curs 13.10.2015.pdf
TRANSCRIPT
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 1/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Marketing internaţional
An I SPMK
Conf. univ. dr. Dan-Cristian DABIJA
1
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 2/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
110 puncte:
10 puncte din oficiu;
20 de puncte activitate la seminar (+ curs) studii de caz;
40 de puncte proiect în grup; realizat ca studiu de caz cu problemede discutat adresate colegilor (elaborare + susţinere = 10 puncte):lungime – cel puțin 20 de pagini de conținut;
20 de puncte: proiect individual – cel puțin 10 pagini de conținut.
20 de puncte: răspunsuri la întrebările care se regăsesc pe slideuri [email protected]; cel puțin 7 teme diferite din 7 cursuridiferite. Max: două puncte pe temă!
Eventual puncte bonus (pe parcursul semestrului)!
Structura notei (1)
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 3/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Focalizare = Companii din comerțul de retail și măsurile pe care le
adoptă / implementează acestea în sfera dezvoltării sustenabile, cât și pentru prelucrarea diferitelor segmente țintă de clienți de vârstediferite (diferite generații). Alegerea unui retailer, spre ex. Lidl;
Piețele prelucrate și dimensiunile angajamentului extern / pe piețeleinternaționale;
Măsuri de dezvoltare durabilă la Lidl în general, precum şi pe piaţa de origine(GE), respectiv pe cel puţin 3 pieţe extere prelucrate (neapărat RO). Concret:
care măsuri specifice DD sunt utilizate de Lidl;
Diferenţierea ofertei (1. ce se face efectiv; 2. cum se transpune în practică) pereprezentanţii diferitelor generaţii (tineri vs. bătrâni) / diferite grupuri ţintă.Concret: Exemple de oferte pentru persoanele tinere vs. în vârstă. Măsuri pentruabordarea grupurilor țintă, e.g. prin Smartapps, Smartphonuri, Social Media,
Lideri de opinie etc.
Concluzii, Anexe, Bibliografie.
Proiect de grup (2 pers)
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 4/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Cele 6 tipuride generații
Generația dinaintede Marea Criză
Generația Marii
Crize
Baby Boomers
Generația X
Generația Y
Generația Z
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 5/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Proiect individual
Oferta retilarilor adresată minorităților naționale dintr -o țară:
Oferta retailerilor din RO pentru minoritatea maghiară / germană /…;
Oferta retailerilor din GE pentru musulmani;
Oferta retailerilor din … pentru turci … ;
Cum se câștigă încrederea, atenția etc. a minorităților pentruofertele companiilor;
În ce măsură se adaptează retailerii diferitelor minorități, obiceiuri,tradiții etc.;
Așteptări: Descrierea minorității în cauză + tradiții și obieceiuri,norme și uzanțe de consum / cumpărare etc., precum și a retailerilorcare au o ofertă adecvată pentru aceste minorități (în ce constă, cum o
promovează, au succes, cum sum prețurile, cum o distribuie, de unde
provine etc.) în comerțul f ood și Non-Food. 5
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 6/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Structura cursului
1. Competiţia globală şi internaţionalizarea afacerilor
2. Evoluţii ale întreprinderii contemporane – de la compania naţională la cea
transnaţională3. Sistemul de marketing internaţional – rezultat al procesului de specializare al
marketingului
4. Analiza mediului de piaţă supranational (incluzând Euromarketing)
5. Analiza macro- si micromediului de piata la nivel international
6. Analiza concurenţilor pe piaţa internaţională + Oportunităţi şi riscuri ale dezvoltăriimarketingului internaţional7. Specificitatea şi particularităţile studierii pieţelor externe
8. Selecţia pieţelor externe9. Strategii în marketingului internaţional (planificare strategica, penetrare, prelucrare,
reragere)
10. Politica de produs în marketingul internaţional11. Globalizare versus specificitate în oferta destinată pieţei internaţionale12. Politica contractuală în marketingul internaţional13. Politica de distribuţie în marketingul internaţional14. Politica de comunicare în marketingul internaţional
15. Controllingul în marketingul internaţional16. Organizarea activităţii de marketing în compania internaţională6
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 7/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
7
Lumea contemporană şi competiţia globală
Tranzacţiile între entităţi aparţinând unor
teritorii economice, sisteme juridice şi
relaţionale diferite.
[Miron, D., în Florescu, C.,Mâlcomete,
P., Pop, N. Al, Marketing Dicţionar explicativ,
Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 18]
Afacerile internaţionale
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 8/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
8
Actorii afacerilor internaţionale
•Persoane fizice
•Companii (organizaţii lucrative)
•Grupuri de companii (holding-uri, cartelurioligopoluri, monopoluri etc.)
•Agenţii guvernamentale
•Organisme neguvernamentale
•Instituţii internaţionale sau regionale
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 9/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
9
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 10/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii pentru
formarea unui cartel pe piața produselor de tehnică dentară
Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii, cu amenzi în valoare totală de456.237 lei (102.613 euro), pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale destabilire a prețurilor de vânzare a unor produse de tehnică dentară, potrivit unuicomunicat al instituției.
Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației declanșate în aprilie 2011 pe piața produselor de tehnică dentară și pe piața aparatelor pentru procesarea produselor pentru tehnică dentară din România.
Companiile sancționate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania,care a primit o amendă de 63.402 lei (14.260 euro), Dentotal Protect — 232.433 lei
(52.277 euro), Helios Medical & Dental — 75.263 lei (16.927 euro), Tehnodent
Poka — 65.726 lei (14.783 euro) și West Dental Teh-med — 19.413 lei (4.366
euro).
În urma investigației, Consiliul Concurenței a constat că furnizorul Vita ZahnfabrikGermania s-a înțeles cu patru distribuitori în privința discounturilor maxime pe careaceștia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale.
"Legea concurenței interzice orice înțelegeri exprese sau tacite, care conduc ladenaturarea concurenței. Fiecare companie trebuie să își stabilească politica de
prețuri independent, nu printr -o înțelegere cu alte companii….. 10
http://www.agerpres.ro/economie/2014/02/05/consiliul-concurentei-a-sanctionat-cinci-companii-
pentru-formarea-unui-cartel-pe-piata-produselor-de-tehnica-dentara-17-49-16
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 11/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Cartel
11
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 12/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Temă – 25.10.2015
Căutați cel puțin câte trei exemple de actori ai afacerilor
internaționale:Monopoluri internaționale
Holdinguri internaționale
Carteluri internaționale
Organisme neguvernamentale internaționale
Instituții internaționale sau regionale (suprastatele)
Nu uitați să indicați sursele!
12
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 13/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
13
Economia digitală
Legăturile interumane generate de lumeaafacerilor se caracterizează prin :
[vezi : Gummesson, E., Total Relationship Marketing ,
Third Ed., ELSEVIER, Amsterdam, Boston,
Heidelberg etc., 2008, pp. 3-16.]
Relaţii Reţele
Interactivitate
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 14/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Globalizarea economică?
14
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 15/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija15
Globalizarea economică
Stadiu la care a ajuns procesul de lungă duratăal internaţionalizării economiei, determinând
mondializarea relaţiilor de schimb, bazate pe interdependenţe economice, ce antreneazătoate statele lumii.
[Bari, I., Tratat de economie politică globală,
Editura Economică, Bucureşti, 2010, p. 39]
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 16/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija16
•Competiţia globală
•Turbulenţele ce devinnormalitate
•Mutaţiile majore încomportamentul organizaţionalşi cel al consumatorului
O schimbare de
mentalitate în abordarearelaţiilor de piaţăîn rândul managerilor
impun :
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 17/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija17
Noi premise pentru
integrarea economiilor
naţionale în economiamondială şi sporirea
PMB
Se stimulează investiţiile
directe între naţiunila nivel transnaţional
Se dezvoltă şi seintensifică fluxurile de
schimburi comerciale la
nivel planetar
Se diversifică şi seredefinesc criteriile
competiţiei globale şicele ale competitivităţii
între naţiuni.
Pe fondul procesului de
globalizare economică:
Efectele procesului de
globalizare economică
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 18/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija18 h t
t p : / / w w w . z i a r e . c
o m / a f a c e r i / i n v e s t i t i i - s t r a i n e / i n v e s t i
t i i l e - s t r a i n e - i n -
r o m a n i a - i n - 2 0 1 2 - i n d u s t r i a - p e t r o l i e r a -
s i - b a n c i l e - a u - f o s t - v e d e t e l e - v e z i -
t o p u l - p e - t a r i -
1 2 5 9 7 0 4
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 19/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija19
Repartizarea investițiilor
străine directe pe regiunide dezvoltare și țări de
proveniență
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 20/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija20
Evoluţia exporturilor, importurilor şi a investiţiilor directe la nivel
mondial, comparativ cu produsul mondial brut (P.M.B.) în miliarde USD
Surse:
• WTO• www.dti.gov.za/econdb/raportt/WorldTradeTotal.html• www.de.wikipedia.org/wiki/Welthandel/Tabellen_und_Grafiken• www.dti.gov.za/econdb/raportt/pr401_e.pdf • www.bpb.de/wissen/VULE3D• www.stats.unctad.org/Handbook/TableViewer/tableView.aspx
Anii
Exporturi Importuri Investiţii directe
Produs Mondial
Brut
mld.
USD %
mld.
USD %
mld.
USD %
mld.
USD %
1970 316,9 100,0 329,4 100,0 13,4 100,0 3.280,3 100,0
1980 2.034,1 641,8 2.075,1 629,9 55,1 411,2 11.291,8 344,2
1990 3.448,7 1.088,3 3.549,7 1.077,6 207,9 1.551,5 22.129,8 674,6
2000 6.446,2 2.034,1 6.705,0 2.025,5 1.396,5 10.421,6 31.850,3 970,9
2004 8.880,0 2.802,1 9.215,0 2.797,5 734,9 5.484,3 41.609,8 1.268,5
2005 10.431,0 3.291,5 10.000,0 3.035,8 973,2 7.262,7 44.923,5 1.369,5
2006 12.083,0 3.812,8 12.413,0 3,768,4 1.461,1 10.903,7 48.597,9 1.481,5
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 21/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Temă – 25.10.2015
Identificați pentru ultimii patru ani (2010, 2011, 2012, 2013, 2014),
cât și pentru anul în curs (2015) cele mai relevante și mari cinciinvestiții străine directe realizate: la nivel mondial
în Europa
în România
în județul Dvs. de reședință
Nu uitați să indicați sursele!
22
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 22/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Internaționalizarea afacerilor?
De ce?
23
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 23/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
24
Decizia de internaţionalizare în cadrul întreprinderii
Internaţionalizarea afacerilor reprezintă ansamblulde metode, tehnici şi instrumente puse în slujba demersuluistrategic al întreprinderii de a activa în străinătate.
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 24/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
25
Comerţ de mărfuri inter- şi intraregional
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 25/50© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Numiţi trei companii străine cu activităţi în România!
27
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 26/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija28
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 27/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Care ar putea fi tendinţele contemporane
majore în afacerile internaţionale?
29
Exercițiu pe grupe – 5 minute
Ce impact consideraţi că a avut criza
economico-financiară asupra companiilormulti- şi transnaţionale?
Identificaţi posibili factori de influenţă aievoluţiei afacerilor economice
internaţionale
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 28/50
i i i fi i i i ii
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 29/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija31
Impactul negativ al crizei financiare asupra investiţiilor
străine directe realizate de companiile multi- şi
transnaţionale se datorează
Reducerii capacităţii de accesare a noi credite şi diminuarea posibilităţii deoperare a noi investiţii;
Noilor condiţii impuse de instituţiile de credit;
Scăderii cererii şi a capacităţii multinaţionalelor de a realiza profituri sau dea se autofinanţa;
Previziunilor sumative privind evoluţia unor economii, respectiv pieţe străine;
Perceperii unui grad ridicat de risc sau a unei incertitudini în realizareainvestiţiilor pe pieţele externe;
Amânării sau "îngheţării“ investiţiilor pe o anumită perioadă în mai multe ţări
ale lumii
Principalele grupe de factori de influenţă ai
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 30/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Principalele grupe de factori de influenţă ai
evoluţiei afacerilor economice internaţionale1. Internaţionalizarea pieţelor bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi
forţei de muncă determinată de procesul de destindere politicăconsemnat la nivel mondial
2. Creşterea gradului de interdependenţă dintre economiile naţionaleaccentuat de năzuinţa statelor lumii spre reciprocitate
3. Accentuarea fenomenelor concurenţiale de succes în lumeaafacerilor, în toate zonele geografice ale Terrei
4. Prezenţa tot mai accentuată a întreprinderilor care operează activităţila nivel mondial şi care provin, mai ales, din ţările asiatice
5. Difuzia de tehnologii noi sau tehnologii cheie şi dezvoltarea acestora,mai ales în sectorul informaţional şi comunicaţional
6. Globalizarea pieţelor lumii în condiţiile estompării continue adiferenţelor specifice dintre acestea
33
Principalele gr pe de factori de infl enţă ai e ol ţiei afacerilor
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 31/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija34
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
economice internaţionale (1)
1. Internaţionalizarea pieţelor bunurilor, serviciilor, capitalurilor
şi forţei de muncă determinată de procesul de destindere
politică consemnat la nivel mondial
• Liberalizarea comerţului mondial sub egida OrganizaţieiMondiale a Comerţului (WTO);
• Armonizarea structurilor economice, internaţionalizarea pieţelorşi polarizarea lor;
• Concentrarea puternică a domeniului activităţii bancare şi deasigurări
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 32/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija35
Cele mai mari institute de credit la nivel mondial, în funcţie de capitalul
consolidat la sfârşitul anului financiar 2009 în milioane USD
Loc 2009 Banca Ţara Capitalul consolidat
(Mil. USD)
Rang 2008
1 JP Morgan Chase & Co SUA 136.1044
2 Bank of America Corp SUA 120.814 5
3 Citigroup SUA 118.758 2
4 Royal Bank of Scotland Marea Britanie 101.818 3
5 HSBC Holdings Marea Britanie 95.336 1
6 Wells Fargo & Co SUA 86.397 23
7 Mitshubishi UFJ Japonia 77.218 6
8 ICBC China 74.701 8
9 Cr édit Agricole Group Franţa 71.681 7
10
Santander Central
Hispano Spania 65.267 9
Sursa: The Banker, 2009; d.i. Date inexistente
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 33/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija36
2. Creşterea gradului de interdependenţă dintre economiile
naţionale accentuat de năzuinţa statelor lumii sprereciprocitate
•măriri avantajoase ale capacităţilor de producţie, corelate cu
reduceri de costuri şi de preţuri pe unitatea de produs;•activitate de C-D mai eficientă, în folosul înnoirii ofertei
•un spor calitativ la bunurile şi serviciile oferite pieţei;
•efecte sinergetice în prelucrarea pieţelor externe
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
economice internaţionale (2)
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 34/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija38
4. Prezenţa tot mai accentuată a întreprinderilor care operează
activităţi la nivel mondial şi care provin, mai ales, din ţările
asiatice
• Cei patru “dragoni“ asiatici sau „tigrii est asiatici” (RepublicaCoreea, Singapore, Taiwan, Hong-Kong)
• Cei trei “sateliţi “ (Filipine, Thailanda, R. Vietnam)
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
economice internaţionale (4)
Sursa: Scott DeCarlo, Special Report – The World Biggest Companies, Forbes, 04.08.2009
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 35/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija39
Repartiţia pe ţări a primelor 1.500 de companii nefinanciare cu activităţi
internaţionale
Loc Ţara Număr
companii
CA (mlrd
USD)
Angajaţi
(mii)
Cea mai mare
companie
1 SUA 551 10.057,7 23.69 General Electric
2 Japonia 288 4.632,5 8.037 Toyota Motor
3 Marea Britanie 102 1.952,7 5.532 BP
4 China 91 935,2 4.561 ICBC
5 Franţa 72 2.240,0 5.43 Total
6 Coreea de Sud 61 936,8 535
Samsung
Electronics
7 Germania 57 2.017,0 4.355 Volkswagen
8 Canada 55 641,4 1.562 R.B.C.
9 India 47 387,8 1.561 Reliance Industries
10 Australia 46 540,6 953 BHP Billiton
11 Elveţia 45 691,0 1.402 Nestle
12 Taivan 45 343,9 1.468 Hon Hai
13 Hongkong 40 271,4 1.227 China Mobile
14 Italia 41 874,3 1.211 Eni
15 Spania 33 599,1 1.274 BSCH
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 36/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija40
5. Difuzia de tehnologii noi sau tehnologii cheie şi
dezvoltarea acestora, mai ales în sectorul informaţional şi comunicaţional
•Robotica, tehnica medicală, bioinformatica, informatica
cuantică, inteligenţa artificială, neuro informaţia,nanotehnologiile;
•Biotehnologiile •Verde – agricultură• Roşie – medicină /farmaceutică
• Albastră – produse din mare• Albă – produse industriale
•Gri – reciclare, refolosire
•Galbenă – producerea de alimente
Principalele grupe de factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
economice internaţionale (1)
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 37/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija41
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 38/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Biotehnologii – exemple de companii
Verde – agricultură
Euralis Seminte
TCE 3 Brazi
Interagro
Roşie – medicină/farmaceutică
INTERCELL AG
Horvath Partners
Terapia Ranbaxy
Albastră – produse din mare
Exxon Mobil Corp.
Hytor
Maersk
Albă – produse industriale
Grupul Baran
Polaris Industries Inc.
Western Digital Corp.
Gr i – reciclare, refolosire
GreenWeee
ECO-X SRL 42
• Conceperea și dezvoltarea unor tehnologii moderne
pentru obținerea de biopreparate terapeutice pe bază deuleiuri vegetale;
• Obținerea unor produse cu acțiune imediată tehnologie
de valorificare energetică sub formă de biogaz a
deșerturilor și/sau subproduselor vegetale din
agricultură;• Culturi alternative cu potențial de adaptare la diferite
condiții ecologice și valorificarea complexă a acestora prin biotehnologii;
• Procesarea integrată, automatizată a reziduurilor agro-
alimentare în scopul obținerii de fertilizanți naturali cu potențial energetic ridicat;
• Soluții biologice de combatere a bacteriozelor patogene
la plantele horti-viticole;
• …
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 39/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Sunt tocați cu dispozitive speciale și transformați în îngrășământ natural, peleți sau
alte materiale combustibile.
Tot acest morman de brazi, adică aproximativ 6.000 de bucăți, a fost colectat dintr -un singur sector al Capitalei. La nivelul țării vorbim despre milioane de conifere.
Într -o stație de compostare din Oradea se transformă zilnic zeci de tone de brazinefolositori în îngrășăminte organice.
Cu ajutorul acestor utilaje speciale, pomii de Crăciun sunt măcinați pentru început în bucăți de câțiva centimetri, după care resturile vegetale sunt puse la macerat.
Îngrășământul organic realizat ajunge așadar în parcurile din marile orașe sau lafirmele care se ocupa cu amenajările grădinilor. Prețul unui sac de 3 kilograme costădoar un leu.
Brazii care nu ajung în pământ nu sunt irosiți. Au o altă utilitate, spun firmele desalubrizare, care adună coniferele uscate pe care oamenii le aruncă. Există mai multemateriale combustibile care se pot face din pomii reciclați.
Brazii de Crăciun mai pot fi folosiți și la brichetele cu care funcționează centralele pe peleți. Aceste centrale, subvenționate de stat, sunt căutate de cei care vor să deamai puțin pe încălzire. 43
http://stirileprotv.ro/stiri/social/brazii-de-craciun-aruncati-la-gunoi-
sunt-reciclati-se-transforma-in-ingrasamant-sau-peleti.html
T ă
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 40/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Temă
46
Identificați câte două – trei exemple pentru fiecare dintrecei șase factori de influenţă ai evoluţiei afacerilor
economice internaţionale!
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 41/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Care ar putea să fie motivele
internaţionlizării unei companii?
47
Cum s-ar putea clasifica aceste
motive?
Motive ale internaţionalizării după natura
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 42/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija48
Motive ale internaţionalizării după natura
elementelor ce asigură un potenţial avantaj competitiv
•Acces mai avantajos la resurse (de forţă de muncă, materiale şifinanciare)
•Reglementări favorabile investiţiilor străine pe piaţa ţintă (de natură juridică, financiară, fiscală etc.)
•Avantaje de proximitate (faţă de piaţa resurselor sau faţă de cea
de utilizare /consum)
•Un cadru instituţional şi /sau internaţional favorabil investiţiilor externe
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 43/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija49
Motive ale internaţionalizării companiilor
Un studiu efectuat în anul 2007 pe 12 companii suedeze active în sectorul Cercetării şi al Dezvoltării
produselor reliefează cele mai relevante motive ale internaţionalizării acestora (a se vedea tabelul următor):Motive de internaţionalizare la companiile suedeze
Motiv Valori medii
Adaptarea produselor la piaţa locală 3,50
Unităţile de producţie au nevoie ele î nsele de cercetare şi dezvoltare 3,40
Acces la personal calificat de cercetare şi dezvoltare 3,00
Apropierea companiilor cu activităţi de cercetare şi dezvoltare similare cu propriul sector de
activitate
3,00
Costuri mai reduse la personalul din străinătate activ î n cercetare şi dezvoltare 2,80
Apropierea companiilor cu activităţi de cercetare şi dezvoltare care completează propriul
sector de activitate
2,20
Monitorizarea atentă a dezvoltării tehnologiilor î n cadrul propriului sector de activitate 2,10
Adaptarea la reglementările şi legile locale 1,90
Beneficierea de programe publice de cercetare şi dezvoltare 1,60
Climat de cercetare – dezvoltare nefavorabil pentru Suedia 1,50
Sursa : Salsbäck, Halkjaer, 2007
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 44/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Motive active vs. reactive?
50
Motive ale internaţionalizării după caracterul
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 45/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
51
Motive ale internaţionalizării după caracterul
factorilor motrici :
Motive active, respectiv reactive ale internaţionalizării
Motive active Motive reactive
· mărirea profitului; · presiunea concurenţei;· avantaje tehnologice; · capacităţi de producţie excedentare;
· monopolul producţiei unor articole; · regresul cererii şi al vânzărilor pe piaţa domestică;
· avantaje de ordin fiscal; · producţie excedentară;
· filozofia companiei; · saturarea pieţei domestice;
· etc. · avantaje poziţionale (apropierea de clienţi şi de
locul de desfacere);
· etc.
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 46/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
52
Argumente care susţin internaţionalizarea întreprinderii
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 47/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
53
Argumente care susţin internaţionalizarea întreprinderii
Alte posibile motive …
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 48/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
… imaginea pozitivă a companiei într -o anumită ţară (consumatorii ocunosc, înainte ca această să fie prezentă pe piaţa considerată);
… extinderea gamei de produse şi prin urmare atacarea de noi pieţe;
… creşterea interesului consumatorului asupra produselor/serviciilorcompaniei;
… creşterea comenzilor online într -o anumită piaţă poate duce laintrarea pe piaţă a companiei;
… compania „mamă” cumpără diverise întreprinderi mai mici ceactivează pe o piaţă nouă drept urmare are loc şi un transfer de
prestaţii în acea piaţă;
… creşterea valorii brandului companiei;
… poziţionarea pe diferitele pieţe naţionale, astfel încât în caz de crizăeconomică mondială efectele negative resimţite pot fi estompate prin
distribuirea de produse în ecnomiile mai puţin dependente de pieţelelobale.54
e pos b e o ve …
Probleme de rezolvat!
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 49/50
© Conferențiar univ. dr. Dan-Cristian Dabija
Identificaţi câte trei posibile motive ale internaţionlizării pentrucompanii provenind din cel puțin trei sectoare de activitate diferite!
Găsiţi exemple de companii care au recurs la diferite motive pentruimplementarea internaţionalizării! Numiţi motivul (motivele) şiindicaţi şi sursa bibliografică!
Evidenţiaţi pentru o companie la alegere impactul crizei economico-
financiare recente asupra activităţilor sale în străinătate!
Identificaţi cel puţin trei companii care recurg la biotehnologiile verzi,albe, albastre, gri etc. și descrieți corespunzător activitățile acestora!
Identificaţi topuri de companii cu activităţi internaţionale ! (indicaţisursa)
55
7/21/2019 Curs 13.10.2015.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/curs-13102015pdf 50/50
56
Vă mulţumesc pentru atenţie !