*Patologia aparatului genital femininProf.Univ.Dr. Mariana Achie

*Carcinomul scuamos cervical Carcinomul scuamos poate aprea la orice vrst ncepnd cu a doua decad. Dei prin introducerea screening-ului citologic incidena carcinomului scuamos cervical de tip invaziv a sczut n ultima perioad, el continu s fie o tumor malign extrem de frecvent. Numeroase studii au demonstat legtura dintre carcinomul scuamos invaziv i leziunea intraepitelial scuamoas. Factorii favorizani n apariia carcinomului invaziv sunt condiiile socio-economice deficitare, activitatea sexuala nceput precoce, mai muli parteneri sexuali, sarcina la vrst tnr, multiparitatea, factorii de diet, imunosupresia, fumatul, contraceptivele orale. n ceea ce privete etiologia tumorii s-a demonstrat o relaie cu infecia cu HPV mai ales tipurile 16 i 18.Clinic pacientele cu carcinom scuamos prezint diferite simptome n funcie de stadiul leziunii. Pacientele n stadiul I sunt asimptomatice. n fazele mai avansate cel mai caracteristic simptom este reprezentat de sngerarea dup contactul sexual dar pot aprea i hemoragie anormal vaginal asociat cu durere care iradiaz spre zona sacral.

*Aspect macroscopicMacroscopic, aspectul poate fi de mai multe tipuri: exofitic, ulcerat, infiltrativ. n formele ulcerate marginile i baza leziunii sunt indurate, neregulate, i de obicei baza tumorii este acoperit de esut necrotic cu snge i exudat. n formele infiltrative modificrile la suprafaa colului sunt minime iar tumora crete predominant n stroma cervical. Mrimea tumorii variaz de la civa milimetri la civa centimetri, culoarea este alb-cenuie i tumora sngereaz uor la atingere. n tumorile de dimensiuni mari peretele colului este distrus i tumora produce fistule n organele din jur. Carcinom scuamos in stadiu avansat

*Aspect microscopicCarcinomul scuamos cervical este constituit dintr-o proliferare de celule tumorale dispuse n placarde de form i dimensiuni variate nconjurate de o strom desmoplazic. Celulele tumorale sunt mari, poligonale, keratinizate (n formele bine difereniate) sau nekeratinizate (moderat difereniate) cu membrane celulare distincte, citoplasma eozinofil i nuclei pleomorfi. Carcinoamele scuamoase bine difereniate sunt constituite din celule tumorale mature, cu citoplasma abundent, eozinofil. Aceste celule prezint cheratinizare i sunt dispuse n placarde.

Invazie stromal la o pacient cu neoplazie cevical intraepitelial

*Carcinoamele scuamoase moderat difereniate sunt constituite din celule tumorale mai pleomorfe, n care nucleii sunt mai mari i neregulai iar citoplasma este redus. Carcinoamele scuamoase slab difereniate sunt compuse din celule tumorale cu nuclei mari, ovalari, hipercromi cu citoplasma indistinct.

Carcinom scuamosAdenocarcinom in situ asociat cu leziuni de CIN-3Adenocarcinom

*Tratament si evolutieTratamentul este chirurgical ( excizia colului in stadii incipiente sau histerectomie totala si limfadenectomie) asociat cu radioterapie Factorii de prognostic sunt reprezentati de stadiul clinic al bolii, dimensiunea tumorii, profunzimea invaziei, numarul de ganglioni invadati, extensia la nivelul endometrului si parametruluiRata de supravietuire la 5 ani pentru stadiul Ia1 si Ib1 a fost preconizata la 95%Pentru stadiul Ib2 si IIb la 80-90%Pentru stadiul III la 50%Pentru stadiul IV la 25-35%

*Hiperplazia de endometruReprezint o nmulire a glandelor endometriale care duce la ngroarea mucoasei i care se produce ca urmare a unei stimulri estrogenice prelungite, endogene (anovulaie cronic) sau exogene (terapie hormonal substitutiv). Aceast leziune apare mai frecvent n perimenopauz i postmenopauz dar poate aprea i la femei tinere n timpul vieii reproductive. Factorii favorizani sunt reprezentai de obezitate, nuliparitate, diabet, hipertensiune arterial, tumori ovariene, hiperestrogenemie, tratamente hormonale. Clinic leziunea se manifest prin hemoragii. Macroscopic uterul poate fi mrit de volum iar endometrul este uneori ngroat. ngroarea endometrului are un aspect difuz sau polipoid, de consisten moale. Uneori hiperplazia este focal iar n acest caz endometrul nu este ngroat.

*Hiperplazia atipic se clasific n:Hiperplazie de grad sczut (simpl)Hiperplazie complex atipicHiperplazie de grad sczut (simpl)- glandele sunt proliferate, stroma dintre ele este redus, glandele sunt rotunde sau uor neregulate, uneori dilatate chistic. Prin proliferarea glandelor, raportul glande-strom se modific n favoarea glandelor. Epiteliul glandular este hiperplaziat de aspect pseudostratificat, cilindric, cu citoplasma amfofil i activitate mirotic variabil.

Hiperplazie de grad sczut cu modificri de dilatare chistic glanular

*Hiperplazie de grad crescut (neoplazia intraepitelial endometrial) glandele endometriale sunt proliferate, aglomerate, stroma dintre ele se reduce, raportul glande-strom este de 3/1. Glandele sunt dilatate ramificate cu excrescene papilare. Glandele au o form mai neregulat i sunt delimitate de un epiteliu stratificat. Activitatea mitotic este variabil. Atipia nuclear poate fi minim sau sever. Atipia minim se refer la o mrire de volum a nucleilor, care au form rotund, sunt pleomorfi, cu un raport nucleo-citoplasmatic modificat n favoarea nucleului.

Hiperplazie atipic cu creterea raportului glande/strom i stratificarea epitelial (marcat cu sgei)

*Carcinomul endometrialReprezint unul dintre cele mai frecvente neoplasme invazive dezvoltate la nivelul tractului genital feminin i unul dintre cele mai frecvente forme de cancer la sexul feminin. Factorii de risc: stimularea hormonal, factorii constituionali, factori dietetici, factori genetici, hiperplazia endometrial. Factorul hormonal are rol n apariia tumorii. Pacientele crora li s-a administrat terapie estrogenic pe o perioad de doi ani au un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta carcinom endometrial.Factorii constituionali sunt reprezentai de un numr redus de sarcini, obezitate, hipertensiune, diabet zaharat, vrsta tnr la apariia primului ciclu menstrual, vrsta avansat la instalarea menopauzei. Factori dietetici: reprezentai de grsimi i proteine animale. Un regim bogat n fructe, vegetale i fibre scade acest risc. Majoritatea carcinoamelor endometriale sunt adenocarcinoame (aproximativ 85%).

*Clasificarea carcinomului endometrial

Adenocarcinomul endometrioidAdenocarcinomul serosAdenocarcinomul cu celule clareAdenocarcinomul mucinosAdenocarcinomul mixtCarcinomul scuamosCarcinomul tranziionalCarcinomul cu celule miciCarcinomul nedifereniat

*Adenocarcinomul endometrioidReprezint cel mai frecvent tip microscopic de carcinom endometrial.Apare mai frecvent n decada a cincea de via, la o vrst medie de 59 de ani, cele mai multe paciente fiind n postmenopauz dei poate aprea i la femei tinere. Clinic se asociaz cu sngerare vaginal iar ntr-un numr mic de cazuri poate fi asimptomatic. Aspectul macroscopic al adenocarcinomului endometrioid, asemntor cu cel al celorlalte variante microscopice de carcinom endometrial este cel al unei tumori vegetante, de culoare cenuie, cu focare hemoragice i necrotice de obicei cu consisten friabil. Tumora poate fi focal sau difuz. Pe msur ce crete n dimensiuni ea produce creterea n volum a corpului uterin i invazia miometrului adiacent. Adenocarcinom endometrioid cu prezena la nivelul fundului uterin a unei formaiuni ulcero-vegetante

*Aspectul microscopic Este reprezentat de o proliferare de glande tumorale ntre care exist o cantitate minim de strom sau aceasta lipsete. Aspectul arhitectural este foarte caracteristic n adenocarcinoamele bine difereniate: cu glande de forme i mrimi variate, dar i structuri papilare proiectate spre lumen formate din axe fibro-vasculare subiri. n adenocarcinoamele moderat i slab difereniate celulele tumorale se dispun i n zone compacte solide care alterneaz cu zone glandulare i papilare n adenocarcinoamele de grad II, pentru ca n cele de grad III s predomine zonele solide. Adenocarcinom bine difereniat

*Evolutie si prognosticMetastazeaza frecvent la nivelul colului uterin (prin extensie directa), ovarelor, vaginului, plamanilor, ficatului, oaselor, sistemului nervos central, pieliiTratamentul consta in histerectomie totala cu anexectomie bilaterala si limfadenectomieFactorii de prognostic sunt reprezentate de tipul histologic, stadiul FIGO (care include profunzimea invaziei, metastazele in ganglionii regionali si la distanta), gradul de diferentiereRata de supravietuire pentru urmatorii 5 ani pentru pacientele diagnosticate in stadiul I este de 95% si scade la 20% pentru pacientele aflate in stadiul IV de boala

*Leiomiomul uterinLeiomiomul uterin este cea mai frecvent tumor a tractului genital feminin. Este o tumor benign care se formeaz din musculatura neted i mai este cunoscut sub denumirea de miom sau fibrom. Leiomioamele afecteaz 75% din femeile de peste 30 de ani. Macroscopic leiomioamele sunt cenuiu-albicioase, de consisten ferm, pseudoncapsulate, circumscrise, cu dimensiuni de la 1mm la 30 cm n diametru. Majoritatea leiomioamele sunt intramurale dar unele sunt submucoase, subseroase sau pedunculate. Cele de dimensiuni mari prezint zone de degenerescen hialinLeiomiom ce protruzioneaz n cavitatea uterin avnd un aspect ,,n vrtejuri albicios, ferm pe seciune

*Microscopic prezint fascicule de celule musculare netede fuziforme cu caracter uniform, cu nuclei de form alungit, citoplasma abundent, eozinofil i fibrilar. Se mai pot gsi zone de hialinizare, edem cu disocierea fibrelor musculare precum i focare de calcificare.

Leiomiom ce evideniaz prezena de celule musculare netede fuziforme, de aspect regulat, bine difereniate

*Adenocarcinomul vaginalAdenocarcinoamele sunt rare dar prezint importan deoarece s-a constatat o frecven crescut a adenocarcinoamelor cu celule clare la femeile tinere a cror mame au fost tratate cu dietilstilbestrol n timpul sarcinii. Tumorile sunt mai frecvent localizate la nivelul peretelui anterior al vaginului de obicei n treimea superioar, i variaz n mrime de la 0,2 la 10 cm. De obicei sunt diagnosticate ntre 15 i 20 de ani i sunt formate din celule coninnd vacuole de glicogen, acesta fiind carcinomul cu celule clare. Precursorul acestei tumori este probabil adenoza vaginal o condiie n care epiteliul cilindric glandular apare la nivelul epiteliului scuamos sau l nlocuiete n totalitate. Adenoza are aspect de focare roietice, de aspect granular contrastnd cu mucoasa vaginal de aspect rozat, opac. Microscopic epiteliul glandular secret mucus, similar mucoasei cervicale.Adenocarcinom cu celule clare cu prezenta de structuri glenduliforme cu celule cu citoplasma vacuolara

*Tratament si prognosticTratamentul este chirurgical si radioterapicPrognosticul este relativ bun Metastazeaza frevent la nivelul plamanilor si ganglionilor limfatici

*Inflamaiile i infeciile placenteiInfeciile pot afectaplacenta (placentite), placenta si foia amniotic (corioamniotita) i cordonul ombilical (funiculita). Se citeaz sindromul TORCH constnd n toxoplasmoz, rubeol, citomegalovirus, herpes simplex i altele (sifilis, tuberculoz, listerioz).

*CorioamniotitaInfecia se produce pe dou ci:Ascendent, care este cea mai frecvent, deseori bacterianHematogen (transplacentar)Din punct de vedere clinic prezinta febra in timpul travaliului, tahicardie fetala sau materna, sensibilitate uterina

EvolutiePoate determina ruptura prematura a membranelor. Reprezinta o cauza majora de infectie neonatala, prematuritate, morbiditate si mortalitate perinatalaCazurile grave sunt asociate cu infectia cu Streptococ de grup B

*Lichidul amniotic prezint exudat purulent. Se remarca congestia foitei amniotice. In infectiile severe foita amniotica are culoare cenusiu-galbui-verzuie si chiar cenusiu-albastruie. Microscopic se constat infiltrat cu polimorfonucleare la nivelul foitei amniotice cu edem i congestia vaselor precum si tromboza intervilozitara

Corioamniotit se remarc membranele de culoare verzuie, opalescenteExudat inflamator dens la nivelul membranei amniotice

*Vilita acutaReprezinta inflamatia acuta a vilozitatilor corialeDe obicei infectia se produce pe cale ascendenta putand determina ruptura prematura a membranelorSe asociaza cu prematuritate si sepsis in primele zile dupa nastere si vasculita hemoragicaCauze: infectii in cadrul sindromului TORCH constnd n toxoplasma, virusul rubeolic, citomegalovirus, herpes simplex i altele :sifilis, tuberculoz, listerioz, CandidaMicroscopic se remarca aglutinarea vilozitatilor coriale cu prezenta unui infiltrat inflamator format din polimorfonucleare neutrofile

*Patologia sarciniiMola hidatiformMola hidatiform este caracterizat prin transformarea chistic a vilozitilor coriale cu proliferri trofoblastice variabile cu aspectul tipic de strugure. Poate aprea la orice vrst n timpul perioadei reproductive, dar afectez cu predilecie femeile nsrcinate cu varsta peste 40 de ani. Factorii de risc sunt reprezentati de prima sarcina, dieta deficitara in precursori de vitamina A, varsta mamei sub 19 ani sau peste 40 de aniSe identific dou tipuri de mol benign, neinvaziv: complet i parial. n mola complet toate vilozitile coriale sunt edemaiate cu leziuni asociate de hiperplazia trofoblastic. n mola parial unele viloziti sunt edemaiate n timp ce altele prezint modificri minime. Mola se dezvolt n uter, dar poate avea orice localizare inclusiv la nivelul sarcinii ectopice. Mola parial poate fi diagnosticat n avorurile spontane precoce sau mai trziu dup dezvoltarea fetal. Fragmente fetale pot fi vizualizate n mola parial dar niciodat nu apar n mola complet. Mola complet este diagnosticat de la vrsta gestaional de 8,5-17 sptmni prin echografia i monitorizarea sarcinii.

*Aspect macroscopic: la nivelul cavitii uterine se remarc prezena unei formaiuni friabile, de aspect translucid, chistic, cu perei subiri cu aspect de ciorchine de struguri alctuit din viloziti edemaiate

Mol hidatiform complet ce evideniaz edem al vilozitilor coriale

*Particulariti ale molei hidatiforme

CaracteristiciMol completMol parialCariotip46,xxTriploidEdem al vilozitilorAfecteaz toate vilozitileEdem vilozitar parialProliferare trofoblasticDifuz, circumferenialFocalAtipiiPrezenteAbsenteHCG sericCrescutRelativ crescutHCG la nivel tisular+++++Evoluie2% au evoluie ctre coriocarcinomRar au evoluie ctre coriocarcinom

*Microscopic mola parial prezint viloziti cu degenerescen hidropic. Proliferrile trofoblastice sunt minime i limitate la sinciiotrofoblast. Mola complet prezint degenerescena hidropic a majororitii vilozitilor coriale cu absena dezvoltrii adecvate a vascularizaiei vilozitilor. Molele complete mai avansate au aspectul tipic de degenerescen difuz a vilozitilor, cavitaie central, i proliferri trofoblastice extravilozitare. Locul de implantare este caracterizat de numeroase atipii.

Mol hidatiform parial degenerescena hidropic a vilozitilor i hiperplazie trofoblasticMol complet cu hiperplazie citotrofoblastic

*Mola hidatiform invaziv penetreaz sau perforeaz peretele uterin. Vilozitile coriale cu degenerescen hidropic invadeaz miometrul nsoit de proliferri citotrofoblastice i sinciiotrofoblastice. Tumora poate invada parametrele i vasele de snge.

Mol invaziv prezentnd o leziune hemoragic aderent la peretele uterinPe seciune tumora invadeaz miometrul

*In mola incompleta tratamentul consta in chiuretaj uterin respectiv histerectomie totala si monitorizarea hCG-uluiIn mola completa se practica histerectomia totala si chimioterapie. In evolutie mola completa poate determina hemoragie amenintatoare de viata in cazul afectarii vaselor uterului.

*CoriocarcinomulCoriocarcinomul gestaional este o tumor malign epitelial a celulelor trofoblastice fiind dezvoltat dintr-o sarcin normal, un avort spontan sau o mol. n majoritatea cazurilor se dezvolt la nivelul uterului dar n cazul unei sarcini ectopice se dezvolt extrauterin.Sunt precedate de urmtoarele patologii:50% se dezvolt din molele hidatiforme;25% se formeaz n cazul unor avorturi anterioare;22% apar n cazul sarcinilor normale (coriocarcinoame intraplacentare)Restul se dezvolt la nivelul sarcinilor ectopice i teratoamelor. Clinic se asociaz cu sngerare vaginal. Pacientele au de obicei nivel HCG seric crescut. Macroscopic se prezint ca o formaiune tumoral de culoare albicios-glbuie, de consisten sczut, cu focare de necroz, transformare chistic i hemoragie. Microscopic este o tumor epitelial caracterizat prin proliferarea anormal a citotrofoblastului i sinciiotrofoblastului cu absena vilozitilor coriale.

*Celulele tumorale de tip citotrofoblastic prezint citoplasma clar i nuclei veziculoi iar celulele de tip sinciiotrofoblastic au citoplasma abundent eozinofil i mai muli nuclei pleomorfi. Atipia citologic i activitatea mitotic sunt frecvente.De obicei tumora prezint arii extinse de hemoragie i necroz. Pentru diagnosticul pozitiv este se ia in considerare absena vilozitilor coriale.

Coriocarcinom formaiune tumoral hemoragic invadnd peretele uterinCoriocarcinom cu prezena de celule de tip sinciio i citotrofoblastice

*Tratament si evolutieAceast tumor metastazeaz frecvent la nivelul plmnilor (50%) i vaginului (30-40%) urmate de creier, ficat, rinichi. Factori de prognostic slab: varsta peste 39 ani, sarcina la termen, diagnosticul tardiv, hCG crescut, grupa de sange B sau AB, dimensiunea crescuta a tumorii, prezenta metastazelor in creier, tractul gastro-intestinal si ficatTratamentul const n histerectomie total cu anexectomie bilateral i chimioterapie. Se monitorizeaza valoarea hCG-ului

*Sarcina ectopicSarcina ectopic reprezint implantarea embrionului n orice localizare n afara celei normale uterine. Cea mai frecvent localizare este la nivelul trompei uterine (aproximativ 90%). Alte localizri sunt la nivelul ovarului, cavitatea abdominal i poriunea intrauterin a trompei uterine. Cea mai important condiie predispozant (35-50% din cazuri) este boala inflamatorie pelvin i salpingita cronic. Ali factori sunt reprezentai de aderenele peritubare, endometrioza, leiomioamele i interveniile chirurgicale anterioare. n sarcina tubar placenta este slab ataat de peretele trompei. Hemoragia intratubar rezult prin separarea parial a placentei fr ruptura trompei. Sarcina tubar este cea mai frecvent cauz de hemosalpinge i trebuie suspicionat n cazul prezenei unui hematom la nivelul trompei uterine. Frecvent esutul placentar invadeaz peretele trompei i determin ruptura trompei cu cu hemoragie intraperitoneal. Rareori sarcina tubar poate regresa spontan i se poate resoarbe.

*Tabloul clinic este dominat de durerea abdominal intens la 6 sptmni dup o menstruaie anterioar normal, cnd ruptura trompei determin hemoragie pelvin. n acest caz pacienta prezint semne de abdomen acut chirurgical. Tratamentul este chirurgical si consta in salpingectomie cu pastrarea ovaruluiMicroscopic sunt necesare seciuni prin toate sectoarele trompei pentru reperarea formaiunilor ovulare. Trompa prezint la nivelul implantrii epiteliu de nveli turtit sau disprut, elemente deciduale, hematoame organizate. Sarcin extrauterin rupt-n dreata imaginii se remarc sarcina gemelarn dreapta imaginii se remarc epiteliul tubar iar n partea stng locul rupturii trompei i vilozitile coriale

*Chisturile non-neoplazice ale ovaruluiFoliculul chistic are dimensiuni mai mici de 2 cm.Chistul folicular se formeaz consecutiv degenerrii ovocitului i celulelor granuloase cu acumulare de lichid folicular n cavitatea central a foliculului astfel involuat. De obicei sunt multiple msurnd peste 2 centimetri cu un coninut lichidian seros. Peretele este format din celule de granuloas sau din esut conjunctiv i celule tecale fiind acoperit pe faa intern de un strat de celule turtite endoteliforme. Prezena de mici insule de celule granuloase sau de celule tecale permit diagnosticul diferenial cu chisturi seroase i cu chisturile formate din epiteliul germinativ. Chistul germinativ se formeaza prin invaginarea epiteliului de invelis in stroma.

Chist folicular aspect microscopic

*Chistul de corp galben funcional se formeaz prin transformarea luteal excesiv a celulelor granuloase i a celulelor tecale. Chistul conine exudat fibrinos i hematii. Se produce spontan, probabil datorit unei aciuni luteolitice insuficiente a uterului la femeile histerectomizate, la nceputul sarcinii, n mola hidatiform i n cursul tratamentelor hormonale.

Chist de corp galbenCorp galben hemoragic

*Sindromul ovarelor polichisticeEste cunoscut sub numele de sindromul Stein-Leventhal i afecteaz ntre 3 i 6% din femeile aflate n perioada reproductiv. Elementul patologic central este reprezentat de numeroi foliculi chistici sau chisturi foliculare de obicei asociate cu amenoree secundar. Pacientele au cicluri anovulatorii, obezitate (40%), hirsutism (50%) i rar virilizare. Anomalia central este secreia de androgeni de la nivelul ovarelor dei se poate asocia hipersecreia de androgeni de la nivelul suprarenalei. Excesul de androgeni de la nivel ovarian determin: Numeroase chisturi foliculareAtrezie folicular precocePersistena unui status anovulatorInsuficiena maturrii foliculare determin o scdere a secreiei de progesteron- Hipersecreia de hormoni androgeni determin periferic hirsutism, acnee, alopecie, virilizare. La nivelul esutului adipos periferic excesul de hormoni androgeni este convertit in estrogeni.

*Ovarele sunt de obicei mrite de volum, albicios-cenuii, cu suprafaa extern neted cu chisturi subcorticale de 0,5-1,5 cm n diametru. Pe seciune corticala este ngroat.

La nivelul corticalei ovariene se remar numeroase chisturi cu coninut sero-citrinPe seciune se remarc numeroase chisturi foliculare subcorticale

*Microscopic corticala este ngroat, sub care se gsesc numeroase chisturi foliculare cu hiperplazia tecii interne (hipertecoz folicular). Corpii galbeni sunt frecvent abseni. Se constat urmtoarele aspecte:Numeroi foliculi n stadii precoce de dezvoltare Atrezie folicularCreterea componentei stromale cu hipertecozSemne morfologice de absen a ovulaiei (capsul neted, ngroat cu absena corpului galben i a corpului albicans)Hipertecoza stromal numit i hiperplazie stromal cortical, afecteaz de regul femeile n postmenopauz, dar se poate asocia cu boala polichistic la femeile tinere. Este caracterizat de mrirea uniform a ovarelor ( pn la 7 cm) de aspect alb-cenuiu la secionare. Afectarea este de obicei bilateral i microscopic const n hipercelularitate stromal, cu luteinizarea celulelor stromale cu citoplasma vacuolar.

Aspect de hipertecoza ovarian cu prezena de celule stromale luteinizate (cu coninut lipidic)

*Salpingo-ovariteOvarita acutEtiologia ovaritelor nespecifice este microbian, mai frecvent cu streptococ, gonococ, stafilococ, Proteus, anaerobi. Infecia ovarului se produce pe cale canalicular sau prin contiguitate n cadrul unei infecii genitale, mai ales n cele tubare cu care adesea se asociaz, pe cale limfatic i pe cale hematogen. Se pot prezenta ca ovarit seroas sau purulent. n ovarita seroas ovarul este mrit de volum, edemaiat, congestionat. Ovarita purulent se prezint ca abcese unice sau multiple, mici sau voluminoase, determinnd mrirea de volum a ovarului i distrugeri ale esutului ovarian. Se asociaz adesea cu procese de periovarit i extensie la trompa uterin. n abcesele mai vechi se pot gsi n esutul din jur celule cu citoplasma abundent i spumoase care denot dezvoltarea abcesului pe un corp galben sau un proces de resorbie. Ovarita purulent flegmonoas se produce n cadrul infeciilor puerperale.

*Ovarita cronicUrmeaz celei acute sau se dezvolt ca o complicaie a salpingitei. Ovarul este adesea cuprins ntr-un esut fibros aderenial. Procesul inflamator cronic poate rmne localizat numai periovarian sau poate ptrunde i n ovar sub form de infiltrat inflamator cronic i scleroz. n forma hipertrofic ovarul este mrit de volum cu hiperplazia esutului conjunctiv i atrezia foliculilor. Forma scleroas urmeaz celei precedente i se caracterizeaz prin fibroz retractil. Forma chistic const n scleroza ovarian asociat cu chisturi foliculare sau de corp galben. Tratamentul include, n primul rnd, administrarea de antibiotice. Se pot recomanda i unele antiinflamatoare nonsteroidiene care s elimine durerea, senzaia de arsur i disconfort. Tratamentul se ntinde, n general, pe o perioad de aproximativ 14 zile,

*SalpingiteInflamaiile trompei denumite salpingite sau anexite pot fi, n funcie de etiologia lor, nespecifice sau specifice.Saplingitele nespecifice sunt provocate de infecii bacteriene cu Streptococ, Stafilococ, Colibacil, Gonococ. Infecia salpingelor se produce ascendent, pe cale limfatic sau hematogen. Propagarea infeciei de la intestin la apendice, la salpinge i ovar se poate face i prin contiguitate. Inflamaia salpingian se asociaz frecvent cu aceea a ovarului. Salpingita acutEste de regul bilateral dar cu predominena afectrii uneia din trompe. Se prezint sub dou forme: cataral i purulent. Salpingita cataral: macroscopic trompa este ngroat, cu mucoasa si peretele cu hiperemie. n lumenul trompei este prezent exudat muco-seros. Pavilionul trompei poate fi deschis, lsnd s se scurg exudatul din lumen, sau poate fi obliterat prin edem i aderene.Microscopic se identific edem, hiperemie i infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile n mucoas i perete.

*Salpingita purulent Macroscopic trompa este mrit de volum, congestionat, cu aderene fibrinoase n jur. Mucoasa este ngroat hiperemiat cu sufuziuni hemoragice. Lumenul conine exudat fibrino-purulent. Ostiumul pavilionar este obstruat. Salpingit acut cu prezena la nivelul epiteliului tubar a unui infiltrat inflamator neutrofilicTromp uterin dilatat cu coninut purulent

*Evolutie si tratamentNetratata in timp , salpingita produce obstructia totala a trompelor uterine avand ca si consecinta infertilitateaSalpingita creste riscul de sarcina extrauterina, ovulul fecundat fixandu-se in trompa, si nu in uter. Aproximativ 50 % din sarcinile extrauterine care se fixeaza in trompele uterine sunt consecinta salpinginitei, potrivit statisticilor.Pot determina, in unele cazuri peritonita Tratamentul consta in administrarea de antibiotice iar in cazuri severe se intervine chirurgical.

*Salpingita cronicSe formeaz consecutiv celei acute i prin infecii genitale repetate. Se prezint sub mai multe forme: hipertrofic, atrofic, nodular. Salpingita hipertroficMacroscopic peretele trompei este ngroat cu lumenul dilatat, ngustat sau de dimensiuni normale i adesea alterneaz zone dilatate i stricturi realiznd un lumen multilocular. Microscopic peretele trompei este ngroat prezentnd infiltrat inflamator cronic cu limfocite, plasmocite i eozinofile predominant la nivelul mucoasei i variate grade de scleroz. Franjurile mucoasei ader ntre ele realiznd lumene pseudoglandulare sau determinnd obstrucia complet a lumenului. Salpingit cronic cu fibroz intens

*Salpingita atroficMacroscopic trompa este micorat, dur, scleroas iar mucoasa este subiat. Microscopic peretele trompei este modificat printr-un proces de scleroz difuz i atrofia straturilor. Mucoasa prezint i infiltrat inflamator cronic iar franjurile mucoasei sunt micorate i rare. Salpingita nodular Este caracterizat prin ngrori nodulare intramurale i n poriunea istmului tubar. Nodulii variaz n diametru de la civa milimetri la 2,5 cm. Sunt bine delimitai, fermi, pe seciune au culoare albicioas, uneori cu un lumen central. Microscopic prezint spaii de tip glandular de mrimi variate, rspndite n stratul muscular al salpingelui, nconjurate de fibre musculare hipertrofiate i hiperplaziate.

*HidrosalpinxulApare ca o dilatare important a trompe cu realizarea unui aspect pseudochistic. Coninutul chistului este seros, citrin.Peretele trompei este subiat iar mucoasa atrofiat prin compresiune i distensia organului. Dei n peretele trompei nu se gsesc modificri inflamatorii se consider c hidrosalpinxul este un rezultat al proceselor inflamatorii catarale.

*HematosalpinxulHematosalpinxul de origine inflamatorie se produce uneori n cursul unei salpingite cronice ca urmare a fenomenelor vasculare exacerbate de factori endocrini. Hematosalpinxul se constituie mai frecvent prin torsionarea unui hidrosalpinx, ca urmare a rupturii vaselor mucoasei. Macroscopic trompa este destins cu acumulare de snge lichid sau amestecat cu cheaguri n lumen. Frecvent hematosalpinxul este expresia unei sarcini tubare. Identificarea unui rest ovular sau periovular permite diferenierea de hematosalpinxul negravidic. S-au raportat cazuri de hematosalpinx secundare endometriozei tubare. Sarcin tubar rupt cu hematosalpinx

*PiosalpinxulSe prezint ca o dilatare unic sau multipl, neregulat a trompei, cu acumulare de exudat purulent n lumen. Exudatul purulent conine uneori germeni microbieni, alteori este steril. Peretele trompei este ngroat, edemaiat i cu aderene peritubare. Ruptura piosalpinxului se poate face n cavitatea peritoneal, ntre aderene, n organele nvecinate, determinnd peritonite generalizate sau fistule rectale, vezicale.Abcesul i flegmonul ligamentului larg se constituie n unele cazuri de salpingit subacut i piosalpinx. Procesul supurativ, iniial slab delimitat, se ncapsuleaz prin organizarea fibroas a exudatelor fibrino-hemoragice periferice.

*Salpingita tuberculoasSaplingita tuberculoas este cea mai frecvent dintre toate tuberculozele de organ ale aparatului genital feminin i constituie primul stadiu al tuberculozei genitale. Infecia se face pe cale hematogen n cursul diseminrilor hematogene de la focare pulmonare, renale, ganglionare. Se prezint sub urmtoarele forme:Forma miliar n care trompele sunt tumefiate, cu numeroase granulaii i tuberculi miliari galbeni la suprafa i pe seroase din vecintate. Microscopic se gsesc foliculi giganto-epitelioizi cu sau fr necroze centrale n corionul mucoasei. Mucoasa trompelor este hiperplaziat; proliferarea epiteliului glandular realizeaz canalicule i pseudoglande, stimulnd uneori un proces adenomatos. Forma ulcero-cazeoas se caracterizeaz prin zone de cazeificare i ramolisment i se asociaz frecvent cu o pelviperitonit tuberculoas. Datorit obstruciilor lumenului trompei apare piosalpinxul tuberculos prin acumularea de cazeum i puroi. Macroscopic se difereniaz de un piosalpinx banal prin prin prezena cazeumului i a tuberculilor cazeoi.

*Forma de salpingit chistic tuberculoas produs prin obstrucii ale orificiului peritoneal sau n lungul lumenului trompei, se poate prezenta ca hidrosalpinx sau piosalpinx. Hidrosalpinxul, leziune aparent banal, constituie frecvent substatul salpingitei TBC subacute i cronice. Trompele sunt destinse, mobile, ngroate, cu cuduri; la deschidere se scurge un lichid clar, opalescent sau hematic. Microscopic se deosebete o form atrofic i o form atrofo-hipertrofic.Ultima se caracterizeaz prin dispoziia radiar a franjurilor tubare consecutiv aglutinrii extremitolor libere n jurul unei plaje hialine. Abcesul rece salpingian se prezint sub forma unei colecii purulente delimitate de esut de granulaie tuberculos. Saplingita tuberculoasa se complic cu nsmnri peritoneale i ovariene sau ale altor organe genitale. nsmnarea peritoneal este urmat de procese acute de peritonit localizat sau mai rar generalizat, cu formarea de aderene care ajung pn la constituirea unui bloc aderenial fibro-cazeos, ce cuprinde, pe lng trompe i intestinul subire, colonul pelvin, vezica urinar i epiploonul.

*Chisturile i tumorile trompei uterineCele mai frecvente leziuni primare ale trompei sunt chisturile paratubare care sunt chisturi de 0,1-2 cm, de aspect translucid cu coninut seros. Tumorile trompei uterine sunt rare. Tumorile benigne sunt reprezentate de tumorile adenomatoase care sunt localizate subseros sau la nivelul mezosalpingelui. Se caracterizeaz prin proliferarea structurilor de tip glandular. Corpii Walthard sunt mici formaiuni chistice sau solide localizate la nivelul subseroasei tubare. Se formeaz din invaginaii mezoteliale. Adenocarcinomul tubar este extrem de rar. Chist paratubar

*Tumori ovarieneCancerele ovariane reprezint aproximativ 6% din totalitatea cancerelor la sexul feminin i apar de obicei ntre 40 i 65 ani.Cancerul ovarian este al doilea ca frecven dup cancerul endometrial. Factorii de risc sunt reprezentai de nuliparitate, istoricul familial i mutaiile genetice. Disgenezia ovarian n copilrie este asociat cu un risc crescut de cancer ovarian. Tumorile ovariene se clasific n functie de esutul de origine. Astfel tumorile ovarului se dezvolt din una din cele trei componente ovariene:1) epiteliul de suprafa2) celulele germinative care migreaz la ovar din sacul vitelin i sunt pluripotente3) stroma ovarului care include cordoanele sexuale.

*Neoplasmele ovariene

1) Tumori dezvoltate din epiteliul de suprafaTumori serose (chistadenomul)Tumori mucinoaseTumori endometrioideTumori cu celule clareTumori cu celule tranziionale (tumora Brener) 2)Tumori ale cordoanelor sexualeTumori ale celulelor granuloase stromaleTumorile cu celule SertoliTumori ale cordoanelor sexuale cu tubi inelariGinandroblastomul3)Tumori ale celulelor germinative Teratomul (imatur, matur, solid, chistic, monodermic)DisgerminomTumori ale sacului vitelinTumori mixte cu celule germinative

*Tumori dezvoltate din epiteliul de suprafataTumori seroase - ChistadenoameleTumorile epiteliale reprezint peste 90% din cancerele ovariene. Aceste tumori se clasific n:BenigneTumori borderline (cu proliferri atipice ) MaligneTumorile benigne epiteliale sunt de regul adenoame seroase sau mucinoase ce afecteaz de obicei femeile ntre 20 i 50 de ani. Chistadenocarcinoamele afecteaza de obicei persoanele peste 50 ani desi exista si exceptiiAceste tumori reprezinta aproximativ 30% din totalitatea tumorilor ovariene. Dintre acestea 75% sunt benigne sau borderline iar 25% sunt maligne.

*Chistadenoamele sunt mrite de volum msurnd de regul ntre 15 i 30 cm n diametru. Aceste tumori benigne sunt caracteristic chistice de aceea se numesc chistadenoame.Chistadenoamele seroase sunt bilaterale i uniloculare. Chistadenomul seros se prezint sub dou forme: simplu i papilifer.Chistadenomul simplu este de obicei unilocular cu suprafaa intern i extern neted, lucioas, acoperit de un epiteliu cubic unistratificat, uneori i cu celule ciliate. Chistadenomul papilifer este caracterizat prin formaiuni papilifere ce prezint la suprafa un epiteliu unistratificat dispus n axe conjunctivo-vasculare subiri i ramificate. Chistadenom seros: se remarc o cavitate chistic ce prezint numeroase structuri papilare Chistadenom seros se remarc o formaiune tumoral la suprafaa ovarului

*Microscopic chisturile seroase sunt tapetate de un epiteliu reprezentat de un rnd de celule cilindrice.Tumorile borderline prezint creterea structurilor papilare stromale cu stratificarea epiteliului i atipii nucleare. Chistadenom seros papilifer ce evideniaz papile la nivelul stromei i este tapetat de un epiteliu cilindricChistadenom seros borderline cu creterea structurilor papilare stromale ,stratificarea epiteliului i atipii nucleare.

Chistadenocarcinomul papilifer seros Afecteaza cu predilectie femeile in a cincea decada de viata. Aproximativ 70% din paciente se prezinta intr-un stadiu avansat al bolii cu metastaze in etajul abdominal superior.Implanturile peritoneale determinate de un chistadenocarcinom invadeaza stroma adiacenta avand caracter desmoplazic (sunt invazive)Ascita se poate manifesta in orice stadiu al bolii dar este mai frecventa in stadiul III al bolii cand sunt prezente metastaze in etajul abdominal superior. Din punct de vedere clinic se asociaza cu semne de obstructie intestinala cum ar fi greturi, varsaturi si dureri abdominale.Paraclinic computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara nu au un rol bine stabilit in stadializarea preoperatorie a tumorii. Laparotomia si explorarea chirurgicala a cavitatii abdominale reprezinta abordarea standard pentru stadializarea tumorii.

*

Aspect macroscopicAu dimensiuni variabile de la 0,5 la 20 cm si sunt bilaterale in 30% din cazuri. Tumorile bine diferentiate au atat componenta solida cat si chistica si prezinta la nivelul suprafetei interne vegetatii cu aspect papilifer de culoare albicios-cenusie, consistenta scazuta si au caracter confluent. Tumorile slab diferentiate sunt predominant solide de aspect multinodular cu zone de necroza si hemoragie. *Chistadenocarcinom papilifer seros cu prezenta de vegetatii la nivelul suprafetei interne

Aspect microscopicAdenocarcinoamele seroase de grad inalt prezinta frecvent invazie stromala.Majoritatea tumorilor prezinta proliferari celulare maligne dispuse sub forma de papile cu o cantitate minima de stroma. Raportul nucleo-citoplasmatic este inversat in favoarea nucleului. Pot fi prezenti corpi psamomatosi in numar variabil. Adenocarcinoamele seroase de grad scazut se prezinta sub forma de cuiburi de celule tumorale mici cu o cantitate variabila de stroma desmplazica care contine frecvent corpi psamomatosi. *Aspect microscopic de chistadenocarcinom papilifer seros cu prezenta de leziuni papilare si nuclei hipercromi

*Evolutia clinica a tumorilor seroase depinde de gradul de diferentiere al tumorii, de localizarea acesteia si de implanturile la nivelul peritoneului daca acestea exista. Tumorile seroase de la nivelul ovarului care nu sunt incapsulate au tendinta mai mare de a se extinde la nivelul peritoneului si in acest caz prognosticul depinde de aspectul histologic al tumorii si patternul de crestere de la nivelul peritoneului. Tumorile borderline pot determina implanturi tumorale neinvazive la nivelul peritoneului care fie sunt silentioase din punct de vedere clinic fie determina ocluzie intestinala sau alte complicatii dupa mai multi aniIn cazul adenocarcinoamelor papilifere seroase rata de supravietuire la 5 ani este de 75% in stadiul I de boala, 56% in stadiul II si 25% in stadiul III.

*Tumori mucinoaseSunt tumori rare ce afecteaz femeile de 40-50 ani, fiind extrem de rare nainte de pubertate i dup menopauz. 80% dintre ele sunt benigne i 15% sunt maligne. Chistadenocarcinoamele mucinoase sunt relativ rare i reprezint 10% din cancerele ovariene. De regul afectarea este unilateral. Localizarea bilaterala necesita excluderea cauzelor non-ovariene. Se manifesta in a treia decada de viata fiind rare inainte de pubertate si dupa menopauzaMacroscopic prezint numeroase chisturi de mrimi diferite dar au tendina de a determina chisturi voluminoase. Sunt tumori multiloculare ce conin un lichid gelatinos bogat n glicoproteine. Pot atinge dimensiuni foarte mari, citandu-se in literatura medicala cazuri in care au atins greutatea de 25kg.

*Chistadenoamele mucinose prezint numeroase chisturi miciMicroscopic chistadenomul mucinos prezint caviti chistice i glandulare ale cror perete este acoperit de un epiteliu cilindric de tip secretor unistratificat, bine delimitat de stroma subiacent. Chisadenom mucinos cu prezena de numerose chisturiChistadenom mucinos tapetat de un epiteliu cilindric

*O afeciune asociat cu neoplasmele ovariene mucinoase este ,,pseudomyxoma peritonei (pseudomixomul peritoneal). Aceasta reprezint tumor ovarian asociat cu ascit, chisturi implantate la nivelul peritoneului i aderene. Dac este extensiv poate determina ocluzie intestinal. Poate determina in evolutie ocluzie intestinala si deces

Pseudomixoma peritonei ce evideniaz o tumor metastatic gelatinoas cu origine n apendice Chist implantat la nivelul peritoneului de la o tumor apendiceal evideniind epiteliu de tip secretor

*Tumori ale celulelor tranziionaleTumora Brenner tipic este o tumor benign care apare la orice vrst, mai mult de jumtate de cazuri fiind prezente la paciente avnd peste 50 de ani. In general sunt benigne.Aproximativ 10% din tumorile Brenner sunt bilateraleEste o forma speciala de adenofibrom in care componenta epiteliala este reprezentata de cuiburi de celule tranzitionale. Uneori aceste cuiburi de celule contin microchisturi sau structuri glandulare tapetate de celule cilindrice cu caracter secretor. Tumorile Brenner coexista cu chistadenoamele mucinoase. Aceasta asociere este explicata prin metaplazia epiteliului mucinos catre tipul scuamos sau al epiteliului tumorii Brenner catre tipul mucinos Clinic tumorile Brenner, mai ales cele de dimensiuni mici, sunt asimptomatice cu exceptia cazurilor in care apare luteinizarea stromei cu producere de estrogeni avand ca rezultat hiperplazii endometriale si metroragii in postmenopauza sau secretie de androgeni cu fenomene de virilizare consecutive. Au fost descrise cazuri in care a fost prezent sindromul Meigs (ascita si hidrotorax)Tratamentul este chirurgical. La femei tinere se practica extirparea tumorii cu examenul intraoperator al ovarului controlateral. La paciente peste 40 de ani conduita terapeutica consta in histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.

*Macroscopic tumora prezint aspect chistic sau solid cu mrime ce variaz de la 1 mm la peste 8 cm n diametru, de culoare galben-brun, consisten dur. Sunt frecvent unilaterale (90%). Histologic tumora prezint aspect solid sau celule similare celor tranziionale (uroteliu-like) cu o strom fibroas, dens

Tumor Brenner asociat unui teratom chistic maturTumor Brenner aspect de celule epiteliale urotelial-like separate de o strom fibroas

*Tumori endometrioideReprezint aproximativ 20% din cancerele ovariene i se manifest de obicei dup menopauz. Majoritatea sunt carcinoame. 15% pana la 30% din carcinoamele endometrioide ale ovarului se asociaza cu carcinoame de endometru iar prognosticul bun in cazul asocierii acestora sugereaza caracterul primar al celor doua tumori 15% din carcinomele endometrioide se asociaza cu endometriozaMacroscopic variaz n dimensiuni de la 2 cm la peste 30 cm. Pot fi de aspect chistic sau solid cu arii de necroz. Microscopic glandele sunt similare celor endometriale. Rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientele aflate in stadiul I de boala este de 75%

*Adenocarcinomul cu celule clareAceast form de cancer ovarian este similar adenocarcinomului endometrioid i se asociaz frecvent cu endometrioza. Pot fi solide sau chistice cu dimensiuni cuprinse ntre 2 i 30 cm i sunt bilaterale n 40% din cazuri. Deoarece aceste tumori se asociaza cu endometrioza si carcinomul endometrioid ovarian si se aseamana cu carcinomul cu celule clare endometrial se considera ca isi au originea in ductele mulleriene si reprezinta o varianta a carcinomului endometrioid. Se caracterizeaz prin prezena de celule epiteliale mari cu citoplasma clar, abundent avand frecvent un pattern tubular.Rata de supravietuire la 5 ani este de 65% in cazul in care tumora este limitata la ovar. In general au o evolutie clinica agresiva cu tendinta la metastazare, supravietuirea la 5 ani fiind exceptionala

*Teratoamele ovarieneTeratomul este o tumor cu origine n celulele germinative care se difereniaz din structurile somatice. Majoritatea teratoamelor se dezvolt din cel puin dou i de obicei din cele trei foie embrionare (ectoderm, endoderm, mezoderm). Teratoamele se clasific n trei tipuri:Mature (benigne)Imature (maligne)Monodermice de inalta specializare

*Teratoamele mature: majoritatea teratoamelor sunt chistice i sunt cunoscute n practica medical sub denimirea de chisturi dermoide. Aceste tumori au difereniere ectodermal. Afecteaz de regul femeile tinere aflate n timpul perioadei lor reproductive. Teratoamele mature sunt bilaterale n 10-15% din cazuri. Sunt chisturi uniloculare ce conin fire de pr, produsul de secreie al glandelor sebacee. In multe cazuri se identifica structuri derivate din celelalte foite embrionare ca os, cartilaj, tesut tiroidian. Aproximativ 1% din chisturile dermoide au tendinta de malignizare pe una din componente ( de exemplu carcinom tiroidian, melanom si cel mai frecvent carcinom scuanmos) Pe seciune au un perete subire delimitat de epiderm opac, cenuiu-albicios. La nivelul peretelui sunt frecvent prezente fragmente dentare i arii de calcificare.

*Microscopic peretele chistului este reprezentat de un epiteliu scuamos stratificat cu glande sebacee, foliculi piloi. n majoritatea cazurilor, pot fi identificate structuri aparinnd celorlalte foie embrionare cum ar fi cartilaj, os, esut tiroidian. Teratom matur (chist dermoid) al ovarului cu prezena de fire de pr i esut cartilaginosn partea superioar a imaginii se vizualizeaz tegument sub care se afl esut nervos

*Struma ovariiStruma ovarii este o leziune chistic format predominant din esut tiroidian. Rare cazuri de hipertiroidism se asociaz cu struma ovarii. Tireotoxicoza s-a constatat in 5% din cazuri. Uneori se asociaza cu chistadenoame seroase sau mucinoaseSe manifesta in general in timpul perioadei reproductiveStrumoza benigna este o versiune rara a implanturilor de tesut tiroidian in cavitatea peritoneala.Carcinoidul strumal este definit de prezenta de tesut carcinoid cu struma si este exceptional de rar. Struma este la majoritatea pacientilor benigna iar prognosticul este excelent. In 25% din cazuri au evolutie maligna . Chiar si in cazul malignizarii ablatia adjuvanta cu iod radioactiv cu extirpare chirurgicala s-a dovedit curativa. Recurenta poate fi detectata prin folosirea scanarii cu iod, iar ablatiile repetate pot prelungi supravietuirea.

*Simptomatologia este similara celei intalnite in carcinoamele ovariene: dureri abdominale, palparea unei formatiuni abdominale, ascita, sangerari anormale. Rar hiperfuncta tiroidiana constituie modalitatea de debut a boliiDeoarece majoritatea cazurilor sunt unilaterale si benigne, ovarectomia simpla este indicata pentru majoritatea pacientilor. Daca ovarul contralateral este implicat sau daca pacientul nu mai doreste copii, se indica histerectomia cu salpingo-ovarectomie bilaterala. Daca este prezenta metastazarea peritoneala se indica inlaturarea metastazelor . La pacientii cu afectare tiroidiana se indica tiroidectomia Prognostic: Pentru marea majoritate a pacientilor struma este benigna iar prognosticul este excelent. Chiar si in cazul malignizarii ablatia adjuvanta cu iod radioactiv cu extirpare chirurgicala s-a dovedit curativa. Recurenta poate fi detectata prin folosirea scanarii cu iod, iar ablatiile repetate pot prelungi supravietuirea.

*Teratoamele imatureSunt formate din elemente derivate din cele trei foie embrionare. Spre deosebire de teratoamele mature, acestea conin esut embrionar. Se manifesta cu predilectie inainte de pubertate si la femeile tinere, varsta medie de diagnostic fiind de 18 ani. Teratoamele imature sunt predominant solide, de aspect lobulat, cu numeroase chisturi mici. Pot conine i zone de esut cartilaginos i osos. Microscopic se identific multiple componente cu difereniere nervoas (rozete neuroepiteliale i celule gliale) precum glande i alte structuri care se regsesc i n teratoamele mature.

Teratom imatur ce evideniaz diferenierea neuro-epitelial primitiv

*Au cretere rapid i penetreaz frecvent capsula determinnd metastaze.Factorii de risc pentru metastazare sunt reprezentati de gradul histologic al tumorii si continutul de neuroepiteliu imaturIn stadiul I al bolii prognosticul este bunTumorile de grad inalt care sunt limitate la nivelul ovarului necesita chimioterapie profilacticaMajoritatea recidivelor se produc in primii doi ani iar absenta semnelor de boala in acest interval semnifica o sansa crescuta de vindecare

*DisgerminomulSe dezvolt din celulele primitive ale liniei germinale i se ntlnete la toate vrstele, dar cu un maxim de inciden ntre 10 i 30 de ani. Macroscopic tumora este unilateral sau bilateral, variaz n mrime de la civa centimetri pn la un volum considerabil cnd dispare structura ovarian i invadeaz pelvisul. Tumora este rotund-ovalar, de aspect lobulat, aparent ncapsulat, friabil. Microscopic se prezint celule uniforme, mari, ovale sau poliedrice, cu citoplasma bogat, fin granular; nucleul este mare, rotund, hipercromatic. Mitozele sunt prezente cu o frecven variabil. Toate disgermonoamele sunt maligne. Tumorile unilaterale care nu au depasit capsula si nu au metastazat au prognostic excelent dupa anexectomie. Aceste tumori sunt de asemenea radiosensibile.Disgerminom cu prezena de celule tumorale polierice cu nuclei rotunzi i infiltrat inflamator

*

Tumorile cu celule granuloase Este un neoplasma funcional asociat cu secreia de estrogeni. Aceste tumori sunt formate din celule granuloase sau dintr-o mixtur de celule granuloase i tecale. Reprezinta 5% din tumorile ovarieneDesi pot aparea la orice varsta in doua treimi din cazuri afecteaza femeile dupa menopauzaAu o semnificatie clinica deosebita din doua motive:1) potentialul lor de a secreta o cantitate mare de estrogeni2)au potential malignLa adolescente o tumora activa poate determina pubertate precoceLa femei determina hiperplazie de endometru, mastopatie fibro-chistica si carcinom endometrioid. Dupa excizia chirurgicala recidiveaza de regula dupa mai multi aniRata de supravietuire la 10 ani este de aproximativ 85%Tumorile formate predominant din celule tecale nu sunt maligne

*Sunt frecvent unilaterale i variaz de la focare microscopice la formaiuni ncapsulate, solide sau chistice. Celulele granuloase sunt mici, cubice sau poligonale. n unele cazuri se observ structuri glanduliforme mici, distincte care conin un material acidofil denumii foliculi imaturi (corpii Call-Exner).

Celulele tumorale sunt dispuse n grupuri cu prezena de mici structuri foliculare (corpii Call-Exner)

*TecomulTecoamele sunt tumori ovariene funcionale care se dezvolt de obicei n postmenopauz i sunt de regul benigne. Se asociaza frecvent cu sindromul Meigs (ascita si hidrotorax predominant pe partea dreapta)Sunt tumori de aspect solid cu un diametru cuprins ntre 5 i 10 cm. Pe suprafaa de seciune au aspect solid, culoare glbuie. Microscopic celulele sunt mrite de volum, rotunde, cu citoplasma vacuolar care conine lipide.

Tecom cu aspect de formaiune tumoral de culoare albicioas, consisten ferm. Trompa uterin este ataatCelule stromale difereniate cu aspect de tecom

*Bibliografie1. Raphael Rubin, Strayer D.S. Rubins Patholgy; Clinicopathologic Foundations of Medicine; ed. 5; 20082. Fletcher DM Diagnostic Histopathology of Tumors. London, Churchill Livingstone, 20083. Robbins and Cotran - Pathologic Basis of Disease 7th edition; editura Elsevier Saunders, 2008 4. Rosai and Ackermans Surgical Pathology . 9th ed.