curs 2 s2 briciu

Cursul nr. 2 - 12 februarie 2014

Profesor Traian Briciu

Exceptiile procesuale

Notiune : art 245 NCPC

Apararile lato sensu (totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru respingerea pretentiilor reclamantului) sunt:

1. Aparari de fond – raspunsul pe care P1 il ofera pretentiilor R2 si tind la respingerea cererii ca

neintemeiata (cand problema R decurge din nedovedirea faptelor pe care le pretinde) sau nefondatat (R dovedeste

faptele, dar legea nu conduece la solutia pe care el le pretinde) – tinde la paralizarea pretentiilor R, fie prin aratarea ca

legea nu e cea incidenta, fie ca interpretarea data e alta decat cea data de R, fie ca faptele nu sunt reale sau nu sunt

prezentate in maniera reala.

a) Aparari in fapt raspunsul pe care P il ofera pretentiilor R si tind la respingerea cererii ca neintemeiata

sau nefondata

b) Aparari in drept atunci cand P invoca aplicarea altor reguli de drept sau sustine o alta interpretare a

normelor incidente in cauza

Exceptiile sunt tot aparari, numai ca spre deosebire de cele de fond, nu tind la paralizarea pretentiilor R, ci isi

propun fie amanarea procesului, fie respingerea cererii, dar fara a exista o analiza in fond. Esenta exceptiei de fapt este

aceasta: ca evita discutia pe fondul cauzei, fondul reprezentand 2 componente - fapte si drept. Exceptia evita fie prin

simpla amanare a cauzei, nu poti sa zici ca paralizezi, vezi competenta, sau unele exceptii chiar conduc la un efect

similar apararilor, prin care se paralizeaza actiunea, care se respinge. Exceptiile pastreaza elementul esential, refuzul de

a discuta pricina in fond. Cand respingerea actiunii vine ca urmare a unei exceptii, hotararea nu e puratatoare de ALJ3.

Daca se respinge actiunea ca urmare a unei aparari de fond, hotararea are ALJ.

Nu sunt exceptii, ci veritabile aparari, unele exprimari care pot induce in eroare, avand in notiune cuvantul

exceptie –

i. Exceptio non adimplenti contractus (R solicta P executarea unei prestatii, iar P sustine ca R nu e

indreptatit sa ii ceara pt ca el insusi nu si-a executat contractul – se transeaza problema pe fond. Daca R

isi executa prestatia, avem o alta cauza).

ii. Exceptio mali procesus (daca va dovedi ca avea mijloace suficiente astfel incat rezultatul sa fie altul,

vanzatorul se va putea exonera de obligatia de evictiune, se angajeaza aici o problema de fond- arata ca

soarta procesului ar fi fost alta daca prin apararile lui s-ar fi ajuns la alta solutie).

iii. Exceptio plurium concubentium ( in actiunea in stabilirea paternitatii)

1 Parat 2 Reclamant 3 Autortate de lucru judecat

1



iv. Exceptia nulitatii a. j. ce sta la baza actului administrativ,

v. Exceptia nelegalitatii actului administrativ

Alte aparari de fond –

- nemo auditur propriam turpitudinem,

- compensatia legala

- beneficiul de diviziune si dicutiune

- cererea reconventioanala

Exceptiile procesuale sunt niste mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de organizare (ex de

incompatibilitate), de procedura (necompetenta, litispendenta, conexitatea) sau privind exercitiu dreptului la actiune

(lispa calitatii, capacitatii) si care tind la amanarea cauzei, fie la respingerea pretentiilor R fara o analiza in fond a

acestora.

Nu sunt exceptii, ci incidente procedurale:

exceptia de neconstitutionalitate,

de nelegalitate a actului administrativ (se judeca chiar de instanta care judeca fondul),

trimiteri preliminarii la CJUE,

sesizarea ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in dezlegarea unei probleme de drept.

Exceptiile sunt forme de manifestare a actiunii civile, deci trebuie sa se indeplineasca toate conditiile de

exercitiu prevazute pentru aceasta ( interes, capacitate).

Exceptiile se invoca in anumite termene dupa cum sunt de ordine publica sau privata, in timp ce apararile se

pot invoca in tot cursul procesului.

Momentul solutinonarii: daca exceptia trebuie solutionata in cazul cercetarii procesului, in timp ce apararile se

dezleaga prin hotararea finala.

2



Clasificare:

Dupa obiect:

a. De procedura – vizeaza incalcarea normelor de procedura, de organizare, de competenta – de

necompetenta, de incompatibilitate, de perimare, de compunere a instantei, nulitatea cererii de chemare

in judecata

b. De fond - vizeaza lipsuri ale dreptului la actiune – lispei de interes, lipsei calitatii procesuale,

capacitatii, prematuritatii, prescriptiei, sau ALJ. De asemenea exceptia de inadminisbilitatea a actiunii

in constatare pentru neindeplinirea conditiei subsidiaritatii, exceptiile decurgand din inadmisibilitatea

pentru inexistenta unei cai de atac cand nu se poate face apel/recurs

Exceptia netimbrarii e una de procedura (Briciu), desi unii (Tabarca) o vad ca exceptie de fond. Instanta

nu te poate scuti de o conditie de exercitiu.

Importanta – exceptiile de fond sunt exceptii de ordine publica de regula. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu nu

este insa de ordine publica, nici exceptia prescriptiei (situatia e mixta aici dupa cum e pe noul cod sau pe vechiul), dar

exceptiile sunt rarisime.

Exceptiil de fond genereaza un efect peremtoriu, in timp ce cele de procedura genereaza in general o amanare.

Dupa efectul spre care tind

a. Dilatorii – tind la amanarea procesului – dai o incheiere

b. Peremptorii tind la paralizarea judecatii (respingere/anulare) – dai o sentinta sau o decizie in functie

de faza in care te afli. Exceptiile permeptorii se gasesc de regula in zona exceptiilor de fond

Obs: sunt si exceptii care incep printr-un efect dilatoriu, dar care se poate transforma intr-unul peremptoriu – daca nu

amanai mai intai cauza , ci pur si simplu anulezi, hotararea este casabila –

i. lipsa calitatii de reprezentant – intai se acorda un termen

ii. lipsa capacitatii de exercitiu – se acorda un termen pentru ratificarea sau confirmarea actului de catre

reprezentantul legal si nulitatea intervine doar daca acest lucru nu se intampla,

iii. Netimbrarea cererii – intai se pune in vedere partii sa achite taxa de timbru si daca nu se achita,

intervine apoi amanarea.

iv. Lipsa semnaturii cererii de chemare in judecata – art. 196

3



Dupa caracterul normei invocate – ce mai importanta

a. Absolute – vizeaza norme de ordine publica – se invoca in tot cursul procesului

b. Relative - vizeaza norme de ordine privata

Trebuie vazuta valoarea protejata prin norma juridica edicatat pentru a clasifica.

Exceptiile de fond sunt in genere de ordine publica. Exceptia inadmisibilitatii cererii de recurs este de ordine

publica. La exceptiile de procedura, daca vorbim de normele de organizare de regula sunt de ordine publica. Singurele

care sunt de ordine privata sunt incompatibilitatie relative de la art. 42. Normele de competenta sunt de ordine

publica/privata in functie de timpul competentei.

La normele de procedura propriu-zisa nu se poate stabili o regula – necitarea unei parti e de ordine privata,

depasirea termenului de apel/ recurs e o chestiune de ordine publica

Exceptia de perimare e o problema de ordine publica, chiar daca P nu o face, exista un interes al statului, sa nu

ramana o afacere deschisa mult timp dpdv litigios pe rolul instantei.

Incalcarea unui termen prohibitiv e o incalcare neconditionata, dar nu e neaparat de ordine publica – trebuie

vazut ce proteja acel termen pentru a sti daca e de ordine publica sau privata.

Invocarea exceptiilor - art. 247

Exceptii Cine Cand

AbsoluteParti, instanta,

Procuror

In orice stare a procesului

In recurs numai daca se administreaza numai inscrisuri noi –

desi ar fi de ordine publica ar antrena si alte probe decat proba cu

inscrisuri – devin inadmisibile prin imposibilitatea dovedirii

Relative

Partea care

justifica un

interes

Cel mai tarziu la I termen de judecara dupa savarsirea

neregularitatilor procedurale, in etapa cercetarii procesului si

inainte de a se pune concluzii in fond

Art 247 – daca stii de o nergularitate care e de ordine publica si nu o invoci de indata, ci astepti sa o invoci intr-

o faza superioara pentru a anterena o amanare, nu esti decazut, dar vei suporta consecintele.

4



Regulile de invocare a exceptiilor sunt reguli generale. Sunt posibile exceptii –

Competenta materiala si teritoriala exclusiva pot fi invocate numai la primul termen.

Lispa capacitatii de exercitiu – daca mergem la art. 57 NCPC deducem ca e o exceptie relativa si ne-am

astepta sa poata fi invocata intr-un anumit termen, dar poate fi invocata in orice stare a procesului.

Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu ( se confirma caracterul de ordine publica),

dar cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate.

Desi exceptiile pot fi invocate oricand , un prim amendament este acesta – in recurs numai daca nu este nevoie

de administrarea unor alte probe decat inscrisuri. Dar mai exista si art. 178 alin 5 arata ca toate cauzele de nulitate a

actelor de nulitate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea partii din decaderea partii din dreptul de a le invoca. Textul

se aplica nulitatilor absolute, nu celor relative, care oricum se invoca la primul termen. Reprezinta o limitare. Se aplica

cand exista 2 cauze de nulitate si se va invoca numai unul , daca nu se invoca, textul nu se aplica. Cuvantul

inadminsibilitate este utilizat in practica. Se refera la faptul ca ea exista dar este efectul unor exceptii, si nu o categorie

in sine – exceptia lipsei indeplinirii unei conditii in cazul unei actiunii in constatare – actiunea e inadmisibila. Recursul

facut prin lipsa dreptului – daca tot l-ai facut, ti se va respnge ca inadamisibil.

Cand se invoca exceptia, cand calea de atac: exceptia se invoca numai in cursul unui proces. Daca procesul a

ajuns in dezbateri, nu mai poti invoca. Eventualele neregularitati daca sunt de ordine publica, le vei invoca prin calea de

atac. Daca ai invocat exceptia necompetentei si ea ti s-a respuns, calea de atac va cuprinde un motiv de apel/recurs

privind gresita solutionare a exceptiei – e o critica a modului de solutionare, nu o invocare a exceptiei.

In doctrina mai veche s-a sustinut ca ar exista o categorie de mijloace de aparare care nu sunt nici exceptii, nici

aparari de fond = inadmisibilitati – semanau cu apararile pentru ca antamau fondul intr-o masura fondul, dar semanau si

cu exceptiile pentru ca duceau la respingerea fondului – lipsa calitatii, a interesului. Doctrina actuala a respins teza.

Reguli privind solutionarea exceptiilor

Regula – se solutioneaza inainte de administrarea probelor si de dezbaterea in fond a cauzei. Daca intervin

dupa incheierea cerceteraii procesului, dar inainte de dezbateri, trebuie pusa in dezbatere partior, inainte de dezbatere.

Exceptia – exceptiile pot fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei daca sunt indeplinite

cumulativ 2 conditii:

i. Pentru judecarea exceptiei este necesar sa se administreze dovezi

ii. Aceste dovezi sa fie comune cu cele necesare pentru finalizarea cercetarii sau pentru solutionarea

procesului

5



Uneori unirea dureaza cat dureaza administrarea de probe. Alteori juudecatorul uneste exceptiile chiar cu dezbaterea in

fond asupra pricinii, dand cuvantul si asupra fondului si asupra exceptiei, dar va solutiona mai intai exceptia si apoi

fondul daca mai e cazul (in general la exceptiile de fond si mai ales daca e vorba de o calitate procesuala activa

invocata intr-o actiune in revendicare).

Daca se invoca mai multe exceptii simultan (in sensul ca juudecatorul are de solutionat mai multe exceptii la un

moment dat, desi ele poate au fost invocate pe rand) instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele

pe care le produce eventuala admitere a unora din exceptii asupra celorlalte. Aceasta e singura conditie. In genere

solutionez mai intai exceptiile care ar face inutila solutionarea celor din urma. Unii autori spun ca se solutioneaza intai

exceptiile de procedura si apoi cele de fond, concluzie extrasa din art. 248 alin 1. Alin 2 se refera insa la succesivitatea

intre exceptii.

Exemple:

Lipsa calitatii procesuale active si exceptia nesemnarii – pe cea din urma o vom solutiona mai intai, daca e nula

cererea nu ne mai intereseaza lipsa calitatii

Necompetenta cu prescriptia, mai intai necompetenta

1. necompetenta 2. prescriptia 3. ALJ – ordinea de solutionare 1,3,2

1. Necompetenta 2. Incompatibilitatea 3. Lipsa calitatii procesuale active – ordinea de solutionare: 2,1,3 – intai

trebuie sa vad daca judecatorul are dreptul sa se pronunte, intrucat daca nu are dreptul, nu poate face acte

procedurale in cauza apoi sa vad daca instanta e competenta

1.Netrimbrare, 2. Necompetenta 3. Conexitate – 1,2,3 – trebuie sa vad daca cererea e timbrata ca sa fac acte de

procedura. Daca instanta e necompetenta poate cadea si probleme conexitatii. Necompetenta nu poate fi invocata

in procedura de regularizare, in timp ce netimbrarea se poate, un judecator necompetent ar putea sa anuleze

cererea pentru netimbrare.

Solutia asupra

exceptiei

Exceptia Masura dispusa Calea de atac

Admite Peremptorie Dupa caz – anuleaza, cererea, constata perimarea

Dilatorie Amana cauza pentru refacerea actului,

declina cauza etc.

Respinge Incheiere sau hotarare numai cand exceptia a fost

unita cu fondul

Odata cu

Fondul

6



PROBELE IN PROCESUL CIVIL

1. Legea aplicabila

Art 26 NCPC

Cand ai redactat un act te-ai raportat si la o eventuala solutionare a unui litigiu si iti construisti actul, clauzele in functie

de sistemul probator pe care ti-l da legea la momentul incheierii.

Modul de administrare se stabileste dupa legea in vigoare la daa administrarii – numarul de exemplare cerut, daca cer in

fotocopie simpla sau legalizata, daca traducerile trebuie legalizate sau nu, daca martorii stau afara sau in sala, ordinea de

punere a intrebarilor martorilor, cu cat amendezi martorii etc.

2. Natura normelor

Admisibilitatea, obiectul si sarcina probei – norme dispozitive in principiu, pot face obiectul unei

conventii a partilor – art 256. Admisibilitatea- daca pentru anumite probe trebuie administrate numai

proba cu inscrisuri – vezi art 309. Obiectul probei – partile convin de exemplu sa nu dovedeasca faptul

generator de drepturi si obligatii, ci convin ca dovada altui fapt constituie dovada insasi a faptului

generator (de exemplu daca o parte nu a facut un anumit fapt insemana ca nu a stiut). Sarcina probei –

paratul sa dovedeasca in locul reclamantului

Norma nu genereaza o permisibilitate totala. Nu vor fi permise cand situatiile privesc situatii cu privire la care partile nu

pot dispune, a celor care fac imposibila ori dificila dovada actelor juridice (se cere un dcument imposibil de produs –

provenit de la NASA) sau care contravin ordinii publicii – de exemplu nu pot fi martori cei care au fost condamnati

pentru marturie mincinoasa.

Partile nu pot formula conventii prin care sa spuna ca o proba e mai puternica decat alta – marturia e mai puternica decat

inscrisul. Daca martorul a spus ca are un act juridic cu valoare de peste 250 lei pentru care proba cu martori de

inadmisibila, dar se face o conventie sa nu se asteptre ca e valabila si conventia ca va prevala inscrisul, aprecierea

probelor se face de catre judecator, o proba pe care el o considera necesara poate fi administrata chiar daca partile au

exclus-o. Daca o proba e nelegala, nu poate fi administrata de judecator.

Administrarea dovezilor – se poate deroga in mod exceptional (administrarea probelor prin avocati – art

261 alin 2)

7



Subiectul, obiectul si sarcina probei

Subiectul probei: judecatorul

Obiectul probei:

Actele faptei care trebuie dovedite

Nu pot face obiectul probei: ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu – art 251 : dreptul in

vigoare – nu trebuie sa faci dovada legii, e prezumata ca fiind cunoscura. Vorbim de legea lato sensu.

Obs: numai ce este publicat in M. Of. sau alta modalitate prevazuta de lege. In ccp conventiile, tratatele internationale

neintegrate intr-o lege, sarcina probei revine partilor, judecatorul nu e prezumat ca le cunoaste. La fel si dreptul

international cutumiar, dreptul strain (art 2562 NCPC), jurisprudenta, regulamentele locale (regulementul de urbanism

se afla la Primarie), reguli deontologice, practici. Cine invoca uzantele trebuie sa le dovedeasca – art 5 alin 1.

Faptele necontestate de parti, faptele notorii, negative nedeterminate (ar fi o proba neverosimila). In

cccp faptele necontestate judecatorul e absolvit de dreptul de a le proba, insa daca are suspiciuni

poate cere sa se administreze probe pentru ca partile sa nu incerce sa eludeze legea.

Faptele negative nu se pot dovedi decat prin faptul pozitiv contrar

Sarcina probei

o Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile prevazute de lege.

Nu e vorba neaparat de R, ci si de parat, in cazul cererii reconventionale. In cazul invocarii exceptiei, cel ce

a invocat-o trebuie sa o demonstreze.

o Exceptii:

Existenta unei prezumtii legale = legatura pe care legea o face intre faptul generator de drepturi si

obligatii si un fapt vecin si conex, astfel incat prin simpla dovedire a faptului conex este dovedit si

faptul generator (regimul bunurilor comune – art. 339, remiterea voluntara a inscrisului constatator al

creantei – art 1503 NCC).

Art 420 NCC - contatarea recunosterii de filiatie

Art 35 din Legea 202/2001 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

In materia litigiilor de munca – sarcina e inversata, angajatorul trebuie sa faca dovada, chiar daca

figureaza ca parat.

In legea privind protectia consumatorului

8



Conditii de adminisbilitate a probelor

Potrivit legii doar admisibilitatea si utilitatea probei adica sa duca la solutionarea procesului. Doctrina a mai

dezvoltat inca 2 conditii:

a. Proba sa fie legala – art 309, 1001, 2200 NCC

b. Proba sa fie verosimila adica sa tinda la fapte credibile, ceea ce se solicita sa nu fie contra legilor naturii

c. Proba sa fie pertinenta, sa aiba legatura cu obiectul pretentiilor sau apararilor partilor – e inclusa in

ultima categorie. O proba poate sa fie pertinenta, dar sa nu fie concludenta.

d. Proba sa fie concludenta adica sa fie de natura sa conduca la solutionarea cauzei

Propunerea probelor – art 254

o Reclamant - CCJ - Sanctiune pentru neefectuare in termen – decaderea.

o Parat – intmpinare Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se apere

discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivinice.

De exemplu partea e decazuta din dreptul de a cere o expertiza, dar va putea sa isi spuna punctele de vedere cu

privre la obiectivele expertizei.

Daca R modifica cererea de CCJ, in legatura cu aspectele modificate poate cere si probe.

Exceptii

1. Necesitatea probei rezulta din modificarea probei

2. Nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o mai putea prevedea

3. Partea invedereaza instantei ca, din motive temeinice justificate, nu a putut propune in termen probele cerute –

veritabila repunere in termen

4. Administrarea probei nu duce la amanarea judecatii – partea este in masura sa administreze proba chiar la

termenul respectiv – poate fi orice proba, mai putin expertiza. Nici interogatoriul daca cealalta parte nu a fost

citata cu aceasta mentiune, nici martorii daca nu sunt in sala. Inscrisurile cel mai adesea.

5. Exista acordul expres al tuturor partilor

Unii autori spun ca prevederea care spune ca partea care nu solicita probele in termen este de ordine publica –

Briciu nu!

9



Daca intervine incuviintarea pentru motivele mentionate, apare o serie de reguli impuse pentru accelerarea

judecatii:

Art 254 alin 4

a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori;

b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată,

dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri;

c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul

trebuie comunicat, potrivit legii;

d) să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau

în termenul stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviinţat proba expertizei.

OBS: Lit a- e valabila mai putin pentru ipoteza pct 4. Se admite termenul de 5 zile pentru ca se presupune ca in acest

caz nu era pregatita partea ca i se va admite proba

Lit b - daca e vorba de proba cu inscrisuri, mai putin pct. 4

Incuviintarea probelor – prin incheiere motivata care mentioneaza faptele ce trebuie dovedite,

mijloacele de proba incuviinttate, precum si obligatile ce revin partilor in legatura cu administrarea acestora.

Incheierea are caracter preparatoriu, insa numai sub caraterul utilitatii, nu al legalitatii.

Locul administrarii probelor - in fata instantei de judecata sesizate, in camera de consiliu, daca legea

nu dispune altfel – din ian 2016

Observatii:

Exceptie – comisia rogatorie – derogare si de la principiul nemijlocirii probelor prevazut de art 16. NCPC

(audierea unui martor netransportabil), asigurarea dovezilor administrate inainte de inceperea procesului, fiind

conditionata de existenta unei urgente (si aici e o derogare de la principiul nemijlocirii), problele administrate

de o instanta necompetenta raman valabile chiar si in ipoteza in care celelalte acte se refac, probele

administrare, in cazul in care ulterior a intervenit perimarea – daca se perima cauza, o noua cerere e posibila,

insa se vor putea administra si probele administrate in cauza perimata, daca mai pot fi folosite .

Cheltuielile necesare administrarii probele – art. 262

10

curs 2 s2 briciu

Documents