note curs briciu

Click here to load reader

Post on 15-Jan-2016

59 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

arbitraj si mediere

TRANSCRIPT

NOTE DE CURS

NOTE REZUMATIVEPROCEDURA ARBITRAJULUI si MEDIERII( material destinat exclusiv pentru studenii nscrii la cursurile ID

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureti )

Conf. univ.dr. Briciu Traian-Cornel

PARTEA IARBITRAJUL

1. Noiune. Sediul materiei. Natura juridic.

1.1. Arbitrajul reprezint o form alternativ de soluionare a litigiilor, n care prile de comun acord ca litigiul dintre ele s fie soluionat de persoane particulare.Abritrajul are un caracter privat.Arbitrajul confer avantajul c prile pot avea uneori mai mare ncredere n persoanele pe care ele nsele le-au ales pentru a trana litigiul dect n instanele judectoreti, unde judectorii sunt desemnai pe principiul distribuirii aleatorii a dosarelor. Alt avantaj pe care l presupune arbitrajul este acela c n anumite materii cu grad nalt de specializare (e.g. energie, constructii, litigii sportive etc.) prile pot apela la arbitrii a cror activitate tiinific sau experieta profesionala este cunoscut n domeniile respective.

1.2. Sediul principal al materiei l reprezint Cartea a IV a a Codului de procedur civil, care reglementeaz regulile arbitrajului ad-hoc. In ce priveste arbitrajul institutionalizat, organizat de instituii permanente, regulile de arbitraj stabilite de aceste instituii organizatoare sunt aplicabile. 1.3. Natura juridic a arbitrajului a fcut obiectul unor controverse ntre cei care susineau natura sa convenional i cei care susineau natura instituional a acestei proceduri. Arbitrajul are o natur mixt: natur convenional, deoarece are la baz convenia prilor de a delsa sistemul judiciar de drept comun n favoarea celui privat i natur instituional, deoarece hotrrea arbitral capt fora unei hotrri judectoreti executorii, iar mpotriva ei este posibil numai calea aciunii n anulare.

2. Formele arbitrajului.

2.1. Arbitrajul poate fi ad-hoc ( atunci cnd tribunalul arbitral se constituie din iniiativa prilor i soluioneaz litigiul potrivit procedurii stabilite de ele ) sau instituionalizat ( atunci cnd prile au ncredinat sarcina organizrii arbitrajului unei instituii permanente specializate, litigiul soluionndu-se dup regulile acesteia). Partile nu pot deroga de la regulile de procedura stabilite de institutia organizatoare a arbitrajului, orice prevedere contrara fiind nula. Totusi, nulitatea pare a avea un regim special si unic, deoarece conducerea institutiei organizatoare a arbitrajului ar putea decide, in functie de circumstantele spetei, ca sunt aplicabile si regulile stabilite de parti si daca aplicarea acestor reguli este una efectiva sau prin analogie.2.2. Arbitrajul paote fi intern sau internaional ( atunci cnd conine un element de extraneitate ).

3. Litigiile arbitrabile.

Teoretic, orice litigiu poate fi dedus arbitrajului. Codul utilizeaza tehnica de a indica acele litigii care sunt sustrase arbitrajului.Prin urmare, nu pot face obiectul arbitrajului litigiile privind starea i capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna (conflictele de drepturi, pensiile de ntreinere etc.)

De asemenea, nu pot fi supuse arbitrajului litigiile in legatura cu care legea prevede competena exclusiv a instanelor judectoreti ( exemplu: cauzele privind procedura insolvenei, care revin n competena exclusiv a judectorului sindic; cererile privind concordatul preventiv, litigiile de contencios administrativ, date in competenta exclusiva a instantelor de contencios administrativ; ordonanta de plata; plangerile contraventionale; litigii in materia dreptului concurentei prevazute de Legea nr.21/1996; ).In ce priveste statul i autoritile publice, au facultatea de a ncheia convenii arbitrale numai dac sunt autorizate prin lege sau prin convenii internaionale la care Romnia este parte. Persoanele juridice de drept public care au n obiectul lor de activitate i activiti economice au facultatea de a ncheia convenii arbitrale, n afar de cazul n care legea ori actul lor de nfiinare sau de organizare prevede altfel.4. Convenia arbitral.Convenia arbitral este acordul de voin al prilor de a supune litigiul ce se va ivi sau s-a ivit ntre ele judecii tribunalului arbitral.

Convenia arbitral trebuie ncheiat de persoane cu deplin capacitate de exerciiu. Reprezentantul legal al unui minor sau interzis nu are dreptul s ncheie n numele celui pe care l reprezint o convenie arbitral.

Sub aspectul condiiilor de valabilitate se mai reine: convenia arbitral trebuie ncheiat n scris, sub sanciunea nulitii. Conditia formei scrise este indeplinita si atunci cand recurgerea la arbitraj a fost convenit prin schimb de coresponden, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale. In cazul n care convenia arbitral se refer la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate i/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, convenia trebuie ncheiat n form autentic notarial, sub sanciunea nulitii absolute; In cazul in care conventia arbitrala se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate si/sau constituirea unui alt drept real imobiliar, forma autentica este solicitata sub sanctiunea nulitatii absolute; convenia arbitral trebuie ncheiat cu respectarea ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii.

Dac tribunalul arbitral a fost sesizat n lipsa unei convenii arbitrale sau n baza unei convenii nule sau inoperante, el trebuie s i verifice competena, din oficiu, la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita. Partile, pot invoca orice excepie privind existenta si validitatea conveniei arbitrale trebuie ridicat, sub sanciunea decderii, pn la primul termen la care partea care a fost legal citata partea care invoca aceasta exceptie.Incheierea prin care tribunalul arbitral a hotarat ca este competent se poate desfiina numai prin aciunea n anulare introdus mpotriva hotrrii arbitrale. Dac tribunalul arbitral hotrte c nu este competent s soluioneze litigiul cu care a fost sesizat, i declin competena printr-o hotrre, mpotriva creia nu se poate formula aciunea n anulare.5. Formele conveniei arbitrale.

Convenia arbitral cunoate dou forme: clauza compromisorie i compromisul.

5.1. Clauza compromisorie este ncheiat odat cu contractul principal sau ulterior, dar nainte de ivirea litigiului. Prin aceasta, prile convin ca litigiile ce se vor nate din contractul n care este cuprins sau la care face referire s fie soluionate pe cale arbitrajului.5.2. Compromisul este cel prin care prile convin ca un litigiu deja ivit ntre ele s fie soluionat pe calea arbitrajului. De esena compromisului este existena unui diferend, nefiind necesar ns ca instana judectoreasc s fi fost sesizat cu o cerere de chemare n judecat.

6. Coninutul conveniei arbitrale.

6.1. Clauze obligatorii: n cazul clauzei compromisorii necesitatea indicrii modalitii de numire a arbitrilor. Sanctiunea ce intervine este nulitatea, expres prevazuta de lege (art.550 C.pr.civ.). Totusi, in cazul arbitrajului institutionalizat, clauza compromisorie nu trebuie sa cuprinda modalitatea de desemnare a arbitrilor deoarece se vor aplica regulile de procedura ale institutiei organizatoare; n cazul compromisului trebuie indicat obiectul litigiului i numele arbitrilor sau modalitate de numire a acestora, sub sanciunea nulitii exprese. Sunt deopotriva aplicabile mentiunile facute anterior cu privire la arbitrajul institutionalizat.6.2. Alte clauze ce pot fi cuprinse n convenia arbitral: referiri la normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea, nlocuirea arbitrilor ( este ns nul convenia care prevede dreptul uneia dintre pri de a numi arbitru n locul celeilalte pri sau de a avea mai muli arbitri dect cealalt parte art.557 C.proc.civ.), termenul i locul arbitrajului, normele de procedur pe care tribunalul trebuie s le urmeze, repartizarea cheltuielilor arbitrale, orice alte norme privind organizarea arbitrajului.6.3. Clauzele stabilite de pri trebuie s respecte ordinea public, bunele moravuri si dispozitiile imperative ale legii. Nulitatea este numai partialaa, nu determina si nulitatea contractului in care este inclusa clauza arbitrala.6.4. Atunci cand partile opteaza pentru un arbitraj institutionalizat, ele opteaza si pentru regulile de procedura ale institutiei organizatoare, orice derogare de la aceasta fiind considerata de lege nula. Aceasta regula este cel putin bizara, in contextul in care alta regula spune ca in caz de conflict intre conventia arbitrala si regulamentul arbitrajului institutionalizat la care aceasta trimite, prevaleaza conventia arbitrala.6.5. Clauza arbitrala supravietuieste litigiului arbitral. In cazul unui litigiu decurgand din acelasi contract, clauaza arbitrala va produce efecte depline, deoarece efectele ei nu se epuizeza prin finalizarea procesului.

6.6. Clauza arbitrala are autonomie fata de contractul in care este inclusa. Nulitatea acesteia nu afecteaza valabilitatea contractului.

6.7. Codul civil califica clauza arbitrala ca fiind o ,,clauza neuzuala (art.1203 C.civ), atunci cand aceasta apare ca fiind o ,,cluaza standard (art.1202 C.civ.). Prin urmare, atunci cand intruneste conditiile unei clauze standard, clauza arbitrala, nu produce efecte decat daca este acceptata, in mod expres, in scris, de cealalta parte.7. Efectele conveniei arbitrale.

7.1. Indiferent de forma pe care o mbrac convenia arbitral produce aceleai efecte exclude competena instanelor judectoreti de drept comun art.553 C.proc.civ.; litigiul va fi soluionat de tribunalul arbitral; stabilete regulile dup care se va judeca litigiul n faa tribunalului arbitral ( dac se refer la un arbitraj instituionalizat, atunci regulile de arbitrare vor fi cele ale instituiei organizatoare ).Dac este sesizat instana judectoareasc de drept comun cu toate c ntre pri exist o convenie arbitral, aceasta nu va putea invoca din oficiu necompetena, dar i va verifica competena dac una din pri invoc existena conveniei arbitrale art.554 alin.1 C.proc.civ. Dac va aprecia c exist convenie arbitral valabil i operant, instana va declina competena n favoarea organizatiei sau institutiei pe langa care functioneaza arbitrajul institutionalizat. In cazul arbitrajului ad-hoc, instanta, constantand existenta conventiei arbitrale, va respinge cererea ca nefiind de competenta instantei judecatoresti.Instana de judecat va reine spre judecat litigiul, chiar dac exist o convenie arbitral, n cazul n care:

prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nicio rezerv ntemeiat pe convenia arbitral; convenia arbitral este lovit de nulitate sau este inoperant; tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile prtului n arbitraj. Eventualul conflict de competenta intre tribunalul arbitral si instanta de judecata, se rezolva de catre instanta judecatoreasca superioara celei aflate in conflict.7.2. Cazuri n care instana statal rmne competent i n ipoteza existenei unei convenii arbitrale valabile:

- pentru nlturarea piedicilor care se ivesc n organizarea i desfurarea arbitrajului, partea interesat poate sesiza tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul. Este vorba de nenelegeri referitoare la numirea arbitrilor sau supraarbitrului, soluionarea cererilor de recuzare a arbitrilor. Tribunalul va judeca in complet de un singur judecator, conform regulilor de judecata ale ordonantei presedintiale, hotararea nefiind supusa niciunei cai de atac. n cazul n care arbitrajul a fost dat n sarcina unei instituii organizatoare arbitraj instituionalizat atribuiile artate anterior revin instituiei organizatoare a arbitrajului, iar nu instanelor de judecat de drept comun;- luarea msurilor asigurtorii i msurilor vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau constatarea unor mprejurri de fapt n legtur cu litigiul art.585 C.proc.civ.; dupa constituirea tribunalului arbitral, masurile pot fi adoptate si de acesta, dar instanta de judecata ramane in continuare competenta; competenta revine tribunalului in circumscriptia caruia are loc arbitrajul (apreciez ca regula aceasta are in vedere numai ipoteza in care exista stabilit locul de desfasurare al arbitrajului; in cazul in care se doreste un sechestru judiciar, chiar inainte de declansarea litigiului si nu este stabilit locul arbitrajului, competenta revine tribunalului locului unde se afla bunul sau bunurile).- aplicarea de sanciuni martorilor sau experilor; tribunalul in circumscriptia caruia se desfasoara arbitrajul se pronunta de urgenta, prin incheiere, care nu este supusa cailor de atac;- examineaz temeinicia msurilor dispuse de tribunalul arbitral i stabilete cuantumul onorariilor arbitrilor sau celelalte cheltuieli arbitrale, precum i modalitile de consemnare, avansare sau plat art.598 C.proc.civ. Competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie are loc arbitrajul. Acesta es pronunta, de urgenta, prin incheiere, care nu este supusa cailor de atac. Aceast atribuie a instanei statale se manifest numai n cazul arbitrajului ad-hoc iar nu i a celui instituionalizat.

- judec aciunea n anulare a hotrrii arbitrale. In acest caz, competenta revine, asa cum voi arata, curtii de apel in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.8. Compunerea i constituirea tribunalului arbitral.

8.1. Arbitrii. Poate fi arbitru orice persoan fizic care are capacitatea deplin de exerciiu.Nu pot fi arbitri i nici supraarbitri judectorii i procurorii, Avocatul Poporului, judectorii Curii Constituionale.

n ce privete numrul arbitrilor, acesta este prevzut n convenia arbitral. Legea impune numai conditia ca numarul arbitrilor sa fie impar.

Dac nu se prevede numrul arbitrilor, tribunalul va fi constituit din trei arbitri, cte unul ale de fiecare parte, al treilea, care poart denumirea de supraarbitru, fiind ales de cei doi arbitri desemnai de pri. Dac exist mai multe pri ce au interese comune, vor numi un singur arbitru.8.2. Numirea arbitrilor. Cnd arbitrul unic sau arbitrii nu sunt desemani prin convenia arbitral i nici nu s-a prevzut modalitatea de numire, partea care dorete s declaneze litigiul, invit cealalt parte, n scris, s procedeze la numirea arbitrilor. Comunicarea cuprinde si numele arbitrului unuic propus sau ale arbitrului desemnat de partea initiatoare a procedurii, prezentarea succinta a pretentiilor si temeiul lor. Cealalt parte trebuie s transmit n termen de 10 zile de la primirea invitaiei rspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dup caz, numele i datele de identificare ale arbitrului numit de ea. Partile desemneaza si cate un arbitru supleant, pentru ipoteza in care arbitrul desemnat nu si-ar putea duce la indeplinire misiunea.Arbitrii desemnai trebuie s accepte nsrcinarea. Acceptarea se face n scris i se comunic prilor n termen de 5 zile de la primirea propunerii de numire.

Numirea supraarbitrului se face de ctre cei doi arbitri desemnai de pri, in termen de 10 zile de la ultima acceptare.

Nenelegerile cu privire la numirea arbitrului unic sau n cazul n care o parte nu i numete arbitrul ori nu exist acord asupra persoanei supraarbitrului se rezolv de tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul, la cererea prii interesate. n cazul arbitrajului instituionalizat, se aplica regulile de desemnare a arbitrilor stabilite prin regulamentul institutiei organizatoare. Eventualele nenelegeri se rezolv n general de instituia organizatoare a arbitrajului. Astfel, potrivit Regulilor de procedura arbitrala aplicabile Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR, autoritatea de nominare desemneaza pentru fiecare litigiu determinat arbitrii titulari si arbitrii supleanti din cuprinsul Listei de arbitri, avnd n vedere pregatirea profesionala, experienta si implicarea n activitatea Curtii de Arbitraj a acestora, dupa consultarea elementelor din dosar care permit sa se aprecieze valoarea litigiului si complexitatea cauzei.8.3. Recuzarea, abinerea i nlocuirea arbitrilor. Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor art.27 C.proc.civ. n plus, pot constitui cauze de recuzare si: a) nendeplinirea condiiilor de calificare sau a altor condiii privitoare la arbitri, prevzute n convenia arbitral; b) cnd o persoan juridic al crei asociat este sau n ale crei organe de conducere se afl arbitrul are un interes n cauz; c) dac arbitrul are raporturi de munc ori de serviciu, dup caz, sau legturi comerciale directe cu una dintre pri, cu o societate controlat de una dintre pri sau aflat sub un control comun cu aceasta; d) dac arbitrul a prestat consultan uneia dintre pri, a asistat sau a reprezentat una dintre pri ori a depus mrturie n una dintre fazele precedente ale litigiului.. O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite sau de care a luat cunostinta dupa numire.

n ce privete abinerea, persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut. Ea nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare. Cererea de recuzare se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul, cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare. Incheierea nu este supusa cailor de atac. n cazul arbitrajului instituionalizat, competena de judecat a cererii de recuzare revine instituiei organizatoare.

In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare, impiedicare, deces, si daca supleantul este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor prevzute pentru numirea lui.

8.4. Rspunderea arbitrilor. Arbitrii sunt rspunztori de daune n urmtoarele situaii:

daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;

daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege

daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;

daca incalca cu rea-credinta sau grava neglijenta indatoririle ce le revin.

8.5. Constituirea tribunalului arbitral. Data constituirii tribunalului arbitral este cea a ultimei acceptri a nsrcinrii de arbitru sau supraarbitru. Dac este arbitru unic, atunci este vorba de data acceptrii nsrcinrii de ctre acesta. Durata arbitrajului se calculeaz de la data constituirii tribunalului arbitral.9. Durata i locul arbitrajului.

9.1. Durata. Tribunalul arbitral trebuie s pronune hotrrea n termen de 6 luni de la constituirea sa, dac prile nu au stabilit un alt termen.Dac termenul nu este respectat intervine caducitatea arbitrajului.

Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti. Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului. Tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singura data, cu cel mult 3 luni. Termenul se prelungeste de drept cu 3 luni in cazul decesului uneia dintre parti.Caducitatea este o sanctiune care nu se aplica din oficiu. Partea interesata este obligata sa invoce caducitatea, in scris, la primul termen de judecat la care sunt legal citate, dupa expirarea termenului. Sanctiunea neinvocarii caducitatii la acest termen este decaderea. Daca cel putin una din parti a invocat caducitatea, tribunalul arbitral va pronunta o hotarare prin care va constata ca arbitrajul este caduc, afara de situatia in care toate partile declara expres ca renunta la caducitate. Probele administrate in cadrul arbitrajului devenit caduc, pot fi utilizate intr-un nou arbitraj, in masura in care nu se considera necesara refacerea lor.9.2. Locul arbitrajului. n principiu, locul arbitrajului este stabilit de pri, iar n lipsa unei asemenea nelegeri, de ctre tribunalul arbitral.Dac arbitrajul este dat n sarcina unei instituii organizatoare, locul arbitrajului va fi de regula la sediul acesteia.

10. Cererea de arbitrare. ntmpinarea i recerea reconvenional.

10.1. Cererea de arbitrare.

n ce privete condiiile de form, cererea de arbitrare trebuie fie scris i s conin mentiunile pe care le cuprinde o cerere de chemare in judecata. In plus, cererea de arbitrare trebuie si mentionarea conventiei arbitrale. In acest sens, trebuie atasat si copia contractului in care este inserata clauza arbitrala sau a inscrisului separat ori compromisului ce cuprinde conventia arbitrala. 10.2. ntmpinarea.In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare. Aceasta trebuie s cuprind exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute pentru cererea de arbitrare.

Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen la care partea a fost legal citata. Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare.

10.3. Cererea reconvenional.

Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.

Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.10.4. Participarea tertilor.

In procedura arbitrala, participarea tertilor este posibila numai daca exista consintamantul tertilor, dar si al partilor implicate in procesul arbitral. Explicatia este data de faptul ca tertii nu sunt semnatari ai conventiei arbitrale si nu pot fi obligati sa renunte la justitia statala. Pe de alta parte partile, si-au imaginat un anume cadru procedural atunci cand au facut conventia arbitrala, revenirea asupra acestuia fiind sub conditionata de consimtamantul acestora.11.Procedura arbitral.

11.1. Principii. Procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii, precum si toate principiile prevazute pentru desfasurarea procesului civil. Nu sunt aplicabile procedurii arbitrale principiul legalitatii (partilor pot conveni asupra procedurii), publicitatii, aplicarii limbii romane (in arbitrajul international, partile stabilesc limba de desfasurare a procedurii). Principiul rolului activ cunoaste o atenuare prin faptul ca arbitrii nu pot introduce in cauza, din oficiu, terte persoane. In plus, arbitrajul cunoaste principiul confidentialitatii, conform caruia dezbaterile si lucrarile dosarului nu sunt accesibile de catre public. Arbitrii nu pot folosi informatiile din dosar si nici nu le pot divulga tertilor sau publicului.In cazul arbitrajului ad-hoc, regulile de procedura stabilite de parti in conventie isi produc efectul, indiferent de data procesului arbitral. In schimb, in cazul arbitrajului institutionalizat, daca partile nu au stabilit altfel, se vor aplica regulile de procedura ale arbitrajului institutionalizat de la momentul sesizarii acestuia.11.2. Primul termen. Dup expirarea termenului pentru depunerea ntmpinrii, tribunalul arbitral acord termen pentru dezbaterea pricinii i citeaz prile. n arbitrajul ad-hoc termenul se fixeaz dup expirarea termenului de 30 de zile pentru depunerea ntmpinrii. Termenul trebuie stabilit astfel nct de la primirea citaiei i termenul de dezbatere s existe un interval de timp de cel puin 15 zile. n cazul arbitrajului instituionalizat exist reguli speciale ale instituiei organizatoare a arbitrajului.

11.3. Participarea prilor la dezbateri.

Prile pot participa la dezbateri personal sau prin reprezentani. Oricare dintre pri poate solicita judecarea n lips, ceea ce nu elimin obligativitatea citrii acesteia.

n cazul neprezentrii la termen a ambelor pri, legal citate, spre deosebire de procedura n dreptul comun, tribunalul arbitral va soluiona cauza, n afar de cazul n care, cu cel putin 3 zile inainte de data dezbaterilor, s-a cerut amnarea pentru motive temeinice, incunostintand in acest sens partea adversa si arbitrii. Totui, tribunalul arbitral va putea s amne cauza i s citeze prile lips, dac apreciaz c prezena lor la dezbateri este necesar. Aprecierea otivelor temeinice ce justifica amanarea nu poate forma obiectul cenzurii din partea instantei statale, fiind de resortul exclusiv al arbitrilor.11.4. Comunicarea nscrisurilor. Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.

Informatiile si instiintarile cu privire la alte masuri adoptate de tribunalul arbitral pot fi facute si prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis. Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura.

Dovezile de comunicare se depun la dosar.

11.5. Probelor.

Probele se propun prin cererea de arbitrare, intampinare, cerere reconventionala sau in conditiile art.254 alin.2 C.proc.civ. In privinta utilitatii, pertinentei si concludentei probelor solicitate, tribunalul arbitral este exclusive competent, neputand intervene cenzura instantei statale.n procedura arbitral administrarea probelor comport urmtoarele deosebiri fa de dreptul cumun: tribunalul arbitral poate decide ca administrarea probelor s se fac n fa unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral; ascultarea martorilor se face fr prestare de jurmnt; tribunalul arbitral nu poate aplica sanciuni martorilor sau experilor, dar prile pot cere instanei judectoreti aplicarea unor astfel de sanciuni.11.6. ncheieri de edin.

Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta. Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata. Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute pentru hotrrea arbitral (componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii; numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului ) si urmatoarele mentiuni:

scurta descriere a desfasurarii sedintei; cererile si sustinerile partilor;

motivele pe care se sprijina masurile dispuse;

dispozitivul;

semnaturile arbitrilor, iar n cazul n care exist opinie separat, cu artarea opiniei separate.

Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului.Incheierile nu se ataca separat, decat in cazul in care prin acestea s-a dispus: suspendarea arbitrajului; masuri asiguratorii sau alte masuri cu caracter provizoriu; respingerea, ca inadmisibila a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale privind constitutionalitatea unei dispozitii legale. In cazul, in care se pot ataca separat, actiunea in anulare se introduce in termen de 5 zile de la comunicarea incheierilor, iar in cazul suspendarii, cat timp dureaza suspendarea. Actiunea in anulare nu suspenda continuarea procesului arbitral (evident, in cazul ultimilor doua ipoteze). Hotararea curtii de apel este definitiva.12. Hotrrea arbitral.

12.1. Deliberarea i pronunarea hotrrii. Pronunarea hotrrii arbitrale este precedat de deliberarea n secret, cu participarea n persoan a tuturor arbitrilor. Tribunalul arbitral poate amana pronuntarea cu cel mult 21 de zile, dar incadrandu-se in termenul de arbitraj.Hotrrea se adopt cu majoritate de voturi. Arbitrul ce are opinie separat va redacta i semna opinia separat, artnd motivele pe care se sprijin. La fel ca si in cazul justitiei statale, imediat dupa deliberare se intocmeste o minuta, care cuprinde pe scurt continutul dispozitivului hotararii si, daca este cazul, opinia minoritara.12.2. Cuprinsul hotrrii arbitrale.

Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:

componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;

numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;

obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;

motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;

dispozitivul;

semnaturile tuturor arbitrilor. n caz de opinie separat se redacteaz separate opinia arbitrului respectiv i motivele pe care se sprijin.

12.3. Cheltuielile arbitrale. Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.

In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte. Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.

Partile pot fi obligate solidar la plata.

Daca paratul nu-si indeplineste obligatia de a avansa cheltuielile, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti. De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale. Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.

La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca (tribunalul in circumscriptia carui are loc arbitrajul) va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.

Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale. Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.

Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.

In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.

12.4. Comunicarea hotrrii arbitrale. Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei. La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii. Hotrrea arbitral comunicat prilor este definitiva si obligatorie.

In termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la tribunalul in circumscriptia caruia a avut loc arbitrajul, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.

In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.

12.5. Lamurirea, indreptarea i completarea hotrrii arbitrale.Daca prin hotararea pronuntata, tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita completarea hotrrii, in termen de 10 zile de la data comunicrii acesteia. Hotararea de completare se da cu citarea partilor. Aceeasi procedura este aplicabila si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori aceasta cuprinde dispozitii potrivnice, oricare dintre parti putand cere tribunalului arbitral sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice.Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termen de 10 zile de la comunicarea hotrrii sau din oficiu. n acest caz, tribunalul arbitral va da o incheiere de indreptare. Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea arbitrala. Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea hotararii.

12.6. Desfiinarea hotrrii arbitrale.Desfiinarea hotrrii arbitrale se poate obine numai pe calea aciunii n anulare.

Aciunea n anularea hotrrii arbitrale se poate exercita pentru unul din urmtoarele motive:

1. litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;

2. tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante;

3. tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;

4. partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;

5. hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului, una din parti a invocat caducitatea, iar partile nu au fost de acord cu continuarea procesului;6. tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

7. hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;

8. hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii;9. dupa pronuntarea hotararii arbitrale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate in cauza, declarand neconstitutionala legea, ordonanta sau o dispozitie dintr-o lege sau ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat, care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare.In pofida naturii preponderant conventionale a procedurii arbitrale, partile nu pot renunta la actiunea in anulare inainte de pronuntarea hotararii. Competena de soluionare a aciunii n anulare revine curtii de apel in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale. Daca s-a formulat o cerere de indreptare, lamurire, completare, pentru solutia pronuntata in aceste cereri, termenul curge de la data comunicarii hotararii sau incheierii respective. Pentru motivul de anulare relativ la admiterea de catre Curtea Constitutionala a exceptiei de neconstitutionalitate, teremenul este de 3 luni de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial al RomanieiAciunea n anulare se judec de un singur judector.Intampinarea este obligatorie.Pe durata judecrii aciunii n anulare, instana judectoreasc va putea suspenda executarea hotrrii arbitrale, dar numai cu depunerea unei cauiuni de ctre cel care solicit suspendarea. Procedura de la suspendarea executarii hotararilor judecatoresti de catre instanta de recurs se aplica in mod corespunzator.12.7. Limitele judecii n aciunea n anulare.

In actiunea in anulare, nu se pot administra alte probe in afara de inscrisuri care nu au fost folosite in cadrul procedurii arbitrale.n cazul n care instanta judecatoreasca, admite actiunea n anulare, va anula hotararea arbitrala si:a) va trimite cauza instantei competente sa o judece, in cazurile in care litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului, tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei conventii nule sau inoperante, intervenise caducitatea arbitrajului;

b) in celelalte cazuri, va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, daca cel putin una dintre parti solicita acest lucru. In caz contrar, instanta va judeca litigiul in fond, in limitele conventiei arbitrale. In cazul in care pentru solutionarea fondului se impune administarea de noi probe, curtea va anula mai inatai hotararea arbitrala, iar dupa administrarea probelor, se va pronunta si asupra fondului.Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai cu recurs.12.8. Executarea hotrrii arbitrale.

Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata sau in termenul aratat in hotarare.Hotararea este titlu executoriu, urmand a fi pusa in executare silita prin intermediul executarilor judecatoresti.

n cazul n care hotrrea arbitral se refer la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate i/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, legea prevede ca hotrrea arbitral se va prezenta instanei judectoreti ori notarului public pentru a obine o hotrre judectoreasc sau, dup caz, un act autentic notarial (art.603 indice 1 C.proc.civ.). Nu este clar ce a dorit legiuitorul sa verifice notarul sau instanta. Este drept ca textul prevede ca se va proceda la nregistrarea n cartea funciar i se va realiza transferul de proprietate i/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil n cauz dupa verificarea de ctre instana judectoreasc ori de ctre notarul public a respectrii condiiilor i dup ndeplinirea procedurilor impuse de lege i achitarea de ctre pri a impozitului privind transferul dreptului de proprietate. In afara de problema impozitului, care putea fi verificata si la inregistrarea in cartea funciara, este obscura expresia ,,verificarea respectarii conditiilor (!?). Respectarea caror conditii ar trebui verificata de notar sau instanta, avand in vedere ca hotararea arbitrala reprezinta un act jurisdictional pentru care exista o procedura de verificare, respectiv actiunea in anulare ? Credem ca este vorba de o verificare pur formala de tipul celei utilizate in regimul vechiului cod de procedura civila la investirea cu formula executorie. 14. Arbitrajul institutionalizat al Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a Romniei.Am socotit necesar ca pe langa principalele reguli de arbitraj ad-hoc, sa prezentam si cateva aspecte ce tin de arbitrajul institutionalizat. Desi in tara sunt mai multe institutii care organizeaza arbitraje, in diferite domenii de activitate, cea mai reprezentativa prin traditie si numar de cauze este Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Curtea de Arbitraj Comercial International de pe lnga Camera de Comert si Industrie a Romniei, este o institutie permanenta de arbitraj, neguvernamentala, fara personalitate juridica, independenta n exercitarea atributiilor ce i revin, organizata si functionnd n conformitate cu Legea camerelor de comert din Romnia nr. 335/2007 cu modificarile si completarile ulterioare si n conformitate cu propriul Regulament.

Curtea are printre atributiile sale acelea de a organiza si administra solutionarea litigiilor interne si internationale prin arbitraj institutionalizat si prin arbitraj ad-hoc, n conditiile prevazute de propriul Regulament, de Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului Curtii de Arbitraj, de Regulile de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International, de dispozitiile Codului de procedura civila, de legile speciale n domeniu si de conventiile internationale la care Romnia este parte.

Curtea de Arbitraj se compune din arbitri, aprobati de catre Colegiul de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romniei, la propunerea Presedintelui Camerei Nationale, cu consultarea Presedintelui Curtii de Arbitraj.Solutionarea litigiului apartine exclusiv tribunalului arbitral si se desfasoara dupa Regulile de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj, conform cu legile n vigoare aplicabile litigiului.

Vom reda mai jos regulile de procedura arbitrala aplicabile in cazul acestei prestigioase institutii de arbitraj:Reguli de procedur arbitralaplicabile Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng Camera de Comer i Industrie a RomnieiDispozitii de principiu

Formele arbitrajului

Art. 1 (1) Partile printr-o conventie arbitrala sunt libere sa prevada:

a) ca litigiile lor vor fi supuse unei institutii permanente de arbitraj, caz n care arbitrajul se va desfasura n conformitate cu dispozitiile Legii camerelor de comert din Romnia nr. 335/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cu dispozitiile Codului de procedura civila n masura n care aceste norme nu contrazic prezentele Reguli de procedura arbitrala, denumite n continuare Reguli; cu dispozitiile art. 1 pct. 2 lit. b) si ale art. 4 alin. (1) din Conventia europeana de arbitraj comercial international ncheiata la Geneva la 21 aprilie 1961, cu Regulamentul privind organizarea si functionarea Curtii de Arbitraj Comercial International de pe lnga Camera de Comert si Industrie a Romniei, aprobat prin Decizia Colegiului de Conducere al Camerei Nationale nr. 2/2012; sau b) ca litigiile vor fi supuse unui arbitraj ad-hoc n conformitate cu dispozitiile Legii nr. 335/2007, cu modificarile si completarile ulterioare , cu dispozitiile Codului de procedura civila , cu dispozitiile din conventiile internationale la care Romnia este parte si cu prezentele Reguli care privesc arbitrajul ad-hoc.

(2) Nominalizarea institutiei permanente de arbitraj inserata n conventia arbitrala cu privire la solutionarea litigiilor determina competenta exclusiva a respectivei institutii conform Regulamentului si Regulilor de procedura arbitrala proprii. Orice derogare de la aceasta prevedere se considera nescrisa.

(3) n cazul n care institutia permanenta de arbitraj nu este nominalizata si partile au prevazut n conventia arbitrala solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului, n lipsa altor indicii, competenta va fi determinata de locul unde s-a nregistrat cererea de arbitrare / actiunea arbitrala de catre reclamant.

(4) n conditiile n care n conventia arbitrala partile au prevazut ca litigiile lor vor fi supuse unei proceduri arbitrale ad-hoc partile vor avea dreptul:

a) de a-si numi arbitrii sau de a stabili modalitatile potrivit carora vor fi numiti arbitrii n caz de litigiu, numarul acestora, precum si modalitatea de numire a unui supraarbitru, n cazul tribunalului colegial;

b) de a-si fixa regulile de procedura pe care le vor urma arbitrii;

c) de a determina locul arbitrajului;

d) de a stabili limba n care se vor prezenta nscrisurile si se vor desfasura dezbaterile;

Competenta exclusiva a tribunalului arbitral

Art. 2. ncheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul cesteia, competenta instantelor judecatoresti.

Partea I

Arbitraj institutionalizat

Capitolul I

Dispozitii generale

Organizarea arbitrajului institutionalizat

Art. 3 (1) Organizarea arbitrajului institutionalizat se face de catre Curtea de Arbitraj Comercial International de pe lnga Camera de Comert si Industrie a Romniei si de catre curtile de arbitraj de pe lnga camerele judetene conform dispozitiilor art.4 lit. i), art. 28 alin. (2) lit. e) si art. 29 alin.(3) din Legea camerelor de comert din Romnia, nr. 335/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare, denumita n continuare Curte de Arbitraj.

(2) n solutionarea litigiilor, tribunalele arbitrale vor aplica prezentele Reguli, care se vor completa, cu normele Codului de procedura civila, dupa caz.

Natura juridica a litigiilor arbitrabile

Art. 4 (1) Curtea de Arbitraj organizeaza si administreaza solutionarea litigiilor interne si internationale, pe calea arbitrajului institutionalizat sau ad-hoc, daca partile au ncheiat, n acest sens, o conventie arbitrala scrisa si solicita acest lucru n mod expres.

(2) Litigiu arbitral, n ntelesul prezentelor Reguli, este orice litigiu derivnd dintr-un contract, inclusiv referitor la ncheierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, ca si din alte raporturi juridice arbitrabile.

(3) Litigiul este intern cnd partile au nationalitatea sau cetatenia romna, iar raportul juridic nu contine elemente de extraneitate care sa puna n discutie aplicarea legii straine.

(4) Litigiul este international cnd decurge dintr-un raport juridic care intereseaza comertul international sau din raporturi juridice civile cu elemente de extraneitate.

Capacitatea persoanelor de a ncheia conventii de arbitraj

Art. 5. Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu a drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, n afara de acelea care privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna.

Definirea arbitrajului institutionalizat. Art. 6 (1) Arbitrajul institutionalizat consta n ncredintarea, prin conventia arbitrala, Curtii de Arbitraj, sa judece un litigiu determinat.Tribunalul arbitral (2) Arbitrul unic sau, dupa caz, totalitatea arbitrilor nvestiti constituie, n sensul prezentelor Reguli, tribunalul arbitral al Curtii de Arbitraj.

(3) Tribunalul arbitral constituit este abilitat sa judece un litigiu determinat si sa ronunte o hotarre definitiva si obligatorie pentru parti potrivit prezentelor Reguli.

Asigurarea drepturilor partilor

Art. 7. n ntreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotarrii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii.

Obligatia de confidentialitate

Art. 8 (1) Dosarul litigiului este confidential. Nicio persoana, n afara celor implicate n desfasurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fara acordul scris al partilor.

(2) Curtea de Arbitraj, tribunalul arbitral, precum si personalul camerelor de comert au obligatia sa asigure confidentialitatea arbitrajului, neavnd dreptul de a publica sau a divulga datele de care iau cunostinta n ndeplinirea atributiilor ce le revin, fara a avea ncuviintarea partilor.

ExceptiiArt. 9 (1) Hotarrile arbitrale pot fi publicate integral numai cu acordul partilor. Ele pot fi nsa publicate partial, ori n rezumat sau comentate sub aspectul problemelor de drept ivite, n reviste, lucrari ori culegeri de practica arbitrala, fara a se da numele sau denumirea partilor, ori date care ar putea prejudicia interesele lor.

(2) Presedintele Curtii de Arbitraj, iar n lipsa acestuia Primvicepresedintele, poate autoriza, de la caz la caz, cercetarea dosarelor n scopuri stiintifice sau de documentare dupa ramnerea definitiva a hotarrilor arbitrale .

Buna-credinta Art. 10. Partile au ndatorirea sa-si exercite drepturile procedurale prevazute n prezentele Reguli si n normele de procedura aplicabile cu buna-credinta si potrivit scopului n vederea caruia au fost recunoscute. Ele au obligatia sa coopereze cu tribunalul arbitral pentru desfasurarea corespunzatoare a litigiului si pentru finalizarea acestuia n termenul stabilit.

ncercarea de solutionare amiabila

Art. 11 (1) n orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va ncerca solutionarea acestuia pe baza ntelegerii partilor.

Termen rezonabil(2) La fiecare termen partile sunt ntrebate daca au ajuns la ntelegere.

(3) Tribunalul arbitral va depune diligente spre a facilita asemenea ntelegeri, astfel nct litigiul supus arbitrajului sa fie solutionat ntr-un termen rezonabil, permitnd reluarea raporturilor normale ntre parti.

Capitolul II

Conventia arbitrala

Conventia arbitrala

Art. 12 (1) Conventia arbitrala se ncheie n scris, fie sub forma unei clauze compromisorii, nscrisa n contractul principal, fie sub forma unei ntelegeri de sine statatoare, denumita compromis.

Clauza compromisorie

(2) Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul n care ea este inserata sau n legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului.

(3) Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului n care a fost nscrisa.

Compromisul (4) Prin compromis, partile convin ca un litigiu ivit ntre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratndu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului.

Alte forme Art. 13 (1) Conventia arbitrala poate rezulta si din introducerea de catre reclamant a unei cereri de arbitrare/actiuni arbitrale si acceptarea prtului ca aceasta cerere/actiune arbitrala sa fie solutionata de Curtea de Arbitraj.

(2) Acceptarea prtului trebuie sa fie expresa si consemnata n scris.

ncheierea conventiei arbitrale de catre stat si autoritatile publiceArt. 14. n conditiile legii sau ale conventiilor internationale, la care Romnia este parte, statul si autoritatile publice au dreptul de a ncheia conventii arbitrale pentru solutionarea litigiilor arbitrabile.

Capitolul III

Tribunalul Arbitral

Constituirea tribunalului arbitral

Art. 15 (1) Tribunalul arbitral este constituit din arbitri si este format fie dintr-un arbitru unic, fie din 3 arbitri dintre care unul este supraarbitru.

Competenta (2) Solutionarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral nvestit.

Art. 16. n functie de valoarea obiectului cererii principale si de complexitatea cauzei, tribunalul arbitral este alcatuit dintr-un arbitru unic sau din 3 arbitri.

Desemnarea arbitrului

Art. 17 (1) Autoritatea de nominare desemneaza pentru fiecare litigiu determinat arbitrii titulari si arbitrii supleanti din cuprinsul Listei de arbitri, avnd n vedere pregatirea profesionala, experienta si implicarea n activitatea Curtii de Arbitraj a acestora, dupa consultarea elementelor din dosar care permit sa se aprecieze valoarea litigiului si complexitatea cauzei.

(2) Supraarbitrul sau arbitrul desemnat ca supleant au obligatia, dupa semnarea Actului de misiune, sa nlocuiasca, n caz de absenta pentru motive justificate, titularul n judecarea litigiului.

(3) Pentru activitatea sa prestata n nlocuirea titularului, supleantul primeste din onorariu o suma stabilita de Presedintele sau Prim-vicepresedintele Curtii de Arbitraj proportional cu gradul de implicare n solutionarea dosarului.

Independenta arbitrilor

Art. 18. Arbitrii sunt independenti si impartiali n ndeplinirea atributiilor lor jurisdictionale.

Numirea, revocarea, nlocuirea arbitrilor

Art. 19. Arbitrii sunt numiti, revocati sau nlocuiti dupa cum urmeaza:

Numirea arbitrilor A) Numirea arbitrului se face de catre Autoritatea de nominare prin desemnare, dintre arbitri nscrisi pe Lista de arbitri a Curtii de Arbitraj.

Revocarea arbitrilor

B) Revocarea arbitrului se face pentru savrsirea uneia dintre urmatoarele fapte:

a) n situatia n care, dupa semnarea Actului de Misiune se renunta n mod nejustificat la misiunea de arbitru / supraarbitru;

b) n situatia n care fara motiv justificat nu participa la sedinta de arbitrare;

c) n situatia n care fara motive temeinice tergiverseaza solutionarea litigiului;

d) n situatia n care nu se pronunta hotarrea n termenul stabilit prin dispozitiile prezentelor Reguli;

e) n situatia n care nu se respecta caracterul confidential al arbitrajului.

nlocuirea arbitrilor

C) nlocuirea arbitrului se dispune n caz de abtinere, recuzare, revocare, renuntare, deces ori alte cauze de mpiedicare, n termen de trei zile de la data luarii la cunostinta a unei astfel de mprejurari, de catre Autoritatea de nominare.

Procedura revocarii

Art. 20 (1) Constatarea cazurilor de nlocuire poate fi facuta de orice membru al Colegiului Curtii de Arbitraj, denumit n continuare Colegiu, si se analizeaza n Colegiu.

(2) Documentul ntocmit potrivit alin. (1), cu avizul Colegiului, se nregistreaza la Secretariatul Curtii de Arbitraj si se nainteaza Autoritatii de nominare cu referat de revocare si nlocuire a arbitrului / supraarbitrului.

Recuzarea Arbitrilor, asistentilor arbitrali si expertilor

Art. 21 (1) Recuzarea arbitrilor, asistentilor arbitrali si expertilor se supune dispozitiilor din Codul de procedura civila care privesc recuzarea judecatorilor/grefierilor.

(2) Cererea de recuzare se solutioneaza de tribunalul arbitral, fara participarea arbitrului recuzat, acesta fiind nlocuit de un membru al Colegiului stabilit de Presedintele sau Primvicepresedintele Curtii de Arbitraj.

Art. 22. Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, n termen de 10 zile de la data cnd partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

Abtinerea arbitrilor Art. 23 (1) Arbitrul sau supraarbitrul care, dupa semnarea Actului de misiune, constata ca n privinta sa exista o cauza de recuzare ori alta cauza, care pune la ndoiala independenta si impartialitatea sa, este obligat sa se abtina. Declaratia de abtinere se consemneaza n ncheierea de sedinta, iar locul sau va fi luat de arbitrul/supraarbitrul supleant.

(2) Daca nici acestia nu-si pot ndeplini misiunea se va desemna un alt arbitru/supraarbitru titular si un alt arbitru/supraarbitru supleant,conform prezentelor Reguli.

Incompatibilitati rezultate din calitatea de avocat

Art. 24 (1) Arbitrul care este si avocat, nscris pe tabloul avocatilor compatibili, nu poate intra n compunerea unui tribunal arbitral nvestit cu arbitrarea unui litigiu cu privire la care a desfasurat sau urmeaza a desfasura activitati avocatiale; de asemenea, nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre partile aflate n acel litigiu n fata tribunalelor constituite sub egida Curtii de Arbitraj.

(2) Activitatile avocatiale prevazute la alin. (1) nu pot fi exercitate de avocatul care este si arbitru ntr-un litigiu determinat, nici direct si nici prin substituirea de catre un alt avocat din cadrul formei organizatorice de exercitare a profesiei de avocat din care el face parte.

Raspunderea arbitrilor

Art. 25. Arbitrii sunt raspunzatori de daunele cauzate partilor n conditiile dreptului comun n materie, pentru motivele prevazute la art. 19 pct. B din prezentele Reguli.

Capitolul IVProcedura prearbitrala

Sectiunea 1Sesizarea Curtii de Arbitraj

Cererea de sesizare a Curtii de Arbitraj. Elemente

Art. 26 (1) Cererea prin care reclamantul sesizeaza Curtea de Arbitraj cu solutionarea unui litigiu, denumita n continuare cerere de arbitrare/actiune arbitrala, trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

(a) numele si prenumele, domiciliul sau domiciliul ales al persoanei fizice ori pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea se vor mentiona si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de nregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice si contul bancar, ale reclamantului si ale prtului daca sunt cunoscute de reclamant. Daca reclamantul locuieste/si are sediul n strainatate, va arata si resedinta aleasa n Romnia, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind litigiul arbitral; (b) numele si calitatea celui care reprezinta partea n proces, iar n cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dovada calitatii de reprezentant se va alatura cererii;

(c) obiectul si valoarea cererii, precum si modalitatea prin care sa ajuns la stabilirea acestei valori;

(d) motivele de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere, cu trimitere la nscrisurile doveditoare corespunzatoare sau la alte probe. Indicarea probelor solicitate se face cu aratarea, dupa caz, a nscrisurilor si a relevantei lor, a numelui si domiciliului martorilor si a faptelor ce tind a fi probate, a obiectivelor expertizei si a expertului consilier propus, a ntrebarilor pentru interogatoriu, n cazul persoanelor juridice.

(e) mentionarea conventiei arbitrale, anexndu-se copie de pe contractul n care este inserata, sau copie de pe compromis;

(f) semnatura partii si stampila n cazul persoanelor juridice. Daca cererea este introdusa prin avocat, ea va fi semnata de acesta, aplicnd stampila.

(2) nscrisurile se depun n original sau n copie certificata de parte.

(3) Daca cererea de arbitrare/actiunea arbitrala sau nscrisurile sunt formulate ntr-o limba straina, Secretariatul Curtii de Arbitraj din oficiu solicita partii sa prezinte o traducere a lor n limba romna.

(4) Orice document netradus nu este cstigat cauzei.

(5) Partile pot solicita n scris ca traducerea sa fie efectuata prin grija Secretariatului Curtii de Arbitraj.

(6) Cererea de arbitrare/actiunea arbitrala si anexele sale vor fi prezentate ntr-un numar de exemplare suficient pentru a se depune la dosarul cauzei si pentru a se comunica partii adverse si fiecarui arbitru. Pentru arbitri, exemplarele se comunica numai n format electronic.

nregistrarea cererii

Art. 27 (1) Cererea astfel ntocmita, nsotita de dovada achitarii taxei de nregistrare prevazute n Normele privind taxele si cheltuielile arbitrale, este nregistrata la Secretariatul Curtii de Arbitraj si va fi repartizata pentru efectuarea procedurii pregatitoare unui asistent arbitral, dupa criteriul alfabetic al numelui sau, n ordinea nregistrarii cauzelor.

(2) Data introducerii cererii de arbitrare se considera ziua nregistrarii acesteia la Secretariatul Curtii de Arbitraj, iar n cazul expedierii ei cu scrisoare recomandata prin posta, data prevazuta n stampila oficiului postal de expediere. Plicul se ataseaza cererii.

(3) Cererea depusa personal nu se nregistreaza daca nu s-a facut dovada achitarii taxei de nregistrare si se restituie de ndata reclamantului, care poate s-o depuna din nou n momentul ndeplinirii cerintelor. Daca cererea a fost trimisa prin posta fara

dovada achitarii taxei de nregistrare, Secretariatul Curtii de Arbitraj comunica de urgenta, prin telefon, fax, posta electronica etc., reclamantului aceasta cerinta si i acorda un termen de maxim 5 zile pentru a suplini aceasta lipsa. Daca nu se face dovada platii, cererea de arbitrare/actiunea arbitrala ramne n nelucrare.

Documente remise partilor

Art. 28 (1) Asistentul arbitral, dupa ce cererea nregistrata i-a fost repartizata n lucru, va trimite partilor, mpreuna cu Actul de nstiintare, Codexul arbitral, precum si orice alte documente care privesc litigiul arbitral.

(2) Fiecare parte are dreptul de a primi copii dupa toate documentele ce privesc litigiul si care provin de la cealalta parte.

Informatii comunicate reclamantului

Art. 29. Partile vor primi prin Actul de nstiintare urmatoarele informatii:

(1) Reclamantul va fi ncunostintat despre:

a) obligatia completarii tuturor elementelor actiunii arbitrale;

b) obligatia financiara fata de Curtea de Arbitraj;

c) obligatia de a depune documentele care fac dovada sustinerilor din cererea de arbitrare/actiunea arbitrala pentru a fi communicate celorlalte parti, n cazul n care nu au fost depuse odata cu cererea de arbitrare/actiunea arbitrala.

Informatii communicate prtului

(2) a) Prtului i se vor comunica o copie de pe actiunea reclamantului si copii de pe actele depuse de reclamant si va fi ncunostintat despre obligatia de a-si exprima pozitia cu privire la cererea reclamantului, prin ntmpinare, care va cuprinde:

- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta prtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si dupa caz, codul numeric personal sau numarul de nmatriculare n registrul comertului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;

- exceptiile de procedura pe care prtul le ridica la cererea reclamantului;

- raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

- dovezile cu care se apara mpotriva fiecarui capat de cerere;

- semnatura.

b) La ntmpinare se vor alatura attea copii de pe ntmpinare cti reclamanti sunt; de asemenea, se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe nscrisurile pe care se sprijina, plus un rnd de copii pentru tribunalul arbitral.

c) Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant sau un reclamant sta n judecata n mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cte o singura copie.

d) Cnd sunt mai multi prti, acestia pot raspunde toti mpreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura ntmpinare.

e) Nedepunerea ntmpinarii nu nseamna recunoasterea pretentiilor reclamantului, dar daca din aceasta cauza litigiul se amna, prtul va putea fi obligat, la cererea reclamantului, la plata cheltuielilor cauzate prin amnare;

f) Prtul are dreptul de a formula pretentii mpotriva reclamantului din cererea de arbitrare/actiunea arbitrala prin cerere reconventionala, daca ele deriva din acelasi raport juridic.

g) Cererea reconventionala trebuie sa ndeplineasca aceleasi conditii ca si cererea de arbitrare/actiunea arbitrala si se solutioneaza odata cu aceasta. Cnd nsa numai cererea de arbitrare/actiunea arbitrala este n stare de a fi solutionata, cererea reconventionala poate fi solutionata separat. Tribunalul arbitral dispune n acest caz prin ncheiere.

h) Pretentiile cererii reconventionale se calculeaza conform Normelor privind taxele si cheltuielile arbitrale si se supun platii. Plata urmeaza a fi facuta n termen de 10 zile de la depunerea cererii. Termenul este un termen de decadere. Neplata taxelor determina anularea cererii reconventionale ca netaxata.

Natura juridica a termenelor

Art. 30. (1) Termenele prevazute n prezentele Reguli sunt termene de decadere atunci cnd n text se prevede expres aceasta.

(2) Calculul tuturor termenelor se face pe zile libere.Achitarea taxelor si a cheltuielilor arbitrale

Art. 31 (1) n termen de 10 zile de la data primirii Actului de nstiintare, reclamantul trebuie sa achite taxele si cheltuielile arbitrale, n cuantumul stabilit de Secretariatul Curtii de Arbitraj, potrivit Normelor privind taxele si cheltuielile arbitrale.

(2) Cu toate acestea, n functie de circumstantele cauzei, termenul prevazut la alin. (1) poate fi prelungit prin Rezolutie motivata de catre Presedintele sau Prim-vicepresedintele Curtii de Arbitraj pna la primul termen fixat pentru arbitrare.

(3) Daca dovada platii taxei arbitrale nu se face n conditiile comunicate de catre Secretariatul Curtii de Arbitraj, cererea de arbitrare/ actiunea arbitrala ramne n nelucrare.

Fixarea termenului de arbitrare

Art. 32 (1) n termen de 3 zile de la data constituirii tribunalului arbitral, Presedintele sau Prim-vicepresedintele Curtii de Arbitraj fixeaza termen de arbitrare pentru data cnd partile vor fi citate.

(2) Termenul nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data expedierii citatiilor catre parti.

Obligatiile asistentului arbitral

(3) Cu cel putin 5 zile naintea primului termen de judecata, asistentul arbitral va contacta partile pentru a verifica pregatirea dosarului n vederea solutionarii. Comunicarea cu partile se poate face telefonic, prin fax sau e-mail etc., asistentul arbitral depunnd la dosarul cauzei o nota cu privire la cele discutate ori, n caz de imposibilitate de comunicare, cu privire la motivul mpiedicarii.

Sectiunea a 2-a

Comunicarea actelor de procedura

Comunicarea actelor de procedura

Art. 33 (1) Secretariatul Curtii de Arbitraj, prin asistentul arbitral caruia i-a fost repartizat n responsabilitate litigiul, asigura comunicarea actelor de procedura, prin orice mijloace care fac posibila transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia: scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau recipisa postala de predare, executor judecatoresc, posta rapida, posta electronica, telegrama, telex, telefax, curier.

(2) Comunicarile telefonice vor fi consemnate n dosar printr-o nota telefonica de catre asistentul arbitral cu mentionarea datei, orei convorbirii, a persoanei contactate si a numarului de telefon apelat.

(3) nscrisurile comunicate partilor se considera nmnate si n cazul n care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul postal pentru a le ridica, desi exista dovada avizarii sale la adresa indicata.

(4) nscrisurile pot fi comunicate si direct partii ori reprezentantului ei legal sub semnatura certificata de asistentul arbitral sau de un agent al Secretariatului Curtii de Arbitraj, cu precizarea datei nmnarii.

(5) Dovezile de comunicare se depun la dosarul litigiului.

(6) Comunicarile se fac dupa caz la adresa indicata de parte n cererea de arbitraj/ ntmpinare / cerere reconventionala ori n contractul sau corespondenta dintre parti.

(7) Orice schimbare de adresa nu va fi luata n considerare daca nu a fost adusa la cunostinta, n scris, Secretariatului Curtii de Arbitraj sau tribunalului arbitral n sedinta.

(8) Cnd reclamantul nvedereaza, motivat, ca, desi a facut tot ce i-a stat n putinta, nu a reusit sa afle domiciliul/sediul prtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, tribunalul arbitral va putea ncuviinta citarea acestuia prin publicitate, dispozitiile din Codul de procedura civila aplicndu-se n mod corespunzator.

(9) Reclamantului sau prtului care are domiciliul/sediul n strainatate si care a fost citat pentru primul termen n conditiile prevazute de prezentele Reguli, dar nu si-a respectat obligatia de a-si alege un domiciliu n Romnia unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind litigiul arbitral, i se vor trimite comunicarile ulterioare prin scrisoare recomandata, recipisa de predare la Posta Romna a scrisorii, n cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinnd loc de dovada de ndeplinire a procedurii.

(10) Partile cu domiciliul/sediul n strainatate vor primi actele de procedura n formulare bilingve, n limba romna si ntr-o limba de circulatie internationala.

Sectiunea a 3-a

Cheltuielile arbitrale

Alcatuirea cheltuielilor arbitrale

Art. 34. Cheltuielile arbitrale cuprind: taxa de nregistrare, taxa administrativa, cheltuielile de administrare a probelor, de traducere a actelor, cheltuielile privind dezbaterile, onorariile arbitrilor, onorariile avocatilor, ale expertilor si consilierilor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, martorilor, expertilor si consilierilor si alte cheltuieli generate de arbitrarea litigiului.

Taxele arbitrajului

Art. 35 (1) Taxa de nregistrare si taxa arbitrala remunereaza serviciile prestate de Curtea de Arbitraj n organizarea si desfasurarea arbitrajului institutionalizat.

(2) n cazul arbitrajului ad-hoc componenta care reprezinta taxa administrativa din taxa arbitrala remunereaza serviciile prestate de Curtea de Arbitraj si se achita conform Normelor privind taxele si cheltuielile arbitrale.

(3) Secretariatul Curtii de Arbitraj va comunica partii taxa de nregistrare si taxa arbitrala sau, n functie de caz, taxa de nregistrare si taxa administrativa, obligatorie conform Normelor privind taxele si cheltuielile arbitrale.

(4) Cuantumul onorariilor stabilite prin Normele privind taxele si cheltuielile arbitrale se raporteaza la un singur arbitru n cazul arbitrajului institutionalizat si n cazul arbitrajului ad-hoc onorariile arbitrilor sunt prevazute si se platesc conform ntelegerii partilor stipulata n conventia arbitrala.

(5) Daca taxa de nregistrare, taxa administrativa si onorariile arbitrilor nu se platesc conform normelor sus mentionate, nu se va da curs cererii respective si nici nu se va declansa procedura arbitrala.

Suportarea cheltuielilor de arbitrare

(6) Cheltuielile arbitrale se pot mparti ntre parti potrivit ntelegerii dintre ele.

(7) n lipsa unei asemenea ntelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a cazut n pretentii, integral sau daca cererea de arbitrare/actiunea arbitrala este admisa n parte, cheltuiala reprezentnd taxa arbitrala va fi acordata n functie de pretentiile admise. Tribunalul arbitral va acorda celelalte cheltuieli n masura n care va aprecia ca sunt justificate, n functie de utilitatea si necesitatea lor raportate la circumstantele cauzei.

Micsorarea onorariilor

(8) Tribunalul arbitral va putea, din oficiu sau la cererea partii interesate, sa micsoreze onorariile avocatilor, expertilor, interpretilor, ori de cte ori va constata motivat ca sunt nepotrivit de mari fata de valoarea litigiului sau de munca prestata. n cazul avocatilor, masura luata de tribunalul arbitral nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.

Plata de despagubiri

(9) Tribunalul arbitral poate obliga, la cerere, partea din a carei culpa s-au cauzat celeilalte parti, cheltuieli inutile, la plata acestora, cu titlu de despagubiri.

Sectiunea a 4-a

Constituirea tribunalului arbitral

Modalitati de constituire a tribunalului arbitral

Art. 36 (1) Tribunalul arbitral va fi constituit dintr-un arbitru unic sau din 3 arbitri dintre care unul va avea calitatea de supraarbitru.

(2) n termen de 24 de ore de la primirea dovezii de plata a obligatiilor financiare ale reclamantului fata de Curtea de Arbitraj, asistentul arbitral care are repartizat n responsabilitate dosarul nainteaza prin Secretariatul Curtii de Arbitraj un Referat catre Autoritatea de nominare n vederea desemnarii arbitrilor.

(3) Autoritatea de nominare, dupa primirea Referatului mpreuna cu dosarul cauzei, n maximum 3 zile, va desemna arbitrul / arbitrii / supraarbitrul / supraarbitrii.

nvestirea cu privire la solutionarea litigiului

Art. 37 (1) Tribunalul arbitral este constituit n termen de trei zile de la desemnarea arbitrilor/supraarbitrilor, acceptata de catre acestia prin semnarea Actului de misiune;

Refuzul de acceptare a misiunii

(2) Nesemnarea Actului de misiune n termenul prevazut n alin. (1) de catre arbitru/arbitri/supraarbitru/supraarbitri este considerata drept refuz urmnd a se face nlocuirea conform dispozitiilor prevazute la art. 36 alin. (3) din prezentele Reguli.

Sectiunea a 5-a

Actul de Misiune

Definitie. Continut

Art. 38 (1) Actul de misiune este documentul cu regim special cuprins ntr-un formular tipizat conform Anexei nr. 1* si 1A* sau, dupa caz, Anexei nr. 2* si 2A*, care fac parte integranta din prezentele Reguli n care se consemneaza:

a) acceptul arbitrului/supraarbitrului, si al supleantului;

b) refuzul arbitrului/supraarbitrului si al supleantului de a face parte din tribunalul arbitral;

c) angajamentul de prioritate fata de orice alta activitate a membrilor tribunalului arbitral;

d) declaratia sub semnatura privata ca nu se afla n niciuna din cauzele de incompatibilitate;

e) semnatura arbitrului/supraarbitrului si a asistentului arbitral; f) data acceptarii misiunii/refuzului;

g) partile si reprezentantii legali ai acestora;

h) obiectul litigiului;

i) numele asistentului arbitral caruia i s-a repartizat litigiul n responsabilitate.

Refuzul de acceptare a misiunii

(2) n caz de refuz al arbitrului/supraarbitrului, precum si al supleantului respectiv de a accepta misiunea, se aplica dispozitiile privitoare la nlocuirea acestora prevazute de art. 37 alin. (2) din prezentele Reguli.

Sectiunea a 6-a

Luarea masurilor asiguratorii

Procedura prearbitrala

Art. 39 (1) Oricare dintre partile aflate n procedura prearbitrala, poate cere instantei judecatoresti competente, sa ncuviinteze masuri asiguratorii si masuri vremelnice, cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite mprejurari de fapt.

(2) ncuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut pna la prima zi de nfatisare.

Procedura arbitrala

Art. 40 (1) n procedura arbitrala n cursul arbitrajului, masurile asiguratorii si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor mprejurari de fapt pot fi ncuviintate de tribunalul arbitral, prin ncheiere, n conditiile legii.

(2) n caz de mpotrivire, executarea masurilor luate de tribunalul arbitral se dispune de catre instanta judecatoreasca.

Sectiunea a 7-a

Termenul si locul arbitrajului

Termenul arbitrajului

Art. 41. Tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotarrea n termen de cel mult cinci luni de la data constituirii sale.

Suspendarea termenului

Art. 42. Termenul se suspenda pe timpul solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, sau al judecarii unei cereri incidente adresate instantei judecatoresti competente, ori al completarii tribunalului arbitral.

Prelungirea termenului Art. 43 (1) Partile pot consimti, oricnd n cursul litigiului, la prelungirea termenului arbitrajului, fie n scris, fie prin declaratie orala, data n fata tribunalului arbitral si consemnata n ncheierea de sedinta.

(2) Pentru motive temeinice, tribunalul arbitral poate dispune prin ncheiere motivata, prelungirea termenului de arbitraj cu cel mult 2 luni.

(3) Termenul se prelungeste de drept cu 2 luni n cazul ncetarii activitatii persoanei juridice sau al decesului uneia dintre parti.

Depasirea termenului arbitrajului

Art. 44. Daca partile nu au consimtit expres la prelungirea termenului arbitrajului si nu a intervenit niciun motiv de prelungire prevazut n aceasta sectiune, ntrzierea solutionarii litigiului face responsabili membrii tribunalului arbitral urmnd a se aplica sanctiunea prevazuta pentru ntrziere din prezentele Reguli.

Caducitatea arbitrajului

Art. 45 (1) Constituie motiv de caducitate a arbitrajului situatia n care una din parti a notificat n scris tribunalului arbitral pna la primul termen ca ntelege sa invoce caducitatea si reitereaza aceasta exceptie la primul termen dupa expirarea duratei

arbitrajului.

(2) Lipsa unei solicitari exprese n termenul prevazut conform alin. (1) nu produce nicio consecinta cu privire la termenul solutionarii litigiului.

(3) Nu constituie motiv de caducitate si partea nu poate invoca depasirea termenului de solutionare a litigiului chiar daca aceasta exceptie a fost invocata n termenul de decadere prevazut n alin. (1), daca prin propria sa atitudine a zadarnicit celeritatea

solutionarii litigiului. Aceasta constatare o face tribunalul arbitral si se consemneaza n ncheiere.

Locul arbitrajului Art. 46. Locul arbitrajului este la sediul Curtii de Arbitraj mentionat prin Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Arbitraj propriu fiecarei camere de comert, Nationala sau judeteana.

Capitolul V

Procedura arbitrala

Sectiunea 1

nfatisari si dezbateri

Prima zi de nfatisare

Art. 47 (1) Termenul acordat legal n conditiile prezentelor Reguli se considera prima zi de nfatisare, daca partile legal citate pot pune concluzii.

(2) nainte cu 5 zile de data primului termen prtul are obligatia de a depune sub sanctiunea decaderii privind propunerea de probe, ntmpinarea.

(3) Cererea reconventionala se depune, sub pedeapsa decaderii, cel mai trziu pna la prima zi de nfatisare.

(4) La primul termen partile prezente personal sau prin reprezentanti, au obligatia sa raspunda tribunalului arbitral:

a) daca au nelamuriri n legatura cu Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Arbitraj si cu Regulile de procedura arbitrala;

b) daca au obiectii n legatura cu competenta si constituirea tribunalului arbitral;

c) daca doresc sa se mpace;

d) daca au de invocat exceptii relative;

e) daca nteleg sa se judece n echitate;

f) daca mai au de depus cereri, memorii sau alte nscrisuri.

(5) Raspunsurile se vor consemna n ncheierea de sedinta.

Verificarea competentei tribunalului arbitral

Art. 48. Tribunalul arbitral si verifica propria competenta de a solutiona litigiul si hotaraste n aceasta privinta prin ncheierea care se poate desfiinta numai prin actiunea n anulare introdusa mpotriva sentintei arbitrale.

Sedinta de arbitrare

Art. 49 (1) Sedinta este deschisa de supraarbitru, care da cuvntul asistentului arbitral pentru a prezenta referatul litigiului.

Obligatii de sedinta ale asistentului arbitral

(2) Asistentul arbitral:

- prezinta membrii tribunalului arbitral;

- anunta litigiul aflat pe rolul tribunalului arbitral;

- face apelul nominal al partilor;

- declara ndeplinirea sau nendeplinirea procedurii de citare;

- prezinta stadiul de arbitrare a litigiului n raport cu ncheierea precedenta, dupa caz;

- anunta ca dezbaterile sedintei se nregistreaza, din oficiu;

Rolul supraarbitrului n timpul dezbaterilor

Art. 50 (1) Pe parcursul desfasurarii sedintei arbitrii, partile si restul participantilor la dezbateri pot lua cuvntul si pot adresa ntrebari numai prin intermediul supraarbitrului.

Reguli de desfasurare a sedintei

(2) Arbitrii si participantii la dezbateri comunica n timpul sedintei prin intermediul supraarbitrului sau direct numai cu ncuviintarea supraarbitrului.

(3) n vederea respectarii disciplinei sedintei, supraarbitrul poate dispune suspendarea dezbaterilor anuntnd momentul reluarii acestora. O atare situatie se va consemna n ncheiere aratndu-se motivele care au stat la baza suspendarii sedintei.

Etape procedurale administrate n forma scrisa

Art. 51. Tribunalul arbitral poate ncuviinta ca anumite etape ale procedurii, cu exceptia audierii martorilor si expertilor, precum si a formularii concluziilor asupra fondului, sa se realizeze prin corespondenta n forma letrica sau electronica.

Celeritatea arbitrajului

Art. 52. Cnd procedura de citare este legal ndeplinita, arbitrajul, chiar si asupra fondului, poate continua n ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date n cunostinta partilor.

Termenul n cunostinta

Art. 53. Partea care a fost prezenta sau reprezentata legal la un termen nu va fi citata n tot cursul arbitrajului, fiind presupusa ca are termen n cunostinta, n afara de cazul n care se dispune altfel n prezentele Reguli.

Preschimbarea termenului

Art. 54. Termenul luat n cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat de catre tribunalul arbitral fara citarea partilor dect pentru motive temeinice. n cazul n care, ca urmare a unor incidente procedurale, tribunalul arbitral nu se poate ntruni pentru primul termen de judecata, Presedintele sau Prim-vicepresedintele Curtii de Arbitraj va preschimba acest termen, fara citarea partilor, pentru o data ulterioara. Partile vor fi citate de ndata pentru noul termen fixat cu respectarea prevederilor art. 32 alin. (2) din prezentele Reguli.

Neprezentarea partii

Art. 55 (1) Neprezentarea partii legal citate nu mpiedica dezbaterea litigiului, n afara situatiei n care partea lipsa nu va solicita prin cererea primita de tribunalul arbitral, cel mai trziu n preziua dezbaterii, amnarea litigiului pentru motive temeinice, ncunostintnd n acelasi timp si cealalta parte. Amnarea se poate acorda o singura data.

Amnarea cauzei (2) Amnarea se poate dispune la nceputul sedintei arbitrale si de catre un singur membru al tribunalului arbitral.

Judecarea pe baza actelor de la dosar

(3) Oricare dintre parti poate cere, n scris, ca solutionarea litigiului sa se faca n lipsa sa doar pe baza actelor de la dosar.

Lipsa partilor Art. 56 (1) Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta la termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul, n afara de cazul n care s-a cerut amnarea pentru motive temeinice.

(2) Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amne solutionarea litigiului cu citarea partilor, daca apreciaza ca este necesara prezenta lor la dezbateri ori administrarea unor probe.

Prezenta partilor la dezbateri

Art. 57 (1) Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti legali si pot fi asistate de avocati, consilieri, interpreti sau alte persoane.

Prezenta altor persoane la dezbateri

(2) Cu acordul partilor si cu ncuviintarea tribunalului arbitral, la sedintele de dezbatere a litigiului pot participa si alte persoane.ncheierea de sedinta

Art. 58. (1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate n ncheierea de sedinta.

(2) Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata n ncheiere si va fi motivata.

(3) ncheierea de sedinta va cuprinde, pe lnga mentiunile prevazute la art. 71 alin. (1), lit. a) si b) si urmatoarele mentiuni:

a) modalitatea de ndeplinire a procedurii de citare;

b) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;

c) cererile si sustinerile partilor;

d) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;

e) dispozitivul;

f) semnaturile arbitrilor si semnatura asistentului arbitral.

(4) Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul ncheierilor si de actele dosarului.

(5) La cererea partilor sau din oficiu, tribunalul arbitral poate ndrepta sau completa ncheierea de sedinta printr-o alta ncheiere.

(6) Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe ncheierea de sedinta prin grija asistentului arbitral. Cererea se face n sedinta sau separat, caz n care aceasta se depune la Secretariatul Curtii de Arbitraj.

Sectiunea a 2-a

Probatiunea. Exceptii

Sarcina probei Art. 59 (1) Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care si ntemeiaza n litigiu pretentia sau apararea.

(2) n vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si la situatia de fapt si poate dispune administrarea oricarei probe prevazute de lege.

Aprecierea probelor (3) Aprecierea probelor se face de arbitri potrivit convingerii lor, bazate pe motive de fapt si de drept.

Exceptii care pot fi invocate pna la prima zi de nfatisare

Art. 60. Exceptiile privind existenta sau validitatea conventiei arbitrale sau constituirea tribunalului arbitral trebuie invocate expres sub sanctiunea decaderii cel mai trziu la prima zi de nfatisare.

Invocarea exceptiilor de ordine publica

Art. 61 (1) Exceptiile de ordine publica pot fi invocate oricnd pe parcursul litigiului arbitral.(2) Necompetenta tribunalului arbitral nu mai poate fi invocata dupa ce prtul a formulat ntmpinarea fara sa invoce acest aspect.

Exceptia de neconstitutionalitate

Art. 62 (1) Exceptia de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele poate fi invocata de catre oricare dintre parti sau, din oficiu, de catre tribunalul arbitral, n conditiile legii privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

(2) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de tribunalul arbitral, printr-o ncheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia tribunalului arbitral asupra exceptiei si va fi nsotita de dovezile depuse de parti.

(3) Daca exceptia a fost invocata din oficiu, ncheierea trebuie motivata, cuprinznd si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.

(4) Daca exceptia este inadmisibila, tribunalul arbitral o va respinge printr-o ncheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.

(5) ncheierea de sesizare, mpreuna cu anexele, se transmit Curtii Constitutionale cu o adresa de naintare sub semnatura Presedintelui Curtii de Arbitraj.

Depunerea de cereri, memorii si nscrisuri

Art. 63 (1) Orice cereri si memorii ale partilor si orice nscrisuri vor fi depuse, cel mai trziu, pna la prima zi de nfatisare si comunicate partilor, prin grija asistentului arbitral.

Probe solicitate dupa prima zi de nfatisare

(2) Probele care nu au fost cerute n conditiile prevazute la alin. 1 nu vor mai putea fi invocate n cursul arbitrajului, n afara de cazurile n care:

a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;

b) administrarea probei nu pricinuieste amnarea solutionarii litigiului.

Acoperirea neregularitatilor de procedura

Art. 64 (1) Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de nfatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si nainte de a pune concluzii n fond.

(2) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.

Sectiunea a 3 -a

Hotarrea arbitrala

Sentinta arbitrala Art. 65 (1) Procedura arbitrala ia sfrsit prin pronuntarea unei hotarri, denumita sentinta arbitrala.

(2) Daca prtul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, tribunalul arbitral, la cererea acestuia, va da o sentinta partiala n masura recunoasterii.

(3) Daca reclamantul renunta la arbitrare sau la nsusi dreptul pretins, nainte de constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrala se nchide printr-o rezolutie a Presedintelui sau a Primvicepresedintelui Curtii de Arbitraj n urma ntocmirii unui referat de catre asistentul arbitral sef.

(4) Daca reclamantul renunta la arbitrare sau la nsusi dreptul pretins dupa constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrala se nchide printr-o hotarre.

Solutionarea litigiului

Art. 66 (1) Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul n temeiul contractului principal si al actelor aditionale la contract, al probelor administrate si al normelor de drept aplicabile, tinnd seama, cnd este cazul, si de uzantele comerciale.

(2) Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul n echitate. n acest caz, hotarrea se da pe baza convingerii intime a tribunalului arbitral.

(3) Arbitrii sunt independenti si impartiali n misiunea pe care o exercita.

nchiderea dezbaterilor

Art. 67 (1) De ndata ce tribunalul arbitral va considera ca toate mprejurarile cauzei sunt suficient lamurite, nchide dezbaterile trecnd la deliberare si la pronuntarea hotarrii n sedinta secreta.

(2) Pronuntarea hotarrii poate fi amnata cu cel mult 15 zile, sub conditia ncadrarii n termenul arbitrajului prevazut pentru solutionarea litigiului.

Luarea hotarrii Art. 68 (1) Tribunalul arbitral hotaraste cu unanimitate sau cu majoritate de voturi.

(2) Dupa deliberare se va ntocmi o minuta care va cuprinde esenta continutului dispozitivului hotarrii.

(3) Minuta se scrie olograf de catre arbitru unic sau de catre supraarbitru pe verso-ul primei file a cererii arbitrale si se semneaza de membrii tribunalului arbitral.

(4) Arbitrul care a avut o alta parere si va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina n cuprinsul sentintei.

Repunerea cauzei pe rol

Art. 69. Daca n cadrul deliberarii si mai nainte de pronuntarea hotarrii, tribunalul arbitral considera ca sunt necesare noi lamuriri, va pronunta o ncheiere prin care litigiul va fi repus pe rol n vederea unor dezbateri suplimentare, stabilindu-se un nou

termen de arbitrare, cu citarea partilor, sub conditia ncadrarii n termenul arbitrajului stabilit pentru respectivul litigiu.

Dispozitivul sentintei arbitrale

Art. 70 (1) Dupa deliberare si pronuntarea solutiei consemnata n minuta continutul acesteia se va regasi n dispozitivul sentintei.

(2) Continutul minutei se consemneaza n ziua pronuntarii de catre asistentul arbitral n Condica de Sedinte arbitrale.

Redactarea sentintei arbitrale. Elementele componente ale acesteia

Art. 71 (1) Sentinta arbitrala se redacteaza n scris si trebuie sa cuprinda:

a) componenta nominala a tribunalului arbitral, numele asistentului arbitral, locul si data pronuntarii hotarrii;

b) numele partilor, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul, precum si numele reprezentantilor legali ai partilor si ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

c) mentionarea conventiei arbitrale n temeiul careia s-a procedat la arbitraj;

d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;

e) motivele de fapt si de drept ale hotarrii, iar n cazul arbitrajului n echitate, ratiunea care a fundamentat solutia;

f) dispozitivul;

g