PERSPECTIVA CURS 9CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI PORNIND DE LA UN ELEMENT FIX DAT IN TABLOU RESTITUTIA PERSPECTIVA PERSPECTIVA PE TABLOU INCLINAT

CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI PORNIND DE LA UN ELEMENT FIX DAT IN TABLOUIn desnul de perspectiva apar si situatii cind trebuie sa construim o perspectiva pornind de la un element xat in tablou. Aceste elemente de la care pornim pot spre exemplu: -o fatada, -o muchie verticala, -un unghi ales direct in tablou. Constructia unei perspectivei pornind de la o fatada. Orice fatada aleasa in tabloul de perspectiva poate sa reprezinte perspectiva oricarei fatade din spatiu daca este privita de la o anumita distanta, iar fatada respectiva face un anumit unghi cu tabloul de perspectiva. Constructia unei perspective pornind de la o muchie verticala. Fata de punctul principala de privire P, se alege direct in perspectiva muchia verticala cea mai avansata catre privitor si punctele de fuga F,F90. cu aceste date xate direct in tablou se poate construi perspectiva prin una din metodele cunoscute. Constructia unei perspective pornind de la un unghi ales direct in tablou. Constructia se poate porni de la unghiul de sus al celor doua fete vizibile, cind acest unghi se alege deasupra liniei orizontului, si unghiul de jos, cind acest unghi se alege sub linia orizontului.

Fm/l Fm/n

RESTITUTIA PERSPECTIVAIn practica de arhitectura si in scenograe apare uneori situatia de a se reconstrui unele monumente de arhitectura sau interioare de arhitectura dupa o documentatie ce este constituita numai din fotograi sau reprezentari perspective ale obiectului. Pentru intocmirea planurilor si vederilor este necesar sa se recurga la RESTITUTIA PERSPECTIVA. Aceasta inseamna ca trebuie sa determinam elementele perspective din fotograe (tablou perspectiv) astfel incit cu minimu de date sa putem construi la o anumita scara atit planul, elevatia cit si perspectiva. Pentru a putea rezolva un asemanea studiu este necesara o fotograe a cladirii care sa aiba urmatoarele date foarte corect reprezentate: a. verticale precis conturate. b. un unghi drept usor de depistat cu ajutorul careia sa se poata determina punctele de fuga. c. inaltimea reala sau o dimensiune reala din plan ( o scara metrica fotograata amplasata linga obiectivul studiat) Gradul de precizie al restitutiei perspective este dat de numarul de elemente metrice ce se cunosc in tablou(fotograe)

Procedeul este invers constructiei perspectivei cu ajutorul punctelor de masura si consta in a determina diviziunile metrice ale elementelor de arhitectura pe orizontala dusa prin una din extremitatile muchiei obiectului, cea mai avansata spre privitor si la dr. si la stg. ei corespunzator lui M si M90

Procedeul este invers metodei de constructie a perspectivei in care se folosesc punctele de observatie si punctele de fuga. Raza vizuala (11) ce trece prin muchia cea mai apropiata la nivelul liniei de orizont si omega se ia un punct prin care se duc paralele la adevaratele directii de fuga. Apoi la intersectia cu celelalte raze vizuale se obtine raportul laturilor. Cunoscind o dimensiune reala a obiectului in plan se poate determina planul la scara

K

x

x

Fie un element de arhitectura ale carui dimensiuni se cunosc spre exemplu o usa. Cu ajutorul inaltimiiI la o anumita scara, se determina pe planul frontal ce se intersecteaza cu planul orizontal din perspectiva dupa dreapta xx. Pe aceasta dreapta se masoara la aceiasi scara latimea cunoscuta L a usii. Cu ajutorul unui punct de fuga K se translateaza usa pe aceiasi directie, din profunzime catre privitor, pina cind inaltimea ei devine aceiasi cu inaltimea luata la scara(I). Se determina astfel punctul de masura M90, al directiei de fuga F90 a peretelui. Avind acest punct de masura se pot construi totate celelalte elemente de care avem nevoie: punctul P, punctul omega, si punctul de masura M.

PERSPECTIVA PE TABLOU INCLINAT

PERSPECTIVA PE TABLOU INCLINATIn perspectivele studiate anterior s-a considerat tabloul de perspectiva perpendicular pe tabloul orizontal al obiectelor. Dar se pot intilni numeroase situatii in care spre exemplu o cladire este foarte inalta si in mod real observatorul o va privi cu capul putin ridicat, mai ales daca se gaseste in apropierea ei. In alte cazuri constructiile sau ansamblurile de arhitectura pot privite de la mari inaltimi, de exemplu de pe dealuri, munti sau din avion, sub raze vizuale foarte oblice. Pentru a construi perspectivele prezentate mai sus se va folosi un TABLOU INCLINAT fata de planul orizontal al obiectelor. In cazul perspectivei pe tablou inclinat verticalele din spatiu apar concurente intr-un punct de fuga Fv. Dupa directia principala de privire perspectiva pe tablou inclinat poate :

a) PERSPECTIVA ASCENDENTA Perspectiva ascendenta a unei cladiri este atunci cind punctul de fuga al verticalelor este situat deasupra liniei orizontului. Privitorul este foarte aproape de cladire si priveste cladirea de jos in sus. Verticalele din spatiu nu mai sint paralele cu tabloul, ele apar concurente in perspectiva pe tablou inclinat. In perspectiva pe tablou inclinat punctul de privire P nu mai este situata pe linia orizontului ci deasupra sau sub ea, in functie de tipul perspectivei

PERSPECTIVA ASCENDENTA - Turnul Tokyo Metropolitan Building

PERSPECTIVA ASCENDENTA - folosita pentru reprezentarea boltilor si tavanelor

b) PERSPECTIVA DESCENDENTA Perspectiva descendenta a unei cladiri este atunci cind punctul de fuga al verticalelor este situat SUB linia orizontului. Privitorul este undeva desupra cladirii (in avion) si priveste cladirea de sus in jos. Verticalele din spatiu nu mai sint paralele cu tabloul, ele apar concurente in perspectiva pe tablou inclinat. In perspectiva pe tablou inclinat nu se mai pastreaza aceiasi unitate de masura pe verticala, ea micsorindu-se odata cu departarea dupa legile descresterii perspective

p

Fv

Mai intai se xeaza in tablou triunghiul celor 3 puncte de fuga. Cu cit punctul de fuga al verticalelor Fv este ales mai departe de linia orizontului cu atit fuga verticalelor este mai lenta, deci unghiul sub care se priveste este in plan vertical mai aproape de 90 grade. Se aa apoi pe ecare latura a triunghiului de fuga F45. In perspectiva pe tablou inclinat se alege muchia AB a cubului. Constructia perspectivei cubului se face dupa metoda explicata la perspectiva pe tablou vertical