Drept Financiar12.11.2013 4.Principiul realitatii bugetarePotrivit acestui principiu toate veniturile si cheltuielile publice inscrise in legea bugetara anuala trebuie sa corespunda celor mai realiste estimari cu alte cuvinte toate propunerile privind veniturile si cheltuielile publice ar trebui sa fie facute cu prudenta maxima.5.Principiul neafectarii veniturilor bugetare:

Potrivit acestui principiu toate veniturile publice odata varsate in bugetul de stat isi pierd sursa de provenienta adica se depersonalizeaza(aceasta deoarece banul public deserveste interesului general al societatii si nu interesului personal).6.Principiul unitatii monetareToate operatiunile incheiate pe seama babnului public se exprima in lei.7.Principiul anualitatii bugetareExecutia bugetara se intinde pe durata calendaristica a unui an de zile mai exact executia bugetara incepe la 1 ianuarie si se sfarseste la data de 31 decembrie. S-a considerat in majoritatea statelor ca perioada de 365 de zile (care poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic) este perioada optima pentru cele mai realiste estimari ale veniturilor si cheltuielilor publice. In Romania executia bugetara coincide cu anul calendaristic.8.Principiul publicitatii:Pe intreg parcursul procedurii bugetare transparenta indicatorilor pivind veniturile si cheltuielile bugetare este asigurata prin dezbaterile publice din timpul elaborarii proiectului sistemului bugetar precum si in timpul publicarii legii bugetare anuale in Monitorul Oficial al Romaniei.9.Principiul specializarii bugetare:Potrivit acestui principiu ministerul finantelor publice are sarcina de a grupa dupa ordine economica si functionala veniturile si cheltuielile bugetare. Acest document poarta denumirea de clasificatie bugetara atat veniturile cat si cheltuielile fiind grupate in capitole, subcapitole, articole si alineate.Etapele procedurii bugetare:

Activitatea bugetara a statului roman se bazeaza pe derularea a patru etape:1. Elaborarea proiectului sistemului bugetar2. Aprobarea proiectului sistemului bugetar3. Executia bugetara4. Incheierea executiei bugetareLegea cadru de reglementare a acestor 4 etape este formata din doua acte normative si anuma legea 500/2002 care reglementeaza finantele publice centrale si legea 273/2006 care reglementeaza finantele publice locale. Aceste doua acte normative consacra o alta expresie a activitatii bugetare si anume aceea de proces bugetar (activitate bugetara = proces bugetar)Acestor 4 etape doctrina a mai adaugat o etapa si anume aceea a controlului executiei bugetare.

1.Elaborarea proiectului sistemului bugetarBugetul administratiei centrale de stat.Ministerul finantelor publice are obligatia de a intocmi proiectul bugetului administratiei centrale de stat, proiect care in cele din urma este transmis guvernului pentru a i se da o forma finala. Acest proiect se intocmeste avand la baza estimarile privind veniturile si cheltuielile publice facute de catre toti ordonatorii principali de credite. Estimarile ordonatorilor principali de credite trebuie sa fie in deplina concordanta cu elementele scrisorii cadru, document care este intocmit de ministerul finantelor publice avand la dispozitie indicatorii macroeconomici. Ministerul finantelor publice va transmite aceasta scrisoare cadru directiilor generale ale finantelor publice care in prezent au devenit directii regionale care au sarcina de a le transmite mai departe oordonatorilor principali de credite.Pana la data de 1iulie vor trebui sa fie finalizate estimarile privind veniturile si cheltuielile publice prin directiile generale ale finantelor publice urmand ca pana la data de 1 august ante-proiectul bugetului administratiei centrale de stat sa fie redactat in termenii finali. Ante-proiectul este transmis mai departe guvernului, guvern care-si rezerva dreptul de a face observatii urmand ca acesta din urma sa-l transmita spre aprobare Parlamentului Romaniei pana cel mai tarziu la data de 30 septembrie.Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste prin ministerul de resort(de specialitate, si anume Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei sociale). Ministerul muncii transmite estimarile cu privire la veniturile si cheltuielile publice ministerului de finante iar ministerul de finante le transmite dupa acelasi calendar bugetar ca la proiectul bugetului administratiei centrale de stat Guvernului Romaniei.Cea de a treia categorie de bugete sunt bugetele locale.Proiectele bugetelor locale se intocmesc la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale cu personalitate juridica astfel vom avea bugete locale la nivel de comuna, oras, municipiu, sector al Municipiului Bucuresti, precum si la nivel de judet. Proiectele bugetelor locale se intocmesc dupa caz fie de catre primar(pentru comuna, oras, municipiu, si sector al mun. Bucuresti) fie de catre presedintele consiliului judetean(judet). Spre deosebire de bugetul administratiei centrale si cel al asigurarilor sociale sunt cuprinse cote defalcate(sume de bani) din principalele impozite si taxe virate bugetului de stat.Fiecare unitate administrativ teritoriala va incasa pe langa veniturile proprii si cotele defalcate de venituri, si sume de bani care vor face obiectul unor transferuri intre bugetele locale.Bugetul administratiei lcoale este aprobat de catre consiliul local.BAC, BAS se regasesc intr-un dpocument ce poarta denumirea de lege bugetara anuala. Parlamentului Romaniei ii revine sarcina de aprobare a acestor doua bugete prin adoptarea legii bugetare anuale.Parlamentul are obligatia ca pana la data de 31 decembrie sa adopte legea bugetara anuala in caz contrar executia bugetara se realizeaza in baza legii bugetare precedente doar pentru o perioada de maxim 3luni de zile calendaristice(pentru primul trimestru bugetar). In aceasta perioada limitele maxime ale cheltuielilor publice nu pot depasi 1/12 din cheltuielile bugetare inscrise in bugetul anului precedent. Daca cheltuielile bugetare prevazute in proiectul legii bugetare anuale sunt mai mici decat cheltuielile bugetare inscrise in bugetul anului precedent limitele maxime ale acestora nu pot depasi 1/12 din totalul chetuielilor bugetare inscrise in proiectul legii bugetare anuale. Consiliile locale au obligatia sa aprobe proiectele bugetelor locale intr-un termen de maxim 45 de zile de la data publicarii legii bugetare anuale in M.O. In cazul in care consiliile locale nu respecta acest termen, guvernul prin ministerul finantelor si apoi prin directiile generale ale finantelor publice va opri toate platile privind cotele defalcate de venituri. Aceasta sanctiunea va fi ridicata la data aprobarii bugetelor locale de catre consiliile locale.A treia etapa a procedurii bugetare este executia bugetara. Executia bugetara cuprinde procedura realizarii veniturilor bugetare si procedura efectuarii chetuielilor bugetare. Executia bugetara se intinde pe durata unui an calendaristic. Anul calendaristic bugetar este impartit in patru trimesre bugetare, fiecare dintre cele patru trimestre bugetare avand 3luni.Etapele executiei bugetare:1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor publice2. executia de casa bugetara3. procedura realizarii veniturilor bugetare4. Procedura efectuarii executiei bugetarePepartizarea pe trimestre atat a veniturilor si cheltuielilor publice este necesara si utila intrucat intr-un an bugetar anumite categoriide activitati economice, sociale, culturale etc. au incasari permanente si continue pe cand alte activitati incaseaza in mod sporadic sume de bani sub forma veniturilor. Totodata in anumite domenii sunt necesare a fi repartizate cheltuielile bugetare pe durata tuturor celor 4 trimestre pe cand in unele domenii sau activitati este necesar sa repartizam chetuieli doar intr-un singur trimestru.Executia de casa bugetara este formata din totalitatea operatiunilor de casierie constand in incasarea, depozitarea, distribuirea si in eliberarea resurselor banesti ale statului. Executia de casa se realizeaza prin trezoreria statului care functioneaza in subordinea ministerului de finante publice, care are deschis la BNR contul general de executie de casa bugetara. Prin acest cont se deruleaza toate operatiunile de casierie la nivel central, iar la nivel local unitatile administrativ-teritoriale in afara de trezorerie pot derula operatiuni de casierie si prin intermediul bancilor comerciale private.Cea de a-3a etapa si anume procedura este formata din 3 etape si anume:1. Identificarea categoriilor de contribuabili si in mod impllicit a obligatiilor fiscale care cad in sarcina acestora.2. Incasarea impozitelor, taxelor, contributiilor, varsamintelor, prelevarilor etc la termenele si in cuantumul prevazut in lege.3. Controlul asupra verificarii, incasarii impozitelor si taxelor.Principii specifice procedurii realizrii veniturilor bugetare:1. Niciun impozit si nicio taxa nu pot fi incasate in afara legiiIncasarea impozitelor si taxelor la termenele si in cuantumul prevazut in lege. Neplata impozitelor si taxelor atrage dupa caz plata unor creante fiscale accesorii concretizate dupa caz in majorari de intarziere, penalitati de intarziere si dobanzi.2. Veniturile sunt limite minime adica se pot incasa venituri mai mari decat cele pproiectate in legea bugetara anuala dar mai mici nu.Prin credit sau alocatie bugetara intelegem o suma de bani prevazuta pentru o anume activitate in legea bugetara anuala.Ordonatorii de credite sunt PERSOANE FIZICE conducatoare a unei institutii publice cu personalitate juridica.Se cunosc 3 categorii de ordonatori de credite:1. Ordonatori de credite principali2. Ordonatori de credite secundari3. Ordonatori de credite tertiariLa nivelul bugetului de stat si al asigurarilor sociale regula este ca intalnim toate cele 3 categorii de ordonatori de credite. La nivelul bugetelor locale regula este aceea ca intalnim doar ordonatori de credite principali si tertiari.Institutia publica la nivel central: Min Educatiei si cercetarii. Ca atare ministrul are calitate de ordonator de credite principal, rectorul universitatii de stat are calitate de ordonator tertiar(exceptia, caci facultatea nu are personalitate juridica si nu avem o persoana care s aaiba calitatea de ordonator de credite secundar), seful inspectoratului de stat are calitate de ordonator de credite secundar iar directorul unui liceu are calitate de ordonator de credite tertiar.La nivel local primarul are calitate de ordonator de credite principal.Exemple de ordonatori de credite (pe un minister) + explicatii.Atributiile ordonatorilor de credite:1. Atributia de a incasa de a primi de la bugetul de stat sumele alocate2. Atributia de a repartiza ordonatorilor de credite aflati in subordine a sumelor alocate.3. De a folosi alocatiile bugetare in conformitate cu destinatia data prin lege.Aceasta calitate de ordonator de credite poate sa fie delegata inlocuitorului de drept. Delegarea poate sa fie permanenta sau pe o perioada de timp determinata.

Cea de a patra etapa a procedurii este incheierea executiei bugetare.Pentru BAC si BAs incheierea se realizeaza de catre ministerul finantelor publice prin redactarea contului general, anual de incheiere a executiei bugetare.La nivelul bugetelor locale conturile se intocmesc de catre primari si respectiv presedintii consiliilor judetene.Prin incheierea conturilor de executie bugetara se realizeaza descarcarea de gestiune pentru toate categoriile de ordonatori de credite. Contul general se publica in M.O. la fel ca si legea bugetara anuala pe cand conturile de incheiere a executiei la nivelul bugetelor locale se publica la nivel local prin hotararile de consiliu local.

Cea de a 5-a etapa respectiv etapa de control asupra incheierii executiei bugetare are mai multe forme:1. Control administrativ specializat(prin intermediul corpului de control al ministrului)2. Control jurisdictional(prin intermediul institutiilor specializate: contencios administrativ si fiscal de la tribunale, curte de apel, iccj)3. Control politic