioare a nervului spinal. Ajung in zona cornuradiculata a MS. Deoarece sunt cei mai lungi axoni ce patrund in radacina posterioara, se duc in cordonul posterior medular incepand cu regiunea toracala superioara (T5 in sus). Aici se organizeaza in 2 fascicule de substanta alba:

I) FASCICULUL GRACILIS (GOLL):

- situat medial;

- formatiune simetrica;

-de-o parte si de alta a septului median posterior medular;

-contine fibre cocci-sacro-lombare si toracale inferioare cu topografia in fascicul dinspre medial spre lateral.

II) FASCICULUL CUNEAT (BURDACH):

- situat lateral de GOLL;

- contine fibre din portiunea toracala superioara si cervicala;

- topografie dinspre lateral spre medial;

- dpdv filogenetic apare odata cu aparitia membrelor;

- somatotopia anatomica a fibrelor respecta legea excentricitatii = fibrele inferioare sunt situate medial, impinse de fibrele superioare care sunt situate lateral;

- in ceea ce priveste somatotopia functionala, fibrele care conduc sensibilitatea de pe receptorii superficiali vor fi situate mai superficial (periferic) iar cele din receptorii profunzi sunt situate mai profund.

-deutoneuronul caii: nucleul gracilis/cuneat din bulb. Fibrele care ajung la acesti nuclei inconjoara nucleul specific dinspre lateral spre medial. Acesti nuclei au o singura modalitate senzitiva pastrand somatotopia anatomica si functionala a fasciculelor. Sunt tinuti sub control de cortexul cerebral (fobre cortico-bulbare) si de formatiunea reticulata care exercita asupra lor un efect facilitator sau inhibitor. Exista o categorie de fibre secundare ale acestor 2 nuclei care se incruciseaza pe linie mediana cu fibrele de parte opusa -> fibrele arcuate interne, iar incrucisarea se numeste decusatie senzitiva/lemniscala. Dupa sinapsa din bulb, fibrele iau denumirea de lemnisc medial (notiune recenta filogenetic). Topografic, lemniscul medial e situat diferit pe etajele supramedulare: la nivelul bulbului se gaseste intre canalul central ependimar si lemniscul trigeminal, mai aproape de fata dorsala a bulbului iar la nivelul puntii este situat pe partea dorsala a acesteia avand lateral lemniscul trigeminal, lemniscul spinal si lemniscul lateral. In mezencefal este lateral de nucleul rosu si dorsal de substanta neagra iar in regiunea subtalamica e in raport cu coliculii cvadrigemeni superiori carora le trimite colaterale.

-al treilea neuron al caii spino-talamo-bulbo-corticale se afla in VPL unde membrele se proiecteaza diferit: membrul inferior se proiecteaza lateral in nucleu iar membrul superior se proiecteaza medial. VPL este sub control cortical prin fibre cortico-talamice. Acesti neuroni isi trimit axonii prin bratul posterior al capsulei albe interne ajungand la scoarta cerebrala in ASI si aria precentrala.

Lezarea cordonului posterior ar avea ca urmare: cresterea distantei de discriminare intre 2 puncte diferite stimulate simultan; existenta nesigurantei in miscarea activa; diminuare capacitatii de localizare a stimulului.

2) INCONSTIENTA: - Simtul tonusului muscular- calea proprioceptivitatii de control al miscarii- reprezentata de 2 tracturi spinocerebeloase (fasciculul direct FLESCHIG si fasciculul incrucisat GOWERS) plus un fascicul mai mic – CUNEOCEREBELOS (de la nucleul cuneat VON MONAKOV)

RECEPTORI: fusurile neuromusculare in principal la care se adauga si corpusculii Pacini si corpusculii de tact si presiune.

FNM: receptori proprioceptivi ascunsi printre fibrele musculare striate si paralele cu acestea. Sunt sensibilizati de tensiunea de contractie a muschiului. Sunt alcatuite din pana la 10 fibre musculare modificate intrafusale fiecare fibra fiind invelita de o teaca conjunctiva fina. Intre manunchiurile de fibre intrafusale se gaseste limfa si acid hialuronic. Exista 2 categorii de fibre intrafusale:

a) cu sac nuclear : mai lungi, mai groase, au structural 2 portiuni periferice contractile care contin miofibrile si o portiune centrala, necontractila, dar cu un continut de nuclei bogat adunati la un loc

b) cu lant nuclear: mai scurte, mai subtiri, nu se insera pe endomisium ci pe fascia FNM, raspund static, contracta doar lungimea muschiului, au actiune mai rapida, sunt bogat inervate senzitiv si motor, au nuclei centrati in lant. Inervatia senzitiva: asigurata de terminatii primare: anulospirale (amielinice) care au originea in fibrele mielinice groase cu diametru pana la 20 microni, viteza de conducere pana la 120 m/s si sunt situate periecuatorial si terminatii secundare (in buchet) situate in jurul terminatiei primare tot in zona ecutaoriala; au viteze de conducere mai mici (40 m/s) si grosimi de pana la 12 microni.Inervatia motorie: realizata de 2 categorii de fibre care in ansamblu formeaza sistemul fibrelor gamma (asupra lui actioneaza 3 sisteme: cortico-spinal, vestibulo-spinal, reticulo-spinal). Exista fibre gamma cu conducere rapida (v=110 m/s) in fibrele cu sac nuclear si vor intra in constitutia placii motorii; si fibre gamma cu conducere lenta: (v=35 m/s) in fibrele cu sac nuclear. Prin stimularea fibrelor gamma tonusul muscular creste si creste si

viteza de contractie si invers). Mai exista si fibre alfa responsabile de inervatia motorie a FNM si fibre beta. Stimularea sistemului gamma precede intotdeauna stimularea fibrelor alfa si beta.

- protoneuronul caii: in ggl spinal. Prelungirile formeaza pe mijloc o radacina posterioara a nervului spinal. Ajung initial in zona cornu-radiculata iar de aici fibrele merg ascendent si descendent (chiar 6 segmente medulare)

- deutoneuronul caii: pentru tractul spinocerebelos posterior = nucleul toracic CLARKE-STILLING. Apartine lamei Rexed 6-7 = coloana mediala, segment C8-L2. Conduce o singura modalitate senzitiva. Contine neuuroni mari, veziculosi, parte din coloana proprioceptivitatii. Se gasesc numai de la L2 in sus, iar fibrele care vin din segmentul inferior sacro-lombar urca impreuna cu fasciculul GRACILIS pana L2. Topografic, acest strat spino-cerebelos posterior e situat in cordonul lateral al MS, dorsal de spinocerebelos anterior si lateral de cortico-spinal si de spinotalamic-lateral. Conduce informatii proprioceptive alaturi de cele exteroceptive de tact si presiune. In bulb se afla dorsal de piramida bulbara si ventral de nucleul tractului spinal al trigemenului. Se angajeaza prin PCI, ajunge in cerebel in portiunea vermiana anterioara in aria membrului inferior reprezentata de: lobul central, culmen, ½ din declive, piramis, uvela, regiunea paravermiana.

-rolul fasciculului: coordonarea precisa a musculaturii posturale in contractia individuala a muschilor membrelor.

TRACTUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR GOWERS

- deutoneuronul caii: in lamele Rexed 5-6-7 la bazele coarnelor portiunii anterioare (si in nucleul pericornual)

- din deutoneuron fasciculul se incruciseaza, 90% trecand in cordonul lateral de parte opusa iar 10% raman ipsilaterali

- situat in cordonul lateral al MS, ventral de spinocerebelos posterior, lateral de spinotalamic lateral, posterior de fasciculul olivo-spinal

- merge in trunchiul cerebral unde strabate toate etajele acestuia (bulb, punte, mezencefal), se angajeaza prin PCS si se indreapta spre cerebel pe calea valului medular superior

- se termina in cerebel in aria membrului inferior de aceeasi parte cu originea fibrelor

-rolul fascicului: adaptarea muschilor sinergici la contractie in timpul executarii miscarilor voluntare

Fasciculul cuneo-cerebelos e considerat continuarea tractului spino-cerebelos posterior cranial de C8. Porneste de la nivelul nucleului cuneat accesor (Von Monakov) = columna proprioceptiva. Este situat in bulb laateral de nucleul cuneat. Primeste fibre

proprioceptive de la FNM (C1-C8) precum si fibre ale sensibilitatii exteroceptive de tact si presiune (C1-C7).

Dupa sinapsa, fibrele nucleului cuneat accesor formeaza fibrele arcute externe dorsale care iau calea PCI si ajung pe scoarta cerebeloasa in zona de proiectie a membrului superior (fata de vermis, ipsilateral)

-rolul fasciculului: coreleaza miscarile membrului superior si inferior atunci cand executa impreuna o anumita actiune motorie.