epidemiologia teste

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPIBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

NICOLAE TESTEMIŢANU

Catedra Epidemiologie

EPIDEMIOLOGIAÎN TESTE

Ediţia II

CHIŞINĂU

0

2011MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPIBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE NICOLAE TESTEMIŢANU

Catedra Epidemiologie

EPIDEMIOLOGIAÎN TESTE

Ediţia II

Sub redacţia profesorului universitarViorel Prisăcaru

CHIŞINĂU

1

Centrul Editorial-Poligrafic Medicina2011

CZU 616.9-036.2(079)E 61

Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF Nicolae Testemiţanu cu nr. 4 din 27.05.2011

Autori: V. Prisăcaru – şeful catedrei Epidemilogie, profesor universitar, dr. habilitat, Om Emerit

Ad. Cotelea – dr. în medicină, conferenţiar universitarL. Guţu – dr. în medicină, conferenţiar universitarA. Paraschiv – dr. în medicină, conferenţiar universitarG. Obreja – dr. în medicină, conferenţiar universitar

Recenzenţi: C. Andriuţă – profesor universitar, dr. habilitat, Om Emerit M. Barabaş – dr. în medicină, conferenţiar universitar

Manualul este elaborat în conformitate cu programele analitice de studii în vi-goare în epidemiologie, întru optimizarea instruirii studenţilor de la toate facultăţile, rezidenţilor şi cursanţilor-epidemiologi. Poate fi util, de asemenea, şi pentru medici-epidemiologi, medici de familie în autoinstruire şi autocontrol în domeniul epide-miologiei.

Redactor: Lidia CâssaMachetare computerizată: Ala LivădarAsistenţă computerizată: Natalia Coca

2

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Epidemiologia în teste / V. Prisăcaru, Ad. Cotelea, L. Guţu [et.al.]; Univ. de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu, catedra Epidemiologie. – Ch.: CEP Medicina, 2011. – 336 p.

250 ex.ISBN 978-9975-913-67-6.

616.9-036.2(079)E 61

ISBN 978-9975-913-67-6. © CEP Medicina, 2011© V. Prisăcaru, 2011

EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ

I.1. Caracteristica procesului epidemic

1.1.1. Complement simplu

1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:a) procesul infecţios;b) procesul epidemic;c) focarul epidemic.

2. Obiectul de studiu al epidemiologiei ca ştiinţă medical-generală este:a) morbiditatea;b) focarul epidemic;c) procesul infecţios.

3. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică”, “epidemică” şi “pandemică” în funcţie de:a) gravitatea manifestării bolii;b) viteza de răspândire a maladiilor;c) numărul bolnavilor.

4. Prin morbiditate sporadică se subînţelege:a) infectarea populaţiei prin maladii infecţioase nespecifice regiunii

date;b) infectarea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase;c) cazuri unice de infectare a oamenilor prin maladii infecţioase.

5. Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:a) până la momentul spitalizării;b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei

terminale;c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de

ambulator.

6. Indicele focalităţii reprezintă:a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp;

3

b) numărul de focare într-o anumită localitate;c) numărul de cazuri ce revine unui focar.

7. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, bruceloză;b) leptospiroză, tetanos;c) tularemie, pestă.

8. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) rabie, pestă;b) bruceloză, ornitoză;c) tetanos, listerioză.

9. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) antrax, bruceloză;b) rabie, leptospiroză;c) bruceloză, salmoneloză.

10. Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:a) sapronoze;b) antroponoze;c) zooantroponoze.

11. Infecţii exotice sunt:a) maladii infecţioase nespecifice zonei date;b) maladii infecţioase rar întâlnite, dar caracteristice zonei;c) maladii virotice transmise prin intermediul vectorilor hematofagi.

12. Enzootie este:a) morbiditatea animalelor, specifică regiunii date;b) răspândirea maladiilor infecţioase printre animale;c) morbiditatea populaţiei umane, specifică regiunii date.

13. Verigă a procesului epidemic este:a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase;b) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;c) apa, aerul, solul.

14. La baza clasificării epidemiologice a antroponozelor stau:a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;

4

b) mecanismul de transmitere;c) proprietăţile agentului patogen.

15. Factorul ce determină contagiozitatea bolnavului la antroponoze este:a) manifestarea clinică a bolii;b) condiţiile igienice;c) ambele.

16. Antroponoze sunt:a) febra tifoidă, rubeola;b) difteria, listerioza;c) HVD, legioneloza.

17. Antroponoze sunt:a) rujeola, leptospiroza;b) scarlatina, tifosul exantematic;c) difteria, listerioza.

18. O durată mai îndelungată a portajului este caracteristică pentru:a) difterie;b) dizenterie;c) HVB.

19. Mecanisme de transmitere sunt:a) aerogen, hidric:b) fecal-oral, transmisiv;c) alimentar, de contact.

20. Mecanisme de transmitere sunt:a) fecal-oral, de contact;b) aerogen, alimentar;c) transmisiv, hidric.

21. Mecanismul de transmitere la antroponoze este determinat de:a) formele clinice;b) rezistenţa agentului patogen;c) localizarea agentului patogen în organismul sursă.

22. Ţânţarii pot fi vectori transmitători la:a) malarie, pestă;

5

b) encefalită de căpuşă, tifos exantematic;c) febră galbenă, febra Denge.

23. Vectorii transmitători au importanţă epidemiologică pentru:a) dizenterie, rujeolă;b) tifos exantematic, tularemie;c) rabie, HVA.

24. Sezonalitatea este caracteristică pentru:a) dizenterie;b) HVB;c) tuberculoză.

25. Surse de agenţi patogeni la sapronoze pot fi:a) solul;b) gândacii de bucătărie;c) păduchii.

26. Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:a) purtătorii acuţi;b) purtătorii cronici;c) purtătorii tranzitori.

27. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:a) omul;b) animalele;c) solul şi apa.

28. Zoooantroponoze transmise de la animale xenantrope sunt:a) tularemia, rabia;b) ornitoza, bruceloza;c) trihofitia, shistoplasmoza.

29. Animalele servesc ca sursă de agenţi patogeni pentru:a) salmoneloză, ornitoză;b) tetanos, amibiază;c) rabie, enterobioză.

30. Surse de agenţi patogeni pentru sapronoze sunt:a) animalele;

6

b) solul şi apa;c) omul.

31. Maladiile infecţioase după sursele de agenţi patogeni sunt divizate în:a) 2 grupuri;b) 4 grupuri;c) 5 grupuri.

32. Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:a) antroponoze;b) zooantroponoze;c) sapronoze.

33. La baza clasificării epidemiologice a zooantroponozelor stau:a) particularităţile manifestărilor clinice ale bolii;b) specificul relaţiilor ecologice ale omului cu animalele;c) mecanismul de infectare a omului.

34. Rozătoarele servesc surse de agenţi patogeni pentru:a) listerioză, tularemie;b) bruceloză, melioidoză;c) pestă, antrax.

35. Surse de infecţie sunt:a) bovinele, muştele;b) omul, solul;c) gâştele, păduchii.

36. Sapronoze sunt:a) leptospiroza, encefalita de căpuşă;b) coccidioidomicoza, febra galbenă;c) tetanosul, holera.

37. O răspândire mai vastă în Republica Moldova au infecţiile:a) antroponoze;b) zooantroponoze;c) sapronoze.

38. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:a) şobolanii, gâştele;

7

b) animalele mari cornute, omul bolnav;c) porcinele, omul purtător de agenţi patogeni.

39. La care zooantroponoze, în unele cazuri, surse de infecţie poate servi şi omul:a) pesta, salmoneloza;b) antraxul, leptospiroza;c) rabia, bruceloza.

40. Variaţiile morbidităţii în dinamica multianuală sunt elucidate de teoria:a) focalităţii naturale;b) mecanismului de transmitere;c) autoreglării sistemelor parazitare.

41. Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:a) imediat la suspecţia maladiei contagioase;b) după stabilirea diagnosticului definitiv;c) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.

42. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:a) este obligatorie conform indicaţiilor clinice;b) nu este obligatorie;c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.

43. Când se consideră un focar epidemic lichidat:a) la momentul spitalizării bolnavului;b) după efectuarea dezinfecţiei terminale;c) la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a

fost în contact cu bolnavul.

44. Principala cauză a repartizării neuniforme a morbidităţii pe parcursul anului (sezonalitate) este:a) rezistenţa diferită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;b) activizarea mecanismului de transmitere într-o anumită perioadă de

timp;c) manifestările clinice diferite ale bolii.

45. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea to-

tală a populaţiei;

8

b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în integritate;

c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia care este supusă măsurilor.

46. În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:a) sursa de agenţi patogeni;b) mecanismul de transmitere;c) formarea ireceptivităţii populaţiei.

47. În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţi-ne:a) dezinfecţiei;b) imunoprofilaxiei;c) depistării precoce şi izolării surselor de agenţi patogeni.

48. Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:a) portajului sănătos al tulpinilor lizogene de C.diphteriae;b) dizenteriei;c) salmonelozei.

49. Respectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a cărnii are im-portanţă deosebită în profilaxia:a) trichocefalozei;b) teniozei;c) opistorhozei.

50. Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:a) depistării bolnavului;b) izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale;c) adresării bolnavului la medic.

51. Omul poate prezenta pericol ca sursă de infecţie în cazul următoarelor zooantroponoze:a) bruceloză;b) encefalită de căpuşă;c) pestă.

52. Sporirea periodică a morbidităţii este specifică pentru:

9

a) toate bolile infecţioase;b) majoritatea bolilor infecţioase;c) toate bolile neinfecţioase.

53. Factorii de realizare a mecanismului de transmitere fecal-oral sunt: a) produsele alimentare, apa;b) apa, aerul, insectele;c) produsele alimentare, sângele, instrumentarul medical.

54. Care verigă a procesului epidemic poate fi influenţată de factorii naturali: a) sursa de agenţi patogeni;b) mecanismul de transmitere;c) receptivitatea populaţiei.

55. Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase: a) cu răspândire globală;b) răspândite în anumite zone naturale;c) cu răspândire geografică limitată.

56. Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, specifică anumitor boli infecţioase, este determinată de: a) modificarea condiţiilor natural-climaterice;b) evoluţia păturii imune;c) schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative).

57. Clasificarea maladiilor infecţioase conform mecanismului de transmi-tere se efectuează în baza:a) afinităţii agentului cauzal faţă de anumite ţesuturi ale macroorganis-

mului;b) factorilor de transmitere a maladiilor infecţioase;c) căilor de transmitere a maladiilor infecţioase.

58. Cale de transmitere a maladiilor infecţioase este:a) totalitatea elementelor (obiectelor) mediului ambiant care asigură

transmiterea agentului cauzal de la sursa de infecţii la populaţia re-ceptivă;

b) procesul de diseminare a infecţiei;c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul

factorilor de transmitere.

59. Mecanismul de transmitere este un proces realizat în:10

a) două etape;b) trei etape;c) patru etape.

60. Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:a) infectarea intrauterină a fătului cu maladie infecţioasă;b) contractarea infecţiei în perioada dezvoltării intrauterine şi/sau în

timpul naşterii fătului;c) contractarea infecţiei de către copil de la mama bolnavă sau purtătoa-

re de maladie infecţioasă.

61. Fenomenul de premuniţie este o urmare a:a) obţinerii imunităţii specifice prin ereditate;b) administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiolo-

gice;c) contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiilor infecţioase în do-

ze mici.

62. Supravegherea epidemiologică este:a) evaluarea permanentă a stării sănătăţii publice;b) măsuri realizate de medicul epidemiolog în focar epidemic în

privinţa contacţilor;c) elaborarea măsurilor antiepidemice în focarul epidemic.

63. Supravegherea epidemiologică se bazează pe:a) analiza epidemiologică retrospectivă a morbidităţii infecţioase;b) analiza epidemiologică operativă;c) pe ambele din cele menţionate anterior.

1.1.2. Complement compus

64. Concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epi-demic, sunt:a) teoria mecanismului de transmitere;b) teoria focalităţii naturale;c) teoria formării focarelor epidemice;d) teoria autoreglării sistemelor parazitare;e) teoria evoluţiei agenţilor patogeni.

65. Verigi ale procesului epidemic sunt:

11

a) agentul patogen;b) sursa de agenţi patogeni;c) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;d) apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători;e) populaţia receptivă.

66. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) bruceloză;b) leptospiroză;c) tularemie;d) rabie;e) antrax.

67. Infecţii cu focalitate naturală sunt:a) pesta;b) holera;c) febra galbenă;d) tularemia;e) leptospiroza.

68. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:a) pestă;b) tularemie;c) rabie;d) salmoneloză;e) antrax.

69. Sapronoze sunt:a) tetanosul;b) holera;c) legionelozele;d) bruceloza;e) poliomielita.

70. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:a) purtătorii sănătoşi;b) păsările;c) ţânţarii;d) rozătoarele;e) laptele şi produsele lactate.

12

71. Surse de agenţi patogeni pot fi:a) animalele domestice;b) animalele xenantrope;c) artropodele;d) rozătoarele;e) moluştele.

72. Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:a) respiratoriu;b) alimentar;c) fecal oral;d) transmisiv;e) hidric.

73. Prin mecanismul fecal oral se realizează transmiterea:a) tifosului recurent;b) poliomielitei;c) malariei;d) HVE;e) enterovirozelor provocate de Koksaki, ECHO.

74. Mecanismul transmisiv este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:a) leptospiroze;b) pestă;c) tularemie;d) bruceloză;e) tifos exantematic.

75. Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgen-ţă (24 ore) a OMS în caz de:a) înregistrare a unui caz de boală convenţională la om;b) depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbe-

ne;c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu

Y. pestis;d) pierderi social-economice considerabile în urma implementării ca-

rantinei;e) sanarea cazurilor de import al malariei.

13

76. Fişa de urgenţă e necesar a fi transmisă:a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator;b) numai după consultaţia medicului infecţionist;c) imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare

nominală;d) nu mai târziu de 12 ore din momentul depistării bolnavului;e) până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar.

77. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:a) deratizarea;b) dezinfecţia;c) sterilizaread) izolarea;e) dezinsecţia.

78. Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt: a) depistarea şi izolarea sursei;b) efectuarea dezinfecţiei terminale;c) depistarea agentului patogen;d) efectuarea dezinfecţiei curente;e) supravegherea asupra persoanelor contacte pe durata maximă de in-

cubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei terminale.

79. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:a) deratizarea;b) dezinfecţia;c) dezinsecţia;d) sterilizarea;e) imunocorecţia.

80. La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă: a) medicul de familie;b) asistenta medicală de sector;c) medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase; d) medicul igienist;e) medicul bacteriolog.

81. Anamneza epidemiologică este colectată de: a) medicul de familie;b) medicul ce a suspectat boala la pacient;

14

c) medicul epidemiolog;d) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi

serologice;e) medicul infecţionist ce consultă pacientul.

82. Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuie să: a) colecteze anamneza epidemiologică;b) să transmită informaţia de urgenţă la CSP;c) să organizeze dezinfecţia curentă în focar;d) să organizeze vaccinarea în focar;e) să determine varianta de izolare a bolnavului.

83. Dispensarizarea convalescenţilor are importanţă epidemiologică în ca-zul: a) HVA;b) HVB;c) tusei convulsive;d) febrei tifoide;e) infecţiei rotavirale.

84. Supravegherea epidemiologică include: a) înregistrarea cazurilor de boală;b) studierea proprietăţilor biologice ale culturilor de agenţi patogeni;c) analiza epidemiologică a morbidităţii;d) analiza eficacităţii măsurilor antiepidemice efectuate;e) aprecierea situaţiei epidemiologice.

85. Spitalizarea este obligatorie în cazul:a) dizenteriei;b) febrei tifoide;c) tifosului exantematic;d) salmonelozei;e) tetanosului.

86. Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinale sunt:a) depistarea surselor de infecţie;b) depistarea şi sanarea purtătorilor;c) măsurile de ordin sanitaro-igienic;d) vaccinarea persoanelor receptive;e) dezinfecţia profilactică şi de focar.

15

87. Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi:

a) sursa de infecţie;b) forma clinică de evoluţie a maladiei;c) mecanismul de transmitere a infecţiei;d) căile de transmitere a infecţiei;e) apartenenţa ecologică a animalelor.

88. Procesul epidemic răspândit pe cale de transmtere contact-habitual se caracterizează prin: a) evoluţia cazurilor în lanţ;b) perioadă minimă de incubaţie;c) afectarea uniformă a tuturor contingentelor de vârstă;d) legătura cu factorul hidric;e) transmiterea agenţilor patogeni ai HVA, escherihiozelor, etc.

89. Erupţia de tip alimentar se caracterizează prin: a) evoluţia cazurilor în lanţ; b) sezonalitate evidentă;c) perioadă minimă de incubaţie;d) legătura cu factorul hidric;e) declanşarea morbidităţii variabile după nivelul gravităţii.

90. Factori sociali, care pot iniţia apariţia procesului epidemic, pot fi:a) densitatea populaţiei în ţară;b) situaţia social-economică a populaţiei ţării;c) apartenenţa religioasă;d) posibilitatea efectuării unui spectru larg de investigaţii alternative;e) costul tratamentului.

91. Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemiologic în populaţie, pot fi:a) densitatea înaltă a populaţiei ţării;b) genul populaţiei receptive;c) landşaftul teritoriului;d) temperatura şi umiditatea aerului;e) presiunea atmosferică.

92. Factori biologici, ce contribuie dezvoltării procesului epidemic în po-pulaţie, pot fi:a) densitatea înaltă a populaţiei ţării;

16

b) receptivitatea populaţiei;c) condiţiile mediului ambiant;d) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;e) sensibilitatea agentului cauzal la substanţe dezinfectante.

93. Etape ale mecanismului de transmitere sunt:a) circulaţia agentului patogen în organismul-gazdă;b) eliminarea agentului cauzal al maladiei infecţioase din sursa de in-

fecţii în mediu ambiant;c) menţinerea agentului patogen în mediu ambiant;d) modificarea agentului cauzal sub acţiunea factorilor mediului ambia-

nt;e) pătrunderea agentului cauzal în populaţia receptivă.

1.1.3. Stabiliţi corespunderea între:

94. Manifestările procesului epidemic: 1) în timp;2) după intensitate; 3) după contingente de populaţie;

a) sezonal, ciclitate;b) epidemii, pandemii;c) sex, vârstă.

95. Manifestarea procesului epidemic şi nivelul morbidităţii: 1) sporadic; 2) endemic; 3) epidemic; 4) pandemic;

a) cazuri unice de boală; b) morbiditatea specifică pentru un anumit teritoriu;c) nivelul major al morbidităţii în mai multe regiuni ale ţării;d) nivelul majorat al morbidităţii în mai multe ţări sau continente.

96. Grupa de infecţii: Sursa de agenţi patogeni:1) zoonoze; a) omul; 2) antroponoze; b) solul, apa;3) sapronoze; c) animalele.

97. Drept surse de infecţie pentru următoarele grupuri de infecţie servesc:

17

1) antroponozele; 2) zooantroponozele; 3) sapronozele;

a) apa, solul;b)omul bolnav, purtătorul; c) animalele bolnave sau purtătoare de infecţii.

98. Forma nosologică: Manifestări ale procesului epidemic:1) holera; a) focalitate naturală;2) pesta; b) pandemie;3) difteria; c) epidemică;4) malaria; d) limitată de factori biologici.

99. Căile de transmitere şi manifestările procesului epidemic la febră tifoi-dă: 1) hidrică; 2) alimentară; 3) contact habitual;

a) nu este asociată cu o anumită perioadă a anului;b) sunt afectate nu numai persoane adulte, dar şi copii;c) numărul de cazuri, de obicei, nu este mare.

100. Sezonalitatea: Forma nosologică: 1) morbiditate uniformă pe parcursul anului; a) HVA;

1) toamnă-iarnă; b) HVB;2) vară-toamnă; c) dizenterie;3) iarnă-primăvară; d) rujeola.

101. Forma nosologică: Mecanismele de transmitere:1) poliomielită; a) transmisiv;2) hepatită virală B; b) fecal-oral;3) febra galbenă; c) de contact;4) tetanos; d) vertical.

102. Stabiliţi corespunderea între grupul de infecţie şi mecanismul de trans-mitere: 1) fecal-oral;2) respiratoriu;3) de contact;

18

4) transmisiv;5) vertical.

a) infecţia meningococică, rubeola, scarlatina;b) pesta, tifosul recurent, febra galbenă;c) toxoplasmoza, HVB, rubeola;d) rabia, scabia, tetanosul;e) HVA, salmoneloza, febra tifoidă.

103. Forma nosologică: Mecanismul de infectare:1) tifosul recurent; a) inoculare specifică;2) febra tifoidă; b) contaminare nespecifică;3) malaria; c) contaminare specifică.

104. Forma nosologică: Calea de transmitere:1) febra tifoidă; a) aerogenă;2) rujeola; b) hidrică;3) salmoneloza; c) alimentară;4) HVB; d) sanguină.

105. Forma nosologică: Calea de transmitere:1) febra tifoidă; a) hidrică;2) HVB; b) parenterală;3) bruceloză; c) alimentară;4) rabia; d) contact direct.

106. Forma nosologică: Factorii de transmitere:1) bruceloza; a) laptele;2) salmoneloza; b) ouăle, carnea;3) HVC; c) sângele;4) holera; d) apa.

107. Forma nosologică: Mecanismul de infectare:1) malaria; a) contaminare nespecifică;2) tifosul exantematic; b) inoculare nespecifică;3) dizenteria; c) contaminare specifică;4) antraxul; d) inoculare specifică.

108. Forma nosologică: Vectorul transmiţător:1) malaria; a) căpuşa;2) tifosul exantematic; b) puricele;

19

3) tularemia; c) ţânţarul;4) pesta; d) păduchele.

109. Importanţa epidemiologică a investigaţiilor de laborator la externarea bolnavilor cu: 1) HVA;2) dizenterie;3) febră tifoidă;

a) majoră;b) nu are;c) nu tot timpul sunt necesare.

110. Grupul de măsuri: 1) măsuri asupra sursei de infecţie;2) măsuri asupra mecanismului de transmitere a agentului patogen;3) măsuri direcţionate spre formarea nereceptivităţii colectivelor;4) măsuri de ordin general.

Exemple de măsuri:a) educaţie pentru sănătate, investigaţii de laborator;b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul lui, sa-

narea purtătorilor;c) dezinsecţia, sterilizarea, dezinfecţia;d) vaccinarea şi revaccinarea populaţiei.

111. Forma nosologică: Măsuri antiepidemice: 1) rujeola; a) sanitaro-igienice;2) malaria; b) deratizarea, dezinsecţia;3) pesta; c) vaccinarea;4) enterovirozele ECHO, Coxsackie; d) dezinsecţia.

112. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:

1) scarlatina; a) vaccinoprevenţia;2) poliomielita; b) măsuri de ordin general;3) dizenteria; c) dezinfecţia;4) pesta; d) deratizarea.

113. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:1) febra galbenă; a) dezinsecţia;

20

2) febra tifoidă; b) dezinfecţia;3) poliomielita; c) imunoprofilaxia.

114. Forma nosologică: Măsura antiepidemică de bază:

1) poliomielita; a) sanitaro-igienică; 2) dizenteria; b) vaccinarea;3) malaria; c) prevenirea importului.

115. Forma nosologică: Măsura antiepidemică:1) febra galbenă;2) varicela; a) spitalizare obligatorie;3) difteria; b) posibil tratament ambulator.4) scarlatina;

116. Forma nosologică: Indicaţii către spitalizare:1) tularemia; a) epidemiologice;2) holera; b) clinice;3) purtătorul de C.diphteriae; c) clinico-epidemiologice;4) rujeola; d) nu este obligatorie.

117. Forma nosologică:1) holera;2) tusea convulsivă;3) pesta;4) tifosul exantematic.

Perioada de supraveghere medicală asupra persoanelor contacte:a) 6 zile;b) 14 zile;c) 21 zile;d) 5 zile.

118. Forma nosologică:1) HVA;2) dizenteria; 3) tularemia;4) febra tifoidă.

21

Durata supravegherii medicale asupra persoanelor contacte cu bolnavul:a) nu se efectuează;b) 35 zile;c) 7 zile;d) 21 zile.

I.2. Dezinfecţia, sterilizarea, dezinsecţia, deratizarea


119. Dezinfecţia curentă se efectuează:a) de 2 ori/zi;b) de 4 ori/zi;c) multiplu, în perioada de contagiozitate pe măsura eliminării agentu-

lui patogen în mediul ambiant. 120. Cea mai veridică metodă de control al calităţii dezinfecţiei este cea:

a) chimică;b) bacteriologică;c) vizuală.

121. Pentru efectuarea dezinfecţiei se folosesc următoarele preparate:a) clorură de var, metilacetofos;b) baze, lizol;c) ratindan, fosfid de zinc.

122. Dezinfecţia prin metoda chimică e necesară în focarele de:a) rujeolă;b) rabie;c) HVE.

123. În scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfecţiei este utilizată:a) cloramina;b) soluţia de clorură de var activată;c) fenolul.

22

124. Cloramina se utilizează sub formă de:a) pulbere;b) soluţie;c) emulsie.

125. Clorura de var (praf) poate fi utilizată în dezinfecţie, dacă conţine clor activ nu mai puţin de:a) 0,1 %;b) 16,0 %;c) 25,0 %.

126. În focarele de tuberculoză dezinfecţia se efectuează cu soluţie de clo-rură de var în concentraţie de:a) 1,0 %;b) 3,0 %;c) 5,0 %.

127. În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii:a) 0,1–3,0%;b) 0,1–6,0%;c) 0,1–33,0%.

128. Obiectele confecţionate din lână sau fibre sintetice pot fi dezinfectate în etuve:a) cu vapori şi formalină;b) cu vapori;c) cu aer fierbinte.

129. Dezinfecţia se efectuează la temperaturi mai joase în etuva:a) cu vapori;b) cu vapori şi formalină;c) cu aer fierbinte.

130. Sterilizarea are drept scop:a) înlăturarea microflorei patogene;b) nimicirea agenţilor patogeni;c) nimicirea microflorei.

131. Clorura de var e raţional a fi folosită sub formă de:a) emulsie;

23

b) soluţie;c) pulbere.

132. Soluţiile activate de clorură de var se prepară prin:a) majorarea concentraţiei;b) majorarea volumului;c) adăugarea sărurilor de amoniu.

133. În clorura de var praf concentraţia minimă de clor activ care mai per-mite utilizarea ei e de:a) 0,1 %;b) 1,0 %;c) 16,0%.

134. Clorura de var (standard) conţine clor activ:a) 16,0 %;b) 25,0 %;c) 33,0 %.

135. În practica medicală apa oxigenată se foloseşte în concentraţii de pâ-nă la:a) 3,0 %;b) 6,0 %;c) 33,0 %.

136. Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de:a) rujeolă;b) difterie;c) parotidită epidemică.

137. Dezinfecţia terminală se efectuează din momentul izolării sursei în pri-mele:a) 6–12 ore;b) 24–36 ore;c) 36–72 ore.

138. În scopul reducerii timpului necesar pentru efectuarea dezinfecţiei ter-minale se folosesc:a) concentraţii mai mari;b) cantităţi mai mari;

24

c) activatori.

139. Dezinfecţia are importanţă mai mare la infecţiile cu mecanism:a) respiratoriu;b) fecal oral;c) transmisiv.

140. Clorura de var are la baza mecanismului bactericid de acţiune:a) oxidarea;b) denaturarea proteinelor;c) coagularea proteinelor.

141. Dezinfecţia are drept scop:a) nimicirea totală a microflorei;b) nimicirea sau înlăturarea microflorei patogene;c) nimicirea formelor vegetative ale agenţilor patogeni.

142. Dezinfecţia curentă este organizată de către:a) specialiştii CSP;b) medicul de familie;c) specialiştii centrului de dezinfecţie.

143. Dezinfectanţi chimici sunt:a) fenolul, iodul;b) clorura de var, dimetiltoluolamida;c) cloramina, zoocumarina.

144. Dezinfecţia se efectuează în dependenţă de:a) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni;b) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;c) tropismul şi mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni.

145. Controlul bacteriologic al calităţii dezinfecţiei terminale poate fi efec-tuat (din momentul finalizării dezinfecţiei):a) între 45 minute şi 2 ore;b) imediat;c) peste 20–45 minute.

146. Un timp mai scurt este necesar pentru prepararea soluţiilor de lucru (din praf) de:a) clorură de var;

25

b) cloramină;c) soluţii activate de clorură de var.

147. Necesitatea efectuării dezinfecţiei terminale este determinată de:a) prezenţa sursei de agenţi patogeni;b) rezistenţa agentului patogen în mediul ambiant;c) prezenţa persoanelor receptive în focar.

148. Dezinfecţia curentă în cazul dizenteriei se efectuează:a) de 3 ori/zi;b) de 6–10 ori/zi; c) pe măsura eliminării agentului patogen.

149. Dezinfecţia de etuvă este strict necesară în cazul:a) tifosului exantematic;b) febrei tifoide;c) HVA.

150. Sterilizarea are importanţă majoră în profilaxia:a) HVB, difteriei;b) HVA, poliomielitei;c) HVC, botulismului.

151. Dezinsecţia este una din măsurile de bază la:a) dizenterie, febră tifoidă;b) antrax, leptospiroză;c) tifos exantematic, malarie.

152. Repelenţi sunt:a) ratindanul, zoocumarina;b) dietiltoluolamida, dimetilftalatul;c) lizolul, fenolul.

153. Pentru prelucrarea sanitară a părului bolnavilor cu pediculoză poate fi utilizat:a) carbofosul, dimetilftalatul, dihlofosul;b) nitiforul, clorofosul;c) şamponul anti-P, carbofosul.

154. Dezinsecţia are importanţă majoră în cazul:a) dizenteriei;

26

b) febrei tifoide;c) tifosului exantematic,

155. Pentru prelucrarea pacientului cu pediculoză pot fi folosite:a) nitiforul, metilacetofosul;b) clorofosul, diclofosul;c) dietiltoluolamida, monofluorina.

156. Dezinsecţia poate fi efectuată prin metoda:a) chimică;b) fizică;c) ambele.

157. Insecticide sunt:a) flicidul, acetofosul;b) dietiltoluolamida, monofluorina;c) albihtolul, tiosemicarbazidul.

158. Repelente sunt:a) ratindanul, fosfidul de zinc;b) metilacetofosul, benziminul;c) albihtolul, dietiltoluolamida.

159. Selectaţi măsura antiepidemică direcţionată asupra sursei de agenţi patogeni:a) deratizarea;b) dezinfecţia;c) dezinsecţia.

160. Rodenticide sunt:a) carboxidul, heptaclorul;b) tiosemicarbazidul, ratindanul;c) albihtolul, flicidul.

161. Rodenticide sunt:a) ratindanul, fosfidul de zinc;b) zoocumarina, piretrinele;c) monofluorina, carbofosul.

162. Necesitatea efectuării deratizării poate să apară în cazul:a) anchilostomidozei;

27

b) teniozei;c) trichinelozei.

163. Selectaţi măsura realizată de serviciul nemedical: a) profilaxia de urgenţă;b) salubrizarea sanitară în localităţi;c) chimioprofilaxia.

164. Spitalizării conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuşi: a) toţi bolnavii cu maladie infecţioasă diagnosticată;b) toţi bolnavii suspecţi de maladie infecţioasă;c) bolnavii cu boli infecţioase din grupele periclitate.

165. Una dintre măsurile antiepidemice, orientate asupra verigii a doua a procesului epidemic, este: a) izolarea bolnavului;b) deratizarea;c) dezinsecţia.

166. Întreruperea transmiterii maladiilor infecţioase pe cale hidrică preve-de: a) respectarea tehnologiei de preparare a produselor alimentare;b) decontaminarea apei potabile;c) respectarea termenelor de realizare a produselor alimentare.

167. Dezinfecţia curentă este efectuată obligator în: a) dispensarul de tuberculoză;b) secţia de pediatrie somatică;c) secţia de chirurgie.

168. Pentru determinarea resturilor de detergent pe instrumentariu medical se utilizează proba: a) cu amidopirină;b) cu Sudan III;c) cu fenolftaleină.


169. Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată:a) în focar după depistarea bolnavului;b) în focar după spitalizarea bolnavului;

28

c) în focar după însănătoşirea bolnavului;d) în focarul de rujeolă după 5 zile de boală a pacientului;e) în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de

profil terapeutic.

170. Selectaţi preparatele ce posedă efect bactericid, virulicid, sporacid şi fungicid:a) clorură de var;b) sulfohlorantină;c) lizol;d) apă oxigenată;e) cloramină.

171. În dezinfecţie sunt utilizate următoarele grupuri de preparate chimice:a) oxidanţi;b) activatori;c) preparate ce coagulează proteina;d) preparate ce denaturează proteina;e) derivaţi ai fosforului.

172. Dezinfecţia terminală se efectuează în focarele de:a) rujeolă;b) dizenterie;c) HVA;d) febră tifoidă;e) parotidită epidemică.

173. Tipuri de etuve utilizate în practica de dezinfecţie:a) cu detergenţi;b) cu formalină;c) cu vapori;d) cu aer uscat fierbinte;e) cu acizi.

174. Dezinfecţia chimică este necesară în focarele de:a) antrax;b) rujeolă;c) difterie;d) febră tifoidă;e) malarie.

29

175. Cerinţe către păstrarea dezinfectantelor:a) loc uscat;b) încăpere bine încălzită;c) la lumină;d) la întuneric;e) într-un vas deschis.

176. Clorura de var-praf este folosită în dezinfecţia:a) excrementelor lichide;b) WC-urile din apartamente la bloc;c) WC-urile din localităţile rurale fără sistem de canalizare;d) maselor vomitive;e) grajdurilor.

177. Dezinfecţia de etuvă este necesară în focarele cu:a) leptospiroză;b) febră tifoidă;c) difterie;d) dizenterie;e) tularemie.

178. Soluţia de apă oxigenată cu detergent poate fi folosită:a) o singură dată, imediat după preparare;b) în diferite concentraţii (0,1–6,0 %);c) pe parcursul a 2–3 zile din momentul preparării;d) la temperatura camerei;e) după încălzire.

179. Care dintre preparatele indicate se pot utiliza ca dezinfectanţi:a) substanţe ce conţin clor activ;b) substanţe ce conţin fosfor;c) fenolul;d) lizolul;e) peroxidul de hidrogen.

180. Ce influenţează eficacitatea dezinfecţiei:a) concentraţia soluţiei;b) umiditatea în încăpere;c) expoziţia;d) volumul soluţiei la un m;e) toate cele enumerate.

30

181. Eficacitatea acţiunii soluţiilor dezinfectante depinde de :a) temperatura soluţiilor dezinfectante;b) concentraţie;c) expoziţie;d) presiunea atmosferică;e) prezenţa activatorilor.

182. În ce caz este indicată efectuarea dezinfecţiei terminale:a) bolnavul cu gripă este transferat din salonul terapeutic în izolator;b) în legătură cu situaţia epidemiologică secţia pentru bolnavi cu di-

zenterie se reprofilează pentru internarea bolnavilor cu gripă;c) secţia pentru bolnavi cu HVA se reprofilează pentru bolnavi cu di-

zenterie;d) bolnavul cu tularemie este transferat din box în secţie;e) bolnavul cu febră tifoidă este spitalizat.

183. În dezinfecţie pot fi utilizaţi următorii agenţi:a) vapori;b) aer fierbinte;c) raze γ şi β;d) mecanici;e) chimici.

184. Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare multiplă: a) dezinfecţia;b) curăţire presterilizatorie;c) împachetarea materialelor pentru sterilizare;d) sterilizarea;e) selectarea materialelor pentru sterilizare.

185. Soluţiile de lizol sunt folosite în:a) deratizare;b) dezinsecţie;c) dezinfecţie;d) sterilizare;e) cazul focarelor de tuberculoză.

186. În etuva cu vapori pot fi prelucrate următoarele obiecte:a) pernele, saltelele;

31

b) hainele din piele naturală;c) cărţi;d) hainele de bumbac;e) lenjeria de pat de bumbac.

187. În etuva cu vapori pot fi dezinfectate următoarele obiecte:a) haine din piele;b) saltele, perne;c) încălţăminte de cauciuc;d) haine din fibre sintetice;e) nici unul din cele enumerate.

188. Etuvele cu vapori şi formalină sunt folosite:a) numai pentru dezinfecţie;b) numai pentru dezinsecţie;c) în regim diferit de lucru pentru dezinfecţie şi dezinsecţie;d) pentru sterilizare;e) dezinfectarea hainelor din fibre sintetice.

189. Prelucrarea hainelor în etuvă este necesară în cazul focarelor de:a) febră tifoidă;b) dizenterie provocată de Sh.sonnei;c) difterie;d) infecţia meningococică;e) tifos exantematic.

190. Se sterilizează instrumentele medicale:a) ce contactează cu suprafaţa plăgii;b) ce contactează cu sângele;c) ce contactează cu preparatele aplicate parenteral;d) utilajul din cabinetul de proceduri;e) tonometrele, fonendoscopul.

191. În scopul prelucrării bolnavului cu pediculoză poate fi utilizat:a) diclofosul;b) clorofosul;c) benzilbenzoatul;d) metilacetofosul;e) piretrinele.

32

192. În scopul nimicirii vectorilor transmitători sunt utilizate preparate din grupul:a) acaricidelor;b) fungicidelor;c) erbicidelor;d) repelenţilor;e) ovicidelor.

193. Examinării la pediculoză necesită a fi supuşi:a) bolnavii la internare în staţionar;b) persoanele internate la azilurile pentru bătrâni;c) în mod planificat populaţia din teritoriul administrativ;d) copii de la şcoli-internat;e) gravidele în cadrul internării la maternitate.

194. Dezinsecţia e necesară în focarele de:a) scabie;b) antrax;c) iersinioză;d) pestă;e) bruceloză.

195. Numiţi trei cele mai ecologice metode de dezinsecţie:a) chimică;b) mecanică;c) fizică;d) biologică;e) cu gaze.

196. Prelucrarea bolnavilor cu pediculoză este efectuată cu participarea obligatorie a personalului medical în cazul: a) instituţiilor preşcolare;b) internate;c) cămine;d) spitale;e) la toate întreprinderile şi instituţiile din teren.

197. Repelenţii sunt utilizaţi la:a) prelucrarea hainelor;b) impregnarea corturilor, partierelor ş.a.;

33

c) aplicarea pe cutanee;d) nimicirea rozătoarelor;e) nimicirea vectorilor transmitători.

198. Care dintre preparatele enumerate sunt insecticide:a) benzil-benzoatul;b) acetofosul;c) benzimina;d) piretrum;e) metilacetofosul.

199. Deratizarea poate fi efectuată prin metoda:a) biologică;b) chimică;c) ultravioletă;d) mecanică;e) profilactică.

200. Din măsurile orientate la sursa de infecţie fac parte:a) vizitarea bolnavului la domiciliu;b) adresarea bolnavului la policlinică;c) investigarea bolnavului cu boală infecţioasă la internare;d) examinarea planificată a lucrătorilor serviciului de alimentaţie pu-

blică;e) examinarea de laborator a persoanelor de contact.

201. În instituţiile de copii, curative sau alimentare momelile cu rodenticide se permit a fi: a) distribuite la necesitate în toate încăperile instituţiilor pentru copii;b) aplicate în absenţa copiilor;c) amplasate pe podea, pe traseul rozătoarelor, în locurile lor de ali-

mentare;d) amplasate în cavităţi speciale;e) aplicate în zilele de odihnă.

202. Din măsurile profilactice fac parte: a) prevenirea poluării cu microorganisme ale mediului ambiant;b) decontaminarea apei în conformitate cu cerinţele standardului pen-

tru apa potabilă;

34

c) profilaxia pătrunderii infecţiei în obiectele cu semnificaţie epide-miologică;

d) protecţia sanitară a teritoriului de importul şi răspândirea infecţiei;e) lichidarea focarului epidemic.

203. Selectaţi măsurile antiepidemice, care sunt efectuate de forţele medi-cale: a) decontaminarea apei potabile;b) vaccinarea populaţiei;c) eutanazierea animalelor vagabonde;d) îngroparea deşeurilor radioactive;e) activităţi de educaţie pentru sănătate.


204. Procentajul soluţiei cloraminei şi cazul utilizării: 1) forme vegetative ale bacteriilor; 0,1 – 1,0 – 2,0%;2) infecţii virale; 1,0 – 3,0%;3) tuberculoză şi micoze; 5,0%;4) forme ale bacteriilor sporulate; 10,0%.

205. Forma nosologică şi dezinfecţia chimică: 1) esherichioze;2) holeră;3) botulism; 4) scarlatină;

a) nu se efectuează;b) cu forţele specialiştilor de la centrul de dezinfecţie;c) cu forţele proprii ale persoanelor din focar;d) se efectuează selectiv (nu în toate focarele).

206. Preparatul: Efectul produs:1) crezol; a) repelent;2) albihtol; b) dezinsectant;3) ratindan; c) dezinfectant;4) metilacetofos; d) rodentic.

207. Preparate şi grupul de preparate: 1) hexaclorciclohexan;

35

2) fenol; 3) dietiltoluolamidă; 4) monoftorină;

a) dezinfectant; b) dezinsectant;c) rodenticid;d) repelent.

208. Preparate şi grupul de preparate: 1) clorură de var;2) crezol;3) monoftorină;4) chiuzol;

a) dezinfectant ce coagulează proteina;b) dezinfectant oxidant;c) repelent;d) rodenticid.

209. Stabiliţi corespunderea între substanţe şi grupe de preparate:1) crezol, formalin, fenol; 2) nitifor, carbofos, piretrum;3) ratindan, zoocumarin, fosfid de zinc; .

a) dezinfectanţi; b) dezinsectanţi;c) deratizanţi

210. Modul de acţiune şi grupe de preparate:1) oxidanţi ai proteinei agentului cauzal;2) denaturanţi;3) coagulanţi;

a) clorură de var, cloramină; b) formalină;c) fenol, crizol, acizi.

36

I.3. Imunoprofilaxia


211. Intervalul minim între vaccinurile planificate e de:a) 1 lună;b) 2 luni;c) 3 luni.

212. În Republica Moldova vaccinarea planificată nu este prevăzută con-tra:a) tetanosului;b) tuberculozei;c) HVA.

213. Vaccinul BCG se administrează:a) intramuscular;b) subcutan;c) intracutan.

214. Vaccinarea în mod planificat în Republica Moldova se efectuează con-tra:a) tusei convulsive, gripei;b) difteriei, febrei tifoide;c) tetanosului, parotiditei epidemice.

37

215. Imunitatea transplacentară are o durată de:a) câteva zile;b) câteva săptămâni;c) câteva luni.

216. După suportarea unor infecţii apare imunitate:a) naturală activă;b) pasivă;c) nespecifică.

217. O cale posibilă de formare a imunităţii active artificiale este:a) suportarea unei boli infecţioase;b) folosirea anatoxinei;c) folosirea interferonului.

218. O cale posibilă de formare a imunităţii active naturale:a) aplicarea vaccinului;b) aplicarea imunoglobulinei;c) premuniţia.

219. Timpul necesar pentru formarea imunităţii active postvaccinale este de:a) câteva ore;b) câteva zile;c) câteva săptămâni.

220. În organism se introduc prin metoda fracţionată:a) vaccinurile corpusculare inactivate (,,omorâte”);b) seruri homologice;c) seruri heterologice.

221. Serul antidifteric se foloseşte:a) în profilaxia de urgenţă;b) în profilaxia planificată;c) în scop de tratament.

222. Vaccinul viu este utilizat în imunoprofilaxia:a) difteriei;b) poliomielitei;c) tetanosului.

223. Vaccinurile vii se utilizează contra:38

a) rujeolei, tusei convulsive;b) tuberculozei, poliomielitei;c) parotiditei epidemice, difteriei.

224. Anatoxina este utilizată în profilaxia:a) antraxului;b) tetanosului;c) brucelozei.

225. Peroral se administrează vaccinul:a) antipoliomielitic;b) contra tusei convulsive;c) antiparotiditic.

226. Estimarea probelor tuberculinice se efectuează peste:a) 24 ore;b) 48 ore;c) 72 ore.

227. Bacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:a) imunităţii active;b) imunităţii pasive;c) nici uneia din cele enumerate.

228. Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului epidemic al:a) tuberculozei;b) HVB;c) febrei tifoide.

229. O durată mai lungă a imunităţii se obţine după administrarea:a) serurilor;b) imunoglobulinelor;c) anatoxinelor.

230. Intervalul minim între administrările planificate ale vaccinurilor este de:a) 2 săptămâni;b) 1 lună;c) 1,5 luni.

231. În mod planificat vaccinarea se efectuează contra:39

a) tuberculozei, febrei tifoide;b) difteriei, scarlatinei;c) parotiditei epidemice, tusei convulsive.

232. Intervalul minim dintre aplicarea vaccinului şi imunoglobulinei este de:a) 2 săptămâni;b) 2 luni;c) 6 luni.

233. Reacţiile serologice sunt utilizate în aprecierea eficacităţii vaccinări-lor contra:a) antraxului;b) tuberculozei;c) difteriei.

234. Contra tuberculozei, în calendarul de vaccinări al Republicii Moldova sunt prevăzute:a) revaccinare;b) două revaccinări;c) trei revaccinări.

235. Imunitate de o durată mai lungă se obţine după vaccinarea contra:a) difteriei;b) tetanosului;c) rujeolei.

236. Reactogenitate minimă posedă vaccinurile:a) vii;b) chimice;c) corpusculare inactivate.

237. Vaccin corpuscular inactivat se utilizează contra:a) variolei;b) parotiditei epidemice;c) tusei convulsive.

238. Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:a) vaccin viu;b) anatoxină;c) vaccin corpuscular inactivat.

40

239. În Republica Moldova vaccinarea planificată se efectuează contra:a) 7 forme nosologice;b) 10 forme nosologice;c) 12 forme nosologice.

240. Vaccinul antiparotiditic se administrează concomitent cu vaccinul:a) difteriei;b) poliomielitei;c) rujeolei.

241. Rezultatele pozitive în proba Mantoux indică:a) necesitatea revaccinării;b) lipsa necesităţii revaccinării;c) nu este un indiciu pentru soluţionarea problemei revaccinării.

242. Cursul condiţionat de vaccinări antirabice se indică:a) copiilor;b) persoanelor muşcate de animale care sunt sub supraveghere;c) persoanelor muşcate de animale sălbatice.

243. Vaccinul antipoliomielitic viu atenuat se administrează:a) intracutan;b) peroral;c) intramuscular.

244. Vaccinările contra poliomielitei se efectuează concomitent cu vaccină-rile contra:a) tetanosului;b) HVB;c) tuberculozei.

245. Chimioprofilaxia este utilizată în prevenţia:a) tetanosului;b) botulismului;c) malariei.

246. Vaccinările planificate după indicaţii epidemiologice contra febrei ti-foide se efectuează la persoane:a) pe tot parcursul vieţii;b) între 7 şi 60 ani;c) între 14 şi 50 ani.

41

247. Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:a) 2 luni;b) 12 luni;c) 18 luni.

248. Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede:a) 4 administrări de vaccin;b) 5 administrări de vaccin;c) 6 administrări de vaccin.

249. După eventuala infectare este indicată vaccinarea contra:a) antraxului;b) rabiei;c) difteriei.

250. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează la:a) 2; 4; 6 luni;b) 0; 1; 6 luni;c) 3; 4; 5; 6 luni.

251. Reacţia Mantoux se efectuează:a) cu 1–7 zile înainte de revaccinare;b) cu 3–14 zile înainte de revaccinare;c) cu 14–60 zile înainte de revaccinare.

252. Intramuscular se administrează vaccinul contra:a) tuberculozei;b) HVB;c) poliomielitei.

253. Vaccinarea contra gripei este raţional a fi efectuată:a) după indicaţii epidemiologice;b) planificat;c) înaintea răspândirii ei sezoniere.

254. În profilaxia specifică a tetanosului este utilizat:a) vaccinul viu;b) anatoxina;c) vaccinul inactivat.

42

255. Vaccinarea în mod planificat se efectuează contra:a) HVB, febrei tifoide;b) infecţiei rotavirale, parotiditei epidemice;c) difteriei, scarlatinei.

256. În mod planificat în Republica Moldova vaccinoprevenţia se efectuea-ză contra:a) febrei tifoide;b) HVB;c) HVA.

257. Reacţiile alergice cutanate se utilizează în diagnosticul:a) antraxului, brucelozei;b) tuberculozei, botulismului;c) dizenteriei, febrei tifoide.

258. Administrarea anatoxinelor conduce la formarea imunităţii:a) active;b) pasive;c) activ-pasive.

259. Administrarea simultană a vaccinului şi imunoglobulinei este admisă în cazul riscului de răspândire a:a) rujeolei;b) rabiei;c) difteriei.

260. La defectarea frigiderului temperatura s-a redus până la -6°C. În aceste circumstanţe poate fi utilizat doar: a) serul antidifteric;b) vaccinul recombinat din drojdie contra hepatitei B;c) vaccinul BCG.

261. La deschiderea unei cutii cu vaccin antirujeolic s-a constatat lipsa ins-trucţiunii de utilizare a preparatului. În aceste citcumstanţe urmează de a: a) utiliza instrucţiunea din altă cutie, cu acelaşi număr de serie;b) aplica vaccinul fără instrucţiune, cunoscând tehnica de administra-

re;c) interzice utilizarea vaccinului.

43

262. Cum va proceda asistenta medicală a grădiniţei de copii în caz că în instituţia preşcolară se admite un copil nevaccinat din motivul refuzu-lui de imunizare: a) va accepta admiterea copilului cu permisiunea administraţiei grădi-

niţei;b) va accepta admiterea copilului după semnarea de părinţi a unui act

ce indică refuzul lor de vaccinarea copilului;c) va accepta admiterea copilului în grupa special formată pentru co-

piii nevaccinaţi.

263. Din punctul medical al unei şcoli am recepţionat informaţia că la 5 din 150 copii vaccinaţi cu DT peste 3–4 zile după vaccinare a apărut o uşoară induraţie doloră în locul injecţiei. Selectaţi recomandarea co-rectă: a) este o complicaţie postvaccinală, se recomandă stoparea vaccinării;b) este o complicaţie postvaccinală; se recomandă obţinerea informa-

ţiei despre seria şi dată preparatului din CSP;c) este o reacţie postvaccinală, se recomandă continuarea vaccinării.

264. Termenele de efectuare a vaccinării BCG după reacţia Mantoux: a) între 3 zile şi 2 săptămâni;b) nu mai târziu de a 11-a zi după citirea reacţiei Mantoux;c) rezultatele recţiei Mantoux nu influenţează termenele de efectuare a

vaccinării BCG.

265. Vaccinarea cu DTP este recomandată: a) copilului sănătos de 5 luni, care nu a fost vaccinat contra tusei con-

vulsive, difteriei şi tetanosului;b) copilului sănătos de 6 luni, care a suportat deja tusea convulsivă la

vârsta de 2 luni;c) copilului sănătos de 4 ani şi o lună, care nu a fost vaccinat contra

tusei convulsive, difteriei, tetanosului.

266. Se permite de a imuniza copilul cu vaccin procurat de peste hotarele ţării în lipsa instrucţiunii? a) se permite, dacă vaccinul este inclus în lista preparatelor biologice

înregistrate în ţară;b) nu se permite;c) se permite cu consimţământul CSP.

44

267. Pericolul administrării vaccinului BCG unei persoane cu reacţie Man-toux pozitivă constă în: a) posibilitatea dezvoltării şocului anfilactic: b) posibilitatea generalizării tuberculozei;c) formarea abcesului „rece” postvaccinal.

268. Contraindicaţie pentru administrarea vaccinului antirabic este:a) boala hipertonică de gradul II;b) sarcina;c) îmbolnăvirea cu hidrofobie.

269. Administrarea BCG este contraindicată: a) nou-născuţilor cu imunodeficienţă congenitală;b) persoanelor HIV pozitive;c) copiilor născuţi din mame cu HIV.

270. Administrarea vaccinului BCG persoanelor cu SIDA: a) este indicată imediat;b) se aplică în dependenţă de rezultatele probei Mantoux;c) este interzisă.

271. Derivatul de proteine purificate (PPD – purified protein derivative), utilizat în testarea cutanată tuberculinică, este: a) standardizat la nivel internaţional;b) doar în zonele endemice contra tuberculozei;c) eliminat din producere.

272. Complicaţie posibilă a administrării BCG este:a) tuberculoza postvaccinală; b) adenopatie axilară sau epicondiliană, care poate forma fistule;c) nu sunt documentate complicaţii postvaccinale.

273. Complicaţie posibilă a vaccinării cu BCG este: a) nu sunt documentate complicaţii postvaccinale;b) BCG-ita, radiografic cu aspect de tuberculoză miliară, determinată

de diseminarea hematogenă a bacilului Calmette-Guerin;c) şocul anafilactic.

274. Vaccinul BCG se injectează: a) strict intradermic în zona treimii inferioare a antebraţului stâng;b) strict intradermic la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng;

45

c) strict intradermic indiferent de zona anatomică.

275. La injectarea corectă a vaccinului BCG, în locul acesteia apare: a) ulceraţie, care dispare după o săptămână;b) mică induraţie de culoare roşie cu diametru de până la 10 mm, care

persistă 1–2 săptămâni; c) papulă cu aspect de „coajă de portocală”, care se menţine circa

30 minute.

276. La injectarea corectă a vaccinului BCG: a) în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diame-

tru de 6–8 mm peste 3–4 săptămâni, ce persistă până la 2 luni;b) în locul acesteia apare o mică induraţie de culoare roşie cu diame-

tru de până la 10 m peste 3–4 zile după administrare, ce persistă 1–2 săptămâni;

c) în caz de apariţie a unei induraţii, situaţia se califică ca complicaţie a vaccinării cu BCG.

277. După vaccinare cu BCG: a) induraţia de culoare roşie, apărută la 3–4 săptămâni după vaccinare,

este considerată complicaţie;b) la 2–8 săptămâni se formează o crustă care lasă o cicatrice rotundă,

cu un diametru de circa 5 mm;c) cicatricea la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng cu un diame-

tru de circa 5 mm este calificată drept complicaţie.

278. În ţările cu incidenţă mare a tuberculozei, vaccinarea BCG trebuie efectuată: a) imediat după naştere;b) imediat după naştere, urmată de alte cinci revaccinări;c) după naştere şi fără revaccinări ulterioare.

279. Scopul principal al vaccinării BCG este: a) eradicarea tuberculozei;b) realizarea programului Naţional de imunizări;c) prevenirea formelor severe de tuberculoză (miliară sau meningită)

la sugari şi copii.

280. Studiile în domeniu au demonstrat că vaccinarea cu BCG asigură pro-tecţie între:

46

a) 10% şi 30%;b) 20% şi 60%;c) 60% şi 90%.

281. Vaccinul BCG este: a) viu atenuat şi conţine M.tuberculosis;b) viu atenuat şi conţine M.bovis;c) inactivat şi conţine M.bovis.

282. Eficienţa vaccinului BCG depinde de: a) imunitatea celulară a fiecărui individ;b) genul Mycobacteriei din care a fost preparat vaccinul;c) metoda utilizată în prepararea vaccinului.


283. După indicaţii epidemiologice planificat se efectuează vaccinări con-tra:a) difteriei;b) febrei tifoide;c) brucelozei;d) iersiniozei;e) ornitozei.

284. În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:a) tuberculozei;b) tetanosului;c) parotiditei epidemice;d) febrei tifoide;e) rujeolei.

285. Conform calendarului de vaccinări, în Republica Moldova copii sunt vaccinaţi împotriva:a) HVB, Tbc, rubeolei;b) poliomielitei, parotiditei epidemice, tusei convulsive;c) difteriei, scarlatinei, rujeolei;d) poliomielitei, difteriei, tetanosului;e) difteriei, Tbc, parotiditei epidemice.

286. În caz de congelare, nu pot fi administrate următoarele vaccinuri:47

a) rujeolic;b) BCG;c) DTP;d) DT;e) poliomielitic.

287. În ce cazuri se va forma imunitate activă protectivă, dacă imunoglobu-lina se va administra concomitent cu vaccinul ?a) contra rabiei;b) contra rujeolei;c) contra tetanosului;d) contra parotiditei epidemice;e) contra HVB.

288. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:a) rujeola;b) difteria;c) tusea convulsivă;d) infecţia rotavirală;e) varicela.

289. Nu pot fi folosite vaccinurile:a) ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice;b) cu deteriorări ale fiolelor;c) ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;d) cu termenul de păstrare expirat;e) vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator.

290. Sunteţi responsabil de vaccinoprevenţie. Care este tactica D-voastră?a) evidenţa contingentelor ce necesită vaccinări;b) lucrul de educaţie pentru sănătate a populaţiei despre importanţa

vaccinărilor;c) instructarea personalului medical responsabil de efectuarea vacci-

nărilor;d) raportarea zilnică despre vaccinările efectuate;e) planificarea vaccinărilor.

291. După indicaţii epidemiologice sunt administrate vaccinuri:a) persoanelor ce au contactat cu bolnavul de holeră;b) persoanelor contacte din focar cu rujeolă;

48

c) persoanelor ce pleacă într-un focar natural al encefalitei de căpuşă;d) persoanelor muşcate de animale;e) militarilor contra tetanosului.

292. Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de:a) un animal sălbatic;b) un animal necunoscut;c) un câine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la momen-

tul muşcăturii;d) un animal care se află sub supraveghere;e) un animal care a fost imediat omorât.

293. Preparatele ce nu se administrează fracţionat în organism sunt:a) serul antitetanic;b) imunoglobulina antigripală;c) imunoglobulina antirugeolică;d) imunoglobulina antitetanică;e) imunoglobulina antistafilococică.

294. Indicaţi infecţiile contra cărora nu se efectuează vaccinări planificate în Republica Moldova:a) HVA;b) rubeola;c) parotidita epidemică;d) varicela;e) parapertusis.

295. În frigiderul-container s-a topit complet gheaţa cu 12 ore în urmă. Care dintre preparatele enumerate mai jos nu mai pot fi folosite?a) vaccinul poliomielitic;b) anatoxina antitetanică;c) anatoxina antidifterică;d) DTP;e) vaccinul rujeolic.

296. Pentru obţinerea imunoglobulinelor homologice sunt utilizate:a) sângele donatorilor;b) sângele placentar;c) sângele animalelor hiperimunizate;d) sângele persoanelor ce au făcut boala;

49

e) sângele persoanelor imunizate.

297. Contra căror infecţii vaccinurile asigură o imunitate protectivă de du-rată:a) contra rujeolei;b) leptospirozei;c) antirabiei;d) tularemiei;e) holerei.

298. Fracţionat se introduc în organism:a) imunoglobulina antistafilococică;b) serul antidifteric;c) serul antitetanic;d) imunoglobulina antirabică;e) imunoglobulina antitetanică.

299. În mod planificat în Republica Moldova se efectuează vaccinarea con-tra:a) tuberculozei;b) leptospirozei;c) febrei tifoide;d) tusei convulsive;e) parotiditei epidemice.

300. Vaccinări planificate sunt efectuate contra:a) poliomielitei;b) parotiditei epidemice;c) tusei convulsive;d) scarlatinei;e) varicelei.

301. Profilaxia specifică planificat se efectuează contra:a) tuberculozei;b) tusei convulsive;c) tetanosului;d) gripei;e) scarlatinei.

302. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:50

a) febra tifoidă;b) bruceloza;c) rujeola;d) poliomielita;e) tetanosul.

303. Vaccinarea planificată la vârsta de 2 luni se efectuează contra:a) parotiditei epidemice;b) tusei convulsive;c) poliomielitei;d) tetanosului;e) hepatitei virale B.

304. Vaccinoprevenţie există contra:a) HVA;b) HVB;c) malariei;d) toxoplasmozei;e) febrei galbene.

305. Primele 2 infecţii contra cărora sunt vaccinaţi copii în RM sunt:a) tuberculoza;b) rujeola;c) hepatita virală B;d) poliomielita;e) hepatita virală A.

306. Copil de 4 luni nu a fost vaccinat cu BCG. Cum trebuie de procedat? a) imediat să fie vaccinat;b) să fie vaccinat după examenul clinic;c) să fie vaccinat după examenul clinic şi confirmarea rezultatului po-

zitiv la proba Mantoux;d) să fie vaccinat după vaccinarea cu DTP;e) să fie vaccinat în baza rezultatelor probei Mantoux.

307. În Republica Moldova planificat se efectuează vaccinarea contra:a) HVB, parotiditei epidemice;b) Tbc, difteriei;c) rubeolei, tetanosului;

51

d) gripei, tusei convulsive;e) poliomielitei, rujeolei.

308. Corecte sunt afirmaţiile:a) intervalul minim dintre vaccinare şi administrarea imunoglobulinei

este de 6 luni;b) intervalul minim dintre introducerea imunoglobulinei şi vaccinului

e de 4–6 săptămâni;c) vaccinarea contra rujeolei începe la vârsta de 3 luni;d) bacteriofagul nu induce imunitate pasivă;e) vaccinarea diminuată contra poliomielitei se efectuează cu vaccin

inactivat.

309. În scopul obţinerii imunităţii pasive poate fi utilizat:a) interferonul;b) serul homologic;c) serul heterologic;d) anatoxina;e) imunoglobulina.

310. Imunitatea pasivă poate fi obţinută în urma aplicării:a) vaccinului chimic;b) serului homogen;c) imunoglobulinei;d) serului heterogen;e) anatoxinei.

311. Vaccinuri vii sunt utilizate contra:a) poliomielitei;b) tuberculozei;c) tusei convulsive;d) tetanosului;e) parotiditei epidemice.

312. Vaccinuri inactivate sau chimice sunt utilizate contra:a) tusei convulsive;b) rujeolei;c) hepatitei virale B;d) febrei tifoide;

52

e) tuberculozei.

313. Vaccinuri corpusculare inactivate sunt utilizate în vaccinoprevenţia:a) rabiei;b) infecţiei meningococice;c) parotiditei epidemice;d) tusei convulsive;e) gripei.

314. Imunoglobulinele pot fi utilizate în profilaxia:a) rabiei;b) rujeolei;c) difteriei;d) tuberculozei;e) tetanosului.

315. Vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează contra:a) leptospirozei;b) iersiniozei;c) botulismului;d) tularemiei;e) pestei.

316. Pentru vaccinurile vii e caracteristic:a) pierderea patogenităţii şi păstrarea proprietăţilor antigenice ale tul-

pinilor vaccinale;b) se obţin prin acţiunea asupra microorganismelor patogene a factori-

lor fizici, chimici, biologici, cultivarea lor multiplă;c) eficacitatea imunogenă scăzută determină aplicarea repetată a lor;d) pentru prelungirea termenului de aplicare vaccinurile sunt supuse

liofilizării;e) vaccinurile se obţin din culturi bacteriene.

317. Alegeţi variantele corecte de amplasare a preparatelor vaccinale în frigider: a) unele vaccinuri nu se păstrează în congelator;b) e la fel de eficace păstrarea vaccinurilor pe diferite poliţe ale frigi-

derului;c) amplasarea separată a vaccinurilor ,,vechi” şi celor primite recent;d) cutiile cu vaccinuri e mai bine să umple complet spaţiul de pe o

anumită poliţă;

53

e) e mai raţional a păstra vaccinurile pe poliţa de sus.

318. În cabinetul de vaccinări au rămas 500 de doze de vaccin DTP, cu ter-menul de utilizare expirat cu 3 zile în urmă. Este necesar: a) de a întrerupe imunonoprofilaxia;b) de a continua vaccinoprofilaxia, deoarece termenul de garanţie a

expirat cu mai puţin de o lună în urmă;c) de a consulta CSP despre măsurile ulterioare;d) de a efectua vaccinarea unui contingent limitat şi a evalua eficacita-

tea imunologică;e) de a aprecia situaţia ca o neglijenţă, în organizarea şi realizarea

imunoprofilaxiei.

319. După administrarea a DTP se dezvoltă: a) imunitate antitoxică (la difterie şi tetanos) şi antimicrobiană (la tu-

sea convulsivă);b) imunitate antimicrobiană şi antitoxică (la difterie şi tetanos);c) imunitate antitoxică (la difterie, tetanos şi tusea convulsivă);d) imunitate antimicrobiană (la difterie şi tetanos);e) imunitate antimicrobiană (la tusea convulsivă).

320. Vaccinarea cu BCG: a) reduce riscul evoluţiei infecţiei latente spre TB la copii;b) diminuează semnificativ riscul apariţiei formelor grave la copii;c) previne formele diseminate de TB la nou-născut şi copilul mic;d) previne orice formă de TB, indiferent de vârstă;e) la momentul actual se consideră ineficientă.


321. Forma nosologică şi principiul de profilaxie:1) difterie;2) holeră;3) febra galbenă;4) scarlatină;

a) specifică;b) nespecifică.

322. Formele nosologice şi preparate pentru profilaxia de urgenţă:1) gripa;

54

2) malaria;3) HVA;4) holera;

a) antibiotice;b) imunoglobulină;c) clorachina;d) interferon.

323. Remedii profilactice şi efectul acţiunii:1) antibacteriale;2) antivirotice;

a) remantadin, unguent de oxolină;b) preparate biologice (bificol, lactobacterin);c) chimiopreparate (antibiotice);d) interferon, interferonogeni;e) bacteriofagi.

324. Forme nosologice şi remedii de profilaxie: 1) febra tifoidă, infecţia stafilococică;2) eşerihioze, şigeloze;3) holera, pesta;

a) bificol, colibacterin;b) antibiotice;c) bacteriofagi.

325. Preparate biologice şi metodele de obţinere: 1) vaccinuri vii; 2) vaccinuri corpusculare; 3) vaccinuri sintetice; 4) anatoxine;

a) preparat din toxine bacteriene detoxijiate;b) atenuarea microorganismelor prin cultivări multiple;c) tulpini de bacterii sau virusuri inactivate prin acţiunea substanţe-

lor chimice, factorilor fizici;d) metodă de sinteză chimică, reproducerea artificială a determi-

nanţilor antigenici analogici celor naturali.

326. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt aplicate:1) vaccinuri vii;2) vaccinuri inactivate;

55

3) vaccinuri chimice; 4) anatoxine;

a) difterie, tetanos;b) poliomielită, rujeolă, parotidită;c) tusea convulsivă, leptospirozele, febra tifoidă;d) tifosul exantematic, febra tifoidă, paratiful A, B

327. Tipul de vaccin şi vaccinuri specifice: 1) monovaccin;2) polivaccin (complex);3) vaccin asociat;

a) vaccin antipoliomielitic, antigripal;b) DTP, TABT;c) BCG, HVB.

328. Preparate biologice şi metoda lor de administrare: 1) vaccinul BCG;2) serul imun, heterogen;3) vaccinul antipoliomielitic;4) DTP;5) împotriva antraxului;

a) intramuscular;b) metoda fracţionată;c) per os;d) intradermal;e) cutanat.

329. Preparate biologice utilizate în profilaxia specifică pentru: 1) formarea imunităţii active; 2) formarea imunităţii pasive;3) reţinerea multiplicării agentului patogen în organism;

a) seruri imune, imunoglobuline;b) interferon, bacteriofag;c) vaccinuri, anatoxine.

330. Vaccinarea contra următoarelor infecţii se efectuează cu:1) difteria;2) tuberculoza;

56

3) tusea convulsivă;4) febra tifoidă;

a) vaccin chimic;b) anatoxină;c) vaccin viu;d) vaccin corpuscular inactivat.

331. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt folosite: 1) vaccinuri vii;2) vaccinuri inactivate; 3) vaccinuri chimice; 4) anatoxine;

a) tusea convulsivă;b) tifos exantematic, febră tifoidă, paratif A, B;c) difterie, tetanos, botulism;d) parotidită epidemică, poliomielită, rujeolă.

332. Forma nosologică:1) tusea convulsivă;2) tetanosul;3) tuberculoza;4) HVB;

a) vaccinarea activ-pasivă;b) cu vaccin inactivat corpuscular;c) la maternitate;d) cu vaccin viu atenuat.

333. Preparatul: Tipul de imunitate:1) anatoxină; a) nu se formează;2) imunoglobulină; b) activă;3) bacteriofag; c) pasivă.

334. Tipul de preparat: Forma nosologică:1)viu atenuat; a) tusea convulsivă;2)anatoxină; b) febra tifoidă;3) inactivat corpuscular; c) poliomielitică;4)chimic; d) difteria.

335. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:

57

1) holera; a) anatoxină;2) tetanosul; b) imunoglobulină;3) antraxul; c) antibiotice;4) rujeola; d) vaccin.

336. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie: 1) malarie;2) antrax;3) leptospiroză;4) poliomielită;

a) clorochină;b) antibiotice;c) vaccin corpuscular inactivat;d) vaccin viu.

337. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie: 1) rabie; 2) antrax; 3) HVB; 4) malarie; 5) tuse convulsivă;

a) vaccin viu;b) vaccin corpuscular inactivat;c) antibiotice;d) vaccin chimic;e) clorochină.

338. Forma nosologică: Vaccinul utilizat:1) difteria; a) chimic; 2) poliomielita; b) corpuscular omorît;3) tusea convulsivă; c) viu atenuat;4) infecţia meningococică; d) anatoxină.

339. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:1) gripa; a) de obicei, nu se efectuează;2) rujeola; b) ser;3) tetanosul; c) vaccin;4) scarlatina; d) interferon.

58

340. Tipurile de imunitate antiinfecţioasă: 1) imunitate naturală activă;2) imunitate naturală pasivă;3) imunitate artificială activă;4) imunitate artificială pasivă;

a) vaccinarea;b) achiziţionarea anticorpilor transplacentar;c) postinfecţios, rezultat al premuniţiei;d) administrarea serului imun, imunoglobulinei.

341. Forma nosologică: Profilaxia de urgenţă:1) gripa; a) antibiotice;2) malaria; b) imunoglobulină;3) HVA; c) clorochină;4) holera; d) interferon.

342. Preparate biologice: Tipuri de imunitate:1) bacteriofagi; a) pasivă;2) imunoglobulină; b) activă;3) anatoxină; c) nu se formează;4) vaccin viu atenuat; d) activă antitoxică.

343. Forma nosologică: Tipul preparatului vaccinal:1) tetanosul; a) vaccin inactivat;2) leptospiroza; b) vaccin viu atenuat;3) bruceloza; c) vaccin chimic;4) febră tifoidă; d) anatoxina.

59

I.4. Metoda epidemiologică


344. Indicele sezonalităţii reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii la:a) numărul de cazuri în celelalte luni ale anului;b) numărul anual de cazuri;c) indicele morbidităţii anuale.

345. Care dintre următoarele acţiuni nu face parte din analiza epidemiolo-gică operativă:a) analiza dinamicii multianuale a morbidităţii prin diferite forme no-

sologice;b) aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi;c) înaintarea şi demonstrarea ipotezei ce ţine de cauza sporirii morbi-

dităţii populaţiei prin anumite maladii.

346. Care dintre următoarele acţiuni nu face parte din analiza epidemiolo-gică retrospectivă:a) analiza anuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi ne

infecţioase;

60

b) analiza multianuală a morbidităţii prin diferite maladii infecţioase şi neinfecţioase;

c) aprecierea situaţiei epidemiologice concrete la zi.

347. Selectaţi elementul, care nu este parte componentă a diagnosticului epidemiologic:a) determinarea sursei de infecţie;b) determinarea persoanelor contacte din focar;c) pronosticarea derulării ulterioare a procesului epidemic.

348. Studiile epidemiologice descriptive includ:a) raportul de caz;b) studiile "caz-martor";c) modelarea procesului epidemic.

349. Studiile epidemiologice analitice includ:a) studiile individuale;b) studiile de cohortă;c) studiile experimentale.

350. Studiile epidemiologice experimentale includ:a) studiile corelaţionale;b) studiile randomizate;c) studiile de cohortă.

351. Din cauzele necesare fac parte:a) cauzele fără de care nu poate avea loc apariţia sau răspândirea bolii;b) cauzele în prezenţa cărora are loc apariţia sau răspândirea bolii;c) cauzele care le completează pe cele principale.

352. Pentru determinarea structurii morbidirăţii prin boli infecţioase sau neinfecţioase se aplică:a) indicele extensiv;b) indicele intensiv;c) indicele demonstrativ.

353. Pentru a determina nivelul morbidității se aplică:a) indicele extensiv;b) indicele intensiv;c) indicele demonstrativ.

61

354. Indicele de prevalenţă include:a) cazurile noi de îmbolnăvire;b) cazurile noi şi cronice în maladia respectivă;c) morbiditatea sumară prin toate formele nosologice.

355. Indicele intensiv caracterizează:a) structura fenomenului;b) frecvenţa fenomenului;c) dinamica procesului.

356. Indicele extensiv caracterizează: a) structura fenomenului:b) frecvenţa fenomenului;c) dinamica procesului.

357. Coeficientul Student prezintă:a) indice standardizat;b) mărime medie;c) indice de veridicitate.

358. Mărimea minimă a coeficientului Student care indică că diferenţa dintre două caracteristici cantitative este veridică:a) 1,0;b) 2,0;c) 3,0.

359. Concomitent cu mărirea numărului de cazuri luate în studiu, eroarea statistică:a) creşte;b) rămâne fără schimbări;c) scade.

360. Ce determină metoda de analiză corelaţională :a) legătura dintre fenomene;b) diferenţa veridică dintre indicii statistici;c) veridicitatea indicilor statistici.

361. Corelaţia se aplică în studiile epidemiologice pentru :a) determinarea veridicităţii diferenţei dintre valorile a două variabile

comparate;

62

b) determinarea mărimii schimbării valorii unei variabile la modifica-rea valorii altei variabile;

c) determinarea puterii şi direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori.

362. Coeficientul de regresie se utilizează pentru:a) calcularea puterii de legătură dintre caracteristicile cantitative a do-

uă fenomene;b) determinarea veridicităţii diferenţei dintre două valori comparate;c) calcularea mărimii modificării cantitative a unui fenomen sub in-

fluenţa altui fenomen cu care este în corelaţie.

363. Studiile epidemiologice "caz-martor" sunt:a) retrospective;b) prospective;c) transversale.

364. Studiile epidemiologice de cohortă sunt:a) transversale;b) retrospective;c) prospective.

365. Care dintre tipurile de studii sunt aplicate în populaţia sănătoasă?a) studii randomizate;b) studii de intervenţie;c) studii transversale.

366. Dezavantajul studiului de cohortă constă în:a) durata mare în timp;b) prezenţa riscurilor de concluzii false;c) nu permit urmărirea modului de acţiune a factorilor de risc pe toată

perioada studiului şi efectul lor asupra sănătăţii.

367. Care dintre indicii enumeraţi este indice extensiv:a) 10 cazuri;b) 10 %;c) 10 %ooo.

368. Care dintre indicii de mai jos este indice intensiv:a) 36 %;b) 43 %ooo;

63

c) 58 cazuri.

369. Indicele prevalenţei are importanţă majoră în cazul:a) dizenteriei;b) tuberculozei;c) enterobiozei.


370. Studiile epidemiologice observaţionale includ:a) studiile descriptive;b) studiile analitice;c) studiile experimentale;d) modelarea procesului epidemic.e) studiile de intervenţie.

371. Studiile epidemiologice descriptive includ:a) studiile individuale;b) studiile populaţionale;c) studiile de cohortă;d) studiile randomizate;e) studiile de teren.

372. Studiile epidemiologice analitice includ:a) studiile populaţionale;b) studiile ecologice;c) studiile randomizate;d) studiile "caz-martor";e) studiile de cohortă.

373. În care situaţii prevalenţa unei boli poate să fie mai mică decât inci-denţa acesteia?a) vindecarea rapidă după aplicarea tratamentului;b) număr redus de cazuri noi;c) număr redus de pacienţi care se vindecă completamente;d) apariţia unui remediu nou care contribuie la prelungirea vieţii bol-

navilor;e) deces instalat la interval scurt după debutul bolii.

374. Mortalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:

64

a) proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele, indife-rent de cauza de deces;

b) numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;c) proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri într-un

teritoriu administrativ;d) numărul de decese dintr-o populaţie, indiferent de cauza de deces;e) ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă.

375. Letalitatea ca indicator al stării de sănătate a populaţiei se exprimă prin:a) numărul de decese de o anumită cauză, într-o populaţie;b) numărul de decese într-o populaţie, indiferent de cauza de deces;c) proporţia de decese din totalul cazurilor noi de îmbolnăviri în

teritoriul respectiv;d) ponderea deceselor din numărul total de cazuri cu boala respectivă;e) proporţia deceselor de o anumită cauză din toate decesele indiferent

de cauza de deces.

376. Care dintre caracteristici corespund studiilor descriptive?a) permit evaluarea unui nou tratament;b) măsoară asocierea între o boală şi un factor de risc;c) determină distribuţia bolii în funcţie de persoană, loc, timp;d) includ seria de cazuri;e) sunt costisitoare şi dificil de efectuat.

377. Care dintre studiile epidemiologice este cel mai adecvat pentru a com-para frecvenţa unei boli în aceeaşi populaţie, însă la momente diferite de timp:a) corelaţional;b) transversal;c) caz-martor;d) cohortă;e) randomizat.

378. Care sunt avantajele studiilor caz-martor faţă de studiile de cohortă:a) studiază mai multe efecte posibile ale unei expuneri;b) necesită un număr mai mic de subiecţi;c) pot să studieze boli rare;d) au o durată mai scurtă;e) sunt mai ieftine.

65

379. Studiile epidemiologice caz-martor pot fi de tip:a) simplu orb;b) dublu orb;c) triplu orb;d) toate indicate în răspunsurile din punctele a, b, c;e) nici unul.

380. Studiul epidemiologic analitic poate fi:a) retrospectiv;b) prospectiv;c) observaţional;d) experimental;e) de teren.

381. Investigaţia epidemiologică prezintă:a) ancheta focarului de boală infecţioasă;b) cercetarea de tip „caz-martor” realizată în clinică;c) cercetarea de tip „caz-martor” realizată în teren;d) cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului,e) ancheta unei erupţii de boală neinfecţioasă.

382. Perioada pregătitoare a unui studiu epidemiologic include:a) întocmirea ipotezei de lucru;b) întocmirea programului de cercetare;c) motivarea cercetării;d) întocmirea planului de cercetare;e) întocmirea planului de măsuri.

383. Legătura de corelaţie directă puternică este la valoarea lui r:a) 0,0 – +0,20;b) +0,20 – + 0,40;c) + 0,40 – + 0,70;d) + 0,70 – + 1,0;e) + 1,0.

384. Legătura de corelaţie indirectă slabă este la valoarea lui r:a) – 1,0;b) 1,0 – – 0,70;c) 0,70 – – 0,40;

66

d) 0,40 – – 0,20;e) 0,20 – 0,0 .

385. Pentru r = + 0,45 legătura de corelaţie va fi:a) directă slabă;b) directă moderată;c) directă puternică;d) indirectă slabă;e) indirectă moderată.

386. Din procedeele de eşantionare probabilistică fac parte :a) randomizarea;b) eşantionarea de convenienţă;c) eşantionarea prin identificare;d) eşantionarea aleatorie stratificată;e) eşantionarea aleatorie sistematică.

387. Din procedeele de eşantionare neprobabilistică fac parte:a) randomizarea;b) eşantionarea de convenienţă;c) eşantionarea prin evaluare;

d) eşantionarea stratificată;e) eşantionarea prin identificare.

388. Din avantajele studiilor epidemiologice transversale fac parte:a) sunt uşor de realizat şi au costuri reduse;b) permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor

în acţiunile de intervenţie;c) permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală;d) sunt utile în evaluarea incidenţei bolilor rare;e) pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor epidemiologice de

cauză necunoscută.

389. Indici intensivi sunt:a) 20 cazuri de boală;b) 10 %;c) 12 %o;d) 24 %oo;e) 11 %o.

67

EPIDEMIOLOGIA SPECIALĂ

II.1. Infecţiile intestinale


390. Agentul patogen în febra tifoidă este:a) S.typhimurium;b) S.enteritidis;c) S.typhi.

391. Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă este:a) bolnavul;b) purtătorul acut;c) purtătorul cronic.

392. Calea principală de transmitere în febra tifoidă este:a) hidrică;b) alimentară;

68

c) de contact.

393. Perioada de incubaţie în febra tifoidă este:a) 1–20 zile;b) 6–25 zile;c) 1–14 zile.

394. În diagnosticul precoce al febrei tifoide se utilizează:a) urino- şi coprocultura;b) investigaţiile serologice;c) hemocultura.

395. În vaccinoprevenţia febrei tifoide este utilizat:a) vaccinul viu atenuat;b) vaccinul inactiv sau chimic;c) anatoxina.

396. Măsurile antiepidemice de bază la febra tifoidă ţin de:a) sursa de agenţi patogeni;b) mecanismul de transmitere;c) receptivitatea populaţiei.

397. Sursă de agenţi patogeni în febra tifoidă este: a) omul bolnav în ultimele 2–3 zile ale perioadei de incubaţie;b) omul bolnav în perioada de convalescenţă;c) rozătoarele sinantrope.

398. Bolnavul cu febră tifoidă este contagios:a) în perioada de incubaţie;b) toată perioada de manifestări clinice;c) în perioada de convalescenţă.

399. Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă este:a) bolnavul cu forme asimptomatice;b) purtătorul;c) bolnavul cu forme clinice manifeste.

400. Diagnosticul de “portaj tranzitor” în febra tifoidă poate fi presupus, daca S.typhi a fost depistată în: a) urinocultură;b) coprocultură;

69

c) hemocultură.

401. Supravegherea persoanelor ce au fost în contact cu bolnavul de febră tifoidă se efectuează timp de:a) 21 zile;b) 14 zile;c) 7 zile.

402. Grupul de vârstă cu risc major în febra tifoidă este de:a) 1–4 ani;b) 20–40 ani;c) 50–70 ani.

403. Spitalizarea bolnavilor cu febră tifoidă se efectuează:a) după indicaţii epidemiologice;b) obligatoriu toţi bolnavii;c) după indicaţii clinice.

404. Externarea din staţionar a convalescenţilor ce au făcut febra tifoidă se efectuează:a) fără investigaţii bacteriologice:b) în baza unui rezultat negativ de laborator;c) în baza a trei rezultate negative de laborator.

405. Scopul supravegherii epidemiologice în febra tifoidă la etapa actuală este:a) eradicarea infecţiei;b) diminuarea indicilor morbidităţii;c) efectuarea măsurilor ce ar face populaţia ireceptivă.

406. În condiţiile actuale procesul epidemic în febra tifoidă se manifestă prin:a) tendinţa de majorare a morbidităţii;b) manifestări epidemice ale morbidităţii;c) nivelarea majorărilor sezoniere.

407. Determinarea fagovariantelor ale germenilor febrei tifoide are impor-tanţă practică pentru:a) terapia etiotropică şi patogenetică raţională;b) determinarea sursei de infecţie;c) prezintă importanţă practică substanţială.

70

408. Profilaxia febrei tifoide la persoanele contacte cu bolnavul este reali-zată cu: a) antibiotice;b) bacteriofag;c) vaccin.

409. Putem suspecta portaj tranzitor în cazul depistării a Salmonella typhi în:a) urinocultură;b) coprocultură;c) bilicultură.

410. Perioada de dispensarizare după suportarea febrei tifoide sau a para-tifilor este de:a) 21 zile;b) 3 luni;c) 6 luni.

411. Perioada de supraveghere a purtătorilor cronici de Salmonella typhi este:a) 3 luni;b) 6 luni;c) pe întreaga durată a vieţii.

412. Perioada de supraveghere a persoanelor contacte cu bolnavii de febră tifoidă este:a) 11 zile;b) 21 zile;c) 40 zile.

413. Volumul necesar de sânge pentru efectuarea reacţiilor serologice în febră tifoidă în primele zile de manifestări clinice este de:a) 1 ml;b) 5 ml;c) 10 ml.

414. În Republica Moldova predomină îmbolnăvirile cu:a) Sh. Flexneri;b) Sh. Sonnei;c) Sh.Dyzenteriae.

71

415. Care dintre tipurile de shigele produce exotoxină:a) Sh.Boydi;b) Sh.Dysenteriae;c) Sh.Flexneri.

416. Sursa principală de agenţi patogeni în dizenterie este:a) bolnavii în perioada de prodromă;b) bolnavii în perioada acută;c) bolnavii cronici.

417. Durata supravegherii medicale a persoanelor contacte la dizenterie:a) 4 zile;b) 7 zile;c) 14 zile.

418. Supravegherea medicală a persoanelor contacte cu bolnavul de dizen-terie se efectuează timp de:a) 7 zile;b) 14 zile;c) 21 zile.

419. Răspunsul corect pentru dizenterie este:a) agentul patogen este S.virhov;b) sunt cunoscuţi 2 agenţi patogeni;c) numai un tip de agent patogen produce exotoxină.

420. Pentru dizenterie este corectă afirmaţia:a) este provocată de mai mulţi agenţi patogeni;b) bolnavul începe să prezinte pericol la sfârşitul primei săptămâni de

boală;c) la baza confirmării de laborator stă serologia.

421. Calea alimentară este mai caracteristică pentru:a) Sh.Sonnei;b) Sh.Flexneri;c) S.Typhi.

422. Perioadă mai scurtă de incubaţie are:a) dizenteria;b) rujeola;

72

c) parotidita epidemică.

423. Convalescentul la dizenterie este externat din staţionar:a) fără investigaţii bacteriologice;b) după două investigaţii bacteriologice;c) sunt posibile ambele variante.

424. Erupţia de dizenterie cu cale habituală de transmitere se caracterizea-ză prin:a) implicarea preponderent a persoanelor, care au avut contact

nemijlocit cu sursa de infecţie;b) înregistrarea preponderentă în colectivităţile de copii;c) înregistrarea preponderentă a formelor clinice cu evoluţie gravă.

425. Calea hidrică de transmitere este mai caracteristică pentru:a) Sh.boydi;b) Sh.sonnei;c) Sh.flexneri.

426. Sursa principală de infecţie în salmoneloze este:a) omul;b) animalul;c) solul.

427. Care salmonele mai frecvent provoacă infecţii nozocomiale:a) S.newport;b) S.enteritidis;c) S.typhimurium.

428. Factori de transmitere a salmonelelor sunt:a) muştele, aerul;b) ouăle de găină, carnea;c) apa, insectele hematofage.

429. Surse de infecţie la salmoneloză pot fi:a) căpuşele, gâştele;b) raţele, porcinele;c) bovinele, muştele.

73

430. Noţiunea de intoxicaţie alimentară de origine bacteriană e mai bine venită în cazul:a) salmonelozei;b) botulismului;c) dizenteriei.

431. Agentul patogen al escherichiozelor este:a) culturile enteropatogene ale E. coli; b) Yersinia enterocolitica;c) diverse tipuri de microorganisme din genul Shigella.

432. Ce tip de eşerihii determină îmbolnăviri similare cu dizenteria?a) E. coli enteropatogenă;b) E. coli enteroinvazivă;c) E. coli enterotoxigenă.

433. E.coli enteropatogenă mai frecvent afectează :a) copiii în primul an de viaţă;b) copiii din colectivităţi;c) copiii, indiferent de apartenenţa la grupuri de vârstă, contingente etc.

434. Perioada maximă de incubaţie pentru eserihioze este de :a) 1–2 zile;b) 3 zile;c) 7–10 zile.

435. Care dintre tipurile serologice ale poliovirusului sunt mai patogene şi frecvent întâlnite ?a) I;b) II; c) III.

436. Poliovirusul face parte din familia:a) rabdaviruşilor;b) picornoviruşilor;c) astroviruşilor.

437. Măsura antiepidemică de bază la poliomielită este îndreptată asupra:a) sursei de agenţi patogeni;b) mecanismului de transmitere;

74

c) receptivităţii.

438. Vaccinarea contra poliomielitei începe la vârsta:a) 2 luni;b) 6 luni;c) 12 luni.

439. Poliomielita se transmite:a) aerogen;b) fecal-oral;c) prin ambele mecanisme enumerate mai sus.

440. Bolnavul de poliomielită este contagios în perioada de:a) incubaţie;b) de prodrom;c) convalescenţă.

441. Răspunsul corect pentru poliomielită este:a) virusul aparţine familiei picornoviridae;b) sunt cunoscute 2 serovaruri;c) formele paralitice constituie circa 50% din cazurile de îmbolnăvire.

442. Măsura de bază în profilaxia poliomielitei este:a) depistarea şi izolarea sursei;b) dezinfecţia şi măsurile sanitaro-igienice;c) vaccinoprevenţia.

443. Scopul supravegherii epidemiologice la poliomielită la etapa actuală în Republica Moldova este:a) eradicarea infecţiei;b) prevenirea erupţiilor;c) prevenirea importului.

444. Perioada maximă de incubaţie pentru poliomielită este de:a) 3 zile;b) 14–15 zile;c) 21 zile.

445. În cazul toxiinfecţiilor alimentare de origine stafilococică este corectă afirmaţia:

75

a) se înregistrează frecvent în formă de erupţii alimentare;b) morbiditatea este mai înaltă la copii;c) în ultumul timp se observă tendinţa de creştere a incidenţei.

446. Toxiinfecţiile alimentare includ maladiile, care apar ca urmare a ac-ţiunii:a) toxinelor de origine bacteriană;b) agent cauzal;c) acţiunea concomitentă a agentului cauzal şi toxinelor.

447. Sursa principală de agenţi patogeni pentru botulism este:a) omul;b) animalele;c) solul.

448. Botulismul este:a) toxiinfecţie alimentară;b) sapronoză;c) are o perioadă de incubaţie de până la câteva săptămâni.

449. În patogenia intoxicaţiilor de origine stafilococică rolul major îi revine:a) exotoxinelor;b) enterotoxinelor;c) ambelor.

450. Pentru toxiinfecţiile de origine stafilococică este caracteristic:a) morbiditatea în grupuri;b) sunt mai frecvent întâlnite la copii;c) grup de populaţie cu risc mai înalt de îmbolnăvire sunt lucrătorii in-

dustriei alimentare.

451. Perioada de incubaţie pentru intoxicaţia botulinică e de:a) 6–36 ore;b) 30'–7 ore;c) 1 oră–3 zile.

452. Agentul patogen al iersiniozei intestinale este:a) Yersinia enterocolitica;b) Yersinia pseudotuberculosis;c) Yersinia pestis.

76

453. Procesului epidemic la iersinioze îi este caracteristic răspândirea:a) sporadică;b) pandemică;c) aerogenă.

454. Calea principală de transmitere pentru iersinioză şi pseudotuberculo-ză este:a) alimentară;b) hidrică;c) contact habitual.

455. Perioada de incubaţie pentru iersinioza intestinală este de:a) 3–7 zile;b) 14–15 zile;c) 21 zile.

456. Iersiniozele sunt infecţii:a) antroponoze;b) zooantroponoze;c) sapronoze.

457. Sursa principală de infecţie pentru iersinioze este:a) animalele sinantrope;b) animalele xenantrope;c) omul bolnav.

458. Pseudotuberculoza şi iersiniozele intestinale sunt: a) infecţii ubicuitare;b) infecţii cu nozoareale zonale;c) infecţii înregistrate doar în ţările cu industria alimentară dezvoltată.

459. Morbiditatea prin campilobacterioză este mai înaltă: a) în ţările cu clima tropicală;b) în ţările cu clima moderată;c) pe diferite teritorii indiferent de climă.

460. În escherichiozele determinate de E.coli enteroinvazivă mai frecvent este afectat: a) intestinul subţire;b) porţiunea terminală a intestinului subţire şi intestinului cec;c) porţiunea distală a intestinului gros.

77

461. Microorganisme ce determină „diareea călătorilor” sunt tulpini ai E.coli: a) enterohemoragice;b) enteroinvazive;c) enterotoxigene.

462. Esherihioza determinată de tulpinele E.coli enterotoxigene, se înregis-trează în: a) toate zonele climaterice;b) preponderent în zonele tropicale şi subtropicale;c) în regiunile cu clima moderată.

463. Legioneloza, determinată de Legionella pneumophilla, face parte din infecţiile deosebit de periculoase datorită: a) capacităţii de a se transmite de la om la om;b) letalităţii înalte;c) manifestărilor similare cu maladiile de carantină.

464. Sezonalitatea legionelozei habituale (netehnogene) este de: a) primăvara-vara;b) vară-toamnă;c) toamnă-iarnă.

465. Sezonalitatea legionelozei spitaliceşti (tehnogenă) este de: a) vară-toamnă;b) toamnă-iarnă;c) toată perioada anului.


466. Care dintre factorii enumeraţi pot fi mediu favorabil pentru păstrarea şi multiplicarea agenţilor cauzali în infecţiile intestinale: a) laptele;b) carnea prăjită;c) castraveţii;d) roşiile;e) salata de legume cu smântână.

467. Din lista propusă selectaţi metodele de investigare a persoanelor con-tacte cu bolnavul de febră tifoidă:a) termometria;

78

b) bacteriologia sângelui;c) bacteriologia maselor fecale;d) reacţia de hemaglutinare pasivă;e) supravegherea timp de 10 zile.

468. Febra tifoidă la etapa actuală se caracterizează prin:a) tendinţa către majorarea morbidităţii;b) nivel sporadic al morbidităţii;c) majorări sezoniere caracteristice;d) repartizare neuniformă a morbidităţii în teritoriu;e) tendinţa către stabilizarea morbidităţii.

469. Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:a) omul bolnav prezintă pericol din momentul apariţiei primelor

semne clinice;b) dezinfecţia chimică terminală este obligatorie;c) vaccinarea planificată după indicaţii epidemiologice se

efectuează în anumite grupe de populaţie;d) copiii fac mai frecvent această infecţie;e) analiza de laborator la externare din staţionar are importanţă

epidemiologică.

470. Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:a) sursa de infecţie este omul; b) morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie;c) copiii de vârstă fragedă sunt receptivi;d) perioada de incubaţie e de 6–25 zile;e) externarea corectă sau incorectă din staţionar are importanţă

epidemiologică.

471. Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:a) pericol prezintă animalele bolnave şi purtătoare;b) omul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;c) hemocultura este una dintre metodele de confirmare precoce a

diagnosticului;d) este caracteristic portajul cronic;e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

472. Pentru imunoprofilaxia febrei tifoide se folosesc:a) vaccin viu atenuat;

79

b) vaccin corpuscular;c) vaccin chimic;d) anatoxină;e) serul imun şi imunoglobulina.

473. Sursă de infecţie în febra tifoidă sunt:a) animalele domestice;b) omul bolnav;c) purtătorii convalescenţi;d) apa, solul;e) animalele xenantrope.

474. Pentru febra tifoidă sunt corecte afirmaţiile:a) bolnavul la etapa iniţială a bolii nu prezintă pericol;b) persoanele contacte necesită a fi supravegheate timp de 21 zile;c) persoanele contacte sunt vaccinate;d) persoanele contacte sunt supuse investigaţiilor bacteriologice ale

sângelui;e) persoanele contacte sunt investigate serologic.

475. Cui dintre cei enumeraţi le sunt indicate vaccinările contra febrei tifoi-de?a) persoanelor contacte cu bolnavul în focar;b) locuitorilor unei localităţi ce nu poate fi asigurată temporar cu

apă potabilă calitativă;c) populaţiei ce locuieşte într-o zonă endemică la această infecţie

(>25,0%ooo);d) persoanelor cu risc profesional de infectare;e) lucrătorilor sferei de alimentaţie publică.

476. Vaccinării anti-febră tifoidă sunt supuşi:a) persoanele din localitate, unde incidenţa prin febră tifoidă în

ultimul an a constituit 1,7 ‰;b) lucrătorii laboratorului în care se fabrică vaccinul anti-febră

tifoidă;c) lucrătorii industriei alimentare;d) lucrătorii staţiilor de epurare a apei;e) lucrătorii Serviciului de exploatare a locuinţelor.

477. Pentru febra tifoidă e corectă afirmaţia:80

a) principala sursă de agenţi patogeni e purtătorul de S.typhi;b) febra tifoidă e provocată de S.typhimurium;c) metoda precoce de diagnostic e urinocultura;d) bilicultura se foloseşte pentru diagnosticul purtătorilor;e) e specific portajul convalescent.

478. Pentru febra tifoidă sunt specifice căile de transmitere:a) hidrică;b) sexuală;c) alimentară;d) parenterală;e) contact habitual.

479. Selectaţi din lista propusă purtătorii tranzitori:a) persoană sănătoasă la care în coprocultură a fost identificată

Salmonella typhi o singură dată;b) persoană la care peste 6 luni după febră tifoidă în bilicultură a

fost identificată Salmonella typhi;c) persoană la care peste 2 luni după febră tifoidă în coprocultură

a fost identificată Salmonella typhi;d) persoană la care peste 4 luni după febră tifoidă în urinocultură

a fost identificată Salmonella typhi;e) persoană la care peste 3 ani după febră tifoidă în coprocultură a

fost identificată Salmonella typhi.

480. Selectaţi din lista propusă purtătorii acuţi:a) persoană sănătoasă la care în coprocultură a fost identificată

Salmonella typhi o singură dată;b) persoană la care peste 6 luni după febră tifoidă în bilicultură a

fost identificată Salmonella typhi;c) persoană la care peste 2 luni după febră tifoidă în coprocultură a

fost identificată Salmonella typhi;d) persoană la care peste 4 luni după febră tifoidă în urinocultură a

fost identificată Salmonella typhi;e) persoană la care peste 3 ani după febră tifoidă în coprocultură a

fost identificată Salmonella typhi.

481. Selectaţi din lista propusă purtătorii cronici:

81

a) persoană sănătoasă la care în coprocultură a fost identificată Salmonella typhi o singură dată;

b) persoană la care peste 6 luni după febră tifoidă în bilicultură a fost identificată Salmonella typhi;

c) persoană la care peste 2 luni după febră tifoidă în coprocultură a fost identificată Salmonella typhi;

d) persoană la care peste 4 luni după febră tifoidă în urinocultură a fost identificată Salmonella typhi;

e) persoană la care peste 3 ani după febră tifoidă în coprocultură a fost identificată Salmonella typhi.

482. Selectaţi metodele aplicate persoanelor care au fost în contact cu bol-navi de febră tifoidă?a) termometrie;b) hemocultură;c) coprocultură;d) RHAD;e) supraveghere timp de 21 zile.

483. În focarul de febră tifoidă dezinfecţia terminală se aplică pentru:a) veselă;b) lenjerie de pat;c) veceu;d) aer;e) jucării.

484. Factorii de transmitere a salmonelozelor sunt:a) apa;b) carnea de porc;c) legumele, fructele;d) ouăle;e) carnea de pasăre.

485. Factori de transmitere a salmonelozelor sunt:a) ouăle;b) produsele din carne;c) peştele şi produsele din peşte;d) laptele;e) vectorii transmiţători.

82

486. Salmonelele îşi păstrează viabilitatea de la câteva zile până la câteva luni în:a) produse alimentare;b) sol;c) apă;d) aer;e) furajul pentru animale.

487. Căile de transmitere posibile a salmonelozei sunt:a) alimentară;b) hidrică;c) contact habitual;d) aerogen;e) transmisiv.

488. Corecte pentru salmoneloze sunt afirmaţiile:a) sunt zooantroponoze;b) mai frecvent întâlnite în RM sunt S.enteritidis şi S.typhimurium;c) supravegherea epidemiologică a focarului durează o săptămână;d) afectează prioritar persoanele adulte;e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

489. Corecte pentru salmoneloze sunt afirmaţiile:a) sunt antroponoze;b) S.enteritidis mai frecvent provoacă infecţii intraspitaliceşti;c) posedă o rezistenţă medie în mediul ambiant;d) adeseori provoacă erupţii epidemice de toxiinfecţii alimentare;e) ca infecţie intraspitalicească e mai frecventă în instituţiile de profil

pediatric.

490. În cazul unei erupţii epidemice de salmoneloză la o şcoală internat este necesar:a) a spitaliza toţi bolnavii;b) a spitaliza bolnavii după indicaţii clinice;c) a investiga bacteriologic şi clinic toate persoanele ce se

alimentează la aceeaşi cantină;d) tuturor elevilor a indica antibioticoprofilaxia;e) a investiga bacteriologic toţi lucrătorii cantinei.

83

491. Complexul de măsuri direcţionat spre neutralizarea căilor şi factorilor de transmitere la salmoneloză include:a) măsuri sanitaro-veterinare;b) controlul respectării tehnologiei de preparare, transportare,

păstrare şi realizare a produselor de origine animalieră;c) deratizarea;d) profilaxia de urgenţă cu antibiotice;e) controlul bacteriologic al produselor alimentare.

492. Factori socio-economici ce au favorizat majorarea morbidităţii prin salmoneloze:a) contactele internaţionale comerciale;b) producerea centralizată a produselor alimentare;c) lărgirea producţiei de semifabricate din carne;d) activizarea proceselor de migraţie a populaţiei;e) mărirea lungimii sistemelor de asigurare cu apă potabilă.

493. Complexul de măsuri antiepidemice pentru neutralizarea factorilor şi căilor de transmitere a salmonelozei include:a) controlul sanitaro-veterinar la întreţinerea şi sacrificarea anima-

lelor;b) măsuri de dezinfecţie şi deratizare la combinatele şi

întreprinderile de prelucrare a produselor din carne;c) respectarea regulilor igienice şi regimului antiepidemic în sta-

ţionare pentru preîntâmpinarea apariţiei cazurilor de salmoneloză nosocomială;

d) imunoprofilaxia populaţiei;e) imunoprofilaxia contingentelor cu risc major de infectare.

494. Factori social-economici ce determină tendinţa de majorare a morbi-dităţii prin salmoneloză sunt:a) lărgirea comerţului cu produse animaliere;b) creşterea numărului de localităţi care posedă reţele de aprovi-

zionare cu apă centralizată;c) scăderea exportului şi importului de nutreţ pentru animale;d) producerea centralizată a produselor alimentare;e) activizarea proceselor de migrare.

495. Agenţi cauzali ai dizenteriei sunt:a) iersiniile;b) salmonelele;

84

c) clebsielele;d) shigelele;e) escherichiile.

496. Agenţi patogeni ai dizenteriei sunt de tip:a) Dysenteriae;b) Enteritidis;c) Flexneri;d) Virhov;e) Sonnei.

497. Pe teritoriul Republicii Moldova cei mai răspândiţi agenţi cauzali ai dizenteriei sunt din specia:a) Dysenteriae;b) Flexnery;c) Sonnei;d) Boydi;e) Newkastl.

498. Mai patogenă pentru om este:a) Sh. Boydi;b) Sh.Flexneri;c) Sh.Sonnei;d) Sh.Dyzenteriae;e) alte tipuri.

499. Transmiterea shigelelor se realizează:a) pe cale hidrică;b) prin contact habitual;c) parenteral;d) pe cale alimentară;e) prin intermediul factorilor mecanici (muşte).

500. Pacientul cu dizenterie este cel mai contagios în perioada de:a) prodrom;b) manifestări clinice;c) incubaţie;d) convalescenţă;e) în toate perioadele menţionate anterior.

85

501. Pentru confirmarea diagnosticului de dizenterie sunt utilizate urmă-toarele metode de diagnostic de laborator:a) investigaţiile bacteriologice ale maselor fecale;b) investigaţiile bacteriologice ale urinei şi sângelui;c) investigaţiile serologice;d) bacterioscopia maselor fecale;e) investigaţiile maselor fecale la prezenţa sângelui ocult.

502. Spitalizarea bolnavilor de dizenterie:a) este obligatorie;b) se realizează în baza indicaţiilor clinice;c) se realizează în baza indicaţiilor epidemiologice;d) spitalizarea nu se realizează;e) se efectuează la dorinţa bolnavului.

503. Măsurile profilactice de bază în dizenterie sunt:a) depistarea şi sanarea sursei de infecţie;b) întreruperea căilor de transmitere a infecţiei;c) imunizarea contingentelor receptive de populaţie;d) diagnosticul de laborator;e) măsuri de educaţie pentru sănătate.

504. Pentru procesul epidemic contemporan de dizenterie este caracteristic:a) majorarea sezonieră a morbidităţii;b) implicarea în mod egal a tuturor căilor de transmitere;c) transmiterea infecţiei preponderent pe cale hidrică;d) transmiterea infecţiei prin contact habitual;e) transmiterea infecţiei pe cale alimentară.

505. În cazul diagnosticului de Sh. sonnei spitalizării obligatorii sunt supu-se următoarele persoane:a) inginerul care locuieşte în garsonieră proprie;b) dădaca unei instituţii preşcolare;c) lăcătuş la fabrica de producere a lactatelor;d) angajatul combinatului de prestări de servicii populaţiei;e) student la Universitatea Tehnică.

506. Specific pentru erupţiile alimentare de dizenterie este:a) predominarea formelor clinice cu evoluţie gravă şi de gravitate

medie;b) identificarea aceluiaşi agent patogen la pacienţi şi purtători;

86

c) molipsirea preponderent a persoanelor, care au avut contact ne-mijlocit cu sursa de infecţie;

d) în perioada de preerupţie s-a înregistrat sporirea morbidităţii prin alte BDA;

e) înregistrarea preponderentă a astfel de erupţii în colectivităţile de copii.

507. Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:a) S.boydii produce exotoxină;b) serologia stă la baza confirmării de laborator;c) copiii fac mai frecvent această infecţie;d) unii convalescenţi pot fi externaţi fără investigaţii de laborator;e) lipseşte un vaccin eficace.

508. Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:a) externarea din staţionar poate fi efectuată după anumite scheme di-

ferite;b) în RM predomină morbiditatea prin S.Sonnei;c) agentul patogen e deosebit de rezistent în mediul ambiant;d) S.flexneri se transmite prioritar pe cale hidrică;e) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează 5 zile.

509. Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:a) mecanismul de transmitere are mai multe căi de realizare;b) morbiditatea este dependentă prioritar de acţiunile de ordin

medical (măsuri dispoziţionale);c) imunitatea postinfecţioasă nu are o importanţă practică mare;d) 3 tipuri de agenţi patogeni formează exotoxină;e) bolnavii sunt sursa de infecţie din a 11-a zi de boală.

510. Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:a) este o sapronoză;b) are o răspândire ubicuitară;c) nu există remedii de profilaxie specifică eficiente;d) S.dyzenteriae produce exotoxină;e) perioada de contagiozitate începe la sfârşitul primei, începutul

săptămânii a doua de manifestări clinice.

511. Pentru dizenterie sunt corecte afirmaţiile:a) Sh.sonnei se transmite prioritar pe cale hidrică;b) surse de infecţie pot fi animalele purtătoare;

87

c) Sh.flexneri este cea mai patogenă;d) lipsesc vaccinuri eficace;e) este caracteristică sezonalitatea.

512. După suportarea dizenteriei, sunt dispensarizaţi:a) toţi copiii de vârstă preşcolară;b) copiii ce frecventează instituţii preşcolare;c) elevii;d) personalul din alimentaţia publică;e) toţi convalescenţii indiferent de vârstă sau profesie.

513. Pentru escherichioză sunt corecte afirmaţiile:a) surse de infecţie sunt animalele domestice (ovinele);b) e o antroponoză, care atacă în marea majoritate a cazurilor

copiii;c) este caracteristică sezonalitatea;d) perioada de incubaţie 1–10 zile;e) mecanismul de transmitere – de contact.

514. Pentru escherichioză sunt corecte afirmaţiile:a) agentul patogen este un microorganism din genul E. coli;b) structura antigenică este reprezentată prin 3 antigeni: O; H; K;c) agentul cauzal al escherichiozei este foarte sensibil la acţiunea

factorilor mediului extern;d) sursă de infecţii poate fi omul bolnav sau purtătorul;e) măsura antiepidemică de bază face parte din grupul de măsuri,

îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni.

515. Pentru escherichioză nu sunt corecte afirmaţiile:a) agentul cauzal e Iersinia enterocolitica sau I.

Pseudotuberculosis;b) factorii de transmitere a infecţiei sunt legumele şi fructele ne-

spălate;c) transmiterea infecţiei are loc prin mâinile contaminate ale

mamei şi ale personalului medical în timpul tualetei, alimentaţiei copilului;

d) bolnavii sunt contagioşi în toată perioada bolii;e) sanarea purtătorilor de E. coli este măsura de bază de prevenţie

a răspândirii infecţiei.

88

516. Particularităţile caracteristice escherichiozelor enterohemoragice sunt: a) evoluţie gravă;b) dezvoltarea sindromului hemolitico-uremic;c) dezvoltarea colitei pseudomembranoase;d) evoluţie subclinică; e) dezvoltarea colitei hemoragice.

517. Cu diagnosticul de escherichioză sunt supuşi spitalizării: a) copiii de 0–14 ani;b) adulţii;c) obligatoriu toţi bolnavii;d) persoanele ce lucrează în întreprinderile alimentare;e) copiii, ce frecventează instituţiile preşcolare, case de copii şi

şcoli internat.

518. Surse de agenţi patogeni în escherichiozele enteropogene sunt:a) bolnavul cu formă tipică a bolii;b) bolnavul cu formă frustă a bolii;c) purtătorul;d) animalul purtător;e) animalul bolnav.

519. Pentru escherichiozele enteropatogene sunt corecte afirmaţiile:a) calea principală de transmitere este hidrică;b) sursa de infecţie poate fi purtătorul;c) clinica diferă în dependenţă de tipul de agent patogen;d) mai frecvent sunt afectaţi copii până la 1 an de viaţă;e) E.coli enteropathogenic poate provoca o clinică asemănătoare

cu cea a holerei.

520. Agentul patogen al holerei este:a) V. cholerae biovar cholera (clasic) grupa serologică 01;b) V. parahaemoliticus;c) V. cholerae biovar El-Tor grupa serologică 01;d) V. cholerae 01 0139 „Bengal”;e) NAG vibrionii.

521. Erupţia hidrică cu infecţii intestinale se caracterizează prin:a) limitare teritorială;

89

b) sezonalitate de vară;c) lipsa sezonalităţii;d) manifestarea erupţiilor prin o singură formă nosologică;e) evidenţierea diferitor sero- şi biovariante ale

microorganismelor.

522. Agenţi patogeni în campilobacterioză sunt:a) Campylobacter jejuni;b) Campylobacter pilori;c) Campylobacter coli;d) Campylobacter freundii;e) Campylobacter fetus.

523. Sursă de infecţie în campilobacterioză servesc:a) ouăle de găină;b) vitele cornute mari şi mici;c) rozătoarele;d) oamenii bolnavi şi purtători;e) apa contaminată.

524. Căile de transmitere în campilobacterioză sunt:a) alimentară;b) transmisivă;c) parenterală;d) hidrică;e) contact habitual.

525. Poliomielita se poate transmite prin mecanismul:a) fecal-oral;b) respirator;c) transmisiv;d) de contact;e) vertical.

526. Surse de infecţie în poliomielită sunt:a) bolnavul cu formă inaparentă a maladiei;b) bolnavul cu formă manifestă a maladiei;c) bolnavul cu formă acută a maladiei;d) purtătorul;e) bolnavul cu formă cronică a maladiei.

90

527. Pentru poliomielită este caracteristic mecanismul şi căile de transmi-tere:a) fecal-oral;b) aerogen;c) contact habitual;d) transmisiv;e) vertical.

528. Enterovirusurile sunt agenţi patogeni ai:a) poliomielitei;b) Coxsackie A şi B;c) ECHO;d) HVA;e) HVC.

529. În cazul infecţiilor provocate de virusurile Coxsackie A şi B corecte sunt afirmaţiile:a) surse de infecţie pot fi atât oamenii bolnavi, cât şi cei sănătoşi;b) este caracteristică răspândirea epidemică;c) are o sezonalitate de iarnă-primăvară;d) profilaxia specifică lipseşte;e) mai frecvent sunt afectate persoanele adulte.

530. Corecte pentru botulism sunt afirmaţiile:a) e o sapronoză;b) în focare e necesară dezinfecţia terminală;c) bolnavul este izolat după indicaţii epidemiologice;d) una dintre metodele de profilaxie este prelucrarea termică a

produselor alimentare înainte de a fi folosite;e) Cl.botulini nu schimbă organoleptica produselor.

531. Corecte pentru poliomielită sunt afirmaţiile:a) exzistă 3 tipuri de viruşi;b) în profilaxia specifică poate fi folosit atât vaccinul viu, cât şi

cel inactivat;c) infecţia este eradicată în RM;d) profilaxia de urgenţă se efectuează cu antibiotice;e) după infectare predomină formele paralitice.

91

532. Pentru poliomielită sunt corecte afirmaţiile:a) sursa de infecţie principală e omul bolnav la toate formele de

poliomielită;b) se transmite prin 2 mecanisme: fecal-oral, respirator;c) perioada de incubaţie 3–14 zile;d) bolnavii cu forme paralitice uşoare sunt izolaţi timp de 20 zile;e) în imunoprofilaxia poliomielitei se foloseşte vaccin viu atenuat

şi vaccin inactivat.

533. Agentul cauzal al legionelozei în natură există în combinaţie cu: a) amibele;b) acvabionţii;c) marinibionţii;d) crustaceele;e) moluştele.

534. Măsura profilactică de bază în legioneloză este: a) vaccinoprofilaxia;b) profilaxia de urgenţă cu imunoglobulină specifică;c) izolarea contacţilor;d) curăţarea periodică a sistemelor de condiţionare a aerului de

aquabionţi;e) dezinfecţia apei şi a instalaţiilor de duş.


535. Agentul patogen: Virulenţa:1)Sh.dysenteriae; a) virulenţa foarte joasă;2)Sh.flexneri; b) virulenţa joasă;3)Sh.sonnei; c) virulente;4)Sh.alte tipuri; d) cele mai virulente.

536. Agentul patogen: Gravitatea afecţiunii:1) Sh.dysenteriae; a) preponderent forme grave;2) Sh.flexneri; b) forme grave şi medii;3) Sh.sonnei; c) forme medii de boală;4) Alte tipuri; d) preponderent forme uşoare.

537. Agentul patogen: Frecvenţa formelor atipice:1) Sh.dysenteriae; a) forme tipice de boală;2) Sh.flexneri; b) forme atipice de boală;

92

3) Sh.sonnei; c) forme tipice şi atipice de boală;

538. Dizenteria provocată de: 1) Sh.dysenteriae; 2) Sh.flexneri; 3) Sh.sonnei.

Posibilitatea cronicizării:a) cu o frecvenţă mai mare;b) în dependenţă de forma de manifestare a bolii şi tratament;c) practic nu se înregistrează forme cronice.

539. Infecţia dizenterică cu: Căile prioritare de transmitere:1) Sh.dysenteriae; a) contact habitual;2) Sh.flexneri; b) alimentară;3) Sh.sonnei; c) hidrică.

540. Infecţia dizenterică cu: 1) Sh.dysenteriae;2) Sh.flexneri;3) Sh.sonnei;

Frecvenţa înregistrării în R. Moldova:a) cel mai frecvent întâlnită;b) practic nu se depistează;c) cu o frecvenţă mai mică decât cea nominalizată în p.a.

541. Infecţia dizenterică cu: 1) Sh.dysenteriae;2) Sh.flexneri; 3) Sh.sonnei.

Caracteristica sezonalităţii:a) sezonalitate clasică de vară-toamnă;b) pot fi înregistrate erupţii indiferent de anotimp;c) majorările sezoniere sunt slab pronunţate

542. Următoarele tipuri de escherichii: 1) E. coli enteropatogenă; 2) E. coli enteroinvazivă;

93

3) E. coli enterotoxigenă.

Determină infecţii:a) similare dizenteriei la copii şi adulţi;b) similare holerei, frecvent la copii;c) de tipul enteritelor în special la copiii de vârstă fragedă.

543. Infecţii intestinale: Perioada de incubaţie:1) shigeloze; a) 6–25 zile;2) febră tifoidă; b) 1–6 zile;3) poliomielită; c) 6–48 ore;4) toxiinfecţii alimentare; d) 3–21 zile.

544. Forma nosologică: 1) shigeloze;2) febră tifoidă;3) poliomielită;4) infecţie rotavirală;

Perioada de contagiozitate:

a) începând cu a 7–8-a zi de boală;b) pe tot parcursul perioadei de stare;c) din primele ore după infectare;d) pe tot parcursul perioadei de stare, inclusiv convalescenţă şi purtători.

545. Forma nosologică:1) shigeloze;2) febrele paratifoide;3) poliomielita; 4) escherichioze;

Modul de izolare:a) obligator în staţionar specializat;b) conform indicaţiilor clinico-epidemiologice la domiciliu ori în sta-

ţionar.II.2. Hepatitele virale


546. Perioada maximă de incubaţie la HVA este:

94

a) de 35 zile;b) de 50 zile;c) de 180 zile.

547. Bolnavul cu HVA prezintă pericol major în perioada:a) de incubaţie;b) prodromă;c) icterică.

548. Supravegherea medicală asupra persoanelor contacte cu bolnavii de HVA se efectuează timp de:a) 35 zile;b) 50 zile;c) 60 zile.

549. În focarele de HVA dezinfecţia este necesar a fi efectuată cu soluţie de cloramină de:a) 0,1 %;b) 3 %;c) 5 %.

550. Mai frecvent în R. Moldova sunt afectaţi de HVA:a) copiii;b) adulţii;c) persoanele în vârstă.

551. Bolnavul cu HVA prezintă pericol maxim în perioada:a) de incubaţie şi prodromă;b) prodromă şi manifestări clinice;c) manifestări clinice şi convalescenţă.

552. Cel mai afectat grup de vârstă pentru HVA sunt:a) copiii în primul an de viaţă;b) copiii între 4 şi 15 ani;c) adolescenţii şi adulţii.

553. Pentru care hepatită virală acută este caracteristică periodicitatea multianuală ?a) HVA;b) HVB şi HVD;c) HVC.

95

554. Pentru care dintre hepatitele virale enumerate mai jos procesul epide-mic are caracteristic manifestări eruptivo-epidemice?a) HVB;b) HVB şi HVD;c) HVA.

555. La câte dintre hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul de transmitere vertical nu se realizează?a) HVD;b) HVA;c) HVC.

556. Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos practic nu evoluează în forme cronice?a) HVA;b) HVB;c) HVC.

557. Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos afectează copiii în vâr-stă de 4–15 ani?a) HVA;b) HVB;c) HVE şi HVC.

558. Virusul HVA conţine:a) un antigen;b) doi antigeni;c) trei antigeni.

559. Sezonalitatea de toamnă-iarnă a morbidităţii este caracteristică pen-tru:a) HVA;b) HVB;c) HVC.

560. Izbucnirile epidemice de HVA mai frecvent apar în urma realizării căii:a) alimentare;b) hidrice;c) de contact.

96

561. Supravegherea epidemiologică asupra persoanelor ce au contactat cu bolnavul de HVA se efectuează timp de:a) perioada maximă de incubaţie;b) 21 zile;c) 35 zile.

562. Cu mecanism fecal-oral sunt:a) HVA şi HVE;b) HVC;c) HVB şi HVD.

563. Mecanismul fecal oral de transmitere este caracteristic pentru hepati-tele virale:a) C, D; b) A, E;c) B, E.

564. Calea hidrică de transmitere are importanţă majoră în cazul:a) salmonelozelor;b) shigelozelor;c) HVA.

565. Sursă principală de infecţie la HVB este:a) bolnavul cu formă cronică;b) bolnavul cu formă acută;c) purtătorul.

566. Pentru HVB sunt caracteristice căile de transmitere:a) naturale şi artificiale;b) numai naturale;c) numai artificiale.

567. Perioada de incubaţie a HVB e de:a) 15–50 zile;b) 60–180 zile;c) 120–180 zile.

568. Bolnavul cu HVB prezintă pericol:a) numai în perioada de incubaţie şi prodromă;

97

b) numai în perioada de manifestări clinice;c) incubaţie – convalescenţă.

569. Răspunsul corect pentru HVB este:a) lipseşte profilaxia specifică;b) sursa principală de infecţie este omul bolnav;c) durata perioadei de contagiozitate a sursei poate fi foarte mare.

570. Grupul de vârstă cu risc major la HVB îl prezintă:a) copiii;b) persoanele tinere;c) persoanele de vârsta a treia.

571. Criteriu de selecţie al necesităţii vaccinării contra HVB este prezenţa:a) anti-HBs;b) anti-HBc sumar;c) nici a unui din cei enumeraţi.

572. Vaccinarea contra HVB se efectuează:a) într-un rapel;b) două rapeluri;c) patru rapeluri.

573. Dispensarizarea copiilor născuţi din mame HBs pozitive necesită a fi efectuată:a) 3 luni;b) 6 luni;c) 12 luni.

574. Măsura antiepidemică de bază în HVB este îndreptată asupra:a) sursei de agenţi patogeni;b) mecanismului de transmitere;c) receptivităţii populaţiei.

575. Vaccinarea contra HVB se efectuează:a) 0; 2; 4 şi 6 luni;b) 0; 2 şi 6 luni;c) 3; 4; 5 şi 6 luni.

98

576. Riscă să facă HVD persoanele:a) HBs pozitive;b) anti-HBs pozitive;c) anti-HBc pozitive.

577. Calea principală de transmitere a HVC este:a) hidrică;b) parenterală;c) sexuală.

578. Calea hidrică de transmitere este esenţială pentru:a) HVD;b) HVE;c) HVB.

579. Cine dintre persoanele enumerate mai jos nu poate servi ca sursă de infecţie la HVE?a) bolnavii cu forme icterice de boală;b) bolnavii cu forme cronice de boală;c) bolnavii cu forme anecterice.

580. Pentru care dintre hepatitele virale enumerate mai jos mecanismul principal de transmitere este fecalo-oral?a) HVE;b) HVC;c) HVB.

581. Virusul HVA face parte din familia:a) picornoviruşilor (Picornoviridae);b) rabdoviruşilor (Rhabdoviridae);c) hepadnoviruşilor (Hepadnaviridae).

582. Surse de infecţie cu virusul Hepatitei B sunt considerate persoanele cu HBs antigenemie persistentă pe parcursul a minimum:a) 3 luni;b) 6 luni;c) un an.

583. În cazul HVC prevalează căile de transmitere:a) naturale (perinatală, orizontală, sexuală);

99

b) artificiale (nosocomială, habitual-comunală, administrarea intrave-noasă a drogurilor);

c) în egală măsură. 584. Transmiterea perinatală a virusului HVB e cea mai valoroasă în:

a) primul trimestru al gravidităţii;b) al doilea trimestru al gravidităţii;c) al treilea trimestru al gravidităţii.

585. Realizarea mecanismului de transmitere a HVE nu are loc prin calea:

a) hidrică;b) sanguină;c) alimentară.

586. În cazul HVC acute anticorpii pot fi depistaţi:a) cel puţin peste 4–6 săptămâni după debutul bolii;b) deja la a doua săptămână a perioadei de incubaţie;c) la începutul perioadei de manifestări clinice.

587. Persoane cu risc pentru suprainfecţia cu VHD sunt consideraţi:a) persoanele care nu au suportat hepatita B;b) bolnavii cu hepatită cronică B;c) bolnavii care nu au suportat hepatita D sau B.

588. Receptivi pentru coinfecţia cu VHD sunt considerate:a) persoanele cu HBs – antigenemie;b) bolnavii cu hepatită acută sau cronică B;c) toate persoanele care nu au suportat hepatita D şi/sau B în una din-

tre formele sale.

589. În Republica Moldova, în grupul maturilor, cea mai mare pondere a infecţiei HVB o constituie persoanele în vârstă de:a) 20–29 ani;b) 30–39 ani;c) persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani.

590. În Republica Moldova hepatitele virale au răspândire:a) sub formă de erupţii sporadice;b) răspândire epidemică;c) răspândire endemică.

100

591. Morbiditatea în Republica Moldova prin hepatite cronice este cea mai înaltă:a) la nordul republicii;b) în centrul republicii;c) la sudul republicii.

592. Perioada de incubaţie la HVC e de:a) 15–45 zile;b) 14–110 zile;c) 45–180 zile.

593. Perioada de incubaţie a HVE e de:a) 15-45 zile;b) 21–90 zile;c) 30–60 zile.

594. Pentru care dintre hepatitele virale enumerate e caracteristic fenome-nul de premuniţie ?a) HVA;b) HVB;c) HVC.

595. Pentru care dintre hepatitele virale enumerate e caracteristică sezona-litatea ?a) HVA;b) HVB;c) HVC.

596. În ce perioadă, de regulă, se transmite vertical virusul hepatitei B: a) în perioada de dezvoltare embrională;b) în perioada fetală de dezvoltare;c) în timpul naşterii.

597. AgHbs apare în sângele bolnavului de hepatită virală acută: a) la apariţia primelor semne de boală;b) în perioada de manifestare a bolii;c) în perioada de incubaţie.

598. Portajul de HbsAg se consideră cronic, dacă antigenemia continuă: a) până la 3 luni;

101

b) până la 6 luni;c) mai mult de 6 luni.

599. Hepatita virală B nu vor face persoanele, la care s-au înregistrat con-centraţii înalte de: a) anti-Hbc;b) anti-Hbe;c) anti-Hbs.

600. Unui risc mai înalt de infectare cu virusul hepatitei B sunt supuse: a) personalul medical din sălile de operaţie şi asistentele medicale

de proceduri;b) personalul din cabinetele de fizioproceduri;c) personalul din secţiile de sterilizare.

601. Cum este corect de a proceda cu personalul medical cu AgHbs pozitiv, ce se ocupă de colectarea şi prelucrarea sângelui donat: a) a le permite continuarea activităţii profesionale fără restricţii;b) a-i transfera la alt loc de lucru, pentru a evita contactul cu sângele;c) a-i asigura cu echipament de protecţie individuală şi de ale permite

continurea activităţii profesionale.

602. Particularitatea virusului hepatiei C, ce determină impactul socio-eco-nomic este: a) dezvolatea formelor fulminante de infecţie;b) predominarea formelor latente de boală;c) probabilitatea înaltă de cronicizare.

603. Răspândirea virusului infecţiei-delta corelează cu răspândirea hepati-tei virale tip: a) A;b) B;c) C.


604. Corecte pentru HVA sunt afirmaţiile:a) este provocată de un enterovirus;b) nu poate fi exclusă calea parenterală de infectare;c) este caracteristică sezonalitatea de toamnă-iarnă;

102

d) mai frecvent se întâlneşte la copii 0–1 an;e) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează în pe-

rioada maximă de incubaţie din momentul izolării sursei de agenţi patogeni.

605. Corecte pentru HVA sunt afirmaţiile:a) grupurile de vârstă cu risc diferă în diferite ţări;b) există deja elaborat vaccin eficace;c) dezinfecţia are un rol paliativ;d) imunoglobulinoprofilaxia nu e raţional a fi aplicată;e) bolnavul începe să prezinte pericol odată cu apariţia icterului.

606. Pentru erupţiile hidrice de HVA sunt caracteristice:a) lipsa majorării prealabile a morbidităţii prin BDA;b) un număr mare de persoane afectate;c) predominarea copiilor de vârstă preşcolară;d) sezonalitatea de toamnă-iarnă;e) afectarea prioritară a bărbaţilor.

607. Căile de transmitere a HVA sunt:a) contact direct;b) alimentară;c) hidrică;d) contact indirect;e) contact habitual.

608. Sursa de infecţie în HVA este:a) bolnavul cu formă frustă;b) bolnavul cu formă acută;c) purtătorii reconvalescenţi;d) purtătorii imuni;e) bolnavii în perioada prodromală.

609. Calea hidrică de transmitere este principală pentru:a) HVA;b) escherichioze;c) HVC;d) HVD;e) HVE.

103

610. Factorii de transmitere a HVB:a) sângele;b) saliva;c) apa, produsele alimentare;d) sperma şi secreţiile vaginale;e) lichidul amniotic.

611. Contra căror hepatite virale practica medicală dispune de vaccinuri?a) HVA;b) HVB;c) HVB şi HVD;d) HVC;e) HVE.

612. În transmiterea VHB substratele principale sunt:a) sângele;b) sperma;c) urina;d) lacrimile;e) saliva.

613. Din complexul de măsuri de profilaxie a HVB fac parte:a) folosirea seringilor getabile;b) sterilizarea calitativă;c) vaccinarea nou-născuţilor;d) investigarea la portajul de AgHBs;e) supravegherea sanitară asupra blocurilor alimentare.

614. Surse de agenţi patogeni la HVB pot fi:a) bolnavii cu forme acute ale bolii;b) bolnavii cronici;c) purtătorii;d) bolnavii cu HVD;e) convalescenţii cu anti-HBs.

615. În ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă pericol:a) toată durata perioadei de incubaţie;b) perioada de prodromă;c) perioada de manifestări clinice;d) perioada de convalescenţă;

104

e) 40–50 % din convalescenţi se externează cu antigenemie.

616. Bolnavul cu HVC prezintă pericol:a) în perioada de incubaţie;b) în perioada de prodromă;c) în perioada de manifestări clinice;d) în perioada de convalescenţă;e) după însănătoşirea clinică nu prezintă pericol.

617. Corecte pentru HVD sunt afirmaţiile:a) vaccinarea efectuată în RM poate considerabil influenţa morbi-

ditatea;b) este o antroponoză;c) formele cronice nu sunt caracteristice;d) lucrătorii medicali fac parte din grupul cu risc major la

infectare;e) calitatea sterilizării instrumentarului medical nu influenţează

nivelul morbidităţii.

618. Metodele de profilaxie a HVD:a) vaccinarea contra HVD;b) limitarea numărului de donatori la un recipient;c) aplicarea corectă a măsurilor de dezinfecţie a instrumentariului

medical;d) vaccinarea contra HVB;e) testarea sângelui donatorilor la HVB.

619. HVD prezintă pericol prin:a) letalitate înaltă;b) procentul sporit al formelor cronice;c) procentul sporit al cancerului hepatic;d) perioada foarte scurtă de incubaţie;e) afectarea mai frecventă a copiilor.

620. Receptivi la HVD sunt:a) persoane sănătoase ce nu sunt purtătoare de AgHBs;b) bolnavii cu HVA;c) bolnavii cu HVB;d) purtătorii de AgHBs;e) purtătorii de AgHBe.

105

621. Corecte pentru HVE sunt afirmaţiile:a) mecanismul de transmitere parenteral;b) afectarea prioritară a persoanelor tinere;c) caracteristice sunt erupţiile hidrice;d) poate găsi răspândire ubicuitară;e) vaccinoprevenţia se efectuează după indicaţii epidemiologice.

622. Selectaţi hepatitele virale cu mecanism fecalo-oral de transmitere:a) HVA şi HVC;b) HVA şi HVE;c) HVA;d) HVE;e) HVC.

623. Selectaţi hepatitele virale cu mecanismul prioritar de transmitere pa-ranteral:a) HVA;b) HVB şi HVC;c) HVB şi HVD;d) HVD;e) HVE.

624. Pentru HVA sunt posibile următoarele căi de transmitere:a) hidrică;b) paranterală;c) alimentară;d) contact habitual;e) verticală.

625. Sursă de agenţi patogeni în HVA pot servi:a) bolnavii cu forme anecterice;b) reconvalescenţii;c) bolnavii în perioada preicterică;d) bolnavii în a doua perioadă de manifestări clinice;e) bolnavii cu forme asimpromatice.

626. Căile de transmitere în HVB sunt:a) parenterală;b) transmisivă;c) hidrică;

106

d) sexuală;e) verticală.

627. Calea parenterală de transmitere este mai caracteristică pentru:a) HVA;b) HVB;c) HVC;d) HVD;e) HVE.

628. Mecanismul de transmitere în HVB:a) contact;b) vertical;c) transmisiv;d) sexual;e) parenteral.

629. Corecte pentru HVC sunt afirmaţiile:a) calea parenterală de transmitere este cea mai frecventă;b) sursa principală de infecţie sunt bolnavii cu forme acute;c) vaccinoprevenţia este una dintre măsurile de bază;d) agentul patogen este destul de rezistent în mediul ambiant;e) rezultatele investigaţiilor serologice nu tot timpul permit a face

concluzii despre riscul epidemiologic ce-l prezintă cel investigat.

630. Pentru HVC sunt corecte afirmaţiile:a) agentul patogen al HVC e un virus, care poate produce o coinfecţie

sau o suprainfecţie numai în prezenţa virusului HVB;b) mecanismul şi căile de transmitere a HVC prezintă similitudini

considerabile cu cele ale VHB;c) în cazul HVC prevalează căile artificiale de transmitere;d) HVC are o răspândire largă în rândul UDI;e) prognosticul e moderat favorabil, dar cu letalitate înaltă la gravide.

631. Pentru HVB sunt corecte afirmaţiile:a) un loc deosebit în procesul epidemic îl ocupă personalul medical;b) în timpul unei înţepături cu acul se poate conţine până la 100 doze

infecţioase de virus al HVB;c) titrul protectiv minimal postvaccinar e 1/10 mU.I./ml;d) pentru imunoprevenţie se foloseşte vaccin viu atenuat;

107

e) rata de cronicizare e de 95%.

632. Controlul infecţiei cu virusul HVB constă în următoarele:a) asigurarea cu apă potabilă de calitate;b) solubrizarea terenurilor, asanarea lor;c) organizarea corectă a decontării şi lichidării inofensive a instru-

mentelor medicale de multiplă folosinţă;d) asigurarea protecţiei pielei, mucoaselor personalului medical la lo-

cul de muncă;e) vaccinarea universală a nou-născuţilor combinată cu cea a adoles-

cenţilor, personalului medical cu risc major de infectare.

633. Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte:a) HVA;b) HVB;c) HVC;d) HVD;e) HVE.

634. Din grupul de boli sexual transmisibile fac parte:a) HVB;b) sifilisul;c) infecţia HIV/SIDA;d) Herpes Zoster;e) HVE.

635. Controlul infecţiei cu virusul HVB constă în următoarele:a) vaccinarea universală a nou-născuţilor şi contingentelor de risc;b) screeningul la prezenţa AgHBs în sângele, organele, ţesuturile şi

sperma donate;c) înlocuirea instrumentelor de multiplă folosinţă prin instrumente ge-

tabile;d) reducerea maximă a transfuziilor de sânge;e) interzicerea folosirii preparatelor farmaceutice, obţinute din sânge.

636. Pentru care dintre hepatitele virale nu este caracteristică sezonalita-tea?a) HVA;b) HVB;

108

c) HVC;d) HVE;e) HVD.

637. Care dintre agenţii patogeni ai hepatitelor virale nu posedă capsulă?a) HVA;b) HVB;c) HVC;d) HVD;e) HVE.

638. În cazul stabilirii diagnosticului de hepatită virală A bolnavul: a) nu se spitalizează;b) obligator se spitalizează;c) se spitalizează după indicaţiile clinice;d) se spitalizează după indicaţiile epidemiologice;e) se spitalizează după indicaţiile clinico-epidemiologice.

639. Persoanele contacte cu bolnavul de HVA sunt supuşi: a) supravegherii medicale timp de 35 zile;b) termometriei zilnice cu determinarea mărimii ficatului;c) investigării la IgM-anti HVA;d) investigării sângelui la activitatea ALAT;e) investigarea sângelui la activitatea ALAT la apariţia semnelor

clinice de boală.

640. Menţinerea virusului hepatitei B ca specie biologică este determinată de următoarele căi de transmitere: a) prin transfuzie de sânge;b) sexuală;c) parenterală;d) intranatală;e) habituală.

641. Marcherii hepatitei virale B în anamneză sunt: a) HbsAg;b) anti-Hbc;c) anti-Hbs;d) anti-Hbe;e) anti-HCV.

109

642. Impactul socio-economic al HVB este determinat de: a) cronicizarea;b) predominarea formelor asimptomatice şi fruste ale infecţiei;c) dezvolatrea cancerului primar al ficatului;d) dezvoltarea cirozei hepatice;e) letalitatea înaltă a nou-născuţilor.

643. Intensitatea procesului epidemic în HVB este determinată de : a) morbiditatea prin HVB acută;b) răspândirea carcinomei hepatocelulare;c) scăderea capacităţii de muncă ca urmare a infecţiei suportate;d) răspândirea portajului de HbsAg, inclusiv a altor marcheri ai

virusului hepatitei B în populaţie;e) răspândirea limitată a morbidităţii ca urmare a lichidării

infecţiei în unele teritorii.


644. Tipurile de hepatite virale: 1) HVA;2) HVB;3) HVC;4) HVD;5) HVE;

Caracteristica epidemiologică:a) imposibilitatea declanşării procesului infecţios în lipsa VHB;b) transmiterea prioritar prin hemotransfuzii;c) consecinţe dramatice la gravide;d) doza excepţional de mică de infectare;e) se observă îmbătrânirea infecţiei.

645. Tipurile de hepatite virale: 1) VA;2) HVB;3) HVC;4) HVD;5) HVE.

Caracteristica epidemiologică:110

a) letalitate înaltă la gravide;b) grupa de risc major – stomatologi, chirurgi;c) lipseşte cronicizarea;d) achiziţionarea virusului preponderent posttransfuzional;e) una dintre măsurile profilactice – vaccinarea.

646. Tipurile de hepatite virale: 1) HVA; 2) HVB; 3) HVC; 4) HVD;5) HVE.

Procesul de cronicizare:

a) lipseşte;b) 40–60% cu risc major de formare a cancerului hepatic;c) va depinde de modul achiziţionării;d) 5–10%;e) lipseşte, totodată se înregistrează letalitate înaltă la gravide.

647. Tipurile de hepatite virale: Rata de letalitate:1) HVA; a) letalitate înaltă la gravide;2) HVB; b) 2–20%;3) HVC; c) < 0,5%;4) HVD; d) 0,5–1%;5) HVE; e) < 2,0%.

648. Tipurile de hepatite virale: Perioada de incubaţie:1) HVA; a) 15–45 zile;2) HVB; b) 30–60 zile;3) HVC; c) 45–180 zile;4) HVD; d) 14–110 zile;5) HVE; e) 21–90 zile.

649. Tipurile de hepatite virale: 1) HVA; 2) HVB; 3) HVC; 4) HVD; 5) HVE.

111

Modul de transmitere:a) cu transmitere predominant enterală;b) cu transmitere predominant parenterală.

650. Tipurile de hepatite virale: 1) HVA; calitate înaltă la gravide;2) HVB; înaltă de cronicizare;3) HVC;4) HVD;5) HVE.

Pronosticul:a) moderat favorabil, dar cu coinfecţie, nefavorabil; b) moderat favorabil, cu rata înaltă de cronicizare;c) de regulă, favorabil;d) moderat favorabil;e) moderat favorabil → superinfecţie.

651. Căile de transmitere în hepatitele virale: 1) căi naturale;2) căi artificiale;

a) perinatală;b) orizontală (contact habitual direct);c) sexuală;d) nosocomială;e) habitual-comunală (prin vectori artificiali: truse cosmetice, pe-

riuţe de dinţi, prosoape etc.);f) administrarea intravenoasă a drogurilor.

652. Riscul transmiterii VHB (estimat în %):1) risc minim;2) 6%;3) 67%;

Perioadele gravidităţii (trimestre):a) I trimestru;b) al II-lea trimestru;c) al III-lea trimestru.

112

653. Hepatite virale:1) HVA; 2) HVB;3) infecţia HIV/SIDA.

Vaccinopreparate, tipul:a) plasmatic, obţinut prin metoda ingeneriei genetice;b) inactivat, viu atenuat, recombinat genetic;c) profilaxie specifică nu se efectuează din motivul lipsei de vaccino-

preparat.

654. Hepatite virale:1) HVA;2) HVE;3) HVB;4) HVG.

Tipul de imunitate postinfecţioasă:a) se formează imunitate postinfecţioasă stabilă de lungă durată;b) se formează imunitate postinfecţioasă nestabilă de scurtă durată;c) imunitatea postinfecţioasă nu este suficient studiată;d) se formează îmunutate artificială activă.

655. Hepatite virale1) HVA;2) HVE.

Grupele cu risc înalt de infectare: a) colectivele de copii din instituţiile şcolare şi preşcolare;b) populaţia adultă indiferent de activitatea profesională.

II.3. Infecţiile respiratorii


113

656. Ce determină sezonalitatea de toamnă-iarnă în infecţiile respiratorii?a) schimbarea condiţiilor de comunicare a populaţiei;b) schimbarea caracteristicilor tipice ale agenţilor patogeni;c) micşorarea păturii imune în populaţie.

657. Indicaţi care măsuri antiepidemice în infecţiile respiratorii sunt mai eficace (de control):a) izolarea precoce a sursei de agenţi patogeni;b) dezinfecţia în focare epidemice şi locurile de aglomeraţie a po-

pulaţiei;c) imunoprofilaxia.

658. Ciclititatea multianuală în infecţiile respiratorii este cauzată de:a) nivelul păturii imune a populaţiei;b) condiţiile locative;c) mijloacele de transport.

659. Utilizarea anatoxinei difterice conduce la formarea:a) imunităţii antibacteriene artificiale;b) imunităţii antitoxice artificiale;c) imunităţii antibacteriene şi antitoxice.

660. Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:a) portajului tulpinilor lizogene de C.diphteriae;b) dizenteriei;c) tusei convulsive.

661. Mai puţin rezistent în mediul ambiant este:a) C.difteriae;b) N.meningitidis;c) St.haemoliticus.

662. Sursa principală de agenţi patogeni în difterie este:a) bolnavul;b) purtătorul imun;c) purtătorul convalescent.

663. Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de:a) 0,001 UA/ml;b) 0,003 UA/ml;c) 0,03 UA/ml.

114

664. Purtătorii de corinebacterii difterice atoxigene în condiţiile actuale în calitate de sursă de infecţie:a) prezintă un rol epidemiologic neînsemnat;b) nu au însemnătate epidemiologică;c) sunt principala sursă de infecţie.

665. Supravegherea persoanelor contacte la difterie se efectuează timp de:a) 3 zile;b) 7 zile;c) 14 zile.

666. Perioada de contagiozitate a bolnavului de difterie e de:a) până la 2 săptămâni;b) de la câteva zile la 4 luni;c) de obicei, până la 1 an.

667. Vaccinarea contra difteriei se efectuează:a) cu vaccin; b) cu anatoxină;c) cu ser.

668. În cadrul izbucnirilor epidemice de difterie mai frecvent este depistat:a) C. mitis;b) C. gravis;c) C. intermedius.

669. Purtătorii sănătoşi de corinobacterii difterice toxigene necesită a fi:a) izolaţi la domiciliu;b) sanaţi în condiţii de ambulator;c) izolaţi în staţionar.

670. În focarele de difterie dezinfecţia chimică:a) este necesară;b) nu este necesară;c) trebuie efectuată după indicaţii epidemiologice.

671. Risc major la îmbolnăvirea de difterie au:a) copiii;b) persoanele adulte din sfera de deservire;c) persoanele nevaccinate.

115

672. Perioada de incubaţie la difterie este de:a) 1–2 zile;b) 2–10 zile;c) 21 zile.

673. Pentru virusul variolei este caracteristic:a) viabilitatea redusă în mediul extern;b) rezistenţa considerabilă în mediul extern;c) sensibilitatea la antibiotice.

674. Menţinerea procesului epidemic al difteriei în perioada cu morbiditate sporadică se datorează: a) bolnavilor cu forme tipice de difterie;b) reconvalescenţilor;c) purtătorilor de corinobacterii toxigene.

675. Tabloul clinic de difterie se dezvoltă la persoanele: a) cu nivel redus de imunitate antitoxică;b) cu nivel redus de imunitate antimicrobiană;c) cu nivel înalt de imunitate antitoxică la reducerea rezistenţei

generale a organismului.

676. Portajul de corinobacterii toxigene e condiţionat de:a) imunitate antitoxică fără imunitate antimicrobiană;b) imunitate antimicrobiană fără de imunitate antitoxică;c) reducerea nivelului protector de imunitate antitoxică.

677. Agentului patogen al difteriei în mediul ambiant: a) este slab rezistent;b) posedă rezistenţă medie;c) este de rezistenţă înaltă.

678. Dezinfecţia terminală în focarul cu difterie este efectuată de: a) membrii de familie ai bolnavului;b) asistenta medicală de sector (CMF);c) specialiştii serviciului de dezinfecţie (CSP).

679. Necesitatea de imunizare antidifterie este determinată de:a) nivelul sporit ai morbidităţii;b) nivelul sporit al letalităţii;c) contagiozităţi sporite.

116

680. Sursa de agent patogen la variolă este:a) omul bolnav cu forme manifeste;b) omul bolnav cu forme fruste;c) purtătorul de virus.

681. Vaccinarea contra variolei se efectuează cu vaccin:a) inactivat;b) viu atenuat;c) chimic.

682. Aplicarea vaccinului antivariolic este:a) intracutanat;b) cutanat;c) intramuscular.

683. Durata imunităţii postvaccinale antivariolice este:a) pe toată viaţa;b) 3 ani;c) 10 ani.

684. Sursă de agent patogen la parapertusis poate fi:a) omul bolnav cu forma tipică a bolii;b) reconvalescentul;c) purtătorul de agent patogen.

685. Bolnavul de parapertusis este mai contagios în:a) ultimele zile ale perioadei de incubaţie;b) perioada catarală;c) perioada de convalescenţă.

686. Morbiditatea prin parapertusis este mai frecventă la copiii:a) până la 2 ani;b) de 3–6 ani;c) adolescenţi.

687. Contra parapertusei:a) se efectuează vaccinarea după indicaţii epidemiologice;b) se efectuează vaccinarea planificată;c) vaccinarea nu se efectuează.

117

688. Sursa principală de infecţie la tusea convulsivă este:a) bolnavul cu forme fruste;b) bolnavul cu forme manifeste;c) purtătorul.

689. Cea mai eficace măsură antiepidemică la tusea convulsivă este:a) dezinfecţia terminală;b) tratamentul bolnavului;c) depistarea şi izolarea la timp a bolnavului.

690. Perioada de incubaţie la tusea convulsivă:a) 3–14 zile;b) 7–21 zile;c) 14–28 zile.

691. Măsura de bază în profilaxia tusei convulsive este:a) depistarea şi izolarea sursei de agenţi patogeni;b) dezinfecţia;c) vaccinoprevenţia.

692. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează cu:a) vaccin viu;b) anatoxină;c) vaccin corpuscular inactivat.

693. Pentru procesul epidemic contemporan la tusea convulsivă este carac-teristică:a) lipsa ciclităţii anuale a morbidităţii;b) prezenţa ciclităţii anuale a morbidităţii;c) creşterea incidenţei multianuale.

694. Agentul patogen al tusei convulsive se transmite prin:a) aerosoli solizi (praf contaminat);b) pe cale aerogenă;c) pe cale habituală.

695. Cea mai eficientă metodă de diagnostic de laborator al tusei convulsi-ve este: a) metoda bacteriologică;b) metoda bacterioscopică;

118

c) PCR.

696. Diagnosticul de parapertusis se confirmă în baza: a) tabloului clinic;b) rezultatelor investigaţiilor bacteriologice;c) anamnezei epidemiologice.

697. Grupele de vârstă supuse vaccinării contra tusei convulsive sunt: a) copiii cu vârsta până la 2 luni;b) copiii cu vârsta până la 3 ani;c) copiii cu vârsta de 5 ani.

698. Pentru profilaxia de urgenţă a tusei convulsive se utilizează: a) DTP;b) bacteriofagi;c) imunoglobulină.

699. Grupul cu risc înalt de infectare prin tusea convulsivă este: a) copii de 2–3 ani;b) copii primului an de viaţă;c) elevii.

700. Bolnavul de rubeolă prezintă pericol:a) 4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;b) 7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;c) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi până la involuţia lor.

701. Bolnavul cu rubeolă prezintă pericol:a) 7 zile;b) 14 zile;c) 21 zile.

702. Răspunsul corect pentru rubeolă este:a) are tendinţă către cronicizare;b) nu se utilizează vaccinarea;c) poate conduce la malformaţii congenitale.

703. Cel mai frecvent perioada de incubaţie în rubeolă constituie: a) 2–3 zile;b) 9–15 zile;c) 17–21 zile.

119

704. După suportarea rubeolei se formează imunitate: a) de scurtă durată;b) de lungă durată;c) pentru toată viţa.

705. Cel mai frecvent sindromul de rubeolă congenitală se manifestă prin afectarea: a) inimii, organelor auzului şi văzului;b) sistemului osteo-muscular;c) suprafeţelor cutanate.

706. Frecvenţa apariţiei malformaţiilor congenitale în rubeolă este sporită în: a) primul trimestru de sarcină;b) trimestru doi de sarcină;c) trimestru trei de sarcină.

707. Ponderea cazurilor cu sindrom rubeolic congenital în mediu constitu-ie: a) 0,13%;b) 5 %; c) 20–30%.

708. Agentul patogen al rubeolei face parte din: a) togaviruşi;b) paramixoviruşi;c) mixoviruşi.

709. Rezistenţa agentului patogen al rujeolei în mediul ambiant este:a) înaltă;b) medie;c) joasă.

710. O contagiozitate mai înaltă este caracteristică:a) rujeolei;b) difteriei;c) tuberculozei.

711. O contagiozitate mai înaltă este caracteristică pentru:120

a) difterie;b) varicelă;c) scarlatină.

712. Bolnavul de rujeolă prezintă pericol:a) 4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după;b) 7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după;c) din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi până la involuţia lor.

713. Perioada de contagiozitate a bolnavului cu rujeolă este de:a) 4–5 zile;b) 8–9 zile;c) până la 21 zile.

714. Sursă de infecţie la rujeolă este:a) purtătorul de germeni;b) reconvalescentul;c) bolnavul în perioada prodromală.

715. În profilaxia de urgenţă a rujeolei poate fi folosit:a) anatoxina;b) imunoglobulina;c) vaccinul inactivat.

716. Vaccinarea contra rujeolei se efectuează cu:a) anatoxină;b) vaccin viu;c) vaccin chimic.

717. În focarele de rujeolă dezinfecţia chimică:a) nu se efectuează;b) este necesară;c) este necesară numai după indicaţii epidemiologice.

718. Bolnavul cu rujeolă poate servi ca sursă de agenţi patogeni:a) în perioada prodromală;b) în perioada de reconvalescenţă;c) înainte cu 4 zile de la debutul bolii.

719. Agentul patogen al rujeolei se transmite:

121

a) pe calea aerogenă;b) prin aerosol secundar (prin praf contaminat);c) pe calea habituală.

720. Sunt supuşi dispensarizării convalescenţii cu rujeolă? a) da;b) nu;c) doar în anumite condiţii.

721. Vaccinarea copiilor născuţi din mame seronegative la rujeolă se efec-tuiază: a) la vârsta de 8 luni;b) la vârsta de 12 luni;c) nu li este indicată.

722. Care dintre copiii ce au contactat cu un bolnav de rujeolă necesită su-praveghere medicală: a) cei vaccinaţi cu vaccin antirujeolic;b) care deja au suportat rujeola;c) copiii nevaccinaţi şi care n-au suportat rujeola.

723. În cazul apariţiei focarului de rujeolă în instituţie preşcolară măsuri-lor de izolare va fi supus:a) copilul de 7 ani, care anterior a suportat rujeola;b) copilul în vârstă de 5 ani, care nu a suportat rujeola, vaccinat la

1 an şi 6 luni;c) copilul de 3 ani care nu a fost bolnav şi/sau vaccinat anti-rujeolă.

724. Spitalizarea bolnavilor cu parotidită epidemică se efectuează:a) în toate cazurile de îmbolnăvire;b) după indicaţii clinice şi epidemiologice;c) numai după indicaţii epidemiologice.

725. Măsura profilactică de bază la parotidita epidemică este:a) depistarea şi izolarea precoce a bolnavului;b) măsurile de restricţie în colectivităţi;c) imunoprofilaxia.

726. Vaccinarea planificată contra parotiditei epidemice conform calenda-rului de vaccinări se efectuează:a) la vârsta de 12 luni;

122

b) la vârsta de 3 luni;c) la vârsta de 22–24 luni.

727. Acoperirea vaccinală cu vaccin antiparotiditic la vârsta de 2 ani tre-buie să fie minimum de:a) 95%;b) 98%;c) până la 95%.

728. Perioada de incubaţie la parotidită epidemică e de:a) 7–12 zile;b) 12–26 zile;c) 4–16 zile.

729. În profilaxia specifică a parotiditei epidemice se utilizează:a) vaccinul viu;b) vaccinul inactivat;c) vaccinul chimic.

730. Sursă de agenţi patogeni la parotidita epidemică este:a) omul bolnav;b) purtătorul;c) convalescentul.

731. Bolnavul cu parotidită epidemică se izolează la domiciliu timp de:a) 4 zile;b) 6 zile;c) 9 zile.

732. Vaccinarea contra parotiditei epidemice se efectuează la vârsta de:a) 3 luni;b) 9 luni;c) 12 luni.

733. Răspândirea pandemică este caracteristică pentru:a) gripă;b) rujeolă;c) varicelă.

734. Bolnavul cu oreion este periculos ca sursă de infecţie în:a) perioada de incubaţie;

123

b) ultimile 1–2 zile ale perioadei de incubaţie şi perioada de manifestări clinice;

c) perioada de convalescenţă.

735. Spitalizarea bolnavilor cu oreion este:a) obligatorie în toate cazurile;b) conform indicaţiilor clinice;c) conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice.

736. Vaccinarea contra gripei are o eficacitate:a) sporită;b) redusă;c) dependentă de structura antigenică a tulpinelor

vaccinale.

737. În profilaxia gripei poate fi utilizat:a) vaccin;b) anatoxină;c) bacteriofag.

738. Perioada de incubaţie la gripă este de:a) 1–3 zile;b) 3–5 zile;c) 6–7 zile.

739. Răspândirea pandemică e mai caracteristică pentru:a) dizenterie;b) HVA;c) gripă.

740. Sursa de agenţi patogeni la gripă poate fi:a) omul bolnav;b) purtătorul de virus;c) animalele domestice şi păsările sălbatice.

741. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei în perioada preepidemică:a) imunoprofilaxia cu vaccin antigripal;b) interferon leucocitar uman;c) remantadină.

742. Bolnavii cu gripă sunt supuşi spitalizării: 124

a) în mod obligatoriu;b) conform indicaţiilor clinico-epidemiologice;c) în funcţie de statutul social al pacientului.

743. În care perioadă a bolii bolnavul cu varicelă este periculos ca sursă de infecţie pentru cei din jur ?a) de la ultima zi a perioadei de incubaţie, perioada

de erupţie şi până la a 5-a zi după apariţia ultemelor erupţii;b) perioada de incubaţie;c) până la perioada de cădere a crustelor.

744. Mai frecvent se îmbolnăvesc de varicelă:a) copiii de vârsta până la 6 luni;b) copiii de la 6 luni până la 7 ani;c) adulţii.

745. Perioada de incubaţie în varicelă este de:a) 4–12 zile;b) 6–12 zile;c) 11–17 zile.

746. Sunt contagioşi bolnavii cu:a) leptospiroză;b) ascaridoză;c) varicelă.

747. Dezinfecţia terminală în focarul cu varicelă: a) nu se efectuează;b) se efectuează obligator;c) se efectuează în cazul spitalizării bolnavului

conform indicaţiilor epidemiologice.

748. Spitalizarea bolnavilor cu varicelă se efectuează: a) conform indicaţiilor clinice;b) conform indicaţiilor epidemiologice;c) conform indicaţiilor clinico-epidemiologice.

749. În profilaxia specifică a varicelei poate fi utilizat: a) vaccin viu atenuat;b) imunoglobulină specifică;

125

c) vaccin corpuscular inactivat.

750. Perioada de incubaţie la infecţia adenovirală este:a) 1–6 zile;b) 4–14 zile;c) 5–28 zile.

751. Sursă de infecţie adenovirală poate fi:a) omul bolnav, purtătorul;b) animalele domestice;c) animalele xenantrope.

752. Diagnosticul de laborator al mononucleozei infecţioase se bazează pe investigaţii:a) bacteriologice;b) virusologice;c) serologice.

753. Agentul patogen al mononucleozei este:a) bacterie;b) virus;c) rikettsie.

754. Surse principale de agenţi patogeni în mononucleoză servesc:a) persoanele bolnave în primele zile de boală;b) bolnavii în perioada manifestă de boală;c) bolnavii în toată perioada de boală şi

convalescenţă.

755. Perioada de incubaţie a mononucleozei e de:a) 5–10 zile;b) 10–15 zile;c) 15–45 zile.

756. Calea de transmitere a meningococilor este:a) aerogenă (aerosol primar);b) prin aerosol secundar (praf contaminat);c) contact habitual.

126

757. Bolnavul cu formă generalizată de infecţie meningococică prezintă pericol major în calitate de sursă de infecţie:a) în perioada prodromală;b) în perioada de reconvalescenţă;c) de la debutul bolii până în perioada de

reconvalescenţă.

758. În perioadele epidemice la meningita meningococică predomină agen-tul patogen de tip:a) A;b) B;c) C.

759. Neiseria meningitidis în mediul ambiant posedă o rezistenţă:a) joasă;b) medie;c) înaltă.

760. Contactele cu bolnavul de meningită meningococică se află sub supra-vegherea medicală timp de:a) 7 zile;b) 10 zile;c) 14 zile.

761. Sursă principală de agenţi patogeni la infecţia meningococică sunt:a) purtătorii sănătoşi;b) bolnavii cu meningită;c) purtătorii convalescenţi.

762. Perioada de incubaţie la infecţia meningococică este de:a) 1–2 zile;b) 2–10 zile;c) 14 zile.

763. Vaccinarea contra infecţiei meningococice se realizează: a) planificat;b) înaintea răspândirii sezoniere a meningitei;c) conform indicaţiilor epidemiologice.

764. Infecţia meningococică este o: 127

a) antroponoză de etiologie virală;b) antroponoză de etiologie bacteriană;c) zooantroponoză de etiologie bacteriană.

765. Grupul de populaţie cu risc înalt de infectare pentru infecţia meningo-cocică este: a) copii neorganizaţi de vârstă preşcolară;b) copii de vârstă preşcolară, din instituţile de tip închis (case de copii,

internate etc.);c) adulţii.

766. Varietăţile serogrupurilor de meningococi care cel mai frecvent pro-voacă erupţii epidemice sunt: a) A, X, W 35;b) B, C, Y;c) A, B, C.

767. Izolarea bolnavilor de scarlatină din momentul îmbolnăvirii se efectu-ează pe o perioadă de:a) 3–6 zile;b) 7–12 zile;c) 24 zile.

768. Supravegherea medicală a persoanelor care au fost în contact cu bol-navul de scarlatină se efectuează timp de:a) 3 zile;b) 7 zile;c) 12 zile.

769. Agentul patogen al scarlatinei este:a) Staphylococcus aureus;b) Streptococcus pyogenes;c) Staphylococcus epidermidis.

770. În focarele de scarlatină dezinfecţia chimică:a) se efectuează obligatoriu;b) nu se efectuează;c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.

771. Perioada maximă de incubaţie la scarlatină este de:128

a) 3 zile;b) 7 zile;c) 12 zile.

772. Tuberculoza la om poate fi provocată de:a) M.tuberculosis;b) M.bovis;c) ambele enumerate mai sus.

773. În care perioadă a bolii pacientul cu scarlatină prezintă cel mai înalt pericol epidemiologic ca sursă de infecţie: a) perioada de incubaţie;b) perioada manifestărilor clinice;c) perioada de reconvalescenţă.

774. Copiii care au suportat scarlatina şi frecventează instituţiile preşcola-re sau sunt elevi ale primelor 2 clase pot fi admişi în aceste instituţii: a) imediat după însănătoşire;b) la prezentarea rezultatelor negative ale

examenului bacteriologic la streptococi;c) peste 12 zile după însănătoşire clinică.

775. Bolnavul cu scarlatină se externează din staţionar: a) după 2 săptămâni de la debutul infecţiei;b) după însănătoşire clinică, dar nu mai devreme

decât peste 10 zile de la începutul tratamentului;c) după însănătoşire clinică şi rezultat negativ de

examen bacteriologic.

776. Dezinfecţia în focarul cu scarlatină se realizează cu participarea: a) membrilor de familie a bolnavului;b) colaboratorii serviciului de dezinfecţie;c) colaboratorii CSP.

777. Care sunt termenele de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină, în cazul când bolnavul a fost spitalizat? a) 17 zile;b) 7 zile;c) 12 zile.

129

778. Care sunt termenele de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină, în cazul când bolnavul este tratat în con-diţii de ambulatoriu?a) 7 zile;b) 12 zile;c) 17 zile.

779. Factor de transmitere în tuberculoză este:a) apa;b) peştii;c) carnea.

780. Vaccinul BCG se introduce în organism:a) subcutan;b) intramuscular;c) intracutan.

781. Surse de agenţi patogeni în tuberculoză pot fi:a) omul;b) animalele;c) omul şi animalele.

782. Proba pozitivă Mantoux poate fi la:a) persoanele vaccinate;b) persoanele bolnave de tuberculoză;c) ambele.

783. Pentru revaccinarea a 100 copii contra tuberculozei sunt necesare mi-nim:a) 50 doze de vaccin;b) 100 doze de vaccin;c) 200 doze de vaccin.

784. Vaccinarea contra tuberculozei se efectuează cu:a) anatoxină;b) vaccin corpuscular inactivat;c) vaccin viu atenuat.

785. În profilaxia tuberculozei printre adulţi rolul principal îl are:a) vaccinoprevenţia;

130

b) dezinfecţia;c) condiţiile socio-igienice şi economice.

786. Contra tuberculozei:a) nu se efectuează revaccinări;b) se efectuează o revaccinare;c) se efectuează 2 revaccinări.

787. În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţii de cloramină de:a) 3%;b) 5%;c) 20%.

788. Chimioprofilaxia standard în tuberculoză constă în administrarea zil-nică a izoniazidei în doză de: a) 3 mg/kgc/zi timp de 2 luni; b) 5 mg/kgc/zi timp de 6 luni;c) 10 mg/kgc/zi timp de 12 luni.

789. Un pericol epidemiologic mai mare în calitate de sursă de infecţii îl prezintă bolnavul de tuberculoză din focare: a) cu eliminări abundente şi continui ale

micobacteriilor;b) cu eliminarea micobacteriilor condiţionată

formală;c) cu eliminări de micobacterii neabundente şi

periodice.

790. Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:a) dezinfecţia în focar;b) imunoprevenţia;c) izolarea bolnavului.

791. Cea mai contagioasă formă clinică de tuberculoză este: a) tuberculoza laringiană;b) tuberculoza pulmonară;c) orice formă de tuberculoză extrapulmonară.

792. Cel mai frecvent este depistată tuberculoză cauzată de:131

a) Mycobacterium bovis;b) Mycobacterium tuberculosis;c) Mycobacterium africanum

793. Pacientul bolnav concomitent de SIDA şi tuberculoză: a) nu este contagios;b) poate fi contagios chiar înainte de formarea unei

caverne şi aspectul radiologic aparent normal;c) nu este descrisă coinfecţia/suprainfecţia

SIDA/TB.

794. Prevalenţa infecţiei tuberculoase constituie: a) proporţia persoanelor reactive (teste tuberculinice

pozitive) la suta de persoane de o anumită vârstă;b) numărul persoanelor pozitive la examenul

bacteriologic;c) numărul persoanelor cu TB aflate la tratament de

staţionar pe parcursul unui an calendaristic.

795. Perioada de incubaţie în tuberculoză ar putea fi definită ca: a) intervalul de timp între momentul contaminării şi

apariţia fenomenului de hipersensibilitate de tip celular;b) intervalul de timp între momentul contaminării şi

adresarea pacientului după ajutor medical;c) intervalul de timp între momentul contaminării şi

detectarea agentului patogen.

796. Pentru tuberculoză examenul microscopic al sputei este considerat pozitiv (M+) în cazul când: a) densitatea a MTB în spută este de minim 50–

100/ml;b) densitatea a MTB în spută este de minim 500–

1000/ml;c) densitatea a MTB în spută este de minim 5000–

10000/ml.

797. Hipersensibilitatea tuberculinică la pacienţii infectaţi cu Tbc apare la un interval de: a) 2–3 zile după infectare;b) 1–2 săptămâni după infectare;c) 4–6 săptămâni după infectare.

132

798. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin: a) rezultatele testării cutanate cu tuberculină;b) izolarea MTB în culturi din probe clinice specifice

localizării tuberculozei;c) examinarea subectivă a pacientului.

799. Testarea cutanată cu tuberculină: a) permite cu o precizie relativă de a stabili

diagnosticul de infecţie tuberculoasă latentă; b) permite de a stabili diagnostucul de tuberculoză ca

boală;c) nu are importanţă clinico-epidemiologică.

800. Recoltarea probelor de laborator se face în condiţii strict sterile în ca-zul: a) tuberculozei pulmonare;b) tuberculozei extrapulmonare;c) în toate cazurile de tuberculoză, indiferent de

forma clinică.

801. Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei tuberculoase (şi im-plicit a bolii tuberculoase) este: a) depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză

pulmonară activă;b) vaccinarea selectivă a nou-născuţilor;c) testarea tuberculinică a nou-născuţilor.


802. Infecţii provocate de herpesvirusuri sunt:a) varicela;b) mononucleoza;c) citomegalia;d) boala herpetică;e) rubeola.

803. Majorările periodice ale morbidităţii prin infecţii aerogene sunt înflu-enţate de:

133

a) nivelul păturii imune în populaţie;b) procesele de migraţie a populaţiei;c) natalitate;d) condiţiile habituale;e) structura de sex a populaţiei.

804. Indicaţi semnele epidemiologice caracteristice pentru infecţiile aero-gene:a) tipul sporadic de morbiditate;b) tipul epidemic de morbiditate;c) morbiditate identică pe parcursul anilor;d) ciclititatea multianuală a morbidităţii;e) ciclitatea sezonieră în perioada rece a anului.

805. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:a) nu toţi purtătorii sănătoşi necesită spitalizare;b) serul se administrează doar în scop de tratament;c) în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul;d) infecţie caracteristică numai coopiilor;e) perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni.

806. Bolnavul cu difterie prezintă pericol:a) din ultima zi a perioadei de incubaţie;b) din momentul apariţiei primelor semne clinice;c) toată perioada de manifestări clinice;d) perioada de convalescenţă;e) începând cu săptămâna a doua de manifestări

clinice.

807. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:a) vaccinarea conduce la formarea imunităţii pasive

antitoxice;b) revaccinările se efectuează până la vârsta de 40 ani;c) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml;d) sursa principală de infecţie sunt purtătorii imuni;e) dezinfecţia terminală în focar este strict necesară.

808. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:a) este o antroponoză;b) titrul protectiv e de 0,003 UI/ml;

134

c) sursa principală de infecţie este purtătorul imun;d) perioada medie de incubaţie e doar de câteva ore;e) profilaxia specifică se efectuează cu anatoxină.

809. Transmiterea difteriei poate avea loc:a) aerogen prin picături;b) aerogen prin particule de praf;c) prin obiectele de uz casnic;d) prin produse alimentare;e) prin vectori transmiţători.

810. Corecte pentru difterie sunt afirmaţiile:a) purtătorul este sursa principală de infecţie;b) imunitatea postvaccinală este protectivă pentru

mai mulţi ani;c) în profilaxia de urgenţă este folosit serul

antidifteric;d) receptivitatea nu este dependentă de vârstă;e) morbiditatea este determinată de calitatea

vaccinoprevenţiei.

811. Investigaţii bacteriologice la difterie după indicaţii epidemiologice sunt efectuate:a) asupra populaţiei ce locuieşte pe un teritoriu cu o

morbiditate înaltă;b) asupra persoanelor contacte în focar;c) asupra persoanelor ce au contactat cu purtătorul de

tulpini toxigene;d) asupra persoanelor ce au contactat cu un purtător

de tulpini nelizogene;e) asupra persoanelor cu angină.

812. Investigaţii bacteriologice în scopul depistării agenţilor patogeni ai difteriei sunt indicate:a) tuturor bolnavilor cu patologii ORL;b) bolnavilor cu angină;c) bolnavilor cu abces paratonzilar;d) bolnavilor cu laringotraheită;e) tuturor pacienţilor la externarea din secţia ORL.

135

813. Surse de infecţie în difterie pot servi:a) omul bolnav în perioada de incubaţie;b) purtătorul de corinbacterii toxigene (imun);c) purtătorul de corinbacterii atoxigene;d) purtătorul reconvalescent;e) omul bolnav în perioada de manifestări clinice.

814. Procesului epidemic prin difterie în teritoriul cu imunitatea colectivă antitoxică redusă este caracteristic:a) morbiditatea epidemică;b) îmbolnăviri se înregistrează preponderent la copii;c) morbiditatea sporadică;d) predominarea formelor grave de boală;e) menţinerea portajului de corinebacterii difterice.

815. Sursă de infecţie în difterie poate fi: a) bolnavul;b) purtătorul sănătos;c) convalescentul;d) animalul;e) aerosolii-lichizi.

816. Indicaţi căile de transmitere a difteriei: a) contact-habitual;b) transmisivă;c) hidrică;d) aerosoli-lichizi;e) alimentară.

817. Particularităţile procesului epidemic prin difterie în perioada prevac-cinală au fost: a) predominarea morbidităţii printre copiii în vârstă

de până la 10 ani;b) morbiditate înaltă la maturi;c) sezonalitate toamnă-iarnă;d) predominarea morbidităţii printre copiii în primul

an de viaţă;e) cicluri mari cu periodicitate de 10–15 ani.

136

818. Pe teritoriul oraşului C. pe parcursul ultimelor 4 ani n-au fost înregis-trate cazuri de difterie, în legătură cu ce urmează: a) continuarea vaccinării grupelor de risc;b) continuarea vaccinării planice în masă a

populaţiei;c) întreruperea vaccinării planice;d) continuarea vaccinării planice cu consimţământul

Ministerului Sănătăţii;e) continuarea vaccinării populaţiei fără a efectua

careva modificări în calendarul de vaccinare.

819. Investigaţiile bacteriologice la difterie sunt efectuate în scop:a) profilactic;b) de diagnostic;c) conform indicaţiilor epidemiologice;d) planificat copiilor în vârsta între 1 şi 14 ani;e) nu se efectuează.

820. Pentru investigaţii bacteriologice la bolnavii cu difterie se recoltează:a) frotiu din cavitatea nazală;b) frotiu din faringe;c) spută;d) urină;e) mase fecale.

821. Transmiterea Corynebacterium diphtheriae este posibilă:a) prin mecanism respirator;b) pe cale hidrică;c) prin contact habitual (jucării, lenjerie etc.);d) pe cale alimentară (produse lactate, creme etc.);e) prin insecte hematofage.

822. Aspecte epidemiologice ale difteriei sunt:a) agentul cauzal este streptococul hemolitic;b) surse de infecţie sunt: bolnavii şi purtătorii;c) mecanismul de transmitere este fecal-oral;d) sezonalitate de iarnă;e) este o maladie din grupul infecţiilor dirijate.

823. Corecte pentru infecţia meningococică sunt afirmaţiile:137

a) agentul patogen nu este rezistent în mediul ambiant;

b) sursă de infecţie este bolnavul cu nazofaringită;c) vaccinările se efectuează în mod planificat;d) supravegherea asupra persoanelor contacte se

efectuează timp de 21 zile;e) metoda principală de diagnosticare este cea

bacteriologică.

824. Meningitele purulente pot fi provocate de:a) Haemophylus influenzae;b) Neiseria meningitidis;c) ECHO;d) Coxackie B;e) Pneumococus pneumoniae.

825. Indicatori ai ameliorării situaţiei epidemogene în infecţia meningoco-cică sunt:a) micşorarea morbidităţii printre persoanele adulte

şi adolescenţi;b) creşterea ponderii în structura de vârstă a morbidităţii

copiilor sub 2 ani;c) majorarea indicelui focalităţii printre copiii sub 2

ani;d) majorarea ponderii tulpinilor de meningococi rar

întâlniţi (serogrupa X, Y, Z, W-135 etc.);e) creşterea ponderii meningococilor de serogrup A,

B şi C.826. Riscul de contaminare prin infecţia meningococică este determinat

prioritar de:a) temperatura mediului ambiant;b) distanţa de la sursa de agenţi patogeni;c) durata contactului cu sursa de agenţi patogeni;d) vaccinarea efectuată în prealabil;e) timpul adresării după asistenţă medicală din

momentul îmbolnăvirii.

827. Pentru infecţia meningococică sunt corecte afirmaţiile:a) sursa principală de infecţie sunt purtătorii;

138

b) mecanismul de transmitere a infecţiei este de contact;

c) perioada de incubaţie e 2–10 zile;d) principala metodă de diagnostic a purtătorilor şi

persoanelor bolnave este cea bacteriologică; e) principala măsură profilactică în RM e

imunoprofilaxia planificată.

828. În caz de infecţie meningicocică obligatoriu sunt supuşi spitalizarii: a) bolnavii cu meningite;b) bolnavii cu nazofaringite;c) bolnavii cu meningococcemie;d) purtătorii de meningococi;e) bolnavii cu meningoencefalite.

829. Care dintre specialiştii menţionaţi, fiind purtătorii de meningococi, vor fi înlăturaţi de la serviciu: a) educator în instituţie preşcolară;b) angajat al secţiei de boli infecţioase;c) elev al şcolii profesionale;d) angajat al caselor de copii;e) asistentă medicală la azilul de bătrâni.

830. În infecţia meningococică pentru examenul de laborator se recoltea-ză: a) urină;b) LCR;c) mucus din faringe;d) mucus din nas;e) sânge.

831. Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu infecţie meningo-cocică la persoanele contacte: a) examen otorinolaringoscopic;b) examen serologic;c) termometrie obligatorie;d) utilizarea bacteriofagilor;e) utilizarea imunoglobulinelor.

139

832. Manifestările procesului epidemic prin infecţia meningococică carac-teristice pentru ultima perioada de timp: a) creşterea periodică a morbidităţii (cu intervale de

10 ani şi mai mult);b) sezonalitatea de toamnă-iarnă;c) sezonalitatea de iarnă-primăvară;d) morbiditatea înaltă printre copii;e) rolul predominant în reglarea procesului epidemic

aparţine imunoprofilaxiei.

833. Corecte pentru tusea convulsivă sunt afirmaţiile:a) vaccinurile sunt neeficace;b) afectează preponderent copiii de vârstă fragedă;c) se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;d) izolării pe un termen de 20–25 zile sunt supuşi toţi

bolnavii;e) sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.

834. Pentru tusea convulsivă sunt corecte afirmaţiile:a) sursa principală în tusea convulsivă este purtătorul

imun;b) contaminarea se produce în cazul unui contact

nemijlocit cu sursa de infecţie;c) perioada de incubaţie este de 1–6 zile;d) sezonalitatea de primăvară-vară;e) o singură revaccinare.

835. Într-un focar familial cu tuse convulsivă se va efectua: a) vaccinoprofilaxia contacţilor;b) dezinfecţie curentă;c) examinarea bacteriologică a tuturor membrilor de

familie;d) dezinfecţie terminală;e) supravegherea medicală pe parcursul perioadei

maxime de incubaţie. 836. Procesul epidemic contemporan în tusea convulsivă se caracterizează

prin: a) morbiditate sporadică;b) înregistrare mai frecvent la copii;c) sporirea numărului portătorilor;

140

d) predominarea formelor uşoare de boală;e) înregistrare mai frecvent la adulţi.

837. Pentru examenul bacteriologic întru confirmarea tusei convulsive se recoltează: a) mucus din nas;b) mucus din orofaringe;c) mucus din faringe;d) picături de mucus în timpul tusei;e) sânge din vena cubitală.

838. Corecte pentru scarlatină sunt afirmaţiile:a) este o antroponoză;b) vaccinoprevenţia lipseşte;c) are o sezonalitate de vară-toamnă;d) convalescenţii prezintă pericol epidemiologic;e) dezinfecţia chimică este obligatorie.

839. Spitalizarea bolnavului cu scarlatină se efectuează:a) după indicaţii clinice;b) după indicaţii epidemiologice;c) după indicaţii clinico-epidemiologice;d) nu se efectuează;e) se efectuează obligatoriu.

840. Procesul epidemic în scarlatină la etapa actuală se caracterizează prin:a) sezonalitate de toamnă-iarnă;b) lipsa sezonalităţii;c) cazuri de boală prioritar la copii;d) ciclitate în dinamica multianuală;e) morbiditate tip epidemic.

841. Polimorfismul formelor clinice şi a manifestărilor infecţilor streptoco-cice se datorează: a) heterogenităţii populaţiei umane după

receptivitate către agenţii patogeni;b) neomogenităţii şi flexibilităţii proprietăţilor

biologice ale agenţilor patogeni;141

c) receptivităţii absolute la infecţii;d) activităţii majore a mecanismului aerogen de

transmitere a infecţiei;e) răspândirii neuniforme a anumitor forme clinice

de infecţie pe diverse teritorii.

842. Profilaxia primară a infecţiilor streptococice este asigurată de: a) instituţiile sanitar-epidemiologice;b) staţionarele urologice;c) dispensarele reumatologice;d) policlinicele pentru copii şi maturi;e) unităţile medico-sanitare.

843. Scarlatina se transmite pe următoarele căi: a) transmisivă;b) contact-habitual;c) hidrică;d) aerosoli-lichizi;e) alimentară.

844. În care perioade ale anului se înregistrează morbiditate sporită prin scarlatină: a) vara;b) toamna;c) iarna;d) primăvara;e) morbiditatea este uniformă pe tot parcursul anului.

845. Supravegherea medicală a contacţilor în scarlatină prevede: a) examinarea tegumentelor;b) examinarea nazofaringelui;c) determinarea limitelor ficatului;d) determinarea diurezei;e) termometria.

846. Din grupul persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină suprave-gherii medicale vor fi supuşi: a) fratele bolnavului de 3 ani, care n-a făcut

scarlatină;b) mama bolnavului, laborantă la fabrica de lapte;c) tatăl, medic chirurg;

142

d) sora 10 ani, cu scarlatină în anamneză;e) bunelul, angajat la staţia de epurare a apei.

847. Corecte pentru tuberculoză sunt afirmaţiile:a) vaccinarea conduce la formarea imunităţii active;b) nu toţi bolnavii prezintă pericol epidemiologic;c) rezultatele probei Mantoux se apreciază peste 24

ore;d) rezultatul negativ al reacţiei Mantoux indică la

lipsa necesităţii efectuării vaccinării;e) în focarele de tuberculoză dezinfecţia e necesar a

fi efectuată cu soluţie de cloramină de 5 %.

848. Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de: a) intensitatea eliminării agentului patogen;b) durata eliminării micobacteriilor;c) virulenţa micobacteriilor;d) vârsta bolnavului;e) condiiţiile de trai.

849. Intensitatea eliminării micobacteriilor poate fi apreciată ca: a) abundentă;b) continuă;c) formală;d) neabundentă;e) condiţionată.

850. Surse de infecţie care elimină Mycobacterium tuberculosis pot fi: a) bovinele cu tuberculoză;b) oamenii bolnavi cu TBc pulmonară cavitară;c) pacienţii cu TBc nesupuşi tratamentului şi care

elimină bacili acido-alcoolo-rezistenţi;d) pacienţii cu TBc cronică;e) persoanele cu TBc latentă.

851. Infecţia cu Mycobacterium bovis se poate contracta: a) în urma contactului cu animalele bolnave;b) prin consumul de lapte sau derivatele neprelucrate

termic;143

c) preponderent prin leziuni la nivelul barierelor muco-cutanate;

d) preponderent de la pacienţii cu forme extrapulmonare;

e) transmiterea interumană n-a fost documentată.

852. Tuberculoza la oameni poate fi cauzată de: a) Mycobacterium bovis;b) Y.pseudotuberculosis;c) Mycobacterium tuberculosis;d) Mycobacterium africanum;e) Mycobacterium leprae.

853. Diagnosticul preventiv de tuberculoză se bazează pe: a) izolarea MTB;b) rezultatele testării cutanate cu tuberculină;c) date epidemiologice;d) semne clinice;e) semne paraclinice.

854. Conform strategiei DOTS, pentru realizarea combaterii tuberculozei se consideră necesar iniţierea a mai multor măsuri, cum ar fi: a) creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale;b) tratamentul deplin în staţionar a bolnavilor cu orice formă clinică

de tuberculoză; c) implicarea medicilor de familie în monitorizarea pacienţilor d) elaborarea de ghiduri pentru pacienţi;e) îmbunătăţirea organizãrii centrelor de tratament.

855. Implementarea corectă a strategiei DOTS presupune următoarele re-zultate: a) depistarea tuturor cazurilor de tuberculoză prin testarea tuberculini-

că a întregii populaţii; b) prevenirea apariţiei unor noi infecţii prin vindecarea pacienţilor

contagioşi;c) prevenirea dezvoltării tuberculozei rezistente la medicamente drept

consecinţă a unui tratament corect; d) rata de succes a tratamentului va atinge peste 85% chiar şi în cele

mai sărace ţări;

144

e) vaccinarea planificată cu BCG a populaţiei adulte la interval de cinci ani.

856. Strategia DOTS include următoarele componente-cheie: a) angajamentul guvernului de a sprijini activităţile de control al tu-

berculozei;b) detectarea cazurilor prin examenul microscopic al sputei la pacien-

ţii simptomatici;c) tratamentul standardizat, direct observat, cu durata între 6 şi 8 luni;d) asigurarea pacienţilor cu spaţiu locativ conform normativelor igie-

nice;e) un sistem standardizat de evidenţă şi raportare a cazurilor, care să

permită evaluarea rezultatelor tratamentului pentru fiecare pacient în parte şi pentru întreg programul de control al tuberculozei.

857. Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infec-ţiei tuberculoase sunt: a) camerele, unde sunt spitalizaţi pacienţii cu tuberculoză trebuie să

fie însorite şi să aibă o ventilaţie eficientă;b) pacienţii cu tuberculoză pot fi spitalizaţi în acelaşi loc cu pacienţii

SIDA;c) asigurarea separării cazurilor cu tuberculoză, mai ales confirmată

bacteriologic, de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii;d) ventilaţia adecvată a laboratoarelor de bacteriologie, unde se efec-

tuează culturile MTB şi a spaţiilor, unde se recoltează sputa sau se efectuează bronhoscopii;

e) testarea tuberculinică a pacienţilor la internare, indiferent de diag-nosticul instalat la internare.

858. Infecţia adenovirală se transmite prin:a) mecanism respirator;b) mecanism fecal-oral;c) mecanism de contact;d) cale parenterală;e) cale alimentară.

859. Pentru infecţia adenovirală sunt corecte afirmaţiile:a) sursa de infecţii e omul bolnav sau purtător;b) cu masele fecale virusul se elimină din primele zile de boală până

la 3 săptămâni;145

c) transmiterea se poate realiza prin mecanismul fecal-oral;d) cu scop de profilaxie se foloseşte vaccin viu atenuat;e) principala metodă de diagnostic e cea bacteriologică.

860. Pentru infecţia adenovirală nu sunt corecte afirmaţiile:a) este o infecţie intestinală;b) factorii de transmitere sunt carnea, laptele;c) sezonalitatea e de toamnă-iarnă;d) perioada de incubaţie e de 4–14 zile;e) metodele de profilaxie sunt similare cu cele pentru gripă.

861. Corecte pentru varicelă sunt afirmaţiile:a) este o antroponoză;b) mecanismul de transmitere fecal oral;c) complicaţiile pot fi foarte serioase;d) în RM morbiditatea nu este reglată prin vaccinoprevenţie;e) bolnavul prezintă pericol în perioada de prodromă.

862. Procesului epidemic la varicelă este caracteristic:a) tipul epidemic al morbidităţii;b) tipul sporadic al morbidităţii;c) sezonalitatea pronunţată a morbidităţii;d) morbiditatea preponderentă la copii neorganizaţi în colectivităţi;e) morbiditatea preponderentă la copii organizaţi în colectivităţi.

863. Pentru varicelă sunt corecte afirmaţiile:a) virusul nu e rezistent în mediul ambiant;b) se transmite aerogen prin picături;c) se transmite aerogen prin particule de praf;d) se transmite prin contact habitual;e) se transmite transplacentar.

864. Varicela se poate transmite: a) prin aerosoli-lichizi;b) prin aerosoli-solizi;c) transplacentar;d) transmisiv;e) prin contact habitual.

865. Sursă de agenţi patogeni în varicelă poate fi bolnavul cu:a) varicelă;

146

b) herpes Zoster;c) infecţie herpetică;d) mononucleoză infecţioasă;e) citomegalovirus.

866. Bolnavul cu varicelă prezintă pericol:a) în perioada de convalescenţă;b) până la dispariţia ultimelor cruste;c) din ultima zi de incubaţie;d) până la a 5-a zi de la apariţia ultimelor erupţii;e) toată perioada de apariţie a erupţiilor pe corp.

867. Virusul citomegalic se caracterizează prin: a) monoorganotropism;b) teratogenitate;c) influenţă imunodepresivă;d) termolabilitate;e) variabilitate antigenică.

868. Infecţia citomegalovirotică se caracterizează prin: a) răspândire ubicuitară;b) ciclitate;c) sezonalitate;d) absenţa particularităţilor profesionale în răspândirea seroconversiei;e) dependenţa frecvenţei de infectare de vârstă.

869. Pentru procesul epidemic la rujeolă în condiţiile actuale este caracte-ristic:a) reducerea considerabilă a morbidităţii;b) absenţa ciclităţii multinuale;c) prezenţa ciclităţii multinuale;d) absenţa ciclitităţii (sezonalităţii) anuale;e) prezenţa focalităţii preponderent cu 1–3 cazuri.

870. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:a) agentul patogen e puţin rezistent în mediul ambiant;b) bolnavul prezintă pericol în toată perioada de manifestări clinice;c) diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii bacteriologice;d) în unele cazuri perioada de incubaţie poate ajunge până la 21 zile;e) vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat.

147

871. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:a) e provocată de un rabdovirus;b) formele cronice nu sunt caracteristice;c) bolnavul prezintă pericol până la apariţia semnelor clinice;d) supravegherea asupra persoanelor contacte se efectuează 14 zile;e) nu este necesară dezinfecţia chimică.

872. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile:a) morbiditatea este dependentă de vaccinoprevenţie;b) bolnavul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;c) purtătorii sunt o sursă secundară de infecţie;d) agentul patogen se păstrează mai bine la temperaturi joase;e) dezinfecţia chimică este obligatorie.

873. Spitalizarea bolnavilor cu rujeolă se efectuează:a) după indicaţii epidemiologice;b) după indicaţii clinice;c) obligatoriu toţi;d) nu se spitalizează;e) după indicaţii clinico-epidemiologice.

874. Agentul patogen al rujeolei se transmite:a) aerogen prin picături;b) aerogen particule de praf;c) contact habitual;d) fecal oral;e) transplacentar.

875. Pentru rujeolă sunt corecte afirmaţiile:a) purtătorul este una din sursele principale de infecţie;b) bolnavul prezintă pericol ca sursă de infecţie doar 8–9 zile;c) vaccinoprevenţia se efectuează cu vaccin corpuscular inactivat;d) dezinfecţia în focar se efectuează cu soluţie de cloramină de 1%;e) imunoglobulina în profilaxia de urgenţă e indicată doar în unele

cazuri.

876. Pentru rujeolă e corectă afirmaţia:a) e o infecţie dirijată;

148

b) perioada de contagiozitate începe în perioada de incubaţie a bolii;c) sursă de agenţi patogeni sunt purtătorii convalescenţi de rujeolă;d) perioada de incubaţie e 8–17–21 zile;e) nu se efectuează dezinfecţia terminală în focar.

877. Pacientul cu rujeolă este contagios: a) la debutul perioadei de incubaţie;b) în ultimele 2 zile ale perioadei de incubaţie;c) în perioada de erupţii;d) în perioada de prodrom;e) în perioada de convalescenţă.

878. Selectaţi indicaţiile pentru administrarea imunoglobulinei anti-rujeo-lă: a) vaccinare planificată;b) revaccinarea persoanelor seronegative;c) protecţia copiilor care au contactat cu bolnavul de rujeolă;d) tratarea bolnavilor cu rujeolă;e) persoanele alergice la neomicină.

879. În focarul cu rujeolă profilaxia de urgenţă: a) nu se efectuează;b) se efectuează cu vaccin viu antirujeolic;c) se efectuează cu imunoglobulină antirujeolică;d) se efectuează cu vaccin viu sau imunoglobulină antirujeolică;e) se efectuează cu antibiotice.

880. Sursă de agenţi patogeni în rubeolă poate fi: a) bolnavul cu forme manifeste;b) bolnavul cu forme fruste, inaparente;c) purtătorul;d) convalescentul;e) copilul cu sindrom de rubeolă congenitală.

881. Sursă de agenţi patogeni în parotidita epidemică pot fi:a) bolnavul cu formă tipică a bolii;b) bolnavul cu formă atipică a bolii;c) bolnavul cu forme inaparente ale bolii;d) reconvalescentul;e) purtătorii.

149

882. Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios:a) în toată perioada de incubaţie;b) în ultimele 1–2 zile ale perioadei de incubaţie;c) perioada de manifestare clinică a bolii;d) perioada de convalescenţă;e) perioada de prodromă.

883. Corecte pentru parotidită epidemică sunt afirmaţiile:a) bolnavul se izolează pe un termen de 9 zile de la debutul bolii;b) vaccinarea poate fi efectuată şi după indicaţii epidemiologice în fo-

carele de parotidită;c) agentul patogen e deosebit de rezistent în mediul ambiant;d) vaccinarea se efectuează în mod planificat;e) persoanele contacte necesită a fi supravegheate 12 zile.

884. Sursă de agenţi patogeni în oreion este: a) bolnavul cu manifestări clinice evidente;b) bolnavul cu forme şterse;c) bolnavul cu parotidită cronică;d) bolnavul cu forme inaparente;e) purtătorii.

885. Contractarea oreionuluil se poate realiza: a) prin obiectele habituale contaminate de bolnav;b) prin jucării contaminate cu salivă în instituţiile de copii;c) transplacentar;d) prin săruturi;e) alimentar.

886. Diagnosticul de parotidită epidemică se stabileşte în baza: a) anamnezei epidemiologice;b) tabloului clinic;c) rezultatelor examinărilor de laborator ale urinei şi sângelui;d) rezultatelor examenului virusologic;e) rezultatului examenului bacteriologic.

887. Imunoprofilaxia parotiditei epidemice asigură: a) reducerea morbidităţii în populaţia de copii;

150

b) reducerea condiţiilor de formare a complicaţiilor;c) reducerea cauzelor indicaţiilor pentru spitalizare;d) lichidarea maladiei printre adulţi;e) menţinerea morbidităţii în populaţia de copii.

888. Agentul cauzal al oreionului face parte din grupul de:a) paramixoviruşi;b) adenoviruşi;c) reoviruşi;d) retroviruşi;e) herpeviruşi.

889. Din ziua contractării oreionului bolnavul este contagios nu mai mult de:a) 2 zile;b) 4 zile;c) 6 zile;d) 8 zile;e) 10 zile.

890. Cele mai eficiente măsuri în prevenirea oreionului sunt:a) sanitaro-igienice;b) de izolare;c) de regim şi restricţie;d) vaccinarea copiilor cu vaccin viu atenuat;e) nu există măsuri eficiente.

891. Durata imunităţii postinfecţioase pentru oreion este de:a) până la 1 an;b) până la 2 ani;c) până la 3 ani;d) până la 5 ani;e) lungă durată şi stabilă.

892. Vaccinul anti-oreion se administrează copiilor, care nu au făcut ore-ion şi nu au fost imunizaţi, după contact timp de:a) 24 ore;b) 36 ore;c) 48 ore;d) 72 ore;

151

e) 96 ore.

893. În Republica Moldova imunizarea contra oreionului se realizează:a) la 12–15 luni şi 6 ani;b) la 15–18 luni,c) la 15–18 luni şi 6 ani;d) la 12–15 luni;e) la 12–15 luni şi 7 ani.

894. Sursă de agenţi patogeni ai oreionului sunt:a) purtătorii imuni;b) bolnavii cu forme tipice ale bolii;c) bolnavii cu forme atipice ale bolii;d) bolnavii cu forme asimptomatice ale bolii;e) convalescenţii.

895. Măsurile antiepidemice pentru copiii care au avut contact cu bolnavii de oreion şi au fost vaccinaţi sunt:a) supraveghere timp de 21 zile;b) termometria de 2 ori pe zi;c) excluderea din colectivităţi de copii între a 8-a şi a 21-a zi;d) copiii nu se exclud din colectivităţi;e) excluderea din colectivităţi de copii din ziua 11 până la a 21-a zi;

896. Măsurile antiepidemice pentru copiii care au avut contact cu bolnavii de oreion şi nu au fost vaccinaţi sunt:a) supraveghere timp de 21 zile;b) termometria de 2 ori pe zi;c) excluderea acestora din colectivităţi de copii din ziua a 8-a până la

a 21-a zi după contact;d) excluderea acestora din colectivităţi de copii din ziua a 11-a până la

a 21-a zi după contact;e) măsuri de profilaxie specifică.

897. Pentru infecţia herpetică sunt corecte afirmaţiile:a) este provocată de câteva tipuri de virusuri;b) recidivele apar, de obicei, pe fondul prezenţei unui titru înalt de an-

ticorpi;c) are 3 mecanisme de transmitere a agentului patogen;d) în tratament este utilizat vaccinul;

152

e) omul bolnav nu prezintă pericol direct.

898. Pentru mononucleoză sunt corecte afirmaţiile:a) e o viroză;b) se întâlneşte prioritar printre persoanele tinere;c) perioada de incubaţie e de 15–45 zile;d) reacţiile serologice sunt un criteriu obiectiv de diagnostic;e) persoanelor contacte le este indicată imunoglobulinoprofilaxia.

899. Surse de infecţie în mononucleoza infecţioasă sunt: a) bolnavii cu forme manifeste de infecţie;b) bolnavii cu forme fruste de boală;c) purtătorii reconvalescenţi;d) purtătorii sănătoşi;e) persoanele infectate cu orice virus, din familia Herpesviridae.

900. Agentul patogen al mononucleozei infecţioase se transmite pe calea: a) aerosoli-lichizi;b) aerosoli-solizi;c) sexuală;d) contact-habitual;e) intranatal.

901. Mononucleoza infecţioasă la momentul actual se caractrerizează prin: a) răspândire ubicuitară;b) morbiditate sporadică;c) morbiditate cu sezonalitate evidentă de toamnă;d) afectarea în special a copiilor până la 7 ani;e) înregistrarea preponderent printre adolescenţi.

902. Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu mononucleoză in-fecţioasă sunt: a) spitalizarea bolnavului conform indicaţiilor clinice;b) efectuarea dezinfecţiei curente şi terminale;c) supravegherea medicală a contacţilor pe perioadă de 20 zile;d) instalarea carantinei;e) evitarea carantinei.

903. Corecte pentru gripă sunt afirmaţiile:

153

a) periodic capătă răspândire pandemică;b) pentru un anumit teritoriu este caracteristic un anumit tip de virus;c) nu provoacă pierderi social-economice considerabile;d) sechelele pot fi dramatice;e) bolnavii prezintă sursa principală de infecţie.

904. În perioada epidemică la gripă în instituţiile medicale e necesar:a) a le transfera la săptămâna de 7 zile de lucru;b) reprofilarea treptată a unor staţionare;c) vaccinarea personalului medical;d) majorarea numărului lucrătorilor medicali în funcţie;e) imunoglobulinoprofilaxia pacienţilor la faza iniţială a bolii.

905. Pentru gripă sunt corecte afirmaţiile:a) cel mai variabil este tipul A al virusului gripei;b) tipul C e cel mai stabil antigenic;c) mecanismul de transmitere e de contact;d) în scopul profilaxiei de urgenţă se foloseşte interferonul;e) calea de transmitere e contact direct.

906. Pentru gripă sunt corecte afirmaţiile:a) predomină nivelul sporadic de răspândire;b) nu-i este caracteristică ciclitatea;c) bolnavul este sursă secundară de infecţie;d) sunt caracteristice majorările periodice ale morbidităţii;e) mai frecvent afectaţi sunt copiii.

907. Vaccinoprevenţia gripei este raţional a fi efectuată în cazul riscului de epidemie:a) copiilor până la 3 ani;b) copiilor după 3 ani ce frecventează instituţii preşcolare;c) persoanelor de vârsta a treia;d) persoanelor cu maladii cronice;e) numai persoanelor din sfera de deservire.

908. Căile de transmitere ale virusului gripal nou:a) aerogenă prin praf;b) aerogenă prin picături;c) prin contact indirect;d) alimentară;

154

e) hidrică.

909. În profilaxia gripei pot fi utilizate:a) serul imun;b) vaccinul;c) antibiotice;d) interferonul;e) remantadina.

910. Procesului epidemic în gripă îi este caracteristic:a) morbiditatea sporadică;b) morbiditatea epidemică şi pandemică;c) sezonalitatea manifestată (exprimată);d) morbiditatea preponderent la populaţia rurală;e) ciclititatea multianuală a morbidităţii.

911. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei în perioada epidemică:a) vaccinoprofilaxie;b) dibasol;c) remantadină;d) interferon leucocitar uman;e) imunoglobulină antigripală.

912. Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei pentru persoanele care au contactat cu bolnavul: a) profilaxia specifică cu utilizarea vaccinului inactivat;b) administrarea interferonului;c) aplicarea imunoglobulinei antigripale;d) folosirea unguentului cu oxolină;e) utilizarea antibioticelor.

913. Particularităţile epidemiologice ale paragripei sunt: a) morbiditate sporadică în perioada intersezonieră;b) declanşarea erupţiilor epidemice;c) sezonalitate de toamnă-iarnă;d) afectarea prioritară a copiilor;e) termorezistenţă înaltă a agentului etiologic.


155

914. Forma nosologică: Sursă de infecţie: 1) difteria; a) bolnavul cu formă ştearsă;2) tuse convulsivă; b) omul bolnav;3) rujeola; c) purtătorul sănătos (imun).

915. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:

1) HVB; a) bolnavii;2) HVA; b) bolnavii cu forme slab manifeste;3) difteria; c) purtătorii;4) gripa; d) purtătorii imuni.

916. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie:1) varicela a) purtătorul convalescent2) difteria b) purtătorul sănătos3) febra tifoidă c) bolnavul cu forme fruste4) dizenteria d) bolnavul

917. Forma nosologică: Majorări ciclice în dinamica multianuală a morbidităţii:

1) rujeola; a) la 10–12 ani;2) scarlatina; b) la 3–5 ani;3) dizenteria; c) la 4–6 ani.

918. Forma nosologică: Sezonalitate:1) dizenteria a) toamnă-iarnă2) HVA b) vară-toamnă3) scarlatina c) primăvară-vară4) rujeola d) iarnă-primăvară

919. Forma nosologică: Structura antigenică a agentului patogen:1) HVB; a) O; H; Vi;2) febra tifoidă; b) H; O;3) holera; c) stabilă;4) rujeola; d)HBsAg, HBcAg, HbeAg, HBcorAg

920. Forma nosologică: Grupul de vârstă de risc:

1) HVA; a) <12 luni;2) HVB; b) 12 luni;3) tuse convulsivă; c) 15–29 ani.4) rujeolă; 5) 4–28 ani;

156

921. Forma nosologică: Durata supravegherii persoanelor contacte:1) dizenterie; a) 35 zile;2) febra tifoidă; b) 21–25 zile;3) HVA; c) 17–21 zile;4) rujeola; d) 6 zile.

922. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:1) dizenterie; a) 7–14 zile;2) hepatită virală A; b) 8–17 zile;3) tuse convulsivă; c) 14–50 zile;4) rujeolă; d) 1–6 zile.

923. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:1) dizenterie; a) 1–6 zile;2) poliomielită; b) 3–21 zile;3) holeră; c) cîteva ore – 5 zile;4) rujeolă; d) 8–17 zile.

924. Forma nosologică: Surse principale sunt:1)difterie a) purtătorii imuni2)HVA b) bolnavii cu forme şterse3)febra tifoidă c) purtătorii convalescenţi

925. Forma nosologică: Sursa principală de infecţie: 1) febra tifoidă; a) purtătorii cronici;2) rujeolă; b) omul bolnav;3) HVA; c) bolnavii începând cu perioada

prodromală;4) dizenterie; d) bolnavii acuţi.

926. Forma nosologică: Sezonalitatea:1) dizenteria; a) vară-toamnă;2) HVA; b) toamnă-iarnă;3) HVB; c) lipseşte;4) gripa; d) iarnă-primăvară;5) varicela; e) iarnă.

927. Forma nosologică: Contingentele de vârstă: 1) varicelă; a) 12 luni;

157

2) rujeolă; b) 6 luni – 7 ani;3) BDA; c) < 12 luni;4) HVB; d) 15–29 ani.

928. Forma nosologică:

1) rujeolă; 2) HVA; 3) febra tifoidă; 4) difterie;

Perioada de contagiozitate:a) perioada prodromală şi 4–5 zile de manifestare clinică;b) perioada prodromală şi 7–14 zile de manifestare clinică;c) sfârşitul celei de a doua săptămâni a perioadei de manifestare clini-

că;d) din prima zi de boală.

929. Forma nosologică:1) botulism;2) dizenterie;3) HVE; 4) tuberculoză;

Afirmaţia corectă:a) imunitatea celulară este cea protectivă;b) predomină calea hidrică de transmitere;c) diferite tipuri de agent patogen se asociază cu anumite produse ali-

mentare;d) un tip de agent patogen produce exotoxină.

930. Forma nosologică:1) variolă;2) febră tifoidă; 3) femeile în vârstă;4) HVC;5) scarlatină;

Afirmaţie corectă:a) există vaccin eficient;b) mai frecvent sursă de agenţi patogeni servesc;

158

c) nu există vaccin eficient;d) are un indice al contagiozităţii relativ scăzut.

931. Infecţia şi perioada de contagiozitate: 1) difterie; 2) rujeolă;3) tuse convulsivă;

a) perioada prodromală – 4 zile de erupţie;b) de la câteva zile la 4 luni;c) perioada catarală – 4 săptămâni.

932. Infecţia şi perioada de contagiozitate: 1) infecţia meningococică;2) rubeola; 3) dizenteria.

a) perioada de manifestare clinică;b) perioada prodromală şi primele zile de îmbolnăvire;c) 7 zile până la erupţie, 7 zile după erupţie.

933. Infecţia şi perioada de incubaţie:1) difterie;2) rujeolă;3) tuse convulsivă;

a) 3–14 zile; b) 2–10 zile;c) 8–17 zile.

934. Infecţia şi tipul de imunitate: 1) rujeolă;2) difterie;3) infecţie meningococică;

a) antitoxică;b) antibacteriană;c) antivirotică.

935. Structura antigenică a agentului patogen la: 1) difterie;2) rujeolă;3) gripă;

a) stabilă; b) instabilă.

159

936. Infecţia şi profilaxia de urgenţă: 1) gripă;2) rujeolă;3) antrax;

a) vaccinare;b) interferon;c) antibiotice.

937. Infecţia şi perioada de incubaţie:1) rubeolă;2) inf. meningococică;3) gripă;

a) 2–10 zile;b) 1–2 zile;c) 7–24 zile.

938. Infecţia şi agentul patogen:1) difteria;2) rujeola;3) tusea convulsivă;

a) morbillivirus,b) corinebacterie difterie;c) bordetella pertusis.

939. Infecţia şi contingentul de risc:1) tusea convulsivă;2) parapertusis;3) difteria;

a) adoliscenţi şi maturi;b) copii până la 3 ani;c) copii 3–6 ani.

940. Infecţia şi perioada de incubaţie:1) difteria;2) rujeola;3) tusea convulsivă;


160

941. Infecţia şi vaccinurile utilizate:1) difteria;2) rujeola;3) tusea convulsivă.

a) vaccin corpuscular inactivat;b) anatoxine;c) vaccin viu atenuat.

942. Infecţia şi perioada de incubaţie: 1) scarlatina;2) parotidita epidemică;3) varicela.


943. Infecţia şi termenul de izolare a bolnavului: 1) rujeola;2) parotidita epidemică;3) scarlatina.

a) 9 zile de la debutul bolii;b) 4 zile de la apariţia exantemului;c) după însănătoşirea clinică, dar nu mai precoce de 7–12 zile de la

debutul bolii.

944. Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor: 1) difteria;2) tusea convulsivă;3) rujeola;

a) 1:10;b) 0,015–0,03 UA/ml;c) 1:80.

945. Infecţia şi nivelul minim protectiv al anticorpilor:1) parotidita epidemică;2) rubeola;3) gripa;

a) 1:40;b) 1:10;c) 1:64.

161

946. Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul:1) difteria;2) tusea convulsivă;3) rujeola;

a) 17–21 zile;b) 7 zile;c) 14 zile.

947. Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavul: 1) parotidita epidemică;2) scarlatina;3) inf.meningococică;

a) 10 zile;b) 7 zile;c) 21 zile.

948. Infecţia şi agentul patogen: 1) inf.stafilococică;2) legioneloza; 3) difteria;

a) corinebacterium difteriae;b) stafilococcus aureus şi stafilococcus epidermidis;c) legionella pneumophila.

949. Infecţia şi agentul patogen:1) parotidita epidemică;2) tusea convulsivă;3) varicela;

a) bordetella pertusis;b) virus din familia Herpesvirus;c) virus din familia Paramixoviride.

950. Infecţia şi agentul patogen:1) rujeola; 2) variola;3) rubeola;

a) virus din familia Togaviridae, genul Ribivirus;b) virus din familia Paromyxoviridae genul Morbillivirus;c) Poxovirus variolae.

162

951. Infecţia şi agentul patogen: 1) tuberculoza;2) gripa; 3) scarlatina;

a) virus din familia Orthomyxoviridae;b) Micobacteria tuberculosis, Micobacteria bovis din familia Mico-

bacteriaceae;c) Streptococcus pyogenes.

952. Infecţia şi ciclititatea multianuală a morbidităţii:1) scarlatina;2) difteria;3) tusea convulsivă;

a) 7–10 ani;b) 2–4 ani;c) 4–7 ani.

953. Intensitatea eliminării micobacteriilor:1) abundentă;2) neabundentă;3) condiţionată.

Numărul de colonii:a) mai puţin de 20 colonii;b) mai mult de 20 colonii;c) după prima analiză pozitivă următoarele două sunt negative.

954. Durata eliminării micobacteriilor: 1) continuă;2) periodică;3) formală.

Numărul de colonii:a) alternarea rezultatelor pozitive cu cele negative;b) agentul cauzal este depistat la fiecare analiză;c) un rezultat pozitiv, iar celelate sunt negative.

955. Categoria focarului de tuberculoză:

163

1) categoria I;2) categoria I I;3) categoria III.

Caracteristicile focarului:a) eliminări formale ale micobacteriilor şi în focar locuiesc numai

adulţi; b) nu elimină abundent micobacterii, dar în focar locuiesc copii şi

adolescenţi;c) eliminări neabundente ale micobacteriilor şi în focar locuiesc nu-

mai adulţi.

164

II.4. Infecţii cu transmitere prin vectori hematogeni


956. Indicaţi mecanismul de transmitere al agentului patogen în tifosul re-curent:a) prin contact;b) transmisiv;c) aerogen.

957. Transmiterea agentului patogen în tifosul recurent se efectuează prin:a) purici;b) păduchi; c) ploşniţe.

958. Modul de infectare în tifosul recurent este:a) contaminarea nespecifică;b) inocularea specifică;c) contaminarea specifică.

959. Metoda de diagnostic în tifosul recurent este:a) serologică;b) bacterioscopică;c) bacteriologică.

960. Perioada de incubaţie la tifosul recurent:a) 3–15 zile;b) 21–25 zile;c) 1–2 zile.

961. Sursa de infecţie în tifosul recurent pot fi:a) bolnavii cu boala Brill;b) oamenii bolnavi;c) animalele bolnave.

962. Tifosul recurent este o infecţie:a) zooantroponoză;b) cu focalitate naturală;c) antroponoză.

165

963. Mecanismul de transmitere a tifosului recurent este:a) vertical;b) transmisiv;c) fecal oral.

964. Agentul patogen în tifosul recurent este:a) Salmonella typhi;b) Borrelia recurrentis;c) Rickettsia prowazeki.

965. Focarul de tifos exantematic se află sub control medical:a) 30 de zile;b) 15 zile;c) 25 de zile.

966. În tifosul exantematic păduchii devin contagioşi după alimentaţia cu sângele bolnavului peste:a) 1–2 zile;b) 5–6 zile;c) 10 zile.

967. Tifosul exantematic este o infecţie:a) antroponoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

968. Termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la de-butul bolii):a) 3–9 zile;b) până la 5 zile;c) 5–7 zile.

969. Perioada de incubaţie în tifosul exantematic:a) 2–9 zile;b) 4–12 zile;c) 6–23 zile.

970. Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi:a) bolnavul cu boala Brill;b) purtătorii de Borrelia recurrentis;

166

c) numai bolnavii cu tifos exantematic în perioada de incubaţie.971. Modul de molipsire a omului cu tifos exantematic:

a) inoculare specifică;b) contaminare specifică;c) inoculare nespecifică.

972. Mecanismul de transmitere în tifosul exantematic este:a) fecal oral;b) transmisiv;c) de contact.

973. Boala Brill este o:a) viroză;b) candidoză;c) rickettsioză.

974. Leişmanioza cutanată este o:a) antroponoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

975. Sursa de infecţie în leişmanioza cutanată tip urban este:a) purtătorul de germeni;b) omul bolnav;c) animalele domestice.

976. Perioada de incubaţie în leişmanioza cutanată tip urban este de:a) 2 luni – 1,5 ani;b) 10–15 zile;c) câteva ore –1–2 zile.

977. Leişmanioza cutanată tip urban se întâlneşte în ţările din:a) Africa şi Asia;b) America Latină;c) Republica Moldova, România.

978. Tripanosomoza este transmisă de:a) căpuşe;b) musca Ţeţe;c) purici.

167

979. Tripanosomoza este răspândită în ţările din:a) America de Sud;b) Africa;c) Europa şi Asia.

980. Agentul patogen al tripanosomozei este:a) virus;b) parazit monocecular;c) helmint.

981. Mecanismul de transmitere în tripanosomoză este:a) fecal oral;b) transmisiv;c) de contact.

982. Porţi de intrare în tripanosomoza africană pot fi:a) căile respiratorii;b) tractul digestiv;c) prin înţepătura muştei Ţeţe.

983. Porţi de intrare pentru agentul cauzal al tifosului exantematic pot fi:a) tegumentele intacte;b) locul muşcării păduchelui infectat;c) căile respiratorii.

984. În R.Moldova răspândire mai largă pot găsi:a) Pl.vivax;b) Pl.falciparum;c) Pl.malariae.

985. Măsura antiepidemică principală la malarie în R.Moldova:a) dezinsecţia;b) prevenirea importului;c) chimioprofilaxia.

986. Malaria are răspândire:a) ubicuitară;b) cu focalitate naturală;c) limitată de factori biologici.

168

987. În transmiterea malariei în condiţiile R. Moldova o importanţă mai mare pot avea ţânţarii:a) Aedes;b) Culex;c) Anopheles.

988. Vector transmiţător al malariei este ţânţarul în genul:a) Aedes;b) Anopheles;c) Culex.

989. Profilaxia malariei se efectuează cu:a) vaccin;b) anatoxină;c) chimiopreparate.

990. Un pericol mai mare de răspândire în condiţiile Republicii Moldova îl are:a) Pl.vivax vivax;b) Pl.vivax hibernans;c) Pl.malariae.

991. Scopul principal al supravegherii epidemiologice la malarie în Repu-blica Moldova la etapa actuală este:a) eradicarea acestei parazitoze;b) prevenirea izbucnirilor epidemice; c) prevenirea importului.

992. După înţepătura ţânţarului sporozoiţii se găsesc în sângele uman:a) până la 30 minute;b) până la 24 ore;c) toată perioada de incubaţie.


993. Vectorul hematofag în transmiterea leişmaniozei cutanate tip urban este:a) puricele;b) căpuşa;

169

c) flebotomul;d) musca Ţeţe;e) păduchele.

994. Pentru tifos exantematic e caracteristic:a) mecanismul de transmitere – transmisiv;b) e caracteristică inoculare specifică;c) sursă de infecţie sunt şi bolnavii cu boala Brill;d) grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de

deservire (frizerie, baie, spălătorie, transport public);e) una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei.

995. Sursa de infecţie în tifosul exantematic este:a) omul bolnav de tifos exantematic;b) omul bolnav de boala Brill;c) păduchele de corp;d) păduchele de cap;e) reconvalescentul.

996. Porţi de intrare ale agentului patogen al tifosului exantematic pot fi:a) locul muşcăturii păduchelui;b) pielea intactă;c) conjunctiva ochilor;d) căile respiratorii;e) tractul digestiv.

997. Pentru tifosul exantematic sunt corecte afirmaţiile:a) sezonalitate slab pronunţată;b) bolnavul prezintă pericol deja în ultimele 2 zile ale perioadei de

incubaţie;c) infectarea are loc în timpul muşcăturii păduchelui;d) păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sânge infectat;e) păduchele prezintă pericol până la sfârşitul vieţii sale.

998. Corecte pentru tifosul exantematic sunt afirmaţiile:a) sursa de agenţi patogeni este omul;b) combaterea pediculozei este măsura de bază în profilaxie;c) depistarea bolnavilor este apreciată ca precoce în primele 5 zile de

boală;d) morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie;

170

e) persoanele care au fost în contact se supraveghează timp de 14 zile.999. Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:

a) bolnavul prezintă pericol epidemiologic;b) agentul patogen este Borellia recurentis;c) păduchele este vectorul trasmiţător;d) infectarea are loc în timpul alimentaţiei cu sânge a păduchelui;e) pentru apariţia bolii nu este necesar păduchele.

1000. Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:a) este o recidivă a tifosului recurent;b) este o recidivă a tifosului exantematic;c) în prezenţa pediculozei bolnavii pot fi sursă de infecţie;d) agentul patogen este Rickettsia prowazeki;e) infecţia se transmite transplacentar.

1001. Corecte pentru malarie sunt afirmaţiile:a) lipseşte profilaxia specifică;b) găseşte răspândire ubicuitară (cosmopolită);c) bolnavul prezintă pericol doar în anumite condiţii;d) diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii serologice;e) în RM malaria indigenă a fost lichidată.

1002. Chimioprofilaxia malariei are drept scop:a) prevenirea infectării;b) prevenirea contaminării;c) prevenirea formelor clinice grave;d) prevenirea îmbolnăvirii;e) prevenirea tratamentului ulterior care este de durată lungă.

1003. Corecte pentru malarie sunt afirmaţiile:a) este o parazitoză;b) în practică se utilizează chimioprofilaxia;c) ţânţarul Aedes este principalul vector transmitător;d) Pl.vivax prezintă un pericol mai mare de răspândire în condiţiile

RM;e) poate găsi răspândire ubicuitară.

1004. În R. Moldova poate fi răspândită malaria provocată de tipul:a) Pl.vivax;b) Pl.malariae;

171

c) Pl.ovale;d) Pl.falciparum;e) toate tipurile.

1005. Sursă de agenţi patogeni la malarie sunt:a) animalele bolnave;b) omul şi animalele;c) omul bolnav şi purtătorul de paraziţi;d) obiectele mediului ambiant;e) obiectele mediului ambiant şi animalele.

1006. Agentul cauzal al malariei este:a) triponosoma;b) plasmodia;c) leişmania;d) bacteria;e) toxoplasma.

1007. Tipuri de malarie sunt:a) tropicală;b) de trei zile;c) malaria-ovale;d) de patru zile;e) fulminantă.

1008. Malaria se poate transmite:a) în contact direct cu omul bolnav de malarie;b) prin înţepătură de ţânţari;c) prin hemotransfuzie;d) transplacentar;e) prin înţepătură de ţânţari şi ploşniţe.

1009. Măsurile antiepidemice în focarele de malarie sunt:a) depistarea bolnavilor de malarie şi a purtătorilor;b) ancheta epidemiologică a focarului;c) dezinsecţia;d) chimioprofilaxia de sezon;e) imunoprofilaxia.

1010. Pentru tifosul recurent sunt corecte afirmaţiile:172

a) agentul patogen este Borrelia recurrentis;b) infecţia este o zooantroponoză;c) păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sânge infec-

tat;d) sursă de infecţie sunt bolnavii cu boala Brill;e) mecanismul de transmitere este transmisiv.

1011. Din grupul de richettsioze de origine antroponoză fac parte:a) boala Bril;b) tifosul exantematic;c) febra Q;d) febra ţuţugamuşi;e) febra tifoidă.

1012. Agentul cauzal al tifosului recurent face parte din grupul de:a) viruşi;b) richettsii;c) bacterii;d) borelii;e) fungi.

1013. Vectori de transmitere al tifosului recurent sunt:a) păduchii pubieni;b) păduchii vestimentari;c) căpuşele;d) ţânţarii;e) puricii.

1014. Surse de agenţi patogeni în tifosul recurent sunt:a) păduchii;b) puricii;c) oamenii;d) căpuşele;e) şobolanii.

1015. Măsurile antiepidemice în focarul de tifos recurent sunt:a) depistarea precoce şi spitalizarea bolnavului;b) aplicarea în focar a măsurilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;c) deratizarea;d) supravegherea contacţilor;

173

e) prelucrarea sanitaro-igienică a celor care au contactat cu sursa de agenţi patogeni.

1016. Dezinsecţia terminală în focarul de tifos recurent prevede:a) prelucrarea obiectelor habituale din mediul bolnavului;b) prelucrarea sanitaro-igienică a persoanelor din lista de contacţi;c) dezinsecţia vestimentaţiei bolnavului; d) dezinsecţa obiectelor ce aparţin persoanelor foşti în contact, inclu-

siv prin utilizarea etuvelor;e) în focarul de tifos recurent dezinsecţia nu este indicată.

1017. Sursa de agenţi patogeni în tifosul recurent este:a) reconvalescentul;b) animalul bolnav;c) omul bolnav;d) omul bolnav de boala Brill;e) purtătorul de B. recurrentis.


1018. Agentul cauzal: Forma nosologică:1) Richettsia prowazeki; a) tifos exantematic;2) Borrelia recurrentis; b) tifos recurent;3) Sarcoptes scabiei; c) scabia.

1019. Agentul cauzal: Forma clinică:1) Plasmodium vivax; a) malaria terţiana;2) P.ovale; b) malaria terţiană benignă;3) P.malariae; c) malaria quartana;4) P.falciparum; d) malaria tropică.

1020. Forma nosologică: Agentul cauzal: 1) sifilisul; a) richettsie;2) parotidita epidemică; b) bacterie;3) tusea convulsivă; c) virus;4) tifosul exantematic; d) spirohetă.

1021. Forma nosologică: Vector/Factor1) malaria; a) păduchi;2) tifosul exantematic; b) musca de casă;

174

3) dizenteria; c) ţânţarul Anopheles.

1022. Forma nosologică: Agentul patogen:1)febra tifoidă; a) S.typhi;2)tifosul exantematic; b) Rickettsia prowazeki;3)tusea convulsivă; c) Bordetella pertussis;4)gripa; d) Myxovirus influenzae;5)salmoneloza e) Salmonella typhimurium.

1023. Forma nosologică: Agentul patogen: 1) febra Q; a) Salmonella typhy;2) febra tifoidă; b) Rickettsia prowazeki;3) tifosul exantematic; c) Coxiella burnetti.

1024. Forma nosologică: Vectori:1) malaria; a) purici;2) dizenteria; b) căpuşa;3) tifosul exantematic; c) musca de casă;4) febra Q; d) păduchi;5) pesta; e) ţânţarul Anopheles.

1025. Forma nosologică: Agentul patogen:1) boala Brill; a) Salmonella typhimurium;2) pesta; b) Rickettsia prowazeki;3) salmoneloza; c) Yersinia pestis.

1026. Forma nosologică: Sursa de infecţie:1) tifosul recurent; a) animalele bolnave;2) febra Q; b) omul, care a suportat tifos exan-

tematic;3) boala Brill; c) omul bolnav.

1027. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:1) tifosul recurent; a) 2–3 săptămâni;2) febra Q; b) 6–23 zile;3) tifosul exantematic; c) 3–15 zile.

1028. Mecanismul de transmitere: Forma nosologică:1) transmisiv; a) difteria;2) respirator; b) dizenteria;

175

3) fecal-oral; c) malaria.

1029. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) boala Brill; a) parazitoză;2) amebiaza; b) richettsioză;3) gripa; c) viroză;

1030. Măsurile profilactice: Forma nosologică:1) educaţia sanitară a populaţiei; a) poliomielita;2) vaccinarea; b) malaria;3) chimioprofilaxia. c) echinococoza.

1031. Agentul patogen: Forma nosologică:1) Coxiella burnetti; a) ornitoza;2) Chlamydia psittaci; b) febra Q;3) Vibrio cholerae; c) holera.

1032. Forma nosologică: Agentul patogen:1) febra tifoidă; a) coxiella burnetti;2) febra Q; b) salmonella typhi;3) tripanosomoza africană; c) tripanosoma gambiense.

1033. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) tifosul exantematic; a) este transmisă de căpuşe;2) febra Q; b) este parazitoză;3) tripanosomoza africană. c) poate avea recidive tardive.

1034. Răspândirea geografică: Forma nosologică:1) febra Q; a) Africa şi America de Sud;2) febra galbenă; b) se întâlneşte în R. Moldova;3) gripa. c) are răspândire globală.

1035. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) tularemia; a) este transmisă de căpuşe;2) leişmanioza cutanată tip urban; b)este o infecţie convenţională;3) febra Q; c) este o zooantroponoză;4) pesta; d) păduchii transmit infecţia;5) tifosul recurent. e) este o antroponoză.

176

II.5. Infecţiile nosocomiale


1036. Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia:a) infectarea pacientului la domiciliu;b) infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului

medical în timpul îndeplinirii funcţiunilor sale;c) infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.

1037. Majorarea morbidităţii prin infecţiile nosocomiale e determinată de:a) perioada anului;b) majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de diagnostic

şi tratament;c) micşorarea numărului de antibiotice administrate.

1038. Infecţia nosocomială este:a) numai infectarea exogenă a omului;b) numai activizarea microflorei endogene;c) sunt posibile ambele variante.

1039. Pentru tulpinele nosocomiale sunt caracteristice:a) majorarea sensibilităţii faţă de antibiotice;b) rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante;c) sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolete.

1040. Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor nosocomiale în staţiona-re e necesară:a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalu-

lui medical; b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare.

1041. Prelucrarea corectă a mâinilor lucrătorului medical, contaminate cu sânge:a) se spală sub apă curgătoare cu săpun;

177

b) mâinile se şterg cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă, apoi se spală sub apă curgătoare;

c) mâinile se şterg timp de 2 minute cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă şi peste 5 minute se spală sub apă curgătoare.

1042. Dacă mănuşele medicale sunt contaminate cu sângele pacientului:a) sunt inutilizabile;b) imediat se şterg cu un tampon îmbibat cu dezinfectant, apoi se spa-

lă sub apă curgătoare;c) imediat se spală sub apă curgătoare, apoi se plonjează în soluţie

dezinfectantă.

1043. În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:a) peste fiecare 2 ore de lucru;b) după fiecare schimb de lucru;c) după fiecare zi de lucru.

1044. Curăţenia generală a sălii de proceduri e necesar să fie efectuată:a) zilnic, după lucru;b) zilnic până la începerea lucrului, folosind soluţia de cloramină de

1%;c) o dată în 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru prelucrarea pe-

reţilor şi podelei, apoi prelucrarea bactericidă.

1045. Care dintre situaţiile propuse poate fi considerată infecţie nosoco-mială?a) rujeola diagnosticată la copil în ziua a 4-a după spitalizare în secţia

infecţiilor respiratorii acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă;b) depistarea corinebacteriei difterice toxigene în frotiul din bucofa-

ringe, colectat de la bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare;c) salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8–10 de

la spitalizare.

1046. Declanşarea infecţiei şi gravitatea manifestărilor clinice depind:a) numai de proprietăţile agentului patogen;b) numai de factorii proprii organismului gazdă (vârstă, maladii

concomitente, statusul imunologic, rezistenţa nespecifică etc.);c) de ambele variante.

1047. Ca sursă de infecţie, din punct de vedere epidemiologic, importanţă mai mare au:

178

a) bolnavii cu formă acută a bolii;b) purtătorii cronici de germeni patogeni şi condiţionat patogeni;c) purtătorii convalescenţi.

1048. Dintre agenţii cauzali ai infecţiilor nosocomiale se întâlnesc mai frec-vent:a) cocii gram-pozitivi;b) enterobacteriile;c) micozele.

1049. Infecţiile nosocomiale mai frecvent sunt de origine:a) intestinală;b) aerogenă;c) septico-purulentă.

1050. Mai frecvent contaminarea prin infecţii septico-purulente are loc în:a) sala de operaţie;b) sala de pansamente;c) secţia de reanimare şi terapie intensivă.

1051. După finisarea dereticării saloanelor şi cabinetelor medicale, inven-tarul sanitar trebuie:a) clătit cu apă şi uscat;b) înmuiate timp de 1 oră în soluţie dezinfectantă, apoi clătit şi pus la

uscat;c) clătit în soluţie dezinfectantă şi uscat.

1052. Perioada de incubaţie în infecţiile nosocomiale este de:a) 3–10 zile;b) 4–7 zile;c) în dependenţă de agentul cauzal poate fi de la câteva ore până la

câteva luni.

1053. Pentru prevenirea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti sunt realizate următoarele măsuri: a) controlul stării sănătăţii a personalului medical;b) vaccinarea personalului cu anatoxină stafilococică;c) folosirea neraţională a antibioticelor, inclusiv cu scop profilactic.

1054. În focarele de salmoneloză intraspitalicească: a) dezinfecţia terminală nu se efectuează;

179

b) dezinfecţia terminală se efectuează cu acordul administraţiei instituţiei curativ-profilactice;

c) se efectuează prelucrarea în etuvă doar a lenjeriei de pat.2.5.2. Complement compus

1055. Factorii de risc în apariţia infecţiilor nosocomiale:a) durata lungă a spitalizării;b) sexul bolnavilor;c) administrarea unui antibiotic;d) durata intervenţiilor chirurgicale;e) calitatea sterilizării instrumentarului medical.

1056. Creşterea morbidităţii prin infecţii intraspitaliceşti are loc în urma:a) creării complexelor spitaliceşti mari;b) administrării necontrolate a antibioticelor;c) în special, introducerii microflorei exogene;d) majorării ponderii pacienţilor cu risc sporit;e) trecerii la utilizarea instrumentarului medical getabil.

1057. Pentru infecţiile nosocomiale este specifică:a) polirezistenţa la antibiotice;b) polirezistenţa la dezinfectante;c) predomină microorganismele condiţionat patogene;d) principalul mecanism de transmitere este fecal-oral;e) victimă sunt numai pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale.

1058. Semnele unei tulpini spitaliceşti sunt:a) polirezistenţa la antibiotice,b) rezistenţa la substanţe dezinfectante;c) sensibilitatea sporită la acţiunea factorilor mediului extern;d) virulenţa înaltă;e) sensibilitatea sporită faţă de fagi.

1059. Tulpină intraspitalicească este:a) S.typhi;b) S.enteritidis;c) S.java;d) S.typhimurium;e) S.newport.

180

1060. Mecanismele de transmitere în infecţiile nosocomiale sunt:a) fecal-oral;b) contact;c) parenteral;d) transmisiv;e) hidric.

1061. Corecte pentru infecţiile nosocomiale sunt afirmaţiile:a) este o infecţie de carantină;b) agenţii cauzali sunt microorganisme bacteriene;c) sunt provocate de microorganismele condiţionat patogene;d) mai frecvent se îmbolnăvesc bărbaţii;e) nu este caracteristică sezonalitatea.

1062. Pentru infecţiile nosocomiale este caracteristic:a) polimorfismul manifestărilor clinice;b) polirezistenţa la antibiotice;c) polirezistenţa la dezinfectante;d) polietiologia;e) se depistează mai frecvent în perioada caldă a anului.

1063. Ca măsură de profilaxie a infecţiilor nosocomiale poate fi:a) imunoprofilaxia;b) dezinfecţia;c) sterilizarea instrumentarului medical;d) administrarea antibioticelor numai în urma antibiogramei;e) izolarea bolnavilor numai în spitalul de boli infecţioase.

1064. Care din situaţiile enumerate pot fi referite la infecţiile nosocomiale?a) în secţia de radiologie bolnavului la a 8-a zi de spitalizare a apărut

voma, dureri în abdomen din masele fecale, s-a depistat Sh.sonnei;b) în secţia de urologie bolnavului cu pielonefrită la momentul inter-

nării din urină a fost depistată Salmonella london;c) peste 6 luni după externarea pacientului din secţia Chirurgie au

apărut semne clinice ale HVB ;d) a fost stabilit diagnosticul „febră tifoidă” la un bolnav cu pneumo-

nie în a 2-a zi de spitalizare ;e) la a 4-a zi de spitalizare bolnavului în secţia traumatologie s-a sta-

bilit diagnosticul – de gripă.

181

1065. În etiologia infecţiilor intraspitaliceşti septico-purulente predomină: a) cocii gram-pozitivi;b) bacterii anaerobe;c) fungi;d) bacteriile gram-negative aerobe;e) coci gram-negativi.

1066. Infecţiile intraspitaliceşti se pot transmite prin mecanism:a) aerogen;b) transmisiv;c) fecal-oral;d) contact;e) vertical.

1067. Contractarea infecţiei septico-purulente mai frecvent are loc în: a) sala de operaţie;b) sala de pansamente;c) sala de proceduri;d) salon;e) sala pentru fizioproceduri.

1068. Particularităţile tulpinii spitaliceşti sunt: a) virulenţa înaltă;b) polirezistenţa la antibiotice;c) rezistenţa la preparate dezinfectante;d) fagosensibilitate;e) sensibilitate la antibiotice.

1069. Cauzele sporirii nivelului morbidităţii prin infecţiile septico-purulen-te sunt: a) folosirea limitată a preparatelor cu acţiune imunostimulatorie;b) aplicarea frecventă a metodelor invazive de diagnosticare şi mani-

pulări terapeutice;c) construcţia complexelor spitaliceşti mari;d) spitalizarea de durată a pacientului;e) folosirea neraţională a antibioticelor.

1070. Factori de risc în apariţia infecţiilor septico-purulente sunt: a) durata spitalizării;b) bolile concomitente;

182

c) starea imunodeficitară;d) genul pacientului;e) condiţiile locative ale pacientului.

1071. Riscul contractării infecţiilor intraspitaliceşti este mai mare în secţiile: a) de combustii;b) terapeutice;c) neurologice;d) urologice;e) psihiatrice.

1072. Riscul de apariţie a infecţiilor septico-purulente nosocomiale e mai mare în staţionarele:a) de leziuini termice;b) terapeutice;c) neurologice;d) urologice;e) chirurgicale.

1073. Care dintre formele nosologice pot prezenta infecţii nosocomiale?a) supuraţia plăgii postoperatorii;b) peritonita;c) pneumonia;d) traheobronşita purulentă;e) septicemia.

1074. În funcţiile epidemiologului de spital se includ:a) efectuarea măsurilor antiepidemice în staţionar;b) efectuarea analizei retrospective şi operative;c) supravegherea respectării regimului antiepidemic în staţionar;d) diagnosticarea şi înregistrarea infecţiilor nosocomiale;e) controlul permanent al calităţii de dezinfecţie şi sterilizare a instru-

mentarului medical.

1075. Supravegherea epidemiologică a infecţiilor intraspitaliceşti include: a) analiza morbidităţii pacienţilor;b) analiza morbidităţii personalului medical;c) determinarea tipului tulpinii intraspitaliceşti;d) aprecierea eficacităţii măsurilor efectuate;

183

e) elaborarea planului de măsuri profilactice în infecţii intraspitali-ceşti pentru staţionar.

1076. Particularităţile salmonelozei intraspitaliceşti sunt: a) focarele apar mai frecvent în staţionarele pediatrice;b) de obicei, sursa de infecţie este omul;c) calea de transmitere este contact-habitual;d) transmiterea agentului cauzal pe cale aerogenă este exclusă;e) sezonalitate de vară-toamnă.

1077. Care sunt manipulările şi procedurile potenţial periculoase în con-tractarea infecţiilor intraspitaliceşti: a) intervenţia chirurgicală;b) manipulaţiile parenterale;c) cateterizarea vezicii urinare;d) gastroscopia;e) electroforeza.

1078. Responsabilitatea asigurării controlului infecţiilor nosocomiale şi de securitate a pacientului şi a personalului în instituţiile medico-sani-tare se asumă:a) asistenţei medicale superioare,b) epidemiologului de spital,c) conducătorului instituţiei;d) medicului şef-adjunct pentru activitatea curativă,e) şefului de secţie.

1079. Infecţiile intraspitaliceşti pot fi prevenite prin:a) reducerea numărului de intervenţii invazive;b) utilizarea instrumentarului getabil,c) reducerea timpului de aflare a pacientului în spital;d) respectarea regimului antiepidemic;e) vaccinarea tuturor lucrătorilor spitalului.


1080. Forma nosologică: Mecanismul de transmitere:1) HVC; a) prin toate mecanismele orizontale;2) dizenteria; b) parenteral;3) gripa; c) fecal-oral;

184

4) inf.nosocomiale; d) respirator.

1081. Forma nosologică: Agenţii cauzali:1) scarlatina; a) preponderent microorganismele condi-

diţionat-patogene;2) salmoneloza; b) streptococul hemolitic;3) inf.nosocomială; c) salmonela;4) difteria; d) Corynebacterium diphtheriae.

1082. Forma nosologică: Calea de transmitere:1) inf.nosocomială; a) parenterală;2) holera; b) hidrică;3) difteria; c) aerosol solid;4) salmoneloza; d) alimentară;5) parotidita; e) aerozoli lichizi.

1083. Secţia: Agentul cauzal preponderent:1) traumatologie; a) ps.aeruginosa;2) otorinolaringologie; b) streptococii, stafilococii; 3) chirurgie generală; c) stafilococii, enterobacteriile;4) urologie; d) hlamidiozele.

1084. Forma nosologică: Factorii de transmitere:1) HVC nosocom.; a) instrumentarul medical;2) salmoneloza; b) apa;3) febra tifoidă; c) ouăle, carnea;4) HVA; d) mâinile murdare.

185

II.6. Infecţia HIV/SIDA


1085. Agentul patogen în infecţia HIV este:a) retrovirus;b) picornovirus;c) rabdovirus.

1086. Perioada de incubaţie în infecţia HIV/SIDA:a) 2–4 săptămâni;b) 10–20 săptămâni;c) 2–10 ani.

1087. Pentru combaterea HIV/SIDA dispunem de:a) medicamente eficace;b) vaccinuri;c) metode nespecifice de prevenţie.

1088. SIDA se manifestă:a) endemic;b) epidemic;c) pandemic.

1089. Ce caracteristică a virusului imunodeficienţei umane împiedică ela-borarea unui vaccin eficient?a) contagiozitatea virusului;b) variabilitatea înaltă a virusului;c) tropismul virusului.

1090. Virusul HIV afectează:a) eritrocitele;b) trombocitele;c) limfocitele.

186

1091. Virusul HIV posedă tropism faţă de:a) sistemul urogenital;b) sistemul nervos;c) sistemul sanguin.

1092. Virusul HIV afectează T limfocitele:a) helperi;b) supresori;c) killeri.

1093. Prognosticul infecţiei HIV/SIDA este:a) favorabil;b) moderat favorabil;c) nefavorabil.

1094. Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supuşi supravegherei medicale:a) 2 ani;b) 10 ani;c) toată viaţa.

1095. Care dintre categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obli-gatoriu la HIV ?a) lucrătorii medicali;b) UDI, donatorii de sânge;c) gravidele.

1096. Care dintre categoriile de persoane sunt supuse screening-ului obli-gatoriu la HIV ?a) bolnavii cu hemofilie;b) homosexualii;c) UDI.

1097. În Republica Moldova cel mai afectat de HIV segment de vârstă este de:a) 20–29 ani;b) 30–39 ani;c) persoanele ce au depăşit vârsta de 60 ani.

1098. Care este factorul principal ce determină amploarea cumulativă a epidemiei HIV ?

187

a) concentraţia virusului în sânge şi în alte fluide corporale;b) variabilitatea înaltă a virusului;c) persistenţa infecţiei pe toată durata vieţii.

1099. Care cale de transmitere a HIV predomină în ultima perioadă de timp în Republica Moldova:a) sexuală;b) parenterală;c) perinatală.

1100. În Republica Moldova infecţia HIV se înregistrază preponderent printre?a) LSC;b) personalul medical;c) UDI.

1101. Zilnic în lume se înregistrează cazuri de infecţie HIV/SIDA:a) circa 7 mii de persoane infectate;b) 10 mii de persoane infectate;c) 16 mii de persoane infectate.

1102. Care este argumentul de bază pentru abţinerea de la screening-ul to-tal la prezenţa HIV al bolnavilor internaţi în diverse instituţii medi-cale?a) lipsa reactivelor de ultimă generaţie;b) costul semnificativ al reacţiilor de diagnostic;c) respectarea precauţiilor universale minimalizează semnificativ

riscul pentru personalul medical.

1103. Care este cauza evitării efectuării screening-ului total al bolnavilor internaţi în diverse instituţii la prezenţa HIV ?a) ţinând cont de frecvenţa reacţiilor fals-pozitivie, testările în popu-

laţia cu prevalenţă mică a infecţiei HIV sunt costisitoare;b) lipsa reactivelor diagnostice de ultimă generaţie;c) insuficienţa cadrelor medicale calificate.

1104. Seropozitivitatea la infecţia HIV/SIDA apare mai frecvent la:a) 2–4 săptămâni după un contact cu risc;b) 4–12 săptămâni după un contact cu risc;c) 10–12 luni după un contact cu risc.

188

1105. În stadiile incipiente ale infecţiei HIV la o persoană seropozitivă într-un ml de sânge se conţin:a) 80–100 doze de infectare;b) 10–12 doze de infectare;c) 1–6 doze de infectare.

1106. Pentru stabilizarea declanşării procesului epidemic prin HIV se folo-seşte, în special:a) conştientizarea populaţiei;b) vaccinoprevenţia;c) un set de măsuri sanitaro-igienice.

1107. După sex, care este principala sursă de infecţie:a) bărbaţii;b) femeile;c) în egală măsură bărbaţii şi femeile.

1108. SIDA este definit ca:a) stadiul primar al infecţiei HIV;b) stadiul final al infecţiei HIV manifestat prin imunodeficienţă

avansată însoţit de infecţii oportuniste;c) stadiul de apariţie a manifestărilor clinice primare.

1109. Infecţia HIV este:a) antroponoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

1110. Pentru infecţia HIV este corectă afirmaţia:a) HIV prezintă pericol mai mare pentru populaţia de gen feminin;b) HIV prezintă pericol mai mare pentru populaţia de gen masculin;c) HIV prezintă pericol în mod egal atât pentru populaţia de gen

feminin, cât şi pentru cea de gen masculin.


1111. Creşterea numărului de persoane seropozitive în rândul toxicomani-lor este consecinţa:a) contaminării drogurilor în procesul de preparare;

189

b) tipului de drog folosit;c) cantităţii de drog folosit;d) folosirii în comun a seringelor;e) promiscuităţii sexuale.

1112. Transmiterea HIV se realizează prin:a) contact sexual;b) contact habitual;c) expunere la sânge;d) perinatal;e) vectori hematofagi.

1113. Căile de transmitere în infecţia HIV/SIDA:a) sexuală;b) aerogenă;c) transmisivă;d) parenterală;e) intranatală.

1114. Infectarea cu HIV/SIDA poate avea loc în cadrul:a) manoperelor parenterale;b) intervenţiei chirurgicale;c) procedurilor fizioterapeutice;d) exsterpării dinţilor;e) efectuării radiogramelor.

1115. Favorizează infectarea cu HIV/SIDA:a) promiscuitatea sexuală;b) contactele sexuale în timpul ciclului menstrual;c) contactele bisexuale;d) contactele sexuale cu prezervativ;e) utilizarea metodelor chimice de contracepţie.

1116. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:a) în Republica Moldova premisele de răspândire a infecţiei

HIV/SIDA sunt: migraţia, creşterea morbidităţii prin BST etc.;b) în Republica Moldova achiziţionarea HIV are loc preponderent pe

cale sexuală;c) primele cazuri de infecţie HIV/SIDA în Republica Moldova s-au

înregistrat în anul 1995;

190

d) riscul apariţiei infecţiei HIV la copiii născuţi de mame infectate este de 100%;

e) lucrul pentru educaţie a populaţiei este deocamdată principala mă-sură antiepidemică.

1117. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:a) infecţia HIV/SIDA face parte din grupul ITS;b) gradul de risc variază în funcţie de ocupaţie;c) agentul cauzal poate fi identificat la 3–12 săptămâni după contact

cu risc de infectare;d) HIV afectează mai ales B. limfocitele;e) sursa de infecţie este omul infectat pe toată durata vieţii.

1118. Măsurile antiepidemice de bază în infecţia HIV/SIDA sunt:a) măsuri a/e ce ţin de sursa de infecţie;b) măsuri a/e ce ţin de mecanismul de transmitere;c) măsuri a/e ce ţin de receptivitatea populaţiei;d) măsuri a/e de ordin general;e) toate cele enumerate anterior.

1119. Indicaţiile pentru investigaţii la prezenţa HIV sunt?a) febrilitate de durată mai mult de o lună;b) migrenă;c) diaree de durată;d) prezenţa infecţiilor care nu se tratează prin scheme tradiţionale;e) plângeri repetate ale pacientului la semne de dispepsie.

1120. Care fapt din lista propusă poate servi pretext pentru efectuarea in-vestigaţiilor la HIV ?a) prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;b) spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;c) utilizarea intravenoasă a drogurilor;d) practicarea relaţiilor sexuale neprotejate cu persoane din grupuri cu

comportament cu risc sporit;e) promiscuitatea.

1121. Selectaţi măsurile de prevenţie în infecţia HIV/SIDA ?a) prelucrarea minuţioasă a produselor alimentare şi a apei potabile;b) decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului medical;c) testarea obligatorie a donatorilor de sânge la prezenţa HIV;

191

d) măsuri de profilaxie specifică (vaccinoprevenţia);e) promovarea relaţiilor sexuale monogame.

1122. Premisele răspândirii infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova ?a) migraţia sporită a populaţiei;b) condiţiile socio-economice dificile;c) tradiţiile etnice ale populaţiei republicii;d) sporirea morbidităţii prin sifilis şi alte ITS;e) condiţiile climaterico-geografice.

1123. Care sunt factorii favorizanţi în transmiterea infecţiei HIV/SIDA prin hemotransfuzie:a) utilizarea instrumentarului medical de multiplă folosinţă;b) practicarea hemotransfuziilor directe donator→recipient;c) volumul mare de sânge transfuzat, ce sporeşte riscul achiziţionării

infecţiei prin conţinut sporit de doze infectante;d) rezultatele fals-negative la investigaţia donatorilor;e) lipsa tehnologiilor moderne în prelucrarea instrumentarului medi-

cal.

1124. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:a) este o maladie cu transmitere prin vectori hematofagi;b) sursă de agenţi patogeni servesc maimuţele;c) principala cale de transmitere a HIV în Republica Moldova –

parenterală;d) contagiozitatea durează pe parcursul întregii vieţi a pacientului;e) una dintre măsurile antiepidemice este educaţia populaţiei.

1125. Pentru infecţia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaţiile:a) infecţia HIV/SIDA e o maladie, ce afectează în prealabil populaţia

neinformată;b) bărbaţii şi femeile în egală măsură sunt surse de infecţie;c) bolnavii cu hemofilie sunt supuşi unui risc major de infectare cu

HIV/SIDA;d) personalul medical face parte din grupurile cu risc major de infec-

tare cu HIV/SIDA;e) pentru prevenţia infecţiei HIV/SIDA se foloseşte vaccin elaborat

prin metoda ingineriei genetice.

1126. Pentru infecţia HIV/SIDA nu sunt corecte afirmaţiile:192

a) HIV este extrem de rezistent în mediul ambiant şi la acţiunea dezinfectanţilor;

b) HIV se transmite doar prin mecanism de contact;c) HIV posedă tropism faţă de sistemul imun al organismului;d) depistarea anticorpilor faţă de HIV se realizează prin teste imuno-

enzimatice, radiometrice, imunofluorescente;e) contagiozitatea înaltă a virusului este un obstacol în elaborarea

vaccinului anti-HIV.

1127. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:a) declanşarea procesului epidemic prin infecţia HIV/SIDA în ţările

Europei de Vest şi SUA a avut loc mai cu seamă datorită persoa-nelor ce practică relaţii homosexuale;

b) în prezent ca sursă de infecţie HIV, în egală măsură, servesc băr-baţii şi femeile;

c) infecţia HIV/SIDA afectează în prealabil populaţia fertilă;d) riscul infectării cu HIV după o trnsfuzie de sânge de la o persoană

seropozitivă este 50%;e) în Republica Moldova screening-ului la HIV sunt supuşi toţi pa-

cienţii instituţiilor medicale.

1128. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:a) virusul HIV face parte din familia Hepadnaviridae;b) infecţia HIV/SIDA se transmite prin 2 mecanisme (de contact,

vertical);c) virusul a fost izolat din sânge, spermă, secreţii vaginale, salivă,

lapte etc.;d) tratarea termică a produselor de sânge care conţin factori de coa-

gulare elimină riscul infecţării cu HIV la bolnavii cu hemofilie;e) minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie nu are importan-

ţă în declanşarea procesului epidemic prin infecţia HIV/SIDA.

1129. Grupele cu comportament cu risc pentru infectarea cu HIV/SIDA sunt:a) copiii de vârstă preşcolară;b) toxicomanii;c) donatorii voluntari de sânge;d) persoanele promiscuite;e) pacienţii instituţiilor medicale.

193

1130. Peste 10 doze de infectare cu HIV se conţin în:a) lapte matern;b) sânge;c) secreţii vaginale;d) spermă;e) lichid amniotic.

1131. Doza de infectare cu HIV în totalitate absolută a cazurilor se conţine în:a) lichid amniotic;b) spermă;c) sânge;d) salivă;e) lichid cefalo-rahidian.

1132. Căile de transmitere în infecţia HIV/SIDA sunt:a) parenterală;b) sexuală;c) hidrică;d) contact habitual;e) alimentară.

1133. Care sunt acţiunile de precauţii standard în cazul în care s-a produs înţeparea cu acul unei seringi?a) nu se întreprinde nimic;b) se pansează rana şi se schimbă mănuşile;c) se spală locul afectat sub apă curgătoare;d) se aplică soluţia de permanganat de caliu sau apă oxigenată;e) se aplică pansament din material de protecţie impermeabil şi se

îmbracă mănuşi noi.

1134. Care este riscul de contaminare cu HIV la o înţepătură de ac conta-minat?a) 0,3%;b) 1%;c) 10%;d) 30%;e) peste 50%.

194

1135. O persoană seropozitivă trebuie:a) să fie izolată de societate;b) să i se interzică frecventarea localurilor publice;c) să ducă un mod de viaţă obişnuit;

d) să frecventeze instituţii medicale specializate exclusiv pentru persoane infectate cu HIV;

e) să fie tratată ca o persoană cu handicap.

1136. Infecţia HIV se poate transmite prin:a) contact sexual neprotejat;b) utilizarea în comun a veceurilor;c) contact habitual în familie;d) transfuzii de sânge şi/sau produse sanguine;e) de la mamă la făt.

1137. Factorii de transmitere în infecţia HIV sunt:a) sperma;b) lichidul de sudoraţie;c) aerul expirat de persoana seropozitivă;d) sângele;e) laptele matern.

1138. Persoana HIV pozitivă prezintă pericol în calitate de sursă de infec-ţie:a) doar în perioadele cu manifestări clinice;b) doar în perioada finală de dezvoltare a infecţiei HIV;c) doar în perioada acută a maladiei;d) pe toată durata vieţii;e) doar în fereastra imunologică.

1139. Pentru procesul epidemic prin infecţia HIV este caracteristic:a) manifestări prin formarea de focare;b) sezonalitate de vară-toamnă;c) indici sporiţi de morbiditate în populaţia în vârstă de până la un an;d) caracter emergent al evoluţiei;e) procesul epidemic are caracter ocupaţional.

195

1140. Investigaţiile în mod obligatoriu la marcherii HIV se efectuează asu-pra:

a) donatorilor de sânge;b) donatorilor de spermă;c) donatorilor de organe;d) femeilor gravide;e) pacienţilor staţionarelor cu profil chirurgical.

1141. Contractarea HIV de lucrătorii medicali este posibilă:a) realizând diverse proceduri medicale;b) la înţepare accidentală în timpul intervenţiilor chirurgicale;c) în cadrul pregătirii cavităţii bucale pentru protezare dentară;d) în cadrul efectuării detartrajului;e) în timpul procedurilor de fizioterapie.

1142. Virusul imunodeficienţei umane afectează:a) ţesutul limfoidal;b) ţesutul muscular;c) celulele epiteliale;d) celulele neurogliale;e) pielea şi mucoasele.

1143. Căile de transmitere în infecţia HIV sunt:a) hidrică;b) transplacentară;c) contact habitual;d) alimentară;e) intranatală.

1144. Infecţiile oportuniste, asociate cu SIDA, sunt:a) pneumocistoza;b) toxoplasmoza;c) tuberculoza;d) infecţia de origine citomegalovirală;e) infecţia streptococică şi/sau stafilococică

1145. Cele mai afectate celule de HIV sunt:a) T-helpeii;b) T-killerii;c) endoteliocitele;d) macrofagii;

196

e) hepatocitele.

1146. Cele mai sensibile şi specifice teste la HIV sunt:a) RIF;b) PCR;c) RHAI;

d) RFC;e) RHAD.

1147. Categoriile de persoane cu comportament cu risc la HIV sunt:a) utilizatorii de droguri injectabile;b) lucrătorii instituţiilor medico-sanitare;c) şoferii de curse lungi;d) persoanele prestatatoare de servicii sexuale contra plată;e) promiscuiţii.

1148. Contractarea infecţiei HIV este posibilă în cazul:a) contactului sexual protejat;b) hemotransfuziei;c) alăptării copilului;d) înţepăturii de ţânţari;e) realizării manipulaţiilor parentrerale.

1149. Care este termenul optim de iniţiere a tratamentului profilactic post-accidental de la momentul unui contact cu risc de infectare?a) primele 12–24 ore;b) primele 24–72 ore;c) primele 24–96 ore;d) prima săptămână;e) prima lună.

1150. Gradul de risc pentru contractarea infecţiei HIV sporeşte odată cu:a) utilizarea de droguri injectabile;b) îngrijirea unui bolnav SIDA;c) promiscuitatea;d) frecventarea piscinelor, saunelor publice;e) utilizarea aceleiaşi vesele cu o persoană seropozitivă.

197

1151. Riscul de contaminare cu HIV poate fi redus prin:a) folosirea corectă a condomului;b) respectarea precauţiilor ocupaţionale standard;c) izolarea de societate a persoanelor HIV positive;d) metode educaţionale în populaţie;e) interzicerea circulaţiei libere a persoanelor HIV+.


1152. Forma nosologică: Perioada de contagiozitate:1) difterie; a) câteva săptămâni;2) HIV infecţie; b) luni şi ani;3) rujeolă; c) 8–10 zile;4) febră tifoidă; d) de la câteva zile până la zeci de ani.

1153. Forma nosologică:1) infecţia HIV/SIDA; 2) hepatita virală B;3) bolile sexual transmisibile (sifilisul); 4) hepatita virală C;

Calea principală de transmitere:a) parenterală;b) hemotransfuzie;c) administrarea intravenoasă a drogurilor;d) sexuală.


1) HVC; 2) infecţia HIV/SIDA;3) HVB;

Termenele orientative de depistare a agentului patogen la pacient:a) a doua jumătate a perioadei de incubaţie;b) peste 4–6 săptămâni după debutul bolii;c) 15 zile – 2 luni după infectare.

1155. Forma nosologică: 1) infecţia HIV/SIDA;

198

2) hepatita virală B; 3) hepatita virală C;4) hepatita virală D.

Principala măsură antiepidemică:a) minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie;b) profilaxia specifică;c) profilaxia specifică a HVB;d) informatizarea populaţiei.

1156. Sursa de infecţie: 1) infecţia HIV/SIDA;2) rujeola; 3) dizenteria.

Contagiozitatea:a) cu 4 zile înainte de debutul clinic, 4–5 zile în perioada manifestări-

lor clinice;b) 3–12 săptămâni după infectarea prin agent patogen până la deces;c) odată cu apariţia manifestărilor clinice până la sfârşitul proceselor

reparative.

1157. Forma nosologică: Preparatul vaccinal:1) infecţia HIV/SIDA; a) vaccin plasmatic, genoingeneric;2) hepatita virală B; b) vaccin corpuscular inactivat;3) tusea convulsivă; c) vaccin viu atenuat;4) rujeola; d) imunoprevenţia nu se efectuează.

1158. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:1) HVB; a) 21–90 zile;2) HVD; b) 45–180 zile;3) inf. HIV/SIDA; c) 2–10 ani;4) HVC; d) 14–110 zile.

1159. Infecţia HIV/SIDA1) se transmite;2) nu se transmite;

Condiţiile:

a)prin contact sexual neprotejat cu persoane infectate;b)prin înţepături de insecte hematofage;

199

c)prin instrumente medicale contaminate;d)prin sărut, strângere de mână.

1160. Doza de infectare: 1) se conţine absolut în toate cazurile în cantitate necesară pentru a

provoca infecţia; 2) se conţine în doză de infectare;3) nu se conţine în doza necesară pentru a provoca infecţia;

Fluidele organice:a) sânge, spermă;b) lichid amniotic, salivă, urină, LCR etc.;c) secreţii vaginale.

1161. Forma nosologică: Calea principală de transmitere:1) infecţia HIV/SIDA; a) parenterală;2) HVB; b) hemotransfuzie;3) HVC; c) hidrică;4) HVE; d) sexuală.

1162. Forma nosologică:1) infecţia HIV/SIDA;2) hepatita virală D;3) BDA; 4) bolile transmisive (malaria);

Principala măsură antiepidemică:a) vaccinoprevenţia;b) măsuri de ordin sanitaro-igienic;c) informatizarea populaţiei, conştientizarea populaţiei;d) dezinsecţia.

200

II.7. Zooantroponoze


1163. Un număr mai mare de căi de transmitere este caracteristic pentru:a) tuberculoză;b) dizenterie;c) tularemie.

1164. Tularemia este o infecţie:a) numai a animalelor domestice;b) numai a animalelor sălbatice;c) cu focalitate naturală.

1165. Perioada de incubaţie în tularemie constituie:a) 1–6 zile;b) de la 1 zi la 3 săptămâni;c) 1–3 luni.

1166. Tularemia face parte din grupul de infecţii: a) dirijabile;b) nedirijabile;c) parţial dirijabile.

1167. Cea mai importantă măsură individuală de protecţie de tularemie în focarele naturale este: a) folosirea repelenţilor,b) folosirea plaselor protectoare de ţânţari;c) vaccinoprofilaxia.

1168. Cel mai rezistent în mediul ambiant este microorganismul:

201

a) B.anthracis;b) Br. melitensis;c) L. icterohemoragica.

1169. Agentul patogen al antraxului:a) nu este rezistent în mediul ambiant;b) are o rezistenţă medie în mediul ambiant;c) este foarte rezistent în mediul ambiant.

1170. Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:a) porcinele;b) vitele mari şi mici cornute;c) şobolanii, şoarecii.

1171. Mecanismul principal de transmitere în antrax este:a) transmisiv;b) respirator;c) contact.

1172. Perioada de incubaţie în antrax este de:a) 2–3 ore;b) 1–10 zile;c) 6–14 zile.

1173. Factorul de virulenţă al B.anthracis este:a) capsula şi forma de spor;b) capsula;c) forma de spor.

1174. Cadavrele animalelor pierite de antrax:a) se îngroapă;b) se încinerează;c) se utilizează tehnic.

1175. În profilaxia de urgenţă a antraxului prioritate se acordă:a) antibioticoprofilaxiei;b) vaccinului;c) anatoxinei.

1176. În profilaxia de urgenţă a antraxului se utilizează:202

a) imunoglobulina;b) antibiotice;c) ambele enumerate mai sus.

1177. Proba cutanată alergică se foloseşte în cazul când se suspectă:a) febră galbenă;b) antrax;c) leptospiroză.

1178. Surse de infecţie în bruceloză servesc animalele:a) sinantrope;b) xenantrope;c) domestice.

1179. Sursele principale de infecţie în bruceloză sunt:a) bovinele;b) porcinele;c) câinii şi pisicile.

1180. Virulenţă mai mare posedă:a) B. melitensis;b) B. abortus;c) B. bovis.

1181. Indicaţie pentru vaccinare contra brucelozei serveşte riscul infectării cu bruceloză tip:a) abortus;b) melitensis;c) bovis.

1182. Măsura de bază în prevenţia leptospirozei este:a) vaccinarea planificată;b) deratizarea;c) izolarea persoanelor bolnave.

1183. Focare naturale de leptospiroze formează: a) şobolanii sinantropi;b) animalele domestice;c) animale xenantrope.

203

1184. Metoda de bază a dignosticului de laborator în leptospiroze este: a) bacteriologică;b) microscopică;c) serologică.

1185. Dispensarizarea persoanelor care au suportat leptospiroză durează: a) 1 lună;b) 1,5 luni;c) 6 luni.

1186. Profilaxia specifică a leptospirozei se efectuează cu:a) anatoxină;b) gamaglobulină;c) vaccin corpuscular inactivat.

1187. Profilaxia leptospirozei se bazează pe:a) măsuri antiepizootice;b) profilaxie specifică;c) dezinfecţie profilactică.

1188. Rabia se referă la grupul de infecţii: a) obligator transmisive;b) facultativ transmisive;c) netransmisive.

1189. Sursă de infecţie în rabie poate fi câinele: a) cu 7 zile până la îmbolnăvire;b) cu 14 zile până la îmbolnăvire;c) pe parcursul întregii perioade de incubaţie.

1190. Agentul patogen al rabiei este:a) enterovirus;b) rabdovirus;c) picornovirus.

1191. Supravegherea animalului care a muşcat omul durează:a) 4 zile;b) 6 zile;c) 10 zile.

1192. Cursul condiţionat de vaccinări antirabice este indicat:

204

a) tuturor persoanelor muşcate de animale carnivore;b) persoanelor muşcate de animale care pot fi supravegheate timp de

10 zile;c) persoanelor muşcate de degetele mâinilor, gât, cap.

1193. Pentru ornitoză sunt corecte afirmaţiile:a) omul bolnav este sursa principală de infecţie;b) în focar este necesară dezinfecţia terminală;c) în focar se efectuează vaccinarea selectivă a persoanelor contacte.

1194. Febrele hemoragice sunt:a) antroponoze;b) zooantroponoze cu focalitate naturală;c) sapronoze.

1195. Agentul cauzal al listeriozei este:a) bacterie;a) un virus;b) un parazit.

1196. Mecanismul de transmitere în listerioză este:a) fecal-oral;b) de contact;c) respirator.

1197. Mecanismul de transmitere a tetanosului, care permite păstrarea agentului cauzal ca specie biologică, este:a) transmisiv;b) fecal-oral;c) de contact.

1198. Perioada de incubaţie în tetanos este de:a) 2–4 zile;b) 4–21 zile;c) 14–36 zile.

1199. Sporii agentului cauzal al tetanosului se păstrează în sol timp de:a) un an;b) până la 11 ani;c) până la 30 ani.

205

1200. Măsura principală în profilaxia tetanosului este:a) depistarea şi izolarea sursei de agenţi patogeni;b) dezinfecţia;c) profilaxia specifică.

1201. În profilaxia specifică a tetanosului se utilizează:a) vaccin viu atenuat;b) vaccin corpuscular inactivat;c) anatoxină.

1202. Titrul minim protectiv de anticorpi antitoxinici în tetanos constituie:a) 0,1 UI / ml;b) 0,01 UI / ml;c) 0,03 UI / ml.

1203. Principala sursă de infecţie în iersinioză sunt:a) oamenii bolnavi;b) animalele domestice şi păsările;c) animalele xenantrope carnivore.

1204. Izbucniri epidemice de pseudotuberculoză apar mai frecvent:a) vara;b) primăvara;c) în orice perioadă a anului.

1205. Surse de agenţi patogeni în pseudotuberculoză sunt:a) animalele;b) omul;c) apa.

1206. Surse principale de infecţie în pseudotuberculoză servesc animalele:a) domestice;b) sinantrope;c) xenantrope.

1207. Pentru encefalita de căpuşă sunt caracteristice:a) focare epidemice;b) focare naturale;c) focare antropurgice.

1208. Infectarea cu encefalită de căpuşă poate avea loc:206

a) prin apă;b) prin lapte;c) prin obiectele de uz habitual din apartamentul bolnavului.

1209. Surse de agenţi patogeni în encefalita de căpuşă sunt:a) animalele domestice;b) păsările;c) oamenii bolnavi.

1210. Vaccinarea contra encefalitei de căpuşă cu vaccin inactivat se indică:a) întregii populaţii adulte;b) populaţiei din segmentul de vârstă 4–70 ani care locuieşte în limi-

tele focarului natural;c) persoanelor ce pleacă în zona focarului natural în perioada de pri-

măvară-vară.


1211. Măsuri antiepidemice în febrele hemoragice:a) deratizarea;b) dezinsecţia;c) vaccinoprevenţia;d) chimioprofilaxia;e) educaţia sanitară a populaţiei.

1212. Corecte pentru listerioză sunt afirmaţiile:a) sursă de infecţie pot fi animalele sinantrope;b) procesul epizootic se menţine prin mecanismul fecal-oral şi trans-

misiv;c) receptivitatea este majorată la nou-născuţi în primele 3 săptămâni

şi persoanele în etate;d) perioada de incubaţie este de 5 luni;e) toate cele enumerate.

1213. Corecte pentru tularemie sunt afirmaţiile:a) poate să se transmită prin obiectele de uz casnic din apartamentul

bolnavului;b) surse sunt păsările;c) nu se caracterizează prin focalitate naturală;d) vaccinul este foarte efectiv;

207

e) infectarea omului poate avea loc prin apă şi produse alimentare.

1214. Mecanismul de transmitere în tularemie poate fi:a) fecal-oral;b) transmisiv;c) aerogen;d) contact;e) vertical.

1215. Contingentele cu risc sporit de infectare în tularemie sunt: a) vânătorii;b) constructorii;c) pescarii;d) cosaşii;e) agricultorii.

1216. Supravegherea epidemiologică în tularemie în focarele naturale in-clude:a) supravegherea populaţiei de şobolani;b) supravegherea populaţiei de vectori hematofagi;c) investigarea bacteriologică a şobolanilor şi artropodelor;d) vaccinarea profilactică permanentă a populaţiei;e) controlul păturii imune a populaţiei faţă de tularemie.

1217. Mai patogene pentru om sunt brucelele:a) abortus;b) suis;c) rangiferi;d) melitensis;e) canis.

1218. Corecte pentru bruceloză sunt afirmaţiile:a) Br.abortus este cea mai virulentă pentru om;b) sursa principală de infecţie sunt animalele sinantrope;c) diferiţi agenţi patogeni au importanţă epidemiologică diferită;d) omul bolnav nu prezintă pericol epidemiologic;e) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice.

1219. Agenţii patogeni ai brucelozei pot fi de tip:a) gravis;

208

b) melitensis;c) bovis;d) intermedius;e) suis.

1220. Corecte pentru bruceloză sunt afirmaţiile:a) vaccinarea se efectuează cu vaccin viu atenuat;b) agentul patogen îşi păstrează viabilitatea în unele produse alimen-

tare timp de 60 zile;c) animalele xenantrope sunt principala sursă de infecţie;d) omul bolnav este spitalizat din considerente epidemiologice;e) carnea animalelor bolnave poate fi folosită după o prelucrare ter-

mică riguroasă.

1221. Patogene pentru om sunt:a) Brucella melitensis;b) B. canis;c) B. sius;d) B. abortus;e) B. ovis.

1222. Pentru bruceloză corecte sunt afirmaţiile:a) are mai multe tipuri de agenţi patogeni;b) este o sapronoză;c) se transmite prin lapte;d) agentul patogen nu formează spori;e) după prelucrarea termică eficientă carnea animalelor bolnave poa-

te fi folosită în alimentaţie.

1223. Calea principală de transmitere a pseudotuberculozei şi a iersiniozei este:a) hidrică;b) alimentară;c) contact habitual;d) aerogenă;e) parenterală.

1224. Factorii principali de transmitere a pseudotuberculozei şi a iersinio-zei sunt:a) legumele;

209

b) laptele;c) carnea:d) apa;e) aerul.

1225. Pentru iersinioză este caracteristică sezonalitatea de:a) primăvară-vară;b) vară-toamnă;c) toamnă-iarnă;d) iarnă-primăvară;e) vară-toamnă-iarnă.

1226. Măsurile de prevenire a pseudotuberculozei şi a iersiniozei sunt:a) sanitaro-igienice;b) sanitaro-veterinare;c) imunoprofilaxia;d) deratizarea;e) dezinsecţia.

1227. Calea principală de transmitere a agenţilor patogeni în iersinioză şi pseudotuberculoză:a) alimentară;b) hidrică;c) de contact;d) aerogenă;e) prin vectori transmiţători.

1228. Corecte pentru iersinioze sunt afirmaţiile:a) agentul patogen este Iersinia pestis;b) agentul patogen se multiplică la temperaturi joase;c) frecvent ca factori de transmitere servesc fructele şi legumele;d) vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice;e) are o sezonalitate de iarnă-primăvară.

1229. Corecte pentru leptospiroză sunt afirmaţiile:a) e o sapronoză;b) sursa principală de infecţie este omul;c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează de la vârsta

de 7 ani;d) este provocată de mai multe tipuri de agenţi patogeni;

210

e) se înregistrează mai frecvent în perioada caldă a anului.

1230. Un rol major în afectarea omului îl deţin leptospirele din serogrupa:a) L.icterohaemorrhagia;b) L.canicola;c) L.pomona;d) L.grippotyphosa;e) L.biflexa.

1231. Surse de infecţie în leptospiroze sunt:a) şobolanii;b) murinele;c) oile, caprele;d) câinii;e) apa, solul.

1232. Formele patogene şi saprofite de leptospire se diferenţiază în baza particularităţilor: a) culturale,b) biochimice;c) serologice;d) morfologice;e) antigenice.

1233. Persoanele care au suportat leptosiroza sunt investigaţi în mod obli-gatoriu de: a) oftalmolog,b) neurolog;c) terapeut;d) nefrolog;e) gastrolog.

1234. În focarele naturale de leptospiroze este necesar: a) de a vaccina toată populaţia; b) de a respecta măsurile de igienă personală de către persoanele care

activează în focar;c) de a îndeplini cerinţele sanitare la transportarea şi păstrarea apei

potabile şi produselor alimentare pentru persoanele care lucrează în câmp;

d) de a depista şi trata animalele bolnave şi purtătoare de leptospire;211

e) vaccinarea persoanelor contacte cu bolnavul.

1235. Corecte pentru rabie sunt afirmaţiile:a) e raţional a folosi imunoglobulina antirabică doar în primele 30`

după muşcătură;b) în unele cazuri după muşcătură vaccinarea nu este indicată;c) supravegherea asupra animalului se efectuează timp de 14 zile;d) rabia conduce inevitabil la deces;e) se recomandă prelucrarea plăgii cu iod.

1236. Contraindicaţii la administrarea curativo-profilactică a imunizării antirabice sunt:a) graviditatea;b) hepatita cronică;c) febra;d) toate cele enumerate în p. 1–3;e) contraindicaţii nu sunt.

1237. Măsurile de combatere a rabiei sunt: a) captarea animalelor vagabonde;b) profilaxia rabiei printre animalele domestice;c) nimicirea animalelor xenantrope, ce formează focare naturale de

rabie;d) educaţia pentru sănătate în populaţia generală;e) monitorizarea numărului de animale sălbatice.

1238. În profilaxia rabiei se administrează:a) gama-globulina;b) vaccin viu atenuat;c) vaccin corpuscular inactivat;d) vaccin chimic;e) bacteriofag.

1239. Omul poate contracta B.anthracis: a) în cazul contaminării pielii lezate la îngrijirea unui animal bolnav

de antrax; b) în cazul contactului cu orice produs animalier;c) la folosirea cărnii şi produselor din carne insuficient prelucrate ter-

mic;d) la inspirarea prafului contaminat cu B.anthracis;e) transmisiv.

212

1240. Grupele cu risc sporit de infectare în antrax sunt: a) zootehnicienii şi veterinarii;b) lucrătorii abatoarelor;c) persoanele ce se ocupă cu prelucrarea, păstrarea şi transportarea

produselor animaliere;d) lucrătorii de la staţiile de salubrizare;e) şoferii.

1241. Corecte pentru antrax sunt afirmaţiile:a) vaccinările se efectuează după indicaţii epidemiologice planificat;b) agentul patogen e slab rezistent în mediul ambiant;c) se înregistrează mai frecvent la copii;d) vaccinarea poate fi efectuată prin scarificare sau subcutan;e) omul bolnav în condiţii obişnuite nu este sursă de agenţi patogeni.

1242. Pentru antrax sunt corecte afirmaţiile:a) în organismul animalelor receptive agentul patogen elimină un

complex toxic;b) forma vegetativă a bacilului este sensibilă la acţiunea factorilor

fizici şi chimici;c) antraxul e o maladie cu focalitate naturală;d) ca măsură profilactică, este efectuată vaccinarea animalelor şi lu-

crătorilor din sfera zootehnică;e) carnea şi produsele animaliere pot fi folosite după prelucrare ter-

mică.

1243. Sursă de infecţie în antrax poate fi:a) omul bolnav;b) animalele cornute mici;c) animalele cornute mari;d) pisicile, câinii;e) solul.

1244. Profilaxia de urgenţă a antraxului se efectuează cu:a) imunoglobulină;b) vaccin viu atenuat;c) ser imun;d) bacteriofagi;e) antibiotice.

213

1245. Antraxul se transmite:a) prin contact;b) fecal-oral;c) prin inhalarea agentului cauzal;d) transmisiv;e) vertical.

1246. Căile de transmitere în tetanos sunt:a) hidrică;b) alimentară;c) transmisivă;d) prin tegumentele lezate;e) contact habitual.

1247. Factori ce contribuie la inactivarea exotoxinei tetanice sunt:a) temperaturile înalte;b) temperaturile joase;c) mediu alcalin;d) mediu acid;e) razele ultraviolete.

1248. Surse de agenţi patogeni în tetanos pot fi:a) omul bolnav;b) animalele erbivore bolnave;c) animale xenantrope bolnave;d) animalele erbivore în intestinul cărora vegetează Clostridium tetani;e) oamenii în intestinul cărora vegetează Clostridium tetani.

1249. Factori care contribuie la contaminarea Clostridium tetani:a) produsele alimentare;b) apa;c) excrementele animaliere;d) solul;e) încălţămintea, vestimentaţia, instrumentarul medical contaminate

cu sol.

1250. Corecte pentru tetanos sunt afirmaţiile:a) este o antroponoză;b) vaccinoprevenţia este măsura de bază;

214

c) agentul patogen este deosebit de rezistent în mediul ambiant;d) bolnavul nu prezintă pericol pentru cei din jur;e) titrul protectiv e de 0,03 UI/ml.

1251. Profilaxia de urgenţă a tetanosului se aplică:a) după o muşcătură de animal;b) în orice traumă deschisă;c) doar în cazul traumelor când plaga a fost contaminată cu sol;d) după orice combustie;e) în cazul combustiilor de gradele II–III.


1252. Forma nosologică:1) salmoneloza;2) antrax;3) bruceloză;4) leptospiroză;

Sursa de infecţie:a) porcinele, păsări acvatice;b) vite mari şi mici cornute (văcile, oile, caprele);c) şobolani, murinele;d) vitele mari şi mici cornute, caii, porcii.

1253. Forma nosologică: Agentul patogen:1) rabia; a) B.anthracis;2) bruceloza; b) Brucella;3) tifos recurent; c) virus din familia Rhabdoviridae;4) antrax; d) Borrelia recurrentis.

1254. Forma nosologică: Rezervorul de infecţie:1) bruceloza; a) rozătoare xenantrope;2) antraxul; b) lupii, vulpile, pisicile;3) hidrofobia; c) animale cornute mari şi mici;4) tularemia; d) animale cornute mari şi mici, caii,

porcii.

1255. Forma nosologică: Factori de transmitere:1) salmoneloza; a) apa;2) bruceloza; b) laptele;

215

3) leptospiroza; c) ouăle;4) febra galbenă; d) ţânţarii.

1256. Forma nosologică: Caracteristica epidemiologică:1) pesta; a) focalitate naturală;2) rabia; b) infecţie convenţională;3) tularemia; c) agent cauzal sporulat;4) antraxul; d) transmitere prin contact direct.

1257. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:1) pesta; a) 1–8 zile;2) rabia; b) 1–3 săptămâni;3) leptospiroza; c) 2–22 zile;4) antraxul; d) 1–6 zile;5) bruceloza; e) 10–200 zile.

1258. Forma nosologică: Măsura profilactică:1) antraxul; a) vaccinarea;2) tularemia; b) vaccinarea animalelor;3) bruceloza; c) deratizarea;4) leptospirozele; d) prevenirea importului.

216

II. 8. Parazitozele


1259. Amebiaza este o:a) antroponoză;b) sapronoză;c) zooantroponoză.

1260. Mecanismul de transmitere în amebiază este:a) fecal-oral;b) contact;c) respirator.

1261. Agentul patogen al amebiazei este:a) Enterobius vermicularis;b) Entamoeba hystolytica;c) Chlamydia psittaci.

1262. Surse de agenţi patogeni în amebiază sunt:a) pisicile bolnave;b) omul bolnav şi purtătorii de germeni;c) peştii şi moluştele.

1263. Dejecţiile bolnavilor cu amebiază se dezinfectează cu:a) soluţie de clorură de var de 5%;b) soluţie de lizol de 2%;c) soluţie cloramină de 0,5%.

1264. Lamblioza este o:a) viroză;b) parazitoză;

217

c) richettsioză.

1265. Surse de agenţi patogeni în lamblioză sunt:a) bovinele şi porcinele;b) câinii vagabonzi;c) oamenii bolnavi şi purtătorii de germeni.

1266. Mecanismul de transmitere în lamblioză este:a) respirator;b) transmisiv;c) fecal-oral.

1267. Leişmanioza cutanată tip urban face parte din:a) antroponoze;b) zooantroponoze;c) sapronoze.

1268. Mecanismul de transmitere în leişmanioză este:a) respirator;b) contact;c) transmisiv.

1269. Prevenirea infestării pisicilor cu toxoplasme poate fi efectuată prin:a) hrănirea pisicilor numai cu carne prelucrată termic;b) interzicerea plimbărilor pisicilor;c) este imposibilă.

1270. Pentru trichineloză este greşită afirmaţia:a) este caracteristică pentru bovine;b) este o zooantroponoză;c) parazitul nu atinge gradul de maturitate în organismul omului.

1271. În scopul tratamentului profilactic în focarele de trichineloză poate fi aplicat:a) piperazină;b) fenosal;c) vermox.

1272. La contaminarea bazinelor de apă cu stadii propagative ale difilobo-triilor indică:a) depistarea D. latum la populaţia locală;

218

b) depistarea D. latum la animalele domestice;c) depistarea plerocercoizilor la generaţii tinere de bibani.

1273. Investigaţiile coprologice în masă a populaţiei din focarele de difilo-botrioză necesită efectuarea anterioară a măsurilor:a) studierea gradului de infestare cu difilobotrioză a animalelor do-

mestice;b) cercetarea peştilor la prezenţa plerocercoizilor;c) cercetarea de laborator a sângelui populaţiei locale.

1274. Difilobotrioza este o:a) geohelmintiază;b) biohelmintiază;c) helmintiază contagioasă.

1275. În organismul gazdei definitive Diphylobotrium latum se menţine (parazitează):a) până la un an;b) câteva săptămâni;c) 10–20 ani.

1276. Este contagios bolnavul cu:a) ascaridoză;b) enterobioză;c) balantidiază.

1277. Toxoplasma gondi este:a) geohelmint;b) biohelmint;c) parazit intracelular.

1278. Surse de agenţi patogeni în toxoplasmoză sunt:a) oamenii bolnavi;b) câinii şi pisicile;c) reptilele.

1279. Transplancentar se transmite:a) trichineloza;b) opistorcoza;c) toxoplasmoza.

219

1280. Toxoplasmoza o suportă mai frecvent:a) lucrătorii sferei de deservire (frizeri, spălătorese, deriticătoare

ş.a.);b) crescătorii de animale, vânătorii, cei de la întreprinderile de prelu-

crare a cărnii;c) lucrătorii medicali.

1281. Geohelmintiaze sunt:a) tenioza, enterobioza;b) ascaridoza, opistorcoza;c) trichocefaloza, ascaridoza.

1282. Principiul de bază în combaterea helmintiazelor este:a) devastarea;b) dehelmentizarea;c) deratizarea.

1283. Profilaxia echinococozei se bazează pe:a) profilaxia specifică;b) depistarea şi tratamentul persoanelor bolnave;c) educaţia sanitară a populaţiei.

1284. Sursă de agenţi patogeni în ascaridoză servesc:a) animalele domestice;b) omul bolnav;c) mediul ambiant.

1285. Omul se infectează de alveococoză:a) de la câini, pisici;b) animale mari şi mici cornute;c) peşte, raci.

1286. Îngroparea sau incinerarea resturilor animalelor vânate e o măsură antiepidemică pentru:a) trichocefaloză;b) difilobotrioză;c) trichineloză.

1287. În cazul oxiuriazei măsurile antiepidemice de bază ţin de:a) sursa de agenţi patogeni;

220

b) mecanismul de transmitere;c) receptivitatea populaţiei.

1288. Un număr mai mare de cazuri de ascaridoză se depistează:a) iarna-primăvara;b) primăvara-vara;c) toamna-iarna.

1289. Mai dependentă de condiţiile mediului ambiant este:a) ascaridoza;b) enterobioza;c) teniarincoza.

1290. Geohelmintiază este:a) difilobotrioza;b) ascaridoza;c) opistorcoza.

1291. Opistorcoza este o:a) geohelmintiază;b) biohelmintiază;c) helmintiază de contact.

1292. Biohelmintiaze sunt:a) enterobioza, echinococoza;b) opistorcoza, tenioza;c) alveococoza, ascaridoza.

1293. Gazdă definitivă pentru echinococ este:a) omul;b) vitele mari cornute;c) câinii, lupii, pisicile.

1294. Gazde intermediare pentru echinococ sunt:a) animalele erbivore şi omul;b) câinii, lupii, pisicile;c) moluştele.

1295. În Republica Moldova sunt condiţii de răspândire a:221

a) echinococozei;b) difilobotriozei;c) opistorcozei.

1296. Echinococoza este o:a) antroponoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

1297. Gazde definitive pentru teniarincoză sunt:a) porcinele;b) vitele mari cornute;c) oamenii.

1298. Gazde intermediare pentru teniarincoză sunt:a) vitele mici cornute;b) oamenii;c) vitele mari cornute.

1299. Contaminarea omului prin teniarincoză are loc cu:a) mâinile murdare;b) carnea afectată, insuficient prelucrată termic;c) peştele, insuficient sărat.

1300. Cea mai răspândită helmintiază în R. Moldova este:a) enterobioza;b) ascaridoza;c) opistorcoza.

1301. Dezinfectarea fecalelor bolnavilor este necesară în cazul:a) trichinelozei;b) teniozei;c) alveococozei.

1302. Răspândire mai largă în Republica Moldova au:a) geohelmintiazele;b) biohelmintiazele;c) helmintiazele de contact.

1303. Contagioşi sunt bolnavii cu:222

a) ascaridoză;b) enterobioză;c) trichineloză.

1304. Sursă de agenţi patogeni la himenolepidoză este:a) omul;b) animalele mari cornute;c) porcii.

1305. Himenolepidoza este:a) geohelmintiază;b) biohelmintiază;c) biohelmintiază degradată.

1306. Mai multe cazuri de ascaridoză sunt depistate în:a) aprilie-mai;b) iunie-iulie;c) decembrie-ianuarie.

1307. Dehelmintizarea totală a populaţiei se efectuează în cazul nivelului de afectare cu ascaridoză de:a) 10%;b) 15%;c) 25%.

1308. Perioada de incubaţie (din momentul pătrunderii oului în organism până la atingerea fazei de maturizare) la ascaridoză e de circa:a) 2 săptămîni;b) 2 luni;c) 6–8 luni.

1309. Geohelmintiază este:a) trichocefaloza;b) himenolepidoza;c) alveococoza.

1310. Sursă de infestare în trichocefaloză serveşte:a) omul;b) rozătoarele;c) porcinele.

223

1311. Care dintre parazitozele enumerate se întâlneşte mai frecvent în R.Moldova ?a) ascaridoza;b) enterobioza;c) opistorcoza.

1312. Cel mai lung helmint ce parazitează în organismul uman este:a) trichostrogylus orientalis;b) taenia solium;c) diphylobotrium latum.

1313. Gazdă definitivă în echinococoză e:a) omul;b) câinele;c) vitele.

1314. Infestarea congenitală poate avea loc în:a) toxocaroză;b) toxoplasmoză;c) teniarincoză.

1315. Agentul patogen al ornitozei e:a) chlamydia;b) treponema;c) mycoplasma.

1316. Răspândire mai largă în Republica Moldova are:a) ascaridoza;b) tricocefaloza;c) himenolepidoza.

1317. Biohelmintiaze sunt:a) ascaridoza;b) tricocefaloza;c) opistorcoza.

1318. Perioada de incubaţie la scabie e:a) câteva ore;b) 1–2 zile;

224

c) de la câteva zile până la 2 săptămâni.

1319. Agentul cauzal al scabiei este:a) virus;b) bacterie;c) căpuşă.

1320. Sursă de infecţie la scabie poate fi:a) omul bolnav;b) animalele cornute mari;c) animalele cornute mici.

1321. Agentul cauzal al teniozei este:a) Taeniarhynchus sagenatus;b) Taenia solium;c) Hymenolepis nana.

1322. Hymenolepis nana se află în organismul uman:a) până la 1,5 luni;b) până la 5 luni;c) până la 1 an.

1323. Un factor mai important în răspândirea himenolepidozei este:a) mâinile murdare;b) apa;c) solul.

1324. Perioada de incubaţie în himenolepidoză este:a) până la 2 săptămâni;b) până la 3 zile;c) până la o lună.

1325. Sursa de invazie în tricocefaloză constituie:a) animalele domestice;b) omul bolnav;c) animalele xenantrope.

1326. Tricocefaloza este o:a) biohelmintiază;b) geohelmintiază;

225

c) helmintiază de contact.

1327. Perioada de incubaţie în teniarincoză este:a) 8–10 săptămâni;b) 5 luni;c) 10 zile.

1328. Teniarincoza este o:a) antroponoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

1329. Echinococoza este o:a) biohelmintiază;b) geohelmintiază;c) helmintiază de contact.


1330. Particularităţile biologice ale helminţilor, ce determină particulari-tăţile epidemiologice ale helmintiazelor sunt: a) modul de alimentare;b) stadiile de dezvoltare;c) particularităţile de multiplicare;d) viabilitatea de durată;e) caracterul acţiunii patogene.

1331. Omul este gazdă definitivă în: a) teniarincoză;b) echinococoză;c) himinolipidoză;d) alveococoză;e) anchilostomoză.

1332. Animalele sunt gazde definitive în: a) difilobotrioză;b) echinococoză;c) trichineloză;d) teniarincoză;e) tenioză.

226

1333. Ciclul întreg de dezvotare a parazitului se realizează în organismul gazdei in: a) trichineloză;b) ascaridoză;c) himenolepidoză;d) enterobioză;e) strongiloidoză.

1334. Imunitatea dobândită în helmintiaze conduce la: a) scăderea intensităţii invaziei;b) scăderea capacităţii de reproducere a helmintului;c) creşterea adaptării helmintului faţă de gazdă;d) prelungirea perioadei de incubaţie epidemiologică;e) scurtarea vieţii helminţilor.

1335. Helmintiaze cu focalitate naturală sunt: a) trichineloza;b) teniarincoza;c) alveococoza;d) tenioza;e) difilobotrioza.

1336. Respectarea regimului de prelucrare a peştelui este măsură profilac-tică de bază în: a) trihocefaloză;b) anchilostomoză;c) strongiloidoză;d) opistorcoză;e) ascaridoză.

1337. Dintre măsurile de profilaxie în leismanioză cutanată fac parte:a) combaterea vectorilor;b) chimioprofilaxia;c) deratizarea;d) vaccinarea;e) toate cele enumerate.

1338. Pentru leişmanioza cutanată tip urban sunt corecte afirmaţiile:a) vectorul hematofag e ţânţarul din genul Phlebotomus;

227

b) mecanismul de transmitere de contact;c) perioada de incubaţie e de 2 luni – 1,5 ani;d) sursa de infecţie prezintă pericol toată perioada bolii;e) măsura antiepidemică de bază e dezinfecţia.

1339. Agentul patogen în amebiază, Entamoeba hystolytica, este:a) geohelmint;b) biohelmint;c) parazit;d) hematofag;e) virus.

1340. Sursa de infecţie în amebiază este:a) omul bolnav;b) purtătorul;c) solul, apa;d) animalele domestice;e) animalele sinantrope.

1341. Măsurile antiepidemice de bază în combaterea amebiazei sunt:a) dezinfecţia;b) dezinsecţia;c) deratizarea;d) prelucrarea termică a produselor alimentare;e) educaţia sanitară a populaţiei.

1342. Prevenirea infestării gravidelor cu toxoplasme de la pisici este posi-bilă prin:a) examinarea veterinară a pisicilor;b) înlăturarea zilnică a excrementelor pisicii;c) neadmiterea hrănirii pisicii cu produse din carne neprelucrate ter-

mic;d) interzicerea plimbărilor pisicilor;e) toate cele enumerate.

1343. Geohelmintiaze sunt:a) ascaridoza;b) tenioza;c) enterobioza;d) echinococoza;

228

e) opistorcoza.

1344. Biohelmintiaze sunt:a) ascaridoza;b) alveococoza;c) enterobioza;d) trichineloza;e) opistorcoza.

1345. Sunt zooantroponoze helmintiazele:a) himenolepidoza;b) difilobotrioza;c) tricocefaloza;d) alveococoza;e) trichineloza.

1346. Sunt antroponoze helmintiazele:a) teniarincoza;b) enterobioza;c) ascaridoza;d) echinococoza;e) himenolepidoza.

1347. Pentru difilobotrioză sunt corecte afirmaţiile:a) este un helmint minuscul;b) este un helmint cu lungimea de 12–20 m.;c) gazdă definitivă este omul;d) profilaxia difilobotriozei se efectuează preponderent prin respecta-

rea igienei pesonale;e) se află în organismul omului 10–20 ani.

1348. Agentul patogen al toxoplasmozei este:a) virus;b) helmint;c) parazit intracelular;d) bacterie;e) richettsie.

1349. Pentru tenioză sunt corecte afirmaţiile:a) sursă de invazie este omul bolnav;

229

b) gazdă intermediară este porcul;c) gazdă intermediară sunt bovinele;d) dispanserizarea reconvalescenţilor se efectuează timp de un an;e) expertiza sanitaro-veterinară permanentă a cărnii este obligatorie.

1350. Pentru hidatidoză sunt corecte afirmaţiile:a) gazde definitive sunt câinii, pisicile, lupii, vulpile;b) agentul patogen este Trichinella spiralis;c) este o biohelmintiază;d) omul este o gazdă intermediară;e) măsura profilactică principală este vaccinarea.

1351. Pentru teniarincoză sunt corecte afirmaţiile:a) agentul cauzal este Taenia saginata;b) agentul cauzal este Taenia solium;c) gazde intermediare sunt bovinele;d) sursa de invazie sunt oamenii bolnavi;e) infestarea bovinelor are loc prin înţepătura căpuşelor.

1352. Xenoorganisme în echinocoză sunt : a) câinii;b) ovinele;c) lupii;d) porcii;e) vitele mari cornute.

1353. În difilobotrioză isoorganisme sunt: a) racii;b) câinii;c) peştii;d) porcii;e) pisicile.

1354. Pentru difilobotrioză sunt corecte afirmaţiile:a) este o biohelmintiază;b) este o geohelmintiază;c) gazde intermediare pot fi racii de râu şi peştii de pradă;d) omul se infestează consumând carne de peşte sau icre insuficient

prelucrate;e) omul se infestează consumând carne de porc contaminată cu fine.

230

1355. Pentru ascaridoză sunt corecte afirmaţiile:a) este o geohelmintiază;b) omul bolnav este sursă de invazie;c) dimensiunile parazitului sunt 1 m – 1,5 m;d) nu se transmite direct de la omul bolnav;e) gazdă intermediară sunt porcinele.

1356. Sursă de infestare în toxoplasmoză pot fi:a) omul bolnav;b) animalele domestice;c) animalele sinantrope;d) animalele xenantrope;e) solul, apa.

1357. Care dintre parazitozele enumerate nu este o zooantroponoză ?a) ascaridoza;b) anchilostomidoza;c) opistorcoza;d) echinococoza;e) toxoplasmoza.

1358. Agentul patogen al cărei din helmintiaze este hematofag ?a) anchilostomidoza;b) toxocaroza;c) trichineloza;d) ascaridoza;e) enterobioza.

1359. Pentru anchilostomidoză sunt corecte afirmaţiile:a) e o geohelmintiază;b) necataroza – e o variantă a anchilostomidozei;c) infectarea omului are loc prin contactul lui cu solul şi iarba, conta-

minate cu larve;d) e o zooantroponoză;e) toate cele enumerate.

1360. Pentru anchilostomidoză sunt corecte afirmaţiile:a) e o biohelmintiază;b) anchilostomidoza include două variante de helmintiaze: anchilo-

stomoza şi necataroza;

231

c) sursa de infecţii e omul bolnav;d) omul bolnav nu prezintă pericol pentru cei din jur;e) sursa de infecţii sunt animalele domestice.

1361. Pentru trichineloză sunt corecte afirmaţiile:a) omul reprezintă impas biologic pentru parazit;b) Trichinella spiralis este foarte rezistent în mediul extern şi la acţiu-

nea temperaturii înalte;c) sursă de invazie pentru trichineloză pot servi atât animalele do-

mestice, cât şi cele sinantrope şi xenantrope;d) mecanismul de transmitere se realizează prin vectori hematofagi;e) tratamentul sursei de infecţie este foarte eficient cu preparate anti-

parazitare.

1362. Pentru trichineloză sunt corecte afirmaţiile:a) este caracteristică focalitatea naturală;b) durata minimă de realizare a ciclului de dezvoltare este de o lună;c) măsurile de profilaxie de bază sunt direcţionate asupra sursei de

agenţi patogeni;d) cu scop de diagnostic se aplică următoarele metode: trichinelosco-

pia, RFC, RIHA;e) dehelmintizarea în masă nu se utilizează pentru combaterea trichi-

nelozei.

1363. Pentru difilobotrioză sunt corecte afirmaţiile:a) face parte din grupul de biohelmintiaze;b) sursă de infestare este omul;c) factorul de transmitere este peştele neprelucrat termic;d) perioada de incubaţie este de 1–3 săptămâni;e) principala măsură de profilaxie a răspândirii difilobotriozei este

exterminarea câinilor şi pisicilor vagabonzi.

1364. Măsuri eficace în profilaxia enterobiozei sunt:a) prevenirea contaminării solului cu excremente;b) prelucrarea cu uncrop a nisipierelor;c) dezinfectarea lenjeriei;d) educaţia igienică a copiilor;e) dehelmintizarea.

1365. Corecte pentru enterobioză sunt afirmaţiile:232

a) e o helmintiază contagioasă;b) e o biohelmintiază;c) poate avea loc autoinvazia;d) maturizarea ouălor are loc în sol;e) dimensiunile parazitului sunt de 15–20 cm.

1366. Pentru ascaridoză sunt corecte afirmaţiile:a) este caracteristică autoinfestarea;b) lenjeria are importanţă primordială în realizarea transmiterii;c) cazurile sunt depistate mai frecvent în perioada rece a anului;d) nu sunt caracteristice izbucnirile epidemice;e) populaţia rurală are un risc sporit.

1367. Pentru echinococoză sunt corecte afirmaţiile:a) este o geohelmintiază;b) se întâlnesc cazuri în Republica Moldova;c) un rol major în profilaxie are educaţia sanitară a populaţiei;d) este elaborat un tratament terapeutic eficient;e) mai frecvent se înregistrează printre populaţia rurală.

1368. Dintre măsurile de combatere a echinococozei fac parte:a) spălarea mâinilor după contactarea cu câinii;b) limitarea contactului om-câine;c) îngroparea sau incinerarea organelor restante ale animalelor sacri-

ficate;d) interzicerea hrănirii pisicilor cu peşte proaspăt;e) neadmiterea nimeririi maselor fecale în bazinele cu apă.

1369. Pentru trichineloză sunt greşite afirmaţiile:a) e geohelmintiază;b) omul este sursa principală de infecţie;c) îi sunt caracteristice izbucnirile epidemice;d) este una din cele mai răspândite helmintiaze în Republica Moldo-

va;e) omul constituie un impas biologic pentru parazit.

1370. Pentru helmintiaze sunt corecte afirmaţiile:a) pot favoriza dezvoltarea tumorilor maligne;b) sensibilizează organismul gazdă;c) inhibă funcţiile protective ale sistemului imun;

233

d) inhibă manifestările maladiilor concomitente;e) principiul de bază în combatere este dehelmintizarea.

1371. Biohelmintiaze sunt:a) ascaridoza;b) enterobioza;c) echinococoza;

d) opistorcoza;e) difilobotrioza.

1372. Helmintiaze de contact sunt:a) enterobioza;b) tricocefaloza;c) himenolepidoza;d) strongiloidoza;e) opistorcoza.

1373. Geohelmintiaze sunt:a) tenioza;b) difilobotrioza;c) opistorcoza;d) ascaridoza;e) tricocefaloza.

1374. Biohelmintiaze sunt:a) ascaridoza;b) tricocefaloza;c) echinococoza;d) opistorcoza;e) teniarincoza.

1375. Biohelmintiaze sunt:a) oxiuriaza;b) tricocefaloza;c) ascaridoza;d) teniarincoza;e) alveococoza.

1376. Factori de transmitere în ascaridoză sunt:234

a) carnea animalelor xenantrope;b) carnea animalelor domestice;c) solul şi apa;d) peştele;e) legumele, fructele.

1377. Factori de transmitere în echinococoză sunt:a) legumele, fructele;b) mâinile murdare;c) organele interne ale animalelor domestice;d) laptele;e) lichidul amniotic avortat de animale domestice.

1378. Factori de transmitere în ascaridoză sunt:a) mâinile murdare;b) solul;c) fructele;d) legumele;e) carnea şi produsele din ea.

1379. Dintre măsurile de combatere a criptosporidiazei la om fac parte:a) educaţia pentru sănătate;b) măsuri de igienă comunală;c) colectarea şi dezinfectarea excrementelor;d) toate cele enumerate;e) nici una din cele enumerate.

1380. Pentru tenioză sunt corecte afirmaţiile:a) este o biohelmintiază;b) sursă de infecţie este omul;c) tenia are lungime până la 7 metri;d) gazdă intermediară sunt porcinele;e) perioada de incubaţie este până la 3 luni.

1381. Care dintre helminteazele enumerate fac parte din clasa Cestoda ?a) opistorcoza;b) himenolepidoza;c) ascaridoza;d) necatoroza;e) teniaza.

235

1382. Pentru trichocefaloză este greşită afirmaţia:a) este o geohelmintiază;b) este caracteristică microfocalitatea;c) este o invazie endemică;d) este o nematodoză;e) provoacă anemizarea organismului-gazdă.

1383. Pentru teniarincoză sunt corecte afirmaţiile:a) ciclul de dezvoltare se petrece cu schimbul a două gazde;b) în stadiul de maturizare se localizează în intestinul subţire al omu-

lui;c) în stadiul larvar se localizează în organismul animalelor cornute

mari;d) tenia boului atinge lungimea de 4–7 metri;e) agentul teniarincozei este o nematodă.

1384. Dintre măsurile de combatere a echinococozei fac parte:a) limitarea contactării omului cu câinii;b) spălarea mâinilor după contactarea cu câinii şi alte măsuri de igie-

nă personală;c) spălarea legumelor, pomuşoarelor, zarzavatului utilizate în alimen-

taţie fără prelucrare termică;d) folosirea apei fierte în consumul zilnic;e) toate cele enumerate.

1385. Corecte pentru echinococoză sunt afirmaţiile:a) lungimea parazitului matur atinge 2–6 mm;b) ouăle echinococcului sunt foarte rezistente în mediul ambiant, se

menţin 10–12 luni;c) gazda definitivă sunt câinii;d) sursă de infecţie este omul;e) perioada de incubaţie este de câteva zile.


1386. Forma nosologică: 1) boala Brill;2) HVE;3) enterobioza;

236

4) ascaridoza.

Afirmaţia corectă: a) bolnavul prezintă pericol direct;b) nu este contagios;c) manifestările clinice pot reapărea peste decenii fără exoinfectare;d) se înregistrează prioritar printre persoanele tinere, calea principală

fiind cea hidrică.1387. Forma nosologică: Metoda de laborator de bază:

1) dizenterie; a) bacteriologică;2) HVB; b) serologică;3) scabia; c) bacterioscopia.

1388. Forma nosologică: 1) rujeola;2) HVA;3) scabia.

Perioada de contagiozitate:a)4–5 zile până la erupţii şi 4–5 zile după erupţii;b)a doua jumătate a perioadei de incubaţie şi perioada prodromală;c)perioada de manifestări clinice.

1389. Forma nosologică: 1) enterobioza; 2) tularemia; 3) HIV/SIDA;

Afirmaţia corectă:a) face parte din arsenalul armei biologice;b) sunt afectaţi prioritar copiii;c) e mai răspândită pe continentul african.

1390. Factorii de transmitere: Helmintiaze:1) prin peşte; a) enterobioză;2) prin carne; b) difilobotrioză;3) prin sol; c) ascaridoză;4) prin lenjerie; d) trichineloză.

1391. Forma nosologică: Tipurile de helmintiaze:237

1) echinococoza; a) geohelmintiază;2) ascaridoza; b) helmintiază contagioasă;3) enterobioza; c) biohelmintiază.

1392. Forma nosologică: Tipurile de helmintiaze:1) enterobioză; a) helmintiază contagioasă;2) echinococoză; b) biohelmintiază;3) tricocefaloză; c) geohelmintiază.

1393. Forma nosologică: 1) ascaridoză;2) teniarincoză;3) trichineloză;4) tenioză;5) opistorcoză;6) enterobioză.

Factorii de transmitere:a) carnea de vită;b) obiectele de uz casnic, mâinile murdare;c) solul, apa, legumele, fructele;d) carnea de porc;e) carnea de porc şi a animalelor xenantrope (urs, mistreţ);f) peştele.

1394. Forma nosologică: Factorii de transmitere: 1) scaridoza; a) obiectele de uz casnic;2) enterobioza; b) carnea de bovine;3) difilobotrioza; c) carnea de porc;4) tenioza; d) peştele;5) teniarincoza; e) solul.

1395. Forma nosologică: Gazda definitivă:

1) echinococoza; a) omul; 2) tenioza; b) câinii, lupii, vulpile; 3) opistorcoza; c) omul şi animalele.

1396. Forma nosologică: Gazda intermediară:1) tenioza; a) porcinele; 2) echinococoza; b) ovinele, bovinele, oamenii;3) difilobotrioza; c) racii de râu, peştii de pradă;

238

4) teniarincoza; d) bovinele.

1397. Agentul cauzal: Forma nosologică:1) Taenia solium; a) teniaza;2) Taenia echinococcus; b) oxiuroza;3) Enterobius vermicularis; c) hidatidoza.

1398. Forma nosologică: Agentul cauzal:1) amebiaza; a) Enterobius vermicularis;2) oxiuroza; b) Taenia solium;3) tenioza; c) Entamoeba hystolitica.

1399. Factorii de transmitere: Forma nosologică:1) carnea de porc; a) enterobioza;2) peştele, icrele; b) difilobotrioza;3) mâinile murdare; c) teniaza.

1400. Tipul de helmintiază: Forma nosologică: 1) eohelmintiază; a) enterobioza;2) contagioasă; b) tenioza;3) biohelmintiază; c) ascaridoza.


1) oxiuroza;2) hidatidoza;3) ascaridoza.

Afirmaţia corectă:a) necesită tratament chirurgical;b) este cea mai răspândită în Republica Moldova; c) este o geohelmintiază.

1402. Helmintiaze: Lungimea parazitului:1) enterobioza; a) 25–30 cm;2) difilobotrioza; b) 9–12 mm;3) ascaridoza; c) 12–20 m.

1403. Helmintiaze:1) ascaridoza; 2) trichineloza;

239

3) enterobioza;

Măsurile de combatere:a) deratizarea;b) protecţia mediului ambiant de impurificarea cu fecalii;c) dezinfecţia obiectelor de uz casnic, a lenjeriei.

1404. Helmintiaze: 1) opistorcoza;2) ascaridoza;3) hidatioza.

Afirmaţia corectă:a) sursă de invazie este omul;b) există multiple surse de invazie (omul, animalele domestice şi săl-

batice);c) sursă de invazie sunt câinii, pisicile, lupul, vulpea.

1405. Helmintiaze: 1) difilobotrioza;2) ascaridoza;3) echinococoza.

Afirmaţia corectă:a) este un biohelmint;b) se află în organismul omului până la 10–20 ani;c) lungimea helmintului e de 25–30 cm.

1406. Forma nosologică: 1) amebiaza;2) toxoplasmoza;3) lamblioza.

Afirmaţia corectă:a) surse de agenţi patogeni sunt câinii şi pisicile;b) este o antroponoză;c) dejecţiile bolnavului ce dezinfectează cu soluţie de lizol de 2%.

1407. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) toxoplasmoza; a) este o antroponoză;2) lamblioza; b) se transmite transplacentar;

240

3) trichineloza. c) este o biohelmintiază.

1408. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) difilobotrioza; a) sursă de invazie este omul;2) teniarincoza; b) este biohelmintiază;3) tenioza. c) gazdă intermediară sunt porcii.

1409. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) enterobioza; a) se transmite fecal-oral;2) lamblioza; b) este o helmintiază de contact;3) echinococoza; c) este o zooantroponoză.

1410. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) toxoplasmoza; a) sursă de invazie este omul bolnav;2) difilobotrioza; b) este cel mai lung helmint;3) tenioza; c) agentul patogen este parazit intracelular.

1411. Agentul patogen: Forma nosologică:1) Taenia solium; a) teniarincoza;2) Taenia saginata; b) tenioza;3) Taenia echinococcus; c) hidatidoza.

1412. Forma nosologică:1) himenolepidoza; 2) teniarincoza; 3) echinococoza.

Afirmaţia corectă:a) gazde intermediare sunt vitele mari cornute;b) se tratează chirurgical;c) geohelmintiază.

1413. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:1) teniarincoza; a) contaminarea – prin carne;2) tricocefaloza; b) este o antroponoză;3) toxoplasmoza. c) se transmite transplacentar.

1414. Helmintiaze: Afirmaţia corectă:1) anchilostomidoza, tricocefaloza; a) sursă de invazie este omul;2) ascaridoza, difilobotrioza; b) sunt zooantroponoze;

241

3) echinococoza, trichineloza; c) sunt geohelmintiaze.

1415. Factorii de transmitere: Helmintiaza:1) solul, legumele, fructele; a) oxiuroza;2) mâinile şi obiectele contaminate; b) trichineloza;3) carnea afectată; c) ascaridoza.

1416. Helmintiaze: Afirmaţia corectă:1) echinococoza a) este o biohelmintiază;2) trichineloza; b) afectează îndeosebi copiii;3) enterobioza; c) gazde intermediare sunt animalele

erbivore şi omul.

1417. Helmintiaza: Măsurile de combatere:1) trichineloza; a) depistarea şi dehelmintizarea per-

soanelor infestate;2) enterobioza; b) educaţia sanitară;3) opistorcoza; c) supravegherea sanitaro-veterinară.

1418. Forma nosologică: Structura morfologică:1) enterobioza; a) vierme plat;2) difilobotrioza; b) vierme cilindric;3) toxoplasmoza; c) protozoare.

242

II.9. Infecţiile convenţionale


1419. Protecţia sanitară a teritoriului de importul şi răspândirea infecţiilor convenţionale (de carantină) este:a) complexitatea de măsuri medicale;b) un sistem de măsuri statale (interdepartamentale) de localizare şi

lichidare a focarelor epidemice cu boli convenţionale;c) complexitatea de măsuri departamentale.

1420. Care boli infecţioase sunt incluse în grupul infecţiilor convenţionale (de carantină) ?a) tularemia;b) malaria;c) febra galbenă.

1421. Carantina ca măsură antiepidemică în caz de apariţie a bolilor con-venţionale este stabilită de:a) serviciul curativ;b) serviciul igienic-epidemiologic;c) organele administraţiei locale.

1422. În caz de import al infecţiilor convenţionale, măsurile de localizare şi lichidare a acestor infecţii este organizat pe teritoriul administrativ de:a) serviciul epidemiologic;b) serviciul medical curativ;c) comisia antiepidemică extraordinară.

1423. Regulile medico-sanitare internaţionale prevăd informarea OMS des-pre apariţia infecţiilor convenţionale la oameni în termenul de:

243

a) 48 ore;b) 24 ore;c) 72 ore.

1424. Infecţii convenţionale sunt:a) pesta, encefalita de căpuşă; b) holera, malaria;c) febra galbenă, pesta.

1425. Pentru infecţiile de carantină este corectă afirmaţia:a) rezistenţa deosebită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;b) capacitatea de a afecta un număr mare de persoane într-un timp

relativ scurt;c) răspândirea lor ubicuitară (cosmopolită).

1426. Infecţii convenţionale sunt:a) pesta, febra galbenă;b) holera, encefalita de căpuşă;c) rabia, tetanosul.

1427. Mecanismul de transmitere a febrei galbene este:a) aerogen;b) transmisiv;c) fecal oral.

1428. Agentul patogen al holerei este:a) gram-pozitiv;b) aerob;c) puţin rezistent în mediul ambiant.

1429. Holera după sursa de agenţi patogeni este o:a) zoonoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

1430. Calea principală de transmitere a V.cholerae:a) alimentară;b) hidrică;c) contact.

1431. Perioada de incubaţie la holeră:244

a) de la câteva ore până la 5 zile;b) de la câteva ore până la 7 zile;c) 1–6 zile.

1432. Profilaxia de urgenţă în holeră se efectuează cu:a) antibiotice;b) vaccin;c) imunoglobulină.

1433. Holera are o răspândire:a) endemică;b) sporadică;c) pandemică.

1434. Pandemia a şaptea de holeră este determinată de vibrionul:a) V. cholerae;b) V. El-Tor;c) V. Parahaemolyticus.

1435. Holera este o infecţie:a) zoonoză;b) zooantroponoză;c) sapronoză.

1436. Rezistenţă mai mare pentru agenţii patogeni ai holerei în mediul am-biant este caracteristică pentru:a) V.parahaemolyticus;b) V.cholerae;c) V. El-Tor.

1437. Agenţii patogeni ai holerei sunt slab rezistenţi către:a) baze;b) acizi;c) preparate ce denaturează proteina.

1438. La a câta zi după spitalizarea ultimului bolnav cu holeră ori purtător şi efectuarea dezinfecţiei terminale focarul se considera lichidat ?a) 5 zile;b) 10 zile;c) 1,5 luni.

245

1439. Persoanele ce au suportat holera sunt admişi la serviciu, indiferent de specialitate:a) imediat după externarea din staţionar;b) după 3 luni;c) după expirarea termenului de evidenţă la dispensar.

1440. Pentru holeră este veridică afirmaţia:a) agentul patogen este un NAG-vibrion;b) agentul patogen este foarte rezistent la dezinfectanţi;c) în anumite condiţii agentul patogen se poate afla în stare viabilă în

mediul ambiant un timp foarte îndelungat.

1441. Agentul patogen al holerei este:a) puţin rezistent la dezinfectanţi;b) rezistent în aceeaşi măsură ca şi alţi microbi intestinali;c) deosebit de rezistenţi.

1442. Sursă de infecţie în holeră serveşte:a) bolnavul;b) purtătorul;c) bolnavul şi purtătorul.

1443. Perioada minimă de incubaţie pentru holeră este de:a) câteva ore;b) 1–2 zile;c) 5 zile.

1444. Pericolul principal în calitate de sursă de infecţie la holeră îl prezintă:a) bolnavul cu formă tipică a bolii;b) bolnavul cu formă atipică;c) purtătorul cronic de vibrioni.

1445. Contractarea pestei este posibilă în cazul când bonavul are diagnos-ticul de formă: a) pulmonară;b) intestinală;c) bubonică.

1446. Profilaxia pestei la momentul actual în Republica Moldova are la bază:

246

a) prevenirea importului;b) asanarea focarelor naturale;c) vaccinarea populaţiei.

1447. Vectorul transmitător al pestei este:a) puricele;b) păduchele;c) ţânţarul.

1448. Supravegherea asupra persoanelor ce au fost în focar de pestă se efectuează timp de:a) 6 zile;b) 10 zile;c) 14 zile.


1449. Regulile medico-sanitare internaţionale se referă la:a) pestă;b) holeră;c) tularemie;d) febra galbenă;e) antrax.

1450. Infecţii convenţionale sunt:a) pesta;b) holera;c) gripa;d) malaria;e) febra galbenă.

1451. Infecţii convenţionale sunt:a) holera;b) tularemia;c) febra galbenă;d) antraxul;e) pesta.

1452. Măsuri antiepidemice în febra galbenă sunt:a) dezinsecţia;b) protecţia teritoriului de importul virusului;

247

c) vaccinarea după indicaţii epidemiologice;d) chimioprofilaxia;e) deratizarea.

1453. Măsurile obligatorii pentru holeră ca infecţie de carantină sunt: a) raportarea informaţiei despre bolnav la centrele regionale de Sănă-

tate Publică,b) spitalizarea bolnavului;c) controlul bacteriologic zilnic al apei de apeduct, bazinelor deschise

şi ale apelor stătătoare;d) instalarea carantinei pe teritoriul focarului;e) vaccinarea populaţiei.

1454. Măsurile antiepidemice obligatorii efectuate în focarele de holeră: a) izolarea persoanelor contacte şi supravegherea lor medicală;b) profilaxia de urgenţă cu antibiotice aplicată persoanelor contacte;c) supravegherea medicală timp de 15 zile a persoanelor contacte;d) dezinfecţia terminală;e) dezinfecţia curentă.

1455. Sursă de infecţie în holeră sunt:a) apa, solul;b) omul bolnav;c) purtătorul reconvalescent;d) purtătorul sănătos;e) solul.

1456. Agenţi patogeni ai holerei sunt:a) vibriocholerae biovar cholerae;b) vibriocholerae biovar eltor;c) vibriocholerae biovar eltor;d) vibriocholerae non 01 0139 ’’Bengal’’;e) vibrio parahaemolyticus.

1457. Corecte pentru holeră sunt afirmaţiile:a) lipsa majorărilor sezoniere;b) sezonalitate evidentă;c) morbiditatea este prioritar dependentă de factorii socio-igienici;d) nu toate persoanele prezintă acelaşi risc la infectare;

248

e) vibrio cholerae biovar cholera este agentul patogen principal în ultima pandemie.

1458. Corecte pentru holeră sunt afirmaţiile:a) este o sapronoză;b) profilaxia specifică este măsura antiepidemică de bază;c) contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;d) dezinfecţia în focar e necesar a fi efectuată cu soluţii de cloramină

de 10–20%;e) mai frecvent se depistează V.eltor.

1459. Corecte pentru pestă sunt afirmaţiile:a) lipsesc cazuri în RM;b) poate găsi răspândire în RM;c) mecanismul prioritar de transmitere transmisiv;d) omul bolnav este sursa principală de infecţie;e) perioada de incubaţie e de până la 14 zile.

1460. Surse de agenţi patogeni în pestă pot fi:a) rozătoarele sinantrope;b) rozătoarele xenantrope;c) cămilele;d) bovinele, porcinele;e) păsările.

1461. Agentul patogen al pestei este:a) Yersinia enterocolitica;b) Yersinia pestis;c) gram-negativ;d) formează spori;e) formează exotoxin.

1462. Pesta este o infecţie:a) convenţională;b) cu mecanismul de transmitere fecalo-oral;c) cu focalitate naturală;d) cu letalitate înaltă;e) cu receptivitate înaltă.

1463. Perioada de incubaţie la pestă este de:a) 1–6 zile;

249

b) 7–21 zile;c) 21–31 zile;d) 1–3 luni;e) 4–6 luni.

1464. Formele clinice de pesta sunt: a) pulmonară;b) cutanată;c) bubonică;

d) intestinală;e) hepatică.

1465. Printre animale agentul cauzal al pestei se transmite pe cale: a) hidrică;b) de contact;c) prin vectori hematofagi;d) aerogenă;e) alimentară.

1466. În caz de pestă:a) bolnavii sunt izolaţi la domiciliu;b) bolnavii sunt izolaţi în spitale specializate;c) contacţii sunt izolaţi pe o perioadă de 5 zile;d) contacţii primesc un curs profilactic cu antibiotice;e) în focar dezinfecţia şi dezinsecţia nu este obligatorie.


1467. Forma nosologică: Agentul patogen: 1) pesta; a) virus din familia Togoviridae;2) holera; b) Iersinia pestis;3) febra galbenă; c) vibrio holerae, vibrio El-Tor.

1468. Forma nosologică: Perioada de incubaţie: 1) holera; a) 3–6 zile;2) pesta; b) 2–5 zile;3) febra Ebola; c) 3–5 zile.

1469. Forma nosologică: Mecanismul de transmitere:

250

1) pesta; a) transmisiv;2) holera; b) fecal-oral;3) febra galbenă; c) respirator.

1470. Forma nosologică: Agentul patogen:1) febra Marburg; a) virus din familia Filoviridae, genul Fi-

lovirus;2) febra Lassa; b) virus Marburg din familia Rabdovirida-

e;3) febra Ebola; c) virus din familia Arenoviride genul

Arenovirus.1471. Forma nosologică: Perioada de incubaţie:

1) febra Marburg; a) 3–5 zile;2) febra Lassa; b) 4–9 zile;3) febra Ebola; c) 7–14 zile.

1472. Forma nosologică: Termenul de izolare a contacţilor: 1) holera; a) 6 zile;2) pesta; b) 5 zile;3) febra galbenă; c) contacţii nu se izolează.

1473. Forma nosologică: Factorii de transmitere: 1) holera; a) aerul;2) pesta; b) apa;3) febra galbenă; c) ţânţarii.

251

II.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor


1474. Selectaţi definiţia corectă a epidemiologiei militare:a) epidemiologia militară este o ştiinţă medico-militară care are drept

scop profilaxia bolilor infecţioase în efectivul militar în timp de război;

b) epidemiologia militară este un compartiment al epidemiologiei care are drept scop studierea legităţilor procesului epidemic în efectivul militar şi elaborarea sistemului de măsuri profilactice şi antiepidemice;

c) epidemiologia militară este o ştiinţă preocupată de studierea armei biologice, precum şi a altor metode de nimicire în masă, elabora-rea complexelor de protecţie a efectivului militar.

1475. Protecţia antibacteriologică a populaţiei şi efectivului militar preve-de:a) un complex de măsuri organizatorice, sanitaro-igienice, antiepide-

mice, de tratament şi evacuare, îndreptate la prevenirea şi lichida-rea focarului epidemic în condiţii de aplicăre a armei biologice;

b) conştientizarea preventivă a populaţiei despre eventuala aplicare a armei biologice de către inamic, asigurarea populaţiei cu măşti antigaz şi costume antipestă;

c) efectuarea curentă a recunoaşterii bacteriologice şi evacuarea po-pulaţiei civile din zonele de aplicare eventuală a armei biologice.

1476. Observaţia este:

252

a) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate la izolarea totală a focarului epidemic şi lichidarea morbidităţii in-fecţioase;

b) supravegherea medicală continuă asupra persoanelor civile, pre-cum şi din efectivul militar, care au fost în zona de aplicare a ar-mei biologice;

c) un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-profilactice în-dreptate la prevenirea răspândirii bolilor infecţioase, atât în inte-riorul focarului, cât şi în afara lui.

1477. Carantina este:a) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim special care ţine de

izolarea totală a focarului epidemic;b) un sistem de măsuri antiepidemice în focar, care prevede în special

supravegherea medicală pe perioada minimă de incubaţie din mo-mentul izolării ultimului bolnav şi efectuarea dezinfecţiei termina-le;

c) izolarea focarului epidemic cu efectuarea măsurilor antiepidemice. Pătrunderea persoanelor străine în zona de carantină este posibilă numai cu permisiunea specială a comisiei excepţionale.

1478. Prin indicaţie se subînţelege:a) determinarea teritoriului în care a fost aplicată arma biologică şi

precizarea măsurilor de protecţie a populaţiei;b) un complex de măsuri destinate depistarii faptului aplicării armei

biologice şi identificarea apartenenţei speciei agentului patogen;c) aprecierea situaţiei epidemogene în zona focarului contaminat şi

estimarea pierderilor sanitare ale efectivului.

1479. Selectaţi definiţia corectă a recunoaşterii sanitaro-epidemiologice:a) recunoaşterea sanitaro-epidemiologică este un sistem de măsuri

medico-militare efectuate în scopul depistării precoce a pregătirii inamicului pentru aplicarea armei biologice;

b) recunoaşterea sanitaro-epidemiologică constă în primirea la timp şi continuă a datelor veridice necesare pentru asigurarea situaţiei sanitaro-epidemiologice a efectivului;

c) recunoaşterea sanitaro-epidemiologică este parte componentă a recunoaşterii medicale efectuate în scopul prevenirii importului de infecţii zooantroponoze în efectiv.

253

1480. Recunoaşterea bacteriologică este:a) un complex de măsuri speciale pentru determinarea precoce a pre-

gătirii inamicului pentru aplicarea armei biologice, depistarea agenţilor patogeni şi toxinelor bolilor infecţioase în diferite subs-trate ale mediului extern;

b) efectuată de un grup special de profesionişti militari care activează în vederea depistării laboratoarelor bacteriologice, unde se produ-ce arma biologică;

c) un complex de măsuri efectuate de specialişti medico-militari în corespundere cu Convenţia de la Geneva „Despre interzicerea în-trebuinţării armei biologice”.

1481. Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei, aparţin grupului de calamităţi naturale:a) cutremure de pământ, erupţii de gaze, incendii, inundaţii;b) alunecări de teren, depuneri atmosferice abundente, uragane, erup-

ţii vulcanice;c) intoxicaţii în masă cu substanţe chimice, apariţia epidemiilor ca

urmare a afectării sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei.

1482. Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei, aparţin grupului de calamităţi artificiale:a) telurice;b) de producere;c) meteorologice.

1483. Care dintre factorii enumeraţi fac parte din grupul factorilor cu grad de afectare în cazul calamităţilor:a) acţiune termică;b) gradul înalt de dezvoltare industrială a societăţii;c) nivelul de informatizare a societăţii.

1484. Câte tipuri de costume antipestă pot fi folosite în cazul declanşării unei calamităţi specifice artificiale:a) două;b) trei;c) patru.

254

1485. Măsuri antiepidemice, întreprinse după declanşarea calamităţii sunt:a) elaborarea sistemului de alarmă;b) vaccinarea după indicaţii;c) supravegherea epidemiologică strictă.

1486. Condiţii, ce favorizează răspândirea maladiilor infecţioase în situaţii de calamitate:a) dereglări în asigurarea cu apă potabilă şi produse alimentare, pre-

cum şi existenţa de dezintegrare a cadavrelor de oameni şi anima-le;

b) introducerea în teritoriu a agenţilor patogeni noi;c) modificări în rezistenţa către diferiţi agenţi patogeni.

1487. Calamităţile tehnogene se clasifică în calamităţi: a) sociale;b) specifice;c) de transport.

1488. Calamităţile specifice includ: a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;b) epidemii;c) războaie, foamete, bioterorism.

1489. Calamităţile sociale includ: a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;b) războaie, foamete, acte de terorism, bioterorism;c) alcoolism şi narcomanie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni.

1490. Epidemiile, pandemiile, epizootiile pot fii apreciate ca calamităţi: a) naturale;b) specifice;c) tehnogene.

1491. Riscul apariţiei focarelor epidemice în situaţii excepţionale depinde de mai mulţi factori, inclusiv de: a) anotimpul în care s-a produs calamitatea;b) tipul calamităţii;c) nivelul socio-economic al populaţiei înregistrat până la calamitate.

255

1492. Contaminarea în masă a populaţiei în situaţii excepţionale depinde de: a) anotimpul în care s-a produs calamitatea;b) contactul de durată cu surse de infecţie nedepistate;c) contactul de durată cu surse de infecţie nedepistate în raport cu

anotimpul în care s-a produs calamitatea.

1493. Limitele focarului de afectare în masă a populaţiei depind de ur-mătorii factori: a) asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea

igienei personale; b) prezenţa bolnavilor contagioşi printre sinistraţi care elimină agenţi

patogeni;c) factorii enumeraţi în punctul a şi b au importanţă epidemiologică

în egală măsură.1494. În planificarea măsurilor antiepidemice în situaţii excepţionale im-

portant este de a: a) stabili formele nosologice posibile;b) stabili contingentele de populaţie cu risc sporit pentru infectare;c) corecte sunt acţiunile expuse în punctele a şi b.

1495. În situaţii excepţionale răspândirea în masă a infecţiilor aerogene în primul rând poate fi determinată de: a) asigurarea populaţiei sinistrate cu apă potabilă şi alimente;b) aglomerarea masivă în diferite localuri semicondiţionate;c) răspândirea în masă a infecţiilor aerogene în situaţii excepţionale

nu poate fi influenţată de factorii expuşi în punctele a şi b.

1496. Pericolul apariţiei holerei în zona de sinistru este consecinţa urmă-toarelor particularităţi ale acestei infecţii: a) contagiozitatea înaltă şi capacitatea de a determina îmbolnăviri cu

o perioadă relativ scurtă de incubaţie;b) imposibilitatea contaminării apei şi a produselor alimentare;c) particularităţile expuse în punctele a şi b sunt corecte.

1497. Pericolul apariţiei focarelor epidemice cu antrax în caz de calamităţi este determinat de: a) lipsa de posibilitate a contractării agentului patogen prin mai multe

căi de transmitere;

256

b) stabilitatea înaltă a agenţilor patogeni în forma sporulată în mediul extern;

c) stabilitatea redusă a agenţilor patogeni în forma sporulată în me-diul extern.

1498. În situaţii excepţionale noţiunea de pierderi sanitare primare cons-tituie: a) leziuni şi traume obţinute drept consecinţă a calamităţii;b) pătrunderea în organismul uman a germenilor infecţioşi după pro-

ducerea calamităţii; c) ambele expuse în punctul a şi b aparţin pierderilor sanitare primare.

1499. Supravegherea sanitaro-epidemiologică în zona de calamitate preve-de: a) două etape de lucru;b) trei etape de lucru;c) patru etape de lucru.

1500. În cazul când în zona de calamitate sunt produse distrugeri masive cu pierderi de vieţi omeneşti, dereglări esenţiale în sistemele de asi-gurare cu minimul necesar de existenţă al populaţiei, se înregistrează focare de boli infecţioase, inclusiv boli convenţionale cu carecter de răspândire epidemică, situaţia epidemiologică poate fi apreciată ca: a) instabilă;b) nesatisfăcătoare;c) extraordinară.

1501. În perioada de evacuare, asigurarea sanitaro-igienică şi antiepide-mică a populaţiei evacuate include: a) organizarea şi controlul asigurării populaţiei sinistrate cu baie în

locurile de dislocare temporară;b) evacuarea oportună a deşeurilor menajere şi decontaminarea locu-

rilor de colectare a lor;c) ambele acţiuni expuse în punctele a, şi b se includ în asigurarea

sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei în perioada de eva-cuare.

1502. Efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate se realizează în: a) condiţii strict aseptice;b) condiţii obişnuite;c) condiţiile vor depinde de infecţie.

257

1503. În caz de contaminare a mediului ambiant cu agenţi cauzali ai bo-lilor infecţioase, investigaţiile de laborator în zona de calamitate sunt direcţionate spre:a) indicaţia specifică a bacteriilor, virusurilor, richettsiilor, fungilor şi

toxinelor;b) efectuarea controlului microbiologic al produselor alimentare,

semifabricatelor, apei potabile şi eliberarea concluziei despre posi-bilitatea de a le consuma;

c) ambele acţiuni expuse anterior sunt corecte.

1504. În realizarea recunoaşterii bacteriologice oportunitatea ca cerinţă de bază prevede: a) evaluarea în cel mai scurt timp a rezultatelor obţinute;b) verificarea şi confirmarea rezultatelor obţinute în mod de urgenţă,

fapt ce ar permite implicarea mai operativă a forţelor şi mijloacelor corespunzătoare, inclusiv celor de profilaxie specifică şi urgenţă;

c) raportarea rezultatelor recunoaşterii bacteriologice pe verticală şi orizontală a tuturor verigilor serviciului medical în vederea organi-zării şi efectuării măsurilor antibacteriologice adecvate.

1505. În caz de apariţie a focarelor epidemice în efectivul militar sau la suspectarea diagnosticului de boală infecţioasă este necesară: a) depistarea activă, nemijlocit în subdiviziuni, a bolnavilor infecţioşi

şi purtătorilor de germeni; b) atât izolarea de urgenţă a bolnavilor şi suspecţilor, cât şi diagnosti-

carea precoce cu evacuarea lor;c) ambele acţiuni expuse anterior sunt corecte.

1506. Recunoaşterea sanitaro-epidemiologică se efectuează neîntrerupt, fiind respectate: a) două cerinţe;b) trei cerinţe;c) cinci cerinţe.

1507. Selectaţi măsurile necesare în cazul pericolului aplicării armei biologice: a) efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi

antiepidemice;b) utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;

258

c) identificarea germenilor infecţioşi la pestă, holeră, antrax şi toxi-nul botulinic.

1508. Selectaţi măsurile necesare în cazul aplicării armei biologice: a) efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi

antiepidemice;b) utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;c) vaccinarea efectivului medical şi populaţiei afectate.

1509. Regimul de carantină prevede: a) limitarea intrărilor şi ieşirilor din zona cu regim de observare, pre-

cum şi inadmiterea scoaterii din zonă a bunurilor fără prelucrare sanitară anterioară;

b) limitarea ori întreruperea contactelor efectivului militar din diferite unităţi militare şi/sau cu populaţia civilă din zonă;

c) izolarea totală a zonei de afectare în masă.2.10.2. Complement compus

1510. Scopurile de bază ale serviciului medico-militar în direcţia asigu-rării antiepidemice a efectivului militar sunt:a) menţinerea situaţiei sanitaro-epidemiologice favorabile şi preveni-

rea importului bolilor infecţioase în efectivul militar;b) organizarea şi asigurarea cu apă potabilă a trupelor în condiţii de

câmp;c) localizarea şi lichidarea focarelor epidemice apărute în efectiv

precum şi în mediul populaţiei civile din zona de dislocare a efec-tivului;

d) preîntâmpinarea apariţiei cazurilor de boli infecţioase în populaţia civilă surse a căror poate fi efectivul;

e) pregătirea efectivului în scopul profilaxiei bolilor infecţioase în cazul aplicării armei biologice.

1511. Supravegherea sanitaro-epidemiologică a zonei de dislocare per-manentă a unităţilor militare include:a) depistarea la timp a bolnavilor cu boli infecţioase şi epizootiilor

periculoase pentru om;b) depistarea surselor de poluare a apei potabile, alimentelor, aerului

etc.;c) controlul medical permanent al teritoriului de dislocare pentru

menţinerea situaţiei sanitaro-igienice;

259

d) în mod obligatoriu şeful serviciului medical al utităţii zilnic rapor-tează la Centrul de Sănătate Publică militar despre situaţia sanita-ro-epidemiologică şi lucrul efectuat;

e) studierea situaţiei sanitaro-epidemiologice a zonei de dislocare.

1512. Pentru arma biologică sunt caracteristice:a) afectările în masă a populaţiei;b) retroactivitatea;c) capacitatea de a pătrunde în mijloace tehnice neiermetice;d) o singură metodă de aplicare;e) rapiditatea în indicaţie.

1513. Regimul de observare prevede:a) interzicerea intrărilor şi ieşirilor din zonă;b) limitarea contactului militari-civili;c) limitarea intrărilor şi ieşirilor din zonă;d) paza în armată a frontierelor din zonă;e) continuarea activităţilor militare.

1514. Regimul de carantină prevede:a) interzicerea intrărilor şi ieşirilor din zonă;b) limitarea contactului militari-civili;c) paza în armată a frontierelor zonei;d) limitarea intrărilor şi ieşirilor din zonă;e) contactul cu lumea externă doar prin puncte speciale.

1515. Măsurile efectuate în momentul aplicării armei biologice sunt:a) informarea efectivului;b) folosirea mijloacelor individuale de protecţie;c) folosirea mijloacelor colective de protecţie;d) vaccinarea;e) prelucrarea sanitară a efectivului şi echipamentului.

1516. Pentru procesul epidemic artificial (în urma aplicării armei biolo-gice) sunt caracteristice:a) apariţia cazurilor de boală la persoane imune;b) lipsa sursei de agenţi patogeni;c) ciclitatea;d) sezonalitatea;e) căile de transmitere neadecvate.

260

1517. Particularităţi ale procesului epidemic artificial (în urma aplicării armei biologice) sunt:a) lipsa cazurilor de boală la persoanele imune;b) lipsa sursei de agenţi patogeni;c) dificultăţi în indicarea agenţilor patogeni;d) lipsa efectului antibioticoterapiei;e) lipsa infecţiilor mixte.

1518. Arma bacteriologică se caracterizează prin următoarele particula-rităţi şi priorităţi de luptă:a) eficacitate şi contagiozitate înaltă;b) prezenţa perioadei latente de activitate;c) simplă în producere şi puţin costisitoare;d) activitate psihologică;e) simplă în indicaţie.

1519. Selectaţi metodele posibile de aplicare a armei biologice:a) contaminarea aerului cu aerosoli bacterieni;b) infectarea prizionerilor cu eliberarea lor ulterioară;c) infectarea şi răspândirea vectorilor;d) diversiuni;e) există o singură metodă de aplicare, contaminare a apei şi produ-

selor alimentare.

1520. Despărţiturile de bază ale protecţiei antibacteriene:a) măsuri efectuate în caz de pericol al aplicării armei biologice;b) măsuri efectuate în momentul aplicării armei biologice;c) dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea;d) vaccinoprofilaxia;e) măsuri efectuate după aplicarea armei biologice.

1521. În momentul aplicării armei biologice este necesar a fi efectuate următoarele măsuri:a) depistarea faptului aplicării armei biologice;b) vaccinarea populaţiei;c) informarea populaţiei;d) utilizarea mijloacelor individuale de protecţie;e) utilizarea mijloacelor colective de protecţie.

1522. Măsurile de lichidare a consecinţelor armei biologice includ:

261

a) profilaxia de urgenţă şi vaccinoprofilaxia;b) prelucrarea sanitară a efectuvului;c) prelucrarea sanitară a echipamentului;d) organizarea asigurării evacuării şi tratamentului efectivului;e) efectuarea recunoaşterii bacteriologice.

1523. Sunt cunoscute următoarele tipuri de indicaţie a mijloacelor bacte-riene:a) de laborator;b) epidemiologică;c) chimică;d) specifică;e) nespecifică.

1524. Sunt cunoscute următoarele scheme de indicaţie specifică:a) totală;b) parţială;c) desfăşurată;d) restrânsă;e) complexă.

1525. Indicaţia prevede următoarele etape de lucru:a) primirea, înregistrarea şi selectarea probelor cu prelucrarea lor pri-

mară ulterioară;b) analiza expres a probelor native;c) analiza rapidă a materialului biologic îmbogăţit;d) aprecierea rezultatelor;e) evaluarea efectului biologic pe animale de laborator.

1526. Măsuri preventive, în cazul condiţiilor excepţionale provocate de calamităţi, sunt:a) educaţia igienică a populaţiei;b) salvarea răniţilor;c) pregătirea cadrelor;d) evacuarea cadavrelor;e) elaborarea planurilor de acţiune.

1527. Calamităţi naturale sunt:a) de producţie – cu eliminări de energie mecanică, chimică, termică,

radioactivă, agenţi bacteriologici;262

b) cosmice;c) meteorologice;d) telurice şi tectonice;e) sociale – foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale.

1528. Riscul răspândirii maladiilor infecţioase în situaţii excepţionale este determinat de:a) situaţia epidemiologică prealabilă în teren;b) nivelul pregătirii cadrelor medicale;c) calitatea sistemului de alarmă;d) nivelul educaţiei igienice a populaţiei;e) asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative.

1529. Primar calamităţile se clasifică în:a) sociale;b) naturale;c) artificiale;d) de transport;e) specifice.

1530. Focarele epidemice în zona de calamitate are următoarele particu-larităţi epidemiologice: a) în zona de calamitate focarele epidemice nu se caracterizează prin

particularităţi epidemiologice specifice;b) posibilitatea formării focarelor epidemice active de durată;c) perioada relativ scurtă de incubaţie;d) afectarea în masă doar a persoanelor adulte;e) contaminarea în masă a populaţiei şi, drept consecinţă, formarea

focarelor multiple secundare.

1531. Riscul apariţiei focarelor epidemice în situaţii excepţionale depinde de: a) anotimpul în care s-a produs calamitatea;b) migraţia neorganizată a contingentelor de oameni;c) nivelul socio-economic al populaţiei de până la calamitate;d) acumularea de deşeuri şi imposibilitatea evacuării lor;e) deteriorarea condiţiilor igienice ale mediului.

1532. Calamităţile se clasifică în următoarele tipuri: a) calamităţi naturale;

263

b) calamităţi tehnogene;c) calamităţi sociale;d) calamităţi economice;e) calamităţi specifice.

1533. Calamităţile tehnogene pot fi: a) industriale;b) specifice;c) de transport;d) sociale;e) naturale.

1534. Calamităţile naturale se clasifică în: a) industriale;b) telurice şi tectonice;c) topologice;d) cosmice;e) meteorologice.

1535. Calamităţile sociale includ: a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;b) războaie, foamete;c) acte de terorism, bioterorism;d) nivel sporit de alcoolism şi narcomanie în populaţie;e) alunecări de teren, uragane, furtuni.

1536. Calamităţile specifice includ: a) uraganele, furtunile, ploile torenţiale;b) epidemiile;c) pandemiile;d) intoxicaţiile în masă a populaţiei;e) dereglările ordinii publice, cutremurele de pământ.

1537. Contaminarea în masă a populaţiei în situaţii excepţionale depinde de: a) anotimpul în care s-a produs calamitatea;b) acţiunea contagioasă de durată a surselor de infecţie nedepistate;c) contactul permanent cu sursele de infecţii nedeterminate;d) deficienţe în izolarea bolnavilor contagioşi;

264

e) multitudinea căilor de transmitere a agenţilor patogeni în zona de calamitate.

1538. Limitele focarului de afectare în masă a populaţiei sunt dependente de următorii factori: a) prezenţa bolnavilor contagioşi printre sinistraţi şi posibilitatea răs-

pândirii de la ei a agenţilor patogeni;b) corectitudinea evacuării populaţiei sinistrate şi stoparea migraţiei

neorganizate;c) asigurarea populaţiei sinistrate cu necesarul pentru respectarea

igienei personale;d) corectitudinea şi posibilitatea organizării profilaxiei de urgenţă în

populaţie;e) toţi factorii enumeraţi mai sus au importanţă epidemiologică.

1539. În planificarea măsurilor antiepidemice în situaţii excepţionale im-portant este de a: a) stabili termenele de activitate epidemică a focarului;b) diagnostica formele nosologice posibile;c) monitoriza evoluţia procesului epidemic;d) determina contingentele de populaţie cu risc sporit pentru infecta-

re;e) doar acţiunile expuse în punctele a, b şi d.

1540. Posibilitatea răspândirii pestei în situaţii excepţionale este deter-minată de următoarele particularităţi: a) contagiozitatea înaltă şi posibilitatea răspândirii epidemice rapide,

în special a formelor pulmonare de pestă;b) receptivitatea înaltă a populaţiei şi posibilitatea infectării prin dife-

rite căi;c) dificultăţi în diagnosticul diferenţial al primelor cazuri de boală;d) posibilitatea formării focarelor stabile de pestă în caz de prezenţă

în focar a rozătoarelor şi vectorilor;e) corecte sunt doar particularităţile expuse în punctul a, b şi c.

1541. Investigaţia epidemiologică în zona de calamitate include: a) analiza dinamicii şi structurii morbidităţii, conform indicilor epi-

demiologici;b) evaluarea situaţiei epidemiogene în populaţia din zona afectată de

sinistru şi în locul ei de dislocare temporară;265

c) determinarea obiectivelor economiei naţionale, parţial distruse care complică situaţia epidemiologică dificilă;

d) analiza datelor obţinute şi determinarea legăturilor cauză-efect în corespundere cu materialele prezentate despre tipul epidemiei prin forma nosologică concretă;

e) investigaţia epidemiologică nu include aprecierea vizuală şi de la-borator a mediului extern.

1542. Situaţia epidemiologică în zona de calamitate poate fi apreciată ca: a) nesatisfăcătoare;b) parţial dificilă;c) instabilă;d) extraordinară;e) satisfăcătoare.

1543. În cazul când în zona de calamitate au loc mari distrugeri ale siste-mului de asigurare materială şi socială, au avut loc contaminări şi poluări cu remedii microbiene, toxine, etc., sunt focare de boli infec-ţioase, erupţii epidemice şi condiţii ce favorizează manifectarea lor, probleme de sănătate, situaţia epidemiologică este apreciată ca: a) satisfăcătoare;b) instabilă;c) parţial dificilă;d) nesatisfăcătoare;e) extraordinară.

1544. Măsurile antiepidemice organizate în situaţii excepţionale se divi-zează în: a) măsuri de planificare;b) măsuri preventive;c) măsuri de restricţie;d) măsuri efectuate în momentul declanşării calamităţii;e) măsuri de lichidare a consecinţelor.

1545. Măsurile preventive organizate în situaţii excepţionale includ: a) elaborarea planurilor de acţiune;b) instalarea sistemelor de alarmă bine concepute;

266

c) evacuarea populaţiei;d) educaţia pentru sănătate în populaţie;e) asigurarea serviciilor interesate cu mijloace de intervenţie.

1546. Măsurile efectuate în momentul declanşării calamităţii includ: a) evacuarea populaţiei;b) măsuri de salvare a persoanelor pătimite;c) acordarea primului ajutor medical;d) evacuarea cadavrelor de animale şi oameni;e) instalarea sistemelor de alarmă bine concepute.

1547. Măsurile efectuate după declanşarea calamităţii, includ: a) acordarea îngrijirii medicale;b) restabilirea comunicaţiilor;c) elaborarea planurilor de acţiune; d) punerea în funcţie a adăposturilor temporare dotate cu duşuri,

chiuvete, spălătorii, săli de dezinfecţie şi dezinsecţie; e) efectuarea analizei epidemiologice operative.

1548. În situaţii excepţionale, protecţia produselor alimentare se reali-zează strict după următoarelor principii: a) descentralizarea rezervelor de produse alimentare;b) distribuirea produselor alimentare doar de specialiştii CSP; c) ermetizarea depozitelor şi automatizarea liniilor de producere,

construcţia depozitelor ermetice subterane; d) ambalarea calitativă a produselor alimentare şi în cantităţi suficiente

pentru distribuire;e) utilizarea mijloacelor de transport speciale pentru transportarea

produselor alimentare şi materie primă.

1549. În situaţii excepţionale în locurile de aglomerare în masă a popu-laţiei se: a) organizează puncte de evacuare a populaţiei;b) amenajează puncte medicale pentru acordarea asistenţei medicale;c) amenajează izolatoare pentru bolnavi contagioşi;d) desfăşoară spitale de campanie;e) instalează regimul de carantină în mod obligatoriu.

1550. Programele de educaţie pentru sănătate în situaţii excepţionale trebuie să includă instrucţiuni despre: a) modul de utilizare a apei din surse nesigure;

267

b) riscul utilizării produselor alimentare alterate;c) importanţa respectării regulilor de igienă personală;d) importanţa participării la activităţile colective de menţinere în

stare igienică a localurilor pentru evacuarea populaţiei sinistrate; e) necesitatea modificării structurii serviciului sanitaro-epidemiolo-

gic de stat.

1551. În situaţii excepţionale este necesar a fi luate sub un control riguros: a) ministerele şi departamentele de forţă;b) sistemele de aprovizionare cu apă şi canalizare;c) obiectivele industriei alimentare, alimentaţie publică şi comerţ;d) spaţiul locativ, inclusiv afectat şi neafectat de calamitate;e) instituţiile de sănătate publică.

1552. Măsurile antiepidemice în zona afectată de calamitate necesită a fi direcţionate spre: a) respectarea cerinţelor regimului antiepidemic la etapele de evacua-

re a sinistraţilor;b) asigurarea antiepidemică a sinistraţilor evacuaţi din zona de cala-

mitate;c) prevenirea importului şi exportului infecţiei în/din zona afectată;d) planificarea asigurării regimului antiepidemic;e) supravegherea medicală a sinistraţilor în scop de depistare a bolna-

vilor contagioşi cu izolarea lor ulterioară.

1553. Eficacitatea măsurilor antiepidemice realizate în zona de calamitate depinde de: a) tipul calamităţii;b) corectitudinea şi oportunitatea efectuării recunoaşterii sanitaro-

epidemiologice; c) aprecierea corectă a tacticii de activitate a instituţiilor şi populaţiei

din teritoriul afectat; d) estimarea situaţiei epidemiologice la etapele posibile de evacuare

şi argumentarea necesităţii instalării regimului de observaţie sau carantină;

e) asigurarea depistării active, spitalizării şi tratamentului bolnavilor contagioşi.

268

1554. Principiile de bază ale asigurării antiepidemice în condiţiile de eva-cuare a populaţiei din zona de calamitate sunt: a) lărgirea hotarelor zonei de carantină până la hotarele administrati-

ve ale teritoriului; b) asigurarea diminuării pericolului epidemic la etapele de evacuare

medicală;c) asigurarea regimului strict antiepidemic cu izolarea bolnavilor

contagioşi la toate etapele de evacuare medicală;d) asigurarea protecţiei sigure de contaminare a populaţiei locale,

unde vor fi dislocaţi sinistraţii veniţi din zona afectată de calamita-te;

e) transformarea localităţilor în care au fost dislocate izolatoarele pentru sinistraţi în localităţi cu regim special de carantină nu se consideră necesar.

1555. Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice de bază întreprinse în cadrul evacuării populaţiei din zona de calamitate includ: a) depistarea bolnavilor infecţioşi şi suspecţilor la punctele pentru

evacuare special amenajate cu selectarea lor pentru izolare şi tratament în instituţii de profil;

b) organizarea izolatoarelor cu inventarul şi încăperile respective pentru efectuarea prelucrării sanitare a sinistraţilor şi echipamentu-lui;

c) controlul organizării alimentaţiei sinistraţilor şi personalului impli-cat în lucrările de salvare;

d) controlul asigurării staţiilor de epurare a apei potabile are impor-tanţă nesemnificativă;

e) controlul calităţii apei potabile pentru asigurarea instituţiilor medi-cale.

1556. În perioada de evacuare, asigurarea sanitaro-igienică şi antiepide-mică a populaţiei evacuate include: a) organizarea controlului respectării nivelului necesar de menţinere

a stării sanitare în locurile şi localurile de dislocare temporară a populaţiei;

b) controlul respectării regulilor sanitaro-igienice ale asigurării cu apă potabilă şi păstrării produselor alimentare;

c) asigurarea populaţiei cu remedii pentru decontaminarea individua-lă a apei în caz de necesitate;

269

d) organizarea supravegherii medicale a sinistraţilor cu eventuala de-pistare a bolnavilor contagioşi şi izolarea lor oportună;

e) nici o acţiune expusă în punctele a, b, c, şi d nu se referă la asigu-rarea sanitaro-igienică şi antiepidemică a populaţiei în perioada de evacuare.

1557. Cerinţele pentru efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate sunt: a) amenajarea unor încăperi sau automobile speciale;b) formarea grupurilor de specialişti, instruiţi în imunoprofilaxie;c) utilizarea instrumentarului şi mijloacelor respective pentru obţine-

rea efectului scontat în vaccinoprevenţie; d) efectuarea manipulaţiilor de vaccinare în situaţii excepţionale nu

necesită condiţii strict aseptice;e) efectuarea manipulaţiilor de vaccinare se va face în condiţii strict

aseptice.

1558. În caz de contaminare a mediului cu agenţi cauzali ai bolilor infecţi-oase, investigaţiile de laborator în zona de calamitate sunt direcţio-nate spre: a) indicaţia specifică a bacteriilor, virusurilor, richettsiilor, fungilor şi

toxinelor;b) efectuarea controlului microbiologic al produselor alimentare,

semifabricatelor, apei potabile şi eliberarea concluziei despre admiterea sau inadmiterea pentru consum;

c) determinarea nivelului radiaţiei gama în teritoriu;d) evaluarea cantitativă şi determinarea tipului de substanţă chimică

în mediul extern;e) toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1559. Cauzele principalele ale apariţiei epidemiilor cu boli infecţioase în timp de război sunt: a) înrăutăţirea bruscă a condiţiilor de viaţă şi activitate, precum şi a

efectivului militar şi a populaţiei din teritoriul în limitele căruia au loc acţiuni (campanii) militare;

b) migrarea în masă a populaţiei;c) înrăutăţirea condiţiilor sanitaro-igienice;d) locaţia în zone nefavorabile privitor la boli infecţioase;e) toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

270

1560. Sarcinile de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar includ: a) menţinerea situaţiei sanitaro-epidemogene favorabile şi prevenirea

importului de boli infecţioase în efectivul militar;b) localizarea şi lichidarea focarelor epidemice atât în efectivul mili-

tar, cât şi în populaţia civilă din zona de amplasament sau aplicaţii militare;

c) profilaxia bolilor infecţioase în populaţia civilă;d) instruirea efectivului militar în măsurile de profilaxie şi combatere

a bolilor infecţioase, inclusiv în caz de aplicare a armei biologice;e) toate acţiunile expuse în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1561. Realizarea sarcinilor de bază ale serviciului medical în protecţia antiepidemică în efectivul militar este în funcţie de: a) numărul efectivului militar în unitate;b) asigurarea şi controlul calităţii alimentaţiei;c) controlul calităţii asigurării cu apă potabilă a efectivului militar;d) organizarea asigurării cu apă potabilă în condiţii de câmp;e) asigurarea materială şi comunală calitativă a efectivului militar.

1562. În cadrul efectuării recunoaşterii sanitaro-epidemiologice este nece-sar de a concretiza: a) situaţia epidemiologică în teritoriul afectat de calamitate sau în

teritoriul de dislocare a efectivului militar şi inamicului;b) situaţia tehnico-sanitară a rezervoarelor de apă, inclusiv a apeduc-

telor, fântânilor de mină şi arteziene, rezervoarelor de suprafaţă, calitatea şi fluxul de apă, efectuarea investigaţiilor de laborator şi modalitatea de prelucrare a apei potabile;

c) prezenţa instituţiilor alimentare şi starea lor igienică, posibilitatea utilizării lor pentru alimentaţia efectivului militar, precum şi a bol-navilor, răniţilor sau sinistraţilor, caracterul de alimentaţie a popu-laţiei locale, prezenţa rezervelor de produse alimentare, calitatea lor şi condiţiile de păstrare;

d) condiţiile de salubrizare a localităţilor, evacuarea şi prelucrarea deşeurilor etc.;

e) prezenţa rezervelor de substanţe dezinfectante, preparate biologi-ce, medicamente, cantitatea şi calitatea lor, condiţiile şi termenele de păstrare, etc.

271

1563. În efectuarea recunoaşterii sanitaro-epidemiologice un moment im-portant este selectarea corectă a sursei pentru obţinerea informaţiei, cum ar fi: a) descrierile medico-geografice ale teritoriului;b) informaţia operativă şi actele emise de instanţele medicale superi-

oare;c) datele despre instituţiile medicale, veterinare şi sănătate publică

locală;d) informaţia oficială a organelor de administraţie publică locală ori

comenduirilor militare;e) nici una din acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d nu sunt co-

recte.

1564. În efectuarea recunoaşterii sanitaro-epidemiologice un moment im-portant este selectarea corectă a sursei pentru obţinerea informaţiei, cum ar fi: a) rezultatele chestionării populaţiei băştinaşe, în special a lucrători-

lor medicali şi altor specialişti cu funcţii responsabile;b) rezultatele interogării prizonierilor de război, refugiaţilor, altor

persoane ce pot prezenta date informative privitor la situaţia epide-miologică;

c) documentaţia serviciilor medicale din teritoriul afectat de calami-tate;

d) rezultatele cercetărilor efectuate în teritoriu nemijlocit de repre-zentanţii serviciului sanitaro-epidemiologic de stat sau medico-militar;

e) toate acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1565. Recunoaşterea sanitaro-epidemiologică se efectuează respectând: a) continuitatea;b) veridicitatea;c) oportunitatea;d) succesivitatea;e) în punctele a, b, c şi d nu sunt enumerate toate cerinţele recunoaş-

terii sanitaro-epidemiologice.

1566. Selectaţi direcţiile principale ale recunoaşterii bacteriologice: a) colectarea şi prelucrarea datelor privitor la posibilităţile, intenţiile

şi pregătirea aplicării armei biologice;

272

b) determinarea orientativă a proporţiilor posibile de afectare;c) distribuirea în teritoriul inamicului a recepturilor bacteriene; d) indicaţia armei biologice; e) toate acţiunele descrise în punctele a, b, c şi d sunt corecte.

1567. Complexul de acţiuni din cadrul recunoaşterii bacteriologice are ur-mătoarele obiective:a) depistarea oportună a pregătirii inamicului către aplicarea armei

biologice; b) determinarea posibilităţilor de aplicare a armei biologice între tru-

pele inamicului şi eventualele pierderi sanitare;c) depistarea contaminării cu recepturi bacteriene a solului, apei, pro-

duselor alimentare, furajului şi cartografierea sectoarelor contami-nate;

d) determinarea agentului cauzal aplicat;e) supravegherea bacteriologică continuă a teritoriului de dislocare a

trupelor şi aplicaţiilor militare.

1568. În complexul general de acţiuni în cadrul recunoaşterii bacteriolo-gice, serviciului medical îi revin următoarele sarcini: a) determinarea hotarelor focarului de afectare în masă în baza date-

lor obţinute de posturile de supraveghere şi subdiviziunile de recu-noaştere;

b) protecţia efectivului militar şi a populaţiei civile aflată în zona fo-carului;

c) abandonarea afectaţilor din rândurile efectivului militar şi popula-ţiei civile;

d) supravegherea respectării regimului sanitaro-epidemiologic în zo-na de dislocare şi aplicaţii militare;

e) determinarea tipului armei biologice în baza investigaţiilor de la-borator.

1569. Selectaţi măsurile efectuate în caz de pericol al aplicării armei bio-logice: a) pregătirea populaţiei, efectivului militar, comandanţilor, statului

major şi serviciilor speciale în domeniul protecţiei antibacteriolo-gice;

b) efectuarea sistematică a supravegherii şi recunoaşterii bacteriolo-gice, elaborarea complexului de măsuri sanitaro-igienice şi anti-epidemice;

273

c) planificarea măsurilor medicale pentru diminuarea acţiunii recep-turilor bacteriene în caz de aplicare;

d) utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie; e) profilaxia specifică a efectivului militar, în special împotriva in-

fecţiilor incluse în calitate de armă biologică.

1570. Regimul de observaţie prevede: a) limitarea intrărilor şi ieşirilor din zona cu regim de observare, pre-

cum şi inadmiterea scoaterii din zonă a bunurilor fără prelucrarea sanitară anterioară;

b) limitarea ori întreruperea contactului efectivului militar al diferitor unităţi militare şi cu populaţia civilă din zonă;

c) decontaminarea obiectelor din mediul extern;d) depistarea activă şi precoce a bolnavilor infecţioşi cu ulterioara lor

izolare; e) regim de lucru antiepidemic obişnuit al instituţiilor medicale.


1571. Apreciaţi corespunderea dintre: 1)indicaţia nespecifică;2)indicaţia specifică;

3)observarea;4)recunoaşterea sanitaro-epidemiologică:

a) depistarea agenţilor patogeni;b) depistarea faptului aplicării armei biologice;c) aprecierea situaţiei epidemiologice;d) limitarea riscului răspândirii maladiilor infecţioase.

1572. Apartenenţa tipurilor de calamităţi conform clasificaţiilor:1) naturale;2) artificiale;3) cosmice;4) sociale;5) telurice;6) de producere.

a) meteorologice;b) specifice.

274

1573. Tipul de indicaţie: Metode de indicaţie:

1) nespecifică; a) vizuală;2) specifică; b) investigaţii

bacteriologice.3) investigaţii serologice;4) colectarea obiectelor suspecte;5) investigaţii fizico-chimice.

III.1. Epidemiologia bolilor netransmisibile


1574. Ponderea înaltă a morbidităţii neinfecţioase în Republica Moldova este determinată de :a) maladiile sistemului cardiovascular;b) maladiile sistemului nervos central;c) maladiile sistemului endocrin.

1575. Factorii de risc ce contribuie la contractarea maladiilor neinfecţi-oase sunt:a) migraţia populaţiei;b) caracterul alimentaţiei;c) natalitatea.

275

1576. Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:a) supravegherea bolnavilor cronicib) metoda pasivă de depistare a bolnavilor;c) promovarea sănătăţii.

1577. Cele mai răspândite forme nosologice din grupul maladiilor car-diovasculare sunt:a) boala reumatică a inimii;b) boala hipertonică;c) cardiomiopatia.

1578. Pentru Republica Moldova sunt caracteristice următoarele maladii ecologice:a) guşa endemică;b) alopecia;c) maladii cutanate.

1579. Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:a) profilaxia de urgenţă;b) profilaxia primară;c) ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.

1580. Profilaxia primară:a) asigură preîntâmpinarea bolilor prin detectarea la populaţie a pre-

zenţei şi acţiunii factorilor de risc;b) prevede tratamentul complex al pacienţilor cu boli netransmisibile;c) nu are importanţă în prevenirea bolilor netransmisibile.

1581. Profilaxia secundară prevede:a) detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, pre-

întâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor; b) evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;c) recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisibile.

1582. Profilaxia terţiară se reduce la:a) evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;b) menţinerea capacităţilor morfofuncţionale restante, în vederea

recuperării bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui fami-liale, sociale şi profesionale;

276

c) aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.

1583. Principala cauză de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial o reprezintă:a) boli ale tractului gastrointestinal;b) boala canceroasă;c) bolile cardio- şi cerebro-vasculare;

1584. Pentru persoanele hipertensive, risc mai mare pentru infarct mio-cardic sau accident vascular cerebral, persistă la,:a) bărbaţi;b) femei;c) în egală măsură pentru ambele sexe.

1585. În Republica Moldova tumorile constituie:a) prima cauză de deces;b) a doua cauză de deces;c) a treia cauză de deces.

1586. Incidenţa şi prevalenţa bolii canceroase atât în Republica Moldova, cât şi în lumea întreagă:a) este în creştere;b) este în diminuare;c) în ultimul deceniu are tendinţe de stabilizare.

1587. Cancerul de sân:a) se înregistrează cu aceeaşi frecvenţă la toate vârstele;b) reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer în rândul femei-

lor;c) la femeile de până la 40 ani nu se înregistrează.

1588. Cancerul de sân reprezintă:a) cea mai frecventă formă de tumoare la femei;b) formă de cancer rar întâlnită în Republica Moldova;c) problemă de sănătate publică doar pentru ţările cu o economie

dezvoltată.

1589. Cancerul colorectal apare cu precădere:a) după vârsta de 50 ani, la ambele sexe;

277

b) după vârsta de 30 ani, preponderent la bărbaţi;c) după vârsta de 30 ani, preponderent la femei.

1590. Profilaxia terţiară în bolile cardiovasculare urmăreşte:a) prevenirea evoluţiei nefavorabile a bolii şi complicaţiilor;b) raţionalizarea modului de viaţă;c) măsuri preventive aplicate în stadiul de prenosologic, preclinic,

latenţă sau de potenţial de îmbolnăvire.

1591. Profilaxia secundară în bolile cardiovasculare urmăreşte: a) formarea unui comportament sanogen al populaţiei;b) evitarea abuzurilor alimentare, combaterea utilizării excesive a

grăsimilor animale, evitarea sedentarismului şi înlăturarea tuturor factorilor toxici;

c) aplicarea măsurilor în faza în care este semnalată acţiunea factori-lor de risc, cu sau fără posibilitatea de a decela modificări funcţio-nale sau imorale specifice.

1592. Supravegherea epidemiologică este orientată spre profilaxia şi combaterea:a) maladiilor transmisibile;b) maladiilor netransmisibile; c) atât a morbidităţii transmisibile, cât şi celei netransmisibile.

1593. Supravegherea epidemiologică a morbidităţii nu include:a) evaluarea factorilor şi condiţiilor de risc în dezvoltarea morbidită-

ţii în populaţie;b) evaluarea eficienţei aplicării preparatelor farmaceutice în trata-

mentul diferitor maladii la nivel de populaţie;c) evaluarea programelor de profilaxie şi control al morbidităţii în

populaţie.

1594. Scopul supravegherii epidemiologice este:a) diminuarea morbidităţii la nivel populaţional;b) eradicarea unor boli în parte;c) diminuarea morbidităţii la nivel populaţional şi/sau eradicarea

unor boli în parte.

278

1595. Diagnosticul epidemiologic premorbid are drept scop:a) pronosticarea dezvoltării morbidităţii în populaţie;b) prevenirea apariţiei situaţiilor nefavorabile prin anumite maladii;c) ambele afirmaţii sunt corecte.

1596. Obiectiv al supravegherii epidemiologice nu este:a) estimarea modificărilor caracterului incidenţei şi al prevalenţei;b) evaluarea eficienţei preparatelor farmaceutice noi;c) estimarea impactului morbidităţii la nivel populaţional.


1597. Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:a) nu au o etiologie cunoscută;b) un singur factor de risc este suficient în declanşarea procesului

patologic;c) factorii de risc au efecte diferite în raport cu diferiţi bolnavi;d) există mai mulţi factori de risc implicaţi în apariţia bolilor cronice;e) perioada de latenţă, de obicei, este foarte scurtă.

1598. Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:a) sunt o consecinţă a creşterii prevalenţei populaţiei vârstnice şi

speranţei de viaţă a populaţiei;b) apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace;c) apar doar în statele cu economie dezvoltată;

d) apar doar în statele cu economie în curs de tranziţie;e) supravegherea epidemiologică în bolile netransmisibile necesită

intervenţii la nivel naţional şi internaţional.

1599. Caracteristici epidemiologice ale bolilor netransmisibile:a) debutul este greu de reperat în timp;b) necesită un management prevăzut pe o perioadă de mai mulţi ani,

chiar decenii;c) cea mai mare parte a poverii acestor boli este determinată de un

număr relativ redus de factori de risc, care acţionează independent sau adesea combinaţi;

d) principalele activităţi de profilaxie sunt cele de ordin medical;e) principalii factori generatori în toate bolile netransmisibile sunt

factorii din mediul ambiant.279

1600. Importanţa studierii maladiilor neinfecţioase este determinată de:a) numărul mare al deceselor;b) 2/3 din persoanele de peste 65 ani fac cel puţin 2 boli cornice; c) nu necesită aplicarea măsurilor de profilaxie;d) creşterea prevalenţei; e) costuri enorme de tratament.

1601. Definiţia sănătăţii este:a) starea completă de bine fizic;b) starea de bine mental;c) starea de bine social;d) lipsa bolii;e) natalitatea înaltă.

1602. Conform noţiunii, sănătatea are următoarele dimensiuni:a) biologică;b) fiziologică;c) psihologică;d) socială;e) morfopatologică.

1603. Tipurile de sănătate sunt:a) individuală;b) comunitară;c) fizică;d) psihologică;e) ecologică.

1604. Sănătatea publică se axează pe:a) în special pe igiena mediului;b) starea sanitară a colectivităţii;c) serviciile sanitare generale;d) administraţia serviciilor de îngrijiri;e) toate cele enumerate anterior.

1605. Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:a) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile;b) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor netransmisibile;c) monitorizarea stării de sănătate;

280

d) promovarea sănătăţii;e) toate cele enumerate anterior.

1606. Funcţiile esenţiale ale sănătăţii publice sunt:a) promovarea sănătăţii;b) reglementări şi legislaţia în domeniul sănătăţii publice;c) servicii de sănătate publica specifice;d) managementul sănătăţii publice;e) doar cele menţionate în punctele a şi c.

1607. Factorii determinanţi ai sănătăţii sunt:a) factori biologici umani;b) factori de mediu ambiant;c) factori comportamentali;d) sistemul de asistenţă medicală;e) urbanizarea.

1608. Factorii biologici umani sunt:a) fondul genetic individual;b) creşterea;c) îmbătrâniread) poluarea;e) accidente.

1609. Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:a) alimentele;b) apa;c) aerul;d) poluarea;e) condiţiile de viaţă.

1610. Factorii mediului ambiant ce condiţionează sănătatea sunt:a) reziduuri;b) microorgansme;c) accidente:d) violenţa;e) îmbătrânirea.

1611. Obiectivele sistemului de asistenţă medicală sunt:a) promovarea sănătăţii;

281

b) menţinerea sănătăţii;c) supravegherea sănătăţii;d) prevenirea migraţiei;e) ocrotirea mediului ambiant.

1612. Profilaxia maladiilor include:a) profilaxia primară a bolilor infecţioase;b) profilaxia secundară şi terţiară a bolilor neinfecţioase;c) diagnosticul şi tratamentul maladiilor infecţioase;d) diagnosticul şi tratamentul maladiilor neinfecţioase;e) elaborarea programelor individuale de dezvoltare a activităţii fizi-

ce.

1613. Conceptul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:a) profilaxia de urgenţă;b) profilaxia primară;c) profilaxia secundară;d) profilaxia specifică;e) profilaxia terţiară.

1614. Profilaxia secundară prevede:a) detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor;b) detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul prevenirii agravări-

lor, complicaţiilor, cronicizării, sechelelor şi infirmităţilor;c) evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;d) recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisi-

bile;e) măsuri specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.

1615. Profilaxia terţiară se reduce la:a) evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile;b) menţinerea capacităţilor morfo-funcţionale restante ale organismu-

lui;c) recuperarea bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui fa-

miliale, sociale şi profesionale;d) aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisi-

bile;e) detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, pre-

întâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor.

282

1616. În Republica Moldova principalele cauze de morbiditate şi mortali-tate prin tumori sunt:a) cancerul de sân;b) cancerul de col uterin;c) cancerul bronho-pulmonar;d) cancerul de colon şi rect;e) cancerul de piele şi ţesutului celular subcutanat.

1617. Selectaţi trei cele mai frecvent înregistrate boli netransmisibile:a) diabetul zaharat;b) tulburări mentale şi de comportament;c) boli cardiovasculare;d) boli oncogene;e) boli ale apartului osteoarticular.

1618. Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:a) elaborarea noilor preparate pentru tratament;b) constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin

maladii cardiovasculare;c) elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;d) direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra per-

soanelor tinere;e) elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi

global.

1619. Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimii sunt:a) condiţiile de trai;b) fumatul;c) folosirea drogurilor;d) alimentaţia incorectă;e) hipodinamia.

1620. Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:a) elaborarea noilor preparate pentru tratament;b) constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin

maladii cardiovasculare;c) elaborarea şi efectuarea programelor profilactice;d) direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra

persoanelor tinere;

283

e) elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi global.

1621. Maladiile determinate de factorii ecologici sunt:a) maladiile oncologice;b) guşa endemică;c) pneumoniile;d) caria dentară;e) maladiile renale.

1622. Principalii factori de risc al cancerului bronhopulmonar sunt:a) tipul constituţional;b) fumatul;c) factorii profesionali;d) poluarea atmosferică;e) genetici.

1623. Profilaxia primară a bolii cancerigene include:a) depistarea şi evaluarea factorilor oncogeni prin studii epidemiolo-

gice complexe;b) evitarea contactului cu factorii cancerigeni este total imposibilă;c) elucidarea mecanismelor de acţiune prin screening-uri clinice, epi-

demiologice, citologice, biochimice, radiologice, endoscopice, etc.;d) stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;e) educaţia oncologică a corpului medical şi a populaţiei.

1624. Profilaxia secundară a bolii cancerigene include:a) depistarea cancerului incipient;b) depistarea ocazională sau prin screening la grupuri cu risc (radio-

logic, endoscopic);c) stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului;d) aplicarea tratamentului şi supravegherea evoluţiei;e) evitarea contactului cu factorii cancerigeni.

1625. Profilaxia terţiană a bolii cancerigene include:a) stabilirea grupurilor populaţionale cu risc crescut;b) dispensarizarea bolnavilor şi evitarea recidivelor şi metastazelor;c) tratamentul medico-chirurgical şi iradieri terapeutice;d) recuperarea bolnavilor de cancer vindecaţi clinic;e) stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului.

284

1626. Factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea maladiilor alergice:a) predispoziţia genetică;b) factorii mediului ambiant;c) condiţiile sociale;d) infecţiile cronice;e) vârsta.

IV.1. Promovarea sănătăţii


1627. Elementele-cheie în schimbarea comportamentului sunt:a) conştientizarea gravităţii;b) conştientizarea pericolului;c) conştientizarea costului tratamentului.d) conştientizarea beneficiului;e) conştientizarea obstacolelor.

1628. Obstacolele pentru aplicarea intervenţiilor de schimbare a com-portamentului sunt:a) focusarea asupra unor probleme medicale mai urgente;

285

b) lipsă de timp;c) instruirea insuficientă a personalului;d) încrederea în forţele proprii;e) remunerare suficientă.

1629. Strategii de comunicare sunt:a) stabilirea grupului-ţintă cărora li se va adresa comunicarea;b) studierea rapoartelor statistice;c) pregătirea comunicărilor bazate pe material calitativ;d) consecvenţa comunicărilor;e) selectarea materialelor uşor de înţeles.

1630. Sfere de activitate ale promovării sănătăţii sunt:a) educaţia pentru sănătate;b) protejarea sănătăţii;c) prevenirea îmbolnăvirilor.d) tratamentul bolilor;e) toate cele enumerate.

1631. Scopul activităţilor de promovare a sănătăţii este:a) informarea populaţiei în domeniul medical, pentru a cunoaşte

manifestările bolilor;b) educarea populaţiei în scopul prevenirii maladiilor transmisibile şi

netransmisibile;c) dezvoltarea unor atitudini şi deprinderi favorabile sănătăţii;d) implicarea activă a populaţiei în luarea deciziilor privind propria

stare de sănătate;e) cele menţionate în punctele a şi b.

1632. Educaţia pentru sănătate:a) este bazată pe relaţia medic-pacient;b) este bazată pe informarea populaţiei;c) este personalizată;d) presupune schimbări sociale;e) exclude activităţile sociale.

1633. Metode utilizate în educaţia pentru sănătate:a) educaţie individuală;b) educaţie în grup;c) educaţie prin mijloace de comunicare în masă;

286

d) cele expuse în punctele b şi c;e) cele expuse în punctele a, b şi c.

1634. Metode de educaţie pentru sănătate sunt:a) publicaţie ştiinţifică;b) rapoarte la congrese internaţionale;c) rapoarte la congrese regionale;d) educaţie individuală;e) educaţie în grup.

1635. Mijloace folosite în educaţia pentru sănătate sunt:a) cele în care predomină textul;b) cele în care predomină imaginea;c) mijloace combinate (audio-video);d) chestionarea;e) monitorizarea situaţiei epidemiologice.

1636. Grupuri-ţintă pentru realizarea programelor de educaţie pentru sănătate pot fi:a) funcţionarii publici;b) bolnavii;c) purtătorii;d) grupurile cu comportament cu risc;e) contingentul periclitant.

V. ABORDAREA PROGRAMATĂ A EPIDEMIOLOGIEIBOLILOR INFECŢIOASE

Tabelul 1Clasificarea bolilor infecţioase

Infecţia

AntroponozeZoo-noze

Zooantro-ponoze

Sapro-nozeintes-

tinaleaero-gene

trans-misive

tegu-men-tare

Dizenteria viţeilorBorelioza LaimInfecţia HIVFebra galbenăIersiniozaShighelozaMalaria

287

GripaTifosul exantematicSifilisulPestaGonoreeaTularemiaAscaridozaAntraxulBrucelozaFebra QOrnitozaFebra galbenăAspergilozaOreionul Febra tifoidăHVAHVBHVEDifteriaVariolaVaricelaRubeolaTeniozaRujeolaPoliomielitaBoala aftoasăEnterobiozaEchinococozaPesta câinilor

Tabelul 2Agenţii patogeni ai bolilor infecţioase

Nrd/o

Denumirea bolii

Bac

teri

i

Sp

iroc

heţ

i

Ric

tett

sii

Ch

lam

idii

Vir

usu

ri

Mic

opla

sme

Fu

ngi

Pro

tozo

a

Hel

min

ţi

Art

rop

ode

1. Infecţia HIV2. Ornitoza3. Tifos exantematic4. Tifos recurent5. Boala Laim6. Difteria7. Scarlatina

288

8. Malaria9. Candidoza10. Amebiaza11. Trichineloza12. Scabia13. Gripa14. Febra Q15. Tricofitia16. Holera17. Sifilisul18. Tetanosul19. Rabia20. Shigeloza21. Hepatita virală A22. Hepatita virală B23. Micoplasmoza24. Rujeola25. Tenioza26. Poliomielita27. Oxiuriaza28. Iersinioza29. Campilobacterioza30. Tularemia31. Antraxul32. Aspergiloza

289

Tabelul 5Vectori – transmiţători ai agenţilor patogeni

Nr. d/o

Vectori

Formele nosologice

păd

uch

ii

ţân

ţari

i

pu

rici

i

căp

uşe

le

plo

şniţ

ele

mu

ştel

e h

emat

ofag

etă

un

ii

mos

chiţ

ii

mu

ştel

e d

e ca

să

1. Tifosul exantematic2. Malaria3. Tifosul recurent4. Febre hemoragice5. Tripanosomoza6. Antraxul7. Febra galbenă

291

8. Febra Q9. Leişmanioza10. Febra Dengue

11.Encefalita de primă-vară-vară

12. Febra Ţuţugamuşi13. Encefalita japoneză14. Oncocercoza15. Pesta16. Febra papataci17. Tularemia

Tabelul 6Manifestările procesului epidemic

Manifestări ale procesului epidemic

Definiţia

Caz

uri

sp

orad

ice

Eru

pţi

e ep

idem

ică

Ep

idem

ie

Pan

dem

ie

En

dem

ie

Infe

cţie

ex

otic

ă

Foc

alit

ate

nat

ura

lă

Ep

izoo

tie

Pan

zoot

ie

Răspândire intensivă a infecţiei depăşind nive-lul obişnuit pe un terito-riu anumit.Creştere neobişnuită in-tensă a morbidităţii în ţară ori în câteva ţări.

Continuare Nivelul obişnuit multi-anual pe teritoriul dat.Răspândire intensivă a maladiei în câteva ţări sau pe câteva continente. Zoonoze răspândite pe un teritoriu cu landşaft sau biotop specific. Omul se molipseşte nimerind în această zonă.Apariţie bruscă, conco-mitentă a câtorva cazuri

292

de aceeaşi infecţie, legate de aceeaşi sursă sau cale de transmitere.Infecţii ce nu se înregis-trează, de obicei, pe teri-toriul dat, importate din alte ţări sau continente.Răspândire intensivă neo-bişnuită a infecţiei la ani-male.Răspândire intensivă largă a infecţiei printre animale în câteva ţări ori conti-nente.

Tabelul 7Particularităţile procesului epidemic

Particularităţi

Infecţii

Sezonali-tatea

per

iod

icit

ate

foca

lita

te n

atu

rală

cop

ii

adu

lţi

Terito-riul

Intensi-tatea

Gru-puri

de risc

pri

măv

ară

vară

toam

nă

iarn

ă

urb

an

rura

l

cazu

ri

spor

adic

eer

up

ţii

epid

emii

pan

dem

ii

pro

fesi

onal

e

soci

ale

Infecţia HIVPseudomonozaGripa

Continuare Tifosul exante-matic HVAHVB HoleraPestaTetanosulRujeolaLeptospirozeleRubeolaShigeloza

293

Febra QSalmonelozeleBrucelozaPoliomielitaTuberculozaAntraxulRabiaAscaridozaOxiuriazaFebra galbenăMalariaSifilisulEpidermofiţia

294

Tabelul 9Măsuri antiepidemice în focar în privinţa sursei de infecţie

Nr.d/o

Măsurile

Infecţia

Indicaţii pentru

spitalizare

E p

osib

il t

rata

men

tul Dezinfecţia

în focar

Exa

men

de

lab

orat

or

la e

xter

nar

e

Ind

icaţ

i mat

eria

lul

pen

tru

exa

min

are

Ter

men

ul s

up

rave

gher

ii

de

dis

pen

sar

obli

gato

rii

clin

ice

epi

dem

iolo

gice

cure

ntă

term

inal

ă

1. HVA

295

2. HVB3. HVC4. Shigeloza5. Febra tifoidă6. Holera7. Salmoneloza8. Poliomielita9. Difteria10. Rujeola11. Rubeola12. Tusea convulsivă13. Scarlatina14. Inf. meningococică15. Tuberculoza16. Tifosul exantematic17. Malaria18. Leptospiroza19. Febra Q20. Rabia21. Tetanosul22. Gonoreea23. Sifilisul24. Oxiuriaza25. Ascaridoza26. Trichineloza27. Difilobotrioza28. Tenioza29. Amebiaza

296

Tabelul 23 Spectrul de activitate a unor dezinfectanţi

DenumireaBacte-

riiViru-suri

Microbacterii

FungiCan-dide

Spori

Acvabor Aldazan 2000Amocid Amfolan Aerodezin 2000Belasept Belor Blanizol Gigasept FFHipoclorită de calciu neutrăHipoclorită de sodiuGlutaral Aldehidă glaturalăSare ditribazică a hipo-cloritei de calciuDezoxcon – 1 Dezoform Deconex 50 FFLizoformină Anolit neutruPantocid Apă oxigenatăSanifect –128 Secusept ForteSeptabic Septodor Alcool etilic sintetic rec-tificatSulfoclorantină Formalină Cloramină Clorină Clorură de var

309

VI. Cheia de rezolvare a testelor

1. Complement simplu

Testul dintr-o întrebare simplă sau dintr-o afirmaţie urmată de trei răs-punsuri posibile, notate cu literele a, b, c, dintre care numai unul este co-rect.

Întrebarea sugerează întotdeauna existenţa unui singur răspuns corect.

Exemplu: Indicele prevalenţei are importanţă majoră în cazul:

a) shigelozelor; b) tuberculozei; c) oxiurozei.

Răspunsul corect este „b”.

2. Complement compus

Testul este asemănător cu cel precedent, de care se deosebeşte doar prin numărul divers de răspunsuri corecte. Deşi întrebarea sugerează întot-deauna existenţa răspunsurilor multiple, nu specifică în mod deliberat nu-mărul acestora, tocmai pentru a oferi studentului (cursantului) posibilitatea unei autoverificări mai aprofundate.

Exemplu: Spitalizarea este obligatorie în cazul:

a) shigelozelor;b) febrei tifoide;c) tifosului exantematic;d) salmonelozelor;e) tetanosului.

Răspunsul corect este: b, c, e.

3. Asociere simplă

Testul prezintă o coloană numerică notată cu cifre, cuprinzând noţiuni şi o coloană alfabetică notată cu litere, cuprinzând afirmaţii. Se cere corela-rea noţiunii din coloana numerică şi afirmaţia corespunzătoare din coloana alfabetică.

310

Exemplu: Stabiliţi corespunderea între:grupa de infecţii şi sursele de agenţi patogeni:

1) antroponoze;2) zoonoze;3) sapronoze;

a) omul;b) solul, apa;c) animalele.

Răspunsul corect este: 1a, 2c, 3.

311

VII. Modalitatea de utilizare a tabelelor

În tabelul nr. 1 este prezentată clasificarea contemporană a bolilor in-fecţioase, iar pe verticală – denumirea a 48 de forme nosologice. Studentul (cursantul) trebuie să indice semnul (+) la intersecţia respectivă.

În tabelul nr. 2 sunt enumerate toate clasele de agenţi patogeni, ce provoacă boli infecţioase ori invazive la om. Studentul (cursantul) trebuie să indice semnul (+) la intersecţia respectivă.

Tabelul nr. 3 permite studierea surselor, factorilor de risc de îmbolnă-vire şi factorii de transmitere. Cu simbolul (s) se va indica celula ce cores-punde sursei de infecţie, cu simbolul (r) factori de risc de îmbolnăvire pen-tru boală netransmisibilă şi cu semnul (t) factorii de transmitere. Acest tabel se poate utiliza atât în mod general, cât şi pentru fiecare maladie aparte.

Tabelul nr. 4 este menită pentru studiul căilor de transmitere şi dife-renţierea distinctă a noţiunilor mecanism de transmitere, cale de transmitere şi factor de transmitere. Se indică semnul (+) în intersecţia cuvenită.

Tabelul nr. 5 permite studierea vectorilor vii – transmiţători ai agenţi-lor patogeni. Se subliniază rolul acestor vectori pentru supravieţuirea speci-ei date şi rolul muştelor ca transmiţători mecanici. Se marchează cu (+) pă-trăţelul respectiv.

În tabelul nr. 6 sunt prezentate toate manifestările posibile ale proce-sului epidemic şi definiţiile lor. Trebuie de determinat corespundea mani-festărilor definiţiilor.

Tabelul nr. 7 descrie particularităţile principale ale procesului epide-mic. În procesul studierii trebuie de indicat (+++), (++) ori (+) în dependen-ţă de intensitatea fenomenului.

În tabelul nr. 8 trebuie de indicat prin semnul (p) când e cazul că pen-tru boala dată există măsuri prevenţionale ori (a) când există măsuri antiepi-demice.

În tabelul nr. 9 sunt formulate măsurile necesare de efectuat în focar cu scopul lichidării ori diminuării contagiozităţii sursei de infecţie. Pentru fiecare infecţie în parte trebuie să le indice cu (+), dacă se efectuează aceas-tă măsură, iar în ultimele două coloane de indicat materialul pentru exa-minare şi termenul supravegherii de dispensar.

312

În tabelul nr. 10 sunt enumerate măsurile antiepidemice de efectuat în focar în privinţa persoanelor în contact cu sursa de infecţie direct ori indi-rect prin intermediul factorilor de transmitere. Se evidenţiază modul de su-praveghere medicală, investigaţiile medicale şi măsurile de prevenire a îm-bolnăvirii, în caz că se stabileşte contaminarea. De asemenea este inclusă necesitatea unui regim special în instituţiile de copii (carantină), obligativi-tatea efectuării educaţiei sanitare şi unde e cazul de efectuat prelucrarea sanitară. La toate aceste poziţii se indică semnul (+) cu excepţia coloanei “Durata (zile)” în care se înscriu cifrele respective şi în coloana “Indicaţi materialul pentru examinare” se indică materialul necesar.

În tabelul nr. 11 sunt numite preparatele principale ce se utilizează în practica de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Dacă preparatul este desti-nat pentru dezinfecţie, studentul (cursantul) indică (f), pentru dezinsecţie – (s) şi pentru deratizare – (r), ori scrie coloniţe în caietul de lucru pentru de-zinfectanţi, dezinsectanţi şi deratizanţi.

Tabelul nr. 12 este menit pentru studiul integral şi multilateral al dezin-fectanţilor chimici. Studentului (cursantului ) i se propune un preparat care urmează să fie analizat conform cerinţelor tabelului. Ei subliniază ori îşi în-scriu în caietele de lucru răspunsurile pentru: clasificare, starea iniţială şi sol-vabilitatea, culoarea, modul de utilizare şi concentraţia de lucru, activitatea.

Tabelul nr. 13 abordează aceeaşi problemă ca şi tab.12 pentru insecti-cide şi modalitatea e asemănătoare.

Tabelul nr. 14 (vezi modalitatea pentru tab.12)

Pentru tabelul nr. 15 se propune un focar de o infecţie oarecare şi stu-denţii (cursanţii) determină obiectele ce necesită dezinfecţie în acest focar şi dezinfectanţii posibili. La intersecţie pun semnul (+).

În tabelul nr. 16 sunt reprezentate modul şi mijloacele de dezinfecţie utilizate în focarele de boli infecţioase şi obiectele pentru dezinfectare. La intersecţie se indică semnul (+). Tabelul poate fi utilizat pentru studiul metodelor de dezinfecţie în general ori în focarele propuse de pedagog.

În tabelul nr. 17 trebuie de indicat vaccinul care se utilizează pentru profilaxia specifică a acestei infecţii. Se indică (v) pentru vaccin viu, (o) – pentru vaccin inactivat, (ch) – pentru vaccin chimic, (a) – pentru anatoxină, (i.g.) – pentru vaccin obţinut prin inginerie genetică şi (-) când vaccinarea nu se practică.

313

În tabelul nr. 18 caracterizarea vaccinurilor se efectuează în baza următoarelor particularităţi: tipul vaccinurilor, aspectul, modul de utilizare, locul introducerii, termenele de vaccinare, termenele de revaccinare şi dura-ta imunităţii postvaccinale. Studentului (cursantului) i se propune un vaccin care trebuie caracterizat conform cerinţelor tabelei în caietul de lucru ori subliniind caracteristica respectivă din tabel.

În tabelul nr. 19 sunt enumerate 6 seruri imune, 4 imunoglobuline din ser uman şi 3 imunoglobuline din serul animalelor. Pentru caracterizarea lor este suficient de indicat semnul (+) la intersecţia cu semnele caracteristice şi de indicat unde se cere unitatea de măsură, modul de aplicare, locul de introducere şi durata imunităţii după introducerea acestor preparate.

Tabelul nr. 20 se indică metodele de diagnostic de laborator şi mate-rialului de examinare pentru cele mai răspândite la noi boli infecţioase. La intersecţia orizontalei denumirii maladiei şi verticalei metodei de diagnostic ori materialului de examinare se indică semnul (+).

Tabelul nr. 21 concretizează factorii de care trebuie să ţinem cont în fiecare focar de boală infecţioasă pentru a-i determina corect limitele spaţia-le de care depinde în mare măsură volumul lucrului pentru lichidarea aces-tui focar. Pentru fiecare boală infecţioasă în parte se evaluează activitatea sursei de infecţie, particularităţile căilor de transmitere, particularităţile agenţilor patogeni şi de asemenea a altor factori cu semnele (+++), (++) şi (+), ori se descriu în caietele de lucru.

Conform tabelului nr. 22, dacă elucidăm corect factorii ce determină durata existenţei unui focar epidemic, noi, de fapt, determinăm durata lucru-lui nostru în focar. Important este că focarul este activ şi până la depistarea lui, dar şi până la apariţia semnelor de maladie la bolnav. De aceea, concre-tizarea duratei contagiozităţii sursei până la apariţia semnelor de boală (zile) perioada maximă, perioada maximă de incubaţie din momentul izolării sur-sei (ori însănătoşire, deces) şi efectuării dezinfecţiei terminale în focar (zile) şi particularităţile agentului patogen (rezistenţă, alte) ne permite să determi-năm argumentat durata existenţei focarului. În tabel, la fiecare infecţie se indică numărul de zile pentru fiecare indice descris.

În tabelul nr. 23 sunt enumerate toate clasele de agenţi patogeni, ce provoacă boli infecţioase şi mai multe tipuri de dezinfectanţi. Studentul (cursantul) trebuie să indice semnul (+) la intersecţia respectivă.

314

N.B. În orele de clasă studenţii (cursanţii) studiază tema şi după com-pletarea tabelelor pot raporta rezultatele oral, având ca oponenţi pe toţi membrii grupei, care se implică în discuţie, profesorul efectuând remarcile şi concluziile de rigoare.

315

VIII. RĂSPUNSURI LA TESTE

1. b 37. a2. a 38. a3. c 39. a4. c 40. c5. b 41. a6. c 42. a7. c 43. c8. a 44. b9. b 45. c10. c 46. b11. a 47. b12. a 48. a13. b 49. b14. b 50. b15. c 51. c16. a 52. a17. b 53. a18. c 54. c19. b 55. a20. a 56. b21. c 57. a22. c 58. a23. b 59. b24. a 60. b25. a 61. c26. b 62. a27. b 63. c28. a 64. a,b,d29. a 65. b,c,e30. b 66. b,c,d31. b 67. a,c,d32. a 68. a,b,c33. b 69. a,b,c34. a 70. a,b,d35. b 71. a,b,d36. c 72. a,c,d73. b,d,e 111. 4a,3b,1c,2d

316

Continuare 74. b,c,e 112. 2a,1b,3c,4d75. a,b,c 113. 1a,2b,3c76. c,d,e 114. 2a,1b,3c77. a,d 115. 1a,2b,3a,4b78. b,c,e 116. 3a,1b,2c,4d79. b,c,d 117. 3a,2b,4c,1d80. a,b,c 118. 3a,1b,2c,4d81. a,b,c,e 119. c82. a,b,c,e 120. b83. b,d 121. b84. a,c,d,e 122. c85. b,c,e 123. b86. a,b,c,e 124. b87. a,c,e 125. b88. a,c,e 126. C89. b,c 127. B90. b,c 128. A91. c,d,e 129. B92. b,d 130. C93. b,c,e 131. B94. 1a,2b,3c 132. C95. 1a,2b,3c,4d 133. C96. 1c,2a,3b 134. B97. 1b,2c,3a 135. B98. 2a,1b,3c,4d 136. B99. 1a,2b,3c 137. A

100. 2a,1b,3c,4d 138. C101. 3a,1b,4c,2d 139. B102. 2a,4b,5c,3d,1e 140. A103. 3a,2b,1c, 141. B104. 2a,1b,3c,4d 142. B105. 1a,2b,3c,4d 143. A106. 1a,2b,3c,4d 144. B107. 3a,4b,2c,1d 145. A108. 3a,4b,1c,2d 146. B109. 3a,1b,2c 147. B110. 4a,1b,2c,3d 148. C

317

Continuare 149. B 187. B150. C 188. c,e151. C 189. a,c,e152. B 190. a,b,c153. C 191. c,d154. C 192. a,e155. A 193. a,b,d,e156. C 194. a,d157. A 195. b,c,d158. C 196. a,b,d159. A 197. a,b,c160. B 198. b,d,e161. A 199. a,b,d162. C 200. a,c,d,e163. B 201. b,d,e164. C 202. a,b,c,d165. C 203. b,e166. B 204. 1a,2b,3c,4d167. A 205. 3a,2b,1c,4d168. C 206. 2a,4b,1c,3d169. b,e 207. 2a,1b,4c,3d170. a,c 208. 2a,1b,4c,3d171. a,b,c,d 209. 1a,2b,3c172. b,c,d 210. 1a,2b,3c,4d173. b,c,d 211. A174. a,c,d 212. C175. a,d 213. C176. a,c,d 214. C177. b,c 215. C178. a,b,e 216. A179. a,c,d,e 217. B180. a,c,d 218. C181. a,b,c,e 219. C182. b,c,e 220. C183. a,b,d,e 221. C184. b,c,d 222. B185. c,e 223. b

318

Continuare 186. d,e 224. b225. A 263. C226. C 264. A227. C 265. A228. B 266. B229. C 267. B230. B 268. C231. C 269. A232. A 270. C233. C 271. A234. A 272. B235. C 273. B236. B 274. B237. C 275. C238. B 276. A239. C 277. B240. C 278. A241. C 279. C242. B 280. B243. B 281. B244. A 282. A245. C 283. b,c246. B 284. a,b247. B 285. a,b,d,e248. C 286. c,d249. B 287. a,b,c250. A 288. a,b,c,d251. B 289. a,b,c,d252. B 290. a,b,c,e253. C 291. c,e254. B 292. a,b,e255. B 293. b,c,d,e256. B 294. a,d,e257. A 295. b,c,d258. A 296. a,b,d,e259. A 297. a,d260. c 298. b,c,d

319

Continuare 261. a 299. a,d,e262. b 300. a,b,c301. a,b,c 339. 4a,3b,2c,1d302. c,d,e 340. 2a,3b,1c,4d303. b,c,d 341. 4a,3b,2c,1d304. a,b,e 342. 2a,4b,1c,3d305. a,c 343. 2a,3b,4c,1d306. e 344. b307. a,b,c,e 345. a308. b,d 346. c309. b,c,e 347. c310. b,c,d 348. a311. a,b,e 349. b312. a,c,d 350. b313. b,d 351. a314. a,b,e 352. a315. a,d,e 353. b316. a,b,d 354. b317. a,b,e 355. b318. a,c,e 356. a319. a,e 357. c320. a,b 358. b321. 1a,2b,3a,4b 359. c322. 4a,3b,2c,1d 360. a323. 2a,1b,1c,2d,1e 361. c324. 2a,3b,1c 362. c325. 4a,1b,2c,3d 363. a326. 4a,1b,2c,3d 364. c327. 3a,2b,1c 365. b328. 4a,2b,3c,1d,5e 366. a329. 2a,3b,1c 367. b330. 4a,1b,2c,3d 368. b331. 2b,3c,1d 369. b332. 2a,1b,4c,3d 370. a,b333. 3a,4b,1c,2d 371. a,b334. 2a,3b,1c,4d 372. b,d,e335. 2a,3b,1c,4d 373. a,c,e

320

Continuare 336. 1a,2b,3c,4d 374. d337. 1a,5b,2c,3d,4e 375. d338. 4a,3b,2c,1d 376. c,d377. b 415. b378. b,c,d,e 416. b379. a,b,c,d 417. b380. a,b,c 418. a381. a,b,e 419. c382. a,b,c,d 420. a383. d 421. a384. d 422. a385. b 423. c386. a,d,e 424. b387. b,c,e 425. c388. a,b,e 426. b389. c 427. c390. c 428. b391. c 429. b392. a 430. b393. b 431. a394. c 432. b395. b 433. a396. b 434. c397. b 435. a398. c 436. b399. b 437. c400. b 438. a401. a 439. c402. b 440. c403. b 441. a404. c 442. c405. a 443. c406. c 444. c407. b 445. a408. b 446. c409. b 447. b410. b 448. b

321

Continuare 411. c 449. a412. b 450. a413. a 451. a414. b 452. a453. a 491. a,b,e454. a 492. a,b,c455. a 493. a,b,c456. b 494. a,d,e457. a 495. d458. a 496. a,c,e459. a 497. c460. c 498. d461. c 499. a,b,d,e462. b 500. b463. b 501. a,c464. b 502. b,c465. c 503. b466. a,e 504. a,b,d,e467. a,c,d 505. b,c468. b,d,e 506. a,b469. b,c,e 507. c,d,e470. a,d,e 508. a,b,d471. c,d,e 509. a,c472. b,c 510. b,c,d473. b,c 511. c,d,e474. a,b,e 512. b,c,d475. b,c,d 513. b,c,d476. b,d 514. a,b,d477. a,d,e 515. a,e478. a,c,e 516. a,b,e479. a 517. d,e480. c 518. a,b,c481. b,d,e 519. b,d,e482. a,c,d,e 520. a,c,d483. a,b,c,e 521. a,c,e484. b,d,e 522. a,c,e485. a,b,d 523. b,c,d

322

Continuare 486. a,b,e 524. a,d,e487. a,b,c,d 525. a,b488. a,b,c 526. a,b,c,d489. c,d,e 527. a,b,c490. b,c,e 528. a,b,c,d529. a,d 567. b530. d,e 568. c531. a,b,c 569. c532. a,b 570. b533. a,b 571. c534. d,e 572. c535. 4a,3b,2c,1d 573. b536. 1a,2b,3c,4d 574. c537. 1a,2c,3b 575. a538. 1c,2b,3a 576. a539. 1a,2c,3b 577. b540. 1b,2c,3a 578. b541. 1b,2c,3a 579. b542. 1c,2a,3b 580. a543. 1b,2a,3d,4c 581. a544. 1b,2a,3c,4d 582. b545. 1b,2a,3a,4b 583. b546. b 584. c547. b 585. b548. a 586. a549. b 587. b550. a 588. b551. a 589. a552. b 590. c553. a 591. c554. c 592. b555. b 593. c556. a 594. a557. a 595. a558. a 596. c559. a 597. c560. b 598. c

323

Continuare 561. c 599. c562. a 600. a563. b 601. b564. c 602. c565. c 603. b566. a 604. a,b,c605. a,b,c 643. a606. b,d,e 644. 1e,2d,3b,4a,5c607. b,c,e 645. 1c,2b,3d,4e,5a608. a,b,e 646. 1a,2d,3b,4c,5e609. a,b,e 647. 1c,2e,3d,4b,5a610. a,b,d 648. 1a,2c,3d,4e,5b611. a,b,c 649. 1a,2b,3b,4b,5a612. a,b,e 650. 1c,2d,3b,4e,5a613. a,b,c 651. 1a,1b,1c,2d,2e,2f614. a,b,c 652. 1a,2b,3c615. b,c,d 653. 1b,2a,3c616. a,b,e 654. 1a,2b, 4c,3d617. a,b,d 655. 1a,2b618. c,d,e 656. a619. a,b,c 657. c620. c,d,e 658. a621. b,c,d 659. b622. b,c,d 660. a623. b,c,d 661. b624. a,c,d 662. b625. a,c,e 663. c626. a,d,e 664. b627. b,c,d 665. b628. b,d,e 666. b629. a,b,e 667. b630. b,c,d 668. b631. a,b,c 669. c632. c,d,e 670. a633. b,c,d 671. c634. a,b,c 672. b635. a,b,c 673. a

324

Continuare 636. b,c,e 674. c637. a,d,e 675. a638. c,d,e 676. a639. a,b,e 677. b640. b,c,d 678. c641. a,b,c,d 679. b642. a,c,d 680. a681. b 719. a682. b 720. b683. a 721. b684. a 722. c685. b 723. c686. b 724. b687. c 725. c688. a 726. a689. c 727. b690. a 728. b691. c 729. a692. c 730. a693. b 731. c694. b 732. c695. c 733. a696. b 734. b697. b 735. c698. c 736. c699. b 737. a700. b 738. a701. b 739. c702. c 740. a703. c 741. a704. c 742. b705. a 743. a706. a 744. b707. a 745. c708. a 746. c709. c 747. a710. a 748. a

325

Continuare 711. b 749. a712. a 750. b713. b 751. a714. c 752. a715. c 753. c716. b 754. b717. a 755. c718. a 756. a757. a 795. a758. a 796. c759. a 797. c760. b 798. b761. a 799. a762. b 800. b763. c 801. a764. b 802. a,c,d765. b 803. a,b,c766. c 804. a,d,e767. b 805. a,b,e768. b 806. b,c,d769. b 807. c,d,e770. c 808. a,c,e771. a 809. a,b,c772. c 810. a,b,e773. b 811. b,c,e774. c 812. b,c,d775. b 813. b,d,e776. a 814. a,d,e777. b 815. a,b,c778. c 816. a,d,e779. c 817. a,c,e780. c 818. b,e781. c 819. a,b,c782. c 820. a,b783. c 821. a,c,d784. c 822. b,e785. c 823. a,b,e

326

Continuare 786. b 824. a,b787. b 825. a,b,d 788. b 826. a,b,c789. a 827. a,c,d790. a 828. a,c,e791. a 829. a,c,d792. b 830. b,c,e793. b 831. a,c,e794. a 832. a,c,d833. b,c,e 871. a,b,e834. b,d,e 872. a,b,d835. b,c,e 873. a,b,e836. a,b,c,d 874. a,e837. c,d 875. b,e838. a,b,d 876. a,d,e839. a,b,c 877. b,c,d840. a,c,d 878. c,d,e841. a,b 879. b,c,d842. d,e 880. a,b,e843. b,c,d,e 881. a,b,c844. b,c,d 882. b,c,e845. a,b,e 883. a,b,d846. a,b,c,d 884. a,b,d847. a,b,e 885. b,c848. a,b 886. a,b,c849. a,b,d,e 887. a,b,c850. b,c,d 888. a851. a,b,e 889. e852. a,c,d 890. d 853. c,d,e 891. e854. a,c,d,e 892. d855. b,c,d 893. a856. a,b,c,e 894. b,c,d857. a,c,d 895. a,b,d858. a,b,e 896. a,b,d,e859. a,b,c 897. b,d,e860. a,b 898. a,b,c

327

Continuare 861. a,d,e 899. a,b,c,d862. a,c,e 900. a,c,d,e863. a,b,e 901. a,b,e864. a,c 902. a,c,e865. a,b 903. a,d,e866. c,d,e 904. a,b,d867. b,c,d 905. a,b,d868. a,d,e 906. d,e869. a,c,d 907. b,c870. a,d,e 908. b909. d,e 947. 1c,2b,3a910. b,c,e 948. 1b,2c,3a911. b,c,d 949. 1c,2a,3b912. b,c,d 950. 1b,2c,3a913. a,b,c,d 951. 1b,2a,3c914. 1c,2b,3a 952. 1c,2a,3b915. 1c,2b,3d,4a 953. 1b,2a,3c916. 1d,2b,3a,4c 954. 1b,2a,3c917. 1b,2c,3a 955. 1b,2c,3a918. 1b,2a,3c,4d 956. b919. 1d,2a,3b,c 957. b920. 1d,2c,3a,4b 958. c921. 1d,2b,3a,4c 959. b922. 1d,2c,3a,4b 960. a923. 1a,2b,3c,4d 961. b924. 1a,2b,3c 962. c925. 1a,2b,3c,4d 963. b926. 1a,2b,3c,4e,5d 964. b927. 1a,2c,3b,4d 965. c928. 1a,2b,3c,4d 966. b929. 1c,2d,3b,4a 967. a930. 1a,2b,3c,4d 968. b931. 1b,2a,3c 969. c932. 1b,2c,3a 970. a933. 1b,2c,3a 971. b934. 1c,2a,3b 972. b935. 1a,2a,3b 973. c

328

Continuare 936. 1b,2a,3c 974. a937. 1c,2a,3b 975. b938. 1b,2a,3c 976. a939. 1b,2c,3a 977. a940. 1b,2a,3c 978. b941. 1b,2c,3a 979. b942. 1b,2c,3a 980. b943. 1b,2a,3c 981. b944. 1b,2c,3a 982. c945. 1b,2c,3a 983. b946. 1b,2c,3a 984. a985. b 1023. 1c,2a,3b986. c 1024. 1e,2c,3d,4b,5a987. c 1025. 1b,2c,3a988. b 1026. 1c,2a,3b989. c 1027. 1c,2a,3b990. a 1028. 1c,2a,3b991. c 1029. 1b,2a,3c992. a 1030. 1c,2a,3b993. c 1031. 1b,2a,3c994. a,c,d,e 1032. 1b,2a,3c995. a,b 1033. 1c,2a,3b996. a,c,d 1034. 1b,2a,3c997. b,d,e 1035. 1c,2e,3a,4b,5d998. a,b,c 1036. b999. a,c,e 1037. b1000. b,c,d 1038. c1001. a,c,d,e 1039. b1002. a,d,e 1040. b1003. a,b,d 1041. c1004. a,c 1042. b1005. c 1043. b1006. b 1044. c1007. a,b,c,d 1045. c1008. b,c,d 1046. c1009. a,b,c 1047. b1010. a,c,e 1048. a

329

Continuare 1011. a,b 1049. c1012. b 1050. a1013. b 1051. b1014. c 1052. c1015. a,b,d,e 1053. a1016. a,b,c,d 1054. c1017. c 1055. a,d,e1018. 1a,2b,3c 1056. a,b,d1019. 1a,2b,3c,4d 1057. a,b,c1020. 1d,2c,3b,4a 1058. a,b1021. 1c,2a,3b 1059. c,d,e1022. 1a,2b,3c,4d,5e 1060. b,c1061. b,c,e 1099. a1062. a,b,c,d 1100. c1063. b,c,d 1101. a1064. c 1102. c1065. a,d 1103. a1066. a,b,c,d 1104. b1067. a,b 1105. b1068. a,b,c 1106. a1069. b,c,d,e 1107. c1070. a,b,c 1108. b1071. a,d 1109. a1072. a,d,e 1110. c1073. a,b,c,e 1111. a,d,e1074. b,c,e 1112. a,c,d1075. a,b,c,d 1113. a,d,e1076. a,b,c 1114. a,b,d1077. a,b,c,d 1115. a,b,c1078. c 1116. a,b,e1079. a,b,c,d 1117. a,b,c,e1080. 1b,2c,3d,4a 1118. b1081. b,c,a,d 1119. a,c,d1082. a,b,c,d,e 1120. c,d,e1083. a,b,c,d 1121. b,c,e1084. a,c,b,d 1122. a,b,d1085. a 1123. b,c,d

330

Continuare 1086. c 1124. d,e1087. c 1125. c,d,e1088. c 1126. a,b,e1089. b 1127. a,b,c1090. c 1128. b,c,d1091. c 1129. b,d1092. a 1130. b,d1093. b 1131. b,c1094. c 1132. a,b1095. b 1133. c,d,e1096. c 1134. a1097. a 1135. c1098. c 1136. a,d,e1137. a,d,e 1175. a1138. d 1176. c1139. d,e 1177. b1140. a,b,c 1178. c1141. b 1179. a1142. a,d 1180. a1143. b,e 1181. b1144. a,b,c,d 1182. b1145. a,d 1183. c1146. a,b 1184. c1147. a,c,d,e 1185. c1148. b,c,e 1186. c1149. a 1187. a1150. a,c 1188. c1151. a,b,d 1189. a1152. 1a2,d,3c,4b 1190. b1153. 1c,2a,3d,4b 1191. c1154. 1b,2c,3a 1192. b1155. 1d,2b,3a,4c 1193. b1156. 1b,2a,3c 1194. b1157. 1d,2a,3b,4c 1195. a1158. 1b,2a,3c,4d 1196. a1159. 1a,1c,2b,2d 1197. b1160. 1a,2c,3b 1198. b

331

Continuare 1161. 1d,2a,3b,4c 1199. b1162. 1c,2a,3b,4d 1200. c1163. c 1201. c1164. c 1202. a1165. b 1203. c1166. a 1204. b1167. c 1205. a1168. a 1206. b1169. c 1207. b1170. b 1208. b1171. c 1209. a1172. b 1210. c1173. b 1211. a,b,e1174. b 1212. a,b,c1213. d,e 1251. a,b,e1214. a,b,c,d 1252. 1a,2d,3b,4c1215. a,c,d,e 1253. 1c,2b,3d,4a1216. a,b,c,e 1254. 1c,2d,3b,4a1217. a,b,d 1255. 1c,2b,3a,4d1218. c,e 1256. 1b,2d,3a,4c1219. b,c,e 1257. 1d,2e,3c,4a,5b 1220. a,b,e 1258. 1b,2a,3d,4c1221. a,c,d 1259. a1222. a,c,d,e 1260. a1223. b 1261. b1224. a,b,c 1262. b1225. c 1263. b1226. a,b,d 1264. b1227. a 1265. c1228. b,c,e 1266. c1229. c,d,e 1267. a1230. a,c,d 1268. c1231. a,b,d 1269. a1232. a,b,c 1270. a1233. a,b,c 1271. b1234. b,c,d 1272. c1235. b.d,e 1273. c

332

Continuare 1236. e 1274. b1237. a,b,e 1275. c1238. a,b 1276. b1239. a,c,d,e 1277. c1240. a,b,c 1278. b1241. a,d,e 1279. c1242. a,b,c 1280. b1243. b,c,e 1281. c1244. a,e 1282. a1245. a,b,c,d 1283. c1246. d 1284. b1247. a,c 1285. a1248. d,e 1286. c1249. c,e 1287. b1250. b,c,d 1288. c1289. a 1327. a1290. a 1328. b1291. b 1329. a1292. b 1330. b,c,d1293. c 1331. a,c,e1294. a 1332. a,b,c1295. a 1333. a,c,d1296. b 1334. a,b,d,e1297. c 1335. a,c1298. c 1336. b,d1299. b 1337. a,c,d1300. a 1338. a,c,d1301. b 1339. c,d1302. c 1340. a,b1303. b 1341. a,d,e1304. a 1342. a,b,c1305. b 1343. a1306. c 1344. b,d,e1307. c 1345. b,d,e1308. a 1346. b,c,e1309. a 1347. b,c,e1310. a 1348. c

333

Continuare 1311. b 1349. a,b,d,e1312. c 1350. a,c,d1313. b 1351. a,c,d1314. b 1352. a,c1315. a 1353. b,d,e1316. a 1354. a,c,d1317. c 1355. a,b,d1318. c 1356. b,c,d1319. c 1357. a,b1320. a 1358. a,b1321. b 1359. a,b,c1322. a 1360. b,c,d1323. a 1361. a,b,c1324. a 1362. a,c,d,e1325. b 1363. a,b,c1326. b 1364. c,d,e1365. a,c 1403. 1b,2a,3c1366. c,d,e 1404. 1b,2a,3c1367. b,c,e 1405. 1b,2c,3a1368. a,b,c 1406. 1c,2a,3b1369. a,b,d 1407. 1b,2a,3c1370. a,b,c 1408. 1a,2b,3c1371. c,d,e 1409. 1b,2a,3c1372. a,c 1410. 1c,2b,3a1373. d,e 1411. 1b,2a,3c1374. c,d,e 1412. 1c,2a,3b1375. d,e 1413. 1a,2b,3c1376. c,e 1414. 1c,2a,3b1377. a,b,c 1415. 1c,2a,3b1378. a,b,c,d 1416. 1c,2a,3b1379. a,b,c 1417. 1c,2b,3a1380. a,b,d 1418. 1b,2a,3c1381. b,e 1419. b1382. b,c 1420. c1383. a,b,c,d 1421. c1384. a,b,c 1422. c1385. a,b,c 1423. b

334

Continuare 1386. 1c,2d,3a,4b 1424. c1387. 1a,2b,3c 1425. b1388. 1a,2b,3c 1426. a1389. 1b,2a,3c 1427. b1390. 1b,2d,3c,4a 1428. b1391. 1c,2a,3b 1429. c1392. 1a,2b,3c 1430. b1393. 1c,2a,3e,4d,5f,6b 1431. a1394. 1e,2a,3d,4c,5b 1432. a1395. 1b,2a,3c 1433. c1396. 1a,2b,3c,4d 1434. b1397. 1a,2c,3b 1435. c1398. 1c,2a,3b 1436. c1399. 1c,2b,3a 1437. b1400. 1c,2a,3b 1438. b1401. 1b,2a,3c 1439. a1402. 1b,2c,3a 1440. c1441. a 1479. b1442. c 1480. a1443. a 1481. b1444. b 1482. b1445. a 1483. a1446. a 1484. c1447. a 1485. с1448. a 1486. a1449. a,b,d 1487. c1450. a,b,e 1488. b1451. a,c,e 1489. b1452. a,c 1490. b1453. a,b,c 1491. c1454. a,b,d,e 1492. b1455. b,c,d 1493. b1456. a,b,d 1494. c1457. b,c,d 1495. b1458. a,c,e 1496. a1459. a,b,c 1497. b1460. a,b,c 1498. a

335

Continuare 1461. b,c,e 1499. c1462. a,c,d 1500. c1463. a 1501. c1464. a,b,c,d 1502. a1465. c,d 1503. c1466. b,c,d 1504. a1467. 1b,2c,3a 1505. c1468. 1c,2a,3b 1506. c1469. 1c,2b,3a 1507. a1470. 1b,2c,3a 1508. b1471. 1b,2c,3a 1509. c1472. 1b,2a,3c 1510. a,c,d,e1473. 1b,2a,3c 1511. a,b,c,e1474. b 1512. a,b,c1475. a 1513. b,c,e1476. c 1514. a,c,e1477. a 1515. a,b,c1478. b 1516. a,b,e1517. b,c,d 1555. a,b,c,e1518. a,b,d 1556. a,b,c,d1519. a,c,d 1557. a,b,c,e1520. a,b,e 1558. a,b1521. a,c,d,e 1559. e1522. a,b,c 1560. e1523. d,e 1561. b,c,d,e1524. c,d 1562. a,b,c,e1525. a,b,c,d 1563. a,b,c,d1526. a,c,e 1564. e1527. b,c,d 1565. e1528. a,d,e 1566. a,b,d1529. b,c 1567. a,c,d,e1530. b,c,e 1568. a,b,d,e1531. b,c,d,e 1569. a,b,c1532. a,b,c,e 1570. a,b,c,d1533. a,c 1571. 1b,2a,3d,4c1534. b,c,d,e 1572. 1a,c,e,2b,d,f1535. b,c,d 1573. 1a,d,e2b,c

336

Continuare 1536. b,c,d 1574. a1537. b,c,d,e 1575. b1538. a,b,d 1576. c1539. a,b,c,d 1577. b1540. a,b,c,d 1578. a1541. a,b,c,d 1579. b1542. a,c,d,e 1580. a1543. d 1581. a1544. b,d,e 1582. b1545. a,b,d,e 1583. c1546. a,b,c,d 1584. b1547. a,b,d,e 1585. b1548. a,c,d,e 1586. a1549. a,b,c 1587. b1550. a,b,c,d 1588. a1551. b,c,d,e 1589. a1552. a,b,c,e 1590. a1553. b,c,d,e 1591. c1554. a,b,c,d 1592. c1593. b 1630. a,b,c1594. c 1631. a,b,c,d1595. c 1632. a,b,c,d1596. b 1633. e1597. a,c,d 1634. d,e1598. a,b,e 1635. a,b,c,1599. a,b,c 1636. b,c,d,e1600. a,b,d,e1601. a,b,c,d1602. a,c,d1603. a,b1604. e1605. e1606. a,b,c,d1607. a,b,c,d1608. a,b,c1609. a,b,c,d1610. a,b,c,d

337

Continuare 1611. a,b,c1612. a,b1613. b,c,e1614. a,b1615. b,c1616. a,b,c,d1617. b,c,d1618. b,c,e1619. b,d,e1620. b,c,e1621. b,d,e1622. b,c,d1623. a,c,d,e1624. a,b,c,d1625. b,c,d1626. a,b,d1627. a,b,d,e1628. a,b,c1629. a,c

338

CUPRINS

I. EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ................................................. 31.1. Caracteristica procesului epidemic....................................... 31.2. Dezinfecţia, sterilizarea, dezinsecţia, deratizarea................. 221.3. Imunoprofilaxia..................................................................... 371.4. Metoda epidemiologică......................................................... 60

II. EPIDEMIOLOGIA SPECIALĂ.................................................. 68II.1. Infecţiile intestinale............................................................... 68II.2. Hepatitele virale.................................................................... 94II.3. Infecţiile respiratorii............................................................. 113II.4. Infecţii cu transmitere prin vectori hematogeni.................... 163II.5. Infecţiile nosocomiale........................................................... 175II.6. Infecţia HIV/SIDA................................................................. 184II.7. Zooantroponoze.................................................................... 199II.8. Parazitozele........................................................................... 215II.9. Infecţiile convenţionale......................................................... 241II.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor........................... 250

III. EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE........... 273IV. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII................................................... 283V. ABORDAREA PROGRAMATĂ A EPIDEMIOLOGIEI BO-

LILOR INFECŢIOASE................................................................285

VI. CHEIA DE REZOLVARE A TESTELOR................................ 308VII. MODALITATEA DE UTILIZARE A TABELELOR............ 310VIII. RĂSPUNSURI LA TESTE...................................................... 314

339

epidemiologia teste

Documents