1. Notiuni introductive in studiul dreptului financiar2. Teoria generala a bugetului statului3. Procesul bugetului de stat4. Cheltuielile bugetului de stat5. Veniturile bugetului de stat6. Bugetul asigurarilor sociale de stat7. Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale8. Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala9. Datoria si garantia de stat10. Controlul financiar

1. Caracterizati originea conceptului financiar Finantele au aparut drept urmare a accentuarii diviziunii sociale a muncii , a

dezvoltarii pina la un nivel a relatiilor marfa-bani, s-a afirmat ilegalitatea averii, aparitia proprietatii private, societatea scindindu-se in clase sociale – ducind la aparitia statului.

Instituirea fortei publice a facut necesara procurarea din mijloace materiale si banesti pentru intretinerea acestor organe. Un argument in plus al intitularii obiectului de studio de Dr. financiar il avem in Legea fundamentala a RM .

Conform Costitutiei sistemul nostru financiar e un complex de acte efectuate de institutile publice in sfera financiara sau cu atributii financiare de control, privind formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale s.a. structuri de interes public.

2. Analizati specificul nevoilor private si nevoilor publiceIn Dr.fin. nevoile sunt divizate in: publice si private. Nevoile private - sunt

satisfacute de fiecare membru al comunitatii cu maxim de eficienta si minim de sacrificiu, ele fiind strins legate de activitatea economica care este desfasurata de individ pentru satisfacerea cerintelor lui. Nevoile publice – cer acordul intregii colectivitati sau o parte a colectivitatii pentru satisfacerea lor in conditii optime. Astfel indivizii asociindu-se formeaza o forta mai mare de realizare. Forta individuala are limite, dincolo de care devine neputincioasa, pentru a fi completata are nevoie de concursul colectivitatii. Asociatia politica are rolul de a regla, imperativ, actiunea publica a carei manifestare, izolata ar face imposibila viata si perfectionarea ei. Statul este institutia investita cu aceasta comanda de a dirija satifacerea unor nevoi comune indivizibile.

3. Evidentiati obiectul de reglementare a dreptului financiarIn structura dreptului financiar s-au pastrat 2 componente de baza : cheltuielile

si veniturile publice. Cheltuielile publice in structura dreptului financiar si-a pastrat insemnatatea, in ansamblul actelor financiare, dar sub aspect proceduralstabilirea felului si proportiei cheltuielilor statului, a ajuns subordonata procedurii aprobarii de parlament a bugetului anual de stat. Veniturile publice au evoluat, pastrind constant procedeiele traditionale ale impozitelor si taxelor completate dupa necesitati. Un alt element al obiectului de studiu il constituie bugetul de stat care este un act si un procedeu de coordonare a cheltuielilor cu veniturile, este un act adoptat de parlament. Imprumuturile de stat si externesunt determinate de cele mai multe ori de necesitatea completarii veniturilor publice ordinare, precum si de cea a constituirii unor resurse investitionale subordonate interesului public. Finantele organizatiilor internationale au fost recunoscute cuprinzind actele si operatiunile de formare, intrebuintare a fondurilor banesti necesare acestor organisme, care se disting de structura financiara interna a statelor contemporane.

4. Conceptualizati aspectele normelor dreptului financiarStructura logico-juridica a normelor : ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Ipoteza-

previne conditiile sau imprejurarile in care trebuie sa se aplice dispozitiile cuprinse in aceste norme juridice. Dispozitia- prevede conduita subiectelor de drept vizare de aceste norme si pot fi : onerative, prohibitive si permisive. Sanctiunea- e reglementata dupa interesul de constituire conform legislatiei, a fondurilor banesti ale statului s.a colectivitati publice.

Aplicare in timp : e justificata de amualitatea exercitiului bugetar public. Reglementarea juridico-financiara cuprinde normele :Generale- cu aplicabilitate nedeterminata de timp. Speciale – de adoptare a

fiecarui buget anual de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, emise de organul de stat.

Aplicarea in spatiu sunt guvernate de principiul teritorialităţii, în general, principiul teritorialităţii normelor financiare, fiind aplicabil asupra tuturor actelor şi operaţiunilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova. Acte legislativ normative :

a) legile; b)acordurile internationale; c) Hotaririle Parlamentului.

1

5. Evidentiati izvoarele dreptului financiarIzvoarele dr. fin. sunt :Legile fiind cele mai importante acte normative emise pentru domeniul

financiar, datorita competentei parlamentului de a reglementa prin legi : administrarea, formarea, folosirea si controlul resurselor financiare ale statului, UAT si institutiilor publice. Conventiile internationale care sunt ratificate de Parlament si daca RM este parte la ele. Hotaririle parlamentului sunt acte normative ce prevad norme juridice pentru organizarea sistemica a dispozitiilor generale de specialitate financiara. Hotaririle Guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor, prin ele instituindu-se norme juridice necesare pentru executarea dispozitiilor generale din legi cu specialitate financiara. Instructiunile, regulamentele, normele metodologice ale Ministerului Finantelor, prin ele se instituie norme juridice, care dezvolta cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.

6. Analizati actele si operatiunile financiareActele financiare –sunt manifestari de vointa care au scopul de a produce

efecte juridice a caror realizare e garantata prin forta de constringere a statului in conditiile prevazute de normele juridice in vigoare. Cele mai multe acte financiare sunt facute de catre Ministerul Finantelor, organele financiare din UAT, CNAS si Casele Teritoriale. Operatiunile financiare sunt : de calcul a veniturilor si cheltuielilor org, ; de stat si institutii publice ; de plata si incasare a veniturilor publice ; de intocmire a inscrisurilor privind cheltuielile bugetare. Operatiunile financiare sunt efectuate de catre functionarii specializati contabil din organele de stat. Operatiunile financiare se deosebesc de actele financiare prin ceea ca nu produc prin ele insele efecte juridice, fiind denumite operatiuni financiar-tehnice. Insemnatatea lor se apreciaza datorita rolului lor si prin pregatirea, emiterea si executarea actelor juridice financiare.

7. Identificati elementele raporturilor juridice financiareElementele raporturilor juridice financiare sunt: subiectele, continutul si

obiectul. Subiectele sunt organelle ale administrarii financiare de stat si control financiar ca I subiect, iar al II-lea subiect , orice alt organ de stat, institutii publice etc. carora le revin drepturi si obligatii prevazute de legislatia financiara. I subiect : Organele Ministerului Finantelor, CNAS, s.a. organe de control financiar. II subiect : orice alt organ de stat decit cele a a dministratiei financiare de stat si de control financiar, PF sau PJ carora le sunt reglementate obligatii de a declara veniturile sau bunurile impozabile de a plati impozitele. Continutul rap.jur.fin. – sunt dr. si obl. privind finantarea din bugetul de stat si bugetele locale, cele privind individualizarea sau plata, incasarea veniturilor publice, cele privind emisiunea si circulatia titlurilor de valoare ale imprumuturilor interne de

stat. Obiectul il reprezinta fondurile banesti sau sumele de bani ce se stabilesc si acorda in raporturilor juridice de finantare bugetului, ce se individualizeaza si incaseaza veniturile publice, ce se fac prin procedeiele creditului public.

8. Delimitati dreptul financiar de alte ramuri de drept.D.fin – D.constitutional aceasta relatie e determinata prin prisma importantei

D.Const. care studiaza conceptul bugetului public national, competenta Parlamentului de a adopta bugete anuale de stat si obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe la acoperirea cheltuielilor publice. D.fin. – D. administrativ acestea se afla intr-o relatie de interferenta, caci D.admin. cuprinde normele despre organizarea, functionarea tuturor organelor de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie administarea finantelor publice. In dr. finan. Se folosesc dispozitii generale si speciale din dr. adm. D.fin. – D. fiscal este o legatura strinsa datorita importantei sistemului fiscal asupra formarii veniturilor bugetare anuale de satat si locale. Natura de dr.public a legisl. fiscale se apreciaza nu autonom, ci-n corespundere cu regl. cheltuielilor publice, a bugetului de stat si locale a imprumuturilor de stat, si-n corespundere cu natura de dr.public ale acestor compartimente. D.fin. – D.international public este evidentiata existenta multor conventii determinate de interese si necesitati financiare. Aceste conventii dovedesc existenta raporturilor financiare intre state.

9. Analizati conceptul si functiile bugetului de stat Bugetul - un act de autorizare dat de puterea reprezentativă privind condițiile de

realizare a veniturilor bugetare minime, precum si cheltuielilor maxime alocate cu indicarea naturii și destinațiilor acestora pe o perioadă dată(de obicei 1 an). Funcția legislativă – fiindcă anual se adoptă cu putere de lege(Legea bugetară anuală),dispozițiile cuprinse în această lege au caracter imperativ cu privire la cuantumul minim al veniturilor si cheltuielilor. Funcția politică – deoarece bugetul reflectă intregul program politic al guvernului, votarea lui de către Parlament. Funcția financiară – prsupune sub forma bănească a necesarului de cheltuieli in domeniul public și evaluarea cît mai corectă a surselor care pot fi de natură fiscală și nefiscală. Funcția publică – bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind un act de conducere statală, emanat dintr-un interes public general.

2

2. Caracterizati originea bugetara in statele contemporaneSunt evidenţiate anumite particularităţi şi deosebiri mai ales în statele

federative faţă de cele cu structură unitară. In statele unitare naţionale cum sunt Franţa, Italia, Suedia etc, organizarea

bugetară era la început simplă, deoarece, cuprindea numai bugetul de stat şi bugetele locale.

Bugetul de stat din statele unitare naţionale a avut şi are ca venituri principale impozitele şi taxele completate, în caz de insuficienţă, cu împrumuturi de stat, iar cheltuielile acestui buget sunt destinate celor mai importante trebuinţe de învăţământ şi sănătate publică, întreţinerii organelor centrale: legislativ, executiv, instanţe judecătoreşti, armată etc.

Bugetele locale sau ale unităţilor administrativ-teritoriale din statele unitare naţionale sunt o componentă a organizării bugetare, având o importanţă primordială pentru autonomia funcţională

Sub aspecte generale, organizarea bugetară federativă este asemănătoare în toate statele, cuprinzând bugete federale ale statelor membre şi locale.

In Germania, este „Constituţie financiară" în cuprinsul căreia problema principală este cea a „repartiţiei juste" a fondurilor băneşti între bugetul federal şi bugetele landurilor membre ale statului federal german.

In SUA, organizarea bugetară cuprinde bugetul federal, bugetele statelor membre şi bugetele locale.

In RM 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual despre executarea bugetului de stat.

3. Analizati natura juridica a bugetului statuluiDin punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost caracterizat

diferit în literatura de specialitate. Cele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care susţin fie că bugetul statului este act-condiţiune de natură administrativă, fie că acest buget este întotdeauna o lege, fie că bugetul este şi lege şi act administrativ, sau este un act de planificare financiară.

a) Teoria bugetului de stat act-condiţiune de natură administrativă - a fost exprimată şi susţinută acordând prioritate determinată faptului că prin bugetele anuale se condiţionează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului, sub aspecte parţial diferite, însă comune actelor adm. de acest fel. b) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porneşte de la ideea că „ legea este orice decizie emanată de puterea legislativă", iar în împrejurarea în care „bugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o lege propriu-zisă".

P/u caracterul de lege al unui act este mai important elementul formal decât cel material. Acest buget este o lege propriu-zisă. Intr-o variantă a acestei teorii se apreciază că "bugetul statului este o lege numai în sens formal şi nu în sens material

c) Teoria potrivit căreia bugetul statului are natură juridică atât de lege, cât şi de act administrativ ajunge la concluzia că „bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete".

Astfel analizând definiţia actului administrativ şi comparându-1 cu actul bugetar, ajungem la concluzia că:

- în primul rând, bugetul de stat, după elaborarea de către Guvern, este predat spre adoptare Parlamentului, în situaţia actului administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.

- în al doilea rând, acest program îl face numai Guvernul, în timp ce actul administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.

- în al treilea rând, programul Guvernului nu se bucură de prezumţia de legalitate, în timp ce actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate.

- în al patrulea rând, un act administrativ se pune direct în executare după ce a fost elaborat, pe când bugetul de stat se execută de la o anumită dată şi anume de la 1 ianuarie a anului viitor.

Deci bugetul de stat nu este un act juridic de natură administrativă. El este expresia unei activităţi ce are în vedere programarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare raportate la o anumită perioadă de timp. In fine bugetul este un program care dobândeşte forţa obligatorie prin intermediul unei legi şi, prin urmare, dacă am ajunge la concluzia că are natura juridică a legii, atunci trebuie să ne raportăm la accepţiunea formală a legii şi nu la cea materială a legii'"

3

10. Caracterizati notiunea de procedura bugetaraActivitatea bugetara trece prin mai multe etape: elaborarea proiectului bugetului

de stat, adoptarea, promulgarea si executarea bugetului de stat.Elaborarea proiectului bugetului de stat este prima etapa a procedurii bugetare,

care cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat.

Adoptarea presupune dezbaterea si votarea de catre Parlament a legii de adoptare a buget. de stat.

Promulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implica analiza efectuata de Presedintele statului a legii bugetare anuale, exprimindu-si opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului de stat, fie remiterea acesteia Parlamentului.

Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenele si cuantumul prevazut si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute.

Procedura bugetara- totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter normativ si tehnic, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului de stat.

Proces bugetar - procesul care incepe cu elaborarea bugetului de stat si se termina cu adoptarea darii de seama despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.

11. Analizati clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetareBugetul de stat al RM este alcatuit din: veniturile bugetare si cheltuielile

bugetare.A) Partea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente

fiscale, nefiscale, din operatiunile cu capital si transferurile. Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit, constituind : imp.retinut de intreprinderi,institutii,organizatii ; imp .calculat de organele fiscale ; imp. intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile; impozitul privat ; accizele produse.III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal ; taxele de export. Veniturile nefiscale. I categ este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al BNM ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categ : taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, legitimatii. III categ : amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera,economica ; veniturile provenite de la confiscari.

B) Partea veniturilor bugetare e formata din :Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare   - grupeaza aceste cheltuieli

in functie de obiectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de cheltuieli: activitatea externa; apararea nationala; jurisdictia constitutionala; autoritatile judecatoresti; mentinerea ordinii publice; invatamintul; arta, cultura ; excedent; deficit etc.

Clasificatia organizationala a cheltuielilor bugetare – grupeaza veniturile dupa institutiile insarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile imputernicite cu efectuarea lor. Clasificarea bugetara dupa criteriul organiztional se face dupa 2 criterii: - ministere, departamente, municipii, raioane s.a.; - intreprinderi, institutii, , organizatii, platile si actiunile finantate de la buget.

Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare – are menirea de a preciza speciile si subspeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de stat si anume: cheltuieli curente; cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi de la buget si rambursarea lor ; plata dobinzilor si rambursarea creditelor contractate de ordinatorii principali de credite ; procurarea de actiuni.

3. Analizati clasificarea veniturilor bugetarePartea veniturilor bugetare cuprinde : venituri curente fiscale, nefiscale, din

operatiunile cu capital si transferurile.Veniturile fiscale. I categorie – este formata din impozitul pe venit,

constituind : impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe venit al intreprinderilor mixte si celor cu investitii straine . II categorie – o constituie impozitele interne pe marfuri si servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la marfurilor importate ; impozitul privat ; accizele la diferite produse stabilite conform legislatiei. III categorie de venituri : impozitele asupra comertului international : taxa vamala ; tariful vamal la marfurile si obiectele importate ; incasarile consulare ; taxele de export.

Veniturile nefiscale. I categorie este formata din venituri din activitatea de antreprenoriat si de proprietate : dividendele aferente cotei de participare a statului in sociatati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a Moldovei ; arenda pentru patrimoniul de stat. II categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati administrative : taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de pasapoarte, buletine de identitate, legitimatii si certificate. III categorie o contituie amenzile si sanctiunile administrative : amenzile aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ; veniturile provenite de la confiscari ; amenzile si alte sanctiuni aplicate de Departamentul Vamal.

4

12. Analizati elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anualeAutoritatile publice prezinta Mnisterului Finantelor propunerile proprii de

bugete ce includ veniturile si cheltuielile. Listele de investitii se centralizeaza si se anexeaza la bugetele anuale si se aproba urmarindu-se o anumita procedura, care cuprinde : - evaluarea tehnica a fiecarei investitii sau achizitii ; - evaluarea financiara a costului total al fiecarei investitii sau achizitii ; - estimarea veniturilor anuale sau a cotezatiilor, daca acestea exista, posibile de a fi colectate de catre Guvern ca rezultat al investitiei sau al achizitiei. Ministerul de Finante verifica temeinicia si corectitudinea proiectelor de bugete ale celorlalte ministere, cere modificari. Daca sunt divirgente acestea se solutioneaza de Guvern. Apoi se intocmeste sinteza veniturilor si sinteza cheltuielilor, care sunt necesare pentru cunoasterea structurii economice a veniturilor si cheltuielilor bugetare din fiecare exercitiu bugetar. Dupa finisarea elaborarii proiectului legii bugetare anuale, care cuprinde anexele, Ministerul Finantelor il prezinta Guvernului impreuna cu nota explicativa. Anexele - proiectului legii bugetare anuale cuprind : veniturile si cheltuielile estimate : pentru anul bugetar viitor ; pentru cel putin un an dupa anul bugetar viitor si datele aditionale, prevazute de legea bugetara anuala. Nota explicativa – la proiectul legii bugetare anuale include prognozele indicatorilor macroeconomici, precum strategii ale Guvernului : de dezvoltare sociala si economica ; de sprijin financiar ; de politici bugetar-fiscale ; datoriei de stat ; strategiile relatiilor bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Guvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale si la nota explicativa si controleaza operarea amendamentelor respective de catre Ministerul Finantelor. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul adopta proiectul legii bugetare anuale.

13. Analizati adoptarea bugetului in unele state dezvoltateAdoptarea bugetului de stat de catre Parlament in multe state este reglementata

prin dispozitii specifice in sensul ca implica o anumita procedura de examinare de catre comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului annual. Apoi, urmata de dezbaterea, fie separat in fiecare dintre cele 2 camere ale Parlamentului, fie de catre celelalte 2 camere reunite, si in final, discutarea pe articole si votul deschis ori secret al legii bugetare anuale. Dezbaterea parlamentara a bugetului de stat, este diferita in mai multe state. De exp. in Germania, Parlamentului ii ramin pentru discutii pina la fixarea bugetului prin legea bugetara, inaintea inceperii anului bugetar, in cel mai bun caz 3 luni. In Anglia, Camera Comunelor are drepturi bugetare mai largi decit Camera Lorzilor si ca atare bugetul pe anul urmator este prezentat mai intii in Camera Comunelor. In Franta, Adunarea

Nationala are si ea drepturi prioritare in domeniul bugetului de stat, iar proiectul de buget ajunge la senat, numai dupa prima lui lectura in cadrul Adunarii Nationale ale carei optiuni ramin decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe exercitiul financiar urmator. In SUA proiectul noului buget federal este propus de catre Presedintele SUA Congresului, intrunit din membrii Camerei reprezentantilor si ai Senatului, apoi acest proiect este discutat mai intii in Camera reprezentantilor, care insa are dreptul limitat de a modifica veniturile bugetare. In cele mai multe state se insista cu prioriate asupra votului cheltuielilor bugetare sau publice.

14. Evidentiati specificul adoptarii si promulgarii bugetului de stat in RMConform legii Guvernul prezinta Parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui

an proiectul legii bugetare anuale. Acesta contine anexele si nota explicativa. Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Comisia Economie, Buget, Finante, care prezinta parlamentului un aviz de la data stabilita de acesta. Examinarea PLBA in Parlament se efectuiaza in trei lecturi. Ea poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in prima lectura   : Parlamentul audiaza raportul Guverului si coraportul Comisiei Economie, Buget, Finante asupra PLBA si examineaza : - directiile principale ale politicii bugetar-fiscale ; - conceptiile de baza ale proiectului. Parlamentul adopta, in prima lectura, PLBA si il remite Comisiei Europene, Buget si Finante pentru Pregatirea de examinare in a doua lectura. In caz de respingere Parlamentul stabileste stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a PLBA in prima lectura. B) Examinarea in a doua lectura : parlamentul examineaza : veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului de stat.

C)Examinarea in a treia lectura, Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate pentru autoritatile publice ; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar ;-examineaza alte detalii din legea bugetara anuala.

Pina la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adopta legea bugetara anuala, care va fi promulgate. Promulgarea legii este actul final si tine exclusiv de competenta sefului statului care investeste legea cu formula executorie. Decretul de promulgare(2 saptamini) emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executarea pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publica in Monitorul Oficial.

5

15. Identificati doasprezecimile bugetareCa ultim aspect al procedurii de adoptare a bugetului de stat anual, pentru

ipoteza in care Parlamentul nu reuseste sa dezbata proiectul de lege si sa voteze legea bugetara anuala pina la inceputul exercitiului financiar urmator. Astfel s-au configurat 2 variante : cea a aprobarii unor douasprezecimi bugetare provizorii si cea a incredintarii guvernului sa indrume executia bugetara pe baza bugetului din exercitiul financiar anterior. Douasprezecimile bugetare provizorii sunt bugete ale caror venituri si cheltuieli reprezinta a doasprezecea parte din cele prevazute si propuse prin legea bugetara anuala ce nu a putut fi votata in termenul legal, bugte care nu sunt examinate de comisiile bugetare, se adopta de catre parlament si se pun in executare potrivit necesitatii de continuitate a executarii bugetului de stat. Despre ele s-a afirmat ca ele pot fi impartite corespunzator din bugetul viitor, ori ca pot fi considerate ca buget provizoriu cu cuantumuri de venituri si cheltuieli stabilite ad hoc. Incredintarea guvernului sa indrume executia bugetara pe baza bugetului din exercitiul financiar anterior este procedeul preferat in prezent datorita simplitatii si operativitatii lui. Acest procedeu are in vedere, ca daca bugetul statului nu a fost adoptat inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica, in continuare legea bugetului anului precedent, pina la adoptarea noului buget.

16. Analizati repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Executarea bugetului de stat – realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru in anul in curs si efectuarea cheltuielilor bugetare pentru aceeasi perioada.

se face distinctie intre functionarii investiti cu atributii de conducere(executori de buget) si cei carora le revin numai atributii executive(contabili cu atributiile specifice executive).

In termen de 10 zile dupa adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finantelor :

solicita de la autoritatile publice centrale planurile de finantare ale acestora, precum si ale institutiilor subordonate ;

intocmeste repartizari lunare ale veniturilor prevazute de legea bugetara anuala si a altor acte legislative.

In termen de 45 de zile dupa publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finantelor aproba repartizarea lunara a veniturilorsi cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificatiei bugetare. In anumite situatii, Ministerul Finantelor, poate aproba alocatii pentru fiecare program guvernamental, cu conditia adoptarii fiecarui program de acest fel de parlament.

Repartizarea lunara se semneaza de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata de Ministerul Finantelor . Aditional la repartizarea lunara, Ministerul

Finantelor, printr-o autorizatie suplimentara, poate plasa oricare alte conditii pentru efectuarea cheltuielilor de catre autoritatile publice, daca aceste conditii corespund prevederilor legii bugetare anuale si altor acte legislative.

17. Identificati executarea de casa a bugetului de statOperatiunile de trezorerie – sunt inevitabile in executia bugetului anual de

stat, pentru incasarea veniturilor bugetare in numerar, pentru eliberarea sumelor de bani necesare cheltuielilor care se efectuiaza in numerar, ca si pentru evidenta tuturor veniturilor realizate si a cheltuielilor bugetare efectuate.

Trezoreria de Stat – este o unitate structurala a Ministerului Finantelor, constituita din Trezoreria Centrala si Trezoreriile Teritoriale, care exercita executarea de casa a bugetului de stat si a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, administrarea mijloacelor valutare, a fondurilor si mijloacelor extrabugetare, precum si a fondurilor cu destinatie speciala.

Functiile Trezoreriei de stat :evidenta impozitelor, taxelor si altor venituri care se incaseaza in bugetul de stat

si bugetelor UAT ; delimitarea veniturilor generale de stat cu inscrierea lor la conturile trezoriale ale bugetelor respective ; reglementarea decontarilor reciproce intre bugetele respective ; deservirea institutiilor publice ale bugetului de stat si bugetelor UAT;

prognozarea operativa a incasarilor, cheltuielilor, surselor de finantare a deficitului bugetar ; administrarea eficienta a incasarilor la conturile bugetelor respective.

La data de 31 decembrie a fiecarui an, Ministerul Finantelor inchide toate conturile deschise in decursul anului bugetar current, pentru a intocmi Raportul annual despre executarea bugetului de stat.

18. Expuneti procedura realizarii veniturilor bugetare de statIn realizarea conforma a veniturilor bugetare, obligatoriu trebuie respectate,

urmatoarele conditii reglementate de cadrul normativ financiar;- nici un impozit, taxa sau alte oblibatii de natura acestora, nu pot fi inscrise in

buget si incasate, daca acestea nu au fost stabilite prin lege ;- legea bugetara anuala adopta pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor si a

cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului, care urmaeaza sa se perceapa;

- este interzisa perceperea sub orice titlu, sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte inafara celor stabilite de lege.

Realizarea veniturilor bugetare, presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice in materie, atit de contribuabili, cit si de organele competente privind executia bugetara.

6

10. Analizati procedura efectuarii cheltuielilor bugetului de statAutoritatile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale

si sa existe autorizatia semnata de ministrul finantelor sau de o persoana autorizata din Ministerul Finantelor.

La stabilirea cheltuielilor publice se au in vedere urmatoarele : a) in domeniul social,(utilizarea res.fin. ale statului pentru invatamint,sanatate,cultura, arta, sport, s.a) ;

b) in domeniul economic (acordarea de subventii, acordarea de investitii s.a) ; c) asigurarea cerintelor de aparare a tarii si a ordinii publice ; d) finantarea administratiei centrale de stat si a altor cheltuieli prevazute de lege.

Este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin finantarea directa de catre banci.

Alocatiile bugetare – sume de bani aprobate de buget, in limitele carora se pot face cheltuieli, cu destinatie precizata, prin legea bugetara anuala.

Executorii de buget principali(ordonatorii de credite ) ai bugetului de stat sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat finantate din bugetul statului, sunt dupa caz : ordonatori, secundari sau tertiari de credite.

Ordonatorii secundari de credite, aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale si repartizarea alocatiilor bugetare aprobate unitatilor ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt sunt ordonatori tertiari de credite.

Ordonatorii tertiari de credite – sunt conducatorii institutiilor publice imputerniciti sa utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor care le conducc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legii.

Indiferent de categoria din care fac parte, ordonatorii de alocatii sunt responsabili :

- de respectarea dispozitiilor legale in utilizarea creditelor bugetare ;- de folosirea cu eficienta a sumelor de bani primite de la bugetul de stat;- de intergritatea bunurilor incredintate unitatilor pe care le conduc ;- de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama

contabile asupra exercitiului bugetar.

11. Determinati virarile de alocatii bugetareDaca legea bugetara anuala nu este adoptata si publicata pina la 31 decembrie,

finantarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuiaza lunar in marime de a 12 parte din suma cheltuielilor prevazuta pentru anul bugetar precedent. Ministerul Finantelor poate propune G, iar G Parlamentului, efectuarea oricaror cheltuieli aditionale, in cazul in care legea bugetara anuala nu este adoptata pina la 31 decembrie si in situatii exceptionale(calamitati naturale sau razboi). Daca Parlamentul aproba propunerea Guvernului sau nu intreprinde nici o actiune in decurs de 15 zile lucratoare de la prezentarea propunerilor cheltuielile aditionale se efectuiaza. In cazul cind se adopta legea bugetara anuala, cheltuielile aditionale sunt considerate nule, daca nu au fost executate pina la intrarea in vigoare a legii bugetului pe anul in curs. Cele deja efectuate nu pot fi considerate nule, deoarece legea bugetara anuala adoptata ulterior efectuarii acestor acte si operatiuni de executare a alocatiilor bugetare va avea caracter retroactiv.

Daca in procesul executarii bugetului de stat sporeste nivelul deficitului, Ministerul Finanatelor poate bloca cheltuielile in cuantum suficient pentru mentinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetara anuala. Blocatea cheltuielilor se face prin reduceri proportionale lunare ale tuturor cheltuielilor, cu exceptia celor de la articolele sau capitolele scutite de blocare prin legea bugetara anuala. In anumite cazuri, Ministerul Finantelor poate propune Guvernului, iar Guvernul Parlamentului, blocari care nu sunt reduceri lunare ale tuturor cheltuielilor. Daca Parlamentul aproba propunerea Guvernului sau nu intreprinde nici o actiune in decurs de 15 zile lucratoare de la prezentare, blocarea propusa produce efecte juridice. In acest caz tacerea Parlamentului este considerata ca o aprobare tacita a puterii reprezentative in blocarea unor cheltuieli bugetare. Deci, puterea executiva in unele cazuri in virtutea principiului legal al echilibrului bugetar care poate efectua acte si operatiuni fara investirea expresa, printr-un act al Parlamentului de a efectua asemenea actiuni.

In functie de evolutia incasarii veniturilor in bugetul de stat, Ministerul finantelor pote modifica, cu 5 zile pina la sfirsitul lunii curente, estimarile de cheltuieli pentru perioada gestionara ulterioara, punind la current autoritatile publice respective.

7

12. Caracterizati necesitatea si procedura rectificarii bugetului de statIn caz de necesitate, Ministerul Finantelor prezinta Guvernului, iar Guvernul

Parlamentului, un proiect de rectificare a legii bugetare anuale. Rectificarea include : -rectificari revizuite de venituri, de cheltuieli obligatorii(inclusiv serviciul datoriei de stat) si de deficit sau excedent rezultat ; - estimari revizuite de rambursari ale sumei de principal asupra datoriei de stat ; - repartizarea soldurilor de mijloace banesti constituite in urma executarii bugetului in anul bugetar precedent; - estimari si descrieri revizuite, daca acestea exista, la anexele si nota explicative ce insotesc proiectul rectificarii legii bugetare anuale.

In cazul rectificarii bugetului anual de stat, autoritatile publice inainteaza Min.Fin. cereri pentru alocatii aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau cheltuieli reduse. Fiecare cerere trebuie sa includa o justificare pentru cheltuielile aditionale si propuneri de compensari sub forma de venituri majorate sau cheltuieli reduse.

Min. Fin. examineaza cererea de cheltuieli aditionale si, in caz de acceptare a cererii, propune G. sa aprobe o alocatie aditionala pentru cheltuielile solicitate si propunerile de compensare a acestora. G. in caz de acceptare a propunerilor Min.Fin., propune parlamentului sa adopte alocatii aditionale pentru cheltuielile solicitate si propunerile de compensare a acestora sub forma de modificari la legea bugetara anuala si, daca este necesar, la alte acte legislative.

Parlamentul examineaza modificarile propuse de Guvern si intreprinde una din urmatoarele actiuni : - respinge modificarile pentru cheltuieli aditionale ; - aproba modificarile pentru cheltuieli aditionale, precum si propunerile pentru compensari sub forma de venituri majorate sau cheltuieli reduse ; - aproba modificarile pentru cheltuieli aditionale, cu modificarea concomitenta a nivelului deficitului sau a excedentului bugetar.

In caz de excedent bugetar, Parlamentul, la propunerea G. decide in ce masura si in ce scopuri se va utiliza acesta.

La sfirsitul fiecarui an bugetar, Min.Fin. intocmeste un raport despre executarea bugetului de stat, care este prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul, dupa aprobare, va prezenta pina la 01 iunie Parlamentului.

1. Identificati aspectele generale ale cheltuielilor bugetareOrice cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elemental de

intrebiuntare a unei sume de bani, cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.Cheltuielile publice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau

functionarii organelor sau institutiilor de stat, ca si al desfasurarii activitatilor de invatamint, sanatate, protectie sociala si alte activitati care trebuie finantate de

catre stat, din fonduri banesti a caror formare si intrebuintare este decisa de organele de stat.

Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile bugetare cu ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetului public national.

Bugetul public national este alcatuit din : bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarii obligatorii de asistenta medicala.

Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de stat,, cheltuielele bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate urmatoarele : sporirea cheltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetari stiintifice, cai de comunicatii si dezvoltare regionala; politica cheltuielilor publice sa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din imprumuturi publice pe termen lung ; ’’cresterea cheltuielilor publice este inevitabila’’, insa ea trebuie subordonata cerintelor de echilibru economic si financiar al comunitatii si statelor membre.

2. Evidentiati clasificarea cheltuielilor publice si bugetareClasificarea cheltuielilor publice si bugetare sunt unele teoretice, altele oficiale

si legale :A) Clasificarile teoretice : Criteriul economic de clasificare este formulat mai ales din punctul de vedere

al venitului national, care este in concordanta cu criteriul productivitatii.Criteriul destinatiei specifice este aplicat in mod diferit dupa cum se urmareste

infatisarea principalelor categorii de cheltuieli publice si bugetare, ori a grupelor de cheltuieli corespunzatoare ramurilor sau domeniilor administratiei publice (cheltuieli pentru sanatate publica, invatamint si educatie, asistenta publica ; cheltuieli pentru economia nationala s.a B) Clasificarile oficiale si legale ale cheltuielilor publice si bugetare sunt cele instituite prin acte normative ale organizatiilor internationale si ale organelor de conducere statala (servicii publice generale ; aparare ; educatie ; sanatate ; actiuni economice).

C) Clasificarea legala a cheltuielilor publice din statele contemporane infatiseaza cheltuielile bugetare si extrabugetare, aprobate in fiecare stat, de catre organele legislative, prin legile bugetare anuale sau de finante, pe grupe de cheltuieli constituite tot in functie de destinatia lor, mai mult sau mai putin apropiat de continutul clasificarii ONU a cheltuielilor publice. ( pentru autoritatile publice si pentru apararea tarii; - social-culturale ; cercetare stiintifica ; - domeniul economic ; - infrastructura publica).

8

3. Identificati cheltuielile bugetare pentru autoritatile publice, pentru apararea tarii si a securitatii nationale

Sunt stabilite distinct cheltuielile pentru ordinea publica, aut.publ., apararea tarii si securitatii nationale. A) Cheltuielile bugetare pentru autoritatile publice, din aceasta categorie de cheltuieli sunt finantate organele : presedindia, parlamentul, autoritatile judecatoresti, autoritatile executive(Guvern, ministere s.a.), organele de ordine publica ale caror cheltuieli sunt finantate de catre bugetele MAI si SIS. In structura cheltuielilor pentru autoritatile publ. sunt cheltuieli curente (salariul functiei, sporurile la acesta, ajutor material ) si cheltuieli capitale (consturctia obiectelor culturale). B) Cheltuielile bugetare pentru apararea tarii, deseori numite cheltuieli militare : directe- intretinerea si inzestrarea armatei cu armament si mijloace tehnice si indirecte- pentru prgatirea si purtarea razboaielor, plata pensiilor acordate invalizilor, orfanilor si vaduvelor de razboi. In statul nostru cheltuielile pentru aparare asigura intretinerea si inzestrarea armatei, inclusiv si instruirea militara a cetatenilor.

4. Analizati cheltuielile pentru institutii si actiuni social-culturale1) Necesitatea si insemnatatea cheltuielilor social-culturale, acestea sunt

determinate de necesitatile de instruire, invatamint, cultura, asistenta medicala etc. pe care cetatenii nu le pot satisface in mod individual, aceste trebuinte fiind considerate publice. Astfel autoritatatii statale ii revine de a organiza satisfacerea lor prin procedeul financiar al cheltuielilor bugetare. 2) Ramificarile cheltuielilor social-culturale :

a) cheltuielile pentru invatamint si stiinta sunt destinate invatamintului prescolar, primar, liceal, profesional, superior, masterat si doctorat. Astfel cheltuielile pentru invatamint urmaresc intretinerea baneasca a tuturor formelor de invatamint. Cheltuielile pentru stiinta sunt conditionate de activitatile organizatoricesi de bunurile materiale necesare Academiei de stiinte a Moldovei. b) chieltuieli pentru cultura si arta sunt destinate functionarii Ministerului Culturii, bibliotecii nationale, celor universitare, muzeelor, expoziitii, spectacole ; c) cheltuieli pentru sanatate asigura intretinerea si functionarea spitalelor, ambulatoriilor, policlinicilor s.a. in statul nostru s-a creat sistemul obligatoriu de asistenta medicala, pentru detinatorul politei de asigurare ; d) cheltuielile bugetare pentru activitatea sportiva si de tineret destinate Ministerului Educatiei,Tineretului si Sportului, si se face prin finantarea integrala din bugetul ststului a cheltuielilor curente ; e) cheltuielile pentru protectia mediului inconjurator intretin functionarea Ministerului Ecologiei a carui necesitati financiare sunt satisfacute prin finantarea din bugetul statului a cheltuielilor curente si a cheltuielilor de capital.

5. Evidentiati cheltuielile curente si investitiile in sfera social-culturala, pentru domeniul economic si infrastructura publica

Pentru aceasta sfera sunt prevazute chelt cu destinatii : agricultura si silvicultura ; transport, comunicatii, aviatia civila, intretinerea si extinderea drumurilor, programele de cercetare stiintifica de interes economic ; constituirea rezervei de stat de bunuri materiale si alte actiuni economice. Aceste chelt sunt prevazute in mod repartizat in bugetele ministerelor. Fiecare aceste chelt grupeaza un numar diferit de feluri de chelt. Referitor la eficienta chelt pentru domeniul economic, acestea se apreciaza diferit. Chelt de capital sau investiionale sunt recunoscute ca fiind foarte importante in toate statele caci datorita acestora creste produsul social, venitul national, cresterea locurilor de munca, sporirea surselor de venituri banesti ale statului si cetatenilor.

9

19. Identificati elementele veniturilor bugetareElementele si trasaturile veniturilor bugetare trebuie sa fie precizate cu cleritate

in actele normative prin care sunt instituite.Elementele veniturilor bugetare :1) Denumirea venitului bugetar stabileste legatura economico-financiara si juridica

a venitului respectiv : impozit, taxa, incasari si contributie.2) Debitorul, platitorul, subiectul impunerii sau contribuabilul este acea PF sau PJ

care datoreaza, potrivit legii un impozit, o taxa, ori este este obligat la efectuarea unor anumite prelevari la bugetul statului.

3) Obiectul impozabil - veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile specificate prin dispozitiile legilor in vigoare. Venitul impozabil se poate constitui sub diferite forme : veniturile PF, veniturile SRL, veniturile SA etc. bunurile impozabile sau taxabile pot fi : cladiri, terenuri, mijloace de transport s.a.

4) Baza impozabila- suma venitului, valoarea bunurilor, volumul marfurilor, valoarea serviciilor prestate asupra carora se aplica cotele impozitelor, taxelor s.a. pentru a se determina volumul obligatiilor banesti ale subiectelor impunerii.

5) Cota de impunere - suma sau procentul care se aplica asupra bazei impozabile si cu ajutorul carora se calculeaza cuantumul banesc al fiecarui venit bugetar. Sunt folosite doua categorii de cote de impunere : cote fixe si cote procentuale. Cote fixe sunt stabilite in suma egala, neschimbata pe anumita marime a venitului impozabil, a averii ori situatiei platitorului. Cote procentuale reprezinta un anumit procent din venitul sau valoarea bunului impozabil.

6) Unitatea de impunere - unitatea de masura in care se evaluiaza obiectul impozabil : spre exemplu, in cazul venitului – leul, in cazul bunurilor imobiliare – metrul patrat, in cazul automobilelor – centimetrul cub.

7) Perceperea venitului constituie realizarea efectiva a acestuia si are loc prin mai multe metode : - metoda platii directe, agentii economici au obligatia sa determine baza impozabila, si sa achite singuri la timp si integral, impozitul datorat statului ;metoda retinerii si varsarii consta in aceea ca atunci cind un agent economic plateste drepturile banesti unei persoane, are obligatia sa calculeze, sa retina si sa verse in termenele stabilite de lege la bugetul statului sumele datorate de acestia  ; metoda aplicarii de timbre fiscale se foloseste in cazul aplicarii acestora pe produsele accizate.

8) Termenul de plata arata data la care sau pina la care un anumit venit trebuia sa fie varsat la bugetul statului.

9) Inlesnirile si facilitatile acordate contribuabililorInlesnirile acordate la plata impozitelor si taxelor fac parte din masurile si

politica financiara, economica si sociala din RM. Aceste inlesniri sunt : esalonari,scutiri, aminari, deduceri s.a. scopul acestor inlesniri este sporirea rentabilitatii si stprijinirea familiei, favorizarea persoanelor in virsta si a celor cu capacitate redusa de munca.

20. Determinati criteriile de diferentiere a veniturilor publiceA. Dupa sursele de constituire :- v.b. care se disting in taxe, impozite, accize sit axe vamale;- v.b. care se constituie din platile pentru pentru serviciile prestate de

institutiile publice ;- v.b. ce se incaseaza din creserea de capital ;- amenzile, penalitatile etc.B. Dupa continutul economic :- venituri bugetare care au continut fiscal (impozite, accizele) ;- venituri bugetare care nu au continut fiscal (imprumuturile de stat,

donatiile).C. Dupa sursele de provenienta :- provenite din surse interne ;- din surse externe.D. dupa apartenenta la verigile sistemului bugetar :- venituri care se incaseaza la bugetul de stat(accizele, taxa vamala) ;- venituri care revin bugetelor locale (impozitul pe bunurile imobiliare).E. Dupa caracterul veniturilor bugetare :- venituri ordinare, au caracter permanent, se incaseaza cu regularitate, cum

sunt : impozitul pe venit, TVA, accizele s.a.- venituri extraordinare, se incaseaza in situatii exceptionale, pentru a

acoperi cheltuielile specifice : lansarea unui imprumut de stat, emisiunea monetara etc.

10

21. Caracterizati notiunea de Casa Nationala de Asigurari SocialeCasa Nationala de Asigurari Sociale – institutie publica autonoma de interes

general, cu personalitate juridica, ce administreaza si gestioneaza sistemul public de asigurari sociale.

CNAS prin intermediul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza bugetul asigurarilor sociale de stat, crae este format din fonduri de a.s. pletite de contribuabilii sistemului public de asigurari sociale de stat. La baza sistemului financiar al CNAS se afla bugetul a.s. de stat – patre componenta a bugetului public national, care se aproba anual prin lege. Aceasta institutie e condusa de catre un presedinte desemnat de Guvern. Presedintele CNAS este ordonatorul principal de credite pentru bugetul a.s.s. Activitatea CNAS e supravegheata de catre Consiliul de administratie compus din 12 persoane. Presedintele Consiliului de Administratie este ministrul munci siprotectiei sociale. Consiliul de Administratie e format din reprezentanti ai Sindicatelor, Patronatelor, Guvernului si organizatiilor de pensionari. Deciziile Consiliului de administrare se adopta cu majoritatea voturilor membrilor lui, daca e cazul paritatii de voturi, cel al presedintelui consiliului este decisiv. Cheltuielile de functionare si organizare a sitemului public de asigurari sociale se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceste cheltuieli se stabilesc in prportie de pina la 5% anual raportate la cheltuielile anuale totale.

22. Determinati atributiile Casei Nationale de Asigurari SocialeAtributile CNAS sunt :publica anual raportul sau de activitate ; exercita indrumarea si controlul privind

aplicarea dispozitiilor legale de catre structurile sale teritoriale s.a. ; vireaza contributiile de asigurari sociale ; controleaza veridicitatea darilor de seama ce privesc bugetul a.s.s., corectitudinea utilizarii mijloacelor virate la bugetul a.s.s. ; ia masuri pentru dezvoltarea eficienta a patrimoniului sistemului public ; furnizeaza datele necesare pentru fundamentarea si elaborarea bugetului a.s.s. ; prezinta Guvernului date referitoare la modul de administrare si gestionare a bugetului; ia masuri pentru protectia fondurilor de a.s. ; certifica anual stagiul de cotizare pentru fiecare asigurat ; asigura aplicarea conventiilor internationale la care RM este parte ; dezvolta relatii cu organisme similare din domeniul a.s. din alte tari ; asigura reprezentarea in fata instantelor de judecata in litigiile in care este implicate ca urmare a aplicarii legislatiei din sfera data; organizeaza selectia, perfectionarea profesionala a personalului din domeniul a.s.

23. Caracterizati casele teritoriale de asigurari socialeCasa teritoriala este o persoana juridica desfasurindu-si activitatea sub controlul

si Atributiile Casei Teritoriale : incheierea contracelor de asigurari sociale ;

achitarea pensiilor, compensatiilor, indemnizatiilor si efectuarea analizelor periodice a acestui proces, in vederea perfectionarii lui ; inaintarea si argumentarea propunerilor de elaborare a proiectului devizului de cheltuieli pentru organizarea si functionarea in anul bugetar urmator a Casei teritor; organizarea si desfasurarea activitatii de perfectionare a personalului din teritoriu; exercitarea unui control al procesului de acumulare a contributiilor de a.s; certificarea stagiului de cotizare a asiguratului in conditiile legii ; aplicarea amenzilor si sanctiunilor fata de agentii economici si persoanele fizice – debitori ai CNAS ; perfectarea documentelor pentru stabilirea pensiilor si indemnizatiilor ;

exercitarea controlului asupra legitimitatii si corectitudinii eliberarii certificatelor de concediu medical ; asigurarea reprezentarii in instantele juridice pe litigiile in care este implicate; elaborarea si solutionarea contestatiilor, sesizarilor si reclamatiilor ce-I sunt adresate. Etc.

24. Identificati cheltuielile bugetare pentru asigurarile sociale de statCheltuielile bugetare pentru a.s.s au urmatoarea destinatie : - pensii pentru

munca desfasurata pina la depasirea limitei legale de virsta ; - pensiile acordate pentru pierderae capacitatii de munca, pentru accidente de munca, boala profesionala (pensii de invaliditate); - pensiile de urmas se acorda copiilor pina la o anumita virsta, ai asiguratilor decedati si ai sotilor acestora ; - indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca ; - prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor, ex reducerea programului de lucru sau trecerea temporara la un post mai usor, se acorda pentru tratament balneo-climateric ; - indemnizatii pentru maternitate si pentru cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav. Indemnizatia de maternitate este o forma de protectie sociala ce consta intr-o suma de bani acordata prin sistemul public de a.s. femeilor asigurate. Indemnizatia pentru cresterea copilului sauingrijirea copilului bolnav este un mod de sprijin banesc ce se acorda prin sistemul public de a.s. persoanei asigurate ; - ajutorul de somaj este o forma de protectie sociala a persoanei asigurate apta pentru munca si neincadrate ; - ajutorul banesc in caz de deces al salariatului sau al membrilor familiilor acestuia consta intr-o suma de bani. Fiecare dintre aceste pensii, indemnizatii si ajutoare banesti de asigurari sociale se calculeaza in temeiul unor norme speciale, care garanteaza acordarea acestor pensii, indemnizatii si ajutoare in mod individual.

11

25. Analizati notiunea si persoanele asigurate a sistemului public de asigurari sociale

Contributia pentru asigurarile sociale de stat, este platita pentru institutiile, intreprinderile, organizatiile si celelalte PJ, de catre detinatorii patentelor de intreprinzator, precum si de celelalte persoane fizice si alte subiecte de drept ai caror salariati si angajati sunt cuprinsi in aceste asigurari ca beneficiari ai pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor banesti acordate in cadrul acestor asigurari. Sunt 2 modalitati de asigurare a persoanelor : asigurarea sociala obligatorie prin efectul legii si asigurarea social ape baza de contract individual . In sistemul public sunt asigurate obligator prin efectul legii: 1) persoana care desfasoara activitate in baza contractului individual de munca; 2) persoana care desfasoara activitate in functie elective sau este numita la nivelul autoritatii executive, legislative si judecatoresti, pe durata mandatului; 3) pesoana care realizeaza un venit anual echivalent cu cel putin 4 salarii medii pe economie si este in una din situatiile prevazute de lege ; 4) persoana care realizeaza un venit anual echivalent cu cel putin 3 salarii medii lunare pe economie, conform situatiilor prevazute de lege ; 5) persoana care realizeaza prin cumul un venit anual echivalent cu cel putin 4 salarii medii pe economie. A doua categorie de salariati o constituie persoanele asigurate pe baza de CIM . In aceasta categorie sunt persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii. Evidenta dr. si obl. de a.s. in sistemul public se realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale. Fiecarui asigurat in sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurari sociale.

26. Evidentiati contribuabilii sistemului public de asigurari socialeContribuabilii sistemului public al asigurarilor sociale sunt persoane

care conform legislatiei financiar-bugetare se obliga sa calculeze si/sau sa achite la bugetul a.s.s. contributiile, penalitatile si amenzile respective ; persoana care conform legislatiei financiar-bugetare, este obligata sa retina sa perceapa de la alta persoana si sa acgite la bugetul a.s.s. platile indicate. Obligatia de a plati contributiile in folosul bugetului a.s.s. este o obligatie juridica deoarece este reglementata ca atare prin legi sau alte acte normative, iar neindiplinirea obligatiei atrage raspunderea juridica a subiectilor contribuabili, si in cele din urma executarea silita in vederea

recuperarii sumelor de bani cuvenite bugetului a.s.s. si neachitate integral si la termenele legale. In sistemul public sunt contribuabili : asiguratii care datoreaza care datoreaza contrbutii individuale de a.s.; angajatorii; persoanele juridice assimilate angajatorului; persoanele care incheie contract de asigurare; persoanele care-si desfasoara activitatea, in baza de contract individual de munca, la angajatori care nu sunt in calitate de rezidenti in RM. Cotele de contributii de a.s. se aproba anual prin legea bugetului a.s.s. Neplata contributiei de a.s. la termenele stabilite, atrage dupa sine majorari calculate dupa fiecare zi de intirziere, pina la data platii sumei datorate inclusiv. Aminarea sau esalonarea stingerii obligatiei financiar-bugetare fata de bugetul a.s.s. se face in modul stabilit de legislatia fiscala.

27. Evidentiati elaborarea bugetului asigurarilor sociale de statCuprinzind actele si operatiunile de elaborare, aprobare si executare sau

indeplinire a fiecarui buget anual al a.s.s., procedura acestui buget este supusa dispozitiilor generale prevazute de legislatie. Elaborarea si executia bugetului a.s.s. sunt supuse principiilor anualitatii, realitatii si echilibrarii. Bugetul a.s.s. face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de stat. La elaborarea proiectului bugetului anual al a.s.s. se urmareste echilibrul intre venituri si cheltuieili. Elaborarea proiestului bugetului a.s.s. se face de catre CNAS, coordonat cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale privind evolutia veniturilor si cheltuielilor in anii precedenti. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, este elaborat pina la inceputul noului trimestru si este supus avizarii de catre Ministerul Finantelor si aprobarii de catre Guvern. Guvernul examineaza proiectul acestei legi si noata explicativa inaintea adoptarii hotaririi. Dupa includerea amendamentelor, daca acestea exista, Guvernul aproba proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Apoi acesta este inaintat Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat include anexele si este insotit de nota explicativa.

12

28. Analizati adop. si promulg. legii bugetului asigurarilor sociale de statProiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte

comisii ale parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi. Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : - directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a proiectului. B) Examinarea in a II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate examineaza: - veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a III-a lectura. Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s.Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent pina la adoptarea noului buget. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). A doua data presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.

29. Determinati executarea legii bugetului asigurarilor soaciale de statExecutarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte

venituri, in corelatie cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.

A) Veniturile bugetului a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati cu CIM.

Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s. Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare, in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.

Majorarile de intirziere – se platesc de contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in bugetul a.s.s.

B)Cheltuielile bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01 mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.

30. Analizati notiunea generala privind autonomia localaPrin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor locale

de a decide şi de a conduce în limitele stabilite de lege o parte semnificativă a treburilor publice, pe propria lor răspundere şi în interesul populaţiei din zonă213.

Autonomia locală este forma modernă de exprimare a distribuirii împuternicirilor între Guvernul central şi executivele locale.

Descentralizarea împuternicirilor presupune repartizarea funcţiilor şi a prerogativelor deţinute de Guvernul central între diferite ramuri ale administraţiei publice. Ea se bazează pe următoarele principii: administrarea locală autonomă; finanţe publice locale stabile; un mecanism clar şi echitabil al transferurilor; competenţe şi atribuţii; asigurarea şi certitudinea referitor la mărimea bugetului şi a capacităţii financiare..

Legea RM determină funcţiile şi împuternicirile autorităţilor centrale şi locale şi în domeniul finanţelor publice, în temeiul acestor legi, putem vorbi despre o descentralizare reală. Republica Moldova, ca şi celelalte ţări din Europa de Est şi cea Centrală, vine dintr-un regim totalitar, spre un sistem democratic de guvernare, de la centralizare la descentralizare.

Temelia oricărui sistem politic democratic este democraţia locală. Condiţia necesară şi obligatorie a democraţiei este autoadministrarea (la nivelul satelor/ comunelor/ oraşelor/ municipiilor).

13

31. Evidentiati specificul autoadministrarii localeConceptul autoadministrării are la bază 3 elemente esenţiale: autonomia locală;

extinderea corespunzătoare a administrării locale; democraţia locală.1. Autonomia locală reprezintă un teritoriu în care se formează o comunitate

separată, legal constituită, subordonată statului ce are autoritatea de a decide asupra propriilor probleme de gestiune, prin intermediul propriilor organe de administrare, în limita competenţelor atribuite.

2. Extinderea corespunzătoare a administrării locale presupune existenţa anumitor limite referitoare la punctul până la care descentralizarea autorităţii poate fi realizată.

In majoritatea ţărilor cu economie de piaţă consolidată, funcţiile guvernamentale sunt repartizate între autoritatea centrală şi autorităţile locale, ale căror puteri sunt fie protejate printr-un statut, cum este în R M statutul special al mun. Chişinău şi al structurii teritorial-autonome Găgăuzia, fie conferite de către autoritatea centrală.

3. Democraţia locală. Autorităţile publice locale ca organe alese, sunt instituţii ale democraţiei reprezentative, în care autoadministrarea locală este înfăptuită, de obicei, prin intermediul consiliului local. Autoadministrarea locală include şi posibilitatea organizării unor consultări ale cetăţenilor (referendumuri locale). Descentralizarea este menită să permită autorităţilor locale să se autoconducă, fiind, totodată, controlate de organele centrale. Realizarea efectivă a conceptului de autonomie locală în plan administrativ este imposibilă fără aplicarea conceptului de autonomie financiară.

32. Individualizati elementele autonomiei financiare. Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara. Elementele

autonomiei financiare sunt:• Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale

trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege;

• Cel puţin o parte din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa să-1 stabilească în limitele legale;

• Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun aut.adm. pub.loc. trebuie să fie de natura diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora;

• UAT cu o situaţie mai grea financiară necesită instituirea de

proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le suportă.

• aut.adm. pub.loc trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată, asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin;

• Subvenţiile alocate UAT trebuie să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice.

• în scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, aut.adm. pub.loc trebuie să aibă acces, la piaţa naţională a capitalului;Unităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să menţină disciplina financiară în teritoriu.

33. Analizati structura bugetelor unitatilor administrativ-teritorialeStructura bugetelor unităţilor-administrativ teritoriale poate fi privită sub

două aspecte:

•după structura ierarhică a acestora (pe nivele);•după structura internă a fiecărui buget.Legea prevede că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt de două

niveluri:A) bugetele locale( bugetele sat. comun.),oraşelor (mun.), cu

excepţia mun. Chişinău);B)bugetele raionale, bugetul central al unităţii teritorial-autonome cu

statut juridic special şi bugetul municipal Chişinău.Bugetele UTA de nivelul I, reprezintă veniturile şi cheltuielile acestora.

Bugetele UTA de nivelul II, sunt constituite din: bugetul raional si bugetele locale.

Bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, constituit din: bugetul central - totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare; bugetele locale bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) din componenţa unităţi autonome cu statut juridic special.

Bugetul municipiului Bălţi, constituit din:a) bugetul municipal - totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare

exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa municipiului;b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor) din componenţa

municipiului. Bugetul municipiului Chişinău, constituit din: a) bugetul municipal, care reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor

necesare exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa municipiului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de Guvern; b) bugetele locale - bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor din componenţa

14

municipiului Chişinău.34. Caracterizati notiunea generala privind veniturilor bugetare localeVeniturile bugetelor UAT se constituie din impozite, taxe, alte venituri

prevăzute de legislaţie şi se formează din:1) Venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,

alcatuit din impozitele şi taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte.Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:

Impozitul: pe bunurile imobiliare; pentru folosirea resurselor naturale;Taxa: pentru amenajarea teritoriului; organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe

teritoriulUAT; pentru amplasare a publicităţii; de aplicare a simbolicii locale; taxa de piaţă; pentru cazare; balneară; pentru parcare; de la posesorii de câini.

2) Mijloace speciale sunt - veniturile instituţiei publice obţinute prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţiile, sponsorizările s.a.

3) Defalcări, conform normativelor procentuale de la veniturile generale de stat.Acestea sunt mijloacele băneşti stabilite de la veniturile generale de stat, aprobate de Parlament prin legea bugetară anuală, pentru bugetele UAT de nivelul al II şi pentru bugetul municipal Bălţi

4) Defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare - aprobate de către autorităţile repre zentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II.

5) Transferuri de la bugetul de stat. Se prevad tipurile de transferuri:6) Fonduri speciale. Autorităţile reprezentative şi deliberative ale UAT pot

forma fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ca surse de constituire a fondurilor speciale pot fi: depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea problemelor de interes local; veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor şi altor măsuri organizate de autorităţile administraţiei publice locale.

35. Evidentiati veniturile bugetelor satelor (comunelor), oraselor(municipiilor, cu exceptia municipiilor Balti si Chisinau), veniturile bugetelor raionale si veniturile begetului central al unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special, veniturile bugetului municipal Balti si Chisinau.

Veniturile bugetelor satelor(comunelor), oraşelor(municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău) se formează din: veniturile din vânzarea

pământului proprietate publică a UAT; 2) Defalcări de la venituri generale de stat; 3) Defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare; 4) Transferuri; 5) Mijloace speciale; 6) Fonduri speciale.

Veniturile bugetelor raionaleVeniturile bugetelor raionale se formează din: 1)încasări directe şi integrale

ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri; 2)Defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat.

Veniturile bugetului central al UAT cu statut juridic specialVeniturile bugetului central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic

special se formează din:1)încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi

alte venituri; 2)Defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat; 3)Defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare; 4) Transferuri de la bugetul de stat. Mijloace speciale; Fonduri speciale.

Veniturile bugetului municipal Bălţi şi bugetului municipal ChişinăuVeniturile bugetului municipal Bălţi şi bugetului municipal Chişinău se

formează din:1) încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe

şi alte venituri: impozitul pe venitul persoanelor fizice; impozitul pe bunurile imobiliare; impozitul pentru folosirea resurselor naturale; veniturile din operaţiile cu capital, cu excepţia tranzacţiilor cu acţiunile ce constituie cota-parte a statului;

1) Defalcărl de la următoarele tipuri de venituri generale de stat: impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul UAT - cel puţin 50%; taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport înmatriculate în RM - cel puţin 50%.

2)Transferuri de la bugetul de stat. 3)Mijloace speciale. 4)Fonduri speciale.

15

36. Identificati cheltuielile bugetelor satelor, oraselor(exceptie Balti, Ch.)- amenajarea teritoriului si urbanistica ; construcţia şi întreţinerea, în

limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale, sistemelor de alimentare cu apa;

acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor; întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial,mediu de cultură generală,liceal; întreţinerea instituţiilor de cultura; întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor;

cultura fizică şi sport; apărarea împotriva incendiilor; întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a cimitirelor; înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativ-militară conform legislaţiei; executarea hotărârilor judecătoreşti prin care autoritate adm pub.loc. este obligată să efectueze anumite plăţi; întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi.

37. Evidentiati cheltuielile bugetelor raionale si cheltuielile bugetului central al unitatii teritoriale autonome cu statut juridic special.

de la bugetele raionale sunt finanţate cheltuielile ce ţin de: construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional; construcţia obiectivelor publice de interes raional; întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal, cu excepţia celor de competenţa UAT denivelul I,instituţiilor de învăţământ secundar profesional, şcolilor-internat,gimnaziilor-internat cu regim special; acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilordin domeniul asistenţei sociale; coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altoractivităţi pentru tineret; întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale; asigurarea ordinii publice; activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului raional respectiv.

De la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special sunt finanţate cheltuielile ce ţin de:

construcţia şi întreţinerea drumurilor pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special; construcţia obiectivelor publice pentru unitatea teritorial-autonomă cu statut juridic special; întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal, cu excepţia celor de competenţa UAT de nivelul I,instituţiilor de învăţământ secundar profesional, şcolilor gimnaziilor-internat; acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul

asistenţei sociale; întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale;asigurarea ordinii publice; activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor

subordonate autorităţii reprezentative şi deliberative respective.38. Expuneti cheltuielile bugetului municipal Balti si Chisinau Amenajarea teritoriului si urbanistica ; construcţia şi întreţinerea, în

limitele localităţii, a drumurilor, străzilor şi podurilor; construcţia obiectivelor publice de interes municipal; construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii; acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi a familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor, întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi; construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte categorii de locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare, exploatarea fondului locativ municipal; întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial,mediu de cultură generală, liceal; întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii; întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor; cultură fizică şi sport; apărarea împotriva incendiilor; întreţinerea cimitirelor; întreţinerea expoziţiilor, teatrelor, televiziunii publice; asigurarea ordinii publice.

39. Analizati organizarea elaborarii bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

Procesul de elaborare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în R M mai întâi ia în considerare prevederile politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare macroeconomice. Toate unităţile adm.-ter. dispun de autonomie financiară si au dreptul să-şi elaboreze şi să adopte bugetul anual propriu în limita resurselor financiare disponibile, care e format din venituri proprii, defalcări de la veniturile generale de stat şi transferuri din fondul de susţinere financiară a teritoriilor creat în componenţa bugetului de stat. La baza elaborării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este instituit principiul autonomiei financiare. Planificarea bugetului este strict indicata de Legea finanţelor publice locale. Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău are caracter consultativ. Min. Fin. poate cere de la autorităţile executive ale unităţilor adm.-ter. de nivelul II sau ale municipiului Bălţi să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea contravin prevederilor legale. La elaborarea pronosticului bugetului la venituri . Elaborarea pronosticului cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru întreţinerea instituţiilor publice şi finanţarea integrală sau

16

parţială a altor activităţi se efectuează în baza unor normative unice de cheltuieli pe locuitor, în baza cărora se stabilesc relaţiile interbugetare respective.

40. Evidentiati procedura de adoptare a bugetelor unitatilor administrative-teritoriale

Autoritatea executivă a unităţii adm-ter de nivelul I prezintă, cel târziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectul bugetului local pe anul următor spre examinare şi aprobare consiliului local.

Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include: a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, în c) cuantumul fondului de rezervă; d) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului; e) nota explicativă la proiectul bugetului.

Apoi consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi şi cel târziu la data de 15 decembrie a anului în curs acesta aprobă bugetul local pe anul bugetar următor.

In cazul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, procedura de elaborare şi adoptare nu diferă esenţial de procedura bugetară parcursă de nivelul întâi.

Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul II şi a municipiului Bălţi, prezintă, printr-o dispoziţie, cel târziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului UAT de nivelul II şi proiectul bugetului mun. Bălţi spre examinare şi aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective.

Proiectul include: a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberativeprivind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei (veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor; normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; fondurile speciale; transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; c) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului; d) nota explicativă la proiectul bugetului.

Bugetul se examineaza în două lecturi. Insă, spre deosebire de primul caz, în cel de-al doilea legea stabileşte expres chestiunile ce trebuiesc examinate în prima lectură, precum şi în a doua.Apoi se aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel târziu la data de 10 decembrie a anului în curs.

41. Determinati executia partii de venituri si a partii de cheltuieli a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

Executarea părţii de venituri

Scopul execuţiei părţii de venituri ale bugetelor unităţilor adm-ter e realizarea integrală şi în termenele legale a veniturilor în bugetul aprobat. Realizarea veniturilor este supusă cerinţelor de legalitate privind încasarea impozitelor, taxelor şi altor venituri care sunt cuprinse şi specificate în lista impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, fiind parte din documentaţia anexată fiecărui buget.

La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte şi operaţiuni:

a. Identificarea veniturilor şi bunurilor impozabile şi stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul respectiv; b.încasarea veniturilor bugetare; c. urmărirea realizării veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale se încasează de la contribuabili în conturile bancare ale trezoreriei teritoriale în felul următor: prin virament si in numerar, prin aviz

Executarea părţii de cheltuieliExecutarea părţii de cheltuieli a bugetului UAT înseamnă efectuarea

cheltuielilor publice în concordanţă deplină cu destinaţiile stabilite.Cheltuielile din bugetele UAT se efectuează în baza repartizărilor lunare

elaborate şi aprobate în ordinea stabilită, în limita alocaţiilor aprobate fiecărui ordonator de credite (executor de buget).

Ordonatorul de buget este agentul public al diferitelor administraţii, care pe lângă funcţiile ce decurg din apartenenţa la funcţia publică, beneficiază de un statut special, care îl împuterniceşte cu atribuţii decizionale în domeniul financiar-bugetar.

Ordonatorul efectuează toate operaţiunile succesive ale unei încasări sau plăţi, după apariţia datoriei sau a creanţei, inclusiv sau exclusiv ordinul de a plăti o cheltuială sau de a acoperi o încasare.

După funcţiile atribuite, ordonatorii de credite se clasifică pe tipuri, după cum urmează: 1. Ordonatori principali de credite (primarii sat, oras, presed.raioan,pr Chisinau)

Ordonatori secundari de credite 3.Ordonatori terţiari de credite. Apoi se intocmesc rapoarte. Si anume rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia acestora.

17

42. Expuneti mecanismul executiei de casa bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale

Execuţia de casă a bugetelor UAT se efectuează prin sistemul trezorerial, reflectându-se în conturi distincte: a) încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare; b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite. Sistemul trezorerial este reprezentat prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale. Trezoreria Centrală, în baza legii bugetare anuale, efectuează alocări de transferuri de la bugetul de stat la bugetele UAT de nivelul al II şi la bugetul mun Bălţi, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat.

Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:efectuează, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a UAT

de nivelul al II şi a mun Bălţi, alocări de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat şi de la impozitul pe bunurile imobiliare; asigură execuţia conformă a bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul UAT de nivelul al II sau de la bugetul mun Bălţi.

43. Efectuati o caracterizare generala a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pag 199

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin contribuirea, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate. Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor RM. posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative. Asigurarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se realizează la trecerea frontierei de stat a R M, odată cu eliberarea vizei. în acest caz, cetăţenii străini au drepturi şi obligaţii similare ca şi cetăţenii Republicii Moldova în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se realizează prin contracte încheiate între subiecţii asigurării de asistenţă medicală şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină, incheierea contractului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este confirmată prin eliberarea de către asigurător, fiecărei persoane asigurate, a unei poliţe de asigurare, în temeiul căreia acesta va beneficia de întregul volum de asistenţă medicală prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi acordat de prestatorii de servicii medicale din republică. Obiect al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este riscul asigurat, legat de cheltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenţă

medicală şi farmaceutică, prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

44. Analizati veniturile si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala p.200

Plătitorul primelor de asigurare este asiguratul – PF,PJ - care a încheiat cu asigurătorul un contract de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sau care devin asiguraţi prin efectul legii. Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:

• întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, PF ce desfăşoară activităţi profesionale şi antreprenoriale; - angajaţii unităţilor; - categoriile de persoane neangajate platitor e Guvernul RM(copii, elevii, studenţii la zi; rezidenţii învăţământului postuniversitar obligatoriu, gravidele, parturientele, invalizii; pensionarii; şomerii înregistraţi oficial.Persoanele asigurate pot fi atât cetăţenii RM,cât şi cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în Republica Moldova, în interesul cărora au fost plătite prime de asigurare obligatorii de asistenţă medicală.

Veniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Mărimea primei se stabileşte anual prin lege. Toate cheltuielile legate de acordarea către persoanele asigurate a asistenţei medicale asigurătorul le achită trimestrial. Angajatorul este în drept să achite în avans cheltuielile pentru prestarea serviciilor medicale, conform condiţiilor stabilite în contract.

18

45. Analizati procedura de elaborare, adoptare, promulgare si executare a

fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala p.203-212 Elaborarea proiectului Elaborarea şi execuţia fondurilor anuale AOAM sunt supuse principiilor

anualităţii, realităţii şi echilibrării, la fel ca elaborarea şi execuţia bugetului de stat, şi bugetului asigurărilor sociale de stat, deoarece aceste fonduri fac parte din bugetul public naţional care este autonom faţă de celelalte bugete.

La elaborarea proiectului FAAOAM se urmăresc echilibrul dintre venituri şi cheltuieli, prevăzându-se surse băneşti pentru acoperirea cheltuielilor de tratament medical achitate conform facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale.

Elaborarea este supusa avizării de către Min.Fin. şi aprobării de către Guvern.Proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală include

anexele şi este însoţit de nota explicativă.Examinarea şi adoptarea Proiectul este examinat de Comisia de specialitate, Comisiile parlamentare

şi Direcţia juridică a Parlamentului, care prezintă plenului Parlamentului un raport şi avize la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Examinarea se efectuează în trei lecturi. Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală poate fi adoptată şi în două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi şi trei sunt examinate într-o singură lectură.

Promulgarea Se trimite spre promulgare Preşedintelui RM. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului, care trebuie să o investească cu formulă executorie. Ulterior, Decretul presedintelui se publică în Monitorul Oficial.

Executarea Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală constă în acumularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a celorlalte venituri, în corelaţie practic necesară cu plata sumelor de bani legate de acordarea persoanelor asigurate a asistenţei medicale în volumul prevăzut de Programul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

46. Analizati aspectele generale ale imprumutului public p 212In cadrul dreptului financiar din statele contemporane împrumuturile

publice reprezintă un mijloc de completare a fondurilor băneşti de utilitate publică, inclusiv de completare a veniturilor bugetare.

Expresia „împrumut public" este sinonimă cu „creditul public", iar în sfera acestuia se cuprind împrumuturile atât de stat, cât şi ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Datoria de stat - sumă totală a datoriei de stat interne şi a datoriei de stat externe, contractate de Min.Fin. în numele R.M, exprimată în lei.

Avantajele împrumuturilor de stat: - sunt mijloace de încurajare a economiilor băneşti şi de activare a unor capitaluri particulare uşurând plasarea de capital autohton în economia republicii; - angajează creditorii în dezvoltarea şi rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru rambursarea împrumuturilor de stat acordate; - consolidează patrimoniului statului prin valorile viitoare reale create ca urmare întrebuinţării în folos public a sumelor de bani împrumutate; - reflectă credibilitatea creditorilor faţă de statul debitor şi economia acestuia, fiind un factor de stabilitate financiară; - angajează creditorii în dezvoltarea şi rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru rambursarea împrumuturilor de stat acordate.

Dezavantajele împrumuturilor de stat: - reduc capitalul particular circulant din economia naţională cu consecinţe de împiedicare a procesului normal de dezvoltare a producţiei, influenţează creşterea şi micşorarea capacităţii contributive cetăţenilor; - angajează generaţiile viitoare obligându-le să suporte cheltuielile de rambursare contractate mai ales pe termene îndelungate.

In general, împrumutul public trebuie considerat un mijloc la care este justificat să se recurgă numai atunci când se dovedeşte „inevitabil" şi pe cât posibil, nu în scopuri de consum, ci numai în scopuri investiţionale. Cu această ultimă condiţionare, împrumuturile de stat sporesc avuţia republicii prin: modernizarea mijloacelor de comunicaţie şi transport, modernizarea infrastructurii publice, dezvoltarea resurselor energetice, amplificarea exploatării resurselor naturale etc, toate acestea pot oferi generaţiilor viitoare avantaje şi posibilităţi sporite de rambursare a respectivelor împrumuturi.

19

47. Evidentiati regimul juridic al imprumuturilor si garantiilor de stat p.215

Aprobarea de către parlament, în statele contemporane, este o condiţie esenţială pentru valabilitatea împrumutului, deoarece şi impozitele, taxele şi celelalte venituri bugetare se pot institui numai prin actele normative ale puterii leguitoare, după cum tot prin acte de acest fel se aprobă şi bugetele anuale de stat. Pe lângă aceasta se susţine că executivul nu este investit cu atribuţii pentru emiterea împrumuturilor de stat.

Parlamentului RM i s-a rezervat aprobarea numai a plafoanelor datoriilor interne şi externe, care sunt stabilite prin legea bugetară anuală. Votul parlamentului este o garanţie politică pentru creditorii statului, în împrejurările în care veniturile publice ordinare şi permanente nu pot fi completate până la cuantumul necesar prin alte procedee financiare.

Guvernul, fiind reprezentat de Ministerul Finanţelor, are dreptul: - să încheie contracte (acorduri) de împrumut de mijloace băneşti în monedă naţională şi în alte monede legale;

- să emită hârtii de valoare de stat pe termen scurt, mediu şi lung; - să acorde instituţiilor creditoare din ţară şi de peste hotare garanţii de stat.

Garanţiile de stat pentru împrumuturi reprezintă o obligaţie condiţională care se îndeplineşte în condiţiile specificate în contractul (acordul) de garanţie.

48. Determinati inregistrarea si gestionarea datoriei de stat si garantiilor de stat pentru imprumuturi p.218

Pentru calcularea şi ţinerea evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor este autorizat să instituie şi să ţină Registrul datoriei de stat şi Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi.

Registrul datoriei de stat este registru al obligaţiilor directe ale statului, rezultate din împrumuturile de stat interne şi externe. în Registrul datoriei de stat, care se reînnoieşte în funcţie de necesităţi, se înregistrează obligaţiile directe ale statului, rezultate din împrumuturile de stat interne şi externe, informaţia privind dinamica datoriei de stat, denumirea de identificare a datoriei, dată contractării, scadenţa, suma totală şi altă informaţie necesară.

Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi este registru al obligaţiunilor condiţionale ale statului, rezultate din emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturi de stat interne şi externe.

In Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi, care se reînnoieşte în funcţie de necesităţi, se înregistrează: obligaţiile condiţionale ale statului, rezultate din contractele (acordurile) de garanţie de stat pentru împrumuturi, informaţia privind acordarea şi încetarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi, denumirea de identificare a garanţiei, data acordării, scadenţa, suma totală, plăţile efectuate şi cele datorate, altă informaţie necesară. Registrul datoriei de stat şi Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi se ţin în formă manuală sau electronică de către Ministerul Finanţelor şi sunt unicele înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale Republicii Moldova. Acest organ de specialitate financiară este responsabil de ţinerea la zi a Registrului datoriei de stat şi a Registrului garanţiilor de stat pentru împrumuturi.

Min.Fin. informează Banca Naţională a RM despre datoria de stat, inclusiv despre emisiunile de hârtii de valoare de stat în formă fizică, şi garanţiile de stat pentru împrumuturi. Min.Fin. indică volumul şi conţinutul obligaţiilor directe şi condiţionale ale statului.

49. Evidentiati mecanismul hirtiilor de valoare de stat p.220Min.Fin., în numele RM, este autorizat să emită hârtii de valoare de stat.Hârtiile de valoare de stat sunt considerate documente juridice scrise si se emit în

formă de înregistrare în cont sau în formă fizică şi scrise.Hârtiile de valoare de stat în formă de înregistrare în cont sunt hârtii de

valoare nematerială, a cărei emisiune se efectuează în formă de înregistrare contabilă. Suma principală a hârtiei de valoare purtătoare de dobândă (obligaţiuni de stat) este suma echivalentă cu valoarea nominală a hârtiei de valoare purtătoare de dobândă, ce urmează să fie achitată la scadenţă.

Hârtia de valoare de stat în formă fizică este un document tangibil (real) ce reprezintă o hârtie de valoare. Aceste hârtii de valoare de stat au imprimate numărul, valoarea nominală şi alte elemente de identificare ale acestora. Plata sumei principale şi a dobânzii aferente hârtiilor de valoare de stat în formă fizică se efectuează la răscumpărarea nemijlocită a acestor hârtii de către agentul financiar. Suma principală a hârtiei de valoare purtătoare de dobândă (obligaţiuni de stat) este suma echivalentă cu valoarea nominală a hârtiei de valoare purtătoare de dobândă, ce urmează să fie achitată la scadenţă.

20

50. Caracterizati hirtiile de valoare pe termen lung si scurt p.222-223 Hârtiile de valoare de stat pe termen scurtHârtiile de valoare de stat se emit pe termen scurt, mediu sau lung. Hârtiile

de valoare de stat pe termen mediu şi lung (obligaţiunile de stat) pot fi emise în formă de înregistrare în cont sau în formă fizică.

Hârtiile de valoare de stat emise pe termen scurt sunt:a) bunurile de trezorerie - hârtii de valoare cu scont emise în formă de

înregistrare în cont, cu o anumita scadenţa;b) bonurile de acoperire a decalajului de casă - hârtii de valoare cu scont

emise în formă de înregistrare în cont pe orice termen de până la 365 de zile, în scopul concordării veniturilor şi cheltuielilor bugetului.

Dacă data la care trebuie să se efectueze una din plăţile aferente hârtiei de valoare de stat coincide cu o zi nelucrătoare, plata se va efectua în prima zi de lucru următoare, fără dobândă suplimentară.

Hârtiile de valoare de stat pe termen lungSpecifice sunt aici împrumuturile de stat pe termen lung, fiind lansate în

economia naţională prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni şi alte titluri valorice de împrumut.

Cele mai utilizate titluri de valoare pentru aceste împrumuturi au fost şi au rămas obligaţiunile. Pentru emiterea şi vânzarea obligaţiunilor acestor împrumuturi s-au conceptualizat trei noţiuni: valoarea nominală; valoarea reală; cursul.

Procedeele de emisiune a împrumuturilor interne de stat pe termen lung sunt următoarele:

a) vânzarea obligaţiunilor unor bancheri;b) vânzarea de către stat prin subscripţie publică - procedeul de

emisiune a cărui practică este condiţionată de existenţa unor disponibilităţi de capital, pe piaţa internă, în posesia unui număr cât mai mare de cetăţeni. în aceste condiţii, procedeul subscripţiei publice este cel mai rentabil pentru stat;

vânzarea obligaţiunilor la bursă - posibilităţii oferită de bursele de valori ca instituţii organizate în cadrul cărora se negociază, se vând şi se cumpără valori mobiliare.

Referitor la rambursarea împrumuturilor interne pe termen lung, s-au răspândit „anuităţile – procedeie de plată anual de către statul debitor a unor sume

de bani reprezentând atât dobânda, cât şi părţi sau rate din împrumutul respectiv. Există anuităţi fixe, progresive şi regresive.

51. Analizati imprumuturile contractate de la Banca Nationala a Moldovei si de la institutiile financiare autohtone p.230

Guvernul, în persoana Min.Fin, este autorizat să contracteze împrumuturi de la Banca Naţională a Moldovei şi de la instituţiile financiare din Republica Moldova, în limitele generale ale plafoanelor, prevăzute de legea bugetară anuală.

Suma dobânzilor aferente împrumuturilor contractate de la Banca Naţională a Moldovei constituie o alocaţie permanentă. Alocaţia permanentă cuprinde cheltuielile bugetare destinate pentru un anumit scop prevăzut de legislaţie şi care nu necesită o aprobare suplimentară prin legea bugetară anuală. Imprumutul de la Banca Naţională a Moldovei se acordă fără dobândă.

Pe lângă aceasta, Banca Naţională a Moldovei virează o cotă din beneficiul realizat, stabilită prin legea bugetară anuală, în contul bugetului de stat295.

52. Evidentiati aspectele generale privind datoria de stat externa p.232Instrumentele generatoare de datorie de stat externă sunt: hârtiile de

valoare de stat, împrumuturile de la guvernele altor state, de la agenţiile guvernelor altor state; împrumuturile de la instituţii financiare străine, organizaţii financiare internaţionale; alte împrumuturi bilaterale sau multilaterale.Mijloacele obţinute de împrumuturile de stat externe se utilizează pentru: acoperirea deficitului bugetar de stat, susţinerea balanţei de plăţi, finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei, importul de materie primă, resurse energetice şi de alte produse, onorarea obligaţiilor asumate prin acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi, serviciul, refinanţarea şi reachiziţionarea datoriei contractate anterior, finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi altor situaţii extraordinare, finanţarea cheltuielilor rezonabile legate de contractarea datoriei de stat externe

Imprumuturile de stat externe contractate de Ministerului Finanţelor în numele Republicii Moldova sunt valorificate prin intermediul băncilor comerciale - fiind agenţi fiscali ai statului - iar în cazuri excepţionale, prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei, cu consimţământul acesteia. Ministerul Finanţelor rambursează şi efectuează plăţile aferente serviciului datoriei de stat externe prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei.

21

53. Analizati distribuirea mijloacelor obtinute din imprumuturile de stat externe pentru finantarea investitiilor si importurilor p. 235

Mijloacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentr finanţarea investiţiilor şi importurilor pot fi distribuite instituţiilaor financiare din republică, la propunerea Ministerului Finanţelor, in temeiul hotărârilor Guvernului. Condiţiile de rambursare a mijloacelor împrumutate se stabilesc în contractele încheiate între Min.Fin. şi instituţiile financiare din republică. In aceste contracte sunt specificate: rata dobânzii plătitită Min Fin, limitări asupra marjei la rata dobânzii pe care instituţia financiară o poate percepe, valuta în care va fi calculară şi rambursată suma principală şi plătite dobânzile aferente, precum şi alte angajamente ale părţilor.

Mijloacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentru finanţarea investiţiilor şi importurilor pentru instituţiile finanţate de la buget vor fi gestionate de Ministerul Finanţelor în condiţiile stabilite prin hotărârile respective ale Guvernului şi Parlamentului.

Mijloacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentru realizarea proiectelor de investiţii finanţate de la bugetul de stat vor fi gestionate direct de Ministerul Finanţelor în condiţiile stabilite prin hotărârile respective ale Guvernului şi Parlamentului.

Mijloacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentru finanţarea importurilor se distribuie (se vând) agenţilor economici de către Ministerul Finanţelor la licitaţie.

Dacă valoarea importului efectuat direct de un organ al statului depăşeşte suma echivalentă cu 50 000 dolari SUA, mărfurile trebuie să fie achiziţionate pe bază de tender.

Toate creditele acordate de Ministerul Finanţelor din contul mijloacelor obţinute din împrumuturile de stat externe pentru finanţarea proiectelor de investiţii şi importurilor se rambursează de agenţii economici sau de instituţiile financiare Ministerului Finanţelor, în conformitate cu prevederile contractului de credit, încheiate între Ministerul Finanţelor şi beneficiarii de credit.

54. Determinati creditorii imprumuturilor de stat externe p.237In ceea ce priveşte creditorul împrumuturilor de stat externe se contractează,

în funcţie de necesităţi şi posibilităţi, de la alte state, de la bănci şi societăţi din alte state, de la organizaţii financiar-bancare internaţionale,ex. Fondul

Monetar Internaţional şi de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Beneficiarii creditelor acordate de Fondul Monetar Internaţional sunt numai statele, beneficiari ai creditelor ce se acordă de către Banca Mondială sunt atât statele membre, cât şi organizaţiile economice, colectivităţile publice şi private, care obţin garanţia statului pe teritoriul căruia se află sediul lor. Această bancă acordă credite pe termen lung până la 20 de ani şi cu dobândă mai mică decât cea cuvenită pe piaţa internaţională.

Pentru acordarea creditelor de către Banca Mondială este importantă documentaţia elaborată de beneficiari, verificată şi completată de experţii băncii astfel ca, pornind de la aprecierea exactă a necesităţilor de credite şi a posibilităţilor de rambursare, să se decidă cuantumul bănesc, modul de întrebuinţare şi termenele fiecărui împrumut.

55. Caracterizati procedura acordarii garantiilor de stat p.240Min.Fin. va acorda instituţiei financiare garanţie de stat pentru împrumutul

solicitat de agentul economic numai după ce acesta va depune la Min.Fin o Cerere care va include: denumirea şi adresa agentului economic; numărul contului de decontare în instituţia financiară care îl deserveşte; valoarea împrumutului pentru care se solicita garanţia de stat şi condiţiile de creditare; business-planul care indică destinaţia împrumutului pentru care se solicită garanţia de stat; denumirea instituţiei creditoare care acordă creditul pentru care se solicită garanţia de stat; altă informaţie necesară.

Apoi agentul economic trebuie să prezinte documentele şi informarea necesară evaluării situaţiei financiare şi solvabilităţii sale. Min.Fin. face analiza economică a materialelor prezentate şi stabileşte gradul de risc pentru fiecare garanţie, in procente.

In baza aceasta, Min.Fin. stabileşte plata pentru fiecare garanţie acordată. Această plată urmează să fie virată de agentul economic în fondul de risc. Ministerul Finanţelor nu acordă nici o garanţie de stat dacă nu sunt identificate şi virate în fondul de risc mijloace suficiente pentru acoperirea riscului evaluat. în cazuri excepţionale, prin hotărârile adoptate de Parlament, agenţii economici pot vira mijloace financiare în fondul de risc ulterior acordării garanţiilor.

Resursele fondului de risc pentru fiecare garanţie de stat se compun din: mijloacele bugetare prevăzute în legea bugetară anuală, care constituie o alocaţie permanentă si mijloacele băneşti virate de agenţii economici pentru garanţia acordată şi carconstituie cel puţin 5 la sută din suma principală a împrumutului garantat de stat.

22

56. Evidentiati procedura acordarii garantiilor de stat p 241Garanţiile de stat se acordă de Min.Fin. la decizia Parlamentului, cu

respectarea obligatorie a următoarelor condiţii:a) Min.Fin. încheie cu agentul economic contractele care asigură

recuperarea integrală a mijloacelor utilizate pentru rambursarea creditelor garantate de stat şi anume: contractul de gaj; contractul de cesiune de creanţă s.a.

b) acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne nu trebuie să ducă la depăşirea plafonului angajamentelor Guvernului faţă de sistemul bancar, stabilit conform politicii monetar-creditare pentru perioada respectivă;

c) agentul economic virează plata în fondul de risc în cuantumul şi termenele stabilite.

Garanţiile de stat pentru împrumuturi interne se acordă în mod prioritar instituţiilor financiare care creditează agenţii economici din republică, ce deservesc instituţiile finanţate de la buget.

Garanţiile de stat pentru împrumuturi externe se acordă numai pentru împrumuturile destinate finanţării proiectelor de importanţă primordială pentru Republica Moldova.

Dacă sunt satisfăcute condiţiile necesare, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, prezintă Parlamentului spre aprobare un proiect de hotărâre privind acordarea garanţiei de stat. Garanţia de stat se acordă de Ministerul Finanţelor, cu avizul Băncii Naţionale a Moldovei în temeiul hotărârii Parlamentului.

57. Analizati contractul (acordul) de garantie p.342Min.Fin. încheie cu agentul economic care solicită garanţie de stat un

contract privind măsurile de asigurare a rambursării împrumutului garantat de stat.

Conform acestui contract, agentul economic îşi asumă faţă de Ministerul Finanţelor anumite obligaţii. Contractul (acordul) de garanţie include: denumirea şi adresa agentului economic beneficiar de împrumutul garantat de stat; denumirea şi adresa instituţiei financiare care acordă îmjprumutul garantat de stat; obiectul garanţiei de stat; suma garanţieii de stat; forma de angajament al Ministerului Finanţelor; terrmenul de valabilitate a garanţiei de stat până la care obligaţia des plată a Ministerului Finanţelor este exigibilă; condiţiile de plată; condiţiile în care garanţia de stat poate fi executată; obligaţiile iinstituţiei financiare care acordă împrumutul garantat de stat privind măsurile

pentru obţinerea rambursării împrumutului acordat şi plăţii dobânzilor aferente.

Dacă agentul economic nu-şi îndeplineşte obligaţia de plată, atunci instituţia financiară creditoare prezintă Ministerului Finanţelor o cerere de plată prin care solicită acestuia executarea garanţiei de stat. Cererea de plată include suma principală şi dobâmda care urmează să fie plătite instituţiei financiare creditoare de Min.Fin., conform contractului (acordului) de garanţie.

Dacă creditorii au depus cereri de plată, respectând condiţiile stipulate în contractele (acordurile) de garanţie încheiate, atunci garantul este dator să-şi onoreze obligaţiile, garanţiile de stat pentru împrumuturi sunt convertite în datorie de stat.

58. Analizati consolidarea, conversiunea si amortizarea imprumuturilor de stat. p.244-247

Consolidarea împrumuturilor de stat este prelungirea termenului de rambursare a unui împrumut de stat. în acest sens, un împrumut pe termen scurt este prelungit şi transformat în împrumut pe termen mediu sau lung. De asemenea, un împrumut pe termen mijlociu poate fi prelungit şi transformat în împrumut pe termen lung.

Procedeul consolidării este aplicabil împrumuturilor de stat atât interne, cât şi externe. în ambele cazuri consolidarea împrumuturilor este iniţiată de către statul debitor determinat de diminuarea posibilităţilor acestui stat de a plăti dobânzile şi ratele de rambursare, în termenele prestabilite la emisiunea împrumuturilor respective. Conversiunea împrumuturilor de stat este un procedeu de modificare a condiţiilor unor împrumuturi de stat, însă numai privind dobânda şi anume, de reducere a procentului dobânzii, procedeu care este considerat aplicabil exclusiv împrumuturilor de stat interne. Din punct de vedere al naturii juridice, conversiunea poate fi caracterizată ca o novaţie a datoriei publice datorită substituirii unei datorii vechi cu o datorie nouă. Sunt două variante de conversiune: cea efectuată în mod autoritar de către stat; cea efectuată cu consimţământul deţinătorilor titlurilor valorice ale împrumutului de stat

Amortizarea împrumuturilor de stat a fost caracterizată în mod tradiţional ca „mijloc de reducere a datoriei publice, care produce o reducere a capitalului împrumutat şi se deosebeşte de conversiune, care constă în reducerea numai a dobânzii cuvenită creditorului. Din punct de vedere al resurselor de amortizare există amortizare efectuată prin cheltuielile de rambursare a împrumuturilor de stat prevăzute anual în bugetul statului şi rambursarea

23

împrumuturilor din fondul de risc administrat de Ministerul Finanţelor ale cărui venituri pot fi impozitele şi taxele, excedente bugetare şi alte venituri.

59. Evidentiati mijloacele exceptionale de reducere si stingere a datoriei de stat p.248

In cazurile în care statele debitoare nu pot plăti dobânzile şi ratele de rambursare scadente se cere şi, de cele mai multe ori, se acceptă prelungirea termenelor de rambursare, pentru împrumuturile de stat externe, în virtutea naturii juridice convenţionale a raporturilor dintre statele împrumutate şi statele creditoare, băncile străine creditoare sau organizaţiile financiar-bancare creditoare.

Mijloacele extraordinare de reducere a datoriei de stat interne a statelor sunt: reducerea procentului dobânzilor; reducerea cuantumului ratelor de rambursare;Mijloacele extraordinare de stingere a datoriei de stat interne sunt: bancruta de stat; anularea unor împrumuturi în împrejurări de schimbare a regimului politic.

Bancruta de stat este caracterizată ca insolvabilitatea reală a statului debitor.Bancruta este deci procedeul de stingere a datoriei de stat interne în

împrejurarea de insolvabilitate reală a statului care constă în declararea -eventual chiar de către parlamentul ţării - a imposibilităţii statului de a rambursa împrumuturile interne emise ori lansate până la acea dată.

Anularea unor împrumuturi interne de stat sau a întregii datorii publice existente s-a practicat în împrejurări de schimbare a unor regimuri, de felul celor ale înlăturării regimurilor politice democratice şi instaurarea unor regimuri totalitare.

60. Caracterizati specificul imprumuturilor publice angajate de unitatile

administrativ-teritoriale p.250Imprumuturile publice angajate de UAT - o obligaţie care urmează a fi

conformitate cu clauzele contractului de împrumut, împrumut acordat UAT se consideră mijloace fin. rambursabile, acordate pe un anumit termen,cu calcularea, unei dobânzi, respectând regimul public legal al acestor împrumuturi..

Autorităţile executive ale UAT de nivelul întâi, pot angaja împrumuturi pentru cheltuieli curente, cu scadenţă în acelaşi an bugetar, de la bugetul UAT de nivelul II şi de la bugetul mun. Bălţi, precum şi de la instituţiile financiare şi de la alţi creditori atât din ţară, cât şi de peste hotare.

Volumul total al împrumuturilor pentru cheltuielile curente, cu scadenţă în acelaşi an bugetar, nu trebuie să depăşească 5% din totalul veniturilor aprobate ale bugetului UAT căreia i se acordă împrumuturi.

Autorităţile executive ale UAT atât la nivelul I, cât şi la nivelul II, au dreptul să contracteze împrumuturi pe termen scurt şi pe termen lung pentru cheltuieli de capital de la instituţiile financiare şi de la alţi creditori atât din ţară, cât şi de peste hotare.

Imprumuturile pe termen scurt şi pe termen lung pentru cheltuieli de capital sunt aplicabile în cazul în care suma totală a datoriilor bugetelor corespunzătoare la împrumuturile deja contractate sau garantate, la împrumuturile care urmează să fie contractate şi la dobânzile aferente acestora, precum şi la împrumuturile care se prevăd a fi garantate şi la dobânzile aferente acestora, nu va depăşi 20% din totalul veniturilor anuale ale bugetelor respective. Aceste împrumuturi se raportează anual prin dările de seamă contabile.

61. Analizati conceptul de organizare a controlului financiar Dupa scopul sau, controlul financiar este o activitate de verificare a respectarii

si aplicarii conforme a normelor juridice referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului si celorlalte entitati sau colectivitati publice. Actele si operatiunile de control financiar constau in verificari documentare si faptice, aprecieri si concluzii si eventual sanctionari. Activitatea de control se face de catre organe si persoane special abilitate prin lege cu aceste atributii. Exercitarea controlului financiar este necesara asupra activitatii tuturor organelor de stat, institutiilor si autoritatilor publice centrale si locale. Organele de control financiar sunt organizate intr-o anumita ierarhie. Astazi controlul financiar este reglementat ca un control al executarii bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat… menit sa asigure conformitatea executarii « Bugetului Public National ».

62. Evidentiati principiile generale ale controlului financiarPrincipiul legalitatii se exprima prin ceea ca in procesul de acumulare,

repartizare si folosire a fondurilor banesti este reglementata detaliat de catre normele dr.financ., respectarea carora este asigurata prin forta coercitiva a statului, de asemenea nerespectarea lor atrage dupa sine instabilitatea relatiilor financiare.

Principiul publicitatii controlului financiar se manifesta prin procedura monitorizarii prin intermediul mass-media a diferitelor proiecte ale actelor financiare, a darilor de seama primite, a rezultatelor controalelor si reviziilor financiare.

24

Principiul dublei autorizari a cheltuielilor bugetare – au la baza 2 autorizari : legala are la baza legea ca act juridic, din care reiese o obligatie de plata in sarcina statului, bugetara este alocatia prin care se afecteaza fondurilebanesti necesare stingerii obligatiilor de plata.

63. Analizati principiile speciale ale controlului financiar1) Principiul devotamentului functionarului care desfasoara controlul fata de

stat si societate, - angajatul trebuie sa fie devotat statului, societatii si sa apere interesele acestora. 2) Principiul raspunderii persoanale a functionarului care efectuiaza controlul la exercitarea atributiilor de serviciu – deci persoana data poarta raspundere personala pentru corectitudinea si plenitudinea nstatarilor, precum si de actiunile pretinse in procesul de control. 3) Principiul respectarii stricte a disciplinei de stat reglementata de legislatia in vigoare , care inseamna ca conduita angajatului aparatului de control trebuie sa corespunda prevederilor legislatiei in vigoare. 4) Principiul competentei si profesionalismului, controlorul treduie sa fie politicos, tolerant, calm, sa aiba o atitudine oficiala, sa nu fie iritant etc. 5) Principiul onestitatii controlorului-revizor , acesta trebuie sa fie sincer, onest, impartial, corect, nu trebuie sa accepte cadouri s.a. 6) Principiul increderii in materialele de control adica sa toti sa dispuna de garantii totale privind autenticitatea si impartialitatea informatiei prezentate de catre controlor. 7) Principiul confidentialitatii informatiile obtinute in timpul controlului nu trebuie divulgate persoanelor terte, nici oral, nici in scris s.a.

64. Analizati organizarea si functionarea Serviciului Control Finaciar si

Revizie p 259Din punct de vedere al organizării juridice serviciul este persoană juridică,

dispune de ştampilă cu Stema de Stat a R.M. Serviciul este condus de directorul general numit si eliberat din functie de către ministrul fint. Serviciul are în structura sa doi vicedirectori generali, un prim-vicedirector, şefii structurilor aparatului central şi subdiviziunilor teritoriale, numiţi de ministrul fin, la propunerea directorului general. Activitatea SCFR se desfăşoară pe baza programelor semestriale aprobate de directorul general al Serviciului, urmând verificarea corectitudinii şi legitimităţii aplicării actelor legislative şi normative în domeniul financiar-contabil, bugetar şi de preţuri.

Proiectul programului de activitate pentru aparatul central al serviciului, precum şi sarcinile centralizate se întocmesc de către Direcţia Generală Organizarea Muncii şi Control Intern a Departamentului până la data de 10 a ultimei luni din semestru.

La pregătirea către efectuarea controalelor şefii Direcţiilor aparatului central al Serviciului şi ale Direcţiilor Generale teritoriale: 1) formează echipa de revizori

şi determină conducătorul ei; 2) membrii echipei de revizori studiază tematica controlului, actele legislative şi normative care regl. activit. obiectului supus controlului; 3) elaborează programul privind efectuarea controlului; 4) conducerea Serviciului aprobă Programul de control; 5) instruieşte echipa de revizie sau revizorul; 6) pregateste documentele necesare pentru deplasarea echipei de revizie la obiectul supus controlului, legitimaţia în scris privind autorizarea efectuării controlului etc. Legitimaţiile se semnează numai de conducerea Serviciului şi şefii Direcţiilor Generale teritoriale

Colaboratorii Serviciului sunt în drept:a) să efectueze revizii şi controale asupra activităţii financiare, asupra

documentelor contabile, dărilor de seamă; b) să efectueze controale reconvenţionale la agenţii economici; c) să sigileze, în caz de necesitate, încăperile de casă, depozitele, arhivele, la depistarea unor falsificări şi altor abuzuri; d) să verifice la instituţiile bugetare autenticitatea documentelor contabile, a dărilor de seama s.a.; e)să pună problema tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere, care încalcă prevederile legale; f) să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni financiare şi amenzi conform legislaţiei; g) să înainteze în instanţele judecătoreşti acţiuni în conformitate cu legislaţia; h) s.a. imputerniciri prevazute de legislatie.

25

65. Evidentiati specificul desfasurarii, valorificarii constatarilor controalelor. Efectuarea controlului la institutiile publice p 264-276

Desfăşurarea controalelorControalele se desfăşoară în următoarea ordine:1) echipa de revizori, revizorul, se deplasează la obiectul controlului,

unde informează conducerea despre sarcina, perioada şi durata efectuării controlului;

2) se studiază actele existente, procesele-verbale, actele controalelor şi reviziilor precedente, efectuate pe parcursul ultimilor doi ani;

4) se verifică documentele primare despre activitatea economico-financiară a obiectului supus controlului;

5) pentru verificarea disponibilităţii unor bunuri materiale, conducătorul echipei de revizori cere de la conducătorul obiectului supus controlului şi comisiei de inventariere să efectueze inventarierea şi să prezinte rezultatele în termenul stabilit;

6) se i-au notele explicative de la factorii de decizie şi persoanele gestionare responsabile pentru încălcările financiar-contabile comise;

7) conducătorul echipei de revizori sau revizorul, propune conducerii obiectului supus controlului să întreprindă în mod operativ acţiuni în vederea lichidării neajunsurilordepistate, transferării sumelor datorate bugetului şi ameliorării activităţi economico-financiare.

Valorificarea constatărilor controalelorImediat după finisarea controlului, şeful echipei de revizori completează fişa

rezultatelor controlului şi prezintă procesele verbale în două exemplare cu toate anexele şefului direcţiei respective a Serviciului Control Financiar şi Revizie.

Şeful direcţiei primeşte materialele de control, le analizează şi apreciază activitatea echipei de revizori.

Evidenţa materialelor emise organelor de drept se ţine în aparatul central de către Direcţia Generală Organizarea Muncii şi Control Intern. Aceasta , trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare a trimestrului următor, generalizează materialele reviziilor şi controalelor şi prezentă un raport privind activitatea Serviciului Control Financiar şi Revizie şi a subdiviziunilor lui structurale, care se supune spre dezbatere Consiliului Coordonator al Serviciului.

Efectuarea controlului la instituţiile publiceScopurile de bază ale controalelor documentare ale instituţiilor publice sunt:• controlul executării devizelor şi indicilor de bază; controlul utilizării

mijloacelor financiare dupa destinaţiei; controlul respectării disciplinei financiare; verificarea integrităţii mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale; controlul legitimităţii formării, corectitudinii utilizării mijloacelor extrabugetare; verificarea respectării tinerii evidenţei contabile şi întocmirii dărilor de seamă contabile.

Revizia documentară conform programului de activitate la una şi aceeaşi instituţie se efectuează o dată la doi ani.

La începerea controlului, şeful echipei de control se prezintă la conducătorul instituţiei unde urmează să fie efectuat controlul şi îl informează despre tematica controlului, apoi membrii grupului de revizie imediat încep inventarierea mijloacelor băneşti în casă şi valorilor materiale aflate în gestiune.

Verificarea documentală constă în confruntarea dărilor de seamă contabile cu documentele primare de evidenţă contabilă, registrele contabile şi cartea mare. La efectuarea reviziei documentare totale se verifică toate documentele privind operaţiile economico-financiare pe întreaga perioadă supusă controlului, iar la cea selectivă - numai o parte de documente pe o anumită perioadă de timp.

26

66. Caracterizati intocmirea proceselor verbale p 266Sunt: proces-verbal de revizie; proces-verbal tematic de revizie: proces-verbal

intermediar de revizie; proces-verbal de constatarea contravenţiilor administra-tive; notă unilaterală de control.

Rezultatele finale ale controlului se scriu în p-v de revizie. Pe parcursul controlului, în cazul în care din control a rezultat săvârşirea unor fapte prevăzute de codul penal şi necesită implicarea operativă a organelor de anchetă în vederea tragerii la răspundere a persoanelor responsabile, constatările se consemnează într-un p-v intermediar. In rezultatul controalelor efectuate la cererea organelor de anchetă, se întocmeşte p-v de revizie tematică.

P-v conţine trei părţi: partea generală; partea de constatare a neajunsurilor şi încălcării legislaţiei financiar-contabile; partea de încheiere (concluzii).

A. Partea generală conţine:- denumirea, adresa, enunţurile bancare, codul fiscal a obiectului supus

controlului; - sfera de activitate; - numele şi prenumele membrilor echipei de revizori, careau efectuat controlul; - durata controlului; -tematica si perioada controlului s.a.

B. Partea de constatare se analizează:- rezultatele analizei; - neajunsurile, abaterile şi încălcările; - persoanele

responsabile şi cuantumul prejudiciului cauzat;• analiza explicaţiilor date cu faptele ilicite constatate şi argumentarea

de către revizori a constatărilor, luându-se în consideraţie explicaţiile primite.C. In partea de încheiere a p-v se face o generalizare a încălcărilor

depistate în urma efectuării controlului, se descriu motivele ce au contribuit la proasta utilizare a resurselor financiare şi materiale aflate la dispoziţia obiectului supus controlului, metodele prin care au fost delapidate bunurile materiale şi mijloacele băneşti, actele normative încălcate, mărimea prejudiciului cauzat statului (agenţilor economici) şi persoanele responsabile de comiterea infracţiunilor depistate.

Constatările trebuie sa fie obiective. P-v se întocmeşte în trei exemplare si se semnează de echipa de revizori (revizorul) care a efectuat controlul şi de conducătorul şi contabilul-şef al obiectului supus controlului.

In cazul, când în urma controlului nu s-au constatat abateri de la legislaţia în vigoare, ori prin volumul şi importanţa lor nu justifică întocmirea procesului-verbal, se întocmesc note unilaterale de control.

67. Caracterizati aspectele generale si principiile de organizare a activitatii Curtii de Conturi p.280

Curtea de Conturi este o persoana juridica si are stampila sa cu imaginea stemei de stat, decide asupraa programului sau de control. Ea prezinta anual Parlamentului, pina la 15 iulie un raport cu privire la modul de gestionare a bugetului de stat anterior, cu incalcarile si masurile facute.raportul anual al Curtii de conturi se publica in Monitorul Oficial al RM in termen de 15 zile de la data audierii in sedinta speciala a Parlamentului. Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate. Activitatea de contol financiar extern al Curtii de Conturi se ghideaza dupa urmatoarele repere : - responsabilitate, deoarece la exercitarea atributiilor functionale, poarta raspundere personala functionarul care a facut controlul ; - integritate, corectitudinea constatarilor este factorul decisiv al unui control obiectiv ; obiectivitate si independenta, functionarul e independent fata de subiectii supusi controlului, dar si e obiectiv la tratarea rezultatelor ; - competent, pentru a fi impartialitate si analiza competenta ; - rigurozitate, conduita functionarului sa fie conform legii si atributiilor sale ; - perseverenta, functionarul sa aiba un limbaj, conduita respectiva, politicos, tolrant, cu atitudine oficiala ; - expunere clara a faptelor, concluziile, opiniile funct.curtii trebuie sa fie chibzuite si sa nu contravina legislatiei in vigoare ; - transparenta controlului, se manifesta prin procedura monitorizarii prin intermediul Monitorului Oficial.

27