curs 8 epidemiologia bnt-nov 2015

1

Bolile netransmisibile-problemă de sănătate

publică

Curs studenți anul VFacultatea de Medicină

Noiembrie 2015Disciplina de Sănătate Publică și Management,

UMF ”Carol Davila”1

1

Noțiuni generale (1)

Problemă importantă de sănătate publică -principala cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel mondial.

Estimări OMS privind BNT : determină aprox 60% din decese/an la nivel mondial (38 mil.

decese./an) determina aprox. 46% din povara globală a bolilor; care va creşte la

60 – 70% în anul 2020 82% din decese – det de BCV (17.5 mil. anual), cancere (8.2 mil.

anual), boli respiratorii (4 mil. anual), DZ (1.5 mil. anual) Aprox. 75% din decese (cca. 28 mil.) – în țările cu venituri mici și

medii 16 mil. decese se produc înaintea vârstei de 70 ani 82% din aceste decese „premature” se produc în țările cu venituri mici

și medii.

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

2

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate

Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

3

Noțiuni generale (2) Creşterea marcată a prevalenței bolilor cronice

este responsabilă de: scăderea duratei medii a vieţii, creşterea nivelului de mortalitate, scăderea calităţii vieţii atât în regiunea

europeană cât şi în întreaga lume.

În Europa, 75% din povara bolii exprimată prin DALY în anul 2000 era atribuibilă acestor afecţiuni şi se aşteapta ca, până în anul 2020, să crească până la 80%.


4

Noțiuni generale (3)OMS estimează că principalii factori de risc pentru bolile

cronice sunt: Fumatul – 6 mil decese/an (fumat activ și pasiv), 8 mil

până în 2030, Inactivitatea fizică (cca. 3.2 mil datorită activității fizice

insuficiente), Dieta nesănătoasă (2010- 1.7 mil. decese anual prin boli

cardiovasculare, datorită consumului excesiv de sare/sodiu)

Consumul de alcool (3.3 mil. decese anual).

Schimbarea obiceiurilor alimentare, creşterea activităţii fizice şi renunţarea la fumat pot avea un impact major în scăderea incidenţei bolilor cronice pe termen scurt, prevenind 80% din bolile coronariene, 90% din cazurile de diabet zaharat tip 2 şi 1/3 din cancere.


5

Pricipalele cauze pentru majoritatea BNT



6

2

Caracteristici epidemiologice (1) 1. Nu au o etiologie cunoscută;2. Perioada de latenţă mare;3. Debutul greu de reperat în timp;4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai

mulţi ani, chiar decenii;5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace - modificarea

comportamentului alimentar, scăderea nivelului de activitate fizică şi creşterea consumului produselor din tutun la nivel mondial, ca rezultat al urbanizării, industrializării, dezvoltării economice şi globalizării pieţei alimentare;

6. Responsabile de mari disparităţi în starea de sănătate atât între state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare parte a deceselor prin boli cronice provine din ţările sărace -impact mult mai mare în populaţiile sărace sau marginalizate)


7

Caracteristici epidemiologice (2)7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu

hipertensiunea arterială creşte de 19 ori riscul de accident vascular cerebral)

8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este

determinată de un număr relativ redus de factori de risc : fumatul, consumul de alcool, comportamentul alimentar, inactivitatea fizică .

10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi

naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.


8

Documente strategice

UN: Reuniune la nivel înalt a Adunării Generale a ONU - Declarația politică asupra BNT, New York, USA, 19 – 20 sept.2011

WHO: Global Action Plan for the Prevention and Control of NCDs 2013-2020



9

Tendinţe pe plan naţional

modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii,

creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii datorate acestora,

creşterea ponderii populaţiei vârstnice,

acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi a serviciilor de sănătate.


10



11

Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2012


12

30.85%

19.43%13.12%

11.01%

6.82%

6.18%

4.67%2.73%

1.96%1.23%

0.78% 0.70%

0.35%0.16%

Structura DALY pe cauze, România 2004

Boli cardiovasculare

Boli neurologice

Tumori

Accidente

Boli digestive

Boli ale organelor de simt

Boli ale aparatului musculoscheletal

Boli ale aparatului respirator

Diabet si boli de nutritie

Anomalii congenitale

Boli ale aparatului genito-urinar

Afectiuni din sfera stomatologica

Boli endocrine

Boli dermatologice

Sursa: WHO - Data and statistics

3

Principalele boli cronice1. Bolile cardio- şi cerebrovasculare

◦ hipertensiunea arterială;◦ cardiopatia ischemică;◦ bolile cerebrovasculare.

2. Tumori◦ cancerul de col uterin;◦ cancerul bronhopulmonar;◦ cancerul de colon şi rect

3. Bolile aparatului respirator◦ BPOC◦ Astmul

4. Bolile aparatului digestiv◦ Boli digestive◦ Hepatite cronice şi ciroza

5. Boli de metabolism şi nutriţie◦ Diabetul◦ Obezitatea

6. Bolile psihice


13

1. Bolile cardio- şi cerebrovasculare Reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial şi

nu au graniţe geografice, economice sau sociale

Anual in lume:- 32 de milioane de cazuri noi de boli cardio- şicerebrovasculare.- 17.3 milioane decese (2008) :◦ 7.3 milioane se produc prin cardiopatie ischemică,◦ 6.2 milioane prin boala cerebrovasculară◦ 3.8 milioane prin hipertensiune arterială.

Prevalenţa acestor boli nu este cunoscută, dar OMSestimează că anual supravieţuiesc unui infarct miocardicsau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioanede indivizi, dintre care o mare parte necesită ulterior ingrijirimedicale şi sociale foarte costisitoare.

În țările cu venituri mici și medii au loc cca. 80% dindecesele prin BCV. Disciplina de Sănătate Publică și

Management, UMF ”Carol Davila”14

Principalii factori de risc:

Hipertensiunea arterială Sedentarismul (! 30 min activit fizică/zi) Fumatul Consumul de sare (max 6g/zi) Hipercolesterolemia (! consum lipide –

saturate, acizi grași trans)15

1. Bolile cardio- şi cerebrovasculare 1. Bolile cardio- şi cerebrovasculare

În România Constituie principala cauză de mortalitate, fiind

responsabile de 60% din numărul total al deceselor înanul 2012.

Rata standardizată de mortalitate prin aceste boli sesituează cu mult deasupra mediei europene, fiind depeste două ori mai mare decât media UE.

Din această categorie de boli, cele mai importantepentru România sunt: hipertensiunea arterială; cardiopatia ischemică; bolile cerebrovasculare.


16

Rata standardizată de mortalitateprin boli cardio- şi cerebrovasculare

Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

17

Sursa: Health for all

Hipertensiunea arterială Afecţiunea cardiovasculară cea mai răspândită în

populaţie şi una dintre cele mai importante probleme desănătate publică.

Se defineşte ca o creştere persistentă a tensiunii arterialesistolice şi diastolice peste valorile de 140/90 mmHg.

HTA esenţială reprezintă aproximativ 85% din cazurile dehipertensiune şi este recunoscută ca fiind un factor de riscmajor pentru ateroscleroza cu localizare în specialcoronariană, cerebrală şi renală.

OMS estimează că între 15 şi 37% din populaţia adultă aglobului suferă de hipertensiune arterială, iar la grupa devârstă de 60 de ani şi peste, ponderea hipertensivilordepăşeşte 50%.


18

4

Hipertensiunea arterialăÎn Europa Prevalenţa este mare în următoarele state: 55% în Germania, 49% în Finlanda, 47% în Spania, 42% în Marea Britanie 38% în Suedia şi Italia.

În România Letalitatea prin HTA a fost de 9,65% din totalul deceselor Decesele având drept cauză hipertensiunea arterială au

crescut de la 48,6 la %00000 de locuitori în anul 1970, la 125,9 %00000 în 2010.


19

Cardiopatia ischemicăÎn Europa bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de

deces, determinând anual circa 4 milioane de decese, respectiv aproape jumătate din numărul total de decese (55% din totalul deceselor la femei şi 43% din totalul deceselor la bărbaţi).

½ din decesele prin boli cardiovasculare sunt determinate de cardiopatia ischemică

Determină anual: 1 din 6 decese la bărbaţi 1 din 7 decese la femei

În România Rata standardizată de mortalitate prin boli

cardiovasculare este situată deasupra mediei europene.Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

20

Rata standardizată de mortalitate prin boli ischemice cardiace


21Sursa: Health for all Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

22

72.6

114.6

176.1182.1

244.4259.5 258.4

252.3

256.6

242.6 244.9

259.3 253.9

248.3

252.7

253.0

245.9

244.3 243.4

248.7

0

50

100

150

200

250

300

Nr.

dece

se/1

0000

0 lo

c.

Evoluțiamortalității specifice prin cardiopatie ischemicăîn România, în perioada 1970 - 2010


Bolile cerebrovasculare (1) Cauza importantă de morbiditate şi mortalitate, care au drept

cauze principale ateroscleroza și hipertensiunea arterială.

În studiul Framingham s-a constatat că incidenţa accidentului vascular cerebral a fost de 5 ori mai mare la persoanele hipertensive.

Pentru creşterea tensiunii arteriale cu 10 mmHg, riscul producerii unui accident vascular creşte cu 10%.

Diabetul zaharat creşte de 10 ori riscul de accident vascular, iar asocierea cu hipertensiunea arterială multiplică acest risc de 19 ori.

Alţi factori de risc pentru producerea accidentului vascular cerebral sunt obezitatea, alcoolismul, sedentarismul şi pattern-ul comportamental.


23

Bolile cerebrovasculare (2)Mortalitate

6.7 mil. decese în 2012; >10% din toate decesele

2/3 din toate decesele –în țări în curs de dezvoltare

40% decese – la persoane sub 70 de ani

Cel mai ridicat risc de deces este în primele săptămâni

Între 20%-50% decedează în prima lună

Morbiditate

15 mil. persoane suferă anual un AV

(80% ischemic și 10%-15% hemoragic)

Pacienții cu istoric de AV au risc de un nou eveniment ulterior de 10% în primul an și apoi de 5% în fiecare an


Davila”

24

5

Bolile cerebrovasculare (3) A doua cauză de invaliditate (după demență), 5 mil persoane /an

rămân cu invaliditate permanentă Afectează sever calitatea vieții În Europa, cele mai mari rate standardizate de mortalitate prin boli

cerebrovasculare se întâlnesc în Rusia, unele state din fosta URSS, Moldova, Letonia şi România, care se află pe locul 6, cu o rată aproape dublă faţă de media europeană.

Situația se mentine la grupa de vârstă 0 – 64 de ani (categoria deceselor premature), România aflandu-se pe locul 7, după Rusia, fostele state sovietice (Moldova, Bielorusia şi Ucraina), cu o rata standardizata de deces cu peste 50% mai mare decat cea europeană .

O situaţie oarecum paradoxală se observă în ceea ce priveşte numărul de externări prin boli cerebrovasculare la suta de mii de locuitori. Astfel România se află sub media europeană la externări, şi cu mult sub valorile înregistrate în ţări cu rate de mortalitate standardizată prin boli cerebrovasculare mult mai mici decât în România, fapt ce poate fi explicat printr-o accesibilitate mai redusă la serviciile spitaliceşti in România, comparativ cu alte state europene .


25 Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”

26

130.8

143.7

168.4

167.3

243.1

254.7 252.9

246.5

241.5

231.8

235.5253.3

255 249.2

258.4 252.7

236.9

225.9

227.3

230.1

0

50

100

150

200

250

300

Nr.

dece

se/1

0000

0 lo

c.

Evoluțiamortalității specifice prin boli cerebro -vasculareîn România, în perioada 1970 - 2010


2. Tumori (1) La nivel mondial, determină 13% din numărul total al deceselor

(8.2 mil) – 2012 ˃ 70% decese – în țările cu venituri mici și medii Prevalența- 14 mil cazuri în 2012, în 2030- 22 mil. cazuri Dinamica în creştere, în special în ţările sărace Nr de decese în creștere: în 2015 se estimează 9 mil.

decese, iar în 2030- 11.4 mil.

Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor: Tutunul, responsabil de 20% din decesele prin cancer și

70% din decesele prin cancer pulmonar Dieta, care determină circa 30% din tumori in ţările

dezvoltate și 20% în ţările în curs de dezvoltare Supragreutate/obezitate (legătură cu cancerul de

esofag, colon, sân, endometru, rinichi).Se consideră ca factorii comportamentali joacă un rol major în apariţia cancerului, mai important decât factorii genetici.


27

2. Tumori (3)În România constituie a doua cauza de deces -19% din totalul

deceselor în 2012

Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt reprezentate de următoarele:

◦ cancerul de sân;◦ cancerul de col uterin;◦ cancerul bronhopulmonar;◦ cancerul de colon şi rect.


Davila”

28

123.3

135141.6

142.1

165.5170.3

173.6

174.6

176.7

184 190.8

198.2

201

202.9

207.7 210.6

210.7

216.2

220.7

221.7

0

50

100

150

200

250

1970 1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Nr.

dece

se/1

0000

0 lo

c.

Evoluțiamortalității specifice prin tumori în România, în perioada 1970 - 2010


29


Cancerul de sân Cea mai frecventă formă de tumoră la femei şi prima cauză de

mortalitate prin cancer în rândul acestora 6% din decesele determinate de toate tipurile de cancer Cazurile noi provin într-o pondere de 60% din ţările dezvoltate

şi, respectiv, de 40% din statele mai sărace. (Global status report on noncommunicable diseases 2010 - WHO)

Importanță prin: nivelul mare de morbiditate (10% din toate tipurile de

cancer, înregistrate la ambele sexe), este prevenibil şi potenţial curabil, atunci când este diagnosticat în

stadii precoce, costurile pentru societate fiind mai mici, iar rezultatele, măsurate în termeni de ani de viaţă câştigaţi şi calitate a vieţii, fiind crescute

În Europa, incidenţa cancerului de sân la toate vârstele este în creştere în ultimii ani

România se află la jumătatea mediei europene, din punct de vedere al

incidenţei cancerului de sân rata standardizată de mortalitate aproape de media europeană.


30

6

Incidenţa cancerului de sân la 100000 femei, în Romania


31Sursa: Health for all


Davila”


0 10 20 30 40

2006Denmark2009Armenia2009Serbia2005Belgium2009Ireland2009Hungary2009Republic of Moldova2008Israel2009Netherlands2009Slovenia2006Germany2009United Kingdom2009Croatia2009Latvia2009Ukraine2008France2009Russian Federation2009Lithuania2003TFYR Macedonia2009EU members before May 2004 2009Eur-A2009EU 2008Italy2008Bulgaria2008Luxembourg2008Malta2009Austria2009European Region2008Estonia2009EU members since 2004 or 20072007Switzerland2010Romania2009Eur-B+C2009CIS2009Slovakia2009Cyprus2009Greece2007Belarus2009Montenegro2009Poland2009Portugal2009Iceland2009Czech Republic2009Kazakhstan2009Finland2009Sweden2009Norway2008Spain2009Georgia2005San Marino2009Kyrgyzstan1991Bosnia and Herzegovina2005CARK2005Uzbekistan2004Albania1998Turkmenistan2007Azerbaijan2005Tajikistan

SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available




Davila”

34

Cancerul de col uterin

În Europa, incidenţa cancerului de col uterin este relativ constantă

România În anul 2007, România se afla pe locul 2 în Europa din punct

de vedere al incidenţei cancerului de col uterin, cu 26 cazuri noi la suta de mii de locuitori.

Din punct de vedere al ratei standardizate de mortalitate, se află pe primul loc în Europa, atât la toate vârstele, cât şi la vârsta 0 – 64 de ani, cu o rată de circa 4 ori mai mare decât media europeană

Mortalitatea prin cancer de col uterin s-a dublat în ultimii 30 de ani

În anul 2004 responsabil de 10% din decesele prin cancer la femei.


35

Incidenta cancerului de col uterin la 100000 femei, in Romania



7


Davila”


380 5 10 15

2010Romania2009Kyrgyzstan2000San Marino2009Serbia2009Kazakhstan2009Lithuania2009Republic of Moldova2009EU members since 2004 or 20072009Ukraine2008Estonia2009Poland2009Eur-B+C2008Bulgaria2009Russian Federation2009CIS2009Slovakia2005CARK2009Latvia2007Belarus2009Hungary2005Uzbekistan2008Luxembourg1998Turkmenistan2003TFYR Macedonia2009Czech Republic2009European Region2009Ireland2009Portugal2009Slovenia2009Armenia2009Croatia2009Montenegro2009Georgia2009EU 1991Bosnia and Herzegovina2005Tajikistan2006Denmark2009Austria2006Germany2008Israel2005Belgium2009United Kingdom2009Norway2009Sweden2009Eur-A2008Malta2007Azerbaijan2008Spain2009EU members before May 2004 2008France2009Netherlands2009Greece2007Switzerland2004Albania2009Iceland2009Finland2009Cyprus2008Italy

SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available



Davila”

39

Cancerul bronhopulmonar (1)

În ultimii 50 de ani, incidenţa cancerului bronhopulmonar a crescut dramatic, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în tranziţie

Reprezentat în proporţie de peste 90% de neoplasmul bronşic, de gravitate extremă, la care semnele clinice apar târziu şi media de supravieţuire este de 6 – 18 luni după diagnosticare

Doar 20% din pacienti supravieţuiesc la un an, iar supravieţuirea la 5 ani este sub 10%, în ciuda tuturor mijloacelor diagnostice şi terapeutice moderne.

Este cea mai frecventă formă de cancer la bărbaţi şi a treia ca frecvenţă la femei, după cancerul de sân şi cel uterin.


40

Cancerul bronhopulmonar (2) Factori de risc fumatul - prevalenţa de 3 ori mai mare a cancerului

bronhopulmonar la bărbaţi, asociată prevalenţei mai mari a fumătorilor de sex masculin

factorii profesionali poluarea atmosferică.

În Europa, incidenţa cancerului bronhopulmonar se menţine cvasiconstantă

România Incidența se situează sub media europeană Rata standardizată de mortalitate este mult peste

media UE


41

Cancerul colorectal (1) Unul dintre cancerele prevenibile şi pentru care există numeroase

metode accesibile de screening Apare cu precădere după vârsta de 50 de ani (nu este însă exclusă

apariţia la vârste mai tinere), la ambele sexe. Principalii factori de risc pentru acest tip de tumoră sunt:

antecedentele heredo-colaterale sau personale de cancer de colon, sau de polipi adenomatoşi, colită ulcerativă sau boală Crohn;

diagnosticarea unui alt tip de cancer înainte de vârsta de 50 de ani; sedentarismul (mai puţin de trei ore de activităţi fizice /săptămână); obezitatea; consumul de carne roşie sau consumul în exces de vegetale; fumatul; consumul de alcool; utilizarea de contraceptive orale sau de terapie estrogenică post-

menopauză pe o perioadă de 5 ani sau mai mult, ca şi utilizarea de multivitamine conţinând acid folic.


42

8

Cancerul colorectal (2) Cancerul colorectal apare în proporţii egale la ambele sexe, iar

circa 66% din cazuri apar în ţările dezvoltate.

Riscul individual de a dezvolta cancer colorectal în timpul vieții se estimează la 6% (Societatea Americană de Cancer), iar 90% din cazuri apar după vârsta de 50 de ani

Europa, în anul 2008 s-au înregistrat 13% din numărul total de cazuri de cancer, respectiv 13% din numărul total al deceselor prin cancer.

În România, cancerul colorectal reprezintă: la femei a doua cauză de deces prin cancer, după cancerul

de sân (10,8% din totalul deceselor prin cancer), la bărbaţi a treia cauză de deces prin cancer, după cancerul

bronhopulmonar şi cel gastric (8,5% din totalul deceselor prin cancer).


43

3. Bolile cronice ale aparatului respirator A patra cauză de deces în România,

Între ţările europene, România ocupa locul 7 la mortalitatea din această cauză

Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii înregistrându-se în Kyrgyzstan, Kazakhstan, Moldova, dar si Danemarca, Ungaria, Irlanda, Belgia si Marea Britanie (date statistice între 2005-2009).

În structura bolilor aparatului respirator se constată scăderea ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea deceselor prin boli respiratorii cronice.

În România, cele mai importante cauze de morbiditate şimortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi Astmul bronșic.


44

BPOC 65 mil. persoane au BPOC moderat-sever ˃ 3 mil. persoane cu BPOC au decedat în 2005 (5%

din toate decesele) Astăzi, afectează B și F în proporții aproximativ egale Principalii factori de risc incriminați:◦ fumatul pe termen lung◦ fumatul pasiv, ◦ poluarea atmosferică, ◦ expunerea profesională prelungită la diverşi iritanţi

bronşici şi istoricul de infecţii respiratorii repetate în copilărie.

În Europa:- cea mai mare prevalenţă a BPOC există în

Finlanda, Republica Ceha, Belgia, Lituania,- cea mai redusă în Italia, Grecia și Malta.


Davila”


460 1 2 3 4 5

2009Finland2009Czech Republic2009Ukraine2008Belgium2009Lithuania2006Russian Federation2009CIS2009Eur-B+C2000Bulgaria2009Belarus2009EU members since 2004 or 20072009Kazakhstan2007European Region2009Slovakia1995Latvia2009United Kingdom2007Netherlands2009Bosnia and Herzegovina2009Romania1992France2009Hungary1994Denmark1991Republic of Moldova2007CARK2007Uzbekistan2008Kyrgyzstan2009Azerbaijan2009Georgia2009Armenia1989Iceland2007TFYR Macedonia2009Ireland2008Germany2009Tajikistan2000Italy2006Greece2009Norway2009Albania2009Andorra2009Malta2009Croatia2008Switzerland1997Turkmenistan

Chronic obstructive pulmonary diseases prevalence, in %, Last available



Davila”

47

Astmul bronşic (1) Astmul bronşic este una dintre cele mai întâlnite boli cronice

(cca 235 mil. persoane au astm), mai frecventă în copilărie (1 din 7 – 10 copii suferă de această boală)

Prevalenţa sa variază foarte mult, în funcţie de vârsta, zona geografică, mediul de viaţă.

Este o problemă a ţărilor dezvoltate şi a ţărilor mai sărace

Reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin mortalitate (care manifestă o tendinţă de scădere), cât mai ales prin costurile directe şi indirecte legate de îngrijirea pacienţilor şi de calitatea vieţii acestora.


48

9

Astmul bronşic (2)Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la principalii factori de risc, respectiv:

urbanizarea şi extinderea industrializării, expunerea la alergeni domestici, anumite droguri (antiinflamatoarele

nesteroidiene), greutatea mică la naştere şi infecțiile

respiratorii repetate în copilărie, rinita alergică, fumatul în timpul sarcinii.


Davila”

49

19.5

29.8 30.2

30

38.3

34.3

32.9

33.2

29.1 28.6

32.2 31

29.4

29.3

26.1

27.3

27

27.927.5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1980 1989 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Nr.

dece

se/1

0000

0 lo

c.

Evoluțiamortalității specifice prin boli pulmonarecroniceîn România, în perioada 1980 - 2010


50Sursa: INSP–CNSISP:Anuar statistic 2011

4. Bolile aparatului digestivRomânia Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli

digestive, după Moldova, Kyrgystan și Uzbekistan. Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea

Europeană, cu o rată standardizată de mortalitate dublă faţă de media europeană.

Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive A treia cauză de deces, determinând circa 6% din totalul

deceselor Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă

accentuată de creştere până în anul 1997, după care a înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.



52

36

45.4

53.5

50.3

68.271.7

75.571.7

65.5 64

70.674 71.5

69.8

68

65.867.6

71.9

76.7 77.5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Nr.

dece

se/1

0000

0 lo

c.Evolutia mortalitatii specifice prin boli digestive in

Romania, in perioada 1970 - 2010



530 50 100 150

2009Republic of Moldova2009Kyrgyzstan2005Uzbekistan

2010Romania2009Hungary1998Turkmenistan2005CARK2007Azerbaijan2009Armenia2009Ukraine2009CIS2009Kazakhstan2009Russian Federation

2009Lithuania2009Eur-B+C

2009Slovakia2009EU members since 2004 or 20072005Tajikistan

2008Estonia2007Belarus

2009Slovenia2009European Region2009Croatia

2006Denmark2009Latvia2009Poland1991Bosnia and Herzegovina

2009Czech Republic2009Finland2008Bulgaria2009Serbia

2006Germany2009United Kingdom2009EU 2005Belgium2009Portugal2009EU members before May 2004 2009Eur-A

2008Spain2008Luxembourg2009Austria2008France2009Ireland2009Georgia

2008Malta2008Italy2009Netherlands2009Montenegro2007Switzerland2003TFYR Macedonia

2009Sweden2008Israel2009Norway2009Iceland

2009Greece2009Cyprus2004Albania2005San Marino

SDR, diseases of the digestive system, all ages per 100000, Last available

Sursa: Health for all Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

54

10

Ciroza hepatică (1)

Principalii factori de risc: etilismul cronic (prima cauză de ciroză în SUA); hepatitele cronice de etiologie virală sau autoimună, bolile metabolice (hemocromatoza, boala Wilson), afecţiuni ale ductelor biliare, insuficienţa cardiacă cronică, diverse substanţe toxice.

Se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescute, şi afectează numeroase persoane, în cei mai productivi ani ai vieţii.

Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de ciroză hepatică compensată, este de 50%.


55

Ciroza hepatică (2) Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este

transplantul hepatic.

Se consideră că 90% din cazuri ar putea fi prevenite prin evitarea consumului excesiv de alcool şi prin evitarea principalilor factori de risc pentru transmiterea virusurilor hepatitice.

România locul 1 în Europa, la mortalitatea prin hepatite cronice

şi ciroze, o rată standardizată de mortalitate de peste 3 ori mai

mare decat media europeană.


Davila”

56


570 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

2009Republic of Moldova2009Kyrgyzstan2010Romania2000Azerbaijan1998Turkmenistan2005Uzbekistan2005CARK2009Hungary2003Kazakhstan2004CIS2004Ukraine2005Tajikistan2009Eur-B+C2009Lithuania2009EU members since 2004 or 20072008Estonia2009Slovenia2009Slovakia2009Croatia2003Armenia2009Finland2009European Region2008Bulgaria2009Latvia1991Bosnia and Herzegovina2009Georgia2009Poland2009Czech Republic2009Austria2001Belarus2006Denmark2006Germany2009EU 2008Luxembourg2009United Kingdom2009Portugal2009Eur-A2009EU members before May 2004 2008France2009Serbia2005Belgium2008Italy2008Spain2009Ireland2007Switzerland2003TFYR Macedonia2009Greece2008Malta2009Sweden2009Cyprus2009Netherlands2008Israel2009Norway2005San Marino2009Iceland2009Montenegro2004Albania

SDR, chronic liver disease and cirrhosis, all ages per 100000, Last available

Sursa: Health for all Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol Davila”Disciplina de Sănătate Publică și Management, UMF ”Carol

Davila”

58

5. Boli de metabolism şi nutriţieDiabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică

din ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin: costurile directe și indirecte pe care le determină, prevalenţa şi complicaţiile asociate, cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente

vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de scădere a calităţii vieţii

Modelul morbiditatii◦ În ţările dezvoltate, marea majoritatea diabeticilor sunt

peste vârsta de pensionare, ◦ în ţările în curs de dezvoltare diabetul afectează

persoane de vârstă medie (35-64 de ani).

Mortalitatea prin diabet (2008) însumează 1.250.000 decese atribuite direct diabetului şi circa 3,2 milioane decese/an, atribuite complicaţiilor acestuia.


59

Diabetul zaharat Povara bolii: 3% din totalul DALY (OMS) Creşte de 2 – 4 ori riscul de BCV şi de AVC, Determină 50% din amputaţii Este cauza a 50% din cazurile de insuficienţă renală terminală Dupa 15 ani de boală, circa 2% din diabetici orbesc şi 10% au

handicap vizual.

În România: Prevalenţa DZ - estimată prin anchete ale stării de sănătate la

471 000 cazuri în 1989 şi respectiv la 575 000 cazuri în 1997. Mortalitatea specifică prin diabet zaharat a fost pentru anul 2010

de 8.66 cazuri/100.000 locuitori, reprezentand circa 1% din totalul deceselor.

Povara bolii - în 2004 diabetul era responsabil de 69207 ani de viaţă ajustaţi după incapacitate, respectiv de 1.96% din totalul de DALY.


60

11

ObezitateaEuropa: obezitatea şi supraponderabilitatea sunt relativ comune mai ales în

rândul femeilor şi în ţările sud-est Europene. Prevalenţă: 10-20% pentru sexul masculin şi între 10-25% pentru

sexul feminin În ultimii 10 ani prevalenţa obezităţii a crescut cu 10-40% în

majoritatea ţărilor Europene. O problemă majoră de sănătate publică, într-o ascensiune rapidă este

şi obezitatea la copii şi tineriConsecințe creşterea mortalităţii -unul din 13 decese înregistrate anual -

determinat de obezitate- riscul de deces crescând proporţional cu greutatea corporală

speranţa de viaţă pentru persoanele obeze este redusă cu 8-10 ani 2-8% din costurile totale ale îngrijirilor medicale în ţările occidentale

sunt atribuite obezităţii. România nu există o evaluare a fenomenului.


61

6. Bolile psihice Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi prevalența în

continuă expansiuneCONSECINȚE: o mare putere invalidantă, o evoluţie îndelungată, afectează atât individul, cât şi familia și comunitatea recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate de

muncă pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei bolnave a altor membri ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă precară a copiilor proveniţi din părinţi cu astfel de afecţiuni etc.

povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea drepturilor omului

Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat. peste 870 000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care unele

studii arată faptul că numai 15-20% din totalul cazurilor de suicid au o cauză absolut patologică, restul având la bază conflicte psihologice sau sociale.


62

curs 8 epidemiologia bnt-nov 2015

Documents