curs-10.pdf

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S

HUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 10C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


Traseul miscarii noastre prin spatiupoate fi conceput ca firul perceptual care leaga impreuna spatiile unei cladiri, sau orice serie de spatii interioare sauexterioare.

Deoarece ne miscam in TIMPprintr-o SECVENTA

de SPATII, intram in contact cu un spatiu care in fiece moment se afla in relatie cu loculunde am fost si cel in care urmeaza sa

CIRCULATIA: MISCAREA PRIN SPATIUCIRCULATIA: MISCAREA PRIN SPATIUC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


unde am fost si cel in care urmeaza saajungem.

A vorbi despre miscarea in spatiuinseamna sa analizam principalelecomponente ale sistemului de circulatiedintr-o cladire ca pe niste elementepozitive care influenteaza perceptianoastra asupra formelor si spatiilorcladirii.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ApropiereVederea de la distanta

IntrareaDinspre afara inspre inauntru

Configuratia traseului

ELEMENTE DE CIRCULATIEELEMENTE DE CIRCULATIEC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Configuratia traseuluiSecventa spatiilor

Relatiile intre spatiile traseuluiLaturi Noduri Capete ale traseului

Forma spatiului circulatieiCoridoare,holuri,galerii,scari,camere


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESUL

Inainte de intrarea propriu-zisa in interiorul unei cladiri ne apropiem de intrare de-a lungul unui traseu. Aceasta este prima faza a sistemuluide circulatie cand suntem pregatiti savedem, sa traim si sa utilizam spatiiledin interiorul cladirii.

Accesul catre o cladire si intrarea in cladire pot varia ca amploare de la cativa pasi, cand vorbim de un spatiu

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


cativa pasi, cand vorbim de un spatiucomprimat, pana la adevarate circuitede lungime mai mare. Acest traseu poate fi perpendicular pe suprafata cladirii sau oblic fata de aceasta. Natura traseului accesuluipoate contrasta cu elementul care incheie acest traseu, sau poatecontinua in interiorul cladirii printr-o secventa de spatii, desfintanddistinctia dintre interior si exterior.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Acces frontalUn acces frontal conduce direct catre intrarea in cladire de-a lungul unui traseu drept ,axial. Elementul vizual care terminaaccesul este clar; el poate fi constituit din intregul front al fatadei cladirii sau dintr-o intrare elaborata in cadrul planuluifatadei.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Acces oblicUn acces oblic beneficiaza de efectul de perspectiva asuprafrontului fatadei si formei cladirii. Traseul poate fi redirectionato data sau de mai multe ori pentru a amana si a prelungi secventaaccesului. Daca o cladire este accesata intr-un unghi foarteascutit, intrarea poate fi proiectata in spatele fatadei pentru a fimai clar vizibila.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Accesul in spiralaUn acces in spirala prelungeste secventa accesului si accentueazatridimensionalitatea formei cladirii pe masura ce ne miscam in jurul acesteia. Intrarea cladirii poate fi zarita intermittent in timpul accesului pentru a a face clara pozitia sa, sau din contra poate fi ascunsa pana in ultimul moment .


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I



C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Portile si portalurile au constituit dintotdeuna, in mod traditional, un semnal de orientare al accesului catre un dincolo fiind totodataelementul de primire, intampinare, dar si obstacolul in calea intrarii.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I



C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


ACCESULACCESULC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Desenele lui Camillo Sitte infatisand spatii urbane dominate de bisericiilustreaza accesul asimetric, pitoresc. Numai fragmente ale bisericilorpot fi vazute din diversele puncte ale pietelor pe care le determina.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Intrarea intr-o cladire, o camera sau un camp definit al spatiului exterior, presupune actul de penetrare a planuluivertical care distinge un spatiu de altulsi separa aici de acolo.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


Actul de intrare poate fi semnificat in maniere

INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Actul de intrare poate fi semnificat in manieremai subtile decat practicarea unui gol intr-un perete. Intrarea poate fi un pasaj printr-un plan stabilitde doua coloane sau un portal. In situatiile in care este de dorit o continuitatevizuala si spatiala mai mare intre doua spatii, chiar si o simpla schimbare de nivel poatedetermina un prag si marca astfel trecerea de la un loc la altul.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


In situatia normala, cand un perete e utilizat

INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


In situatia normala, cand un perete e utilizatpentru a define si a inchide un spatiu sau o serie de spatii, o intrare este creata printr-o deschidere in planul peretelui. Forma acestei deschideri totusi poate capatadiverse forme, de la un simplu gol in peretepana la un portal foarte elaborat si nuantat.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


Indiferent de forma spatiului in care se intra sau

INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Indiferent de forma spatiului in care se intra saude forma inchiderii acestuia, intrarea in spatiueste cel mai bine semnificata prin stabilirea unuiplan real sau implicit perpendicular pe traseulaccesului.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


Intrarile pot fi grupate din punct de vedere formal in mai

INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Intrarile pot fi grupate din punct de vedere formal in maimulte categorii: coplanare, avansate si retrase. O intrare coplanara mentine continuitatea suprafeteiperetelui si poate fi, la nevoie, ascunsa in mod deliberat. O intrare avansata creeaza un spatiu de tranzitie, isianunta functia catre acces si asigura protejarea accesului. O intrare retrasa asigura de asemenea adapostireaaccesului si capteaza o portiune din spatiul exterior catreinteriorul cladirii.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


In fiecare dintre categoriile mentionate , forma intrarii poate fi similara servind drept anunt al acestuia. In acelasi timp oricare din acestecategorii poate fi in contrast cu forma spatiului in care se intra pentru a ii intari limitele si a ii accentua caracterul.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


In ceea ce priveste amplasarea, o intrare poate ficentrata in cadrul planului frontal al fatadeicladirii sau alaturi de axul central al fatadei pentrua crea o situatie de simetrie locala.Amplasarea intrarii fata de forma spatiului in care se intra va determina configuratia traseului sipaternal activitatii din interiorul spatiului.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


INTRAREAINTRAREA

Definirea unei intrari poate fi intarita vizual prin:

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Definirea unei intrari poate fi intarita vizual prin:

- Micsorarea, marirea sau ingustarea dimensiunilorfata de cele anticipate - Adancirea intrarii- Articularea golului cu elemente de ornamentatiesau de decoratie


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


INTRAREAINTRAREAC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I



C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


CONFIGURATIA TRASEULUICONFIGURATIA TRASEULUI

Toate traseele miscarii, fie ca este vorba de pietoni, vehicule, bunuri sauservicii sunt de natura lineara. Toate traseele au un punct de pornire, incepe o secventa de spatii pana la destinatie. Conturul unui traseu depinde de tipul de

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


servicii sunt de natura lineara. Toate traseele au un punct de pornire, incepe o secventa de spatii pana la destinatie. Conturul unui traseu depinde de tipul de transport. Daca noi ca pietoni putem sa ne intoarcem, sa zabovim, sa ne oprim sis a ne odihnim oricand dorim. O bicicleta are mai putine grade de libertate iar un vehicul cu atat mai putine, in ceea ce priveste modificarea vitezei si directiei. Cu toate acestea este interesant de observant ca in timp ce un vehicul cu roti poate avea nevoie de un traseu cu contururi dulci care reflecta raza de curbura, latimea traseului poate fi croita strict conform dimensiunilor sale. Pe de alta parte pietonii , desi capabili sa accepte modificari bruste de directie au nevoie de un volum de spatii mai mare decat dimensiunile corpului lor si o mai mare libertate de a alege de-a lungul traseului.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


CONFIGURATIA TRASEULUICONFIGURATIA TRASEULUIC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Intersectiile sau incrucisarile traseelor sunt intodeauna puncte de deciziepentru persoanele care se apropie de ele. Continuitatea si scara fiecaruitraseu ne pot ajuta sa distingem intre caile importante ce conduc catre spatiimajore sau caile ce conduc catre spatii mai putin importante.Cand traseele ce debuseaza intr-o intersectie sunt echivalente intre ele, trebuie prevazut suficient spatiu pentru a permite oprirea si orientarea. Forma si scara intrarilor si traseelor ar trebui sa poate comunica simbolicdiferenta dintre o promenade publica, un hol sau niste coridoare de serviciu.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S


CONFIGURATIA TRASEULUICONFIGURATIA TRASEULUIC

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


Natura configuratiei unui traseu influenteaza si in acelasi timp esteinfluentata de tipul de organizare al spatiilor pe care le pune in legatura. Configuratia unui traseu poate intari un tip de organizare spatiala princalchierea paternului sau. Configuratia unui traseu poate insa sa fie in contrast cu forma organizariispatiale si sa serveasca de contrapunct vizual al acesteia. Daca suntem capabili sa ne figuram in minte configuratia globala a traseelorintr-o cladire, orientarea noastra in cladire si intelegerea dispunerii spatiale in cadrul cladirii va fi mult mai clara.


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S



Configuratie linearaToate traseele sunt lineare. Un traseudrept, totusi, poate constitui elementulde organizare primara pentru o serie de spatii. In plus poate fi de forma segmentata, sa intersecteze alta trasee, sa aiba aripi sau sa formeze un inel .Configuratie radialaO configuratie radiala are un traseulinear pornind de la sau terminandu-se la un punct comun central.

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

.

D

A

N

A

G

E

N

T

|

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I


un punct comun central. Configuratie in spiralaO configuratie in spirala este un traseusingular, continuu, avand originea intr-un punct central, dezvoltandu-se in jurulacestuia, departandu-se de acesta pemasura ce creste. feluri:


C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

C

A

T

E

D

R

A

D

E

T

E

O

R

I

A

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

I

I

|

F

A

C

U

L

T

A

T

E

A

D

E

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

|

U

S



Configuratie in grila

C

O

M

P

O

Z

I

T

I

A

I

N

A

R

H

I

T

E

C

T

U

R

A

T

A

0

2

|

2

0

0

9

-

2

0

1

0

|

S

E

M

E

S

T

R

U

L

2

|

L

E

C

T

.

D

R

curs-10.pdf

Documents