Reale Curs 9 prima oraArticole din NCC pentru gajul general: 2324, 1518.

Sper deosebire de universalitatile de fapt, la universalitatile juridice exista o legatura intre activ si pasiv. Aceasta legatura (conditionare) a celor 2 explica tocmai gajul general. Propriu-zis gajul general este consecinta jurdica a legaturii dintre activul si pasivul patrimonial. Mai precis, in cazul oricarui patrimoniu invariabil, activul functioneaza ca garantie a pasivului patrimonial. De asemenea avand in vedere ca poarta asupra universalitatii juridice, gajul general nu are ca obiect bunuri determinate. Neavand ca bunuri determinate evident un poate sa fie calificat ca fiind un drept real. Nefiind un drept real, gajul general nu confera preferinta respectiv urmarire. Nu confera preferinta=> In masura in care exista dreptul de gaj general al creditorilor acesta nu impiedica pe debitor sa faca niciun fel de acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunurile proprii. Ca regula, chiar daca debitorul are unul sau mai multi creditori chirografari dreptul de gaj general al acestora nu restrange posibilitatea debitorului de a administra dupa cum considera de cuviinta respectiv, de a dispune material sau juridic de bunurile aflate in patrimoniul propriu.

Consecintele pt creditorul chirografar. Avand in vedere ca el nu beneficiaza de un drept de urmarire adica, daca debitorul instraineaza bunul creditorul chirografar nu va putea sa-l actioneze in judecata pe subdobanditor. In raporturile cu subdobanditorii care, au incheiat acte juridice cu debitorul, de principiu creditorul chirografar nu poate sa-si exercite gajul general. Odata bunul iesit din patrimoniul debitorului, el nu mai poate face obiectul executarii silite. Tertii dobanditori sunt protejati in acest fel pana la cod de creditorul chirografar. Avand in vedere ca nu avem ordine de preferinta intre creditorii chirografari atunci cand avem un debitor cu mai multi creditori chirografari ale caror creante sunt scadente este la latitudinea debitorului fata de cine executa si in ce ordine. Daca debitorul are mai multi creditori chirografari cu creante scadente el va alege fata de cine incepe executarea si in ce ordine.

EX: Daca debitorul are un activ de 5 lei si un pasiv de 10 lei.In pasivul de 10 lei sunt 2 obligatii. Are 2 creditori chirografari: unul la care ii datoreaza 4 lei iar, celuilalt 6 lei. Ambele creante sunt scadente. Debitorul ii plateste integral celui cu 4 lei. Cel la care ii datoreaza 6 lei, constata ca debitorul mai are numai 1 leu. Atat va primi. Riscul insolvabilitatii va fi suportat de creditorul chirografar cu 6 lei. Pentru ca un are un drept de preferinta creditorul chirografar un poate sa faca nimic. Un exista nicio frauda.

In masura in care debitorul este insolvabil si doar unul dintre creditorii chirografari incepe executarea silita atunci acesta iti va recupera in tot sau in parte, dupa caz, creanta. Iar riscul insolvabilitatii va ramane sa fie suportat exclusiv de catre ceilalti chirografari.

Prima consecinta a faptului ca chirografarul un beneficiza de preferinta => in masura in care voluntar sau silit se face executare de catre un singur creditor chirografar ceilalti creditori nu pot sa conteste ulterior aceasta executare si riscul ramane sa fie suportat de catre ceilalti.

Ex din manuale cu suportarea proportionala intervine in masura in care debitorul este insolvabil si executarea silita impotriva acestuia este pornita concomitent de catre 2 sau mai multi chirografari. Riscul insolvabilitatii va fi suportat proportional de catre toti creditorii carea u recurs simultan la procedura de executare silita. (Ex anterior: activ 5 lei, pasiv10 lei=4+6) In masura in care activul in momentul in care debitorul ajunge in stare de insolvabilitate el nu mai are posibilitatea de a dispune cu titlu gratuit de bunurile sale.

Art 1562 => actiunea pauliana care este pusa la dispozitia creditorilor (chirografari) in masura incare debitorul savarseste acte juridice frauduloase prin care se pune inimposibilitate de a executa obligatia fata de creditorul sau. Daca actele sunt frauduloase si creditorul poate demonstra acest lucru, acesta va putea ataca actele cu actiunea pauliana. Daca actiunea este admisa actul atacat va fi considerat ca fiind inopozabil fata de creditor. Actiunea pauliana nu protejeaza gajul general ca garantie comuna a creditorilor. In masura in caree a este admisa, ea ii va profita numai creditorului reclamant. Actul va fi declarat inopozabil doar fata de reclamant.

EX: Am un debitor care are in patrimoniu un imobil-constructie situat in Andrei Muresanu. In momentul in care se apropie scadenta debitorul instraineaza imobilul respectiv catre un tert (face o donatie) . In aceasta situatie debitorul a urmarit sa isi cauzeze starea de insolvabilitate. Oricare dintre creditorii chirografari va putea sa introduca o actiune pauliana prin care sa atace acel act ca fiind facut in frauda lui. Prejudiciul cauzat este starea de insolvabilitate, s-a restrans gajul general. Daca act este admisa, vanzarea va fi inopozabila fata de creditor, prin urmare in continuare fata de creditor va fi proprietar debitorul. Asadar, debitorul va putea fi executat silit. Creditorul vinde respectivul imobil. Daca mai vin inca 5 creditori chirografari ca vor si ei sa obtina o parte din pretul care a rezultat din vanzarea imobilului un pot sa ceara asa ceva. Fata de ei proprietar este tertul. (Inscrierea in cartea funciara un e mod de dobandire a proprietatii) Tertul care a cumparat de la debitor este scris in cartea funciara. In instante se cere numai inopozabilitatea fata de creditorul reclamant a actului de vanzare in baza caruia tertul s-a inscris in cartea funciara. In aceasta situatie chiar daca tertul figureaza in continuare ca si proprietar fata de reclamant, proprietar este debitorul.

Art 1563=> Conditii cu privire la creanta (pt act pauliana); Creanta nu trebuie sa fie exigibila. Pe NCC exista posibiltatea pentru creditor sa recurga la act pauliana chiar inainte sa fi trecut la executarea silita. Creanta trebuie sa fie doar certa nu si exigibila. EX: ai dat un imprumut si scadenta este peste 5 ani. Debitorul face actul fraudulos acum. Pentru a evita aceasta situatie poti sa ataci prin act pauliana chiar inainte de a incepe executarea silita. Art 1560=> Actiunea oblica; se da posibilitatea creditorului sa exercite drepturi si actiuni ale debitorului sau in masura in care debitorul sau este neglijent. Interesul este conservarea gajului general, in masura in care datorita indolentei debitorului ar exista riscul ca el sa intre in insolvabilitate. In cazul actiunii oblice, exercitiul acesteia este conditionat de exigibilitate. EX: Ce faci daca exigibilitatea e amanata de untermen suspensiv cu 5 ani? Ce se intampla? Daca debitorul face lucruri diverse prin care pericliteaza gajul general ca garantie a creditorilor, acesta din urma are la dispozitie invocarea unor texte legale care reglementeaza decaderea debitorului din beneficiul termenului suspensiv. Art 1417=> Chirografarul ca sa un stea pana se implineste termenul va putea sa verifice daca se incadreaza pe ipotezele in care debitorul sau este decazut dinbeneficiul termenului suspensiv. Daca intervine o astfel de decadere creanta este automat scadenta.

Gajul general si divizarea patrimoniului

In mod invariabil dreptul de gaj general poarta asupra unui activ patrimonial in ansamblul sau. Prima consecinta: divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale distincte nu influenteaza de principiu, intinderea gajului general ci afecteaza exclusiv ordinea in care vor putea fi executate silit bunurile debitorului. Art 2324 al(3). Sunt posible si exceptii la aceasta regula in 2 ipoteze: prima, legea insasi stabileste cazuri de scindare a gajului general Art 2324 al(4). A2-a ipoteza, amenajarea conventionala a intinderii gajului general in ipoteza fractionarii patrimoniului; restrangerea gajului general la o singura masa patrimoniala este posibila doar cu consimtamantul creditorului respectiv creditorilor vizati. In situatia inversa in care legea impune fractionarea gajului general este posibila derogarea de la o atare norma si fara acordul creditorilor deoarece in acest mod li se asegura un beneficiu prin extinderea drepturilor lor. Art 786 al(2) reglementeaza o ipoteza de exceptie in care legea spune ca avem un patrimoniu fractionat in 2 mase patrimoniale si aceasta fractionare atrage si divizarea gajului general.

Regula din Art 2324 al(3)=> daca patrimoniul este divizat, gajul general un este divizat. Avem exceptii de la aceasta regula cand se intampla si divizarea. Daca legea instituie exceptia si spune ca daca patrimoniul e divizat, e divizat si gajul general tot trebuie sa verificam daca respectivele norme care divizeaza gajul general sunt norme imperative sau sunt norme supletive. In cazul nostrula fiducie norma este supletiva.