curs 4.pdf

1.2 SISTEMUL INFORMATIONAL Sistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor,

fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor societăţii.

Definirea schematică a sistemului informaţional:

culegerea şi înregistrarea automată sistem informatic informaţiilor

sistem informaţional vehicularea informaţiilor mecanizată

prelucrarea informaţiilor manuală Sistemul informaţional pentru management se defineşte ca o metodă organizată de asigurare cu informaţii interne şi externe referitoare la operaţiunile trecute prezente şi viitoare ale organizaţiei, pentru a sprijini luarea şi aplicarea deciziilor Conceptul de sistem informaţional economic a fost definit în moduri diferite. De cele mai multe ori el este sinonim cu sistemul informaţional pentru conducere. SI economic poate fi definit astfel: Un ansamblu de resurse umane şi de capital, investite într-o unitate economică, în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţii organizaţiei.

ACTIVITĂŢILE SISTEMELOR INFORMAŢIONALE

O serie de operaţiuni trebuie să fie executate asupra datelor pentru a genera informaţii semnificative şI relevante. Aceste activităţI sunt definite prin noţiunea ciclul prelucrării datelor . Ciclul cuprinde 5 faze după cum urmează: 1. Faza de culegere a datelor cuprinde :

-observarea mediului care generează datele, fie printr-un observator uman, fie prin

diverse echipamente

-înregistrarea datelor, fie prin scierea lor în documantele sursă, fie prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale.

2. Pregătirea datelor constă într-un număr de operaţii executate asupra datelor pentru a

facilita prelucrarea lor ulterioară: -clasificarea datelor, care implică atribuirea de coduri de identificare(simbol, cod), astfel încât datele să fie incluse în submulţimile corespunzătoare: -gruparea datelor, adică acumularea intrărilor similare, pentru a fi prelucrate în grup:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com


-verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri pentru controlul corectitudinii datelor, fiind cunoscut principiul GIGO/GIGI (garbage-in, garbage-out, gunoi la intrare, gunoi la ieşire) -sortarea datelor, prin care grupurile de date sunt aranjate în loturi de înregistrări, după criterii de ordonare numerică, alfabetică, alfanumerică sau de timp (cronologic); -cuplarea(fuziunea) a două sau mai multe loturi de înregistrări într-unul singur; -transmiterea datelor de la un punct la altul; -transcrierea datelor dintr-o formă în alta, astfel încât să se realizeze trecerea de la scrierea de mână la cea tipizată sau de la documentele scrise la mediile specifice calculatoarelor.

Pregătirea datelor capătă o semnificaţie deosebită în sistemele de prelucrare automată a datelor, partea informatizată a acestora fiind cunoscută ca sistem/subsistem informatic. 3. Prelucrarea datelor constă în următoarele activităţI:

-calculaţiile cuprind unele forme de tratare matematică a datelor;

-compararea supune unei examinări simultane două sau mai multe tipuri de ate între care există o legătură logică; -sintetizarea este o activitate prin care se comasează informaţIile; -filtrarea este o altă operaţiune prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrării următoare; -restaurarea prin care sunt aduse datele din memorie într-o formă accesibilă omului, sau într-o formă prelucrabilă tot pe calculator.

4. Întreţinerea fişierelor cuprinde: -memorarea (stocarea)datelor în vederea utilizării lor viitoare;

-actualizarea datelor memorate astfel încât să surprindă cele mai recente evenimente; -indexarea datelor pentru a înlesni o uşoară regăsire a lor; -protecţia datelor memorate, care cuprinde o mare varietate de proceduri şi tehnici pentru prevenirea distrugerii lor sau a accesului neautorizat.

5. Stadiul de ieşire a informaţiilor este faza finală a ciclului de prelucrare datelor. Informaţiile de ieşire pot fi regăsite în una din următoarele trei forme: -documente -rapoarte -răspunsuri la întrebări Termenul ieşiri le cuprinde pe toate trei. De cele mai multe ori, datele nu parcurg toate activităţile, iar unele dintre ele pot chiar să nu treacă prin cele cinci faze.. De ex: unele date pot fi colectate, prelucrate şi memoratesimultan fără să mai parcurgă alte operaţiuni de pregătire.pe de altă parte anumite date externe (despre concurenţI) ajung direct la manageri, fără să mai fie supuse altor prelucrări. Studiul SI trebuie să se concentreze însă asupra tuturor stadiilor de prelucrare a datelor.

Functiile sistemului informational Sistemul informational trebuie sa indeplineasca cumulative urmatoarele trei functii:

• Decizionala • Operationala • De documentare.

Functia decizionala- exprima menirea sistemului informational de a asigura elementele informationale necesare luarii deciziilor. Data fiind importanta sa deosebita exista tendinta de




a utilza denumirea de sistem informational pentru management ( Management Information System MIS). Functia operationala

• Sistemul informational are menirea de a declansa actiuni pentru realizarea obiectivelor organizatiei

• Sistemul informational asigura operationalizarea deciziilor, metodelor manageriale, realizarea obiectivelor cuprinse in strategia firmei.

Functia de documentare- arata menirea gnoseologica a sistemului informational, se inregistreaza o serie de informatii ce servesc imbogatirii cunostintelor personalului.

Deficiente majore ale sistemului informational Studiile efectuate asupra sistemului informational din cadrul firmelor au reliefat existenta unor deficiente tipice, relativ frecvente, reflectare a unor erori in conceperea si implementarea lor.

Distorsiunea-modificarea parţială neintenţionată a conţinutului mesajului unei ingormaţii pe parcursul culegerii, prelucrării şi transmiterii de la emiţător la receptor, Cauze :

• Diferente de pregatire a persoanelor implicate in vehicularea informatiei • Folosirea de suporti informationali necorespunzatori pentru inregistrarea informatiilor • Manipularea neglijenta a suportilor de informatii in procesul transmiterii lor

beneficiariloe • Utilizarea de mijloace necorespunzatoare pentru inregistrarea si transmiterea

informatiilor Filtrajul-modificarea parţială sau totală a mesajului sau conţinutului informaţiilor în mod intenţionat. Cauza: interventia pe parcursul inregistrarii, transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor persoane care au interesul ca beneficiarul de informatie sa primeasca un mesaj schimbat. Aceasta deficienta cronica a sistemului informational se manifeswta in special cand unii manageri sunt incorecti sau nu-si exercita integral atributiile de control. Efectul negativ al distorsiunii si filtrajului este dezinformarea partiala sau integrala a beneficiarului de informatii. Cand dezinformarea se produce la nivelul managerilor aceasta se reflecta in diminuarea calitatii deciziilor. Cand dezinformarea se produce la nivelul excutantilor, efectele imediate se resimt pe planul realizarii proceselor cu caracter operational, influentand calitatea, cantitatea si durata de realizare si furnizare a produselor si serviciilor.

In ambele situatii efectele pe termen lung sunt scaderea eficientei, concomitent cu deteriorarea intr-o anumita masura a climatului de munca a relatiilor dintre personalul implicat s.a. Redundanţa-înregistrarea, transmiterea şi prelucrarea repetată a unor informaţii. Cauza: absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a unor segmente ale sistemului managerial. Redundanta se produce mai ales cand nu se respecta principiul unitatii de decizie si actiune, cand mai multi manageri se adreseaza nemijlocit cu cereri de informatii unor compartimente fara ca personalul managerial responsabil nemijlocit de activitatea lor sa fie informat si sa intervina. Efectele redundantei, care se manifesta adesea sub forma cererii acelorasi informatii de catre diferiti beneficiari, dar sub alte forme, constau intr-o serioasa risipa de timp si adesea de mijloace materiale din partea celor implicati.




Supraîncărcarea circuitelor informaţionale cu informaţii Cauze: inafara redundantei, nerespectarea caracterului piramidal al sistemului informational. Prin caracter piramidal al sistemului informational intelegem transmiterea si agregarea selectiva a informatiilor pe verticala sistemului de management corespunzator sferei obiectivelo, competentelor si responsabilitatilor corespunzatoare subdiviziunilor organizatorice. La originea acestei situatii se afla proiectarea defectuoasa a sistemului informational, insuficienta pregatire a unor manageri si executanti.

Informaţiile şi managementul Informaţia resursă strategică a organizaţiei

Informaţia reprezintă un element generic al proceselor de cunoaştere şi reprezentare a

proceselor de cunoaştere şi reprezentare a realităţii, de concepţie şi comunicare, inerente acţiunii umane la scara societăţii in general şi in particular la scara organizaţiilor.

Informaţia poate fi definită in modalităţi multiple , ce decurg din caracterul ei plurivalent şi din statutul ei de obiect multidisciplinar.

Variante posibile de definire a informaţiei Perspectiva de abordare Definire

1. filozofică Entitate esenţială 2. sociologică Element structurator al comportamentelor

umane şi al acţiunii sociale 3.psihologică Operator al intelectului uman 4.economică Resursă şi bun economic, obiect de tranzacţie 5.managerială Substanţă a proceselor de analiză decizie-

control în organizaţie. Peter Drucker- „informaţiile sunt date investite cu relevanţă şi sens”. Ca efect al computerizării s-a impus o distincţie netă intre:

• Conţinutul semantic al informaţiei (mesajul) • Suportul tehnic care o înmagazinează (suport clasic, electronic sau optic).

Problematica informaţională prezintă o perspectivă proprie de abordare in raport cu utilzatorul informatiilor care pot fi manageri, cadre de concepţie, sinteză, funcţionari, experţi, consultanţi.

Datele şi informaţiile- reprezintă componentele primere ale sistemului informaţional , organic interdependente.

Data reprezintă descrirea cifrică sau letrică a unor acţiuni, procese, fapte, fenomene referitoare la firmă.

Unele date au caracter de informaţie.

Pentru necesitatile abordarii de fata se vor face urmatoarele distinctii: Datele – sunt fapte, evenimente, tranzactii si asa mai departe care au fost înregistrate. Acestea sunt materia prima pornind de la care se va produce informatia.

În termeni generali datele de baza sunt procesate într-o anumita maniera pentru a produce informatie, dar procesarea în sine nu produce informatie. Aceasta este o distinctie importanta care va fi fructificata mai târziu.

Caracterizarea datelor




Datele sunt fapte obtinute, observate, contorizate, masurate etc., care sunt înregistrate. Frecvent acestea sunt numite date de baza si sunt adesea înregistrate în activitatile tranzactionale de zi cu zi ale unei organizatii. Datele sunt derivate atât din surse externe cât si din surse interne si ca urmare a faptului cele mai multe date externe trebuie sa fie într-o forma gata de utilizat, determinând astfel activitati interne care necesita sisteme de masurare si înregistrare de maniera la care aceste date pot fi captate. Datele pot fi produse ca rezultat al unor rutine automate dar operatiile esentiale cum ar fi producerea unei facturi sau o

Astfel informaţiile reprezintă interpretări ale datelor în raport cu anumite situaţii

particulare sau cu înţelegerea de către mintea umană in general. Informatia – se manifesta ca date care au fost procesate într-o anumita maniera pentru a fi utile receptorului. Din punctul de vedere al managementului prin informaţii desemnăm acele date care aduc adresantului un spor de cunoaştere privind direct sau indirect organuzaţia respectivă, ce ii furnizează elemente noi, utilizabile în realizarea sarcinilor ce îi revin. Herbert Simon defineste 4 roluri ale informatiei in management:

1. Masura a succesului organizational De ex: informatia cu privire la profitabilitatea unei firme poate fi folosita pentru evaluarea succesului acelei firme pe o anumita perioada. 2. Semnal de alarma. Informatiile care reflecta schimbari drastice in volumul vanzarilor, nivelul costurilor, nivelul profiturilor si altele constituie semnale care alerteaza managerii, determinandu-i sa ia decizii si sa declanseze actiuni in consecinta. Nu toti managerii au nevoie de aceleasi informatii.oreganizatia trebuie sa-si sezvolte capacitatea de a dirija informatiile spre managerii care au cele mai mari posibilitati de a le utiliza, evitand privarea unora de informatiile necesare sau coplesirea altora cu informatii inutile ( principilu managementului prin exceptie). 3. Baza pentru cercetarea analitica Investigarea si analiza operatiunilor curente ale unei organizatii, in urma carora sunt evidentiate punctele ei forte si aspectele vulnerabile ale activitatii, au la baza informatii pertinente, atat din mediul intern cat si din mediul extern. 4. Baza a planificarii Obiectivele si actiunile viitoere ale organizatiei trebuie proiectate pe baza unor informatii adecvate. De ex: informatiile cu privire la numarul si structura personalului unei companii(dupa varsta, sex, categorii de calificare etc.), pot arata ca este necesar un program de recrutare activa si perfectionare a personalului. Planurile pentru realizarea acestui program trebuie coordonate cu palnurile de productie ale firmei si cu bugetele proiectate. Caracteristicile calitative ale informatiilor

Exactitatea (veridicitatea)- este insusirea informatiei de a contine elemente de cunoastere care sa asigure conturarea unei imagini exacte a fenomenului sau proicesului la care se refecra informatia.

Adecvarea – este insusirea informatiei de a fi necesara destinatarului ei, pentru ca aceasta sa-si poata rezolva in mod corespunzator problemele pe care el are.adecvarea presupune si prezentarea informatiilor intr-o forma care sa asigure utilizarea ei cu usurinta de catre destinatar.




Oportunitatea informatiei-reprezinta insusirea acesteia de a ajunge la destinatar in momentul in care este realmente nevoie de ea. Experienta a evidentiat faptul ca uneori, oportunitatea informatiei este mai importanta decat precizia ei.

Eficienta informatiei- reprezinta insusirea acesteia de a asigura un efect determinat de detinerea informatiei, superior efortului depus pentru obtinerea ei.

Eficienta informatiilor de management, nu este usor de estimat intrucat, de cele mai multe ori, disponibilitatea acestora are un efect indirect asupra rezultatelor organizatiei. Operatiunea de estimare a eficientei informatiilor trebuie totusi realizata, mai ales atunci cand proiectate sisteme informationale bazate pe tehnologii costisitoare.

Caracteristicile informatiei ca resursa strategica a firmei

• Resursele de informatii sunt potential infinite si se dezvolta in mod progresiv si cumulativ, cu o rata de crestere extrem de rapida- fiind generte de procese de cunoastere si inovare. Ele se multiplica prin diseminare, avand o capacitate de penetrare practic nelimitata.

• Informatiile prezinta un caracter perisabil- datorita afluxului de noi achizitii ale cunoasterii. Caracterul perisabil se manifesta sub forma uzurii morale.

• Informatia presupune costuri inalte de producere si costuri comparativ reduse de reproducere si de stocare. Transferul informatiei este subtil si de multe ori incontrolabil.

• Consumul de informatie este nedestructiv- accesul unui subiect uman la o informatie dorita de un altul, nu-l deposedeaza pe cel dintai, de informatia respectiva. O data diseminata, cu sau fara contrapartida o anumita informatie devine egal disponibila tuturor celor ce ajung sa o detina.

• Factor de productie- informatia apare ca rezultanta a activitatilor de inovare si a celor de capitalizare a experientei de productie si de management. De asemenea aceasta ipostaza se refera si la informatia continuta in conceptia si programele de operare a sistemelor de productie, asistata de calculator si in general a oricarui produs cu informatica incorporata.

• Suport al proceselor de analiza- decizie si control- informatia se gaseste atat la intrarea in ciclul de analiza- decizie-actiune, cat si pe intregul parcurs al acestuia, conditionandu-i coerenta si rationalitatea si jucand astfel un rol determinant in formarea si evolutia performantelor organizationale.

• Resursa intangibila a firemi- informatia este un activ al firmei, avand o utilitate proprie. Ea formeaza obiectul unor procese complexe de generare,circulatie, prelucrare, stocare si utilizare, implicand costuri specifice.

• Forma de reprezentare si capitalizare a cunoasterii organizationale- informatia intervine in formarea reprezentantilor cognitive ales subiectilor organizationali, ca baza pentru conceperea si aplicarea oricarui proiect de actiune. Ea se rafineaza si se imbogateste progresiv, prin intermediul proceselor de invatare organizationala.

• Mediu al comunicarii si integrarii organizationale- informatia mediaza comunicarea si interactiunea intre indivizi, la scara grupurilor si a organizatiilor.

Conform acestor caracteristici se constata la nivelul firmelor a unui proces „dematerializare” a activitatii economice, crescand astfel importanta laturii informationale a functionarii firmelor.In acest context, resursele informationale trebuie percepute de catre manageri, ca o parte a patrimoniuluiintreprinderii, aflat sub directa lor responsabilitate de




administrare. Aceasta preocupare nu poate si nu trebuie sa fie delegata in totalitate specialistilor in tehnologia informatica, asa cum se intampla, relativ frecvent in practica. Gestiunea resureselor de informatii ale firmei Conceptul de gestiune este justificat de faptul ca resursele de informatii ale firmei constituie un activ ale acesteia si pot fi gestionate ca atare. Considerentele de eficienta economica si de performanta manageriala au acreditat treptat gestiunea resurselor de informatii ca problema ce vizeaza functionarea firmei in anasablul ei, revenind ca problema de responsabilitate si autoritate decizionala, conducerii firmei. Domeniile de gestionare a resurselor de informatii sunt:

• Gestiune bazelor de date • Gestiunea inregistrarilor informationale • Gestiunea activitatilor de exploatare a tehnicii de calcul. Principii de gestionare a resurselor de informatii:

• Informatia este o resursa „rara” • Pentru a o utiliza eficient, ea trebuie in primul rand, identificata si repertorizata • Dupa punerea in evidenta a informatiei, ea trebuie valorizata sub aspectul de

utilizare multipla, in scopuul satisfacerii nevoilor de informare din cadrul firmei • Actualizarea permanenta a dictionarului de informatii disponibile in functie

de sursa acestora, procesul de generare si gama destinatiilor de utilizare • Controlul permanent al proceselor de generare si utilizare a resurselor de

informatii. Activitati specifice ale gestiunii resurselor de informatii

• Elaborarea si actualizarea de planuri strategice in domeniul resurselor de informatii

• Aplicarea unor solutii de structurare coerente, ale sistemelor de baze de date, existente in cadrul unei firme

• Elaborarea si actualizarea dictionarului de informatii al firmei • Asistarea utilizatorilor finali ai sistemului informatic al firmei • Definirea si aplicarea de standarde de culegere, transmitere, prelucrare si

stocare a datelor • Prromovarea aplicarii, in cadrul firmei a politicilor si procedurilor stabilite in

domeniul gestiunii resurselor de informatii.

Protectia resurselor de informatii Informatia fiind o resursa intelectuala, ridica probleme speciale de reglementare

juridica a dreptului de proprietate si de acces, prin prevederi legislative sau contractuale si prin norme tehnice adecvate.

Aceste proceduri, in raport cu cu specificul unei economii concurentiale, trebuie armonizate cu imperativele de ordin socio-cultural, ce se refera la integrarea si deschiderea informationala, promovarea transparentei comunicarii sociale.

Acest context determina firmele ca in activitatea lor, sa respecte regimul institutional pe plan national si mondial, privind protectia drepturilor creatorilor de bunuri intelectuale prin




brevete, marci inregistrate si legislatia copyright. Unele firme mai aplica si regimul secretului comercial, cum ar fi proiectele unor noi produse si tehnologii, strategiile de piata etc.

Avand in vedere ca frauda informationala poate imbraca forme dintre cele mai subtile, pentru fiecare firma se pune problema de a dezvolta loialitatea propriilor angajati, paralel cu mijloacele proprii de protectie a resurselor informationale de care dispune (coduri interne, parole de acces, sisteme de control si supraveghere, limitarea dreptului de acces in raport cu profilul fiecarui post, sisteme de autorizare a cererilor de acces la date etc.)

DIMENSIUNEA INFORMATIONALA A COMPORTAMENTULUI MANAGERIAL

Managerii sunt in esenta si prin excelenta, lucratori informationali.

Decizia insasi, ca produs finit al activitatii manageriale, este o entitate informationala investita cu forta de directiva.

Un proces decizional poate avea loc numai in prezentain formatiei necesare si suficiente respectiv a informatiei de fundamentare si a celei de control si reglare. Exercitarea conducerii unei organizatii se incadreaza in categoria demersurilor de cunoastere si de rezolvare de probleme, ceea ce defineste organizatia ca un sistem de prelucrare de informatii.

Managerii sunt: • Segmente al cererii de informatii din cadrul firmei • Beneficiari ai iesirilor furnizate de sistemul informatic • Generatori de informatii .

Caracteristicile comportamentale ale managerilor, in calitatea lor de lucratori informationali si utilizatori ai sistemului informatic sunt urmatoarele:

• Cererea de informatii manageriale este relativ rigida. Managerii , mai ales cei de rang superior sunt inclinati sa includa sistemele informatice ale propriilor firme in categoria resurselor organizationale sub controlul lor total. Un manager nu poate fi supus limitarilor in tentativa sa de a-si procura o informatie, pe care sistemul informatic in functie nu i-o poate furniza la momentul oportun si cu acuratetea necesara. Un asemenea manager va inclina sa obtina oricum informatia respectiva, apeland la proceduri alternative, eventual neformale (sondarea opiniei unor persoane avizate, regurgerea la memoria unor potentiali detinatori ai informatiei respective sau chiar la propria intuitie. A pretinde sistemelor informatice o adaptabilitate nelimitata a facilitatilor de informare, la volumul, structura si dinamica cererii rigide de informatie manageriala, inseamna a atribui acestor sisteme un caracter plastic.

• In virtutea autoritatii decizionale de care dispun, managerii apar ca utilizatori privilegiati, ai sistemelor informatice de firma. ei percep formularea cerintelor lor informationale de cele mai multe ori ca un exercitiu de autoritate. Aceasta atitudine manageriala determina aparitia unui decalaj semnificativ si perturbator intre :

• Informatia ceruta de catre manageri • Informatia primita




• Informatia utilizata.

• Managerii doresc informatie in timp real. Ei pun accentul de disponibilitatea deplina si imediata a unei informatii la locul si in momentul la care o solicita. O informatie indisponibila la momentul oportun, este de regula considerata ca inexistenta, in cadrul sistemului informatic. Ca urmare sistemele informatice, care prezinta un timp de raspuns considerat inacceptabil, sunt evaluate de catre manageri, intr-un mod extrem de critic, sub aspectul raportului costy-performanta.

• In general managerii prefera informatia sisntetica celei analitice. Informatia sintetica le este mai rapid accesibila si le apare ca fiind mai relevanta; ea este mai usor de receptat, sub aspectul interpretarii mesajului pe care il contine si determina luarea deciziei. Pentru managerii de rang superior , utilizarea de informatie analitica este o exceptie, dupa cum informatia sintetica reprezinta regula. Aceasta decurge din preocuparea managerilor pentru fluenta procesului decizional si pentru concentrarea atentiei catre problemele de fond. Datorita constrangerilor de timp, la care este supus procesul de conducere, informatiile de tipul tabelelor sinoptice, diagramelor, precum si al tablorilor de bord informatizate satisfac, cerintele de informare curenta a managerilor, comparativ cu tabelele analitice si mai ales cu informatia sub forma de text. Excesul de informatie analitica duce la supraaglomerarea canalelor de comunicatie organizationala, la supraancarcarea informationala a managerilor si la dispersarea atentiei lor, urmata de icapacitatea utilizarii decizionale a unui important volum de date, pentru a caror obtinere s-a depus un efort pemasura.

• Managerii evalueaza performantele unui sisteme informatic, in raport cu capacitatea acestuia de a le furniza informatii la cerere. Managerii prefera sa dispuna de posibilitatea de a adresa, ad-hoc, asemenea cereri catre exprima aceste cereri intr-un format liber ca sintaxa si in limbaj natural. Managerii si in special cei de rang inalt au, de obicei, dificultati in a asimila si a aplica reguli rigide si complicate in utilizarea interactiva a sistemelor informatice de care dispun, agreind in schimb, proceduri simple de interogare, pe care sa le poata opera personal, fie in prezenta unui operator uman calificat, la intefata cu sistemul informatic.

• Informatia de uz managerial se caracterizeaza prin eterogenitatea surselor sale de provenienta, prin varietatea mediilor de comunicare si a suportilor

Informatia pe care o doreste

Informatia de care are nevoie

Informatia pe care o primeste




tehnici pe care este vehiculata sau stocata. Managerii utilizeaza combinatsi simultan , canalele si tehnologiile informationale si comunicationale de care dispun. Ei sintetizeaza si interpreteaza informatiile obtinute, asociidu-le intr-o maniera fara o procedura prestabilita ceea ce determina variatii in reprezentarea lor in sistemele de conducere.

• Managerii prezinta o diversitate si variabilitate marcanta a obiectului lor de interes informational. Ei fac apel la informatie faptica si documentara, declanseaza proceduri ad-hoc de regasire a unor informatii ce le devin necesare la un moment dat, isi distribuie atentia de la un aspect la altul, fragmentandu-si astfel si timpul. Schimbarile de prioritati sau chiar cele ale perspectivei de abordare a unei probleme pot conduce la modificari imprevizibile ale setului de cerinte adresate sistemului informatic.

• Indformatia cu destinatie manageriala se confrunta cu exigentele severe de relevanta si veridicitate. Orice abatere de la aceasta conditie determina erori de apreciere sau de orientare, cu consecinte dintre cele mai grave asupra ansamblului organizatiei conduse. De aceea , pe langa procedurile formale de validare prevazute de sistemul oficial, managerii tind sa aplice criterii proprii de validare a informatiei obtinute din acest sistem, ori de cate ori informatiile primite nu li se par plauzibile sau suficient de precise. In raport cu asemenea criterii ei ajung sa utilizeze doar partial si selectiv informatia ce li se furnizeaza si sa caute repere suplimentare sau surse de informare alternative.

In anasamblu managerii, si in special cei de nivel inalt, se plaseaza in calitatea lor

de beneficiari ai sistemelor informatice, in urmatoarea situatie paradoxala: pe de o parte, ei se confrunta cu o avalansa de informatii provenite din interioryul si exteriorul organizatiei, iar pe de alta parte, resimt o penurie de informatii relevante, veridice si oportune. Supraalimentarea managerilor cu informatii nu anuleaza perceptie acestora de penurie informationala, ci dimpotriva le deturneaza atentia de la problemele de foind, obligandu-i sa filtreze informatia. Noile generatii de calculatoare si programe informatice inteligente, integrate in sisteme expert, prin aplicatiile lor orientate catre asistarea deciziei, ofera o alternativa evoluata, din punct de vedere conceptual si tehnic, pentru ameliorarea substantiala a fundamentarii informationale a proceselor de conducere.

PRINCIPII DE CONCEPERE ŞI RAŢIONALIZARE A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

1.Subordonarea conceperii şi funcţionării sistemului informaţional cerinţelor managementului firmei.

În raport cu sistemul managerial, SI constituie o componenetă a acestuia. În consecinţă, în concepţia sau raţionalizarea SI, obiectivele şi cerinţele sale specifice trebuie să reflecte obiectivele fundamentale, derivate, specifice şi individuale ale intreprinderii.Aceasta implică:

• studierea strategiei, politicilor şi documentelor organizaţionale ale firmei; • discuţii şi analize comune cu managerii, principalii beneficiari ai SI; 2. Corelarea strînsă a SI cu sistemul decizional şi cu organizarea structurală a

organizaţiei. Pe plan constructiv SI trebuie corelat în special cu structura organizaţională, avându-

se în vedere mai ales utilizarea subdiviziunilor organizatorice ale firmei (posturile şi relaţiile organizatorice) pentru culegerea, înregistrarea, transmiterea şi prelucrarea informaţiilor.




Practica firmelor moderne, relevă că asigurarea atât a unei structuri organizaţionale, cât şi a unui SI, impune conceperea sau perfecţionarea lor concomitentă.

În proiectarea structurii este necesar să se ţină seama că fiecare post reprezintă şi un emiţător şi un receptor de informaţii, că relaţiile organizatorice sunt concomitent şi circuite informaţionale.

4. Principiul concentrării asupra abaterilor esenţiale. Pe verticala sistemului managerial al întreprinderii, informaţiile trebuie transmise ori

de câte ori este posibil, nu global ci selectiv, numai cele care reflectă abateri semnificative de la obiective, criterii, mijloace.

Avantajele acestui principiu sunt: • economie de timp, atât pentru executanţi, cât şi pentru manageri, datorită reducerii

numărului, dimensiunii şi frecvenţei situaţiilor informaţionale întocmite, transmise şi analizate;

• se diminuează intensitatea fluxurilor informaţionale; • se fac economii la suporţii informaţionali; • simplificare şi fluidizare a SI. 5.Principiul asigurării unui timp corespunzător de reacţie componentelor şi ansamblului sistemului managerial.

Datorită faptului că procesele manageriale prezintş caracteristici temporale diferite este necesar ca şi viteza de reacţie a subsistemelor să fie diferită.Ca urmare şi timpii de culegere, vehiculare şi prelucrare a informaţiilor trebuie diferenţiaţi. 6. Principiul asigurării de maximum de informaţii finale din fondul de informaţii primare. Cele mai importante decizii şi acţiuni ale managementului organizaţiei se fundamentează pe informaţii finale. De aici decurge necesitatea ca fondul de informaţii primare înregistrat într+o firmî să fie valorificat la maximum., în vederea obşinerii celor mai pertinente informaţii finale. 7. Principiul flexibilităţii. SI trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite modificarea caracteristicilor sale funcţionale conform necesităţilor. Se recomandă pentru aceasta conceperea SI într-o formă modulară. 8. Principiul eficienţei. Acest principiu aplicat SI înseamnă o permanentă evaluare şi comparare a efectelor cantitative şi calitative ale unui SI cu costurile necesare realizării şi funcţionării lui. Deosebit de importantă este luarea în considerare a efectelor propagate mai ales în mecanismul decizional mai greu de cuantificat, dar esenţiale pentru eficienţa firmei.

ETAPELE MANAGEMENTULUI PROIECTĂRII UNUI SISTEM INFORMAŢIONAL

Există două căi de a proiecta un sistem informaţional: 1. Proiectarea unui sistem informaţional nou( făcând abstracţie de sistemul

existent dacă există) 2. Restructurarea unui sistem informaţional existent. Proiectarea unui sistem informaţional nou.

În prealabil se vor defini obiectivele întreprinderii şi se vor defalca pe probleme. Se trece apoi la proiectarea sistemului.. Se va începe întotdeauna cu proiectarea subsistemelor




informaţionale pe probbleme, apoi sinteza acestora, subsistem cu subsistem şi în final o sinteză de anasamblu a sistemului informaţional global. Etapele principale sunt prezentate în următorul tabel:

Nr. crt. Etapă Concretizare 1. Proiectarea unui

subsistem informaţional pe o problemă

Faze: • definirea problemei • stabilirea deciziilor necesare rezolvării problemei • stabilirea listei informaţiilor pe baza cărora se vor lua

deciziile.Aceste informaţii vor răspunde întrebărilor: Ce? Cât? De către cine? etc. ele sunt informaţii finale deoarece pe baza lor se vo lua decizii.

• stabilirea informaţiilor primare, din a căror prelucrare rezultă informaţiile finale; stabilirea sursei, a tehnicii şi mijloacelor de culegere a informaţiilor primare; stabilirea persoanei care culege informaţia primară.

• stabilirea prelucrărilor prin care se ajunge de la informaţia primară la informaţia finală; stabilirea tehnicii de prelucrare, a mijloacelor folosite, a persoanelor;într-o primă etapă se va considera întotdeauna că prelucrarea se face manual.

• stabilirea suporţilor de informaţii; într-o primă etapă se vor considera întotdeauna suporţi manuali, formulare manuscrise.

• stabilirea circuitului pe care se transmit datele, a canalului, a punctelor obligatorii de trecere, a mijloacelor materiale.

• stabilirea fişierelor în funcţie de natura informaţiilor de stocat, a mijloacelor folosite şi a persoanei care răspunde de fişier.

2. Sinteza subsistemului informaţional orientat spre atingerea unui obiectiv

Constă în asamblarea subsistemelor informaţionale pe probleme într-un subsistem unicce vizează un anumit obiectiv. Se vor elimina toate redundanţele şi paralelismele şi se vor simplifica cât mai mult subsistemele informaţionale pe probleme prin:

• gruparea cât mai multor date pe un suport unic • transmiterea aceluiaşi document la mai mulţi

primitori, fie pe rând, fie simultan. Din această asamblare de subsisteme,având un număr de trasee comune, rezultă o rețea care poate fi reprezentată grafic.

3. Sinteza sistemului informaţional al întreprinderii

Se realizează în acelaşi fel, prin asamblarea unui număr de subsisteme pe obiective într-o reţea unică cu un număr de documente şi trasee comune, eliminându-se paralelismele şi redundanţele.

4. Proiectarea putătorilor de

Aceştia vor fi concepuţi într-o primă fază sub formă de documente manuscrise şi apoi vor fi înlocuiţi de la caz la caz




informaţii cu alte forme unele electronice. Purtătorii vor căpăta un nume şi un număr de cod.

5. Codificarea informaţiilor

Se stabilesc coduri pentru toate informaţiile ce fac obiectul sistemului informaţional considerat

6. Stabilirea tipurilor de proceduri

Tipurile de proceduri se stabilesc pentru culegerea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea datelor problemă cu problemă.

Restructurarea sistemului informaţional

Asigurarea unui sistem informaţional funcţional şi aficient pentru fiecare firmă este

esenţială întrucât condiţionează decisiv performanţele ei.De aici necesitatea unei abordări riguroase a sistemului informaţional pentru a depăşi complexitatea şi dificultatea problemelor de soluţionat.

În literatura de specialitate se prezintă numeroase modalităţi de raţionalizare-restructurare a sistemului informaţional. Pentru a restructura un sistem existent acesta va trebui în prealabil analizat şi numai după o cunoaştere temeinică se va dispune de elementele necesare unei analize critice care să releve punctele slabe, cauzele lor şi remediile.

Restructurarea sistemului informaţional al firmei este concepută în mai multe etape: 1. Declanşarea studiului de restructurare. 2. Identificarea componentelor informaţionale ale domeniului investigat. 3. Analiza critică a subsistemului informaţional 4. Perfecţionarea subsistemului informaţional. 5. Implementarea perfecţionărilor informaţionale.

Detalierea etapelor este prezentată în tabelul de mai jos:

Nr.crt. Etapă Concretizare Analiza preliminara- este o etapa distincta in succesiunea activitatilor desfasurate pentru perfectionarea sistemului informational si dezvoltarea in cadrul sau a unor componente informatice. Obiectivul fundamental al acestei etape consta in identificarea si definirea ariei de intindere a sistemului informational ce urmeaza a fi analizat precum si a problemelor care justifica din punct de vedere economic si decizional rationalizarea sa. De regula relizarea acestui obiectiv este conditionata de atingerea urmatoarelor doua obiective derivate:

rationalizarea sistemului informational, urmarindu-se preponderent imbunatatirea componentelor sale fara trecere la preucrarea automata a datelor;

cresterea calitatii informatiilor care circula in sistem, a varstei si acuratetei acestora prin dezvoltarea in cadrul sistemului a unor subsisteme informatice. 1. Declanşarea

studiului 1. Stabilirea motivului restructurării care poate fi:

• Privatizarea • Restructurarea firmei • Elaborarea strategiei şi/sau politicii pentru

următorii ani • Scăderea vânzărilor şi a producţiei • Blocajul financiar




• Dificultăţi majore în realizarea unor activităţi importante cum ar fi: aprovizionare, producţie, vânzări etc.

• Schimbarea managerilor la nivel de firmă sau compartimente

• Introducerea unor echipamente moderne de tratare a informaţiilor

• Aplicarea unor noi metode manageriale economice

• Schimbări în legislaţia privind reglementarea desfăşurării activităţii firmei

• Efectuarea unor diagnosticări ale firmei în ansamblul său sau la nivel de subdiviziuni organizatorice

• Perfecţionarea managerilor 2. Delimitarea sferei de cuprindere a studiului

informaţional care poate fi: • globală- atunci când se referă la ansamblul

activităţilor firmei • parţială – când se referă numai la anumite activiăţi

ale acesteia ( cele mai frecvente) Se recomandă:

• domeniul de analizat să fie judicios delimitat • cuprinderea în cadrul său a ansamblului aspectelor vizate

de cauza care a provocat studiul, (folosirea tabloutui cauză efect care permite identificarea proceselor care generează dificultăţi şi care în mod obligatoriu trebuie supuse restructurării)

• dimensionarea judicioasă a problematicii abordate, evitând atât supradimensionarea studiului, cauzator de cheltuieli şi eforturi inutile, cât şi subdimensionarea sa ce nu oferă posibilitatea conturării unor soluţii eficace.

• Delimitarea tematicii informaţionale cu precizarea: resurselor financiare şi tehnico-materiale alocate pentru studiu, numărul şi componenţa echipei care realizează restructurarea informaţională, perioada de efectuare a studiului

3. Formularea obiectivelor de realizat de către echipa ce întocmeşte studiul împreună cu personalul implicat in activitatea informaţională la nivelul departamentelor şi cu managerii de nivel superior • Obiective informaţionale- vizează direct funcţionarea

sistemului informaţional, felul şi calitatea informaţiilor, modernizarea unor proceduri informaţionale (informatizare,perfecţionarea tratării şi furnizării informaţiilor, reducerea costurilor)

• Obiective economice- au în vedere efectele directe şi indirecte determinate de perfecţionarea informaţională (cifra de afaceri, profitul, portofoliul




de comenzi etc.)

2. Identificarea componentelor informaţionale ale domeniului investigat

Faze: • Caracterizarea succintă, de ansamblu a subsistemului

informaţional, relevând principalii săi parametri în strânsă corelaţie cu funcţionalitatea şi performanţele economice obţinute

• Cercetarea activităţii informaţionale a fiecărui post de lucru (ce documente primeşte şi de unde, ce documente păstrează în memorie, ce date se prelucrează la acest post, ce documente emite şi cu ce destinaţie, machetele principalelor documente, descrierea principalelor proceduri, reprezentarea circuitelor informaţionale, inventarierea mijloacelor automatizate cu principalii lor parametri), se întocmeşte o foaie de analiză prezentată mai jos

Analiza detaliata a functionarii sistemului informational. Obiectivul fundamental al acestei etape consta in cunoasterea detaliata a functionarii sistemului informational, a particularitatilor sale, precum si evaluarea sa critica prin prisma modului in careasigura legatura intre subsistemul decizional si cel operational, in stransa corelatie cu asigurarea luarii in timp util a unor decizii pertinente. Etapa se caracterizeaza prin parcurgerea urmatoarelor analize componente care asigura, in final, identificarea celor mai fiabile solutii de perfectionare a sistemului:

1. Analiza documentelor din sistem; 2. Analiza fluxurilor informationale; 3. Evidentierea tuturor cerintelor decizionale; 4. Evaluarea critica a functionarii sistemului informational. 3. Analiza critică a

sistemului informaţional

Se analizează: • Conţinutul utilitatea şi costul documentelor

informaţionale( denumire document, cine îl intocmeşte, timp de întocmire, nr exemplare, frecvenţa intocmirii, cost unitar, lunar, anual, nr coloane, nr linii, beneficiarul informaţiilor, cantitatea anuală( lunară) de supoţi informaţionali )

• Deficienţele informaţionale cronice (identificare, manifestare, consecinţe manageriale şi economice)

• Respectarea cerinţelor (nerespectarea cerinţelor informaţionale, consecinţe manageriale şi economice ale acestor nerespectări)

• Respectarea principilor de concepere a sistemului informaţional, consecinţele manageriale şi economice ale acestei nerespectări.

Aprofundarea analizei, prin analiza informaţională a fiecărui post de lucru:

• Logica şi justificarea atribuţiilor conform regulamentului de funcţionare

• Deciziile ce trebuie luate pentru îndeplirea acestor




atribuţii • Informaţiile necesare pentru luarea acestor decizii

(dacă se primesc, sub ce formă, de unde, dacă sunt exacte, complete, la timp,accesibile, utile şi utilizabile)

• Informaţii inutile sau redundante • Volumul de muncă necesar culegerii, stocării,

prelucrării şi transmiterii informaţiilor,activitate raţională

• Sugestii şi propuneri de îmbunătăţire din partea lucrătorilor informaţionali

Proiectarea noului sistem informational si a componenetelor sale informatice. Obiectivul fundamental il reprezinta definirea conceptului general si detaliat al noului sistem și a componentelor sale informatice.realizarea etapei presupune:

Prezentare solutiilor de perfectionare a sistemului informational care face obiectivul primei faze, cunoscuta sub numele de proiectare logica;

Identificarea subsistemelor informatice definite in faza precedenta carora le corespund costuri antecalculate supradimensionate;

Daca noul sistem informational are cel putin o componenta informatica, cea de-a treia faza se caracterizeaza prin proiectarea logica a subsistemului informatic;

Proiectarea detaliata a subsistemelor informatice din noul sistem;Etapa de proiectare a noului sistem trebuie sa se finalizeze cu un program de masuri care vizeaza actiunile necesare a se intreprinde pentru a se trece la etapa de implementare a sistemului.Experimentarea sistemului proiectat.

Inplementarea noului sistem se concretizeaza in ansamblul activitatilor desfasurate si amasurilor organizatorice luate care asigura inlocuirea vechiului sistem cu cel proiectat.Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului. 4. Perfecţiona

rea subsistemului informaţional

Stabilirea configuraţiei de ansamblu a sistemului informaţional îmbunătăţit:

-fundamentarea sistemului pe noi principii şi cerinţe -concentrarea supra abaterilor semnificative -precizarea operaţiunilor de ameliorare (restructurarea structurii organizatorice şi a regulamentului de funcţionare, restructurarea schemelor de circulaţie a documentelor şi a schemelor de evidenţă a informaţiilor, reproiecatrea purtătorilor de informaţii, înlocuirea tehnicilor de culegere, prelucrare, stocare şi transmitere a informaţiilor şi achiziţionare de mijloace materiale corespunzătoare)

Proiecatrea de detaliu a componentelor informaţionale, la care intervin schimbări (introducerea de elemente noi, comasarea sau schimbarea parţială a conţinutului unor componente informaţionale, eliminarea unor componente) Stabilirea eficienţei măsurilor preconizate

• Eficienţă cuantificabilă- precizarea economiilor obţinute prin perfecţionare (de suporţi informaţionali, de timp, de personal, de salarii şi cheltuieli aferente), şi precizarea




resurselor suplimentare utilizate • Eficienţă necuantificabilă- ce vizează următoarele

aspecte: calitatea fundamentării deciziilor strategice şi tactice, efectele supra structurii organizatorice( informaţii corecte şi la timp pentru titularii posturilor, exercitarea relaţiilor organizatorice), consecinţe asupra folosirii metodelor şi tehnicilor manageriale, influenţe asupra culturii firmei şi asupra climatului de muncă.

Întocmirea proiectului de restructurare a sistemului informaţional, avizarea de către conducerea firmei.

5. Implementarea perfecţionărilor informaţionale

Întocmirea unui program de pregătire şi operaţionalizare a soluţiilor informaţionale proiectate ce vizează aspectele:

• Asigurarea premizelor tehnico-materiale, umane, informaţionale, financiare necesare

• Pregătirea climatului din cadrul firmei în vederea minimizării rezistenţei la schimbare a personalului

• Operaţionalizarea măsurilor de pregătire a raţionalizăii sistemului informaţional

Introducerea efectivă a schimbărilor, concomitent cu asigurarea premizelor şi condiţiilor necesare şi supervizarea managerului domeniului respectiv Evaluarea stării de fapt şi a performanţelor cuantificabile şi necuantificabile.

Etape de proiectare a tabloului de bord cu integrarea indicatorilor de mediu

Proiectarea tabloului de bord integrat de mediu a urmărit ca structura si mod de abordare etape care pot constitui metodologia de proiectare a tablourilor de bord pentru diferite categorii de manageri




Identificarea problemelor de mediu ale firmei

In cadrul acestei etape am identificat principalele probleme de mediu ce se pot identifica in cadrul unei firme.

• Probleme in initierea, implementarea si realizarea managementului mediului • Conformitatea cu reglementarile in vigoare • Performante financiare in realizarea protectiei mediului • Consumurile de materiale si energie • Relatia firmei cu comunitatea in perspectiva problemelor de mediu • Calitatea functionala a echipamentelor si impactul acestora asupra mediului • Impactul activitatilor desfasurate in cadrul firmei, asupra mediului • Impactul produselor fabricate asupra mediului

1.Identificarea problemelor de

mediu ale firmei

2.Organigrama si identificarea responsabilitatilor de mediu corespunzatoare departamentelor componente ale structurii organizationale (Organigrama generala;Organigramele pe

departamente)

3. Stabilirea deciziilor de mediu/compartimentele componente ale structurii organizationale

5. Stabilirea structurii si a machetei tabloului de bord integrat de mediu/departamente

4.Identificare corelatie decizii de mediu-indicatorii de mediu- centru de decizie

6.Intocmirea diagramei de relatii de mediu pentru fiecare departament al structurii organizationale

Fig.nr. 2 Metodologia de proiectare a unui tablou de bord integrat de mediu




• Servicii necesare pentru realizarea protectiei mediului • Deseuri, emisii • Starea aerului, apei si solului in cadrul organizatiei si in vecinatatea acesteia. Aceste probleme se regasesc in cadrul tuturor organizatiilor, ceea ce difera este

gradul de afectare a mediului prin influenta acestor probleme. Ca urmare numai o parte dintre problemele identificate vor fi reflectate in indicatorii de performanta de mediu ce vor fi monitorizati si evidentiati in tablourile de bord de la diferite niveluri ierarhice.

Stabilirea structurii tabloului de bord integrat de mediu

Structura tabloului de bord integrat de mediu s-a realizat parcurgând următorii paşi:

• întocmirea fisei individuale a indicatorului de mediu care prezintă următoarele tipuri de informaţii: rangul indicatorului, denumire departament, valori indicator, valoare prestabilita sau standard, valoare lună anterioară, nr. soluţii implementate, Evoluţie în timp indicator, frecvenţa de măsurare(rangul indicatorului arata importanta sa in evaluarea performantelor de management de mediu; am stabilit 3 nivele: rangul 1- foarte important, rangul 2-important, rangul 3- mediu important);

• întocmirea tabloului de evoluţie a indicatorului in timp; • întocmire tablou centralizator/centru de decizie • întocmirea matricei tabloului de bord integrat de mediu. Exemple de fise :individuale

FIŞĂ INDIVIDUALĂ INDICATOR

Indicator 1.1 Rang: 1

numărul de obiective şi ţinte realizate

Denumire departament

Management de mediu

CR proiectare dezvoltare

CR Tricotat

CR Croit

CR Confecţii

CR Mecano-energetic

Protecţia muncii

Valori indicator

Valoare lună anterioară

Valoare prestabilita sau standard

Nr. soluţii implementate

Evoluţie în timp indicator Frecvenţa de măsurare

FIŞĂ INDIVIDUALĂ INDICATOR

Indicator 2.1 Rang:1

gradul de conformitate cu reglementările

Denumire departament

Manager de mediu


CR Tricotat

CR Croit

CR Confecţii

CR Mecano-energetic

Protecţia muncii




Valori indicator

Valoare lună anterioară

Valoare prestabilita sau standard

Nr. soluţii implementate

Evoluţie în timp indicator Frecvenţa de măsurare Tablourile de evolutie a indicatorilor de performanta de mediu arata starea indicatorului in timp (lunar, decadal, zilnic), ceea ce ofera posibilitatea unei informari relevante a mangerilor si stabilirea unor decizii eficiente pentru rezolvarea problemelor de mediu vizand, perioada trecuta , prezenta si viitoare.




Tablou de evolutie indicatori de mediu pentru DIRECTORUL TEHNIC

Birou Plan dezvoltare

I1.2

I1.3

……


I1.3

I2.1 I2.2

I3.2

I4.a1 I4.a2 I4.a3 I4.a4 I4.c1 I4.c2 I4.d1 I4.d2 I4.d3 I4.f1 I4.f2 I4.f3 I4.g2 …….

CR Tricotat I1.1

I1.2 I1.3 I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1 I4.a2 I4.a3 I4.a4 I4.c1 I4.c2 I4.d1 I4.d2 I4.d3 I4.f1 I4.f2 I4.f3 I4.g2 I4.g3 I4.h1 I4.h2 I4.h3 I4.h4 ……

CR Croit I1.1

I1.2 I1.3 I2.1

I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1 I4.a2 I4.a3 I4.a4 I4.c1 I4.c2 I4.d1 I4.d2 I4.d3 I4.f1 I4.f2 I4.f3 I4.g2 I4.g3 I4.h1 …….

CR Confecţii

I1.1

I1.2 I1.3 I2.1 I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1 I4.a2 I4.a3 I4.a4 I4.c1 I4.c2 I4.d1 I4.d2 I4.d3 I4.f1 I4.f2 I4.f3 I4.g2 I4.g3 I4.h1 …….

CR Mecano-energetic

I1.1 I1.2 I1.3 I2.1 I2.2

I2.3

I3.1

I3.2

I4.a1 I4.a2 I4.a3 I4.a4 I4.c1 I4.c2 I4.d1 I4.d2 I4.d3 I4.e2 I4.f1 I4.f3 I4.g2 I4.g3 I4.h1 I4.h2 I4.h3 I4.h4 …….

Protecţia muncii

I1.1 I1.2

I1.3 I2.1 I2.2

I2.3

I3.1

…….

Legendă: Ø OK. Îmbunătăţire indicator faţă de luna anterioară Ø Atenţie! Nici o modificare faşă de luna anterioară Ø Risc. Depreciere indicator faţă de luna anterioară




Tablou de bord integrat de mediu pentru DIRECTORUL FINANCIAR Tab.nr 40

Birou Contabilitate

I3.3

I4.a2

I4.e1

I4.e2

Birou analiza economica

I3.2

I3.3

I4.a2

I4.c1

I4.c2

I4.e1

I4.e2

I4.g2

I4.g3

Birou financiar preturi

I3.3

Tablou centralizator indicatori de mediu pentru Manager de mediu

Tab.nr.45

Tip de decizie

Denumire indicator

Valoare înregistrată

în firmă

Valoare conform legislaţiei

Performanţa de mediu

propusă la nivelul firmei

Cine a raportat

Cine a răspuns de realizare indicator

Concluzii/ observaţii




curs 4.pdf

Documents