MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DE DREPT PROCESUAL PENAL ŞI CRIMINALISTICĂ

CURRICULUM la disciplina

„CRIMINALISTICA”(Ciclul I)

Elaborat: Daniela Cebotari Masterandă ciclul II,an.II, USM

Examinat: Mihai Paiu Doctor în pedagogie

CHIŞINĂU 2015

I. PRELIMINARIIUna dintre principalele direcţii a preocupărilor specialiştilor din domeniul penal este

stabilit prin însăşi finalitatea legii penale şi anume: apărarea relaţiilor social – şi ordinii de drept împotriva faptelor social – periculoase, care dăunează acestor relaţii şi dispunînd de un anumit grad de pericol social, constituie infracţiune. Un rol important în procesul de adaptare a mijloacelor de apărare socială, în raport cu modificarea şi evoluţia relaţiilor sociale.

Aplicarea legii penale reprezintă prin sine o activitate multidirecţională a organelor de drept, ce constă în soluţionarea numeroaselor probleme, principalele din care sunt:

1. aprecierea juridico-penală a faptei2. aplicarea pedepsei3. eliberarea de răspundere penală şi pedeapsă4. aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter educativ faţă de minori5. aplicarea măsurilor de constrăngere cu caracter medical.

La începutul mileniului al treilea s-a observat că criminalitatea capătă noi forme, tot mai sofisticate, impertinente şi periculoase. Eforturile depuse de societate în vederea combaterii criminalităţii au dat anumite rezultate. La obţinerea acestor succese a contribuit şi ştiinţa judiciară - criminalistica, care se află permanent în căutarea celor mai eficiente mijloace şi metode pentru a face faţă fenomenului infracţional.

Disciplina Criminalistica reprezintă o ştiinţă judiciară care studiază legităţile de formare a urmelor infracţionale şi elaborează metode şi mijloace destinate administrării probelor în justiţia penală, prin aceasta contribuind la descoperirea şi prevenirea infracţiunilor. La elaborarea metodelor, mijloacelor şi procedeelor noi de combatere a criminalităţii este valorificată experienţa acumulată de-a lungul anilor în prevenirea, descoperirea şi cercetarea infracţiunilor prin mijloace, metode şi procedee de activitate performante, puse la dispoziţie de ştiinţa şi tehnica modernă.

Studierea acestei disciplini de către studenţii facultăţilor de drept asigură crearea unor aptitudini privind aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice absolut necesare specialiştilor abilitaţi cu descoperirea faptelor infracţionale şi înfăptuirea justiţiei penale. De asemenea deprinderile create în urma studierii disciplinei în cauză contribuie la formarea complexă şi multilaterală a juristului ca profesie.

Specialiştii ce posedă cunoştinţele în cauză îşi pot realiza pe deplin activitatea în domeniul urmăririi penale, învinuirii de stat, activităţii judiciare, avocaturii, securităţii statului, expertizei judiciare şi protejării valorilor sociale de atentate distructive.

Disciplina este destinată înţelegerii profunde şi complexe de către studenţii facultăţilor de drept a bazelor ştiinţifice şi a metodologiei criminalistice, precum şi autoperfecţionării continue în domeniul jurisprudenţei.

În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.

Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.

Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.

2

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Numărul de ore Evaluareamodulului / Anul Responsabil

prel

eg.

indi

vid.

Formadisciplinei în de Semestrul

Tot

al

sem

. Nr. de de modul /planul de studii de disciplinăcredite

învăţământ evaluare

S.07.O.071IV 7 150 60 30 90 5 examen A. M.

ziS.08.O.067frecvenţă IV 8 150 20 10 130 5 examen A. M.

redusă

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Unităţi de conţinutRealizarea în timp

C S LI

zi f/r zi f/r zi f/r1 Elemente introductive, obiectul, sarcinile şi sistemul

3 1 3 1 9 10criminalisticii.

2 Identificarea criminalistică. 2 2 6 103 Traseologia criminalistică. 2 1 2 1 6 104 Balistica judiciară. 2 2 6 10

5 Cercetarea criminalistică a falsului în documente. 2 1 2 1 6 106 Identificarea criminalistică a persoanelor după scris. 2 1 2 1 6 10

7 Tactica criminalistică: noţiunea şi importanţa. 3 3 9 108 Tactica cercetării la faţa locului. 2 1 2 1 6 10

9 Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente. 2 1 2 1 6 1010 Tactica audierii persoanelor

3 1 3 1 9 10(martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului).

11 Tactica prezentării spre recunoaştere. 2 1 2 1 6 10

12 Organizarea activităţii de urmărire penală. 2 1 2 1 6 1013 Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de omor. 3 1 3 1 9 10

Total 30 10 30 10 90 130

IV. COMPETENŢE

Competenţe generice:1. Abilitatea de autoinstruire.2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.

3

Competenţe specifice:- să demonstreze cunoaşterea instituţiilor dreptului penal şi a procedurii penale, şi esenţa

normelor juridice ce le reglementează.- să aplice normele juridice în activitatea practică a organelor judiciare.- să aprecieze corect diverse situaţi în baza cunoştinţelor obţinute.- să demonstreze capacitatea de a lua decizii la nivele operaţionale şi tactice.

- să evalueze locul şi rolul calificării infracțiunii şi a etapelor procedurii penale din perspectiva propriei specialităţi

V. OBIECTIVELE GENERALELa nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- Să definească bazele ştiinţifice ale cunoaşterii retrospective a faptelor ce constituie infracţiuni;

- Să determine obiectul de studiu şi metodologia criminalistică;- Să cunoască legităţile creării şi investigării probelor infracţiunii;

- Să cunoască tehnologia şi tehnicile de administrare a probelor materiale şi testimoniale ale infracţiunii;

- Să determine premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice;

- Să cunoască impactul cuceririlor altor ramuri şi domenii ştiinţifice asupra consolidării şi dezvoltării în perspectivă a criminalisticii;

La nivel de aplicare:- Să aplice metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică necesare

descoperirii faptelor penale;

- Să adapteze la necesităţile practicii de investigare criminalistică realizările altor ştiinţe, cum ar fi chimia, fizica, matematica, cibernetica, biologia, logica, psihologia, etc.;

- Să utilizeze noile metode şi procedee tactice de organizare şi efectuare a acţiunilor de urmărire penală, necesare stabilirii adevărului într-un proces penal;

- Să folosescă cu cunoştinţă de cauză mijloacele tehnice şi metodele de aplicare a acestora în activitatea operativă de prevenire şi curmare a infracţiunilor;

- Să manifeste atitudine adecvată în situaţiile aplicării incorecte a metodelor şi mijloacelor de administrare a probelor;

- Să utilizeze datele privind practica infracţională la elaborarea metodicelor de investigaţie, specifice anumitor categorii de infracţiuni;

La nivel de integrare:- Să aprecieze importanţa criminalisticii la combaterea fenomenului infracţional;- Să argumenteze locul pe care îl ocupă criminalistica în sistemul ştiinţelor juridice actuale;- Să argumenteze legătura criminalisticii cu ştiinţele naturale;- Să recomande decizii optime în situaţii problematice în activitatea de urmărire penală;- Să propună iniţiative de perfecţionare a legislaţiei şi practicii de urmărire penală;

- Să elaboreze modele (argumentate ştiinţific) de organizare şi planificare a activităţii de cercetare a faptelor penale;

- Să formuleze propuneri concrete privind metodica cercetării unor categorii de infracţiuni noi (apărute pe parcursul ultimilor 15-20 ani).

4

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

CRMINALISTICASubiectul 1. Elemente introductive, obiectul, sarcinile şi sistemul criminalisticii:

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea şi esenţa 1. Noţiunea şi obiectul de studiu alobiectului de studiu al criminalisticii; criminalisticii. Sistemul cursului

- să caracterizeze succint evoluţia şi criminalisticii. Rolul criminalisticii însistemul criminalisticii; combaterea infracţiunilor. Istoria

- - să clarifice sarcinile criminalisticii şi apariţiei criminalisticii. Legăturaprincipiile criminalisticii; criminalisticei cu alte ştiinţe.

- să argumenteze metodele 2. Bazele ştiinţifice ale metodelorcriminalisticii; criminalistice. Metoda observaţiei;

- să stabilească legătura criminalisticii cu Metoda măsurării;alte ştiinţe: juridice, judiciare şi 3. Metodele particular-ştiinţifice şinaturale.; admisibilitatea lor în activitatea de

urmărire penală.4. Metodele speciale criminalistice:

perspectiva desăvârşirii lor în luminarealizărilor ştiinţei şi tehnicii moderne

Subiectul 2. Identificarea criminalistică.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să descrie noţiunea şi odiectivele 1. Noţiunea şi premisele ştiinţifice aleidentificării criminalistice; identificării criminalistice;

- să clasifice obiectele identificării 2. Specificul identificării criminalistice şicriminalistice; rolul acesteia în procesul de probaţiune

- să argumenteze genurile identificării judiciară.criminalistice; 3. Obiectele identificării criminalistice:

- să formuleze principiile identificării noţiunea, clasificarea.criminalistice; 4. Genurile identificării criminalistice.

- să distingă etapele identificării Identificarea criminalistică dupăcriminalistice; reflectările material-fixate.

5. Stabilirea (identificarea) întregului dupăpărţile sale componente.

6. Principiile metodice ale identificăriicriminalistice după reflectările material-fixate.

7. Etapele procesului de examinarecriminalistică a materialelor prezentatespre expertizare.

8. Aprecierea rezultatelor examinăriicomparative; formularea concluziilorexpertului criminalist.

5

Subiectul 3. Traseologia criminalistică.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea de traseologie; 1. Noţiunea şi sarcinile traseologiei- să descrie clasificarea urmelor materiale criminalistice. Clasificarea urmelor

ale infracţiunii; materiale ale infracţiunii..- să reproducă regulile generale privind 2. Urmele de mâini: noţiunea şi

descoperirea, fixarea şi ridicarea clasificarea lor. Crestele şi deseneleurmelor infracţiunii; papilare. Proprietăţile şi clasificarea

- să interpreteze proprietăţile şi tipurile desenelor papilare. Descoperirea,desenelor papilare; fixarea şi ridicarea urmelor de mâini.

- să clarifice particularităţile altor Relevarea urmelor invizibile de mâini.categorii de urme descoperite cu ocazia 3. Urmele de picioare: noţiunea,cercetării infracţiunilor; clasificarea, importanţa criminalistică.

- să recunoască şi să posede aptitudini de Cărarea urmelor şi elementele eidescoperire, fixare şi ridicare a caracteristice.microurmelor infracţiunii. 4. Urmele create de alte părţi ale corpului

uman (de dinţi, de buze, de unghii).Urmele create de obiecte vestimentare:noţiunea, clasificarea, importanţa lorcriminalistică. Urmele de materiebiologică umană, descoperirea, fixareaşi ridicarea lor.

5. Clasificarea urmelor instrumentelor despargere; Urmele sub formă de resturide materie formate cu ocazia aplicăriiinstrumentelor de spargere. Cercetareacriminalistică a urmelor materie.

6. Urmele mijloacelor de transport.Microurmele infracţiunii: noţiunea şiclasificarea acestora.

Subiectul 4. Balistica judiciară.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să reproducă noţiunea de balistică 1. Noţiunea, obiectul şi sarcinile balisticiijudiciară; judiciare. Armele de foc, noţiunea,

- să definească noţiunea armei de foc şi criterii de clasificare. Muniţia ca obiectcriteriile de clasificare a acestoira; de studiu criminalistic. Clasificarea

- să cunoască şi să aplice regulile privind muniţiilor. Urmele împuşcăturii:descoperirea, fixarea şi ridicarea noţiunea, clasificarea, importanţaarmelor de foc, a muniţiilor şi a urmelor criminalistică.împuşcăturii; 2. Descoperirea, fixarea şi ridicarea de la

- să realizeze acţiuni în vederea stabilirii faţa locului a armelor de foc, adirecţiei, distanţei şi a locului de unde s- muniţiilor şi a urmelor împuşcăturii.a tras din arma de foc; 3. Determinarea direcţiei, distanţei şi a

6

- să distingă urmele create prin aplicarea locului de unde s-a tras din arma de foc.explozivelor la săvârşirea infracţiunilor; 4. Urmele create prin aplicarea

explozivelor la săvârşirea infracţiunilorde omor. Interpretarea la faţa locului aurmelor explozivelor.

Subiectul 5. Cercetarea criminalistică a falsului în documente.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea şi importanţa 1. Noţiunea şi importanţa documentelor -documentelor în activitate de cercetare mijloace de probă.a infracţiunilor; 2. Cercetarea prealabilă a documentelor -

- să aplice cu iscusinţă regulile generale probe materiale.privind manipularea şi conservarea 3. Regulile generale privind manipulareadocumentelor; şi conservarea documentelor - probe

- să determine caracteristicile falsului materiale.material în documente; 4. Caracteristicile falsului prin înlăturare,

- să determine caracteristicile falsului adăugire sau refacere de text.intelectual în documente; Contrafacerea semnăturilor.

- să argumenteze caracteristicile 5. Examinarea criminalistică a actelorcontrafacerii impresiunelor de suspecte de fals prin contrafacereaştampile; rechizitelor.

- să propună mijloace şi metode eficiente 6. Contrafacerea semnăturilor.de descoperire a documentelor 7. Caracteristicile contrafaceriicontrafăcute prin substituirea impresiunilor de ştampile.fotografiilor; 8. Contrafacerea documentelor prin

substituirea fotografiilor.Subiectul 6. Identificarea criminalistică a persoanelor după scris.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească scrisul ca obiect de studiu 1. Scrisul ca obiect de studiu criminalistic.criminalistic; Premisele ştiinţifice ale examinării

- să argumenteze premisele ştiinţifice ale criminalistice a scrisului.examinării scrisului; 2. Deghizarea scrisului.

- să aprecieze caracteristicile de 3. Caracteristicile de identificare după scris:identificare după scris; noţiunea şi clasificarea lor.

- să caracterizeze reguli metodice privind 4. Reguli metodice privind examinareaexaminarea criminalistică a scrisului în criminalistică a scrisului în vedereavederea identificării scriptorului; identificării scriptorului.

- să definească noţiunea şi clasificarea 5. Felurile modelelor de comparaţie şimodelelor de comparaţie; cerinţele ce trebuie respectate cu prilejul

- să argumenteze posibilităţile stabilirii selectării acestora de către organul carealtor împrejurări prin intermediul unui dispune efectuarea expertizei.înscris după caracteristicile de limbaj; 6. Examinarea criminalistică a actelor scrise

în vederea determinării autoruluiconţinutului spiritual după caracteristicile

7

limbajului scris.

7. Stabilirea altor împrejurări, privind întocmirea unui înscris după caracteristicile de limbaj.

Subiectul 7.Tactica criminalistică: noţiunea şi importanţa.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea şi importanţa 1. Noţiuni generale cu privire la tacticatacticii criminalistice; criminalistică.

- să se caracterizeze obiectul de studiu şi 2. Obiectul, sistemul şi sarcinile tacticiisistemul tacticii crimianlistice; criminalistice.

- să reproducă noţiunea de procedeu 3. Procedeele tactice criminalistice:tactic; structura şi clasificarea lor.

- să distingă criteriile de clasificare a 4. Cunoaşterea persoanelor participante laprocedeelor tactice; proces – condiţie indispensabilă

- să enumere calităţile indispensabile ale aplicării măsurilor tacticeOUP preocupat de cercetarea faptelor criminalistice.penale; 5. Calităţile profesionale şi deontologia

organelor chemate să aplice măsuritactice în cadrul urmăririi penale.

Subiectul 8.Tactica cercetării la faţa locului.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea, importanţa şi 1. Noţiunea, importanţa şi sarcinilesarcinile cercetării la faţa locului; cercetării la faţa locului.

- să caracterizeze principiile general- 2. Principiile general-tactice privindtactice privind cercetarea la faţa cercetarea la faţa locului.locului; 3. Pregătirea în vederea cercetării la faţa

- să argumenteze conţinutul etapei de locului.pregătire cu ocazi cercetării locului 4. Completarea echipei de cercetare afaptei; locului faptei.

- să determine conţinutul etapei propriu- 5. Rolul specialistului la cercetarea loculuizise a cercetării la faţa locului; faptei.

- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee 6. Efectuarea cercetării propriu-zise la faţade fixare corectă a rezultatelor cercetării locului.la faţa locului; 7. Fazele şi metodele de examinare a

- să întocmească scheme, schiţe a locului ambianţei locului faptei.săvârsirii faptei; 8. Procedeele tactice cu a căror aplicare se

desfăşoară cercetarea la faţa locului.Selectarea şi aplicarea acestora înfuncţie de condiţiile locului faptei

9. Fixarea rezultatelor cercetării la faţalocului.

8

10. Procesul-verbal de cercetare la faţalocului: structura şi conţinutul acestuia.

11. Aplicarea mijloacelor tehnicecriminalistice la cercetarea loculuifaptei şi fixării rezultatelor obţinute.

12. Fotografia şi înregistrareavideomagnetică – mijloace eficiente defixare.

13. Tehnica aplicării acestora în cadrulcercetării la faţa locului.

14. Schiţarea împrejurărilor şi a ambianţeilocului faptei.

15. Variantele tehnice de întocmire aschiţei locului faptei.

Subiectul 9. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să relateze conceptul criminalistic al 1. Conceptul criminalistic al noţiunii denoţiunii de percheziţie; percheziţie. Sarcinile generale ale

- să caracterizeze criteriile de clasificare percheziţiei. Felurile percheziţiei.a percheziţiei; Efectuarea percheziţiei în grup.

- să argumenteze caracterul de 2. Pregătirea în vederea efectuăriiconstrângere al percheziţiei; percheziţiei. Asigurarea tehnico-

- să definească regulile ce urmează a fi ştiinţifică a activităţii celor investiţi curespectate cu ocazia efectuării efectuarea percheziţiei. Reguli general-percheziţiei; tactice privind efectuarea percheziţiei.

- să determine particularităţile efectuării Aspectul psihologic al percheziţiei.percheziţiei persoanelor; 3. Percheziţia în încăperi. Noţiunea de

- să stabilească recomandările tactice încăpere ca obiect de percheziţionat.necesare a fi folosite la efectuarea Tactica deplasării şi pătrunderii înpercheziţiei şi la ridicarea de obiecte şi încăperea în care urmează să fiedocumente; efectuată percheziţia. Tactica

- să aprecieze importanţa mijloacelor percheziţiei în încăpere. Metodele şitehnice la la efectuarea percheziţiei şi la tehnica aplicată la căutarea obiectelorridicarea de obiecte şi documente; ascunse. Regulile deontologice şi etico-

- să propună metode şi mijloace eficiente juridice cu a căror strictă respectareprivind fixarea rezultatelor percheziţiei trebuie să se desfăşoare percheziţia înşi ridicarii de obiecte şi documente; încăperi.

4. Percheziţia în locuri deschise. Noţiuneade loc deschis ca obiect depercheziţionat. Metodele de căutare înlocuri deschise a obiectelor ascunse.Mijloacele tehnice aplicate laefectuarea genului dat de percheziţie.

9

5. Percheziţia persoanei. Categoriile de persoane care pot fi supuse percheziţiei corporale. Fazele în care se desfăşoară percheziţia corporală. Participanţii la percheziţia corporală.

6. Fixarea rezultatelor percheziţiei.

Subiectul 10. Tactica audierii persoanelor(martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului).

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea, importanţa şi 1. Noţiunea şi importanţa declaraţiilorsarcinile audierii martorului, părţii martorului în procesul penal. Procesulvătămate, bănuitului şi învinuitului; psihologic de formare a declaraţiilor

- să caracterizeze principiile general- martorilor. Organizarea activităţii detactice privind audierea martorului, audiere a martorilor. Determinareapărţii vătămate, bănuitului şi timpului şi a locului ascultări martorilor.învinuitului; Persoanele care pot participa la

- să descrie procesul psihologic de ascultarea martorilor. Pregătirea înformare a declaraţiilor martorilor; vederea ascultării unei persoane concrete

- să argumenteze conţinutul etapei de în calitate de martor.pregătire cu ocazia audierii martorului, 2. Procedeele tactice ce constituie tacticapărţii vătămate, bănuitului şi ascultării propriu-zise a martorilor.învinuitului; Contactul psihologic – condiţie

- - să determine conţinutul etapei propriu- indispensabilă bunei desfăşurări azise a audierii martorului, părţii ascultării martorilor. Procedeele tacticevătămate, bănuitului şi învinuitului; cu a căror aplicare se asigură contactul

- - să utilizeze iscusit mijloace şi psihologic. Relatarea liberă: noţiunea şiprocedee de fixare corectă a rezultatelor semnificaţia ei tactică. Alte procedeeaudierii martorului, părţii vătămate, tactice de ascultare a martorilor. Tacticabănuitului şi învinuitului; depăşirii mărturiilor mincinoase.

- - să demonstreze aptitudini bine formate 3. Procedeele tactice privind ascultareaîn situaţia audierii minorilor şi martorilor minori, a persoanelor în etatepersoanelor cu dezabilităţi; şi a celor handicapate. Persoanele

- - să întocmească corect procesul-verbal participante la ascultarea acestei categoriide audiere a martorului, părţii vătămate, de martori. Particularităţi tactice privindbănuitului şi învinuitului şi altor ascultarea părţii vătămate.persoane; 4. Importanţa ascultării bănuitului şi a

învinuitului. Unele aspecte referitoare lapsihologia bănuitului şi a învinuitului.Pregătirea în vederea ascultării bănuituluişi a învinuitului. Tactica ascultăriipropriu-zise a bănuitului şi a învinuitului.Procedeele tactice aplicate în cadrulascultării bănuitului şi a învinuitului.Tactica prezentării probelor în cadrul

10

ascultării bănuitului şi învinuitului.Subiectul 11. Tactica prezentării spre recunoaştere.

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea, obiectele şi 1. Noţiunea şi importanţa prezentării spreimportanţa prezentării spre recunoaştere la descoperirearecunoaştere; infracţiunilor şi identificarea autorilor

- să cunoască sarcinile audierii prealabile acestora. Pregătirea în vedereaa martorului, părţii vătămate, bănuitului prezentării spre recunoaştere. Obiectulşi învinuitului ce urmează să recunoască ascultării persoanei care urmează săpe cineva (ceva); recunoască. Reguli generale privind

- să descrie procesul psihologic de efectuarea prezentării spreformare a declaraţiilor martorilor; recunoaştere.

- să argumenteze conţinutul etapei de 2. Prezentarea spre recunoaştere apregătire a prezentării spre persoanelor după semnalmente şirecunoaştere; caracteristicile funcţional-dinamice

- să determine conţinutul etapei propriu- (mers, voce şi vorbire). Particularităţizise a prezentării spre recunoaştere; tactice privind prezentarea spre

- să utilizeze iscusit mijloace şi procedee recunoaştere a cadavrelor. Selectareade fixare corectă a rezultatelor subiecţilor recunoaşterii propriu-zise aprezentării spre recunoaştere; cadavrelor.

- să întocmească corect procesul-verbal 3. Tactica prezentării spre recunoaştere ade prezentăre spre recunoaştere; animalelor şi a obiectelor materiale care

au constituit obiectul sau produsulinfracţiunii.4. Verificarea şi aprecierea rezultatelorprezentării spre recunoaştere.

Subiectul 12. Organizarea activităţii de urmărire penală.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea şi importanţa 1. Noţiunea, obiectul şi sistemul metodiciiorganizarii activităţii de urmărire criminalistice. Principiile metodiciipenală; criminalistice. Caracteristica

- să cunoască elementele caracteristicii criminalistică a infracţiunilor şi rolulcriminalistice a infracţiunilor; acesteia la elaborarea indicaţiilor

- să descrie noţiunea de planificare a metodice privind cercetarea diferitoractivităţii de urmărire penală; categorii de infracţiuni.

- să reproducă noţiunea, clasificarea şi 2. Planificarea şi desfăşurarea activităţii deimportanţa versiunilor criminalistice; urmărire penală în mod organizat –

- să distingă principiile planificării principiu general metodic, privindactivităţii de urmărire penală; cercetarea penală.

- să formuleze principalele forme şi 3. Principiile planificării activităţii dedirecţii de conlucrare a colaboratorilor urmărire penală. Versiunile de urmărireorganelor de urmărire penală; penală: noţiunea, clasificarea. Elaborarea

şi verificarea versiunilor de urmărire

11

penală.

4. Corelarea activităţii de umărire penală cu cea a serviciilor operative ca factor important metodic privind cercetarea infracţiunilor.

5. Utilizarea pe scară largă a cunoştinţelor speciale ale persoanelor competente– cerinţă de principiu metodic privind cercetarea infracţiunilor.

Subiectul 13. Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de omor.Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească noţiunea şi importanţa 1. Caracteristica criminalistică şicercetării criminalistice a infracţiunilor clasificarea infracţiunilor de omor.de omor; Activităţile de urmărire penală care se

- să cunoască elementele caracteristicii impun la etapa iniţială de cercetare acriminalistice a infracţiunii de omor; infracţiunilor de omor.

- să realizeze planificarea activităţii de 2. Împrejurările ce se cer stabilite în cursulcercetare a omorului la un nivel înalt; cercetării. Elaborarea versiunilor de

- să selecteze activităţile etapei incipiente urmărire penală şi planificarea activităţiide cercetare a omorului; de cercetare susţinută a omorului.

- să estimeze importanţa elaborării şi 3. Dispunerea şi efectuarea constatării şi averificării competente a versiunilor expertizei medico-legale.criminalistice în cazul cercetării 4. Reţinerea şi audierea persoanelor bănuiteomorului; sau învinuite în săvârşirea infracţiunii de

- să aprecieze corect acţiunile de urmărire omor.penală ce urmează a fi întreprinse la 5. Cercetarea disimulării infracţiunilor deetapa ulterioară de cercetare a omorului; omor. Înscenarea ca modalitate de

- să formuleze principalele forme şi desimulare a infracţiunii de omor:direcţii de conlucrare a colaboratorilor noţiunea şi formele ei.organelor de urmărire penală cu 6. Demascarea înscenării morţii naturale,organele operative; accidentale şi a sinuciderii.

- să aplice mijloace, metode şi procedee 7. Metodica cercetării infracţiunilor deadecvate la cercetarea unor categorii de omor săvârşite de asasini tocmiţi.omor. Particularităţi metodice privind

cercetarea unor categorii de omor.Cercetarea omorului urmat dedezmembrarea sau desfigurareacadavrului.

VII. LUCRU INDIVIDUAL

12

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen depreconizat realizare

- alegerea formelor șiStudierea modalităților de calificare

Raport: de conceptului de pentru analiză;analiză calificare a infracțiunii - analiza detaliată a acestora;

Până la1. comparată Analiza structurii şi - raportarea la principiile 01.04.2013

„Metodologia conţinutului acestora specifice;criminalitică” Elaborarea raportului - utilizarea cunoştinţelor

de analiză comparată. obţinute din studiileanterioare

- respectarea cerinţelor deformă

Studiu bibliografic- numărul şi diversitateasurselor bibliografice;

Analiza noţiunii de - gradul de analiză aprocesului de şi a procesului de calificare a

Referat: „Tactica calificare a infracțiunii Până la2. infracțiunilor și influiența eicriminalistică” și semnele și procesul 10.04.2013la aplicarea răspunderii

acesteia Elaborarea unei penale;sinteze - volumul 10-12 pag. scris(unui proiect) de mână

- calitatea concluziilorrecomandărilor

- relevanţa cazului studiat;- corectitudinea

identificarea cazului identificării părţilor şi aStudiu de caz: de studiat obiectului acţiunii în

3.dosarul penal nr. analiza cazului şi a respectivul caz penal; Până la9r-1928-10 legislaţiei pertinente - gradul de cunoaştere şi 20.04.2013

realizarea studiului înţelegere a cazului şistructurat legislaţiei aplicabile

- gradul de argumentareconcluziilor.

13

VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucru individual la disciplinaCriminalistică

1. Identificarea criminalistică2. Traseologia criminalistică3. Balistica judiciară4. Cercetarea criminalistică a falsului în documente5. Identificarea criminalistică a perosanelor după scris6. Tactica criminalistică: noţiunea şi importanţa7. Tactica cercetării la faţa locului.8. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente

9. Tactica audierii persoanelor (martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului)10. Tactica prezentării spre recunoaştere11. Organizarea activităţii de urmărire penală12. Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de omor

CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:

Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână și 8-10 pagini tapate

1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)

2. Cuprinsul (planul)

3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei cercetate legătura cu specialitatea

4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiunişi scris de mână:

Capitolul1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării) 1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …

Capitolul 2(aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.) 2.2. 2.3. …

Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău:

Epigraf, 1999. p. -199.5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse

14

IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz, aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:

Lucrare de control cu tema: „Urmele infracţiunii”1. Descrieţi noţiunea şi importanţa urmelor infracţiunii.2. Argumentaţi cele mai eficace metode necesare descoperirii, fixării şi ridicării urmelor infracţiunii.3. Propuneţi soluţii de protejare a urmelor infracţiunii.

Lucrare de control cu tema: „Importanţa criminalistică a urmelor de mâini”1. Determinaţi bazele ştiinţifice ale procesului de identificare a persoanelor după urmele de mâini.2. Selectaţi şi aplicaţi mijloacele tehnico-ştiinţifice criminalistice necesare descoperirii, fixării şi ridicării urmelor de mâini.3. Elaboraţi proiecte de ordonanţă de numire a expertizei dactiloscopice.

2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente (ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr. 1

Subiectul I. Identificarea criminalistică1.1. Definiţi noţiunea de identificare criminalistică.1.2. Numiţi premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice.1.3. Stabiliţi care sunt obiectele şi genul identificării criminalistice, dacă de la faţa locului, de săvârşire a unei infracţiuni, a fost ridicat un tub metalic de cartuş

Subiectul II. Tactica efectuării cercetării la faţa locului2.1. Definiţi noţiunea şi sarcinile cercetării la faţa locului.2.2. Specificaţi felurile fotografiei la fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului.2.3. Alegeţi variantele corecte de schiţare a ambianţei locului faptei:

a) plan-schiţă;b) hartă fotografică;c) fixare acustică;d) desen-schiţă;e) plan convenţional;f) radiofotrafiere;

Subiectul III. Cercetarea omorului săvârşit în mod tainic.3.1.Definiţi formele de destinare a omorului.3.2. Apreciaţi rolul expertizei medico-legale la stabilirea împrejurărilor omorului premeditat.3.3. Decideţi asupra împrejurărilor negative în situaţia disimulării infracţiunii de omor, prin înscenarea unui suicid.

15

X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplinaCriminalistică

1. Elemente introductive, obiectul, sarcinile şi sistemul criminalisticii2. Identificarea criminalistică3. Traseologia criminalistică4. Balistica judiciară5. Cercetarea criminalistică a falsului în documente6. Identificarea criminalistică a perosanelor după scris7. Tactica criminalistică: noţiunea şi importanţa8. Tactica cercetării la faţa locului9. Tactica percheziţiei şi ridicării de obiecte şi documente

10. Tactica audierii persoanelor (martorului, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului)

11. Tactica prezentării spre recunoaştere12. Organizarea activităţii de urmărire penală13. Cercetarea criminalistică a infracţiunilor de omor

XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

I. ACTE NORMATIVE

a) Acte internaţionale şi regionale

1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la

10 decembrie 1948..

2. Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16.12.1966

3. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966.

4. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 04.11.1950 şi Protocoalele adiţionale:

b) Acte normative naţionale

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.

2. Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.

3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.

4. Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.

5. Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.

6. Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 martie 1996.

7. Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995.

8. Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.

9. Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.

10. Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006.

11. Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.

12. Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 12 aprilie 1994.

13. Legea privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate în acţiune criminală, nr. 79-XIII din 28.04.1994.

14. Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998.

15. Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23 iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituţia Republicii Moldova.

16. Regulamentul comisiilor administrative, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii

Moldova nr. 126 - XIII din 27 mai 1994.

17. Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul

Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.

18. Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3.

19. Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364.

17

20. Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16 martie 1995.

c) Practica judiciară1. Culegere de hotărîri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie (mai 1974-iulie 2002). –

Chişinău, 2002.2. Curtea de Apel. Culegere de practică juridică (1996-1999), Chişinău, Garu-da-Art, 1999.

II. LITERATURA DE SPECIALITATE

1. A. Ciopraga, Criminalistica: tratat de tactică, Iaşi, 1996.2. A. Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale în procesul penal, Iaşi, 1979.3. C. Dumitrescu, E. Gacea, Elemente de antropologie judiciară, Bucureşti, 1993.4. C. Suciu, Criminalistica, Bucureşti, 1972.5. Colectiv de autori, Tratat practic de criminalistică, vol.I, Bucureşti, 1976.6. Colectiv de autori, Криминалистика, M., 1999.7. D. Sandu, Falsul în acte, Bucureşti, 1994.8. E. Stancu, Tratat de Criminalistică, Bucureşti, 2001.9. Gh. Golubenco, Urmele infracţiunii, Chişinău, 1999.10. Gh. Păsescu, I. Constantin, Secretele amprentelor papilare, Bucureşti, 1996.11. I. Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1994.12. I. Mircea, Valoarea criminalistică a unor urme de la locul faptei, Arad, 1996.13. L. Iionescu, D.Sandu, Identificarea criminalistică, Bucureşti, 1990.14. S. Doraş, Criminalistica, vol.I, Chişinău, 1996.15. S. Doraş. Criminalistica, vol.II, Chişinău, 1999.16. V. Măcelaru, Balistica judiciară, Bucureşti, 1972.17. А. В. Дулов, П.Нeстeренко, Тактика следственных действий, Mинск, 1973.18. А. Н. Васильев, Л.М.Корнеева, Тактика допроса, М., 1970.19. А. Н. Васильев, Н.П.Яблоков, Предмет, система и теоретические

основы криминалистики, M., 1994.20. А. Р. Ратинов, Ю.П.Адамов, Лжесвидетельство, М., 1976.21. Б. И. Шевченко, Теоретические основы трасеологической идентификации

в криминалистике, М, 1975.22. В. И. Уваров, Проверка показаний на месте, М., 1981.23. Г. Г. Грановский, Основы трасеологии, М, 1974.24. Г. Доспулов, Ш.Мажитов, Психология показаний свидетелей и потерпевших, Аlma-

Аtа, 1975.25. Е. Н. Центров, Криминалистическое учение о потерпевшем, М.1988.26. И. Ф. Крылов, Криминалистическое учение о следах, Leningrad, 1976.27. Н. И. Порубов, Научные основы допроса на предварительном следствии, Mинск,

1978.28. Н. Н. Гапанович, Опознание в судопроизводстве, Minsk, 1975.29. Р.C. Белкин, Эксперимент в следственной, судебной и экспертной практике, М.,

1964.30. С. Г. Дораш, Криминалистическое исследование документов, Chişinău, 1979.

18