cuprins - apmms-old.anpm.ro

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A

MUNICIPIULUI REGHIN

1

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ................................................................................................................ 5

1.1. Titularul proiectului ........................................................................................................................ 5

1.2. Elaborator atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului................................ 5

1.3. Denumirea proiectului .................................................................................................................... 5

1.4. Modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, utilizarea curentă și planificată a terenului. .................................................................................................................... 5

1.5. Descrierea proiectului .................................................................................................................... 7

Traseul in plan: ............................................................................................................................................. 9

Profil longitudinal: ........................................................................................................................................ 9

Profil transversal ........................................................................................................................................ 10

Structura rutiera.......................................................................................................................................... 10

Intersectii cu drumuri publice clasificate: ................................................................................................ 11

Lucrari de poduri si pasaje: ....................................................................................................................... 12

Reintegrarea retelei de drumuri locale ..................................................................................................... 16

Interactiunea cu caile ferate ...................................................................................................................... 16

Sistemul propus de colectare si evacuare a apelor de suprafata si a apelor subterane: .................... 17

Drumuri de access pentru intretinere ....................................................................................................... 25

Lucrari de terasamente si consolidare: .................................................................................................... 25

Lucrari hidrotehnice ................................................................................................................................... 26

Perdele forestiere ....................................................................................................................................... 32

Sistem de protectie impotriva inzapezirilor .............................................................................................. 32

Semnalizari si marcaje: .............................................................................................................................. 32

Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: ................................................. 34

Iluminat exterior .......................................................................................................................................... 35

Spații de Servicii de Scură Durată............................................................................................................. 36

Sistem rutier spatii de servicii: .................................................................................................................. 36

Sistemul rutier al trotuarului: .................................................................................................................... 36

Centru de intretinere .................................................................................................................................. 37

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii producţiei ...................................................................................... 39

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .......................................................................................................................................... 42

1.8. Estimarea, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare ........................................................................................................................................................ 46

2. Descrierea alternativelor realizabile analizate de către titularul proiectului, relevante pentru



MUNICIPIULUI REGHIN

2

proiectul propus, precum și caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului. ........................................................................................................... 58

3. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat . 59

3.1. Mediu fizic şi natural. Stare actuală. Scenariul de bază ........................................................... 59

Punctele de evacuare a apelor menajere colectate de la grupurile sanitare din spațiile de servicii de scură durată sunt direcționate către un rezervor vidanjabil de apă uzată menajeră. ............. 64

3.2. Mediul socio-economic şi cultural ............................................................................................ 101

3.3. Analiza stării medului pe traseul variantei de ocolire ............................................................. 101

3.4. Zonele critice ............................................................................................................................... 102

3.5. Scenariul fără realizarea proiectului ......................................................................................... 102

4. Descriere a factorilor de mediu susceptibili de a fi afectați de proiect: populația, biodiversitatea (fauna și flora), terenurile, solul, apa, aerul, clima, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul, și interacțiunea dintre aceștia. ................................................ 102

4.1. Apa ............................................................................................................................................... 103

4.1.1. Condiții hidrogelogice și hidrologice ale amplasamentului ................................................... 103

4.1.2. Alimentarea cu apă ..................................................................................................................... 106

4.1.3. Impactul in perioada de executie .............................................................................................. 107

4.1.4. Impactul in perioada de operare ............................................................................................... 111

4.1.5. Managementul apelor uzate ....................................................................................................... 117

4.2. Aerul ............................................................................................................................................. 122

4.2.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice ........................................................ 122



4.3. Zgomot si vibratii ........................................................................................................................ 135

4.4. Solul ............................................................................................................................................. 139

4.4.1. Date generale .............................................................................................................................. 139



4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................................ 147



4.6. Peisajul ........................................................................................................................................ 152

4.6.1. Impactul prognozat in perioada de executie ............................................................................ 152

4.6.2. Impactul prognozat in perioada de operare ............................................................................. 153

4.7. Mediul social şi economic ......................................................................................................... 153

4.7.1. Date generale .............................................................................................................................. 153



MUNICIPIULUI REGHIN

3

4.7.2. Impactul prognozat ..................................................................................................................... 161

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ..................................................................... 168

4.8.1. Date generale .............................................................................................................................. 168

4.8.2. Impactul prognozat ..................................................................................................................... 168

5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului ........ 169

5.1. Soluri și geologie: ....................................................................................................................... 172

5.2. Ape de suprafața și subterane .................................................................................................. 174

5.3. Calitatea aerului .......................................................................................................................... 175

5.4. Zgomot și vibrații ........................................................................................................................ 176

5.5. Populația și sănătatea umană: .................................................................................................. 177

5.6. Fauna ........................................................................................................................................... 178

5.7. Flora ............................................................................................................................................. 179

5.8. Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată ............................................................................ 181

5.9. Peisajul ........................................................................................................................................ 184

5.10. Evaluarea efectelor cumulative ................................................................................................. 185

6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile întâmpinate cu privire la colectarea informațiilor solicitate, precum și o prezentare a principalelor incertitudini existente. ................................................................................................................ 187

7. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare. ............................................. 192

7.1. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în timpul perioadei de construcţie .................. 192

7.1.1. Mediul acvatic şi solul ................................................................................................................ 192

7.1.2. Mediul biologic (flora şi fauna) .................................................................................................. 196

7.1.3. Mediul atmosferic ....................................................................................................................... 199

7.1.4. Mediul acustic ............................................................................................................................. 201

7.1.5. Peisaj ............................................................................................................................................ 201

7.1.6. Mediul socio – economic ........................................................................................................... 202

7.2. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în perioada de exploatare ................................ 203

7.2.1. Mediu acvatic şi sol .................................................................................................................... 203

7.2.2. Mediul acustic ............................................................................................................................. 205

7.2.3. Mediul atmosferic ....................................................................................................................... 205

7.2.4. Peisajul ........................................................................................................................................ 206

7.2.5. Mediul socio – economic ........................................................................................................... 206

8. Descrierea efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. .......................................................................... 207



MUNICIPIULUI REGHIN

4

8.1. Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului ................... 207

8.2. Masuri de prevenire a accidentelor ........................................................................................... 217

8.3. Planuri pentru situații de risc .................................................................................................... 219

9. MONITORIZAREA ........................................................................................................................ 234

9.1. Monitorizarea in perioada de executie ...................................................................................... 234

9.2. Monitorizarea in perioada de operare ....................................................................................... 236

10. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ..................................................................................................................................... 238

11. REZUMAT NETEHNIC ................................................................................................................. 240

11.1. Descrierea proiectului ................................................................................................................ 240

11.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului ........................................... 247

11.3. Impactul prognozat asupra mediului ........................................................................................ 251

11.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul ................................................ 264

11.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ............................................. 264

11.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ................... 278

11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ................................................................................................ 280

12. REFERINȚE / BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................... 281

ANEXE ...................................................................................................................................................... 283



MUNICIPIULUI REGHIN

5

1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titularul proiectului

• numele companiei: C.N.A.I.R. S.A. prin D.R.D.P. BRAȘOV

• adresa postala: str. M. Kogalniceanu nr. 13, bl. C2, scara 1, Brasov, judeţul Brasov

• numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet: telefon

0268547688, fax 0268547695, E-mail : [email protected]

• reprezentanti legali/imputerniciti, cu date de identificare: S.C. TPF INGINERIE S.R.L.

− Adresa: B-dul Alexandru loan Cuza nr. 44, et. 4 ap. 10, Sector 1 Bucureşti,

− Telefon: 0748110737 fax 0369815764;

− E-mail :[email protected]

1.2. Elaborator atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Cristina Măruntu – Expert de Mediu, înregistrat în Registrul Național al Elaboratorilor de

Studii pentru Protecția Mediu, la poziția 280 și în Lista experților care elaborează studii de

mediu la poziția 537 pentru RIM, RM, EA

1.3. Denumirea proiectului

COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA

VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN

1.4. Modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, utilizarea curentă și planificată a terenului.

Din punct de vedere al încadrării în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului,

terenul, pe care va fi amplasată varianta de ocolire a municipiului Reghin, este încadrat

astfel:

• Conform reglementărilor PUG Municipiul Reghin imobilul partial in extravilan

(nereglementat urbanistic) și partial in intravilan (reglementat in UTR 7,58,53, 54,

51).

• Conform reglementărilor PUG Comuna Petetea imobilul se aftă in intravilan,

reglementat in UTR nr.8.

• Conform reglementărilor PUG Comuna Sotovăstru și PUG Comuna Suseni, imobilul

se aftă in extravilan, nereglementat urbanistic.

Utilizarea curenta a terenului Categoriile existente de folosinta a terenurilor afectate de realizarea proiectului sunt

prezentate in tabelul nr. 1.



MUNICIPIULUI REGHIN

6

Tabelul nr. 1. - Categoriile existente de folosinta a terenurilor afectate de realizarea proiectului

SUPRAFEȚE (mp)

Categoria de folosință

UAT Reghin UAT Suseni UAT Solovăstru UAT Petelea

ARABIL 369,178 9484 18185 8533

PĂȘUNI/FÂNEȚE 94,600 12619 8492 9113

CURȚI ȘI CONSTRUCȚII

30,270 - - -

DRUM 2,517 - - 2972

CANAL 3,220 - - -

TUFĂRIȘ 2,230 - - -

APE 5,900 572 - -

TEREN FORESTIER - 193 49351 -

TEREN NEPRODUCTIV

- 114 - -

CFR - - - 3600

TOTAL PE UAT 507,915 22,982 76,028 24,218

TOTAL GENERAL 631,143

Terenul pe care se realizează proiectul este situat in intravilanul și extravilanul

Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul comunelor

Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și fizice. De

asemenea, folosința actuală este încadrată în următoarele categorii: teren arabil, fâneață,

tufișuri, ape curgătoare și diguri, teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară

afectată antropic), curți și construcții, linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat

de activități socio-economice, culturi agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.

Estimarea suprafetelor ce vor fi defrisate: Pentru realizarea proiectului va fi necesară curățarea vegetației apărute spontan, de

tipul tufișurilor, cu excepția suprafeței de aproximativ 3,4 ha, în zona cuprinsă între km

8+290 și km 9+440, suprafață care va fi defrișată după ce va fi scoasă din fondul forestier.

Figura nr. 1 – Traseul proiectului în raport cu aria protejată ROSCI0320-Mociar, cu

identificarea suprafeței ce necesită defrișare din cadrul UP X Mociar

Suprafața este înregistrată în fondul forestier proprietate publică a statului administrat

de Ocolul Silvic Gurghiu – Direcția Silvică Mureș (UP X Mociar – fosta unitate amenajistică 7



MUNICIPIULUI REGHIN

7

B%) și în fondul forestier proprietate publică a Municipiului Reghin, pentru care nu există

amenajament silvic (fosta unitate amenajistică 7 B%).

Fitocenoze forestiere au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA

7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar.

Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona industrializată,

fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este

puternic afectată de factorul antropic.

În acest sens, au fost demarate procedurile la nivelul Gărzii Forestiere Brașov, având

în vedere că Beneficiarul va definitiva procedurile complexe de scoatere din fondul forestier,

înainte de obținerea autorizației de construire.

Utilizarea planificată a terenului Terenul ocupat de proiect va fi utilizat pentru amplasarea elementelor stabilite, respectiv

parte carosabilă, poduri, pasaje, structuri casetate, podețe, bazine decantoare, separatoare

de hidrocarburi, parcări de scurtă durată, centru de întreținere, lucrări hidrotehnice, lucrări de

consolidare, elemente de semnalizare și marcaj rutier, amenajarea peisagistică etc..

Prezentăm mai jos sintetizat, bilanțul teritorial estimativ, pentru suprafața de aproximativ

631,143 mp, afectată de proiect:

• parte carosabilă – 127310 mp

• taluz înierbat – 90554 mp

• teren amenajat între șant și drum tehnologic – 5084 mp

• amenajare intersectii – 59570 mp

• lucrări de artă - 15754 mp

• lucrări scurgerea apelor – 48763 mp

• Drumuri tehnologice – 69314.16 mp

• lucrări consolidare – 171813 mp

• parcari de scurtă durată

o suprafețe betonate – 11289 mp

o spațiu verde – 21222 mp

• centru întreținere

o suprafețe betonate / construite – 2190 mp

o spațiu verde – 8280 mp

1.5. Descrierea proiectului a) Rezumatul Proiectului

Proiectul analizat propune realizarea unei variante ocolitoare a Municipiului Reghin prin

partea de sud facand legatura intre DN16, DN15A si DN15. Infrastructura propusă are 1

banda/sens si o lungime de 12,731 km.

b) Justificarea necesitatii proiectului



MUNICIPIULUI REGHIN

8

In scopul eliminarii traficului de tranzit din zona locuita a Municipiului Reghin se propune

realizarea unei variante ocolitoare prin partes de sud facand legatura intre DN16, DN15A si

DN15.

Implementarea proiectului va conduce la degrevarea retelei stradale urbane de fluxurile de

trafic de tranzit, atat in cazul celor compuse din vehicule de marfa, cat si in cea priveste

autoturismele.

In consecinta, prin degrevarea retelei interne de aceste autovehicule, alocarea fluxurilor de

trafic la nivel local va cunoaste alte trasee, rezultand economii din reducerea duratelor de

deplasare si a parcursului total al vehiculelor, aspect care se reflecta in cresterea eficientei

economice, respectiv in imbunatatirea gradului de accesibilitate la nivelul sistemului de

transport urban.

c) Amplasamentul obiectivului:

Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de vest a

municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15

Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000

la iesire din municipiul Reghin, județul Mureș. Lungimea este de 12,731km.

Figura nr. 2 – Amplasamentul proiectului

Amplasamentul pe care va fi realizat obiectivul se afla situat in intravilanul și

extravilanul Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul

comunelor Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și

fizice.

Conform O.G. 49/1998 noua artera ce urmeaza a fi construita se va incadra in

categoria de drum national european, cu viteza de proiectare cuprinsă între 40 și 100 km/h,



MUNICIPIULUI REGHIN

9

în funcție de caracteristicile terenului și elementele proiectate ale variantei de ocololire, si va

avea o lungime de 12,732 km.

Proiectul se incadreaza in prevederile PUG Municipiul Reghin, PUG Comuna Petelea,

PUG Comuna Solovăstru.

Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică

europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și

Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și

1239 m.

Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările

prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au

modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific activităților

de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.

Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un

impact transfrontalier.

Coordonatele Stereo 70 sunt prezentate în Anexa nr. 2, iar planurile cu

amplasamentul și elementele proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 3.

d) Valoarea investitiei

Valoarea investiției a fost estimată la aproximativ 593.805.270 mil lei (valoarea include TVA):

menționăm că valoarea a fost revizuită pentru a include valori ale materialelor de construcții

și ale activităților de execuție cât mai apropiate de valoarea reală din piață, asigurându-se

astfel premisele corecte pentru finanțarea și realizarea proiectului.

e) Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului

Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de

vest a municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15 Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000 la iesire din municipiul Reghin. Lungimea este de 12,731km.

Traseul in plan: Varianta de ocolire va avea carteristicile unui drum de clasa tehnica III corespunzator

unui drum national principal. Elementele geometrice ale axei in plan corespunde unei viteze de proiectare de

80km/h, conform STAS 863/85, exceptie facand curba 4, aflata in imediata apropiere a nodului rutier cu DN15, pentru care viteza de proiectare este de 40km/h. Traseul este compus dintr-o succesiune de curbe, avand raza minima de 250m si raza maxima 3000m.

Profil longitudinal: Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite astfel incat sa se

asigure viteza de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85. Astfel, valoarea minima a razelor este 1000m, iar cea maxima este 15000m

In vederea evitarii fenomenului de acvaplanare, s-a impus ca declivitatea sa aibe valoare minima de 0.3%. De asemenea, pentru a evita scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele, declivitatea a fost limitata la valoarea de 4%.



MUNICIPIULUI REGHIN

10

Traseul a fost realizat astfel incat sa se asigure o inaltime de rambleu de minim 2.00m.

Profil transversal In profil transversal, au fost prevazute:

➢ Parte carosabila cu latime 2 x 3.50m = 7m latime ➢ Banda de incadrare cu latime de 0.75m de fiecare parte – 2x0.75m=1.50m ➢ Acostament – 2x0.75m= 1.5m ➢ Acostamente cu Parapete metalic zincat, avand W=1.70m

Drumurile de acces au latime de 3.0m, exceptie facand zonele unde s-au suprapus cu drumurile agricole / de exploatare relocate. Pe aceste sectoare, latimea drumurilor este de 4.0m.

Pe toata lungimea traseului a fost prevazut parapete metalic zincat, precum si rigola de acostament. Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.

Taluzul drumului proiectat va avea valoare de 2:3 pentru inaltime de pana in 6.0m, iar pentru valori de peste 6.0m, taluzul are o valoare de 1:2.

Pe toata latimea variantei, este prevazuta imprejmuirea cu gard de plasa. Structura rutiera Structura rutiera a fost proiectata conform HG 2139/2004 – pentru aprobarea

Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe si conform Normativului AND 584/2012. Sarcina pe osia standard este de 11.50 tone.

Structurile rutiere au fost dimensionate pentru traficul de perspectiva pe 20 de ani pentru structurile rutiere suple si semirigide, respectiv 30 de ani pentru structuri rutiere rigide.

Sistemul rutier pentru spatiile de servicii tip S1, precum si pentru Centrul de intretinere este de tip rigid. Benzile de accelerare/decelerare au fost prevazute cu acelasi tip de sistem rutier precum varianta de ocolire.

Pe sectoarele de drum afectate de amenajarea intersectiior sau relocari de drumuri clasificate, sistemul rutier va fi identic cu cel prevazut pe varianta de ocolire.

Conform Caietului de sarcini, dimensionarea structurii rutiere a fost realizata pentru 4 solutii distincte de sistem rutier : rigid, rigid ranforsat cu mixtura asfaltica in strat de uzura, semirigid si suplu.

Structura rutieră supla si semirigida a fost dimensionată în conformitate cu "Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)” – PD 177-2001.

Structura rutiera rigida si semirigida a fost verificata în conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionare a structurilor rutiere rigide, NP 081 – 2002

Structura rutieră a fost dimensionată și verificata la acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț, conform STAS 1709/1 și STAS 1709/2.

Structura rutieră supla adoptată pe varianta de ocolire este următoarea:

➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70); ➢ 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură (BA22.4

leg 50/70); ➢ 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (BA31.5

bază 50/70); ➢ 25cm piatră spartă, în strat superior de fundație; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de formă din materiale necoezive;



MUNICIPIULUI REGHIN

11

Sistem rutier pe drumuri de exploatare (DE) si drumuri agricole (DA): ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast;

Sistem rutier pe drumurile judetene(DJ) ➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70);; ➢ 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (SMA16 rul

50/70); (BA31.5 bază 50/70); ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast; ➢ 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;

Sistem rutier pe drumuri de acces pentru intretinere: ➢ 15cm strat de baza din piatră spartă; ➢ 20cm strat de fundatie din balast;

Sistem rutier spatii de servicii si centru de intretinere: ➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;

Intersectii cu drumuri publice clasificate: Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16, km 0+000 al variantei, respectiv km

0+000 al drumului national DN15A si km 86+800 al drunului national DN16 Aceasta intersectie este in forma actuala amenajata sub forma de intersectie giratorie,

iar in situatia proiectata se prevede accesul variantei in ea. Razele de intrare in giratie au valoare de 15m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au

valoare de 25m. Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de

4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate. Pentru relatia de iesire de pe varianta si acces spre Reghin am creat o banda speciala

de viraj la dreapta.

Intersectie cu Drumul national DN15 la km 5+500 pe varianta respectiv km 103+100 a drumului national DN15 , prin care se asigura accesul spre Targu Mures sau spre partea de sud a municipiului Reghin

In situatia existenta, DN15 este in palier, la nivel si in aliniament. Partea carosabila a drumului national este de 8.50m, incadrat de acostamente

pietruite cu latime de 75cm. In situatia proiectata se propune realizarea unui nod rutier cu patru bretele de

intrare/iesire pe varianta de ocolire din/in DN15 iar de asemenea la distanta de 300m de intersectia celor artere adica spre Reghin respectiv Targu Mures se va realiza doua

intersectii giratorii . Raza insulei centrale de 12.00 m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are

latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament.



MUNICIPIULUI REGHIN

12

Razele de intrare in giratie au valoare de 25m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au valoare de 25m.

Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de 4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate.

Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei respectiv km

2+300 al drumului judetean DJ154E, prin care se asigura accesul catre partea de est a municipiului Reghin precum si spre Sovata

In situatia existenta, DJ154E are o declivitate de 0.70%, fiind la nivel si intr-o curba la stanga cu raza de aproximativ 150m

Partea carosabila a drumului national este de 6.50m, incadrat de acostamente pietruite cu latime de 75cm.

In situatia proiectata, se propune realizarea unei intersectii giratorii, raza insulei centrale de 12m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament si parapete.



Intersectie cu Drumul national DN15, la km12+731 al variantei respectiv km 110+000 al drumului national DN15.

In situatia existenta, DJ154E are o declivitate de 0.70%, fiind la nivel si intr-o curba la stanga cu raza de aproximativ 150m

Partea carosabila a drumului national este de 6.50m, incadrat de acostamente pietruite cu latime de 75cm.

In situatia proiectata, se propune realizarea unei intersectii giratorii, raza insulei centrale de 12m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament si parapete.



Pentru relatia de iesire de pe varianta si acces spre Toplita am creat o banda speciala de viraj la dreapta.

Toate intersectiile au fost prevazute cu stalpi de iluminat. Lucrari de poduri si pasaje: Pe traseul analizat, se intalnesc urmatoarele lucrari de arta:

Pod peste canalul Morii Km 3+495 Drumul supratraverseaza canalul Morii cu un pod avand o singura deschidere. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 36,10m din care

suprastructura are 24m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de

24.00m. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii

carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.

La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.

Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:



MUNICIPIULUI REGHIN

13

➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie

Culeele sunt masive de tip “perete” din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.

Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.

Canalul Morii va fi amenajat cu pereu din beton.

Pod peste raul Mures Km 5+120 Drumul supratraverseaza raul Mures cu un pod de 5 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 213,55m din care

suprastructura are 202,25m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de

40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din patru benzi 4*4.25 m, cu o latime totala a partii





Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.

Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.


Pasaj peste DN 15 si CF 405 km 5+681 Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Pasajul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516,95m din care

suprastructura are 505,70m. Suprastructura pasajului este alcatuita astfel:

➢ Pe deschiderile 1 si 2 din grinzi monolite simplu rezemate de 29.80m, respectiv 29.60m.

➢ Pe deschiderile 3-5 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare.

➢ Pe deschiderile 6-10 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare.

➢ Pe deschiderea 11 din grinzi monolite simplu rezemate de 19.60m ➢ Pe deschiderile 12-14 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 40.00m,

continuizate la nivelul placii de suprabetonare.



MUNICIPIULUI REGHIN

14

➢ Suprastructura bretelei Cluj - Mures este alcatuita dintr-o grinda monolita continua pe 3 deschideri avand lungimea de 90.00m

➢ Suprastructura bretelei Reghin - Cluj este alcatuita dintr-o grinda monolita continua pe 3 deschideri avand lungimea de 90.00m

➢ Suprastructura bretelei Mures - Toplita este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m continuizate pe 4 deschideri la nivelul placii de suprabetonare. Lungimea suprastructurii este L=145.50m

➢ Suprastructura bretelei Toplita - Reghin este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m continuizate pe 4 deschideri la nivelul placii de suprabetonare. Lungimea suprastructurii este L=145.50m

Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.

Calea pe pod in zona culeelor este alcatuita din patru benzi 5.00+2*3.50+5.00m, cu o latime totala a partii carosabile de 17.00 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 20.70m.

Calea pe bretele este alcatuita dintr-o banda de 5.00m incadrata de un trotuar cu latimea de 1.50m si o lisa de parapet de 80cm cu tot cu bordura. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 7.65m.


Pentru scurgerea apelor au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:





Pod peste DJ1 53 si paraul Mocear km 6+874 Drumul supratraverseaza DJ153 si paraul Mocear cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 85,60m din care


24.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii







MUNICIPIULUI REGHIN

15




Pod peste paraul Gurghiu km 10+705 Drumul supratraverseaza paraul Gurghiu cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 132,80m din care


40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din patru benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii








Pasaj peste CF 405 si DJ 154A km 11+532 Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care

suprastructura are 242.50m. Suprastructura pasajului este alcatuita astfel din grinzi prefabricate simplu rezemate

de 40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii


La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B”.

Pentru scurgerea apelor au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:




MUNICIPIULUI REGHIN

16

Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m.

Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m.

Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con

Pod peste raul Mures km 12+240 Drumul supratraverseaza raul Mures cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 133,30m din care


40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii








Reintegrarea retelei de drumuri locale Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri agricole si de exploatare, iar

pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, structuri casetate cu deschideri de 5.00m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine o inaltime libera de 4.00m.

Prin realizarea acestor structuri casetate ce permit trecerea drumurilor agricole sau de exploatare prin ele, circulatia populatiei din zonele respective catre diverse parcele de teren din zona nu este obstructionata.


Interactiunea cu caile ferate



MUNICIPIULUI REGHIN

17

Pe traseul variantei de ocolire intersectam in doua locuri calea ferata.Intersectiile se realizeaza denivelat, varianta de ocolire trecand printr-un pasaj superior peste calea ferata. Solutiile adopatate sunt prezentate mai jos.

Pasaj superior la ( km 5+570 al variantei) Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516.95m din care

suprastructura are 505.70m. Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 15.90m pe partea stanga si 15.10m

pe partea dreapta. Pasaj superior la ( 11+465 al variantei ) Drumul supratraverseaza CF si DJ154A cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care

suprastructura are 242.50m.Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 11.20m pe partea stanga si 19.60m

pe partea dreapta. Sistemul propus de colectare si evacuare a apelor de suprafata si a apelor

subterane: Problema scurgerii apelor a fost rezolvată în funcție de condițiile pe care le oferă

terenul natural, elementele geometrice în profil longitudinal și ținând cont de măsurile care trebuie luate pentru asigurarea unei pre-epurări a apei înaintea deversării în emisari sau pe terenul înconjurător.

Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele: ➢ Șanțuri pereate cu beton de ciment clasa C30/37, cu adancime de 50cm; ➢ Rigole de acostament și casiuri de descărcare până la șanțul de la piciorul

taluzului, pentru a împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, ambele vor fi realizate din beton de ciment de clasa C30/37;

➢ Rigole carosabile din beton acoperite cu placuta din beton de ciment clasa C30/37

Intrucat evacuarea apelor pluviale din șanțurile sau rigolele variantei nu s-a putut face în emisarii existenți (văi, pâraie, râuri, etc.), canalele de desecare, aceasta s-a prevăzut a se face în mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.

Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma variantei sunt:

➢ Bazine decantoare și separatoare de grăsimi; ➢ Apele se vor descărca după epurarea lor, în mediul înconjurător prin

intermediul unor bazine de dispersie. În vederea drenării și evacuării apelor din sistemul rutier, s-a prevăzut prelungirea

stratului granular până la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate în fundație descărcarea pe taluzuri sau în dispozitivele de scurgere din lungul variantei.

La intersectiile cu drumurile agricole s-au prevazut structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu drumurile agricole si cu canale unde acestea erau foarte apropiate

unul de altul s-au prevazut doua structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu canale s-au prevazut podete cu lumina de 2.00m. La intersectia cu DJ153C s-a prevazut structura casetata de 9.00m. La intersectia drumurilor tehnologice cu canale s-au prevazut podete tubulare

1000mm. La intersectia drumurilor agricole cu santurile betonate ale variantei de ocolire s-au

prevazut podete tubulare 600mm. Debitul proiectat al podețelor a fost determinat în conformitate cu reglementările

actuale în vigoare, și cu verificarea evacuării si, unde este cazul, dimensionarea hidraulică a fost făcută în conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulică a podurilor și podețelor”.



MUNICIPIULUI REGHIN

18

Aplicabilitatea lucrarilor de drenaj si scurgere ape pluviale: Pe tot traseul variantei de ocolire sunt prevăzute rigole de acostament pentru

preluarea apelor de pe partea carosabila, casiuri de descarcare a acestora si santuri trapezoidale betonat la baza taluzului unde se descarca atat apa din casiuri cat si cea care vine de pe taluz din precipitatii.

La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila, iar la km 9+375 pe partea stanga datorita tot prezenteri limitelor de proprietate aproape de traseul variantei avem de asemenea rigola carosabila.

La traversarea diverselor obstacole, canale, vai, drumuri sau prevezut podete din cadre prefabricate de tip P2, C2 si D5, structure casetate 5.00x4.00.

Pentru supratraversarea DJ153C se va realiza o structura casetata cu deschiderea de 9.00m (distanta dintre fetele interioare ale peretilor casetei).

Structura casetata are lungime de aproximativ 45m, incluzand si aripile din beton. Suprastructura casetei este alcatuita dintro dala monolita. Calea pe caseta este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii

carosabile de 7.80 m. La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu

care asigura un nivel de protectie “H4B”. Sistemul rutier pe caseta are urmatoarea alcatuire:


Peretii si radierul casetei sunt din beton armat. Fundarea se realizeaza direct prin intermediul radierului comun care impreuna cu dala si peretii formeaza structura casetata.

Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu aripi din beton armat si placi de racordare de 6.00m. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.

Toate structurile se vor proteja cu beton turnat monolit sau cu dale din beton si un pinten din beton, pe lungimea de 5.0m amonte si 5.0m aval.

Dupa aceasta protectie, unde este cazul, se va face racordarea la albia/canalul existent pe o lungime de min 5m amonte aval.Unde este cazul este prevazut canalul/ devierea canalului conform tabelului de mai jos :

Nr.

Crt.

Poziție

km

Lucrare

propusa L (m) hpref (m) Descriere amenajare

1 2 3 4 5

1 km 0+037 Podet Beton 2.00 2.00

Racordare la albia/canalul

existent cu o sectiune

trapezoidala cu baza de

1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o

lungime de min 5 m dupa pintenul

de beton.

2 km 0+575 Structura

casetata 5.00 4.00

La intrare/iesire din structura

casetata pe o portiune de 25m

drumul se va amenaja cu sistem

rutier prevazut categorai din care

face parte



MUNICIPIULUI REGHIN

19


casetata 5.00 4.00




4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime

de min 5 m dupa pintenul de

beton.

4 km 1+145 Podet Beton 5.00 2.80






beton.

5 km 1+295 Podet Beton 2.00 1.20






de beton.


casetata 5.00 4.00





face parte


casetata 5.00 4.00





face parte


casetata 5.00 4.00






beton.

10 km 1+995 Podet Beton 5.00 2.80






beton.


casetata 5.00 4.00





face parte



MUNICIPIULUI REGHIN

20


casetata 5.00 4.00






beton.

13 km 2+265 Podet

Beton 2.00 1.20






de beton.

14 km 2+380 Podet

Beton 2.00 1.20






de beton.

15 km 2+410 Podet

Beton 2.00 1.20






de beton.


casetata 5.00 4.00





face parte

17 km 2+650 Podet

Beton 5.00 2.80






beton.


casetata 5.00 4.00





face parte

19 km 2+932 Podet

Beton 2.00 1.20






de beton.



MUNICIPIULUI REGHIN

21

20 km 3+875 Podet

Beton 5.00 2.80






beton.


casetata 5.00 4.00





face parte


casetata 5.00 4.00






de beton.


casetata 5.00 4.00





face parte

24 km 7+340 Podet

Beton 5.00 2.80






beton.

25 km 7+558 Podet

Beton 5.00 2.80






beton.

26 km 7+684 Podet Beton 2.00 2.00






de beton.


casetata 9.00 6.00

La intrare/iesre din structura




face parte



MUNICIPIULUI REGHIN

22

28 km 9+495 Podet

Beton 2.00 2.00






de beton.

29 km 9+656 Podet

Beton 5.00 2.80






beton.

30 km

10+010

Podet

Beton 2.00 2.00






de beton.

31 km

10+241 Podet Beton 2.00 2.00






de beton.

32 km

10+475

Structura

casetata 5.00 4.00





face parte

33 km

10+490 Podet Beton 2.00 2.00






beton.

34 km

10+883

Structura

casetata 5.00 4.00





face parte

35 km

11+057 Podet Beton 2.00 1.20






de beton.



MUNICIPIULUI REGHIN

23

36 km

11+197 Podet Beton 2.00 1.20






de beton.

37 km

12+512 Podet Beton 2.00 1.20






de beton.

Aplicabilitate podete Ø600

Km. Locatia

0+575 – 2 buc Drum agricol








4+975 – 1 buc Drum de acces



6+850 – 1 buc DJ153


8+290 – 2 buc DJ153C









MUNICIPIULUI REGHIN

24

Aplicabilitate podete Ø1000

Km. Locatia















5+500 – 4 buc Bretele nod rutier DN15




9+425 – 3 buc DJ154E









Structuri casetate și podețe cu elemente pentru utilizarea de către amfibieni

și mamifere mici:

• Podeț din beton la km 3+875

• 2 Structuri casetate la km 4+705

• Structură casetată la km 7+125








MUNICIPIULUI REGHIN

25

Bazine de retentie

Km. Locatia

4+975 – 1 buc Pod peste Raul Mures

5+875 – 1 buc Pasaj peste DN15 si CF405

10+625 – 2 buc Pod peste Paraul Gurghiu

11+425 – 1 buc Pasaj peste CF405 si DJ154A

11+650 – 2 buc Pasaj peste CF405 si DJ154A

12+200 – 1 buc Pod peste Raul Mures

Bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi: 118 bucati Drumuri de access pentru intretinere Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces

cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se

poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.


Lucrari de terasamente si consolidare: In vederea stabilirii factorilor de siguranta la alunecare pe traseul propus au fost

efectuate calcul de stabilitate in zonele de inaltime maxima a rambleului considerand parametrii fizico-mecanici minimi ai terenului.

Calculele au fost efectuate cu respectarea standardelor si normelor in vigoare. In urma verificarilor de stabilitate au fost identificate zone unde datorita parametrilor

fizico-mecanici redusi ai terenului de fundare a fost necesara ranforsarea bazei rambleului cu o perne de balast ranforsata cu doua randuri de geogrile, pe o lungime totala de 723 m.

In zonele in care este necesara ranforsarea bazei rambleului cu geogrile, dupa excavarea solului vegetal se va realiza o perna din material local tratata cu lianti hidraulici in procent de min. 2%. Perna se va amenaja astfel incat sa se asigure o panta de min. 4 % din axul rambleului catre margine. Perna de balast armata cu geogrile se va aseza peste stratul de material local tratat cu lianti hidraulici. Aceasta va fi protejata atat la partea inferioara cat si la partea superioara cu un geotextil cu rol anticontaminant.

Caracteristicile minime ale geogrilelor utilizate la ranforsarea pernei de balast sunt: ➢ rezistenta la rupere in sens longitudinal min. 200kN/m ➢ alungire la rupere longitudinal < 12%. ➢ rezistenta de calcul pentru o durata de viata de 120ani min. 105kN/ml

Rezistenta de calcul se va considera pentru un material de umplutura granular grosier, la o temperatura de 30°. Factori de reducere vor fi certificati BBA.

De asemenea pe zona de debelu protectia taluzelor se va face cu geocelule umplute su sol vegetal si fixate cu ancore de otel tip J

La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila.

De asemenea la km 4+850 pe partea stanga datorita prezentei unui balti aproape de drum pe o lungime de 12m s-a pus la baza taluzului gabioane, iar la km 10+575 pe partea



MUNICIPIULUI REGHIN

26

dreapta de asemenea datorita prezentei unei balti aproape de drum pe o lungime de 44m s-a pus la baza taluzului gabioane.

Lucrari hidrotehnice Din punct de vedere al incadrarii lucrarilor hidrotehnice in clase de importanta conform

STAS 4273/83 pct. 2.11 (Tabelul 11), categoria constructiei hidrotehnice aferenta drum national este 3 (traversari si aparari in zona cursurilor de apa). Conform STAS 4273/83 pct. 5.1 (Tabelul 13) clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice in functie de categoria 3, durata de exploatare definitiva si rol functional principal, este III.

Conform STAS 4068/2/87 pct. 2.1 functie de clasa de importanta a constructiei hidrotehnice III si conditii normale de exploatare, lucrarile hidrotehnice se dimensioneaza pentru debitul cu probabilitatea anuala de depasire de 2%.

La stabilirea solutiilor lucrarilor de aparare se tine seama de urmatoarele elemente: ➢ conditii specifice de curgere a apei: debit, viteza maxima, panta hidraulica,

rugozitate; ➢ configuratia albiei: ingusta sau larga, limitata de constructii sau obstacole

naturale; ➢ traseul albiei, sinuos sau meandrat si stabilitatea lui; ➢ natura terenurilor din albie si din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri,

colmatari); ➢ tehnologia de realizare; ➢ posibilitatile de aprovizionare locala cu material si utilitati; ➢ caracterul dupa durata de exploatare - definitiv; ➢ mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.

Lucrarile hidrotehnice necesare constau din aparari de mal, aparari ale taluzului drumului, devieri si recalibrari ale albiilor, praguri de fund, descarcari in trepte pe taluz.

Proiectarea hidraulica a Podurilor, Podetelor si in zona Pasajelor Podurile vor fi dimensionate la clasa a III a de importanţă, conform STAS 4273-83 şi

4068-87 care stipuleaza ca debitul de calcul al drumului este de 2%. Tablierul inferior al podurilor va corespunde nivelului maxim la debitul cu

probabilitatea de 2%, la care s-a adaugat o garda de 1,00m, prevazuta de norme. Garda lasata se datoreaza viiturilor, pentru tranzitarea plutitorilor, ingheturilor ce se produc iarna etc.

Debitul proiectat al podetelor va fi determinat in conformitate cu reglementarile actuale in vigoare si cu verificarea evacuarii si, unde este cazul, dimensionarea hidraulica va fi facuta in conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor”.

Calculele hidraulice efectuate pentru podurile si podetele proiectate, in vederea determinarii gabaritelor acestora si a nivelului corespunzator debitului de calcul cu asigurarea de 2%, au fost realizate cu ajutorul modelului matematic asigurat de programul HEC-RAS. Acest program permite integrarea numerica a ecuatiei Bernoulli, transpusa pentru curenti unidimensionali si reproduce curbele suprafetei libere a apei in regim permanent de scurgere. Programul incepe calculul din aval catre amonte recalculand de la profil la profil panta hidraulica si curba suprafetei libere a apei.

Datele de intrare necesare pentru realizarea calcului hidraulic sunt: ➢ Debitul maxim de calcul cu asigurarea de 2%; ➢ Conditiile de margine, introduse pentru toate profilele sunt panta amonte şi

aval pentru adancime normala a apei. ➢ Geometria albiei raului; ➢ Geometria raului existent in regim natural; ➢ Geometria podetului proiectat in regim natural; ➢ Coeficienti de pierderi de sarcina locala la intrarea si iesirea din podet.

Calculul se face pentru un regim de curgere subcritic, atat pentru regimul natural cat si pentru regimul cu podet (nr. Froude<1).



MUNICIPIULUI REGHIN

27

Tipurile de lucrari hidrotehnice: Functie de viteza apei, de nivelul apei, de zona care trebuie aparata (rambleul

drumului, malul cursului de apa, albia amonte, aval poduri, albia amonte, aval podete, curs de apa deviat, etc.) se proiecteaza tipul de lucrare hidrotehnica.

Protectie taluz cu pereu din beton Taluzul drumului compactat cu panta variabila se protejeaza cu pereu din beton pana

la nivelul corespunzator debitului cu asigurarea de 2% plus garda. Pereul din beton, turnat in campuri de 2 mp este asezat pe un strat filtrant si filtru din

geotextil. La partea inferioara pereul reazema pe o grinda din beton. Protectie albie cu pereu din beton Pe zonele unde sunt necesare lucrari de dirijare a cusurilor de apa, amonte si/sau

aval de poduri au fost prevăzute lucrări de protectie ale albiilor. Malurile cu panta variabila se prevad pereate cu pereu din beton pe strat filtrant si

filtru din geotextil. La partea inferioara pereul reazema pe o grinda din beton. Recalibrari si devieri ale albiei In zonele unde albia cursului de apa este meandrată, cu eroziuni şi depuneri, unde

albia este instabila, in zona podurilor unde pilele si culeile sunt obstacole, unde se constata deformări ale fundului albiei, unde sunt necesare modificari ale traseului in plan, se prevad recalibrari si/sau devieri ale cursului de apa.

Materialul rezultat din săpătura noi albii se va depozita în vechea albie pentru a evita revenirea cursului de apă la cel iniţial.

Praguri de fund Pentru stabilizarea talvegului albiilor, in special in dreptul podurilor, se prevad praguri

de fund din gabioane si saltele de gabioane. Aceste lucrari au scopul de a prelua posibile afuieri si mentinere a cotelor in dreptul

traversarilor cursurilor de apa. Descarcari in trepte Pentru preluarea apelor de pe vai (cu panta terenului mai mare de 5%) prin podete se

prevad amenajari in trepte. Sectiunea de scurgere se prevede pereata cu beton pe strat drenant, cu trepte de cca 0,50 m inaltime din beton.

Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma drumului, astfel încât apele deversate in emisari sa fie curate, sunt:

➢ Bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi; ➢ În cazul în care nu există emisari, apele se vor descărca după epurarea lor, în

mediul înconjurător prin intermediul unor bazine de dispersie/retentie

Tabelul nr. 2. - Tabel bazine decantoare, separatoare și bazine de retenție

Nr.

Crt. Pozitia

DECANTOARE

SEPARATOR

l/s

BAZIN DE RETENTIE

l/s

Qbypass

(l/s)

ne

adunate

Qtot =

Qnominal

+

Qbypass

(l/s)

1

km

0+037

D1 11 11 11

2 D2 67 67 67

3 D3 11 11 11

4 D4 67 67 67

5 km

0+575

D1 67 67 67

6 D2 71 71 71



MUNICIPIULUI REGHIN

28

7 D3 67 67 67

8 D4 71 71 71

9

km

1+145

D1 71 71 71

10 D2 22 22 22

11 D3 71 71 71

12 D4 22 22 22

13

km

1+295

D1 22 22 22

14 D2 23 23 23

15 D3 22 22 22

16 D4 23 23 23

17

km

1+450

D1 22 22 22

18 D2 75 75 75

19 D3 22 22 22

20 D4 75 75 75

21

km

1+995

D1 59 59 59

22 D2 22 22 22

23 D3 59 59 59

24 D4 22 22 22

25

km

2+145

D1 22 22 22

26 D2 17 17 17

27 D3 22 22 22

28 D4 17 17 17

29

km

2+265

D1 17 17 17

30 D2 18 18 18

31 D3 17 17 17

32 D4 18 18 18

33 km

2+380

D1 17 17 17

34 D3 17 17 17

35

km

2+410

D1 9 9 9

36 D2 33 33 33

37 D3 9 9 9

38 D4 33 33 33

39

km

2+650

D1 33 33 33

40 D2 39 39 39

41 D3 33 33 33

42 D4 39 39 39

43

km

2+932

D1 39 39 39

44 D2 70 70 70

45 D3 39 39 39

46 D4 70 70 70

47

km

3+495

D1 70 70 70

48 D2 50 50 50

49 D3 70 70 70

50 D4 50 50 50



MUNICIPIULUI REGHIN

29

51

km

3+875

D1 50 50 50

52 D2 93 93 93

53 D3 50 50 50

54 D4 93 93 93

55 km

4+705

D1 93 93 93

56 D3 93 93 93

57 km

4+975

D2 67 67 67 Q bazin de retentie=134 l/s

58 D4 67 67 67

59 km

5+175

D1 41 41 41

60 D3 41 41 41

61 km

5+825


62 D3 96 96 96

63 km

6+874

D2 116 116 116

64 D4 139 139 139

65

km

7+340

D1 61 61 61

66 D2 32 32 32

67 D3 61 61 61

68 D4 32 32 32

69

km

7+558

D1 32 32 32

70 D2 18 18 18

71 D3 32 32 32

72 D4 18 18 18

73

km

7+684

D1 18 18 18

74 D2 187 187 187

75 D3 18 18 18

76 D4 187 187 187

77

km

9+495

D1 20 20 20

78 D2 24 24 24

79 D3 20 20 20

80 D4 24 24 24

81

km

09+656

D1 23 23 23

82 D2 49 49 49

83 D3 23 23 23

84 D4 49 49 49

85

km

10+010

D1 49 49 49

86 D2 33 33 33

87 D3 49 49 49

88 D4 33 33 33

89

km

10+241

D1 34 34 34

90 D2 35 35 35

91 D3 34 34 34

92 D4 35 35 35

93 km

10+475


94 D2 41 41 41



MUNICIPIULUI REGHIN

30

95 D3 32 32 32

96 D4 22 22 22

97 km

10+705

D1 41 41 168

98 D2 52 52 52 Q bazin de retentie=104 l/s

99 D4 52 52 52

100

km

11+057

D1 43 43 43

101 D2 20 20 20

102 D3 43 43 43

103 D4 20 20 20

104

km

11+197

D1 20 20 20

105 D2 30 30 30

106 D3 20 20 20

107 D4 30 30 30

108

km

11+532



110 D3 29 29 29


112

km

12+240


113 D2 38 38 38

114 D3 76 76 76

115 D4 38 38 38

116

km

12+512

D1 38 38 38

117 D2 57 57 57

118 D3 38 38 38

119 D4 57 57 57

Prezentăm mai jos pozitia kilometrica si caracteristicile constructive ale bazinelor de

retenție: TABEL DIMENSIUNI BAZINE DE RETENTIE

Nr.crt. Km

Volum

necesar

(m3)

panta

p1 (1:n)

panta

p2 (1:n)

h

(m)

b

(m)

l

(m)

B

(m)

L

(m)

1 4+990 169 1.5 1.5 2 5 5 11 11

2 5+808 307 1.5 1.5 2 5 13 11 19

3 10+643 243 1.5 1.5 2 5 10 11 16

4 10+751 150 1.5 1.5 2 4 6 10 12

5 11+439 113 1.5 1.5 2 3 6 9 12

6 11+657 139 1.5 1.5 2 3 8 9 14

7 11+658 139 1.5 1.5 2 3 8 9 14

8 12+191 252 1.5 1.5 2 5 10 11 16



MUNICIPIULUI REGHIN

31

In jurul lucrarilor de arta care traverseaza cursuri de apa, se vor respecta solutiile tehnice descrise mai jos:

Solutia tehnica amplasata peste Canalul Morii (Mures Apalina), km 3+495, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 24 m.

➢ Lungimea: 31 m ➢ Lumina: 22 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 355.50 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 353.50 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=24m. ➢ La aceasta pozitie este prevazuta o calibrare de albie cu o sectiune

trapezoidala cu baza b=5m, inaltimea h=2m si panta taluz 2:3, alcatuita din 10 cm beton amplasati peste 10 cm balast, amplasata pe o lungime de 192 m conform plan.

➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 50 m stanga si dreapta amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.

Solutia tehnica amplasata peste R. Mures, km 5+120, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 5x40 m.

➢ Lungimea: 214 m ➢ Lumina:200 m ➢ Latimea partii carosabile : 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 363.00 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 357.25 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=40 m ➢ Deoarece la acest obstacol nu s-au prevazut lucrari hidrotehnice, albia

existenta nu va fi afectata. ➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 100 m stanga si dreapta

amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.

Solutia tehnica amplasata peste Pr. Mocear, km 6+874, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3x24 m.

➢ Lungimea: 82 m ➢ Lumina:71 m ➢ Latimea partii carosabile : 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 379.50 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% :365.05 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=24m. ➢ La aceasta pozitie kilometrica, pentru acest parau este prevazuta o calibrare

de albie cu o sectiune trapezoidala cu baza b=6m, inalimea h=2m si panta taluz 2:3, alcatuita din 10 cm beton amplasati peste 10 cm balast, amplasata pe o lungime de 140 m conform plan.


Solutia tehnica amplasata peste Pr. Gurghiu, km 10+705, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3 x 40 m.

➢ Lungimea: 138 m ➢ Lumina: 120 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 378.00 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 372.17 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate,L=40 m



MUNICIPIULUI REGHIN

32

➢ Deoarece la acest obstacol nu s-au prevazut lucrari hidrotehnice, albia existenta nu va fi afectata.


Solutia tehnica amplasata peste R. Mures, km 12+240, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3x40 m.

➢ Lungimea: 133 m ➢ Lumina:120 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 376.30 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 372.49 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=40 m ➢ La acest kilometru s-a prevazut o protectie a culeilor dintr-un un zid de

gabioane cu inaltimea h=2m, amplasat pe o saltea din gabione, cu o lungime de 50 m, pe ambele maluri, amonte si aval conform planului de situatie, amenajarea continuandu-se cu 50 m protectie taluz drum conform plansa tip cu pereu din beton.

Aceste lucrari au caracter permanent, dupa terminarea executiei lucrarilor constructorul luandu-si angajamentul ca podurile sa nu afecteze curgerea raurilor sau paraurilor.

Perdele forestiere In urma analizarii conditiilor existente de mediu, respectiv studiul geotehnic, studiul

topografic si roza vanturilor, solutia adoptata impotriva inzapezilor este de a realiza un rambleu cu inaltime mai mare. Astfel, nu au fost prevazute perdele forestiere sau alte sisteme parazapezi.

Sistem de protectie impotriva inzapezirilor Avand in vedere situatia climatica a zonei si de asemenea caracteristicile geografice,

precum si din informatiile pe care le avem de la autoritatile locale, in zona nu s-au produs inzapeziri / avalanse, astfel incat sa fie necesara protejarea cailor de comnunicatie cu sisteme de protectie impotriva inzapezirilor.

Cu toate acestea pentru evitarea anumitor blocaje datorate inzapezirilor s-au proiectat ramble cu inaltimi de min 2.00 m.

Suplimentar fata de cele mentionate, pe zona de debleu s-au prevazut pante mai mici ale taluzelor astfel incat intretinerea sa fie mai usoara, reducand riscul de inzapezire.

Mentionam ca in zonele de debelu, in imediata lor apropiere, se afla o perdea forestiera naturala care protejeza deja terasamentul debelului contra inzapezirii. Propunerea proiectantului pentru situatiile deosebite ce s-ar putea inregistra pe traseul

variantei de ocolire atat pe zona de rambleu cat si pe zona de debleu, este ca in aceste

cazuri beneficiarul sa amplaseze parazapezi asezate in imediata apropiere a drumurilor de

acces pentru intretinere. Aceste sisteme de protectie impotriva inzapezirilor se vor amplsata

pe intreaga lungime a variantei, mai putin pe zona lucrarilor de arta.

Semnalizari si marcaje: Semnalizari si marcaje Proiectele de Reglementarea circulației rutiere prin indicatoare și marcaje rutiere se

realizează în conformitate cu prevederile Convenției Europene asupra semnalizării rutiere (Viena - 8 Noiembrie 1968), Ordonanței de Urgență privind circulația pe drumurile publice nr. 195 din 12 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și a Standardelor românești SR 1848-1,2,3/2011 și SR 1848-7/2015.



MUNICIPIULUI REGHIN

33

Semnalizarea rutieră Semnalizarea rutieră verticală pe varianta conține următoarele elemente:

➢ Indicatoare de avertizare; ➢ Indicatoare de reglementare; ➢ Indicatoare de orientare și informare.

Formatele indicatoarelor rutiere sunt reglementate prin Standardul român SR 1848-2-2011 „Semnalizare Rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Condiții tehnice”, funcție de categoria drumului, după cum urmează:

➢ Indicatoare foarte mari – pe unele trasee de drumuri „E”, stabilite de către administratorul drumului;

➢ Indicatoare mari – pe restul drumurilor naționale; ➢ Indicatoare normale – pe drumuri județene, comunale, străzi, pe drumuri

private deschise circulației publice și pe unele drumuri vicinale cu trafic mai important.

Folia retro-reflectorizantă utilizată la confecționarea indicatoarelor rutiere pe varianta și pe nodurile rutiere va fi obligatoriu de clasa III (Diamond Grade).

Marcaje rutiere Marcajele rutiere se realizează în conformitate cu Acordul European privind

marcajele rutiere pentru completarea „Convenției asupra semnalizării rutiere” (1 mai 1971) și Standardul român SR 1848-7/2015 „Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere”.

În funcție de locația unde acestea se aplică și de rolul marcajului în ghidarea traficului, vor fi prevăzute câteva tipuri de marcaj:

➢ Marcaje longitudinale; ➢ Marcaje de delimitare a părții carosabile; ➢ Marcaje transversale; ➢ Marcaje diverse; ➢ Marcaje laterale.

Marcajele rutiere pe varianta se vor realiza utilizând materiale cu durată lungă de viață, respectiv doi componenți sau termoplastic.

Marcajul lateral se realizează cu efect rezonator, fiind aplicat într-o singură trecere, cu o înălțime a stratului de baza de 3mm și o înălțime a elementelor rezonatoare de 6mm.

Marcajul lateral se va întrerupe din 10,00m în 10,00m, pe câte 5,00cm, pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, evitându-se astfel apariția acvaplanării.

Distanța dintre două elemente rezonatoare succesive va fi de circa 150mm, iar lungimea elementului rezonator va fi de circa 50mm.

Detaliile privind semnalizarile si marcajele se vor stabili la urmatoarea faza de proiectare. La etapa Studiu de fezabilitate, au fost prezentate conceptul de proiectare si propunerile tehnice schematice.

Lucrari auxiliare – Semnalizari si marcaje pe timpul executiei lucrarilor Pe timpul executiei lucrarilor se vor executa marcaje cu caracter provizoriu si

semnalizare cu indicatoare speciale si pilotti de dirijare a circulatiei in zona de realizare inersectiilor cu drumurile publice. Aceasta se va realiza conform normelor in vigoare.

Detalierea lucrarilor de semnalizare provizorie ce se vor realiza pe perioada executiei, se vor detalia la o faza de proiect ulterioara cand se va intocmi si planul de managent al traficului in timpul executiei.

Parapete de siguranta Pentru siguranța traficului, proiectul include parapete de siguranță pe toata lungimea

variantei, precum și parapete pietonal. Latimea de lucru este W5 =1.70m. Pe rampele structurilor si pe structuri s-a prevazut parapete tip H4B. In cale curenta, s-a prevazut parapete tip H1, H2 si H3 functie de inaltimea

rambleului si geometria traseului. Tipul de parapet a fost stabilit în conformitate cu prevederile următoarelor standarde

și normative: SR EN 1317-1:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 1: Terminologie şi prevederi generale pentru metodele de încercare); SR EN 1317-2:2010



MUNICIPIULUI REGHIN

34

(Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă); SR EN 1317-3:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 3: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru atenuatorii de impact); SR EN 1317-5+A2:2012 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 5: Cerinţe referitoare la produse şi evaluarea conformităţii pentru dispozitivele de retenţie a vehiculelor); AND 591 – Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi; STAS 1948/1-1991 (Lucrări de drum. Stâlpi de ghidare și parapeți de siguranță. Prescripții generale pentru proiectare și poziționarea pe drum); SR 1948-2:1995 (Lucrări de drum. Parapete pe poduri. Prevederi generale pentru proiectare și poziționare).

Pe parapetele de siguranță de montează elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturași reflectorizanți sau alte elemente reflectorizante).

Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreținere în caz de accidente rutiere) parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părți ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.

De asemenea la nodul rutier pe bretele de iesire din flux s-au prevazut atenuatori de soc.

Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului, va fi compus din

cel putin urmatoarele: ➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de ruta, care vor afisa simultan imagini si

text. VMS-urile de ruta trebuie sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile tip I vor fi amplasate inaintea nodurilor rutiere, inaintea parcarilor, inaintea podurilor si a viaductelor cu o lungime mai mare de 500 m;

➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de bretea, care vor afisa simultan imagini si text. VMS-ul instalat trebui sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile de bretea vor fi amplasate inainte de intrarile catre varianta ocolitoare (acolo unde este necesar), precum si la iesirile din parcari ;

➢ Se vor prevedea statii METEO complete (cu senzori de aer si cate doi senzori in asfalt, cate unul pe fiecare sens de mers), si senzori de polei independenti, montati in asfalt, in paralel, in tubulaturi separate, atat cat specificatiile tehnice o permit pe ambele sensuri de mers pe poduri, viaducte cu o lungime mai mare de 100 m sau zone mlastinoase, precum si alte zone predispuse la factori perturbatori ce pot influenta calitatea caii de rulare; Acestia se instaleaza la o distanta nu mai mare de 900 m de Punctul de conexiune (Punctul de concentrare) PC descris mai jos

➢ Bucle de trafic ce vor fi incastrate in stratul asfaltic actionand ca si contoare automatizate de trafic, prevazute in general la 500 m in apropierea intersectiilor. Acestea vor masura si viteza vehiculelor, facand clasificarea acestora, precum si directia si distanta intre vehicule in secunde. Sistemul va permite definirea a cel putin 8+1 clase de viteza si lungime, conform standardelor TLS. Buclele inductive vor putea detecta atat autovehicule care se deplaseaza in sensul normal de circulatie, cat ii autovehicule care se deplaseam pe contrasens. Plaja de masuratori de viteza va fi cuprinsa intre 10 si 200 km/h (limita superioara poate fi extinsa cu o rezolutie de 1 km/h). Buclele inductive pentru bretele vor monitoriza traficul pentru toate bretelele de intrare si iesire din fiecare nod rutier de pe sectorul de drum respectiv (varianta ocolitoare);

➢ Estimarile de costuri vor include preturile unitare utilizate; ➢ Desene specifice indicand numarul conductelor necesare sistemului de

comunicare. Ca o conditie minima, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru cabluri de energie electrica.



MUNICIPIULUI REGHIN

35

Proiectul va permite separarea fizica a celor doua tipuri de conducte, separare care este necesara din motive de securitate si sanatate. Proiectul va include camine separate de vizitare pentru tubulatura de comunicare respectiv energie electrica;

➢ La podurile de peste 100 de m obligatoriu se vor prevedea senzori de detectie polei;

➢ Proiectantul va realiza o vizualizare a traseului si va propune solutiile optime care sa respecte Caietul de Sarcini;

➢ Toate intersectiile si dotarite variantei de ocolire trebuie presemnalizate; In cazul proiectului de fata, intrucat nu exista date exacte privind sistemele de

operare / softurile, etc., necesare pentru a realiza transferul de date cat mai fiabil intre sistemele ITS amplasate pe drumurile importante din zona, prin proiect, impreuna cu beneficiarul lucrari, prestatorul a estimat o valuare a lucrarilor de canalizare necesare pentru implementarea acestor sisteme in lungul variantei de ocolire, fara a cuprinde si partea de dotari si echipamente in sine.

Acestea din urma se vor stabili la o data ulterioara implementarii proiectului si nu fac obiectul studiului de fezabilitate prezent.

Prestatorul care va implementa aceste sisteme / subsisteme, trebuie sa se asigure ca echipamentele de comunicare pentru varianta de ocolire sunt agreate de catre beneficiar (CNAIR), in scopul de a asigura compatibilitatea cu alte proiecte de variante de ocotire / autostrazi si / sau drumuri expres in curs de desfasurare.

Implementarea sistemelor si a subsistemelor adiacente vor respecta legislatia nationala ai europeana aferenta.

Iluminat exterior Intersectii / noduri rutiere si poduri / pasaje cu lungimea de peste 100 m Iluminatul sensurilor giratorii, podurilor si pasajelor se va realiza cu corpuri de

iluminat tip stradal cu 1 brat sau 4 brate, montate pe stalpi metalici de 12m. Pentru realizarea unui iluminat ecologic si pentru economia de energie ,stalpii de iluminat vor fi echipati cu panou solar, controler, acumulator ,inversor de sursa.

Iluminatul nodului rutier de la km 5+500 se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal cu 1 brat sau 4 brate, montate pe stalpi metalici de 12m, fara panouri solare.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racordarea la SEN (Sistemul Energetic National) prin realizarea unui racord electric nou care consta in extinderea LEA 20KV existenta in zona si amplasarea a cate unui post de transformare in anvelopa de de beton (100kVA) pentru nodul rutier. Din Postul de transformare se vor alimenta corpurile de iluminat din zona nodului rutier.

Centru de intretinere si spatii de servicii Iluminatul incintei se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal (1, 2, 3 si 4 aparate

de iluminat cu LED de 110W si 150W, conform planului de situatie anexat), montate pe stalpi metalici de 8m.

Instalatia electrica de iluminat din incinta se va alimenta din postul de transformare din incinta, prin intermediul unui tablou electric de protectie si comanda. Din acest tablou electric se va face comanda iluminatului artificial, atat automat (prin intermediul unei fotocelule) cat si cu posibilitatea comandarii manuale a acestuia, prin intermediul unei chei de selectie a modului de comanda.

Dotari varianta de ocolire:

In lungul traseului propus au fost amplasate 2 spatii de servicii de scurta durata la km 4+175, partea dreapta si la km 4 +550, partea stanga, precum si un centru de intretinere la km 4+550.



MUNICIPIULUI REGHIN

36

Spații de Servicii de Scură Durată Constructia va fi realizata avand regim de înaltime – parter, iar din punct de vedere

functional, cladirea cuprinde functiuni distincte şi anume:

• grup sanitar femei

• grup sanitar barbati

• grup sanitar persoane cu disabilitati

• sas intrare

• centrala termica Din punct de vedere constructiv structura cladirii este prevazuta din zidarie portanta,

cu samburi din beton armat. Din punct de vedere al legislatiei în vigoare cladirea se încadreaza în:

• categoria de importanta “C” normala, conform HG 766/97

• clasa de importanta III, conform P 100-1/2013 Sistematizare verticala In interiorul incintei au fost amenajate 24 locuri de parcare auto cu dimensiunea

2.5x5m, din care 2 locuri sunt pentru persoane cu disabilitati, precum si 13 locuri de parcare pentru TIR, precum si un corp de toaleta publica.

Au fost prevazute si 5 locuri de parcare cu puncte de incarcare electrica. Sistematizarea incintei s-a corelat cu profilul longitudinal al variantei de ocolire. Panta

platformei variaza intre 0.30% si 2%. Partea carosabila a fost delimitata de zona verde cu borduri prefabricate, avand

dimensiuni 20x25, din beton de clasa C30/37. Sistem rutier spatii de servicii:

➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;

Sistemul rutier al trotuarului: ➢ 6cm pavele autoblocante; ➢ 10cm strat de beton C12/15; ➢ 10cm strat de balast;

In cadrul spatiului de serviciu s-au amenajat parcari atat pentru autoturisme cat si pentru camioane. In zona de parcare a autoturismelor s-au amenajat si parcari pentru persoanele cu handicap.

Pe zonele verzi din cadrul spatiului de serviciu peste umplutura de pamant s-a plantat iarba.

Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a spatiului de serviciu se realizeaza cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sant/bazine de retentie).

De asemenea in cadrul spatiului de serviciu s-au amplasat si spatii de odihna compuse din mese si banci. Aceste spatii sunt amplasate pe partile laterale astfel incat accesul catre ele sa nu incurce circulatia vehiculelor din incinta spatiului de serviciu.

In cadrul parcarilor de scurta durata tip S1 au fost prevazute si parcarile pentru cantarire. Proiectare aamplasamentelor de control ale vehiculelor cu depasiri ale maselor si/sau dimensiunilor maxime admise, care sa corespunda Normei metodologice legala -NML 059 – 05 din 23 noiembrie 2005 „ Instalatii portabile pentru determinarea sarcinii pe axa la vehicule rutiere”.

Amplasamentele au fost semnalizate printr-un indicator de informare tip G63 – Cantar pentru autovehicule.



MUNICIPIULUI REGHIN

37

Centru de intretinere Centrul de intretinere este destinat activitatilor de supraveghere si intretinerii

sectoarelor de drum arondate, avind rolul de mentinere in stare corespunzatoare de exploatare a drumului si de asigurare a securitatii circulatiei rutiere,sustinand si reparatia utilajelor de intretinere din dotare.

Conform caietului de sarcini, au fost prevazute urmatoarele constructii si amenajari cu functiuni corespunzatoare unui centru de intretinere:

➢ cladire operationala - p+1 ➢ atelier reparatii - p ➢ depozit materiale - p ➢ depozit sare si fondanti chimici /rezervor substante chimice lichide - p ➢ statie alimentare carburanti ➢ statie spalare cu rampa ➢ cabina paza ➢ platforma cantar ➢ platforma silozuri sare ➢ platforma depozitare materiale antiderapante ➢ platforme parcare ➢ sopron depozitare indicatoare rutiere ➢ rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu ➢ statie de pompare apa potabila si apa de incendiu ➢ rezervor apa uzata menajera ➢ statie pompare apa uzata menajera ➢ post trafo ➢ platforma gunoi ➢ statie pompare apa pluviala ➢ separator de hidrocarburi ➢ imprejmuire plasa bordurata zincata h=2.00m ➢ porti metalice ➢ spatii verzi

Sistematizare verticala Sistematizarea incintei s-a corelat cu profilul longitudinal al variantei de ocolire. Panta

platformei variaza intre 0.30% si 2%. Partea carosabila a fost delimitata de zona verde cu borduri prefabricate, avand

dimensiuni 20x25, din beton de clasa C30/37. Sistem rutier centru de intretinere:

➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;

Sistemul rutier al trotuarului: ➢ 6cm pavele autoblocante; ➢ 10cm strat de beton C12/15; ➢ 10cm strat de balast;

Pe zonele verzi din cadrul spatiului de serviciu peste umplutura de pamant s-a plantat iarba. Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a centrului de intretinere si se realizeaza

cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este

preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea



MUNICIPIULUI REGHIN

38

pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire

(sant/bazine de retentie).

f) principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului

Având în vedere specificul proiectului, respectiv construirea variantei de ocolire a

municipiului Reghin, în etapa de funcționare a proiectului principala activitate va fi cea de

desfășurare a traficului rutier pe varianta de ocolire.

Prezentăm mai jos sinteza traficului prognozat în studiul de trafic, cu mențiunea că viteza de

deplasare pe varianta de ocolire a fost proiectată la 80 km/h.

Tabelul nr. 3. - Trafic prognozat

Anul de bază Prognoză

2020 2025 2030 2040 2050

(Car) Autoturisme 56171 62891 72946 93299 120681

(LGV) Vehicule ușoare de marfă 6667 6907 8106 11187 14492

(HGV) Vehicule grele de marfa 3652 3663 4071 5401 6568

(PrT) Total vehicule fizice 66490 73461 85123 109887 141741

Pentru proiectele de infrastructură durata de funcționare poate depăși 30 de ani, mai ales în

condițiile în care proiectele de infrastructură suferă de cele mai multe ori modernizări,

reabilitări și reparații capitale.

Singurele situații de dezafectare sunt cele generate intempestiv de fenomene meteorologice

extreme (inundații, viituri) sau declanșate de acestea (alunecări de teren), iar acestea sunt

cazuri extrem de rare, cel mai frecvent, chiar și în cazul afectării majore a infrastructurii

rutiere, se decide reparația și aducerea la starea de folosință.

În situația extrem de puțin probabilă în care se va decide dezafectarea proiectului, aceasta

va fi realizată în baza unor proiecte specifice și expertize detaliate, care vor stabili exact

etapele de demontare / demolare / distrugere a elementelor proiectului.

În acest moment putem prezenta doar etape specifice cunoscute la nivel general:

• etapa de studiere a soluțiilor de dezafectare

• etapa de demontare a elementelor metalice și prefabricate, cu recuperarea

materialelor

• etapa de decopertare și curățare a spațiilor verzi, cu replantarea în alte zone a

vegetației care permite această acțiune

• etapa de frezare a straturilor rutiere, cu recuperarea materialelor

• etapa de demolare a fundațiilor și a elementelor care nu permit demontarea, cu

evacuarea deșeurilor specifice

• etapa de pregătire pentru utilizarea ulterioară stabilită



MUNICIPIULUI REGHIN

39

g) Durata etapei de funcţionare

Perioada de realizare a proiectului este de 24 luni. La stabilirea solutiilor se vor avea in

vedere prevederile Normativului privind administrarea, exploatarea, intretinerea si repararea

drumurilor publice AND 554/2002.

In functie de solutiile corespunzatoare stabilite pentru traseul studiat, durata normala de

exploatare va fi in concordanta cu traficul si se va incadra in prevederile anexei 4.1 a

Normativului AND 554 -2002.

In general caile de comunicatie, cum sunt variantele de ocolire, sunt proiectate sa

functioneze pe perioade cuprinse intre 15 si 30 de ani, in conformitate cu prevederile anexei

4.1 a Normativului AND 554 -2002, pana la prima reabilitare sau reparatie capitala.

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii producţiei

În perioada de realizare a Variantei de ocolire Reghin, se estimează că vor fi necesare

următoarele categorii de resurse :

Tabelul nr. 4. - Informatiile privind materiile prime și producția

Nr crt denumire material UM cantitate

1. Fundatie din balast m.c. 29791.1

2. Balast m.c. 151937.6

3. Piatra sparta m.c. 61873.83

4. Mixtura asfaltica MAS16 rul 50/70 m.p. 108724.8

5. Beton asfaltic BA8 rul 50/70 m.p. 0.00

6. Beton asfaltic BAD 22,4 rul 50/70 t 19954.79

7. Anrobat bituminos AB31,5 t 21477.6

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Nr. crt Denumirea

Cantitatea pentru perioada de execuție a proiectului

Denumirea Cantitatea pentru perioada de execuție a proiectului

1 mixtura asfaltica 108724.8 m2

pacura 21 t

bitum 5041 t

energie electrica 26 MW

aditivi mixturi asfaltice

72 t

2 beton asfaltic 19954.79 tone energie electrica 17.53 MW

ciment 7820 t

3 anrobate bituminoase 21477.6 tone

4 balast 181728.7 m3

5 piatra spartă 61873.83 m3

6 vopsea marcaje 48312 I

7 parapeti confectii metalice 48612 ml

8 transport materiale 9487947 m3/km

combustibil 2776608 l 9 utilaje pe amplasament 546 ore de functionare/ utilaj

10 total consum apa 83323 m3



MUNICIPIULUI REGHIN

40

Aprovizionarea se va face doar de la firme autorizate, având în vedere și distanța

optimă față de obiectiv.

Potențialele locații cu resurse de materiale care vor fi utilizate pentru realizarea

proiectului au fost identificate și sunt prezentate în tabelul nr. 5.

Tabelul nr. 5. - Potentialele locatii cu resurse de materiale

Nr

crt Locatie – Agent exploatare Tip Rezerve

Distanta pana la

amplasament (km)

1 Gornești, Județul Mureș – DRUMURI ȘI

PODURI MUREȘ S.R.L. Nisip și pietriș 14

2 Panet, Județul Mureș – GEIGER

TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI

Nisip și pietriș. Produs

rezidual minier 41

3 Ogra, Județul Mureș – LANDMANIA

S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 55

4 Panet, Județul Mureș – GEIGER

TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 41

5 Sâncraiu de Mureș, Județul Mureș –

ASTOR COM S.R.L. TG. MUREȘ Nisip și pietriș 34

6 Sânpaul, Județul Mureș – LANDMANIA


7 Unghieni, Județul Mureș – SAMIR S.R.L.

SANCRAIU DE MUREȘ Nisip și pietriș 42

8 Unghieni, Județul Mureș – LIVIU

PANTRANS S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 42

9 Sovata, Județul Mureș – SILICOM

TRADE S.R.L. TREI SATE

Andezit industrial și de

construcții. Produs rezidual

minier

42

10 Iernut, Județul Mureș – LANDMANIA


11 Reghin, Județul Mureș – GEIGER

GROUP ROMANIA S.R.L. BUCURESTI Nisip și pietriș 6

12 Viforoasa, Județul Mureș – INDUSTRIE

MICA SI SERVICII S.A. TG. MURES Argila comuna 59

13 Sovata, Județul Mureș –TRANSTRADE

SRL LUPENI


construcții 42

14 Stanceni-Mestera, Județul Mureș –

HODACO PRODCOMPEX S.R.L.


construcții 54

15 Stanceni, Județul Mureș – ANDEZITUL

STANCENI SRL


construcții 58

16 Petelea, Județul Mureș – GEIGER

TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 6

17

Reghin-Petelea, Județul Mureș –

GEIGER GROUP ROMANIA S.R.L.

BUCURESTI

Nisip și pietriș 6

Dupa cum se poate observa din tabelul nr. 5, distanta de la sursele de materiale

identificate in zona proiectului, pana la varianta de ocolire este cuprinsa intre 6 km si 62 km,

fata de amplasamentul proiectului. Sursele de materiale nu sunt amplasate in interiorul ariilor

protejate Natura 2000.

Materialul excavat poate completa materialul utilizat pentru constructia variantei de

ocolire, in conditiile in care calitatile si proprietatile lor sunt conforme cu cerintele prestabilite.



MUNICIPIULUI REGHIN

41

Informatiile privind substantele sau preparatele chimice

Tabelul nr. 6. - Informatiile privind substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei

prime, a substantei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea

anuala

estimata

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a

preparatelor chimice

Categorie

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate** Fraze de risc**

Pacura* 21 t P Inflamabil, toxic R10;R36,38,43

Ciment* 7820 t N - -

Motorina* 2 776 608 l P Grad ridicat de

inflamabilitate R12-51/53-65-66-67

Bitum 5041 t P Inflamabil, toxic R36,38,43

Aditivi mixturi asfaltice 72 t P Inflamabil, toxic R36,38,43

Vopsea marcaje 48312 l P Inflamabil, iritant R36/37/38,43 *Materii prime din instalatiile furnizorilor. **Conform HG nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase

Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi

necesar in incinte special amenajate si in afara zonelor sensibile din punct de vedere al

mediului.

Amplasarea incintelor de alimentare cu carburanti sau de realizare a lucrarilor de intretinere

utilaje vor fi stabilite de Antreprenorii lucrarilor.

Aceste zone vor fi localizate în afara amplasamentului proiectului, la distanță considerabile și

sunt deja utilizate pentru acest tip de activități.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, cu

reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti realizate in conformitate cu prevederile

programului de intretinere ale utilajelor.

Schimbarea lubrifiantilor se va realiza dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate,

localizate în afara amplasamentului proiectului, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri

hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau

schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci in ateliere

specializate din afara zonei de influență a proiectului, unde se vor efectua si schimburile de

anvelope.

Pentru limitarea riscurilor de aparitie a poluarilor accidentale, se va elabora in conformitate

cu prevederile legale, planul de prevenire a poluarilor accidentare, completat cu procedurile

de interventie in situatii de urgenta.



MUNICIPIULUI REGHIN

42

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

Toate activitatile desfasurate in perioada de executie pentru transportul materialelor si

manevrarea acestora sunt surse de emisii de praf, poluanti specifici de gaze de esapament,

de zgomot si vibratii.

Ca urmare a realizarii variantei de ocolire, vor exista urmatoarele tipuri de poluare:

• poluare fonica;

• poluarea atmosferei;

• poluarea solului;

• poluarea apei;

Informatiile despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul, generati de realizarea

proiectului sunt prezentate in Tabelul nr. 1. - Informatiile privind poluantii fizici si biologici


COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN

43

Tabelul nr. 7. - Informatiile privind poluantii fizici si biologici

Tipul poluării Sursa de

poluare

Nr. surse

de poluare

Poluare

maximă

permisă

(limita

maximă

admisă

pentru om şi

mediu)

Poluare de

fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zona

obiecti-

vului

Pe zone de

protecţie

aferente

obiecti-

vului

conform

legislaţiei

in vigoare

Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zone protejate

cu luarea in considerare a

poluării de fond Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu

implementarea

măsurilor de

eliminare/

reducere a

poluării

Poluare

fonică

Perioada

de

construcţie

Funcţionarea

utilajelor de

construcţie şi

traficul in

zonele de

lucru

Corespunz

ator

numărului

utilajelor şi

maşinilor

de

transport

folosite

Cf. SR

10009:2017

Poluarea

specifică zonelor

străbătute de

varianta de

ocolire

(accentuată in

intersecţiile cu

drumuri

naţionale)

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Evitarea lucrului in

timpul orelor de

odihnă (pe

tronsoanele aflate

in imediata

apropiere a zonelor

locuite)

Perioada

de

exploatare

Traficul rutier

pe Varianta de

ocolire a

municipiului

Reghin

Conform

prognozei

de trafic

Cf. SR

10009:2017

Poluarea

specifică zonelor

străbătute

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Construcția unor

ramblee înalte care

asigură protecție

fonică



44

Poluare

a

atmosfe

rica

Perioada

de

construcţie

activitatea

utilajelor de

constructie

Corespunz

ator

numărului

utilajelor şi

maşinilor

de

transport

folosite

conform Legii

nr. 104/2011 si

STAS 12574/

87

Poluarea

specifică zonelor

străbătute de

varianta de

ocolire

(accentuată in

intersecţiile cu

drumuri

naţionale)

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Viteza de circulatie

va fi restrictionata,

iar suprafata

drumurilor va fi

stropita la intervale

regulate

Perioada

de

exploatare

Traficul rutier

pe Varianta de

ocolire a

municipiului

Reghin

Conform

prognozei

de trafic

conform Legii

nr. 104/2011 si

STAS 12574/

87

Poluarea

specifică zonelor

străbătute

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

realizarea de

inspectii perioadice

ale autovehiculelor;

amenajare

peisagistică

Poluare

a solului

Perioada

de

construcţie

Funcţionarea

utilajelor de

construcţie şi

traficul in

zonele de

lucru

Corespunz

ator

numărului

utilajelor şi

maşinilor

de

transport

folosite

conform

Ordinului

756/1997

Poluarea

specifică zonelor

străbătute de

varianta de

ocolire

(accentuată in

intersecţiile cu

drumuri

naţionale)

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Curatarea terenului

si refacerea

vegetatiei

Perioada

de

exploatare

Traficul rutier

pe Varianta de

ocolire a

municipiului

Reghin

Conform

prognozei

de trafic

conform

Ordinului

756/1997

Poluarea

specifică zonelor

străbătute

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

pentru a proteja

solul si subsolul din

zona parcărilor de

scurtă durată și a

centrului de

întreținere,

suprafetele

acestora se vor

betona



45

Poluare

apei

Perioada

de

construcţie

Evacuarea

necontrolată a

apelor uzate

menajere din

organizarea de

santier,devers

area

accidentala a

materialelor in

apropierea

cursurilor de

apa

Ord.nr.

161/2006

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Sunt prevazute

bazine de

decantoare, bazine

de rețenție și

separatoare de

hidrocarburi pentru

apele pluviale

colectate

Perioada

de

exploatare

Evacuarea

necontrolată a

apelor

menajere

rezultate din

zonaparcărilor

de scurtă

durată și a

centrului de

întreținere

Ord.nr.

161/2006

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor

incadra in

limitele

admise

Se vor incadra

in limitele

admise

Se vor incadra in

limitele admise

Mentinerea in stare

de functionare a

lucrarilor de

colectare si drenare

a apelor pluviale,

prin curatarea

periodica a

namolului, precum

si a bazinelor de

decantare si

separare de

hidrocarburi



MUNICIPIULUI REGHIN

46

1.8. Estimarea, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare

a) Procese tehnologice si activitati de dezafectare

Realizarea lucrarilor de constructii se va face conform prevederilor proiectului de

executie, caietelor de sarcini, procedurilor tehnice de executie, reglementarilor legale si

planurilor de management al proiectului, utilizand materiale de constructii corespunzatoare

din punct de vedere al aptitudinii de utilizare conform cerintelor esentiale stabilite prin Legea

nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, utilaje si echipamente adecvate, personal calificat

si instruit, cu respectarea normelor de protectie a mediului si de sanatate si securitate a

muncii.

Prepararea betoanelor si mortarelor de ciment, a balastului stabilizat cu ciment si a

mixturilor asfaltice se face in statii centralizate, in conditii controlate de calitate, mediu,

sanatate si securitate in munca. Aceste stații vor fi amplasate în afara zonei de influență a

proiectului, în locații utilizate deja pentru acest tip de activitate și autorizate în acest sens.

Transportul materiilor prime, materialelor, prefabricatelor, semifabricatelor,

ansamblurilor si subansamblurilor, deseurilor, carburantilor, apa, alimente si personal se va

face cu mijloace de transport adecvate si va respecta in totalitate planul de management al

traficului in santier.

Lucrarile de constructii ale proiectului sunt alcatuite in principal din:

Defrisare, curatirea terenului si decaparea stratului vegetal

În urma analizei zonei proiectului, au fost identificați arbusti și arbori fără valoare

conservativă, în culoarul de expropiere pentru realizarea proiectului, urmând ca în baza

avizelor de specialitate emise de autoritățile silvice să se implementeze măsuri specifice de

protecție, cu respectarea condițiilor stabilite în aceste avize.

Menționăm că este vorba de vegetație crescută spontan (cu excepția zonei de

vegetație forestieră de pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X

Mociar) în zone afectate de activități antropice, iar suprafețele care vor fi curățate/defrișate

nu sunt în interiorul ariilor protejate Natura 2000.

Fitocenoze aparţinând speciilor Querco robori-Carpinetum au fost identificate pe

suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul

proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată

fiind proximitatea faţă de zona industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure,

dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.

Lucrarile specifice defrisarii constau din marcarea, doborarea si extragerea arborilor,

prelucrarea si transportul materialului lemnos, curatirea terenului de resturi lemnoase.

Curatirea terenului consta in indepartarea oricaror materiale, dezafectarea si

demolarea oricaror elemente de constructii, inclusiv a fundatiilor acestora, situate pe

amplasamentul lucrarilor si transportul acestora in locuri special desemnate.

Stratul vegetal va fi decopertat pe toata ampriza drumului, cu ajutorul utilajelor de

sapare. Stratul vegetal corespunzator a fi refolosit va fi depozitat separat si va fi reutilizat

pentru protejarea taluzurilor si refacerea terenurilor afectate in timpul executarii lucrarilor.



MUNICIPIULUI REGHIN

47

Sapaturi

Pentru realizarea terasamentelor in profil de debleu sunt necesare lucrari de sapaturi.

Lucrarile de sapaturi se vor executa in principal mecanizat, cu utilaje de sapat: excavatoare,

buldozere, gredere, screpere, etc. Pentru lucrari de volum mic, acolo unde utilajele nu pot

avea loc de manevra, pentru finisarea sapaturilor executate mecanizat sau in zona retelelor

subterane existente, lucrarile de sapaturi se vor executa manual, cu scule obisnuite: lopata,

cazma, tarnacop, spit, ranga, ciocan de abataj, etc.

In functie de adancimea de sapare, daca sapaturile nu se pot realiza cu taluz natural

datorita existentei unor constructii in imediata vecinatate sau din alte considerente

economice, lucrarile de sapaturi se vor realiza utilizand sprijiniri.

Materialul rezultat din sapaturi va fi incarcat in mijloace de transport si daca este

corespunzator va fi utilizat pentru realizarea lucrarilor de umpluturi iar in caz contrar va fi

depozitat separat si va fi refolosit pentru umpluturi in gropile de imprumut.

Umpluturi

Pentru realizarea terasamentelor in profil de rambleu sunt necesare lucrari de

umpluturi. Lucrarile de umpluturi se vor executa in principal mecanizat, cu utilaje terasiere:

buldozere, gredere, screpere, etc. Pentru lucrari de volum mic, acolo unde utilajele nu pot

avea loc de manevra, pentru finisarea umpluturilor executate mecanizat sau in zona retelelor

subterane existente lucrarile de umpluturi se vor executa manual, cu scule obisnuite: lopata,

sapa, etc.

Realizarea umpluturilor consta in descarcarea materialului de umplutura din mijlocul

de transport, intinderea, nivelarea si finisarea suprafetei cu ajutorul utilajelor terasiere,

udarea suprafetei cu apa din autocisterna si compactarea cu ajutorul utilajelor de

compactare.

Protectia taluzului rambleelor se face utilizand stratul vegetal rezultat din decopertari

sau prin inierbare cu insamantarea taluzurilor cu specii locale sau recomandate in urma

studiului de amenajare peisagistica.

Suprastructura drumului

Suprastructura drumului este partea din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier

si amenajarea acostamentelor. Sistemul rutier este ansamblul de straturi asezate pe patul

drumului si care constituie structura de rezistenta a drumului. Straturile rutiere sunt alcatuite

in principal din straturi de agregate nelegate cu liant sau slab legate cu lianti hidraulici care

alcatuiesc straturile de fundatie si din straturi de mixturi asfaltice cu diverse roluri: de baza,

de legatura si de rulare (uzura). Acostamentele se realizeaza in mod uzual din balast

compactat.

Executia straturilor de fundatie din balast sau piatra sparta consta in descarcarea

agregatelor din mijlocul de transport, imprastierea, nivelarea si finisarea suprafetei cu

ajutorul utilajelor terasiere, udarea suprafetei cu apa din autocisterna si compactarea cu

ajutorul utilajelor de compactare.

Executia stratului de fundatie din balast stabilizat cu ciment consta in prepararea

amestecului de balast, ciment si apa in statii centralizate, transportul pe santier cu mijloace

de transport, repartizarea si finisarea stratului cu ajutorul unui utilaj specializat – repartizator

- finisor –, si compactarea cu ajutorul utilajelor de compactare.



MUNICIPIULUI REGHIN

48

Executia straturilor de mixturi asfaltice consta in prepararea mixturii in statii

centralizate (amplasate în afara zonei de influență a proiectului), transportul pe santier cu

mijloace de transport adecvate – camioane cu prelata, cu sau fara incalzire, repartizarea si

finisarea stratului cu ajutorul unui utilaj specializat – repartizator-finisor, si compactarea cu

ajutorul utilajelor de compactare.

Anterior executiei fiecarui strat rutier se procedeaza la asternerea cu ajutorul unui

utilaj specializat a unei pelicule de liant – emulsie bituminoasa – care are rol de imbunatatire

a aderentei intre straturile rutiere succesive.

Sisteme de scurgere a apelor

Sistemele de scurgere a apelor sunt alcatuite in principal din drenuri, santuri, rigole,

casiuri.

Drenurile se executa in scopul evacuarii apelor subterane din terasamentele

drumurilor, consolidarii stabilitatii taluzurilor. Executia drenurilor consta in sapatura, executia

radierului, montarea tubului de dren, executia filtrului invers si a umpluturilor, realizarea

capacului de dren si a capului de dren.

Santurile, rigolele si casiurile servesc evacuarii apelor pluviale de pe suprafata

drumului, taluzuri si versanti. Se executa in general din prefabricate din beton sau din beton

turnat continuu cu ajutorul unor utilaje complexe. Sapatura se executa in general mecanizat,

corectarea si finisarea sapaturii realizandu-se la nevoie manual.

Lucrari de consolidari

Lucrarile de consolidari constau in general din lucrari de imbunatatire pe o anumita

grosime a terenului de fundare prin adaos de var sau ciment, realizarea de perne de balast,

utilizarea de materiale geosintetice – geotextile, geogrile, etc. –, executia de drenuri si lucrari

de sprijin – ziduri de sprijin, piloti forati, gabioane, etc. – pentru consolidarea versantilor.

In functie de specificul lucrarii de consolidare, pot fi necesare lucrari de sapaturi,

umpluturi, asternerea materialelor granulare sau geosintetice, lucrari de compactare, lucrari

de cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate din beton sau otel.

Poduri, pasaje, podete

Podurile sunt constructii care sustin o cale de transport deasupra unui obstacol,

lasand un spatiu liber pentru asigurarea continuitatii obstacolului traversat. Pasajele sunt

poduri care traverseaza o cale de comunicatie. Podetele sunt poduri care au deschiderea

sau suma deschiderilor mai mica de 5,00 m.

Suprastructura este partea din pod care contine calea si structura ce reprezinta

elementul principal de rezistenta. Elementele principale ale suprastructurii sunt grinzile

principale, antretoazele si platelajul. In mod uzual, elementele principale ale suprastructurii

se realizeaza din beton armat prefabricat sau turnat monolit sau din otel. Executia

suprastructurii consta in lucrari de cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate

cu macaraua, executie uzinata a elementelor metalice, asamblarea prin sudura pe santier si

montarea elementelor metalice prefabricate, lucrari de hidroizolatii, lucrari de protectie si

vopsitorii.

Suprastructura reazema pe infrastructura prin intermediul aparatelor de reazem, care

realizeaza transmiterea incarcarilor de la suprastructura la infrastructura, cu asigurarea

mobilitatii.



MUNICIPIULUI REGHIN

49

Infrastructura este partea din pod care sustine suprastructura si transmite incarcarile

la terenul de fundatie. Elementele principale ale infrastructurii sunt culeele si pilele. In mod

uzual, elementele principale ale infrastructurii se realizeaza din beton armat prefabricat sau

turnat monolit sau din otel. Executia infrastructurii consta in lucrari de sapaturi, umpluturi,

executie piloti forati, executie batardouri, epuizmente, cofrare, armare, turnare beton sau

montare prefabricate cu macaraua, executie uzinata a elementelor metalice, asamblarea

prin sudura pe santier si montarea elementelor metalice prefabricate, lucrari de hidroizolatii,

lucrari de protectie si vopsitorii.

Podetele au rolul de a asigura subtraversarea apelor colectate de santuri, rigole si

casiuri in scopul deversarii acestora in emisari. Se executa in mod curent din beton turnat

monolit, prefabricate din beton sau tabla cutata din otel. Executia podetelor consta in lucrari

de sapaturi, cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate cu macaraua, lucrari de

umpluturi.

Siguranta circulatiei, semnalizare rutiera si marcaje

Pentru siguranta circulatiei se executa lucrari de montare parapet metalic de

protectie pe acostament si pe poduri/pasaje.

Se executa lucrari de semnalizare rutiera prin montarea de indicatoare si semne de

circulatie pe stalpi, console si portaluri, borne kilometrice si hectometrice, panouri de afisare

informatii trafic.

Se executa lucrari de marcaje rutiere orizontale – longitudinale si transversale – si

verticale cu rol de ghidare si avertizare.

Pentru siguranta circulatiei, semnalizare rutiera si marcaje se executa lucrari de

sapaturi, cofrare, armare, turnare beton sau montare elemente prefabricate din beton,

montare stalpi, console si portaluri din otel, lucrari de executie marcaje rutiere cu utilaje de

marcare specializate.

Stabilirea locatiei gropilor de imprumut utilizate se va realiza cu respectarea

urmatoarelor conditii:

• sa nu fie amplasate la o distanta mai mica de 1 km fata de arii naturale protejate

ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și

ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin

• sa nu se ocupe terenuri de folosinta agricola;

• sa nu fie amplasate in zonele identificate cu risc de alunecarile a terenului;

• sa nu implice defrisari;

• sa nu fie amplasate in zone inundabile sau mlastinoase;

• este interzisa amplasarea gropilor de impumut pe suprafata siturilor arheologice sau

a monumentelor ale naturii;

• este interzisa amplasarea gropilor de impumut in zona de siguranta a infrastructurii

feroviare (20 m stanga - dreapta axului CF) o terenurilor de calitati superioare;

• sa nu fie amplasate in vecinatatea cursurilor de apa

Organizarea de santier

Pentru realizarea lucrărilor proiectate pentru acest proiect, este prevăzută o

organizare de șantier. Locația va fi stabilită de Antreprenorul lucrărilor, cu respectarea

tuturor reglementarilor si normativelor privind protectia factorilor de mediu si a biodiversitatii.

Recomandam zona nodului rutier care se va construi la km 5+500



MUNICIPIULUI REGHIN

50

Suprafata ocupata temporar de organizarea de santier este estimată la 2.6 ha

Amplasarea organizarilor de santier se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:

• sa nu fie amplasate in apropierea zonelor locuite;

• sa nu fie amplasate la o distanta mai mica de 1 km fata de arii naturale protejate

ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și


• sa nu fie amplasate in vecinatatea cursurilor de apa

Pentru amenajarea organizarilor de santier sunt necesare urmatoarele lucrari:

• delimitarea incintei;

• pregatirea suprafetei in vederea amplasarii dotarilor prevazute prin lucrari de

destelenire, nivelare, indepartarea resturilor vegetale;

• imprejmuirea incintei organizarii de santier si a bazei de productie;

• realizarea acceselor;

• asigurarea utilitatilor: energie electrica prin racord la LEA, alimentarea cu apa

potabila si tehnologica in functie de conditiile locale;

• asigurarea colectarii si epurarii apelor uzate menajere si tehnologice in functie de

conditiile locale.

Dotarile principale ale organizarilor de santier:

− cabina poarta;

− cantar (pod bascula) – piesa metalica uzinata pe platforma de beton;

− constructii administrative (birouri, birouri topo, cantina, laborator, dormitoare, punct

de prim ajutor, spatii de parcare autoturisme, magazie). Birourile sunt constructii

metalice tip container;

− padocuri pentru depozitarea materialelor pe sorturi.

Activități de dezafectare/demolare

Pentru realizarea proiectului va fi necesară demolarea următoarele elemente:

• La km 8+300 traseul variantei intalneste DJ153C pe care il traverseaza denivelat

cu ajutorul unei structure casetate. Dupa aceasta intersectie există o platformă

din beton pe care sunt amplasate depozite dezafectate si care se vor demola.

• De asemenea la km 9+375 pe partea dreapta la iesire din padure există un

buncar care necesită demolare.

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de

executia investitiei

La finalizarea lucrarilor de constructie, antreprenorul are obligatia reconstructiei

ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate si situate de-a lungul traseului.

Astfel, zonele afectate de lucrarile de constructie vor fi reabilitate prin ecologizare,

stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei

(taluzuri, organizare de santier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi de

imprumut).



MUNICIPIULUI REGHIN

51

Dupa finalizarea executiei lucrarilor pentru variant de ocolire se vor reface zonele

afectate, lucrari ce constau in ansamblu din urmatoarele:

• organizarea de santier va fi inchisă, constructiile si instalatiile existente vor fi

demontate si evacuate, iar amplasamentul va fi amenajat in vederea utilizării pentru

realizarea nodului rutier de la km 5+500;

• deseurile de produse petroliere rezultate din pierderi accidentale vor fi eliminate prin

intermediul firmelor abilitate;

• dupa executia lucrarilor proiectate pentru spatiile de parcare/odihna, centrele de

intretinere, noduri rutiere sunt prevazute lucrari de refacere a zonei care constau in

principal din colectarea si evacuarea deseurilor tehnologice si menajere depozitate

necontrolat si amenajarea terenurilor adiacente respectand proiectele de amenajare

peisagistica prevazute pentru aceste amplasamente. Amenajarea peisagistica va

consta in plantarea de arbori si arbusti precum si inierbarea taluzelor;

• in cadrul lucrarilor de refacere vor fi incluse si plantarile de copaci in compensarea

defrisarilor, stabilite în procedurile de scoatere din fondul forestier și defrișare a

suprafeței de aproximativ 3,4 ha. Se vor aloca sumele necesare pentru lucrarile de

plantare in compensarea defrisarilor cu respectarea condițiilor stabilite de Romsilva

si autoritatile locale de protectia mediului;

• Activitatile legate de integrarea noilor lucrari in mediu si peisaj se vor baza in

principal pe utilizarea solului, restaurarea vegetatiei existente si integrarea

infrastructurii rutiere in peisaj.

b) Gestionarea deşeurilor

• In perioada de executie

Conform H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru

agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a

tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale

de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G. nr.856/2002.

Principalele surse de deseuri in perioada de executie a lucrarilor sunt:

• procesele tehnologice aferente executiei lucrarilor pentru realizarea variantei de

ocolire;

• activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier;

• activitatile desfasurate de angajatii constructorului si personalul in tranzit.

In urma activitatilor de executie a lucrarilor vor rezulta rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

• 20 01 08 Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

• Deseuri de ambalaje:

• 15 01 01 ambalaje de hartie si carton;

• 15 01 02 ambalaje de materiale plastice;

• 15 01 03 ambalaje de lemn;

• 15 01 04 ambalaje metalice;

• 15 01 07 ambalaje de sticla.

• 20 01 01 Hartie si carton;

• 20.03.04 Namol din fose septice;

• 16 06 Baterii si acumulatori;

• 16 01 03 Anvelope scoase din uz;



MUNICIPIULUI REGHIN

52

• 16 01 12 Placute de frana, altele decat cele specificate la 16 01 11;

• 16 01 17 Metale feroase;

• 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere;

• Deseuri din constructii si demolari:

• 17 01 01 beton;

• 17 01 02 caramizi;

• 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele

decat cele specificate la 17 01 06;

• 17 02 01 lemn;

• 17 02 02 sticla;

• 17 02 03 materiale plastice;

• 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01;

• 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03;

• 17 09 alte deseuri de la constructii si demolari;

• 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele

specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03.

Categoriile de lucrari si categoriile de deseuri care vor fi produse sunt prezentate in

tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8. - Informatiile privind Categoriile de lucrari si categoriile de deseuri

Categorii de lucrari Categorii de deseuri

Lucrari de execuție pe etape specifice

(lucrări de drum, lucrări de poduri, lucrări

de fundații etc.)

Deseuri solide, pulverulente

Reparatii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii,

deseuri metalice

Organizari de santier Deseuri menajere, hartie, ambalaje

Din tabelul categoriilor de deseuri care pot rezulta din lucrarile de realizare a variantei de

ocolire, se constata ca nu sunt generate deseuri periculoase prin lucrarile de constructie

proiectate.

Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de executie a lucrarilor sunt prezentate in tabelul

nr. 9.



MUNICIPIULUI REGHIN

53

Tabelul nr. 9. - Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de executie

Denumire

deseu*

Cantitate

prevazuta

a fi

generata

Starea

fizica

(Solid-S

Lichid-L,

Semisolid

-SS)

Cod

deseu*

Cod privind

principala

proprietate

periculoasa

**

Cod

clasifi-

care

statis-

tica

Managementul deseurilor

- cantitate prevazuta a fi

generata

Valori-

ficata Eliminata

Ramasa

in stoc

Pamant si pietre

Alte deseuri de

la constructii si

demolari

323155

m3

496m3

S

17.05.04

17.09

- 12.13 196201 m3

126954

m3

496 m3

-

Deseuri de

ambalaje (hartie

si carton,

materiale

plastice,

metalice, sticla )

0.5 t S

15 01 01

15 01 02

15.01 04

15 01 07

H6 06.31 0.5 t - -

Hartie si deseuri

specifice

activitatii de

birou

4 kg/luna S 20 01 01 4 kg/luna

Menajer sau

asimilabile

(Deseuri

biodegradabile

de la bucatarii si

cantine)

6.9 t S 20 01 08 - 10.11 - 6.9 t -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu completarile si modificarile ulterioare

*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile

asupra deseurilor

• In perioada de exploatare

Principalele surse de deseuri in perioada de operare a variantei de ocolire:

• spatiile de servicii;

• intretinerea si curatarea instalatiilor de epurare pentru ape pluviale si ape uzate din

spatiile de servicii si centrele de intretinere si coordonare;

Deseurile care pot fi generate in perioada de operare sunt:

• deseuri menajere si asimilabile (de tipul hartie, plase, plastic, sticle, deseuri alimentare, resturi vegetale);

• deseuri tehnologice de tipul: deseuri metalice, inclusiv deseuri rezultate din reparatii curente ale echipamentelor, deseuri din lemn;

• namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate.



MUNICIPIULUI REGHIN

54

Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de operare sunt prezentate in tabelul nr. 10

Tabelul nr. 10. - Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de operare

Denumire

deseu*

Cantitat

e

prevazut

a a fi

generata

Starea

fizica

(Solid-S

Lichid-L,

Semisoli

d-SS)

Cod

deseu*

Cod

privind

principala

proprietat

e

periculoas

a **

Cod

clasificar

e

statistica

***

Managementul

deseurilor

- cantitate prevazuta a fi

generata

Valorifi

-cata

Elimi

-nata

Ramas

a in

stoc

Namol din bazine

vidanjabile 10 t/an S

20.03.0

4 - 11.11 -

10

t/an -

Deseuri de

ambalaje (hartie

si carton,

materiale

plastice,

metalice, sticla )

0.45 t/an S

15 01

01

15 01

02

15.01

04

15 01

07

H6 06.31 0.45

t/an - -

Hartie si deseuri

specifice

activitatii de birou

0.23

kg/luna S

20 01

01

0.23

kg/luna

Menajer sau

asimilabile 0,09 t/an S

20 01

08 - 10.11 -

0,09

t/an -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu completarile si modificarile ulterioare.

*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile asupra

deseurilor.

Titularul va incheia contract cu operatori de salubrizare si va asigura preluarea periodica a

deseurilor din activitatile de operare a variantei de ocolire.

Deseurile rezultate din restul activitatilor care se vor desfasura in apropierea platformei

drumului vor fi cele legate in primul rand de stationarea temporara si utilizare de scurta

durata a acestora.



55

• Modul de colectare si evacuare deseuri

Modul de colectare si evacuare a deseurilor sunt prezentate in tabelul nr. 11

Tabelul nr. 11. - Modul de colectare si evacuare a deseurilor

Amplasament Tipuri deseu Mod de colectare/evacuare Observatii

Organizarea

de santier Menajere si asimilabile

Parţile reciclabile sunt colectate selectiv si predate

operatorilor autorizaţi

Fracţiile amestecate se elimina prin serviciile de

salubritate ale localitaţilor din zona, în baza

contractului încheiat de Antreprenor

Se vor organiza puncte de colectare prevazute cu

containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de

catre operatori autorizaţi si transportate la

depozitele de deseuri sau la staţiile de transfer ale

localitaţilor.

Se vor pastra evidente stricte privind datele

calendaristice, cantitatile eliminate si

identificarea mijloacelor de transport utilizate

(cf. Prevederilor H.G. nr.349/2005 privind

depozitarea deseurilor, cu modificarile si

completarile de ulterioare)

Hartie si deseuri

specifice activitaţii de

birou

Vor fi colectate si depozitate separat, în vederea

valorificarii prin operatori autorizaţi.

Santierul va fi dotat cu o instalaţie de tocat hartie.

Se vor pastra evidenţe privind cantitaţile

eliminate

Deseuri de ambalaje

(de hartie si carton,

de materiale plastice,

metalice, de sticla)

Vor fi colectate si depozitate selectiv, in vederea

valorificarii prin operatori autorizaţi

Santierul va fi dotat cu instalaţii de presat cutii

metalice, pet-uri

Se vor pastra evidenţe privind cantitaţile

eliminate

Deseuri metalice

Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme

si/sau in containere specializate. Vor fi valorificate in

mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari

servicii.

Se vor pastra evidente cu cantitatile

valorificate in conformitate cu Legea

211/05.11.2011, privind regimul deseurilor cu

completarile si modificarile ulterioare.

Deseuri din materiale

de constructii

Aparitia acestei categorii de deseuri implica o

abordare specifica. Din punct de vedere al

potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica

probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi

de beton, mortar, mixturi asfaltice). In ceea ce

priveste valorificarea si eliminarea lor, in functie de

contextul situatiei se pot propune mai multe metode:

valorificarea locala in pavimentul drumurilor de

exploatare;



56

depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota

finala de exploatare.

utilizarea ca material de acoperire intermediara in

cadrul depozitelor de deseuri utilizate in zona.

Deseuri de lemn

Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv,

ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni

ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de

constructii.

Conform H.G. nr.2293/2004 privind

gestionarea deseurilor rezultate in urma

procesului de obtinere a materialelor

lemnoase.

Acumulatori uzati

Deseurile de baterii si acumulatori care prezinta

deteriorari ale carcaselor sau pierderi de electrolit

trebuie sa fie colectate separat de cele care nu

prezinta deteriorari sau pierderi de electrolit, in

containere speciale, pentru a fi predate operatorilor

economici care desfasoara, pe baza de contract, o

activitate de tratare si/sau reciclare

Se vor tine evidente cu cantitatile valorificate

in conformitate cu prevederile H.G. 1132/2008

privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al

deseurilor de baterii si acumulatori cu

completarile si modificarile ulterioare.

Anvelope uzate

Nu se abandoneza pe sol, prin ingropare, in apele e

suprafata si se vor preda persoanelor juridice care

comercializeaza anvelope noi si/sau anvelope uzate

destinate reutilizarii ori persoanelor juridice

autorizate sa le colecteze si/sau sa le valorifice

conform HG.170/2004

Se vor tine evidente cu cantitatile eliminate si /

sau valorificate conform H.G.170/2004 privind

gestionarea anvelopelor uzate

Namol colectat in

instalațiie de decantare

și epurare primară

Retinerile solide din bazinele de retenție și bazinele

decantoare cu separator de hidrocarburi vor fi

periodic evacuate si transportate fie catre depozitele

de deseuri autorizate să primească și să trateze

acest tip de deșeu. Namolurile organice (din

bazinele vidanjabile/ stațiile de epurare monobloc

care deservesc grupurile sociale) vor fi in mod

obligatoriu transportate cu vidanja in statii de

epurare sau vor fi preluate de firme autorizate în

acest sens, in conformitate cu prevederile HG nr.

352/2005 privind modificarea si completarea HG nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor

Se vor tine evidente cu cantitatile vidanjate si

locul de descarcare pentru a evita deversarea

necontrolata pe terenurile adiacente si emisari

in conformitate cu prevederile Ordinului nr.

708/2004 referitoare la aprobarea Normelor

tehnice privind protectia mediului si in special

a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de

epurare in agricultura.

Se vor respecta prevederile HG nr. 352/2005

privind modificarea si completarea HG nr.

188/2002 pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul

acvatic a apelor uzate.



57

uzate.

Fronturi de lucru

pe traseul

Variantei de

ocolire Reghin

Menajer sau asimilabile

Colectare selectiva in pubele acoperite si

transportate periodic la statii de transfer sau la

depozitele de deseuri autorizate.


valorificate in conformitate cu H.G.

nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu

modificarile si completarile de ulterioare.

Deseuri metalice

Pe masura generarii vor fi transportate in incintele

organizarilor de santier urmand a fi obligatoriu

valorificate.


valorificate in conformitate cu Legea

211/15.11.2011,privind regimul deseurilor

Rumegus si material

lemons marunt

(material

biodegradabil)

Funcţie de calitatea materialului lemnos marunt,

acesta va putea fi valorificat:

- ca lemn de foc pentru populaţia din zona (după

prelucrarea în bricheti)

- sau va fi depozitat

Rumegusul si materialul lemons marunt, sunt

deseuri biodegradabile si vor putea fi depozitate

pe o rampa de gunoi sau utilizat în activitățile

silvice, în zone specificate de personalul silvic.

Rumegusul va fi colectat si livrat firmelorspecializate

in valorificarea acestui tip de deseu.

Rumegusul nu va fi depozitat pe malul apelor



MUNICIPIULUI REGHIN

58

2. Descrierea alternativelor realizabile analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, precum și caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului.

Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin a fost studiat la nivelul studiului de fezabilitate

elaborat în anul 2004. La acel moment au fost studiate 2 variante de traseu și a fost realizată

analiza multicriterială.

În perioada scursă între studiul de fezabilitate din 2004 și contractul de completare a studiului de

fezabilitate, Beneficiarul a făcut mai multe analize și a ales să optimizeze varianta aleasă în cadrul

analizei multicriteriale din 2004.

Astfel, în cadrul cerințelor Beneficiarului din anul 2019, s-a solicitat completarea studiului de

fezabilitate pe varianta aleasă de Beneficiar și prezentată în caietul de sarcini.

Nefiind posibilă studierea altor variante de traseu, ca urmare a constrângerilor contractuale și

administrative, în cadrul studiilor și analizelor de completare a studiului de fezabilitate, au fost

analizate mai multe variante ale soluțiilor constructive și tehnice, pe care le prezentăm mai jos:

1. Sistem rutier: Au fost analizate 4 tipuri de sisteme rutiere: rigid, semirigid, suplu si rigid

ranforsat cu strat de uzura din mixtura asfaltica.

Varianta 1 (varianta recomandată): Structura rutieră supla adoptată este următoarea:

• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură;

• 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură;

• 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază;

• 25cm piatră spartă, amestec optimal, în strat superior de fundație;

• 30cm balast, în strat inferior de fundație;

• 15cm strat de formă din materiale necoezive;

Varianta 2: Structura rutieră rigida adoptată este următoarea:

• 24cm BcR4,5, în strat de uzură;

• hartie Kraft;

• 3cm nisip;



• 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;

Varianta 3: Structura rutieră semirigida adoptată este următoarea:

• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură;

• 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură;

• 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază;

• 20cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici, în strat superior de fundație;


• 15cm strat de formă din materiale necoezive;



MUNICIPIULUI REGHIN

59

Varianta 4: Structura rutieră rigida, avand strat de uzura din mixtura asfaltica adoptată,este

următoarea:

• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură

• 26cm BcR4,0, în strat de baza;

• hartie Kraft;

• 3cm nisip;



• 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;

2. Structuri lucrări de poduri și pasaje: Au fost analizate 2 solutii constructive:

• Grinzi prefabricate din beton armat (soluția recomandată)

• Grinzi metalice.

3. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat

3.1. Mediu fizic şi natural. Stare actuală. Scenariul de bază

A. APA

a) Date privind corpurile de apă pe care se prevăd lucrări de artă

Amplasamentul Variantei de ocolire a municipiului Reghin este localizat in bazinul hidrografic al

raului Mureș si afectează următoarele corpuri de apă, prin traversarea cu lucrări de artă adaptate:

• Denumire Râul Mureș (cod cadastral IV.1), cod. RORW4.1_B4

• Denumire Pârâul Gurghiu (cod cadastral IV.1.54), cod. RORW4.1.54_B2

• Denumire Pârâul Mocear (cod cadastral IV.1.55), cod. RORW4.1.55_B1



MUNICIPIULUI REGHIN

60

În cadrul proiectului au fost incluse următoarele poduri ce traverseaza un curs de apa: N

r. C

rt.

Pozitie

km

Debite p

rim

ite s

au

calc

ula

te

Lucrare propusa Tip curs apa Descriere Lungime

racordari/devieri

canale/ albii

existente

Lucra

re p

ropusa

Inaltim

e

medie

apa in

ax

drum

Inaltim

e lib

era

efe

ctiva in p

od

-

gard

a

(hgard

a=

1.2

5 m

)

Q2% hmed hpref

-

hmed

-h

garda

amont

e

aval

(mc/s) (m) (m) (m)

0 1 2 3 6 7 8 9 10

1 km

3+495

31.30 pod,

L=40.00

m

1.68 3.6

1

bazin

hidrografi

c B1.3

Canalul

Morii

(Mures

Apalina

)

La acest km

drumul

intalneste un

fir de vale

necadastrat

a fiind

necesare

lucrari de

amenajare a

albiei ce

constau in

lucrari de

pereere a

fundului

albiei.

Dimensiunil

e canalului

vor fi b=5 m,

h=2 si panta

2:3

100 92

2 km

5+120

985.0

0

pod,

L=202.2

5 m

4.16 2.7

2

rau

cadastrat,

apartine

A.N.A.R

R.

Mures

La acest km

drum

intalneste un

fir de vale

cadastrata

ce nu are

nevoie de

lucrări

hidrotehnice

deoarece

podul nu

afectează

albia minoră

a văi.

- -



MUNICIPIULUI REGHIN

61

3 km

6+874

50.80 pod,

L=24.50

m

0.93 4.9

0

rau

cadastrat,

apartine

A.N.A.R

Pr.

Mocear

La acest km

drum

intalneste un

fir de vale

cadastrata

fiind

necesare

lucrari de

recalibrare

ce constau

in lucrari de

corectare si

de largire a

cursului de

apa.

70 70

4 km

10+70

5

320.0

0

pod,

L=121.0

0 m

2.98 1.1

2

parau

cadastrat,

apartine

A.N.A.R

Pr.

Gurghiu

La acest km

drum

intalneste un

fir de vale

cadastrata

ce nu are

nevoie de

lucrări

hidrotehnice

deoarece

podul nu

afectează

albia minoră

a văi.

- -

5 km

12+24

0

820.0

0

pod,

L=132.3

0 m

4.30 1.2

1

rau

cadastrat,

apartine

A.N.A.R

R.

Mures

La acest km

drum

intalneste un

fir de vale

cadastrata

ce nu are

nevoie de

lucrări

hidrotehnice

deoarece

podul nu

afectează

albia minoră

a văi.

- -



MUNICIPIULUI REGHIN

62

Starea ecologică/potențial ecologic și starea chimică a corpurilor de apă de suprafață

Denumire corp apă

Codul corpului de

apă de suprafață

Stare chimică An evaluare stare

Grupare stare chimică

Starea chimică bună așteptată în

2015

Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș

RORW4.1_B4 2 2013 Da

Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf.

Mureș

RORW4.1.54_B2

2 2013 Da

Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1

2 2013 OE Da

În planul de management actualizat al spațiului hidrografic Mureș, se menționează că

pentru râurile naturale, analiza efectuată indică faptul că, la nivelul în spațiului hidrografic Mureș,

corpurile de apă această categorie sunt în stare chimică bună. SCM-urile din Directiva SCM nu au

fost depășite la nivelul spațiului hidrografic Mureș pentru această categorie de corpuri de apă.

Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu

precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz

Numele CA Codul CA Zone protejate Obiectiv de mediu

Tipul Obiectivul Stare ecologică

Stare chimică


RORW4.1_B4 Zone de protecție pentru specii acvatice. Zone de protecție pentru habitate și specii

HG 202/2002, OUG 57/2007

Stare ecologică bună

Stare chimică bună

Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf.

Mureș

RORW4.1.54_B2

Zone de protecție pentru captări. Zone de protecție pentru habitate și specii

L 107/1996, HG 930/2005, HG 100/2002, OUG 57/2007

Potențial ecologic bun


Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1

Zone de protecție pentru habitate și specii

OUG 57/2007

Stare ecologică bună


Denumire corp de apă Codul corpului de apă de suprafață

Stare/Potenţial (S /P)

Starea ecologică/potenţialul ecologic

Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș RORW4.1_B4 S B

Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf. Mureș

RORW4.1.54_B2 P B

Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1 S B



MUNICIPIULUI REGHIN

63

Numele CA Atingerea obiectivului de mediu - Stare ecologică/potențial ecologic

Atingerea obiectivului de mediu - Stare chimică

Termenul de atingere al obiectivului de mediu

2021 Stare ecologică/potențial ecologic

Stare chimică


DA DA

Pârâul Gurghiu, conf. Orșova –

conf. Mureș

DA DA

Pârâul Mocear DA DA

În planul de management actualizat al spațiului hidrografic Mureș se estimează că până în

2027 majoritatea corpurilor de apă îşi vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective de mediu

mai puţin severe).

În zona proiectului nu au fost identificate obiective de mediu, ce pot fi influențate negativ de

realizarea proiectului.

b) Alimentarea cu apă

Modul de alimentare cu apa in prezent

Locuintele apropiate de drumul proiectat se alimenteaza cu apa din reteaua publica de alimentare

cu apa sau individual, din fantani (apa provenind din acviferul freatic).

Alimentarea apa in perioada de executie

In perioada de executie, punctele de lucru sunt alimentate cu apa din retelele de publice existente,

iar acolo unde nu este posibil, se vor utiliza cisterne pentru transport si rezervoare pentru stocare,

cantitatile de apa fiind obtinute din reteaua de alimentare cu apa a localitatii celei mai apropiate.

Necesarul de apa pentru perioada de executie este alcatuit din consumurile tehnologice, (in

special pentru prepararea betoanelor – cu mențiunea că această activitate nu se va realiza pe

amplasamentul proiectului), si din consumul menajer al personalului implicat in realizarea lucrarilor

de executie.

Alimentare apa in perioada de operare

In perioada de operare, pentru activitatile specifice de intretinere a drumului, nu este necesara

prevederea unei retele de alimentare cu apa. Alimentarea cu a apa a spațiilor de parcare și a

centrului de intretinere se va face prin rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu, iar apa

va fi utilizată prin intermediul statie de pompare apa potabila si apa de incendiu.



MUNICIPIULUI REGHIN

64

c) Puncte de evacuare a apelor colectate de pe terasamentul variantei ocolitoare sau din

parcări

Punctele de evacuare a apelor colectate de pe partea carosabilă și terasamentul variantei de

ocolire sunt dotate cu bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, așa cum sunt prezentate

în tabelul nr. 2 de la capitolul 1.5 e).

Punctele de evacuare a apelor menajere colectate de la grupurile sanitare din spațiile de servicii de scură durată sunt direcționate către un rezervor vidanjabil de apă uzată menajeră.

Scurgerea apelor pluviale de pe intreaga platforma a spatiilori de serviciu se realizeaza cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sisteme de colectare/bazine decantoare și de retentie, separatoare de hidrocarburi).

În cadrul centrului de intretinere au fost prevazute urmatoarele lucrări de alimentare cu apă și lucrări

de colectare, epurare primară și evacuare ape uzate:

➢ rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu ➢ statie de pompare apa potabila si apa de incendiu ➢ rezervor apa uzata menajera ➢ statie pompare apa uzata menajera ➢ statie pompare apa pluviala ➢ separator de hidrocarburi

Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a centrului de intretinere si se realizeaza cu

ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate

prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre

sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sant/bazine de retentie).

B. AER

a) Situația actuală privind calitatea aerului în zona de implementare a proiectului

Având în vedere că în zona proiectului nu au fost identificate stații din rețeaua națională de

monitorizare a calității aerului, dar și necesitatea evaluării unor date relevante, au fost analizate

date înregistrate de rețele independente de monitorizare a calității aerului și au fost realizate calcule

privind dispersia poluanților specifici prin softuri specializate, pentru a asigura obiectivitatea datelor

și temperarea lor, în funcție de coeficienții particulari privind amplasamentul proiectului și traficul

înregistrat.

Prezentăm mai jos rezultatele modelărilor privind calitatea aerului, pentru cele 4 puncte considerate

importante în evaluarea calității aerului:



MUNICIPIULUI REGHIN

65

Punctul nr. 1 - km 0+000 - Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16

NO2 SO2

Pulberi in suspensie

2020 mg/m³ mg/m³ mg/m³

Ianuarie 0.0752 0.0531 0.0770

Februarie 0.0500 0.0367 0.0531

Martie 0.0445 0.0322 0.0492

Aprilie 0.0377 0.0274 0.0419

Mai 0.0357 0.0244 0.0373

Iunie 0.0206 0.0156 0.0238

Iulie 0.0384 0.0253 0.0387

August 0.0436 0.0214 0.0327

Septembrie 0.0468 0.0335 0.0512

Octombrie 0.0488 0.0236 0.0361

Noiembrie 0.0513 0.0371 0.0568

Decembrie 0.0531 0.0292 0.0447

Medie Anuala 0.0455 0.0299 0.0452


Ianuarie 0.0443 0.0312 0.0477

Februarie 0.0423 0.0213 0.0327

Martie 0.0327 0.0195 0.0298

Aprilie 0.0251 0.0211 0.0323

Mai 0.0196 0.0153 0.0235

Iunie 0.0153 0.0133 0.0203

Iulie 0.0201 0.0192 0.0293

Medie Anuala 0.0285 0.0201 0.0308

Medie Ponderata 0.0370 0.0250 0.0380

2020 - 2021

Punctul nr. 2 - km 5+500 - Intersectie Drumul national DN15

Zona Organizare de șantier recomandată

NO2 SO2



Ianuarie 0.0557 0.0252 0.0416

Februarie 0.0444 0.0232 0.0382

Martie 0.0423 0.0231 0.0381

Aprilie 0.0317 0.0213 0.0352

Mai 0.0264 0.0182 0.0301

Iunie 0.0206 0.0125 0.0205

Iulie 0.0232 0.0133 0.0219

August 0.0222 0.0119 0.0196

Septembrie 0.0233 0.0142 0.0233

Octombrie 0.0332 0.0155 0.0256

Noiembrie 0.0321 0.0170 0.0281

Decembrie 0.0311 0.0175 0.0289

Medie Anuala 0.0322 0.0177 0.0293


Ianuarie 0.0343 0.0171 0.0288

Februarie 0.0323 0.0134 0.0225

Martie 0.0227 0.0126 0.0211

Aprilie 0.0201 0.0117 0.0196

Mai 0.0166 0.0117 0.0197

Iunie 0.0123 0.0109 0.0183

Iulie 0.0152 0.0091 0.0153

Medie Anuala 0.0219 0.0124 0.0208

Medie Ponderata 0.0270 0.0150 0.0250

2020 - 2021



MUNICIPIULUI REGHIN

66

Punctul nr. 3 - km 9+440 - Intersectie cu Drumul judetean DJ154E

NO2 SO2



Ianuarie 0.0602 0.0384 0.0538

Februarie 0.0540 0.0354 0.0495

Martie 0.0518 0.0312 0.0436

Aprilie 0.0457 0.0263 0.0368

Mai 0.0336 0.0241 0.0338

Iunie 0.0256 0.0156 0.0218

Iulie 0.0254 0.0232 0.0325

August 0.0236 0.0203 0.0284

Septembrie 0.0268 0.0314 0.0439

Octombrie 0.0370 0.0236 0.0330

Noiembrie 0.0375 0.0271 0.0380

Decembrie 0.0331 0.0232 0.0325

Medie Anuala 0.0378 0.0266 0.0373


Ianuarie 0.0460 0.0201 0.0282

Februarie 0.0393 0.0132 0.0185

Martie 0.0322 0.0129 0.0180

Aprilie 0.0259 0.0117 0.0163

Mai 0.0234 0.0117 0.0164

Iunie 0.0242 0.0129 0.0180

Iulie 0.0346 0.0113 0.0158

Medie Anuala 0.0322 0.0134 0.0188

Medie Ponderata 0.0350 0.0200 0.0280

2020 - 2021

Punctul nr. 4 - km 12+731 - Intersectie cu Drumul national DN15

NO2 SO2



Ianuarie 0.0731 0.0385 0.0963

Februarie 0.0557 0.0367 0.0917

Martie 0.0515 0.0326 0.0814

Aprilie 0.0426 0.0309 0.0772

Mai 0.0277 0.0264 0.0659

Iunie 0.0226 0.0199 0.0496

Iulie 0.0254 0.0232 0.0580

August 0.0216 0.0259 0.0647

Septembrie 0.0252 0.0314 0.0785

Octombrie 0.0438 0.0353 0.0883

Noiembrie 0.0455 0.0376 0.0941

Decembrie 0.0385 0.0338 0.0845

Medie Anuala 0.0394 0.0310 0.0775


Ianuarie 0.0457 0.0274 0.0658

Februarie 0.0323 0.0211 0.0464

Martie 0.0227 0.0126 0.0289

Aprilie 0.0221 0.0117 0.0268

Mai 0.0166 0.0117 0.0270

Iunie 0.0143 0.0109 0.0250

Iulie 0.0191 0.0091 0.0209

Medie Anuala 0.0247 0.0149 0.0344

Medie Ponderata 0.0320 0.0230 0.0560

2020 - 2021

b) Poluanți specifici din zona de influență cu care se poate genera un impact cumulat

În zona de influență a proiectului, în prezent există emisii poluante specifice traficului rutier pe

drumurile din zona, care vor fi conectate prin intersecții la varianta de ocolire. De asemenea, există

emisii specifice activităților agricole.

Poluanții specifici acestor activități pot genera un impact cumulat, însă acesta va fi unul extrem de

redus și limitat la anumite perioade determinate de intensificarea temporară a traficului, de

intensificarea activităților agricole, precum și de condițiile meteorologice particulare.



MUNICIPIULUI REGHIN

67

C. CLIMA

Condițiile de climă și microclimat în zona proiectului

Zona proiectului aparţine sectorului cu climă continental-moderată.

Dispunerea reliefului în trepte, modul de orientare al principalelor forme de relief, cât şi

prezenţa culoarelor de văi, introduc o serie de variaţii topoclimatice. Iernile sunt reci, umede şi mai

lungi, decât în mod obişnuit. Verile sunt răcoroase, cu precipitaţii abundente.

Circulaţia aerului se caracterizează prin predominarea advecţiilor de aer temperat oceanic

din W şi NW, la care se adaugă influenţele şi modificările introduse de configuraţia principalelor

trepte de relief.

Influenţele circulaţiei aerului din direcţiile E şi S sunt extrem de slabe datorită barajului

natural creat de culmile înalte ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

Principalele caracteristici meteorologice observate în zonă sunt următoarele:

Figura nr. 3 – Zonarea Climatică și hărțile cu precipitațiile medii în lunile reprezentative din punct de vedere climatic



MUNICIPIULUI REGHIN

68

Temperatura aerului C

Temperatura medie anuală 9C

Temperatura medie a lunii celei mai reci -5C

Temperatura medie a celei mai calde 16-19C

Temperatura maximă absolută 40,6C

Temperatura minimă absolută -32,8C

Precipitații mm

Cantităţi medii anuale 600 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mari 120 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mici 30 mm

Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 145 mm

Prima ninsoare apare în general în ultima decadă a lunii noiembrie, iar fenomenul de

ninsoare se înregistrează între 20 – 30 zile pe an.

Îngheţul este prezent într-un interval mediu de 120 – 130 zile pe an.

Adâncimea de îngheţ în terenul natural, conform STAS STAS-6054-85, este de 90 cm.

Figura nr. 4 – Zonarea duă adâncimea de îngheț

Proiectul va avea un impact extrem de redus asupra climei, neavând potențialul să

influențeze schimbări climatice sau variații ale indicatorilor climatici pe amplasament.



MUNICIPIULUI REGHIN

69

Având în vedere prevederile ghidurilor de bună practică existente privind evaluarea

impactului schimbărilor climatice asupra proiectelor de infrastructură, precum și prevederile

directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a

Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra

mediului, am evaluat la nivel sintetic vulnerabilitatea proiectului față de schimbărle climatice.

Prezentăm mai jos sinteza analizei de vulnerabilitate pentru proiect.

Variabilele climatice

identificate in zona

proiectului

Vulnerabilitatea Actuală Vulnerabilitatea Viitoare

Cresterea temperaturii

medii

scazuta scazuta

Cresterea temperaturilor

extreme

medie medie

Schimbari ale mediei

precipitatiei

medie medie

Schimbari ale

precipitatiilor extreme

medie medie

Viteza medie a vantului scazuta medie

Radiatii solare scazuta scazuta

Perioade cu temperaturi

foarte scazute

medie medie

Ceata medie medie

Concluzia acestei analize este că proiectul nu este vulnerabil la schimbările climatice și nu

necesită lucrări suplimentare de protecție și adaptare la schimbările climatice.

D. SOLURI ȘI GEOLOGIE

Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul cercetat se găseşte în cadrul

Depresiunii Reghinului.



MUNICIPIULUI REGHIN

70

Figura nr. 5 – Traseul proiectului pe hărțile geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Reghin se află la 46°46'33" latitudine nordică și

22°42'30" longitudine estică. Altitudinea medie la care este situat orașul este de 395 m, punctul

geografic cel mai de jos fiind râul Mureș la 350 m iar cel mai înalt Pădurea Rotundă la 455 m.

Municipiul Reghin se situează la periferia bazinului Transilvaniei în zona premontană a acesteia,

caracterizată prin slaba ondulare a suprafeţelor interfluviale. Orașul s-a dezvoltat pe terasele

Mureșului extinzându-se masiv spre lunca aluvionară și mai răzleț spre zona deluroasă.

Câmpia Transilvaniei este alcătuită dintr-o succesiune de culmi domoale despărţiete prin văi

largi cu lunci joase, altitudinea sa generală fiind mai coborâtă în comparaţie cu Podişul Târnavelor.

Interfluviile au aspectul unor spinări domoale orientate în toate direcţiile, care se încadrează

într-un nivel de eroziune modelat în argile şi nisipuri, cu altitudini de peste 450 m. Deasupra acestuia

câţiva martori de erozine cu altitudini de 550 - 600 m rezistă factorilor modelatori externi prin rocile

mai dure care îi alcătuiesc: calcare şi tufuri vulcanice.

Geologie

Din punct de vedere geologic zona municipiului Reghin se încadrează în marea unitate a

Depresiunii Transilvaniei.

Depresiunea Transilvaniei s-a format şi a evoluat pe un fundament rigid, începând din

Paleogen. În structura de ansamblu a acestuia se distinge fundamentul cristalin cu învelişul

sedimentar preterţiar şi formaţiunile terţiare ale depresiunii propriu-zise.

Pe traseu nu au fost identificate aflorimente (excepție câteva săpături tip microcariere de balast)

datele geologice de suprafață fiind culese din literatura de specialitate respectiv din interpretarea

lucrărilor de foraj de pe întregul traseu.

Pentru identificarea elementelor geologice, s-a consultat harta geologică scara 1:200.000 foaia

11. Bistrița, ediţia 1967.



MUNICIPIULUI REGHIN

71

Coloana stratigrafică Legenda

Figura nr. 6 – Zona proiectului pe hărțile geologice

Depozitele care formează umplutura Depresiunii Transilvaniei aparţin Paleogenului şi

Miocenului. Într-o prima etapă, care a durat până la Miocenul inferior, spaţiul transilvan se

identifică cu platforma epicontinentală a fundamentului cristalin de la marginea nord-vestică a

bazinului. În asemenea condiţii au luat naştere depozitele de şelf. Într-o a doua etapă,

începând din Badenian, partea central - estică a Depresiunii Transilvaniei a fost supusă unei

subsidenţe accentuate şi a fost umplută cu depozite de molasă.

Formaţiunea geologică de bază, cât şi cea de suprafaţă din zonă este alcătuită din

depozitele pannoniene-sarmațiene.



MUNICIPIULUI REGHIN

72

PALEOGENUL

Paleogenul a fost caracterizat prin mişcări de basculare a fundamentului bazinului, care în

suita sedimentară se reflectă în alternanţa pe verticală a depozitelor de facies continental-

lacustru cu depozite de facies marin.

Eocenul include depozite continental-lagunare şi marine, fiind reprezentate prin depozite

argiloase, marnoase, calcaroase şi grezoase.

Oligocenul în Depresiunea Transilvaniei aflorează pe arii întinse mai ales în partea nord-

vestică, fiind reprezentat prin depozite marine de facies salmastru şi depozite continentale.

NEOGENUL

Este reprezentat prin depozite Miocene şi Pliocene.

1. MIOCENUL acoperă o bună parte din Depresiunea Transilvaniei.

Acvitanianul este reprezentat prin stratele de Sânmihai alcătuite din argile roşii şi gresii

cu cărbuni, care urmează peste stratele de Zimbor. Aceste depozite au caracter regresiv şi

încheie ciclul de sedimentare al Oligocenului.

Burdigalianul marchează o transgresiune importantă şi este reprezentat în bază de

nisipuri, gresii şi conglomerate, descrise strate de Coruş, urmate de argile cu foraminifere

denumite strate de Checiş.

Helveţianul include depozite de molasă (conglomerate, gresii, nisipuri) descrise strate de

Hida. Acestea sunt regresive şi cu ele se încheie primul ciclu de sedimentare al Miocenului.

Badenianul marchează începutul unui nou ciclu de sedimentare şi începutul celei de a

doua etapedin evoluţia Depresiunii Transilvaniei. Condiţiile de acumulare au fost similare cu cele

de la exteriorul Carpaţilor, încât se întâlnesc aceleaşi entităţi litologice. Astfel, se individualizează

un prim complex reprezentat prin tufuri, marne, brecii, denumit tuful de Dej ce poate atinge 500 m

grosime.

Peste tufurile dacitice se situează formaţiunea saliferă, în care sarea se găseşte ca o

pătură continuă în toată depresiunea, având o grosime medie de 400 m. Datorită plasticităţii şi

mobilităţii, sarea migrează spre suprafaţă în zonele cu rezistenţă mai mică, cum ar fi axele de

anticlinal, formând structurile diapire din zonele marginale ale Depresiunii Transilvaniei, cum sunt

cele de la Ocna Dej, Ocna Mureş, Praid, Sovata, Mereşti şi Sânpaul.

Badenianul superior cuprinde marne argiloase compacte, peste care urmează bancuri de

nisip cu intercalatii de argile marnoase cenuşii, gresii şi tufuri dacitice.



MUNICIPIULUI REGHIN

73

Sarmaţianul (Buglovian - Volhynian - Bassarabianul inferior) urmează în continuitate

de sedimentare peste Badenian, iar limita dintre aceste două etaje este marcată de un strat subţire

de tuf, denumit tuful de Borşa.

Prezintă o litologie relativ monotonă, incluzând marno-argile şi nisipuri în care apar şi

câteva intercalaţii de tufuri.

2. PLIOCENUL

Pannonian

Aceste depozite au grosimi până la 1600 m, grosimile mai mari fiind în partea nord-estică a

Depresiunii Transilvaniei, cu extindere regională pe trei orizonturi:

- orizontul inferior este alcătuit dintr-o succesiune de argile marnoase cenuşiu-albăstrui, fin

micacee în alternanţă cu nisipuri cenuşii, cu resturi vegetale carbonizate.

- orizont mediu se caracterizează prin depozite detritice grosiere: nisipuri gălbui, gresii şi

conglomerate cu matrice nisipoasă. Materialul care constituie aceste conglomerate provine

exclusiv din zona cristalino-mezozoică şi zona flişului Carpaţilor Orientali. Fauna este reprezentată

prin Congeria banatica Hoernes, Melanopsis vindobonensis Fuchs, ostracode.

- orizontul superior este constituit din argile marnoase cu intercalaţii subordonate de nisipuri

gălbui şi roşcate. Fauna acestui orizont cuprinde: Congeria banatica Hoernes, Paradacna lenzi

Hoernes, Melanopsis sturii Fuchs etc.

Cu depozitele în facies pannonic se încheie suita formaţiunilor Depresiunii Transilvaniei.

Spre est acestea sunt acoperite de formaţiunea vulcanogen-sedimentogenă care constituie

infrastructura edificiului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita.

FORMAŢIUNI SEDIMENTARE CUATERNARE

Pleistocenul inferior este reprezentat prin depozite de terasă cu altitudini relative în jurul a

100 m în lungul văii Mureşului.

Pleistocenul superior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri, între care spre nord de Tg.

Mureş au fost remarcate şi intercalaţii loessoide.

Holocenului îi aparţin toate depozitele care alcătuiesc terasele joase cu altitudini cuprinse

între 5 şi 10 m şi depozitele aluvionare, formaţiuni superficiale - eluviale, deluviale şi proluviale.

Formaţiunea geologică de bază şi parţia de suprafaţă în zona municipiului Reghin este

alcătuită din depozite sedimentare pannoniene – sarmaţiene, reprezentate prin argile marnoase cu



MUNICIPIULUI REGHIN

74

intercalaţii de mai multe strate de nisipuri. Local s-au semnalat nivele de gresii dure, calcare

dolomitice şi nivele de tufuri dacitice, cu dezvoltare redusă.

Fondul geologic al municipiului Reghin este alcătuit preponderant din depozitele aluvionare

de-a lungul văii Mureşului, formate din bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri andezitice, precum şi din

depozte de terasă de pe malul drept al râului, de vârstă Pleistocen superior, alcătuite din pietrişuri,

nisipuri + argiloase andezitice.

Situația concretă de pe amplasament

Începând de la intersecție (punct cotă maximă 395 m) traseul treversează zone agricole cu

pantă lină spre medie pe terasele joase de pe partea dreaptă a Mureșului. Substratul este alcătuit din

argile prăfoase nisipoase, consistente cantonate peste depozitele de terasă veche ale râului.

După aproximativ 1,8 km panta în coborâre devine mai accentuată în jurul km 2 atingând nivelul

luncii aluvionare a Mureșului inclusiv punctul minim al cotei traseului aflat la ≈348 m în apropierea

albiei Mureșului. Pe această porțiune se intersectează și cu canalul Morii la km ≈3+500. Depozitele

specifice acestei morfologii sunt argile nisipoase/ nisipuri argiloase dispuse pe depozite necoezive

grosiere formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile. În zonă există vechi exploatări de balast

în care s-au format iazuri sau mici lacuri cu vegetație hidrofilă (papură, trestie…).

De aici traseul proiectat traversează albia majoră a râului Mureș apărat de diguri de protecție

contra inundațiilor pe malul drept. Râul Mureș este intersectat în jurul km 5+000 unde se va proiecta

un pod cu deschidere mare.

De la malul stâng al Mureșului până la DN 15 (spre direcția Târgu Mureș) este zonă agricolă cu

substrat alcătuit din argile nisipoase / nisipuri argiloase dispuse pe depozite necoezive grosiere

formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile, Primăvara sau în perioade cu precipitații

abundente zona devine moale chiar mlăștinoasă. Canalele de drenare ale apelor superficiale nu sunt

întreținute corespunzător, având multe zone colmatate fapt care favorizează băltirea apelor.

De la DN 15 până la intersecția cu calea ferată ≈km 5+800 terenurile conțin umpluturi mixte

până la km ≈6+000, unde se încheie lunca aluvionară și încep depozitele de terasă joasă (inferioare)

ale Mureșului.

De la km ≈6+000 până la km ≈6+800 (intersecția cu DJ 153 spre Beica) este traversată o altă

zonă agricolă cu substrat alcătuit din argile nisipoase / nisipuri argiloase dispuse pe depozite

necoezive grosiere formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile.

De la km ≈6+800 DJ 153 până la km ≈8+300 DJ 153 C, traseul trece pe o zonă cu umiditate

destul de mare, chiar excesivă primăvara sau în perioadele cu precipitații, din cauza terenului argilos

ce menține apele timp îndelungat la suprafață.

Urmează zona dintre km ≈8+300 DJ 153 C și km ≈9+500 str. Ierbușului (spre Solovăstru)

desfășurat în mare parte la liziera pădurii de foioase Mociar, dinspre E și spatele platformei industriale

Kastamonu pe un drum de serviciu. Aici a fost terasament de cale ferată industrială cu zonă

mlăștinoasă spre curtea platformei industriale. Terenurile sunt alcătuite din argile nisipoase cu pietriș,

pe această zonă vor fi necesare lucrări de debleere cu sprijiniri corespunzătoare spre pădure.

La intersecția cu strada Ierbușului se va amenaja un sens giratoriu care presupune o serie de

lucrări speciale din cauza nivelului ridicat al apelor freatice.



MUNICIPIULUI REGHIN

75

Începând de la km ≈9+500 str. Ierbușului spre N până la km 10+300 până în apropiere de

drumul de serviciu al stației de epurare al orașului, terenul este mlăștinos primăvara și în perioadele

cu precipitații abundente, nivelul freatic al apelor situându-se la un nivel ridicat între -0,50/0,80 m.

Terenul este alcătuit din argile ± prăfoase ce țin apele la suprafață situate peste nisipuri cu pietriș în

proporții variabile.

Spre N urmează o zonă agricolă bine drenată pe lunca aluvionară a Gurghiului alcătuită din

argile prăfoase slab nisipoase saturate peste pietrișurile văii Gurghiului, care are diguri de protecție

pe ambele maluri. La km 10+700 se intersectează traseul cu pârâul Gurghiu unde se va proiecta un

pod cu deschidere moderată spre mare.

Zona dintre pârâul Gurghiu și CF (magistrala 400) respectiv DJ 154 A (≈km 11+700) este un

teren plan orizontal, fiind o zonă agricolă fără exces de umiditate, alcătuit din argile prăfoase slab

nisipoase dispuse peste nisipurile cu pietriș în proporții variabile (aluviuni al Gurghiului).

De la 154 A traseul intră în lunca aluvionară de pe malul stâng al Mureșului, cu care se

intersectează la km ≈12+300, unde se va proiecta un pod cu deschidere mare peste râul Mureș.

Terenul este alcătuit din argile prăfoase slab nisipoase dispuse peste nisipurile cu pietriș în proporții

variabile (aluviuni ale Mureșului).

Zona de pe malul drept al Mureșului are o ușoară urcare cu pantă foarte lină până la capătul

traseului care se încheie în intersecția cu sens giratoriu proiectată pe DN 15.

Această ultimă porțiune este o zonă destul de umedă cu nivel hidrostatic la -1,2/2,0 m, alcătuit

din argile prăfoase situate peste nisipuri argiloase dispuse peste pietrișurile aluviunilor râului Mureș.

Este o zonă de trecere de la lunca aluvionară spre terasele inferioare ale Mureșului care se află la V

de DN 15.

Poziții km-ice aproximate

Descriere morfologică

Puncte reper Stratificație și observații

0+000÷0+500 Zonă de trecere între 2 terase inferioare, pantă medie coborâre spre SE

Sens griratoriu DN 16- DN15A / Drum de acces

Argile nisipoase peste depozite de terasă vechi

Teren agricol

0+500÷2+000 Terasă inferioară orizontală cu zonă de trecere spre lunca aluvionară pantă medie cu coborâre spre SE

Drum de acces / drum de expl. agricolă


Teren agricol

2+000÷3+500 Luncă aluvionară cvaziorizontală dir. SE/E

drum de expl.agricolă/ Canalul Morii

Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos

Teren agricol, local exploatări vechi de balast și iazuri cu vegetație hidrofilă

3+500÷6+000 Albia majoră a râului Mureș cvaziorizontal dir. NE/E la capăt pantă cu urcare spre zona de terasă inferioară

Canalul Morii / Râul Mureș / DN15 / CF 400

Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos

Teren agricol cu canale neîntreținute înmuiere în perioade cu umidități excesive, între DN 15



MUNICIPIULUI REGHIN

76

și CF zonă cu umpluturi mxte

6+000÷6+800 Terasă inferioară cvaziorizontală cu direcția spre N/NE

CF 400 / DJ 153 Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos

Teren agricol

6+800÷8+300 Terasă inferioară cu morfologie cvaziorizontală ușor ondulatorie cu direcția spre N/NE

DJ 153/DJ153 C Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos

Teren agricol, înmuiere în perioade cu umidități excesive din cauza argilelor de la suprafață și a morfologiei ondulate

8+300÷9+500 Treasă medie cu ușoară urcare spre N/NE-NE

DJ153 C / str Ierbușului

Zona dintre liziera pădurii Mociar spre E și platforma Kastamonu V


Terasament CF industrial vechi zone mlăștinoase, necesare lucrări de debleere cu sprijiniri spre E

9+500÷10+300 Lunca aluvionară pârâul Gurghiu, cvaziorizontal cu direcția spre N

Str. Ierbușui / DE stația de epurare

Argile prăfoase peste depozite de pietriș cu nisip

Multe zone mlăștinoase din cauza argilei de la suprafață și nivelul freatic ridicat 0,50-0,80

10+300÷11+700 Lunca aluvionară Gurghiu cvaziorizontal cu direcția spre NV

DE stația de epurare / râul Gurghiu / CF 400 / DJ 154 A

Argile prăfoase peste depozite de pietriș cu nisip

Drenaj al apelor de suprafață asigurat

11+700÷12+950 Lunca aluvionară și albia majoră a Mureșului, cvaziorizontal spre V/NV cu ușoară urcare lină spre DN 15 (capăt traseu)

DJ 154 A / râul Mureș / DN 15 (Toplița – Reghin)

Argile nisipoase prăfoase peste depozite de luncă aluvionară grosiere ale Mureșului

Se va construi un pod cu deschidere mare peste râul Mureș

Conform STAS 2916-84, pământurile întâlnite sub solul vegetal în patul amprizei drumuli

sunt

- Tip P5 (argile nisipoase sau prăfoase ± pietriș rar bolovâniș pl consistentă) este foarte

sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 99 cm.

- Tip P4 (prafuri argiloase sau nisipoase ± pietriș răzleț de consistență medie) este foarte

sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 107 cm.

- Tip P3 (nisipuri argiloase sau prăfoase ± rar pietriș cu îndesare medie) este foarte

sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 110-113 cm.



MUNICIPIULUI REGHIN

77

- Tip P2 (pietriș mixt rar bolovăniș în matrice argiloasă/prăfoasă/nisipoasă sau interspații

nisipoase ↔argiloase) care este sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de

îngheţ de: 136 cm

Descrierea pământului din patul structurii rutiere

Tip pământ de fundare conf.

stas 1709/2-90 P1 P2 P3 P4 P5

Condiţii hidrologice Defavorabile

Regim hidrologic 2b 2b 2b 2b 2b

Tip climatic II II II II II

Modul de elasticitate

dinamic MPa 100 80 65 70 70

Sensibilitate la îngheț Insensibil Sensibil Foarte

Sensibil

Foarte

Sensibil

Foate

sensibil

Indice de îngheț ( sistem

rutier nerigid tarfic greu și f

greu)

I3/30med

700 700 700 700 700

Adâncimea de îngheț cm 136 110-

113 107 99

Conform 1709/1-90 se poate conclude, că pe întreg traseul străzilor proiectate, terenul

natural din bază, stratul superior, este de tip P2, P3, P4 sau P5 , sensibil sau foarte sensibil la

îngheţ, caracterizate prin modul de elasticitate dinamic de 65-80 Mpa, cu capacitate portantă

medie, iar valorile coeficientului Poisson este între 0,27-0,42.

Stablitatea actuală și fenomene de erozine ale suprafeței:

Din punct de vedere al stabilităţii, precizăm că traseul cercetat se prezintă în condiţii bune de

stabilitate, sectorul de teren nefiind afectat de fenomene de alunecare, eroziune, sau alte

fenomene geologice care să pună în pericol stabilitatea obiectivului proiectat;

Concluziile și recomandările studiului geotehnic

Având în vedere situația geomorfologica a amplasamentului prezentată mai sus se

recomandă:

- inlăturarea stratului vegetal și a umpluturilor si pământurilor moi de pe platforma

drumului;

- ampriza drumului va avea ușoare pante catre lateral cu scopul eliminării băltirii apelor

pe perioada execuției;



MUNICIPIULUI REGHIN

78

- se recomanda compactarea patului drumului și incorporarea prin compactare a unui

strat de 10 cm din piatra spartă;

- se recomanda eliminarea sau luarea măsurilor necesare atunci când in ampriza

drumului se intâlnesc pământuri tip 4d sau argile cu umiditațti ridicate;

- in toate zonele sau de traversări de văi si cursuri de apa înaintea realizării podețelor

sau lucrărilor de gospodărire a apelor, cât si rambleului sau infrastructurii drumului se

recomandă cosolidarea terenului prin incorporarea prin compactare a unui strat de

minim 15 cm din patra spartă;

- se recomandă eliminarea zonelor concave de pe ampriza drumului si acostamentul

drumului, care concentreaza ape de suprafață si duc la înmuierea patului drumului și

realizarea lucrărilor de preluare și evacuare rapidă a apelor de suprafață, cu eliminarea

riscului băltirii apelor pe platforma drumului sau în apropierea acestuia;

- realizarea și asigurarea functionalității rigolelor laterale pentru preluarea si eliminarea

rapidă a apelor din precipitații;

- realizarea de podete si asigurarea functionalitatii acestora pentru asigurarea

subtraversarii drumului cu concentrările de ape de suprafață din rigole sau depresiunile,

văile si cursurile naturale de apă;

- în umpluturi se recomanda a se utiliza numai pamanturi conforme ;

- realizarea umpluturilor cu pământuri rele 4d (anorganice) sau 4e (cu materii organice

peste 5%) trebuie sa aibă în vedere măsuri de imbunătățire a acestor terenuri;

- pământurile argiloase din amplasament se pot folosi pentru umpluturi doar în amestec

cu materiale granulare 30 – 50 % sau cu ciment sau var in proportie de 3- 5% pentru

imbunătățirea, stabilizarea acestora;

- este interzisă a se folosi la realizarea umpluturilor de pământuri moi, mâluri sau bulg[ri;

- estie interzisă utilizarea de pământuri cu un conținut de materii organice mai mare de

6% sau cu conținut degradabil sau biodegradabil;

- pământurile ce se vor folosi la realizarea rambleelor trebuie sa corespundă conform

STAS 2914-84 respectiv pot fi categoriile 1a,1b,2a,2b,3a,3b,4a si 4b;

- pământurile necoezive se pun in operă de preferință la suprafața rambleelor obligatoriu

in straturi orizontale pe toata lățtimea rambleului, sau cu ușoare pante către exterior;

- se va evita formarea unor depresiuni sau pungi din pământuri necoezive in patul

drumului sau in corpul umpluturilor, in care s-ar putea aduna ape de infiltrație sau

meteorice;

- înalțimea de ridicare a apei prin capilaritate este hcr = 2 - 4 ms, deci exista riscul

inmuierii si deteriorarilor patului drumului prin inghet dezghet;

- taluzurile debleelor se recomanda a avea pante de maxim 1/1 pentru adancimi pana in

4m si minim 1/1.5 pentru adancimi mai mari pina in 8 m;

- taluzurile rambleelor se recomandă a avea pante de maxim 1/1.5 pentru înălțimi pana in

6 m;

- pentru inălțimi mai mari de taluze in debleu sau in rambleu panta va fi determinata

conform normativelor in vigoare;

- toate taluzele de ramblee sau deblee se recomanda a fi compactate, nivelate, inierbate

si protejate mai ales pentru inaltimi mai mari;

- cu scopul reducerii riscului șiroirilor si cresterii stabilitatii se recomana realizarea de

berme intermediare pentru inaltimi mai mari de 6 m;



MUNICIPIULUI REGHIN

79

Lucrări de debleere se preconizează a se executa sub liziera pădurii Mociar din spatele

platformei Kastamonu km 8+600-9+400 (F42-F46)

În zonele unde se vor executa lucrări de debleere se vor face calcule de stabilitate pentru

găsirea de soluții privin taluzurile laterale rezultate în urma lucrărilor de debeere.

Dacă înălțimea taluzului permite se pot realiza taluzuri naturale în diferite unghiuri care

ulterior se vor înierba pentru stabilzarea suprafeței.

Toate forajele executate pentru debleuri au întâlnit sub solul vegetal depozite argiloase

prăfoase/nisipoase de consistență medie eventual intercalații subțiri nisipoase.

În momentul investigațiilor geotehnice toate zonele adiacente debleurilor prezentau o

stabilitate generală bună fără urme de alunecări sau prăbușiri.

În urma executării debleurilor stabilitatea versanților poate fi afectată în funcție de

proprietățiile fizico-mecanice a materialelor ce urmează a fi excavate.

Stablizarea taluzurilor se va face cu cleionaje, geogrile sau geocelule.

Taluzurile debelurilor se vor cacula în funcție de adâncimea săpăturii și proprietățile

stratelor excavate. Stabilizarea lor se va face prin metoda optimă recomandată de proiectant iar la

adâncimi excavate mari se propune realizarea lor în mai multe trepte.

Litologia interceptatǎ în forajele geotehnice sub stratul de sol vegetal (cu porozitate

mare/afânate-foarte afânate), impun fundarea viitoarei Variante de ocolire a municipiului Reghin pe

un teren îmbunătăţit cu material necoeziv, dupǎ decaparea stratului de sol vegetal.

Pentru traseul Variantei de ocolire a Municipiului Reghin, se recomandă fundarea directă

sub adâncimea de îngheţ, în complexul argilos/argilos-prăfos/nisipos, cu luarea în calcul a unei

valori pentru presiunea acceptabilă de maxim 150-180 kPa (pământuri compactate) care trebuie

analizată prin raport cu deformaţia ce corespunde limitei domeniului de comportare elastică.

Ţinând seama de stratificaţia terenului prin raport cu morfologia actuală a

amplasamentului, pentru platforma drumului ce se va realiza, se recomandă fundarea directă cu

descarcare pe teren îmbunătăţit cel puţin prin compactare (terasamente compactate).

În funcţie de cota ±0.00 se vor alege pantele de drenaj de pe viitorul drum.

Totodată în funcţie de sistemul rutier se recomandă urmatoarele:

- stratul suport poate fi realizat dintr-un amestec de materiale locale compactate

corespunzător (material în loc sau din sursă de împrumut, scarificat, destructurat,

desensibilizat, compactat în stare naturală sau cu agent stabilizant); în cazul

materialelor argiloase improprii utilizării în terasamente se va îmbunătăţii natura

acestora prin adaos de material necoeziv (nisip şi/sau var);

- stratul de formă a cărui natură, geometrie şi calitate se vor analiza de către Proiectantul

de Specialitate în raport cu prevederile STAS 12253/84, acesta putând fi pietriş cu nisip

şi/sau piatră spartă din carierele existente în apropierea perimetrului cercetat.

Săpăturile pentru fundarea platformei drumului vor necesita în primul rând evacuarea

stratului de sol vegetal, în grosime de 30÷40 cm, și a eventualelor strate moi cu aspect mâlos

conform fişelor de foraj şi observaţiilor din teren.

Adâncimea acestor săpături va depinde de asigurarea înălţimii substratului de rezistenţă,

din balast sau piatră spartă, în funcţie de portanţa necesară pentru îmbrăcămintea exterioară

decisă prin Proiectul Tehnic şi conform prevederilor din specificaţiile de specialitate care se referă

la lucrările de drumuri. În faza de proiectare se va ţine seama de adâncimea de îngheţ.

Suprafaţa săpăturilor generale se va compacta înainte de a se realiza primul strat rezistent

de sub structuri sau înainte de executarea umpluturilor de completare până la nivelul bazei

stratului rezistent.



MUNICIPIULUI REGHIN

80

Terenul natural din amplasament (sub solul vegetal sau sub terasamentele existente)

conform STAS 2914-84 este un material de tip 4b /4 c/ 4d pe terasa stângă a râului Olt; conform

STAS 1709/2-90 este un material de tip P3//P4/P5, foarte sensibil la îngheţ-dezgheţ, mediocru

pentru realizarea umpluturilor în corpul terasamentelor, dar se poate îmbunătăţi prin tratamente

adecvate (stabilizare mecanică şi sau chimică: adaos de ciment, var, enzime, etc.). Se recomandă

protejarea suprafeţelor excavaţiilor împotriva precipitaţiilor pentru a evita fenomenele de şiroire şi

modificare de stare de consistenţă a terenului din baza excavaţiei.

Pentru terasamente (teren îmbunătăţit în loc sau material coeziv de aport) şi pentru

umpluturile de rezistenţă din alcătuirea sistemului rutier va fi necesară în prealabil stabilirea

parametrilor corespunzători de compactare (încercarea Proctor Normal sau Modificat) pe probe de

materiale care efectiv vor fi folosite. Pe probele compactate la umiditatea optimă se vor determina

parametrii mecanici specifici comportării sub efort de compresiune (compresibilitate), de forfecare

(rezistenţă la forfecare) cu considerarea variaţiilor de umiditate (sensibilitate la umezire);

rezultatele obţinute (modul de deformaţie, coeficient de reacţie, presiune de umflare - opţional,

permeabilitate, unghi de frecare internă şi coeziune) vor fi utilizate în faza de proiectare a

terasamentelor şi structurilor rutiere.

Sensibilitatea la variaţii de umiditate a pământurilor din amplasament (argila contractilă de

pe terasa sau lunca aluionară a râului Mureș) poate conduce la utilizarea în corpul terasamentelor

a materialelor geosintetice (cu rol de drenaj şi armare).

Materialul granular din umpluturile controlate va avea curba distributiei granulozităţii

continuă până la 60 mm şi va fi compactat cu verificare pe tronson experimental, pentru care se

recomandă următoarele valori de calcul: greutate volumică γ =20.5 kN/m3, unghi de frecare internă

de φ= 30÷31º, modulul de deformaţie liniară de cel puţin 50000 kPa.

Realizarea platforme drumului este condiţionată de sistematizarea terenului atât pe

verticală cât şi pe orizontală.

Pe tot parcursul lucrărilor de săpături şi umpluturi vor trebui urmărite şi consemnate în scris

starea respectiv calitatea terenului de fundare şi parametrii referitor la umpluturi conform normelor

tehnice în vigoare.

Pentru a nu crea căi preferenţiale de infiltrare a apelor din precipitaţii în zonele cu umpluturi

generate de realizarea lucrărilor se va urmări calitatea execuţiei şi se vor avea în vedere

recomandările anterioare.

In zonele de ramblee sau deblee, având în vedere faza de proiectare actualǎ – Studiu de

fezabilitate, se recomandă următoarele:

- panta rambleelor / debleelor să fie de maxim 2/3 ;

- dacă înălţimea rambleului depăşeşte 2,00 m se recomandă realizarea unor trepte cu

palier (bermǎ) de minim 1.50 m fiecare.



MUNICIPIULUI REGHIN

81

Categoria de teren la săpătură pentru lucrările de terasamente după normativul “TS 1995”

funcţie de modul de comportare la săpare, este pentru formaţiunile întâlnite:

Denumirea rocii Categorie de teren dupa modul de comportare la săpat

manual mecanic

Pământ vegetal uşor I

Praf argilos mijlociu I

Argilă prăfoasă, argilă mijlociu II

Argila nisipoasa tare I

Nisip usor II

Nisip argilos mijlociu I

Nisip prăfos mijlociu I

Pietriş cu bolovăniş colmatat cu

nisipuri argiloase şi argile nisipoase

foarte tare III

Marnă foarte tare III

O atenţie deosebită trebuie acordată evacuării apelor pluviale din zona drumului, prin

executarea de impermeabilizări a taluzelor rambleelor/debleelor, şi chiar drenuri pentru ca apele

să nu se infiltreze în viitoarele terasamente şi să le degradeze.

E. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

Arealul traversat de varianta de ocolire este caracterizat în principal de activități agricole sau

conexe, iar traseul a luat în considerare afectarea redusă a zonelor locuite, pentru a asigura

scoaterea traficului rutier în afara municipiului Reghin și implicit protecția populației.

Proiectul nu afecteaza direct zone locuite.

Având în vedere că varianta de ocolire este proiectată în scopul fluidizării traficului din zonă și

că zona proiectului este afectată și în prezent de trafic rutier, localnicii care vor derula activități

agricole nu vor fi afectați semnificativ, nici în perioada de execuție, nici în cea de operare a variantei

de ocolire.

Fauna identificată în apropierea amplasamentului proiectului a suferit adaptări pe parcursul

anilor, existând infleunța antropică de peste 50 de ani în zonă, astfel că nu se preconizează efecte

semnificative asupra faunei din zona proiectului.

Pentru evaluarea nivelului zgomotului au fost realizate modelări în zona celor 4 intersecții

prevăzute în proiect, luând în considerare caracteristicile amplasamentului.

Rezultatul modelărilor este prezentat în tabelul nr. 37.

Având în vedere tehnologiile utilizate, riscul de apariție a vibrațiilor este redus și limitat în

perioada de execuție a lucrărilor.



MUNICIPIULUI REGHIN

82

F. BIODIVERSITATE

• identificarea zonelor importante din punct de vedere al florei și faunei.

Având în vedere zona de dezvoltare a proiectului și faptul că terenurile ocpuate permanent sunt

afectate în prezent de activități antropice (zone de culturi agricole, grădini, drumuri de acces etc.),

au fost considerate zonele importante din punct de vedere al biodiversității zonele în care traseul

este în apropierea ariilor naturale protejate.

De asemenea, a fost considerată importantă și zona cu vegetație forestieră, care trebuie scoasă

din circuitul silvic pentru realizarea proiectului, luându-se în considerare cele mai bune soluții de

optimizare pentru ocuparea unei suprafețe cât mai reduse.

Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică europeană

Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368

– Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239 m.

Figura nr. 7 – Traseul proiectului în raport cu ariile protejate Natura 2000 din apropierea acestuia

În raport cu ariile, proiectul se află la următoarele distanțe estimative:

o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față de

aria protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de aproximativ 134

m, proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș de la km 12+240.

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță cuprinsă

între între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 11+645 –

km 12+400

o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță cuprinsă

între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 3+400 – km

5+000



MUNICIPIULUI REGHIN

83

În urma studiilor de teren pentru analiza habitatelor și speciilor, proiectul nu afectează areale

sensibile sau zone cu potențial optim pentru utilizarea ca habitate de către speciile protejate. De

asemenea, nu au fost identificate specii protejate pe amplasamentul propus pentru realizarea

variantei de ocolire sau în apropierea acestui amplasament.

Suprafața de aproximativ 3,4 ha, în zona cuprinsă între km 8+290 și km 9+440, suprafață

ce necesită defrișare, este înregistrată în fondul forestier proprietate publică a statului administrat

de Ocolul Silvic Gurghiu – Direcția Silvică Mureș (UP X Mociar – fosta unitate amenajistică 7 B%)

și în fondul forestier proprietate publică a Municipiului Reghin, pentru care nu există amenajament

silvic (fosta unitate amenajistică 7 B%).

Fitocenoze forestiere au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din

cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar. Structura

specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona industrializată, fiind situată la

marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de

factorul antropic.

În acest sens, au fost demarate procedurile la nivelul Gărzii Forestiere Brașov, având în

vedere că Beneficiarul va definitiva procedurile complexe de scoatere din fondul forestier, înainte

de obținerea autorizației de construire.

• Identificarea și reprezentarea relației cu ariile protejate și descrierea caracteristicilor

acestora.

ROSCI0320 – Mociar

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, au fost identificate următoarele

informații:

Suprafața sitului: 3943.90 ha

Situl se suprapune cu rezervațiile naturale Pădurea Mociar și Poiana cu Narcise Gurghiu,

însă proiectul variantei de ocolire a Municipiului Reghin nu afectează direct aceste rezervații,

proiectul fiind localizat la aproximativ 6.3 km față de rezervația naturală Pădurea Mociar și la

aproximativ 10 km față de rezervația naturală Poiana cu Narcise Gurghiu.

Figura nr. 8 – Traseul proiectuluiîn raport cu rezervațiile naturale Pădurea Mociar și Poiana cu narcise

Gurghiu



MUNICIPIULUI REGHIN

84

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului conform formularului standard

Tipuri de habitate Evaluare

Cod Acoperire

(Ha)

Pesteri

(nr.)

Calit.

Date

AIBICID AIBIC

Rep. Supr.

rel.

Status

conserv.

Eval.

globala

1530 Pajiști și

mlaștini sărăturate

panonice și ponto-

sarmatice

0 Bună C C B B

6410 Pajiști cu

Molinia pe soluri

calcaroase, turboase

sau argiloase

(Molinion caeruleae)

1 Bună B C B B

6440 Pajiști aluviale

ale văilor râurilor din

Cnidion dubii

4 Bună B C B B

9130 Păduri de fag

de tip Asperulo-

Fagetum

157 Bună B C B B

9170 Paduri de stejar

cu carpen de tip

Galio-Carpinetum

78 Bună B C B B

91I0 Vegetație de

silvostepă

eurosiberiană cu

Quercus spp.

985 Bună A C B B

91Y0 Paduri dacice

de stejar si carpen

591 Bună A C B B

Specii prevazute la art. 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la

Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului, conform formularului standard

Specie Populație Sit

Grup Cod Denumire

Stiintifica

Tip Categ Calit.

date

AIBICID AIBIC

CIRIVIP Pop. Conserv. Izolare Global

A 1166 Triturus

cristatus

P P C B C B

A 4008 Triturus vulgaris

ampelensis ()

P P C B C B

I 4050 Isophya stysi P P C B C B

I 1084* Osmoderma

eremita

P P C B C B



MUNICIPIULUI REGHIN

85

Caracteristici generale ale sitului

Cod Clase habitate Acoperire

(%)

N07 Mlaștini, turbării 1.01

N12 Culturi (teren arabil) 3.99

N14 Pășuni 33.94

N15 Alte terenuri arabile 8.91

N16 Păduri de foioase 50.30

N23 Alte terenuri artificiale (localități,

mine..)

0.36

N26 Habitate de păduri (păduri în

tranziție)

1.49

Pentru această ariei nu există plan de management.

Printre amenintările și presiunile majore identificate la nivelul ariei se numără următoarele:

- Curățarea pădurii

- Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

- Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală

Așadar traficul rutier și infrastructura rutieră din zonă nu sunt identificate printre

amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată.



informații:





Grup Cod Denumire

Stiintifica

Tip Categ Calit.

date

AIBICID AIBIC


M 1355 Lutra lutra P P C C C C

A 1193 Bombina

variegata

P P D

A 1166 Triturus

cristatus

P P C B C B


ampelensis ()

P P C B C B

F 1130 Aspius aspius

(Aun)

P P C B C C

F 1138 Barbus

meridionalis

(Câcruse)

P P C B C B

F 1149 Cobitis taenia

(Zvârlugă)

P P C B C C

F 1163 Cottus gobio P P C B C B



MUNICIPIULUI REGHIN

86

(Zglavoc)

F 2511 Gobio kessleri

(Petroc)

P P C B C B

F 1122 Gobio

uranoscopus

(Chetrar)

P P C B C B

F 1105 Hucho hucho

(Lostrița)

P B B A B

F 1159 Zingel zingel

(Fusar mare,

Pietrar)

P C B C B


Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 53.09


N14 Pășuni 0.73


N16 Păduri de foioase 1.60

N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 1.43

Planul de management al ariei este în pregătire.


- Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeurilor provenite din baze de agrement

- Infrastructuri agricole, construcții în peisaj


amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată, mai ales în condițiile în care

proiectul prevede în aproierea acestei arii un pod pentru traversarea râului Mureș și podețe

adaptate pentru trecerea amfibienilor și mamiferelor mici, asigurându-se astfel

permeabilitatea pentru speciile protejate de amfibieni și protecția speciilor de pești.

ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș


informații:





Grup Cod Denumire

Stiintifica

Tip Categ Calit.

date

AIBICID AIBIC


M 1355 Lutra lutra P P C C C C

A 1166 Triturus cristatus P P C B C C


ampelensis ()

P P C B B B

F 1130 Aspius aspius

(Aun)

P P C B C C

F 1138 Barbus P P C B C C



MUNICIPIULUI REGHIN

87

meridionalis

(Câcruse)

F 1149 Cobitis taenia

(Zvârlugă)

P P C B C C

F 1124 Gobio

albipinnatus

(Porușor de nisip)

P P C B C B

F 2511 Gobio kessleri

(Petroc)

P P C B C B

F 1134 Rhodeus

sericeus amarus

(Boarcă)

P P C B C B

F 1146 Sabanejewia

aurata (Dunarică)

P C B C B

F 1159 Zingel zingel

(Fusar mare,

Pietrar)

P C B C B


Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 57.32


N14 Pășuni 14.26


Pentru această ariei nu există plan de management.


- Fabrici

- Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeurilor provenite din baze de agrement

- Alte tipuri de depozitări

- Infrastructuri agricole, construcții în peisaj


amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată, mai ales în condițiile în care

proiectul prevede în aproierea acestei arii un pod pentru traversarea râului Mureș și podețe

adaptate pentru trecerea amfibienilor și mamiferelor mici, asigurându-se astfel

permeabilitatea pentru speciile protejate de amfibieni și protecția speciilor de pești.

Habitatele de interes comunitar semnalate în formularul standard ale siturilor Natura 2000 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata

apropiere a acestuia nu au fost identificate fitocenoze aparţinând acestui tip de habitat.

Condiții și factori limitativi: habitatul este influentat de creşterea sau scăderea salinităţii din sol. În cazul în care salinitatea creşte, se instaleaza pajistile de Salicornia europaea, iar în caz de scădere a salinităţii se instalează pajişti cu Agrostis stolonifera. Pe timpul verii, adesea, odata cu scaderea umiditatii în straturile superficiale ale solului, apar crăpături adânci (dale de tip “catâre”).



MUNICIPIULUI REGHIN

88

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o

reprezentativitate semnificativă. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de

management bazat pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar, evaluarea din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea

acestui putând să fie nesemnificativă.

Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare

cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 1530*.

6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata

apropiere a acestuia nu au fost identificate fitocenoze aparţinând acestui tip de habitat.

Condiții și factori limitativi: Preferă depresiunile şi terasele situate între 300 m şi 900 m alt. în climat cu temperatura medie anuală între 6°C şi 9°C şi precipitaţii între 700 mm şi 950 mm/an. Solurile sunt brune luvice şi brune acide, adesea gleice sau uneori turboase. Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o

reprezentativitate bună. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de management bazat

pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, evaluarea

din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea acestui putând să fie

nesemnificativă.


cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 6410.

6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii

Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata

apropiere a acestuia, la periferia oraşului Reghin au fost identificate suprafeţe de aproximativ 10

ha ocupate cu fitocenoze edificate de Deschampsia caespitosa, dar aceste fitocenoze, dată fiind

lipsa speciilor caracteristice alianţei Agrostion stolonifere, considerăm că nu pot fi încadrate în

acest tip de habitat.

Aşa cum se poate observa în tabelul 1, din structura acestor fitocenoze lipsesc speciile

caracteristice alianţei şi clasei, fitocenozele edificate de Deschampsia caespitosa fiind pajişti

degradate ca urmare a unui regim de exploatare necorespunzător, neasigurându-se o încărcătură

optimă de animale/hectar. Ca urmare a subpăşunatului, Deschampsia caespitosa, fiind o specie

competitoare, şi profitând de condiţiile staţionale adecvate (umiditate crescută ca urmare a

prezenţei pânzei de apă freatică la suprafaţă, aportul suplimentar de azot şi fosfor, subpăşunatul,

lipsa tasării solului etc.) s-a dezvoltat de-a lungul timpului, ajungând specie monodominantă şi

eliminând majoritatea speciilor caracteristice fitocenozelor de pajişti pe care le-a înlocuit. Astfel, în

lipsa nucleului cenotic care să permită circumscrierea acestor fitocenoze într-o asociaţie vegetală

caracteristică tipului de habitat 6440, considerăm că aceste fitocenoze nu pot fi încadrate în acest

tip de habitat, ele reprezentând un stadiu succesional ca urmare a subpăşunatului.



MUNICIPIULUI REGHIN

89

Tabelul nr. 12. - Structura fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa

Nr. Releveu 4 5

Suprafaţa (mp) 25.00 25.00

Altitudine 367 368

Expoziţie - -

Pantă 0 0

Acoperirea generală 100 100

Mod de folosinţă păşune vite păşune vite

Latitudine 46.758450 46.760140

Longitudine 24.724470 24.725250

Număr de specii 15 14

Deschampsia cespitosa 5 4

Alopecurus pratensis + 1

Agrostis capillaris 1

Poa angustifolia 1 1

Rumex crispus r +

Lathyrus pratensis + 1

Convolvulus arvensis + Dipsacus laciniatus + +

Ranunculus acris + +

Cirsium vulgare r +

Rorippa kerneri r Cornus sanguinea + Epilobium hirsutum + Galium aparine + Lactuca saligna + Matricaria perforata + +

Juncus effusus +

Carex vulpina 1

Carex riparia +

Polygonum lapathifolium +

Condiții și factori limitativi: Preferă terenurile plane sau slab înclinate, în lunci şi pe terase, între 100 m şi 550 m alt., pe pe soluri humico-gleice de pe depozite aluviale şi nisipuri umede. Clima cu temperatura medie anuală cuprinsă între 70C si 100C şi precipitaţii între 550 mm si 800 mm/an. Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o

reprezentativitate bună. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de management bazat

pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, evaluarea

din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea acestui putând să fie

nesemnificativă.

Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Dat fiind faptul că fitocenozele edificate

de Deschampsia caespitosa, identificate pe amplasamentul proiectului dar şi în imediata

proximitate a acestuia, nu pot fi încadrate la habitatul 6440, dar şi prezenţa acestora în afara

ROSCI0320 Mociar, considerăm că proiectul, atât în faza de implementare cât şi în faza de



MUNICIPIULUI REGHIN

90

exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 6440 şi a obiectivelor de conservare

a ROSCI0320 Mociar.

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță bună. Conform formularului standard Natura

2000 habitatul ocupă 157 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.


cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 9130, pe

amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze

aparţinând acestui tip de habitat.

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță bună. Conform formularului standard Natura

2000 habitatul ocupă 78 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.


cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 9170, pe



91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță excelentă. Conform formularului standard

Natura 2000 habitatul ocupă 985 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.

Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Proiectul, atât în faza de implementare cât şi în

faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 91I0*, pe amplasamentul

proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze aparţinând acestui tip

de habitat.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță excelentă. Conform formularului standard

Natura 2000 habitatul ocupă 985 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.


cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 91Y0, pe





MUNICIPIULUI REGHIN

91

Alte tipuri de vegetaţie naturală şi seminaturală identificate pe amplasamentul proiectului şi

în imediata proximitate a acestuia

Pe amplasamentul proiectului Centurii Ocolitoare Reghin, dar şi în imediata apropiere a

acesteia au mai fost identificate următoarele tipuri de fitocenoze vegetale, naturale şi seminaturale,

care nu au corespondenţă în sistemul de clasificare al habitatelor Natura 2000:

1. CLASA QUERCO-FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937 em. Soo 1964, QUERCETALIA

ROBORI-PETRAEAE Tx. 1931, Carpinion betuli (Issler 1931 p.p.) Soo 1962 - Querco

robori-Carpinetum Soo et Pocs (1931) 1957

Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi

amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320

Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona

industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale

efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.

2. CLASA MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937, ARRHENATHERETALIA Pawl.

1928, Cynosurion cristati Br.-Bl. et Tx. 1943 - Agrostio tenuis-Festucetum rupicolae

Csuros-Kaptalan (1962) 1964

Suprafeţe ocupate de fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate intercalate

între culturile agricole, fiind probabil utilizate ca fâneţe, dar la ora actuală având un aspect de

pajişti abandonate, fapt subliniat şi de prezenţa şi extinderea speciilor de tufărişuri.De asemenea,

se poate observa, în structura specifică, şi influenţele antropice din trecut, prin prezenţa speciilor

nitrofile şi destructurarea acestor fitocenoze. Valoarea conservativă a acestor pajişti este una

redusă, în structura lor nefiind identificate specii prezente pe listele roşii naţionale sau europene.

3. Poo angustifoliae-Agrostetum tenuis Soo et Csuros 1947

Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa păşunii de lângă

Apalina, fiind păşunate cu bovine.

4. CLASA PLANTAGINETEA MAJORIS Tx. Et Prsg. 1950, PLANTAGINETALIA

MAJORIS Tx. (1947) 1950, Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 - Trifolio repenti-

Lolietum perennis Krippelova 1967, Resmeriţă et Pop 1967

Fitocenozele aparţinând acestei asociaţii sunt strâns legate de utilizarea lor ca păşune

pentru bovine, acestea fiind prezente pe suprafeţele intens păşunate pe care se produce şi o

tasare accentuată a solului. Valoare conservativă a acestora este redusă, nefiind identificate specii

aflate pe listele roşii naţionale şi europene.



MUNICIPIULUI REGHIN

92

PEȘTI

Specii de pești de interes comunitar, prezente în proximitatea proiectului

Tabelul nr. 13. - Prezența/absența speciilor de pești de interes comunitar din formularele standard, în

proximitatea proiectului

Sit NATURA 2000/Specii Prezență/ absență ROSCI0368

Aspius aspius A

Barbus meridionalis A

Barbus petenyi P

Cobitis taenia A

Cottus gobio A

Gobio kessleri A

Gobio uranoscopus A

Hucho hucho A

Rhodeus amarus P

Romanogobio kesslerii P

Romanogobio uranoscopus P

Romanogobio vladykovi P

Sabanejewia balcanica P

Zingel zingel P

Sit NATURA 2000/Specii Prezență/ absență ROSCI0369

Aspius aspius A

Barbus meridionalis A

Barbus petenyi P

Cobitis taenia A

Gobio albipinnatus A

Gobio kessleri A

Rhodeus sericeusamarus P

Romanogobio kesslerii P

Romanogobio vladykovi P

Sabanejewia aurata A

Zigel streber A

Tabelul nr. 14. - Lista speciilor de pești identificate în sectorul sudic al ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și

Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș

Mureș anexa II la Directiva

92/43/CEE

Statut de conservare

in ROSCI0368

conform FS

Statut de conservare

in ROSCI0369 conform FS



MUNICIPIULUI REGHIN

93

Alburnoides bipunctatus

Alburnus alburnus

Barbatula barbatula

Barbus barbus

Barbus petenyi x B-bună

C – conservare

medie, partial

degradata

Carassius gibelio

Chondrostoma nasus

Cobitis elongatoides

Esox lucius

Gobio gobio

Lepomis gibbosus

Perca fluviatilis

Pseudorasbora parva

Rhodeus amarus x B-bună B-bună

Romanogobio kesslerii x B-bună B-bună

Romanogobio uranoscopus x B-bună B-bună

Romanogobio vladykovi x B-bună B-bună

Rutilus rutilus

Sabanejewia balcanica x B-bună B-bună

Squalius cephalus

Vimba vimba

Zingel streber x B-bună B-bună

Ape stătătoare: lacuri în zona Ideciu de Jos, Petelea

Carassius carassius

Cobitis elongatoides

Esox lucius

Lepomis gibbosus

Rutilus rutilus

Scardinius erythrophthalmus

Barbus petenyi– moioagă, mreană vânătă

Prezența în zona proiectului

În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al

ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș

între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul

Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.

Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia

râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.



MUNICIPIULUI REGHIN

94

În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot

genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara

perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.

Ronanogobio kessleri (porcuşor de nisip)











Romanogobio uranoscopus (Chetrar, Petroc)











Sabanejewia balcanica (dunăriţa, câra, fâţa)











Zingel streber (fusar ciobănaş, fâsar, peşte de piatră, prundar, râp)








MUNICIPIULUI REGHIN

95






Alte specii identificate:

• Barbatula barbatula lângă Reghin, 2021

• Cobitis elongatoides, lângă Reghin, 2021

• Esox lucius lângă Reghin, 2021

• Gobio gobio lângă Reghin, 2021

• Squalius cephalus lângă Reghin, 2021

AMFIBIENI

Bombina variegata – buhai de baltă cu burtă galbenă

Date existente asupra populației speciei din arealul de raportare: nu există informații

calitative sau cantitative publicate, referitoare la acest aspect. Mihăilescu și colab (2015) dau

specia ca prezentă în arealul proiectului, dar fără a preciza mărimea efectivului populațional. În

formularul standard ale ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, specia este menționată ca

fiind prezentă fără a se preciza mărimea efectivului populațional, iar starea de conservare a

speciei este în prezent neevaluată.

Pe amplasamentul proiectului: specia a fost identificată numai la liziera pădurii Mociar,

deși ea nu este listată în Formularul Standard al acestei arii protejate, în habitate acvatice

temporare și antropogene, care sunt acumulări de apă în urme ale vehiculelor.

Triturus cristatus –triton cu creastă




formularele standard ale ROSCI0320 Mociar, ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și

ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se

preciza mărimea efectivului populațional pentru nici una dintre ariile protejate menționate, iar

starea de conservare a speciei este considerată a fi favorabilă în toate cele trei arii protejate.

Pe amplasamentul proiectului: nu au fost realizate observații asupra acestei specii. În

cea mai mare parte a traseului nu există nici habitate potențiale pentru această specie. Astfel, de

la începutul variantei ocolitoare, din DN 16, traseul proiectului trece peste terenuri agricole, se

apropie apoi de pădurea Mociar după trecerea DJ 153, zona eventual propice pentru specie fiind

localizată numai la această margine de pădure pîna la trecerea variantei ocolitoare peste strada



MUNICIPIULUI REGHIN

96

Ierbușului. Câteva habitate acvatice permanente există la sud de Barajul Gurghiu, însă în toate

acestea a fost identificată specia invaziva Lepomis gibbosus, care este prădător, iar tritonul cu

creastă nu colonizează habitatele în care trăiesc pești.

Triturus vulgaris ampelensis – triton transilvan




formularele standard ale ROSCI0320 Mociar, ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și

ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se

preciza mărimea efectivului populațional pentru nici una dintre ariile protejate menționate, iar

starea de conservare a speciei este considerată a fi favorabilă în toate cele trei arii protejate.

Pe amplasamentul proiectului: la fel ca și în cazul tritonului cu creastă, specia nu a fost

identificată în teren nici pe traseului proiectului și nici în vecinătatea acestuia. De asemenea, la fel

ca în cazul tritonului cu creastă, în cea mai mare parte a traseului nu există nici habitate potențiale

pentru această specie.

MAMIFERE MICI ACVATICE

Pentru studiul speciei Lutra lutra s-a folosit metoda camerelor video cu declanșare automată, care

au fost instalate în vecinătatea traseului proiectului, lângă ariile protejate cu care se învecinează

sau chiar în interiorul acestora. Aau fost amplasate astfel 5 asemenea camere, una pe Valea Morii

(Apalină), a doua pe cursul Mureșului între amplasamentul proiectului și limita ariei protejate

ROSCI0369, a treia pe râul Gurghiu, amonte de baraj, în interiorul sitului ROSCI 0320, a patra pe

un pârâu afluent al Gurghiului și a cincea în interiorul ariei protejate ROSCI0368. Camerele au fost

active timp de trei săptămâni

Lutra lutra - vidră




formularele standard ale ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și ROSCI0369 Râul Mureș

între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se preciza mărimea

efectivelor populaționale, iar starea de conservare a speciei, conform acestor formulare standard

este considerată nefavorabilă.

Pe amplasamentul proiectului: nici una dintre camerele amplasate nu au înregistrat

prezența speciei. De asemenea nu au fost observate nici semne ale prezenței speciei precum

urme, lăsături sau jeleu anal. Cu toate acestea Râul Mureș reprezintă habitat favorabil pentru

specie și cu siguranță că specia este prezentă atât în în ROSCI0369, atât pe cursul Mureșului cât

și foarte posibil pe cursul pârâului Apalina, dar și ROSCI0368 și chiar în ROSCI0320 amonte de

barajul de pe râul Gurghiu.



MUNICIPIULUI REGHIN

97

ALTE SPECII IDENTIFICATE ÎN TEREN

Mamifere: Capreolus capreolus, Sus scrofa, Lepus europaeus;

Păsări: Larus ridibundus, Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus,

Charadrius dubius, Lanius collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus

cornix, Pica pica, Falco tinnunculus;

Amfibieni: Rana ridibunda.

Nici una dintre ele nu este specie de interes comunitar.

G. PEISAJ

Prezentarea tipurilor de peisaj existente în zonă

În zona proiectului peisajul este puternic influențat de activitățile antropice din zonă, în

special activitățile agricole.

Foto 1. Aspect general al fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa (foto. M. Bărbos)

Foto 2. Aspect general al fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa (foto. M. Bărbos)



MUNICIPIULUI REGHIN

98

În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip forestier

ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va necesita

defrișare.

Pe amplasamentul proiectului Centurii Ocolitoare Reghin, dar şi în imediata apropiere a

acesteia au fost identificate următoarele tipuri de fitocenoze vegetale, naturale şi seminaturale:

1. CLASA QUERCO-FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937 em. Soo 1964, QUERCETALIA

ROBORI-PETRAEAE Tx. 1931, Carpinion betuli (Issler 1931 p.p.) Soo 1962 - Querco

robori-Carpinetum Soo et Pocs (1931) 1957

Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi

amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320

Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona

industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale

efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.

Foto 3. Aspect general al fitocenozelor edificate de Quercus robur şi Carpinus betulus (foto. M.

Bărbos)



MUNICIPIULUI REGHIN

99

Foto 4. Aspect general al fitocenozelor edificate de Quercus robur şi Carpinus betulus (foto. M.

Bărbos)

2. CLASA MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937, ARRHENATHERETALIA Pawl.

1928, Cynosurion cristati Br.-Bl. et Tx. 1943 - Agrostio tenuis-Festucetum rupicolae

Csuros-Kaptalan (1962) 1964

Suprafeţe ocupate de fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate intercalate

între culturile agricole, fiind probabil utilizate ca fâneţe, dar la ora actuală având un aspect de

pajişti abandonate, fapt subliniat şi de prezenţa şi extinderea speciilor de tufărişuri.De asemenea,

se poate observa, în structura specifică, şi influenţele antropice din trecut, prin prezenţa speciilor

nitrofile şi destructurarea acestor fitocenoze. Valoarea conservativă a acestor pajişti este una

redusă, în structura lor nefiind identificate specii prezente pe listele roşii naţionale sau europene.

Foto 5. Aspect general al fitocenozelor edificate de Agrostis capillaris şi Festuca rupicola (foto. M.

Bărbos)



MUNICIPIULUI REGHIN

100

Foto 6. Aspect general al fitocenozelor edificate de Agrostis capillaris şi Festuca rupicola (foto. M.

Bărbos)

3. Poo angustifoliae-Agrostetum tenuis Soo et Csuros 1947

Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa păşunii de lângă

Apalina, fiind păşunate cu bovine.

4. CLASA PLANTAGINETEA MAJORIS Tx. Et Prsg. 1950, PLANTAGINETALIA

MAJORIS Tx. (1947) 1950, Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 - Trifolio repenti-

Lolietum perennis Krippelova 1967, Resmeriţă et Pop 1967

Fitocenozele aparţinând acestei asociaţii sunt strâns legate de utilizarea lor ca păşune

pentru bovine, acestea fiind prezente pe suprafeţele intens păşunate pe care se produce şi o

tasare accentuată a solului. Valoare conservativă a acestora este redusă, nefiind identificate specii

aflate pe listele roşii naţionale şi europene.

Foto 7. Aspect general al fitocenozelor edificate de Trifolium repens şi Lolium perenne (foto. M.

Bărbos)



MUNICIPIULUI REGHIN

101

Foto 8. Aspect general al fitocenozelor edificate de Trifolium repens şi Lolium perenne (foto. M.

Bărbos)

3.2. Mediul socio-economic şi cultural

Amplasamentul prezentului proiectului este afectat deja de activități antropice. Având în

vedere că limitele proiectului sunt amplasate la o distanță considerabilă de zonele locuite, în

perioada de executie a lucrarilor locuitorii nu vor fi deranjati de emisiile de substante poluante si de

nivelul de zgomot.

În zona proiectului nu au fost identificate monumente, obiective istorice sau situri

arheologice.

Proiectul nu afecteaza direct zone locuite.

Categoriile de folosință a terenurilor din zona proiectului sunt prezentate în capitolul 1.4 al

acestui raport.

3.3. Analiza stării medului pe traseul variantei de ocolire

Starea mediului pe amplasamentul variantei de ocolire este una bună, cu puternice

influențe antropice.

Realizarea proiectului nu va genera un impact semnificativ asupra stării mediului în zonă.

În capitolele specifice am prezentat toate analizele, evaluările și modelările pe fiecare factor

de mediu, air acestea demonstrează menținerea la un nivel acceptabil a tuturor parametrilor.

De asemenea, în acest raport sunt propuse măsuri operaaționale specifice pentru

asigurarea limitării și reducerii impactului asupra factorilor de mediu.



MUNICIPIULUI REGHIN

102

3.4. Zonele critice

Pe amplasament au fost identificate următoarele zone critice:

• În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip forestier

ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va necesita

defrișare.

• În zona km 6+850 – km 9+440– traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față

de aria protejată ROSCI0320 – Mociar

• În zona podului peste Mureș de la km 12+240 – pe o lungime de aproximativ 134 m,

proiectul este la limita ariei ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș.

• În zona km 11+645 – km 12+400 – traseul este la o distanță cuprinsă între între 130 și 227

m, față de aria protejată ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin.

• În zona km 3+400 – km 5+000 – traseul este la o distanță cuprinsă între 446 și 1239m,

față de aria protejată ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș.

Pentru aceste zone au fost prevăzute lucrări specifice și măsuri operaționale, care vor asigura o

protecție maximă a biodiversității.

În cazul suprafeței ce va fi defrișată, se vor respecta toate condițiile actelor de reglementare ale

autorităților silvice și se vor lua toate măsurile pentru limitarea impactului.

3.5. Scenariul fără realizarea proiectului

În cazul în care proiectul nu se va realiza, traficul în zonă se va intensifica, dar neavând un traseu

proiectat să asigure o fluentizare, se va realiza într-un mod neorganizat și va genera o creștere a

emisiilor din zonă, prin majorarea timpilor de deplasare și prin limitările de viteză existente.

Deși în perioada de execuție, proiectul este susceptibil a genera un impact negativ, acesta nu va fi

unul semnificativ, în condițiile respectării măsurilor din acest raport, iar în perioada de operare va

genera o creștere a condițiilor de siguranță și o îmbunătățire a vieții locuitorilor din apropiere.

4. Descriere a factorilor de mediu susceptibili de a fi afectați de proiect: populația, biodiversitatea (fauna și flora), terenurile, solul, apa, aerul, clima, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul, și interacțiunea dintre aceștia.

DESCRIEREA SI ANALIZA IMPACTULUI TRANSFRONTIERA

Varianta de ocolire a municipiului Reghin este situat la o distanta de aproximativ 190 km fata de

granita cu Ucraina, în partea de nord a țării noastre, si la distante mult mai mari fata de celelalte

granite.



MUNICIPIULUI REGHIN

103

Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un impact

transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1. Condiții hidrogelogice și hidrologice ale amplasamentului

Reţeaua hidrografică a întregii zone este drenată de râul Mureş.

Figura nr. 9 – Cursul râului Mureș

Valea Mureşului, aval de defileul Topiţa-Deda, se lărgeşte treptat, formând un culoar

de eroziune larg în Podişul Transilvaniei. Fundul culoarului este larg (1-3 km), valea având

secţiune transversală de formă trapezoidală. În urma pantelor longitudinale mici (0,75 m/km)

s-au format numeroase meandre, insule. Mureşul traversează numeroase formaţiuni de

domuri brachianticlinale şi cute marginale. În locul traversării anticlinalelor valea Mureşului se

îngustează, panta longitudinală şi viteza apei cresc, iar în sinclinale procesele se inversează

şi se observă aluvionări locale.

Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,6 – 0,8 km/km2, caracteristic zonei

dealurilor subcarpatice şi de podiş.

Afluenţii râului Mureş pe teritoriul municipiului sunt: râul Gurghiu afluent de stânga,

pârâul Trandafirilor şi pârâul Temniței afluenţi de dreapta. Deasemenea orașul este străbâtut

de canalul Morii și canalul Gurghiului.

Apele freatice, condiţiile de acumulare şi de răspândire sunt determinate, pe lângă

condiţiile hidrometeorologice locale şi de caracterul geomorfologic al zonei, fiind în legătură directă

cu structura tectonică şi cu caracterul petrografic al formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc

cadrul geologic.



MUNICIPIULUI REGHIN

104

Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele aluviale şi de unele acumulări locale

ale văilor fluviatile actuale şi vechi, de formaţiunile superficiale: eluviale, deluviale şi proluviale ale

spaţiilor interfluviale.

În cazul depozitelor eluviale, deluviale şi proluviale, datorită predominaţiei în substrat a

rocilor impermeabile, este favorizată scurgerea apei în detrimentul infiltraţiei, astfel încât pânzele

freatice capătă un caracter superficial.

Orizontul acvifer freatic, cantonat în în aceste depozite, este alimentat de precipitaţiile

căzute pe suprafeţele versanţilor; regimul hidrogeologic al acestuia este condiţionat de cantitatea

de precipitaţii care se produce în bazinul de recepţie. Datorită permeabilităţii reduse, apa infiltrată

are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se infiltrează în rocile de bază.

Depozitele de terasă sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri de vârstă

holocenă, având o dezvoltare maximă în terasele râului Mureş datorită aportului masiv de material

terigen grosier adus din munţii Gurghiu şi Călimani. Adâncimea freaticului se cantonează la

adâncimi variabile, de aprox. 10 - 15 m, având caracter discontinuu.

Nivelul apelor freatice în aluviuni se găseşte la adâncimi relativ mici, la 2-6 m, iar în zonele

interfluviale la 10-15 m.

Alimentarea pânzei de apă freatică din bazinul Mureşului se face din precipitaţiile căzute

pe versanţi şi direct, pe suprafeţele aferente luncilor şi teraselor.

Apele freatice au, de obicei, o mineralizaţie redusă, de tip hidrocarbonatic, calcic,

magnezian şi sodic, ele fiind ape dulci, potabile, cu excepţia unor zone locuite unde, în special

factori poluanţi organici (nitriţi, nitraţi, amoniu) fac ca aceste ape să nu se încadreze în limitele

indicatorilor de potabilitate.

Proiectul prevede realizarea unor lucrări de artă pe următoarele corpuri de apă de suprafață:

• Denumire Râul Mureș (cod cadastral IV.1), cod. RORW4.1_B4

• Denumire Pârâul Gurghiu (cod cadastral IV.1.54), cod. RORW4.1.54_B2

• Denumire Pârâul Mocear (cod cadastral IV.1.55), cod. RORW4.1.55_B1

Corpurile de apă de suprafață traversate de proiect sunt amplasate în bazinul hidrografic al râului

Mureș

Prezentarea succintă a Bazinul hidrograficMures

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier), conform ArcGIS, este de 28418 km2

(confrom Atlasului cadastral al apelor din România, suprafața este de 28310 km 2 ), reprezentând o

pondere de 11,97% din suprafaţa ţării.



MUNICIPIULUI REGHIN

105

Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 798 de cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală

de 10861 km şi o densitate medie de 0,39 km/ km 2.

Raul Mures izvoraste din Muntii Hasmasul Mare, un lant de munti vulcanici din Carpatii Orientali, cu

altitudini cuprinse intre 1600 - 1700 m, situati in estul Romaniei. Raul Mures formeaza un defileu

intre Muntii Caliman si Muntii Gurghiu, traverseaza bazinul Transilvania spre sud-vest, dupa care

trece Carpatii Occidentali, peste Dealurile Lipovei si campiile Arad si Tisa, inainte sa se varse in raul

Tisa, la Szeget in Ungaria.

Reteaua hidrografica totala a Muresului este in jurul a 10.800 km de cursuri de apa. Suprafata de

captare include de asemenea si un numar de baraje, lacuri naturale si suprafete de retinere/de

acumulare.

Figura nr. 10 – Bazinul hidrografic al râului Mureș – căi de comunicație și cursuri de apă



MUNICIPIULUI REGHIN

106

Apele subterane

Proiectul nu afectează direct corpuri de apă subterană. Singurul corp de apă subterană este

ROMU23 - Târgu Mureş – Reghin, care are o bună protectie naturală la sursele potenţiale de

poluare, conform planului de management al Bazinului Hidrografic Mureș.

4.1.2. Alimentarea cu apă

Modul de alimentare cu apa in prezent

Locuintele apropiate de varianta de ocolire proiectată se alimentează cu apa din reteaua publica

de alimentare cu apa sau individual, din fantani (apa provenind din acviferul freatic).

Alimentarea apa in perioade de executie

In perioada de executie, punctele de lucru sunt alimentate cu apa din retelele de publice existente,

iar acolo unde nu este posibil, se vor utiliza cisterne pentru transport pentru apa necesară în

procesele tehnologice, cantitatile de apa fiind obtinute din reteaua de alimentare cu apa a localitatii

celei mai apropiate. Pentru consumul personalului se va asigura apa îmbuteliată.

Necesarul de apa pentru perioada de executie este alcatuit din consumurile tehnologice si din

consumul menajer al personalului implicat in realizarea lucrarilor de executie

Tabelul nr. 15. - Bilantul consumului de apa (m3/an) in perioada de constructie

Proces tehnologic Consum apa

(m3/an) Sursa de apa

Prepararea

betoanelor (în

amplasamente deja

afectate de acest tip

de activitate, nu se va

realiza zona de

influență a

proiectului)

33570

Retea publica de

alimentare cu

apa/Cisternă

Spalare vehicule la

ieșirea din șantier 2500

Retea publica de

alimentare cu

apa/Cisternă

Stropiri platforma

tehnologica 4091.5

Retea publica de

alimentare cu

apa/Cisternă

Consumul menajer al

personalului implicat

in realizarea lucrarilor

de executie

1500 Comert – Apă

Îmbuteliată

Total/An 41661.5

Total Perioada

Execuție 83323



MUNICIPIULUI REGHIN

107

Alimentare apa in perioada de operare

In perioada de operare, pentru activitatile specifice de intretinere a drumului, nu este necesara

prevederea unei retele de alimentare cu apa. Alimentarea cu a apa a spațiilor de parcare și a

centrului de intretinere se va face prin rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu, iar apa

va fi utilizată prin intermediul statie de pompare apa potabila si apa de incendiu.

Tabelul nr. 16. - Bilantul consumului de apa (m3/an) in perioada de operare pentru spatiile se serviciu

si intretinere

Sursa

Consum

Menajer

m3/an

Sistemul de

alimentare

propriu din

rezervor

31000

4.1.3. Impactul in perioada de executie

Surse de generare a apelor uzate in timpul constructiei variantei de ocolire

In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt

cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier. Astfel

principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:

• apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;

• ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si spalarea

padocurilor in care sunt depozitate temporar anrocamentele, agregatele etc – cu mențiunea

că prepararea betoanelor nu se va realiza pe amplasamentul proiectului;

• apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier,

• scurgerile accidentale de la statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor

si mijloacelor de transport – cu mențiunea că alimentarea cu carburanți nu se va realiza pe

amplasamentul proiectului;

• manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a

utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari

accidentale;

Lucrarile de terasamente determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot

ajunge in apele de suprafata. Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,

bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de

constructie.

Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de

materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor

deversari accidentale in acestea.

Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie de drumuri nu

sunt neglijabile. Dupa datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice executiei

drumurilor poate fi de cca. 20 t/km. Eroziunea pamantului, cu efect negativ asupra apelor de

suprafata, se manifesta si in prezent si se va manifesta cu intensitate marita in perioada de



MUNICIPIULUI REGHIN

108

executie a drumului. Eroziunea afecteaza terenurile naturale, taluzele neprotejate si platforma

drumului in lucru.

In cazurile in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa pot produce direct

poluarea acestora. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si

astfel, indirect, acestea ajung in cursul de apa.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, piatra sparta etc.)

determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce

pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.

Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in

atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De

asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri).

Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori

de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).

In ceea ce priveste organizarea de santier, la stabilirea locatiei acesteia s-a tinut cont de

zonele sensibile.

Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de

transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane, insa tinand cont de

necesitatile proiectului, acestea nu vor fi amplasate in interiorul organizării de santier.

In acest fel impactul produs de activitatile desfasurate la punctul de alimentare cu

carburanti din santier asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala

rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne.

Impactul a fost evaluat, in baza experientei privind proiecte similare, luand in

considerare scenariul cel mai pesimist in propunerea masurilor de limitare, reducere si

eliminare a impactului.

Surse de poluare a apei datorita lucrarilor de defrisare

Lucrarile specifice defrisarii prin utilajele tehnologice si mijloacele de transport sunt

generatoare de particule solide si noxe care prin intermediul mediului de dispersie aer, se pot

depune pe suprafata apelor, si deci pot polua mediul acvatic.

Accidentele in care sunt implicate mijloacele de transport si utilajele care transporta materialul

lemnos pot conduce la poluarea mediului acvatic - datorita taierilor de padure se reduce

evapotranspiratia, crestere debitul de suprafata in timpul precipitatiilor puternice, se produc viituri,

creste cantitatea de sedimente in suspensie (datorita antrenarii de suspensii solide de pe sol sau

maluri), se pot produce modificari importante in albiile raurilor, se pot produce modificari in

alimentarea apelor subterane, in sensul reducerii cantitatii volumului de apa pluviala care ajunge in

freaticul apelor subterane.

Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate in perioada de

executie

Apa uzata menajera

Concentratiile poluantilor de interes pentru apele menajere sunt estimate la urmatoarele valori:

• Csusp ≈ 250 mg/l,

• CCBO5 ≈ 25 mg/l,

• Cgrasimi ≈ 25 mg/l.

In aceste conditii debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul muncitor in

fronturile de lucru ale variantei de ocolire sunt urmatoarele:



MUNICIPIULUI REGHIN

109

• materii in suspensii: 1500 mc/an x 0.80 x 250 mg/l = 300000 mg/l = 300 kg/l

• CBO5: 1500 mc/an x 0.80 x 25 mg/l = 30000 mg/l = 30 kg/l

• Grasimi: 1500 mc/an x 0.80 x 25 g/mc = 30000 mg/l = 30 kg/l

Constatam ca apele uzate provenite din incinta organizarii de santier prezinta depasiri (in cazul

apelor uzate menajare) la suspensii, fiind necesara preepurarea inainte de evacuarea in mediu cu

respectarea conditiilor impuse de NTPA 001/2005.

Apele uzate menajere provenite din organizarea de santier urmeaza sa fie evacuate in mediu (cu

indeplinirea conditiilor impuse de NTPA 001/2005) dupa preepurare in decantorul cu separator de

grasimi si hidrocarburi. Aceste decantoare se vor curata periodic prin intermediul firmelor abilitate.

Recomandam ca instalatia de preepurare sa fie un bazin decantor cu separator de produse

petroliere.

Eficienta unei astfel de instalatii este urmatoarea:

• Materii in suspensie 90%;

• CBO5: 75%;

• Grasimi si hidrocarburi : 95%.

Luand in considerare eficienta bazinelor de decantare, concentratia poluantilor din apa uzata

menajara epurata a fost calculata si este prezentata in tabelul nr. 17Error! Reference source not

found..

Tabelul nr. 17. - Concentratia de apa uzata menajera epurata

Indicator chimic Concentratia poluantilor din

apa epurata mg/l

Materii in suspensie 25

CBO5 6.25

Grasimi 1.25

Trebuie precizata obligatia constructurilor de a prevedea toalete ecologice in fronturile de lucru, in

bazele de productie si in organizarile de santier. Existenta acestor instalatii permite reducerea

concentratiei CBO5 din apele uzate manajere colectate din incinta organizarilor de santier.

Apa uzata tehnologica

Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incarcate cu

particule de ciment, aditivi si parte fina din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 2% din

cantitatea de apa (aproximativ 670 m3/an).

Apa pluviala

Apele meteorice spala suprafetele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaza

particulele solide, pulberile si eventualii poluanti proveniti din pierderile de la utilaje, constituind in

felul acesta o sursa de poluare a mediului, in special pentru apele subterane si de suprafata.

Apele uzate generate in perioada de executie a drumului nu se refolosesc.

Poluantii pentru ape proveniti din traficul de santier au fost estimate pentru 60 de treceri vehicule

grele in incinta pe zi si pentru volumul de precipitatii specific zonei, având în vedere faptul că pe

șantier vor fi simultan maxim 15 utilaje/mijloace de transport, iar într-o zi fiecare utilaj poate derula

maxim 4 activități complete, în condiții de siguranță tehnică. Rezultatele sunt prezentate in tabelele

nr. 18 – 20. si reprezinta debitele masice de poluanti proveniti din incinta organizarii de santier la o

ploaie cu intensitatea de 80 mm pentru o medie de 15 zile, pentru apa pluvială, apa brută și apa

epurată.



MUNICIPIULUI REGHIN

110

Tabelul nr. 18. - Debite masice ale poluantilor in apa pluviala

Indicatori chimici Debite masice ale poluantilor

(kg/km 15 zile)

Particule in suspensie 0.120

CCO 0.060

Plumb 0.00018

Zinc 0.00034

Hidrocarburi 0.0087

Tabelul nr. 19. - Concentratia poluantilor in apa bruta mg/l (debitul de apa meteorica Q = 32 l/s)

Indicatori chimici Concentratia NTPA 001/2005 NTPA 002/2005

Particule in suspensie 3.33 60 350

CCO 1.67 125 500

Zinc 0.009 0.5 1

Produse petroliere 0.24 5 20

Tabelul nr. 20. - Concentratiile poluantilor din apa epurata (mg/l)

Indicatori chimici Concentratia NTPA 001/2005 NTPA 002/2005

Particule in suspensie 0.333 60 350

CCO 0.42 125 500

Zinc 0.0014 0.5 1

Produse petroliere 0.012 5 20

Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de executie

Pentru gestionarea eficienta a apelor uzate se recomanda utilizarea unui sistem format din bazin

decantor cu separator de grasimi pentru apele tehnologice, iar pentru apele impurificate cu

caracter menajer a unui rezervor etans acoperit, va fi vidanjat periodic.

De asemenea se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri generale de management:

• Prevederea unui sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la lavoare si

evacuarea acestor ape in bazine etanse vidanjabile;

• Prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru si in organizarea de santier;

• Prevederea unui sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic si evacuarea

acestor lichide intr-un decantor, cu indeplinirea conditiilor impuse de NTPA 001/2005.

Impactul produs in perioada de executie

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului,

de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele de

suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de

calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi relativ

redusa, având în vedere că depozitarea carburantilor și alimentarea utilajelor, precum și

intretinerea acestora se va face în zone deja afectate de acest tip de activitate, situate în afara

zonei de influență a proiectului.



MUNICIPIULUI REGHIN

111

Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea

limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA –001/2005 – in cazul puțin probabil in care

acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa.

Apele uzate se vor vidanja și se vor evacua in reteaua de canalizare existenta în localitățile din

apropierea proiectului, iar concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA –

002/2005 “Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale

localitatilor”.

Valorile maxime estimate pentru factorul APA, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in

cea de operare sunt prezentate in tabelul nr. 24.

Se constata ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si de la manipularea si

punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau

subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi

minima.

Pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de

Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, cu mențiunea că toate

condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apa

nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea accidentala a

unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune

mediului acvatic.

Concluzie finala: Activitatea de realizare a proiectului nu va genera un impact negativ asupra

apelor evacuate, asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.

4.1.4. Impactul in perioada de operare

Surse de poluare a apei si emisii de poluanti in timpul exploatarii variantei de ocolire

Dupa realizarea variantei de ocolire sursele potentiale de poluare ale apelor sunt

urmatoarele:

• apele pluviale colectate de pe suprafata carosabila a variantei de ocolire daca sunt

deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul

acvatic;

• functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele de colectare a

apelor pluviale si a sistemului de preepurare (decantor-separator de produse petroliere);

• lucrarile de intretinere ale variantei de ocolire in perioada de operare, in special prin

deseurile produse si care pot contamina apele de suprafata;

• apele uzate rezultate de la spatiile de parcari

• apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcari;

• accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substante periculoase

genereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la afectarea in mod



MUNICIPIULUI REGHIN

112

semnificativ a mediului acvatic

Poluarea potentiala poate fi determinata de urmatoarele activitati:

• depunerea directa pe luciul apei de poluanti rezultati de la traficul rutier;

• deversari de ape uzate neepurate, direct in emisari; se considera ape uzate, apele pluviale

ce spala platforma drumului;

• deversari in emisari ale apelor potential poluate cu substante toxice si/sau periculoase

rezultate din accidente rutiere;

• deversari accidentale ale apelor potential poluante rezultate din activitatile de spalare a

vehiculelor utilizate la intretinerea variantei de ocolire in perioadele de iarna.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe

perioada de executie a lucrarilor se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind

conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de

epurare. Apele uzate rezultate de la toaletele ecologice vor fi evacuate prin vidanjarea de către

firme special autorizate în acest sens.

Activitatile de alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport

sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. De aceea, aceste activitati se

vor realiza in spatii special amenajate si autorizate, situate în afara amplasamentului proiectului.

Pentru estimarea cantitativa a impurificarii apelor pluviale care spala drumul si se scurg in santurile

laterale, s-a pornit de la metodologia de calcul SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru Drumuri

si Autostrazi - Franta) elaborat de Ministerul Transportului din Franta. Pe baza studiilor privind

incarcarea apelor pluviale drenate de pe platforma drumurilor se recomanda valorile de calcul ale

concentratiilor poluantilor prezentate in tabelul nr.21, pentru un trafic maxim de 2.000 vehicule/zi.

Se face mentiunea ca exista o relatie liniara intre emisiile de poluanti si trafic.

Tabelul nr. 21. - Poluanti antrenanti in apele pluviale de pe platforma drumurilor

Poluantul Emisii in apa

(kg/km 15 zile)

Materii de suspensie 4

CCO 2

Plumb 0.006

Zinc 0.0115

Hidrocarburi 0.29

Pe baza acestor factori de emisie au fost calculate debitele masice de poluanti antrenati de pe

platforma drumului tinand cont de volumul de trafic prognozat.

Traficul preconizat pe varianta de ocolire este prezentat in tabelul nr.3. din cap 1.5 f).

Debitele masice si natura substantelor poluante provenite din accidente rutiere, posibil poluatoare

pentru cursurile de apa sau apele subterane, nu pot fi evaluate. In cazuri de accidente rutiere,

rapiditatea interventiei si eficienta acesteia reprezinta elementele principale de reducere a riscului

de poluare.



MUNICIPIULUI REGHIN

113

Debitul de ape meteorice a fost calculat pentru o frecventa normala a precipitatiilor de 2/1 (numar

de ploi/numar de luni) si o intensitate stabilita conform STAS 9470/73 – “Ploi maxime, intensitati,

durate, frecvente” pentru zona drumului.

Debitul de apa meteorica se calculeaza cu formula:

Q = S x i x ф, in care:

Q = debitul de apa meteorica (l/s);

S = suprafata bazinului de pe care se colecteaza apa in sectorul drumului (ha);

i = intensitatea ploii de calcul (l/s,ha);

ф = coeficient scurgere, pentru terenuri asfaltate este 0.9

In cazul platformei de 26 m, tinand cont si de latimea santurilor, suprafata bazinului aferent este S

= 2.6 ha.

Durata de curgere a apelor se ia de 25 minute in cazul drumurilor cu pante mai mici de 0.5%.

Q = 2.6 ha x 80 l/s ha x 0,9 = 187.2 l/s

Concentratiile de poluanti in apa meteorica s-au calculat cu formula urmatoare:

c = K / V (mg/l)

K – cantitatea de poluant (Kg);

V- volumul de apa in care aceasta este cuprinsa(I).



114

Tabelul nr. 22. - Emisiile de poluanti in ape, proveniti din traficul rutier si antrenati de apele meteorice pentru traficul prognozat, la fiecare ploaie

(kg/km/ploaie)

Poluant Emisii in ape (kg/km/ploaie)

Anul 2020 Anul 2025 Anul 2030 Anul 2040 Anul 2050

Pulberi in suspensie 6.349 7.015 8.128 10.493 13.535

CCO 3.174 3.507 4.063 5.246 6.766

Plumb 0.009 0.010 0.011 0.015 0.019

Zinc 0.018 0.020 0.023 0.030 0.038

Hidrocarburi 0.460 0.508 0.589 0.760 0.981

Tabelul nr. 23. - Concentratia estimata a principalilor poluanti atrenati de apele meteorice inainte de intrarea in sistemul decantor-separator de

produse petroliere (mg/dm3)

Poluant

Debite masice evacuate in sistemul decantor-separator

produse petroliere (mg/dm3) Valori admise

Cf. NTPA 001/2005

Valori admise

Cf. NTPA 002/2005

2020 2025 2030 2040 2050

Pulberi in suspensie 226.10 249.80 289.46 373.67 481.99 60 mg/dm3 350 mg/dm3

CCO 113.03 124.88 144.71 186.80 240.95 125 mg O2/dm3 500 mg O2/dm3

Plumb 0.34 0.38 0.44 0.56 0.72 0.2 mg/dm3 0.5 mg/dm3

Zinc 0.65 0.72 0.83 1.07 1.39 0.5 mg/dm3 1.0 mg/dm3

Hidrocarburi 16.38 18.10 20.97 27.07 34.92 5 mg/dm3 20 mg/dm3



MUNICIPIULUI REGHIN

115

Valorile care se pot inregistra in urma epurarii se regasesc in tabelul nr. 25 - Concentratii poluanti

din apa epurata estimate pentru traficul prognozat.

Analizand estimarile de concentratii ale poluantiilor in apa antrenata de pe structura rutiera a

variantei de ocolire se constata:

• in comparatie cu NTPA 002/2005 valorile estimate depasesc limitele admise la evacuarea

in reteaua de canalizare pentru traficul prognozat pentru 2040 și 2050;

• in comparatie cu NTPA 001/2005 incepand cu 2020 sunt necesare masuri suplimentare

pentru protectia apelor; pentru preepurarea apelor inainte de evacuare se prevad bazine de

sedimentare si separatoare de uleiuri minerale.

Apele pluviale impurificate de pe structura rutiera dupa epurarea prealabila inainte de evacuare va

trebui sa se incadreze in conditiile de descarcare in mediu acvatic (emisar natural sau intr-un

sistem de canalizare adiacent) a apelor uzate:NTPA 001/2005 – privind stabilirea limitelor de

incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuare in receptori naturali si

NTPA 002/2005 – privind conditiilor de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale

localitatilor si direct in statiile de epurare al retelele de canalizare ale localitatilor.

Punctele de monitorizare a apei au fost alese coreland informatiile privind cursurile de apa

existente in zona proiectului cu traseul variantei de ocolire. Astfel, suprapunand traseul variantei

de ocolire cu cele mai importante cursuri de apa existente in zona proiectului, au fost realizate

estimari pentru emisii pe acestea, atat in perioada de executie cat si de operare a variantei de

ocolire (conform tabel nr. 24).



116

Tabelul nr. 24. - Valorile estimate pentru factorul APA, in perioada de constructie a variantei si in cea de operare

Nr Punct de monitorizare Parametru

analizat

Valoare estimată inainte

de constructie

Valoare maximă estimata

pe perioada de constructie

Valoarea maximă estimata

dupa realizarea constructiei

Valoare admisa

Ord.nr. 161/2006

Unitatea de

masura

1

Raul Mures

Pod peste Raul Mures

km 5+120

pH 5,78 7.12 7,02 6.5 - 8.5 -

CBO5 5.63 6.23 5.89 5 > 7 mgO2/l

CCO-Cr 18.2 25.6 18.3 25 > 50 mgO2/l

Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l

Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l

Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l

Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l

2

Paraul Mocear

Pod peste DJ153 si

Paraul Mocear km

6+874

pH 5,23 6.02 6,54 6.5 - 8.5 -

CBO5 5.33 6.13 5.91 5 > 7 mgO2/l

CCO-Cr 16.7 23.6 16.3 25 > 50 mgO2/l

Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l

Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l

Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l

Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l

3

Paraul Gurghiu

Pod peste Paraul

Gurghiu km 10+705

pH 5,73 7.02 5,97 6.5 - 8.5 -

CBO5 5.45 6.14 5.73 5 > 7 mgO2/l

CCO-Cr 17.1 20.8 17.3 25 > 50 mgO2/l

Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l

Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l

Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l

Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l

4

Raul Mures

Pod peste Raul Mures

km 12+240

pH 5,78 7.12 7,02 6.5 - 8.5 -

CBO5 5.63 6.23 6.01 5 > 7 mgO2/l

CCO-Cr 18.2 25.6 18.3 25 > 50 mgO2/l

Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l

Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l

Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l

Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l



MUNICIPIULUI REGHIN

117

Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional

curate se vor incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de

evacuare a apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de

epurare (HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate),

situandu-se sub pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si cel specific

lucrarilor de executie în perioada de executie, precum și cele provenite de la traficul rutier si

cel specific lucrarilor de intretinere din perioada de exploatare) care ar putea ajunge direct

sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu

modifica incadrarea in categoriile de calitate a apei.

4.1.5. Managementul apelor uzate

Conform NTPA 001/2005, valorile limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in

receptori naturali sunt:

• MTS (materii totale in suspensie): 35mg/l

• CCO (consum chimic de ozigen): 70 mg/l

• Pb: 0.2 mg/l

• Zn: 0.5 mg/l

Lucrarile de colectare, dirijare si evacuare a apelor prevazute in acest proiect sunt:

• canale colectoare deschise;

• rigole;

• canale de scurgere;

• canale drenaj.

Apele meteorice de pe platforma variantei de ocolire care contin particule de praf si

hidrocarburi, sunt colectate si dirijate prin santuri, catre sistemele cu decantor, cu separator

de uleiuri minerale produse petroliere si rezervor, unde sunt tratate si apoi evacuate in

emisari naturali.

Se estimeaza ca pentru apele pluviale descarcate in emisarii naturali valorile indicatorilor de

calitate se vor incadra in limitele normativului NTPA 001/2005 - privind stabilirea limitelor de

incarcare a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali- si sub

pragurile de alerta corespunzatoare – Ord. Min. APPM nr. 756/1997.

Debitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, au fost calculate in functie de

numarul de organizare de santier.



MUNICIPIULUI REGHIN

118

Aceste debite vor fi evacuate in reteaua de canalizare a localitatilor din apropiere sau in

sisteme vidanjabile, in functie de conditiile amplasamentului organizarilor de santier.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe

perioada de constructie se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind

conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in

statiile de epurare.

Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor

uzate.

In cazul in care aceste ape uzate epurate se evacueaza pe terenurile inconjuratoare se vor

incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru

irigarea culturilor agricole”.

Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit, in perioada de executie si in perioada

de operare, in cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa.

Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale

de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.

Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de proiectant vor asigura

reducerea la minim a riscului de afectare a sistemelor acvatice si a folosintelor.

Vor fi instalate decantoare si separatoare de produse petroliere pentru apele pluviale

colectate de pe varianta de ocolire, astfel incat apele contaminate vor fi colectate si tratate

inainte de a fi evacuate in receptorii naturali.

Pentru protectia apelor, vor fi prevazute solutii tehnice specifice astfel incat sa se reduca la

minim impactul asupra cursurilor de apa, pentru a reduce eroziunea si a mentine calitatea

apei in limite admisibile inainte de a fi descarcate in receptorii naturali, toate in conformitate

cu NTPA 001 aprobat prin HG 188/2002 modificata de HG 352/2005. Eficienta masurilor

adoptate trebuie verificata in perioada de operare a obiectivului.

Efecte posibile pozitive pentru calitatea apelor

Prin masurile proiectate (rigole, decantoare, produse petroliere) de colectare si evacuare

dirijata a apelor din precipitatii se apreciaza ca eroziunea solului si sedimentarile

necontrolate din zona drumului se vor reduce. Comparativ cu situatia actuala, cantitatile si

concentratiile de particule in suspensie din apele desiroire se vor reduce, ceea ce va

conduce la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata la indicatorul „materii in suspensie”.

Prognozarea Impactului produs in perioada de operare

Incarcarea bruta cu poluanti a acestor ape a fost prezentata in tabelul nr. 18. Se constata ca

apele provenite de pe platforma structurii rutiere depasesc valorile limita impuse de NTPA -

001/2005 începând cu anul 2020 si necesita epurare inainte de evacuare.



MUNICIPIULUI REGHIN

119

Sunt prevazute bazine de sedimentare si separatoare de ulei mineral pentru apele pluviale

colectate, astfel incat apele contaminate vor fi colectate si tratate inainte de a fi evacuate in

receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in

vigoare.

Un impact semnificativ in perioada de operare asupra calitatii apei ar putea aparea in cazul

accidentelor rutiere provocate de vehicule care transporta substante periculoase, in conditiile

in care nu se respecta prevederile planurilor de reactie in situatii de urgenta.

Impactul surselor de poluare identificate pentru perioada de operare se poate manifesta

asupra apelor de suprafata, prin emisii de praf sau pulberi metalice, care se pot depune pe

suprafata apei.

In ceea ce priveste impactul asupra regimului de scurgere a apelor, realizarea podurilor

peste cursurile de apa, nu va modifica dinamica scurgerii apelor. Realizarea sectiunilor de

scurgere, in baza calculelor de afuiere pentru pilele amplasate in albia cursurilor de apa, va

asigura tranzitarea debitelor in siguranta la asigurarea normata.

Nu va fi modificata scurgerea apelor de suprafata nici in perioada de executie, nici in

perioada de operare a variantei de ocolire.

Impactul asupra apelor subterane

Substantele poluante ce pot genera impact asupra apelor subterane pentru care au fost

prevazute masuri corespunzatoare, de protectie a factorilor de mediu, sunt reprezentate de

scurgeri de combustibili, lubrifianti, in situatii de accidente, care pot ajunge accidental in

apele subterane.

In ceea ce priveste impactul desfasurarii traficului rutier asupra calitatii apei subterane si a

apelor de suprafata, acesta va fi nesemnificativ, intrucat in conditiile realizarii lucrarilor de

colecatare, dirijare si evacuare a apelor riscul de contaminarea a apelor subterane este unul

extrem de redus.

Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane, legislatia romaneasca nu prevede

evaluarea dispersiei poluantilor. Normativul NTPA – 002/2005 stabileste limitele maxime de

incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in retelele de canalizare. Dispersia poluantilor

de tip emisii de praf si pulberi in bazinele cursurilor de apa este redusa. Substantele posibil

poluante care vor ajunge in corpurile de apa nu vor modifica calitatea acestora.

Se estimeaza ca pentru apele pluviale descarcate in emisarii naturali valorile indicatorilor de

calitate se vor incadra in limitele normativului NTPA 001/2005- privind stabilirea limitelor de

incarcare a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali- si sub

pragurile de alerta corespunzatoare – Ord. Min. APPM nr. 756/1997.

Pentru construirea lucrarilor in albie, se vor lua masuri speciale pentru a nu afecta curgerea

libera a apelor, pentru a nu genera cresterea debitelor solide, precum si masuri pentru

executarea lucrarilor in conditii de siguranta. Toate aceste masuri au fost mentionate in

Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de

Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest

aviz au fost integrate în proiect.



MUNICIPIULUI REGHIN

120

In perioada de operare, principala sursa de poluare o reprezinta apele pluviale care spala

structura rutiera. Apele care se scurg de pe structura rutiera contin o serie de poluanti cum

ar fi metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cd etc.), hidrocarburi (uleiuri minerale, grasimi, petrol), iar in

perioadele de iarna sare (NaCl) folosita ca agent de indepartarea ghetii. Concentratia

acestor poluanti depinde de volumul traficului si este majorata initial de efectele „primei

spalari" (referindu-ne aici la concentratia mai mare de poluanti in timpul primei faze de

scurgere a apei).

Tratamentul standard consta in retinerea hidrocarburilor si a suspensiilor cu ajutorul

separatoarelor de produse petroliere prin flotatie si sedimentare. Din bazinul de sedimentare

se descarca in mod normal in emisarul natural printr-un dispozitiv de reglare care

controleaza fluxul la un debit constant indiferent de nivelul din rezervor. Bazinele de

sedimentare servesc si la atenuarea locala a unor viituri.

Se va proiecta un sistem de colectare cu epurarea primară a apei pluviale impurificate

colectate de pe platforma variantei de ocolire, au fost adoptate urmatoarele solutii:

Apa pluviala este canalizata printr-un decantor si separator de produse petroliere cu trapa

de sedimentare spre un rezervor de retinere, de unde este deversata In receptorul natural.

In cazul in care este nevoie, viteza de deversare este reglata printr- un dispozitiv cu valve

pentru a nu afecta curgerea naturala.

Pentru spatiile de parcare/odihna si centrele de intretinere sunt prevazute bazine vidanjabile

si/sau instalatii de epurare a apelor uzate menajere. Sunt prevazute separatoare de produse

petroliere pentru apele uzate colectate de pe parcari.

Principiul de functionare al sistemului este urmatorul:

Apa pluviala impurificata cu poluantii antrenati de pe structura rutiera, colectata in santurile

laterale ale variantei de ocolire se evacueaza in sistemul de preepurare compus din bazin

decantor si separator de produse petroliere.

• In bazinul decantor se produce depunerea poluantilor solizi (plumb, zinc, materii in

suspensie);

• Hidrocarburile se retin in separatorul de hidrocarburi;

• Apa limpezita se evacueaza in emisar sau in campurile limitrofe.

Se considera ca eficienta bazinelor decantoare si separatorelor de produse petroliere este

urmatoare:

• Pentru materii in suspensie e = 90%

• Pentru consumul biochimic de oxigen e = 75%

• Pentru plumb e = 85%

• Pentru zinc e = 85%

• Pentru hidrocarburi e = 95%



MUNICIPIULUI REGHIN

121

e = (Ci - Ce)x100/Ci

in care:

• e = eficienta

• Ci = concentratia poluantului in influent

• Ce = concentratia poluantului in enfluent

Luand in considerare eficienta bazinelor de decantare, concentratia din apa uzata epurata

provenita de pe platforma drumului a rezultat conform datelor prezentate in tabelul nr. 25.

Tabelul nr. 25. - Concentratii poluanti din apa epurata estimate pentru traficul prognozat

Poluant

Debite masice evacuate in sistemul decantor-

separator produse petroliere (mg/dm3)

2020 2025 2030 2040 2050

Materii in

suspensie 22.61 24.98 28.95 37.37 48.20

Consum chimic

de oxygen 28.26 31.22 36.18 46.70 60.24

Plumb 0.05 0.06 0.06 0.08 0.11

Zinc 0.09 0.10 0.12 0.15 0.19

Hidrocarburi 0.81 0.89 1.04 1.34 1.73

Tabelul nr. 26. - Valorile limita admise conform NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005

Poluant Valori admise Cf.

NTPA 001/2005

Valori admise Cf.

NTPA 002/2005

Materii in

suspensie 60 mg/dm3 350 mg/dm3

Consum chimic de

oxigen 125 mg O2/dm3 500 mg O2/dm3

Plumb 0.2 mg/dm3 0.5 mg/dm3

Zinc 0.5 mg/dm3 1.0 mg/dm3

Hidrocarburi 5 mg/dm3 20 mg/dm3

Se constata ca in cazul prevederii bazinelor de decantare si separatoarelor de produse

petroliere, concentratiile poluantilor din apa epurata se incadreaza in limitele admise de

legislatia in vigoare pentru traficul prognozat.

Pentru spatiul de parcare/odihna si centrele de intretinere de pe varianta de ocolire sunt

prevazute bazine vidanjabile si/sau instalatii de epurare a apelor uzate menajere, care

rezulta din activitatile desfasurate in aceste zone sau din descarcarile rulotelor de vacanta.

De asemenea vor fi prevazute separatoare de produse petroliere pentru apele uzate

colectate de pe parcari.



MUNICIPIULUI REGHIN

122

Vehiculele utilizate pentru imprastirea sarii si a nisipului in perioada de iarna trebuie curatate

in spatii special amenajate, unde apa poate fi tratata corespunzator inainte de evacuare.






4.2. Aerul

4.2.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice

Zona proiectului aparţine sectorului cu climă continental-moderată.

Dispunerea reliefului în trepte, modul de orientare al principalelor forme de relief, cât

şi prezenţa culoarelor de văi, introduc o serie de variaţii topoclimatice. Iernile sunt reci,

umede şi mai lungi, decât în mod obişnuit. Verile sunt răcoroase, cu precipitaţii abundente.

Circulaţia aerului se caracterizează prin predominarea advecţiilor de aer temperat

oceanic din W şi NW, la care se adaugă influenţele şi modificările introduse de configuraţia

principalelor trepte de relief.

Influenţele circulaţiei aerului din direcţiile E şi S sunt extrem de slabe datorită

barajului natural creat de culmile înalte ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

Principalele caracteristici meteorologice observate în zonă sunt următoarele:

Temperatura aerului C

Temperatura medie anuală 9C

Temperatura medie a lunii celei mai reci -5C

Temperatura medie a celei mai calde 16-19C

Temperatura maximă absolută 40,6C

Temperatura minimă absolută -32,8C

Precipitații mm

Cantităţi medii anuale 600 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mari 120 mm

Cantităţi medii lunare cele mai mici 30 mm

Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 145 mm



MUNICIPIULUI REGHIN

123

Prima ninsoare apare în general în ultima decadă a lunii noiembrie, iar fenomenul de

ninsoare se înregistrează între 20 – 30 zile pe an.

Îngheţul este prezent într-un interval mediu de 120 – 130 zile pe an.


Constructia variantei de ocolire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de

alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse

petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale

mijloacelor de transport folosite. De asemenea, pentru lucrarile executate monolit, instalatiile

de preparare mixturi astfaltice, preparare betoane, mortar reprezinta surse importante de

poluanti atmosferici, in perioada de executie a lucrarilor. Menționăm că stațiile de preparare

betoane/mixturi asfaltice sunt localizate în afara amplasmentului proiectului.

Surse de poluanti generati in perioada de executie

Executia constructiilor rutiere poate avea un impact important asupra calitatii atmosferei din

zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de

emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii

combustibililor fosili (produse petroliere distilate).

Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa

cum urmeaza:

• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,

decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul

drumului din pamant si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc );

• transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

• datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentru

realizarea curățării terenului, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile

rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de

transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului

si deci, de modificare a calitatii aerului.

• manipularea materialelor;

Trebuie specificat ca in termenul generic de „pulberi” se inteleg particule materiale

solide, in suspensie si sedimentabile (inclusiv PM10 – particule avand diametrul mai mic de

10 μm) care pot ajunge în sistemul respirator uman.

La executia proiectelor de infrastructură, degajarea pulberilor din activitatile de

excavatie si punerea in opera a umpluturilor pentru ramblee nu are un impact semnificativ,

intrucat se lucreaza cu materiale coezive avand umiditatea naturala sau la optimul de

captare.

Pulberile sunt generate si prin eroziunea eoliana din depozitarea temporara de

material excavat. Pe traseul variantei de ocolire materialele excavate sunt din categoria:

argilelor nisipoase și prafoase cafenii de consistență, materiale cu coeziune care sunt mai

greu antrenabile de vant.



MUNICIPIULUI REGHIN

124

Principala arie de emisie a poluantilor in atmosfera este amplasamentul variantei de

ocolire, iar sursele de emisie sunt incluse in urmatoarele tipuri:

• surse la sol sau in apropierea solului, cu inaltimi efective de emisie de pana la 4 m

fata de nivelul solului;

• surse deschise, deoarece implica manevrarea pamantului;

• surse mobile, constand in ansamblul utilajelor si mijloacelor de transport folosite.

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de lucru depind, in principal, de

urmatorii factori:

• consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule materiale

din arderea carburantilor etc.);

• puterea motorului;

• capacitatea utilajului si varsta motorului/utilajului;

• aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale

in suspensie si sedimentabile),

• distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe

suprafata drumurilor).

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,

modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari

de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.

Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti,

intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata

cu conditia respectarii normelor, mai ales în condițiile în care aceste activități se vor

desfășura în afara ariei de influență a proiectului.

Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din

depozitele de agregate, din circulatia mijloace de transport si activitatea utilajelor, aceste

emisii fiind apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de

transport.

Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de productie de prepare a mixturilor

asfaltice nu este relevant, deoarece toate activitățile de producere a mixturilor asfaltice se

vor desfășura în afara zonei de influență a proiectului.

Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii

bitumului si agregatelor (poluanti - NOx, CO, COV, SO2), cu mențiunea că această activitate

este situată în afara amplasamentului proiectului, în zone deja afectate de acest tip de

activitate. Materialele ajung pe amplasamentul variantei de ocolire gata de punere în operă.

Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire a variantei de ocolire sunt

reduse si afecteaza arii reduse, asa cum se prezinta si in estimarea valorilor pentru perioada

de executie.

Pentru mentinerea la un nivel minim a emisii de poluanti atmosferici se

recomanda realizarea monitorizarii calitatii aerului, in conformitate cu planul de

monitorizare a factorilor de mediu propus in acest studiu.



MUNICIPIULUI REGHIN

125

Prognozarea impactului

Atmosfera este considerata cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate

afectand direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul uman cat si toate

celelalte componente ale mediului natural si artificial (construit).

Emisiile datorate arderii combustibililor cuprind poluanti comuni (NOx, SO2, CO, particule),

substante cu potential cancerigen (cadmiu, nichel, crom si hidrocarburi aromatice

policiclice), protoxid de azot (N2O) - substanta incriminata in epuizarea stratului de ozon

stratosferic, metan - care impreuna cu CO2 au efecte la scara globala asupra mediului, fiind

gaze care contribuie la aparitia efectului de sera.

Emisiile de praf variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii,

de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta la ora

actuala in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere

si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.

Pentru mijloacele de transport, incadrate in categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles

conform metodologiei CORINAIR) sunt valabile, de asemnea, corelatiile dintre emisiile de

poluanti si nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitate de putere sau la

100 km, varsta vehiculului, viteza de rulare, etc. Se mentioneaza ca basculantele de 16 t

fabricate in Romania au un consum de carburant ridicat, de 40 - 45 l/100 km in timp ce

metodologia CORINAIR estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un

consum mediu 2, estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum

mediu de 29,9 l/100 km. Consumul real al vehiculelor foarte grele ce transporta 40 - 45 t nu

depaseste 50 - 55 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tona material transportat, este

de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor de 16 t. Pentru

constructia obiectivului se face ipoteza ca vor fi folosite vehicule grele cu caracteristici medii:

capacitate 30 t si consum 40 l/100 km.

Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor de

transport se considera ampriza lucrarii extinsa lateral, de o parte si de cealalta a axului

drumului cu cca 30 m, ceea ce conduce la o fasie de cca. 60 m latime.

Luand in considerare aspectele mentionate mai sus, au fost estimate urmatoarele valori

pentru perioada de constructie a variantei de ocolire.

Debite masice si concentratii de substante poluante in aer

Arderea carburantilor (motorina) in motoarele utilajelor de constructie si vehiculelor grele de

transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament

evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a

motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),

oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,

Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).



MUNICIPIULUI REGHIN

126

Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera odata cu gazele de

esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe

langa poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen

evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii si

anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor de

transport se considera ampriza lucrarii extinsa lateral deoparte si de cealalta a drumului cu

circa 30 m, ceea ce conduce la o fasie de circa 60 m latime.

Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii. Studii de dispersie

completate cu masuratori arata ca, in exteriorul ariilor circulate, concentratiile de substante

poluante in aer se reduc substantial. Astfel la 20 m in exteriorul culoarului de transport

concentratiile se reduc cu 50 % si la peste 50 m reducerea este de 75 %. In incinta

santierului si in lungul culoarului de transport, repartizarea poluantilor se considera uniforma.

Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare.

Utilajele, in schimb se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru.

Evaluarile consumurilor de carburanti pe perioada executiei au fost efectuate pe baza

volumelor de lucrari prezentate anterior si a informatiilor privind productia si necesarul

resurselor energetice.

Conform acestor date, consumurile zilnice de carburanti in perioadele cele mai active, au

rezultat:

• Pentru mijloacele de transport 1998 l.

• Pentru utilaje 1806 l.

• TOTAL 3804 l.

Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea santierului, tehnologia de executie, fluxul

lucrarilor, toate acestea intra in atributiile Constructorilor desemnati.

Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor si

ale mijloacelor de transport

Noxele emise in atmosfera prin functionarea utilajelor sunt prezentate in tabelul urmator.

Consumul zilnic de motorina al utilajelor a fost calculat la 1806 l (1625 kg), iar al mijloacelor

de transport la 1998 l (1798 kg).

Debitele masice sunt prezentate în tabelele următoare.



MUNICIPIULUI REGHIN

127

Tabelul nr. 27. - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea

carburantilor in motoarele utilajelor.

Natura poluantului Emisii

(gr/kg)

Emisii zilnice

(g)

Emisii orare

(g)

NOx 6.50 81.24 8.12

CO 2.60 32.50 3.25

COV 1.04 13.00 1.30

Pulberi (inclusiv PM10) 0.52 6.50 0.65

SO2 1.30 16.25 16.25

CH4 0,032 0.394 0.039

N2O 0,016 0.195 0.019

Tabelul nr. 28. - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din din circulatia

mijloacelor de transport.

Natura poluantului Emisii

(gr/kg)

Emisii zilnice

(g)

Emisii orare

(g)

NOx 6.08 84.71 8.47

CO 5.24 72.92 7.29

COV 1.17 16.25 1.63

Pulberi (inclusiv PM10) 0.58 8.01 0.80

SO2 1.44 19.99 2.00

CH4 0,035 0.486 0.047

N2O 0,018 0.245 0.101

In ipoteza concentrarii activitatilor de constructie, emisiile din arderea carburantilor vor avea

valorile incluse in tabelul nr. 29.

Tabelul nr. 29. - Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor

Natura

poluantului

Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/ora)

Mijloace de

transport Utilaje Total

Mijloace de

transport Utilaje Total

NOx 84.71 81.24 165.95 8.47 8.12 16.59

CO 72.92 32.50 105.42 7.29 3.25 10.54

COV 16.25 13.00 29.25 1.63 1.30 2.93

Pulberi (inclusiv

PM10)

8.01 6.50 14.51 0.80 0.65 1.45

SO2 19.99 16.25 36.24 2.00 16.25 18.25

CH4 0.486 0.394 0.88 0.047 0.039 0.09

N2O 0.245 0.195 0.44 0.101 0.019 0.12

O prima apreciere a emisiilor specifice in perioada de constructie conduce la concluzia ca

acestea, in punctele de lucru sunt foarte reduse si nu vor avea un impact notabil.

Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999). Pentru drumuri

nepavate, emisiile (kg/km) se apreciaza dupa urmatoarea relatie:



MUNICIPIULUI REGHIN

128

E = factor de emisie

K = factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor

K = 1,0 pentru d = 30m

s = continutul in praf al suprafetei drumului (S = 12)

S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h)

W = greutatea vehiculelor (W = 16 - 40 t ~ 25 t)

w = numarul de roti (w = 6)

p = numarul zilelor uscate (p = 132)

E = 2,05 kg/km ~ 2 kg/km.

Conform evaluarilor din traficul mediu zilnic de santier in perioada de executie in zona

variantei de ocolire este apreciat la 15 vehicule grele/zi.

Emisiile zilnice de particule in suspensie pentru un sector de 1 km rezulta de 27.27 kg.

Emisiile zilnice totale, pentru sectorul in lucru de 4 treceri x 12 km = 48 km, rezulta un maxim

de 1309 kg.

Aceste valori ale emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizeaza in perioadele lipsite

de precipitatii, pe drumuri de pamant, fara stropirea platformei drumului. In santier, pentru

reducerea emisiilor de particule (praf) in aer, pe drumuri se asterne balast si se practica

udarea carosabilului.

Se va circula, de asemenea, pe suprafete betonate sau asfaltate.

In conditii nefavorabile meteorologice (vant cu viteza egala sau mai mica de 1 m/sec) pe

sectoarele pe care se realizeaza ipotezele de calcul avute in vedere si emisiile de particule

(praf) in aer sunt de ordinul a 1100 kg/zi/km, concentratia de particule in suspensie (SP) in

aer poate depasi valoarea CMA de 0,5 mg/m3.

In vecinatatea traseelor mijloacelor de transport se pot realiza valori de 0.56 – 0.98 mg/m3.

Sunt necesare masuri de reducere a emisiilor.

Valoarea CMA pentru pulberi este foarte restrictiva si se aplica ariilor protejate. Fiind vorba

de drumurile de santier; depasirea temporara a valorii CMA poate fi acceptata, doar

ocazional.



MUNICIPIULUI REGHIN

129

Emisiile de particule in suspensie rezultate din activitatea utilajelor de

constructii

Conform evaluarilor din US -EPA - AP - 42, emisiile de particule in suspensie (inclusiv

PM10) rezultate din activitatea utilajelor pot fi apreciate, pe santierele de constructii, la 2,69

t/ha/luna.

Apreciind ca lucrarile de constructie se desfasoara intr-o fasie de 60 m latime si pe o

lungime de cca. 10 km, emisiile lunare de particule pe acest sector sunt de:

- 60 ha x 2,69 t/ha = 161,4 t/luna respectiv 16,14 t/km/luna ceea ce corespunde la un maxim

potențial de 650 kg/km/zi.

Emisiile sunt apropiate ca valoare de cele rezultate din circulatie.

Pe sectorul/sectoarele pe care se manifesta aceste emisii de particule in suspensie, sector

considerat de 10 km lungime, in conditii meteorologice defavorabile (vant cu viteza egala

sau mai mica de 1 m/sec) valorile concentratiei de particule in aer pot depasi CMA.

Se pot realiza valori ale concentratiei de 1,0 - 1,2 mg/m3. Particulele in suspensie in aer

provenite din activitatea utilajelor se adauga celor provenite din mijloacele de transport, pe

sectoarele pe care se desfasoara ambele activitati.

Aprecierile de mai sus privind concentratiile de particule materiale (praf) in aer corespund

celor mai nefavorabile situatii meteorologice si tehnologice. Prin monitorizarea lucrarilor de

constructie se vor preciza perioadele, sectoarele si masurile adecvate pentru incadrarea

activitatii in limitele legale din punct de vedere al concentratiei de particule in aer.


Sursele de poluanti generati in perioada de operare

Traficul rutier este principala sursa de impurificare a atmosferei in perioada de

operare a variantei de ocolire.

Poluantii emisi in atmosfera, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili in

motoarele vehiculelor rutiere sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si

organice sub forma de gaze si de particule, continand: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi

de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantitati de amoniac, compusi organici

volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare

si rezervoare), particule incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).

Emisiile au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament) dar, turbulenta

creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de temperatura

dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime de emisie de circa 2 m

(conform informatiilor din literatura de specialitate).

Traficul pe varianta de ocolire Reghin se va desfasura fluent de la intrarea pe acest

tronson pana la capatul acestuia.

Ca urmare, sursa reprezentata de traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin este o

sursa liniara cu inaltimea efectiva de emisie de circa 2 m, libera.



MUNICIPIULUI REGHIN

130

Ratele de emisie vor fi, desigur, variabile in timp, fiind functie de intensitatea si de structura

(categoriile de vehicule) traficului in perioada de operare. Este deosebit de dificil sa se

estimeze o variatie temporala a emisiilor, deoarece aceasta este dependenta de o

multitudine de variabile independente este, a priori.

Ca urmare, estimarea ratelor de emisie (debite masice) s-a facut luand ca baza de timp o zi

(24 h) si considerand-o ca medie pentru un an. De altfel, aceasta baza de timp a fost

utilizata si pentru prognoza traficului.

Desigur, se poate aprecia ca, in decurs de 24 ore intensitatea traficului si, respectiv ratele de

emisie, vor fi mai mari ziua. De asemenea, se poate aprecia ca in cursul anului intensitatea

traficului si deci ratele de emisie a poluantilor vor fi mai mari in sezonul estival.

Debitele masice de poluanti rezultati din traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin s-au

determinat cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 (metodologia simpla). Se

mentioneaza faptul ca nu s-a putut utiliza Programul COPERT (metodologia detailata)

datorita lipsei bazei de date cerute de acest program, baza de date care nu exista nici la

nivel national. Totusi, in masura posibilului s-au luat in considerare multe elemente din

programul COPERT (de exemplu: consumul de carburanti in functie de viteza, reducerea

emisiilor in functie de sistemele de control si in acord cu legislatia UE).

Calculul debitelor masice de poluanti s-a facut pe baza datelor furnizate de Beneficiar privind

prognoza traficului si pe baza urmatoarelor elemente:

• structura traficului pe categorii de vehicule;

• viteza de circulatie: 100 km/h;

• conditii de circulatie: varianta de ocolire.

Referitor la structura traficului, intrucat datele furnizate de studiul de trafic sunt insuficiente

pentru calculul emisiilor (nu contin detalieri pe capacitati si pe tipuri de carburanti), s-a

procedat la detalierea lor astfel:

• automobile:

• 60% pe benzina;

• 40% pe motorina.

• vehicule ușoare cu 2 axe:

• 100% vehicule pe motorina.

• TIR-uri:

• 100% vehicule grele pe motorina.

• Autobuze:

• 100% vehicule pe motorina.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator. Studiile trafic s-au efectuat pe artelele de

drum deja existente, in functie de acestea s-au facut estimarile pe traseul variantei de

ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

131

Tabelul nr. 30. - Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la

nivelul anului 2020-nivel inițial

Nr. veh.

categorie Categorie

Emisii [mg/zi]

NOx CO PM

33702.6 Automobile

benzina 17559.05 370728.6 2342.331

22468.4 Automobile Diesel 191543.1 103107.5 12582.3

6667 Vehicule ușoare

de marfă 2 axe 56836.18 30594.86 3733.52

3652 Tiruri 143332.2 3359.84 730.4

Total 409270.5 507790.8 19388.55

Tabelul nr. 31. - Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la

nivelul anului 2030-nivel operare

Nr. veh.

categorie Categorie

Emisii [mg/zi]

NOx CO PM

43767.6 Automobile

benzina 17069.36 481443.6 3041.848

29178.4 Automobile

Diesel 80886.61 133899.7 16339.9

6907 Vehicule ușoare

de marfă 2 axe 19147.17 31696.22 3867.92

4071 Tiruri 90322.06 3792.666 814.2

Total 207425.2 650832.2 24063.87

Tabelul nr. 32. - Emisii ponderate pentru traficul prognozat la nivelul anului 2020-nivel inițial

Categorie Emisii [mg/m3]

NOx CO PM

Automobile

benzina

0.013 0.280 0.002

Automobile Diesel 0.145 0.078 0.010

Vehicule ușoare

de marfă 2 axe

0.043 0.023 0.003

Tiruri 0.108 0.003 0.001

TOTAL 0.309 0.384 0.015

Tabelul nr. 33. - Emisii ponderate pentru traficul prognozat la nivelul anului 2030-nivel operare

Categorie Emisii [mg/m3]

NOx CO PM

Automobile

benzina

0.013 0.364 0.002

Automobile

Diesel

0.061 0.101 0.012

Vehicule ușoare

de marfă 2 axe

0.014 0.024 0.003

Tiruri 0.068 0.003 0.001

TOTAL 0.157 0.492 0.018



MUNICIPIULUI REGHIN

132

Este cert ca, in conditiile atingerii nivelurilor de trafic estimate, debitele masice de poluanti

prezentate in tabele anterioare reprezinta o maximizare a situatiei, cel putin pentru anul

2035.

Alte surse potentiale de poluare a aerului ar putea fi activitatile desfasurate in cadrul

obiectivelor economice, sociale, turistice, etc., care se vor construi ulterior la marginea

variantei de ocolire.

Dispersia poluantilor in atmosfera

Evaluarea impactului surselor specifice perioadei de operare a variantei de ocolire calitatii

aerului s-a facut in conformitate cu metodologia prezentata in sectiunea anterioara.

Sursa specifica acestei perioade este traficul rutier pe varianta de ocolire.

Tabelul nr. 34. - PLANSA DISPERSIEI TRAFICULUI IN BAZA MODELARII MATEMATICE A

CONCENTRATIILOR CU MODELUL TRAFIC

Evolutia frontului de poluare pentru

concentratiile de CO

(Valoare limita conform Legii nr.

104/2011 - 0.10 mg/m3)


concentratiile de NOx


104/2011 - 0.20 mg/m3)


concentratiile de PM10


104/2011 - 0.05 mg/m3)

La nivelul anului

2020

La nivelul anului

2030

La nivelul anului

2020

La nivelul anului

2030

La nivelul anului

2020

La nivelul

anului 2030

50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m

0.096

mg/m3

0.038

mg/m3

0.123

mg/m3

0.049

mg/m3

0.077

mg/m3

0.031

mg/m3

0.039

mg/m3

0.016

mg/m3

0.004

mg/m3

0.001

mg/m3

0.005

mg/m3

0.002

mg/m3

Calculul si reprezentarea grafica a rezultatelor a fost facuta pentru urmatorii poluanti:

• NOx, CO si particule in suspensie (ca PM10), pentru anul 2020 si pentru încărcarea

operațională a traficului - anul 2030.

Astfel, cele mai mari valori ale concentratiilor pot atinge valorile prezentate mai sus.

Tabelul nr. 35. - Concentratiile estimate ale poluantilor rezultati din traficul rutier pe

varianta de ocolire respectiv Valorile limita si pragurile de evaluare ale concentratiei

poluantilor in atmosfera (μg/mc)

Natura poluantului

Concentratii medii pe termen scurt

Concentratii medii pe termen lung µg/mc

Limita pentru protectia sanatatii

Prag superior pentru protectia sanatatii

Prag inferior pentru protectia sanatatii

NOx 54 µg/mc (medie orara)

14.5 µg /mc 200 µg/mc

140 µg/mc

100 µg/mc

CO 0.0293

µg/mc(medie pe 8 ore)

- 10 µg/mc

7 µg/mc

5 µg/mc

PM10 19 µg/mc (medie orara)

3.1 µg /mc 50 µg/mc

30 µg/mc

20 µg/mc



MUNICIPIULUI REGHIN

133

Din examinarea datelor din tabelelor de mai sus se constata ca, poluantii atmosferici

generati de traficul rutier pe varianta de ocolire se incadreaza sub limitele admise.

In concluzie, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona variantei de ocolire a

municipiului Reghin se va incadra in limitele admise.

Din substantele poluante specifice traficului rutier, pulberile si NOx sunt in

concentratie semnificativa, insa se situeaza mult sub CMA.

Pentru poluantii cu actiune sinergica nu se depaseste limita admisa.

Se mentioneaza ca valorile mici a emisiilor de CO rezultate din calculele de dispersie

se datoreaza medierii la 8 ore si a utilizarii in calcule a factorilor de emisie pentru motoare tip

euro 4 si 5.

Punctele de monitorizare a aerului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,

deoarece în aceste puncte este posibil să existe depășiri și este necesară o monitorizare

eficientă.



134

Tabelul nr. 36. - Valorile estimate pentru factorul AER, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in cea de operare

Nr Punct de

monitorizare Descriere

Parametru

analizat

Valoare

estimată

inainte de

constructie –

pentru 24h

(mg/m3)

Valoare

estimata in

perioada de

constructie –

pentru 24h

(mg/m3)

Valoare

estimata dupa

realizarea

constructiei –

pentru 24h

(mg/m3)

Valoare limita

conform Legii

nr. 104/2011

valoarea limita

pentru 24h

Valoare limita

conform

STAS 12574/87 –

concentratie

maxima

admisibila zilnica

1 km 0+000

Intersectie cu

Drumul

national

DN15A si

DN16

Pulberi in

suspensie 0,038 0,048 0,027 0,05

NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1

NO2 0,037 0,085 0,056 0,20

SO2 0,025 0,066 0,047 0,35

2 km 5+500

Intersectie cu

Drumul

national DN15

Zona

Organizare de

șantier

recomandată

Pulberi in

suspensie 0,025 0,055 0,020 0,05

NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1

NO2 0,027 0,063 0,032 0,20

SO2 0,015 0,056 0,033 0,35

3 km 9+440

Intersectie cu

Drumul

judetean

DJ154E

Pulberi in

suspensie 0,028 0,036 0,019 0,05

NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1

NO2 0,035 0,043 0,041 0,20

SO2 0,020 0,045 0,038 0,35

4 km 12+731

Intersectie cu

Drumul

national DN15

Pulberi in

suspensie 0,056 0,069 0,045 0,05

NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1

NO2 0,032 0,071 0,046 0,20

SO2 0,023 0,078 0,041 0,35



MUNICIPIULUI REGHIN

135

4.3. Zgomot si vibratii Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii

locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in perioada

constructiei.

In perioada de operare este posibil ca pe amplasamentul variantei de ocolire - in anumite

momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile

la limita mediului protejat. La reducerea zgomotului vor contribui elementele de ecranare

propuse prin proiect.

Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie

Etapa de construcție va genera zgomot si vibratii prin activitatile propriu-zise (inclusiv

manipularea materialelor de constructii utilizate) si prin transportul materialelor, care se va

suprapune peste fondul existent. Totusi, sursele de zgomot si vibratii pe durata lucrarilor de

executie vor actiona temporar, eliminandu-se dupa terminarea constructiei.

Principala sursa de zgomot o constituie activitatea care se desfasoara in cadrul

santierului si pe fronturile de lucru.

O alta sursa de zgomot in perioada de executie a lucrarilor este reprezentatat de

circulatia mijloacelor de transport care asigura materiile prime necesare realizarii lucrarii,

precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin

deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

Apreciem ca in acest moment numarul de utilaje implicate in realizarea variantei de

ocolire Reghin va fi de maxim 63 de vehicule si utilaje, ce vor genera un zgomot proportional

cu numarul lor. Menționăm că acest număr se referă la toate utilajele ce for participa la

execuția lucrărilor, iar pe amplasament în funcție de procesele tehnologice realizate se vor

afla simultan maxim 15 utilaje în locații apropiate între 200 și 400 m.

Utilajele nu vor fi concentrate pe acelasi sector de execuție, ci vor fi utilizate specific

activitatii in care sunt necesare.

In cazul statiilor de mixturi asfaltice si betoane, sursele de zgomot sunt date de

functionarea: arzatoarelor, compresoarelor, ventilatoarelor, grupurilor electrogene,

malaxoarelor, motoarelor.

In general, functionarea unei statii de mixturi asfaltice determina un nivel de zgomot

de 70 – 75 dB(A), in vreme ce de la statia de betoane rezulta la nivelul malaxorului un nivel

de zgomot de cca 80 dB(A).

Menționăm că mixturile asfaltice și betoanele necesare, vor fi transportate de la stații de

mixturi/betoane deja autorizate și funcționale în afara zonei de influență a proiectului,

acestea vor fi aduse pe amplasament gata de punere în operă. În concluzie stațiile de

mixturi/betoane nu vor fi amplasate în zona de influență a proiectului.

Surse de zgomot si vibratii in perioada de operare

In perioada de operare, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

traficul rutier generat pe variant de ocolire.

De asemenea, surse zgomot si vibratii pot fi reprezentate de zgomotul produs de

accesul in spatiile de servicii / parcare.



MUNICIPIULUI REGHIN

136

Punctele de monitorizare a zgomotului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,


eficientă.



137

Tabelul nr. 37. - Valorile estimate pentru factorul Zgomot, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in cea de operare

Nr.

crt. Punct de monitorizare

Indicator

analizat U.M.

Valoare

estimată

inainte de

constructie

Valoare

estimata pe

perioada de

constructie

Valoarea

estimata

dupa

realizarea

constructiei

Valori limita

admisibile

STAS 10009-

88

Metoda de

analiza folosita

1

Intersectie cu Drumul

national DN15A si

DN16 – km 0+000

Leq dB 59,85 90,12 65,40 75 - 85

SR ISO 1996 -

1:2008

SR ISO 1996 -

2:2008

2


national DN15

Zona Organizare de

șantier recomandată –

km 5+500

Leq dB 48,35 89,23 64,96 75 - 85

SR ISO 1996 -

1:2008

SR ISO 1996 -

2:2008

3


judetean DJ154E – km

9+440

Leq dB 43,56 88,56 63,85 75 - 85

SR ISO 1996 -

1:2008

SR ISO 1996 -

2:2008

4


national DN15 – km

12+731

Leq dB 58,97 90,23 65,15 75 - 85

SR ISO 1996 -

1:2008

SR ISO 1996 -

2:2008



MUNICIPIULUI REGHIN

138

Functie de tipul de utilaje de constructie si mijloace de transport, se pot compara nivelurile

de zgomot ale utilajelor de acelasi tip, si de asemenea se pot preciza puterile acustice ale

diferitelor tipuri de utilaje.

Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele

de transport folosite la executia variantei de ocolire, conform prevederilor legale aplicabile,

modelul GIS utilizează urmatoarea relatie adaptată la caracteristicile proiectului:

Ns = Nsw - 10*log(r2) - 8

in care:

Ns – nivelul de zgomot

Nsw – puterea acustica

r – distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de

la o sursa punctiforma pe un teren plat).

8 – coeficient pentru drum cu 1 bandă pe sens, pe o lungime între 10 și 20 km

In tabelul urmator sunt enumerate cateva puteri acustice caracteristice utilajelor de

constructie si mijloacelor de transport folosite la executia variantei de ocolire:

Tabelul nr. 38. - Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelor de

transport folosite la executia variantei de ocolire

Tipul de Utilaj

Nivel de zgomot la

15 m distanta

(dB(A))

Buldozer 68-80

Excavator 68-80

Basculanta 54-66

Betoniera 54-66

Compactor 68-80

Finisor 68-80

Troliu 68-80

Compresor 48-62

In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor de

constructie si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de

mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau

artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie,

intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de

metri fata de sursa.

In cazul in care se determina nivelul de zgomot pentru utilajele situate la cateva sute

de metri distanta fata de surse, trebuie sa fie luate in consideratie influentele externe, si

anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura,

umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie.

Pe baza datelor din tabelul nr. 38 si pe baza relatiei mentionata anterior, prevazuta in

Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot

determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la

executia variantei de ocolire a municipiului Reghin la diferite distante fata de sursa de

zgomot (tabelul nr. 39).

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport

mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot



MUNICIPIULUI REGHIN

139

in zona fronturilor de lucru variaza intre 24-80 dB. De asemenea, se poate constata ca, de

fiecare data cand se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de

presiune acustica scade cu 6 dB. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele

minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de

zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87 dB.

Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda:

• alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de

natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv

posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care respectă cerinţele

legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;

• informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corectă a

echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la

zgomot;

• programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi

a sistemelor de la locul de muncă;

• organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi

intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul

programului de lucru.

Tabelul nr. 39. - Imisii de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de

transport folosite la executia drumurilor

Distanta fata

de sursa de

zgomot (m)

Utilaje si mijloace de transport (dB)

Buldozer Excavator Basculanta Betoniera Compactor Finisor Troliu Compresor

0 80 80 66 66 80 80 80 62

10 74 74 60 60 74 74 74 56

20 68 68 54 54 68 68 68 48

50 62 62 48 48 62 62 62 42

100 56 56 42 42 56 56 56 36

200 50 50 36 36 50 50 50 30

300 44 44 30 30 44 44 44 24

4.4. Solul

4.4.1. Date generale

Tipurile de sol din zona afectata de constructia variantei de ocolire a municipiului Reghin

sunt cele identificate in conformitate cu harta solurilor la nivel national.

În Culoarul Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale, pe luncă şi cernoziomuri cambice

(levigate) şi argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină.

Relieful colinar de podiş se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri

cambice (cu levigare slabă), soluri închise şi brune (inclusiv eu-mezobazice),



MUNICIPIULUI REGHIN

140

pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu

muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile.

Figura nr. 11 – Harta de soluri 1:1 000 000, realizată de ICPA, sub conducerea Dr. Ioan Munteanu, între 1994-1998, în cadrul unui proiect internaţional care a condus la crearea Bazei de

date Europene de Soluri (1998) și Harta de soluri 1:200 000, generalizată (Munteanu şi colab., 2005)



MUNICIPIULUI REGHIN

141

Calitatatea solului

Starea actuala a poluarii solului in zona variantei de ocolire a municipiului Reghin a fost

identificată pe baza analizelor efectuate în teren, în cadrul studiului geotehnic, iar pentru

realizarea unei monitorizări eficiente au fost propuse puncte de monitorizare care să asigure

identificarea situațiilor critice.

Punctele de monitorizare a solului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,


eficientă.



142

Tabelul nr. 40. - Valorile estimate pentru perioada de constructie a variante de ocolire si de operare pentru factorul SOL

Nr Punct de

monitorizare Descriere

Parametru

analizat

Valoare

estimată

inainte de

constructie

(ppm)

Valoare

estimata in

perioada de

constructie

(ppm)

Valoare

estimata

dupa

realizarea

constructiei

(ppm)

Valori

normale

conform

Ordinului

756/1997

Praguri de

alerta pentru

soluri mai

putin

sensibile

conform

Ordinului

756/1997

Praguri de

interventie

pentru

soluri mai

putin

sensibile

conform

Ordinului

756/1997

1 km 0+000

Intersectie

cu Drumul

national

DN15A si

DN16

cadmiu <0.05 0.08 0.06 1 5 10

cupru 11.36 11.42 11.40 20 250 500

mangan 32.12 41.20 31.88 900 2000 4000

nichel 12.74 12.09 12.07 20 200 500

plumb 14.15 15.46 13.44 20 250 1000

zinc 20.22 20.90 19.88 100 700 1500

2 km 5+500

Intersectie

cu Drumul

national

DN15

Zona

Organizare

de șantier

recomandat

ă

cadmiu <0.05 0.06 0.04 1 5 10

cupru 12.22 12.42 12.33 20 250 500

mangan 22.42 29.90 28.88 900 2000 4000

nichel 15.54 16.12 15.03 20 200 500

plumb 14.25 15.43 14.32 20 250 1000

zinc 18.24 19.75 17.68 100

700 1500

3 km 9+440

Intersectie

cu Drumul

judetean

cadmiu <0.05 0.06 0.04 1 5 10

cupru 11.12 12.32 11.15 20 250 500

mangan 15.42 17.80 14.73 900 2000 4000



143

DJ154E nichel 10.83 11.89 11.05 20 200 500

plumb 12.15 12.46 11.44 20 250 1000

zinc 15.20 15.92 14.28 100 700 1500

4 km 12+731

Intersectie

cu Drumul

national

DN15

cadmiu <0.05 0.07 0.05 1 5 10

cupru 12.36 13.42 12.56 20 250 500

mangan 28.72 35.76 27.68 900 2000 4000

nichel 15.74 15.09 14.87 20 200 500

plumb 16.15 16.46 15.44 20 250 1000

zinc 21.25 21.79 20.83 100 700 1500



MUNICIPIULUI REGHIN

144

Concluzii privind calitatea solului

Examinand rezultatele estimărilor comparativ cu Ordinul MAPM 756/1997 se

constata toate concentrațiile se situează sub limitele stabilite de pragurile de alertă și de

intervenție.


Surse de poluare a solului si subsolului

Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante

potential poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi

carburantii, combustibilii, vopselele etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor

cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor

de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Însă având în vedere că alimentarea cu

combustibil se va realiza în stații special autorizate aflate în afara zonei proiectului, impactul

va fi substanțial redus la activitățile de depozitare.

O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata

de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot

pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de

poluare a solului si subsolului.

Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele

afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor

de ani.

In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt

grupati dupa cum urmeaza:

• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar

in timpul functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile

rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului

pentru terasamente.

• Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea

poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea

utilajelor de constructii, etc.

• Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de

lucru sau cailor de acces.

• Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact

sesizabil la nivelul solului sint SO2, NOx si metalele grele.

Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc

la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul

perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea

fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie.



MUNICIPIULUI REGHIN

145

Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si cei colectati in apa pluviala ulterior

decantata.

Se apreciaza ca terasamentele drumului vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti.

Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe pe distante ce variaza pina la 30 – 50 m.

De asemenea lucrarile de defrisare genereaza modificari structurale in profilul de sol.

Însă având în vedere că în zonă se va curața vegetația apărută spontan și că zona este

afectată de activități agricole, acest impact va fi unul redus-moderat.

Pentru suprafața ce necesită scoatere din circuitul forestier se vor respecta toate

condițiile stabilite de autoritățile silvice în acest sens.

Datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret va rezulta

degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate activitatea utilajelor si mijloacelor de

transport aferente activitatii de defrisare este generatoare de poluanti care prin intermediul

factorului de dispersie aer se pot depune pe suprafata solului conducand la modificari

calitative ale solului.

Scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate in

activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, si deci la

modificarea calitatii solurilor.

Fenomenul de eroziune de manifesta mai intens in perioada de construire.


Formele de impact identificate in perioada de executie in zona variantei de ocolire ;I a

organizarii de santier pot fi:

• inlaturarea stratulul de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile executate pe ampriza drumului;

• eroziunea ca efect a siruirii apelor pluviale pe taluzurile rezultate din excavatiile in debleu si de la rambleele variantei de ocolire, unde nu au fost finalizate lucrarile de protectie a taluzurilor;

• pierderea caracteristicilor naturale a stratulul de sol fertil prin depozitare neadecvata a acestuia in depozitarea de sol rezultata din decopertari;

• izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea platformelor tehnologice din organizarea de santier si de pe platforma variantei de ocolire;

• deversari acidentale ale unor substante/compusi, utilizati in procesul de executie a variantei de ocolire, direct pe sol;

• potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate.

Dintre poluantii atmosferici, cei mai periculosi pentru contaminarea solului sunt particulele in

suspensie, NOx si SOx.

• particulele in suspensie rezultate din excavatii, manevrarea materialelor de constructie si arderea combustibililor - modifica pH-ul si structura solului susceptibile de modificari structurale.

• din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale particulelor in suspensie nu ridica probleme, atata timp cat aceste sunt generate la manevrarea volumelor de pamant. Însa pe suprafata particulelor sunt acumulate cantitati



MUNICIPIULUI REGHIN

146

considerabile de poluanti (in principal metale grele sau particule de ciment) care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe sol.

• SOx si NOx preveniti de traficul vehiculelor de la fronturile de lucru si incinta organizarii de santier - duc la acidifierea solului. Aceste gaze pot forma in contact cu lumina solara si vaporii de apa compusi acizi sau pot antrena praf sau particule care ajung in sol in forma uscata. Depunerile acide pot aparea insa la distante variabile, in general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat concentratiile la nivelul solului.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, zona sensibilă din acest punct de vedere a

fost estimată pe o distanță de maxim 30 m fata de operatiunile de executie desfasurate.

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei

mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor dverse asupra

solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.


Surse de poluare a solului si subsolului

Posibilele sursele de poluare a solului in perioada de operare a variantei de ocolire

sunt:

• traficul auto - conduce la generarea unor concentratii semnificative de poluanti,

poluanti a caror efect direct cumulativ asupra solului reprezinta principalul factor

cauzator de dezagremente. Dintre acestia, NOx, SO2 si metalele grele (in special

Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului;

• precipitatiile - odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe

sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata

precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice;

• operatiile de intretinere a variantei de ocolire din perioada de iarna (operatiile pentru

dezapezlre si dezghet). In perioada de iarna, pentru topirea ghetii de pe carosabll si

pentru curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare

sau fondanti chimici. Acestia pot fi imprastiati prin circulatia rutiera in afara variantei

de ocolire si santurile colectoare, iar in acest fel pot avea un impact negativ asupra

solului din zona adiacenta variantei de ocolire;

• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din

activitatile desfasurate in zona spatiile de odihna/parcare si servicii de

intretinere/mentenanta.

In vederea protejarii solului si subsolului in perioada de operare se impune respectarea

masurilor recomandate in capitolul 7.


Poluantii ce caracterizeaza calitatea aerului in perioada de exploatare, rezultati ca urmare a

traficului auto, au o influenta mare asupra poluarii solului. Dintre acestia, NOx, SO2 si

metalele grele sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.



MUNICIPIULUI REGHIN

147

In tara noastra, pana in prezent nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulatiei

rutiere cu exceptia unor perimetre urbane. Concentratiile de Pb, Ni, Zn in sol in vecinatatea

drumurilor s-au incadrat in prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii

mediului, respectiv au rezultat mai mici decat pragurile de alerta pentru soluri mai putin

sensibile.

Din emisiile totale de poluanti rezultati ca urmare a traficului se estimeaza ca 90 % se vor

depune pe distante de pana la 50 m pe solul din ambele parti ale carosabilului. Se va putea

totodata delimita o zona sensibila, ca fiind aceea cuprinsa pe o latime de 30 m in ambele

parti ale drumului si pe intreaga lungime a acesteia (aici va avea loc depunerea majoritatii

cantitatilor de poluanti - circa 80 %).

Debitele masice de Pb vor inregistra o scadere considerabila in timp datorita reducerii

numarului de utilizatori ai benzinei cu Pb. Plumbul se acumuleaza in sol, avand o remanenta

de pana la sute de ani.

Un rol important la incarcarea solului cu diversi poluanti il au si precipitatiile. Se mentioneaza

ca precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol,

spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile

favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice.

Se recomanda urmarirea periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatilor de

depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului, in conformitate cu

prevederile planului de monitorizare a factorilor de mediu, propus in acest studiu.

4.5. Biodiversitatea

Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică europeană

Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și

ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239 m.

În raport cu ariile, proiectul se află la următoarele distanțe estimative:

o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m,

față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de

aproximativ 134 m, proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș

de la km 12+240.

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță

cuprinsă între între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins

între km 11+645 – km 12+400

o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță

cuprinsă între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între

km 3+400 – km 5+000



MUNICIPIULUI REGHIN

148

Terenul pe care se realizează proiectul este situat in intravilanul și extravilanul

Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul comunelor

Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și fizice. De

asemenea, folosința actuală este încadrată în următoarele categorii: teren arabil, fâneață,

tufișuri, ape curgătoare și diguri, teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară

afectată antropic), curți și construcții, linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat

de activități socio-economice, culturi agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.

În urma studiilor de teren pentru analiza habitatelor și speciilor, proiectul nu afectează

areale sensibile sau zone cu potențial optim pentru utilizarea ca habitate de către speciile

protejate. De asemenea, nu au fost identificate specii protejate pe amplasamentul propus

pentru realizarea variantei de ocolire sau în apropierea acestui amplasament.


Impactul se va manifesta in principal in faza de executie si consta in modificari fizice

ale cadrului natural actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.

Impactul direct este corelat cu urmatoarele aspecte:

- Nu vor fi pierderi ale habitatului natural pe suprafata pe care va fi construita Varianta

de Ocolire a Municipiului Reghin. Proiectul este amplasat în apropierea ariilor

protejate incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar,

ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între

Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239m.


prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care

au modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific

activităților de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.

- Nu se va reduce posibilitatea de deplasare a speciilor protejate in zona proiectului,

doar temporar in perioada de executie a lucrarilor, prin conectivitate redusa si

fragmentare temporara a habitatelor utilizate de speciile de amfibieni;

- Nu vor fi perturbate activitatile fiziologice si sociale normale in perioada de executie a

lucrarilor;

- Nu vor fi distruse prin schimbarea categoriei de folosinta unele parti ale habitatului,

care prin reabilitare nu pot ajunge la caracteristicile initiale, având în vedere că

proiectul se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au modificat

compoziția vegetală a zonei.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea,

sunt in unele zone reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta

conservativa, deoarece zona de desfasurare a proiectului este puternic antropizata.



MUNICIPIULUI REGHIN

149

Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor identificate in amplasamentul proiectului si in apropierea acestuia, cu urmatoarele efecte:

- evitarea perimetrul ocupat de proiect, mai ales in perioada de executie a lucrarilor proiectate;

- degradarea habitatelor aflate in imediata apropiere a traseului variantei de ocolire, prin contaminarea cu substante poluante, pulberi si specii vegetale invazive;

- fragmentarea habitatelor prin inducerea unui obstacol important in deplasarea normala a indivizilor speciilor afectate, pe durata de realizare a variantei de ocolire;

- alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a variantei de ocolire.

Impactul potential al Variantei de Ocolire Reghin poate fi unul semnificativ in lipsa

adoptarii unor masuri operationale de limitare si reducere in perioada de executie. Insa prin

realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de management al traficului la nivel

local, regional și national, fapt care va conduce la cresterea sigurantei in trafic, la un confort

ridicat al utilizatorilor si la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in localitatile traversate

de drumuri nationale, judetene sau locale.

Impactul fazei de constructie este echivalent cu impactul pe termen scurt datorita

depunerilor de praf, zgomotului si perturbarilor locale, acesta finalizandu-se la terminarea

lucrarilor.

In această faza putem vorbi de un impact direct si un impact indirect.

Impactul direct in faza de executie se va manifesta atat asupra elementelor abiotice

(sol, aer), cat mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in

fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee)), care vor fi afectate

prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal, de excavatie si realizare a

terasamentelor, de realizare a umpluturilor.

Proiectul nu va afecta direct suprafețe incluse în ariile naturale protejate Natura

2000.

Impactul direct asupra suprafețelor ocupate permanent este generat de lucrarile

de executie pe traseul proiectului prin:

• construirea unei variante de ocolire pe o lungime de 12,731 km;

• realizarea a 4 intersecții amenajate cu intersecții giratorii sau noduri rutiere;

• realizarea lucrarilor de arta: 7 poduri/pasaje;

• realizarea a 2 spatii de servicii de scurta durata tip S1 la km 4+175, partea dreapta

si la km 4+550;

• amenajarea a unui centru de intretinere pentru varianta de ocolire, amplasat la km

4+550

• realizarea dispozitivelor de dirijare, colectare si evacuare a apei pluviale, pe toata

lungimea variantei de ocolire;

• realizarea lucrarilor de siguranta a circulatiei pe toata lungimea variantei de ocolire;

• realizarea imprejmuirii pe toata lungimea variantei de ocolire.

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se va avea in vedere un management

riguros al suprafetelor ocupate temporar, astfel incat sa se limiteze la maximum impactul

direct.

La finalizarea lucrarilor se vor realiza lucrari de reabilitare ecologica a zonelor

afectate temporar si readucerea lor la starea si functionalitatea initiala.



MUNICIPIULUI REGHIN

150

Proiectul nu afectează direct suprafețe incluse în ariile protejate Natura 2000 –

ROSCI0320, ROSCI038 și ROSCI0369.

Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele

invecinate va fi influentata pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie si

poate fi sintetizat astfel:

❑ perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, a

utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea propriu-zisa a

activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor forestiere defrisarea pe o

suprafata de aproximativ 3,4 ha. Taierile de padure conduc la cresterea capacitatii de

infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a

apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului si determina scurgeri de

suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si

a volumului de aluviuni in suspensie;

❑ generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de

decopertare a solului si orizonturilor pedologice, excavare a fundatiilor, depozitarea

materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor, amenajarea drumurilor de

acces, deplasarea utilajelor si personalului de lucru. Pentru diminuarea acestora se

va proceda la stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces si a fronturilor de

lucru;

❑ alterarea populatiilor vegetale datorita poluarii. Formatiunile vegetale din

apropierea zonelor de lucru sunt potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate

de pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor.

Efectele adverse care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca

intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii

fiziologice a plantelor afectate;

❑ utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatile din santier si

pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina

emisii potentiale de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si

particule sedimentabile;

❑ aceste utilaje sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in

suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata

pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;

❑ conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa

prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:

• pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii

acestora;

• pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in

perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;

• pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.

❑ impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in perimetrul de

lucru se va datora urmatoarelor componenete:

• particule solide.

• dioxidul de sulf.

• oxizii de azot.

• metale grele.



MUNICIPIULUI REGHIN

151

❑ generare deseuri menajere, materiale de constructie (nisip, pietris, deseuri

metalice, lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca deseurile vor fi

colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ eliminate

corespunzator normelor legislative in vigoare, in baza unui contract incheiat intre

Executantul lucrarilor si un operator specializat in preluarea, evacuarea si distrugerea

acestor deseuri;

❑ generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate

prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului prin societati

specializate;

❑ ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructie/montaj,

a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor de constructie,

depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai mare parte

temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala;

❑ generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor, prin

manevrarea materialelor de constructie, prin procesele specifice de executie. Vor fi

luate toate masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru

incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor echipamente si utilaje

performante si silentioase;

❑ lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri,

fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide

(puberi) care se pot depune in apele de suprafata. Procesele tehnologice aferente

activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de

cioate, aschii, crengi etc);

❑ degradari ale solului prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor,

defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de

defrisare, precum si accidentele;

❑ modificari stucturale in profilul de sol pe toate suprafetele ocupate;

❑ modificari structurale ale solului generate de scurgeri de combustibili si ulei

care se pot depune pe sol;

Pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra mediului

Constructorul va elabora un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate masurile

operationale de reducere si eliminare a impactului.

Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de executie, este

zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna

(insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact

este temporar, deoarece o dată cu încetarea lucrarilor de executie, biodiversitatea va putea

incepe procesul de regenerale si readaptare la parametrii normali de existenţă.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe

amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi unul

moderat in perioada de executie a lucrarilor proiectate la Varianta de ocolire Reghin, care

necesita aplicarea unor masuri operationale de limitare si reducere, precum si de o

monitorizare eficienta, pentru interventia rapida in cazul producerii de accidente sau situatii

neprevazute.



MUNICIPIULUI REGHIN

152


Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se

manifesta in perioada de operare a variantei de ocolire prin:

- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din

manipularea materialelor in lucrarile de intretinere specifice;

- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor;

- apele pluviale incarcate cu poluanti de pe platforma variantei de ocolire;

- poluarea sonora datorata traficului vehiculelor ce vor utiliza varianta de ocolire.

In perioada de operare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi tinde

către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative.

Influenţele pozitive se manifestă în plan social, prin creşterea încrederii populaţiei şi a

agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de protecţie a vieţilor şi bunurilor

lor.

Prin Caietele de Sarcini elaborate pentru executia lucrarilor proiectate, se vor asigura,

toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform obligaţiilor

impuse de legislatia in vigoare, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Lucrarile proiectate induc efecte negative suplimentare fata de situatia actuala,

asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului

sau peisajului.

Prin implementarea masurilor de limitare si gestionarea eficienta a lucrarilor, prin

executia de constructii pentru reducerea impactului zgomotului asupra zonelor limitrofe

variantei de ocolire, prin includerea solutiilor de protectie a apelor de suprafata impotriva

poluarii atmosferice, a solutiilor de dirijare, colectare si evacuare a apelor pluviale incarcate

cu poluanti de pe platforma variantei, impactul va fi unul moderat redus.

4.6. Peisajul

4.6.1. Impactul prognozat in perioada de executie

Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul

natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor.

Impactul important în această perioadă va fi generat de activitățile de mișcare a pământului

și materialelor de construții, excavații și umpluturi pentru realizarea elementelor proiectului

In perioada de executie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice.

O data cu realizarea variantei de ocolire schimbarea in peisaj este radicala si definitiva.



MUNICIPIULUI REGHIN

153

4.6.2. Impactul prognozat in perioada de operare

Suprafata ocupata definitiv de proiectul de variantei de ocolire cu elementele componente

(ampriza drumului, spatii de parcare si odihna, santuri colectoare) este de aproximativ

539,371 mp, suprafata formata din teren arabil, fâneață, tufișuri, ape curgătoare și diguri,

teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară afectată antropic), curți și construcții,

linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat de activități socio-economice, culturi

agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.

Suprafata ocupata temporar in perioada de executie a proiectului este de circa 2.6 ha.

(suprafața ocupată de organizarea de șantier), această suprafață este inclusă în suprafața

ocupată de proiect, iar la finalizarea lucrărilor aici va fi amplasat nodul rutier, parte

componentă a variantei de ocolire.

A fost aleasă această soluție, pentru a diminua impactul permanent asupra suprafețelor din

zona proiectului. De asemenea, această soluție permite și o eficientizare a activităților, prin

utilizarea corpului drumului pentru transportul materialelor de la organizarea de șantier către

fronturile de lucru, utilizarea optimă a materialelor și reducerea activității conexe a utilajelor

și mijloacelor de transport.

Prin realizarea variantei de ocolire va disparea zona arabila afectata si in peisaj vor aparea o

serie de componente antropice:

• Lucrări de artă, poduri, pasaje, podețe, structuri casetate

• Construcții ale centrului de întreținere

• Suprafete betonate pentru parcarile de scurtă durată;

• Rambleu înalt, ce va fi amenajat cu vegetație specifică zonei.

4.7. Mediul social şi economic

4.7.1. Date generale Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin are o lungime de aproximativ 12.731 km,

se desfășoară pe teritoriul administrativ al județului Mureș și trece pe teritoriile administrative

ale urmatoarelor localitati:

- Municipiul Reghin

- Comuna Petelea

- Comuna Solovăstru

- Comuna Sușeni

În apropierea traseului variantei de ocolire nu sunt amplasate zone locuite, existând doar

izolat locuințe rezidențiale și activități economice, în special în apropierea intersecțiilor

variantei de ocolire cu drumurile naționale. Aceste locuințe sunt afectate și în prezent de

traficul rutier de ep drumul national.



MUNICIPIULUI REGHIN

154

Aceste zone vor fi protejate de rambleul înalt proiectat, iar dacă, în urma monitorizărilor în

perioada de execuție și în perioada de operare a variantei, se vor constata depășiri, vor fi

adoptate măsuri suplimentare de protecție.

Prezentăm mai jos zonele în care locuințele se află la mai puțin de 300 m față de limita

culoarului de expropiere a variantei de ocolire:

- În zona km 3+000 – 3+275, pe partea stângă, sunt identificate o locuință la distanța

de 145 m și halele unei societăți comerciale la distanțe cuprinse între 71 și 240 m.

- În zona km 5+050, pe partea dreaptă, este identificată o locuință la distanța de 293

m.

- În zona km 7+125 – 8+175, pe partea stângă, sunt identificate două locuințe, la

distanță de 408 m și respective de 286 m, precum și gardul și hala unei societăți

comerciale la distnațe cuprinse între 105 și 146 m.

- În zona km 8+825 – 9+375, pe partea stângă, sunt identificate halele unor societăți

comerciale, la distanțe cuprinse între 45 și 92 m.

- În zona km 9+450 – 9+975, pe partea dreaptă, sunt identificate locuințe la distanțe

cuprinse între 30 și 35 m.

- În zona km 10+350, pe partea stângă, este identificată hala unei societăți comerciale

la distanța de 98 m.

- În zona km 12+375 – 12+700, pe partea stângă, sunt identificate locuințe la distanțe


- În zona km 12+500 – 12+700, pe partea dreaptă, sunt identificate locuințe la distanțe


Caracteristici demografice și etnico-culturale

Din păcate la nivel județean informațiile sunt neactualizate, cele mai recente fiind din anul

2002. De asemenea, la nivel de municipiu sau comună informațiile sunt segmentate și

neactualizate, dar sunt situații în care informațiile sunt mai recente de anul 2002.

Prezentăm mai jos o sinteză a informațiilor analizate.

Zona proiectului este caracterizată prin densități medii ale populației, cu excepția

municipiului Reghin care are are o densitate de peste 200 loc/km2, (comunele Petelea și

Solovăstru au între 50 și 100 loc/km2, comuna Sușeni între 25 – 50 loc/km2).



MUNICIPIULUI REGHIN

155

Figura nr. 12 – Densitatea populației în județul Mureș, conform Planului de Amenajare a Teritoriului

Judetean Mureș

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reghin se ridică la 33.281

de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră

36.126 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%). Principalele minorități

sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este

cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor

sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici

(7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din

populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Figura nr. 13 – Evoluția demografică a populației în Municipiul Reghin, conform datelor publice



MUNICIPIULUI REGHIN

156

Din punct de vedere confesional, a fost identificată următoarea structură:

Etnii:

- români: 23.527

- maghiari: 10.540

- romi: 1.830

- altele: 276

Limba materna:

- români: 23.907

- maghiari: 10.538

- romi:1.287

- altele: 441

Religie:

- Ortodoxa: 22.115

- Reformata: 7.136

- Greco-Catolica: 2.101

- Romano-Catolica: 3.274

- Altele: 1.547

Populatia comunei Petelea conform datelor finale ale Recensamantului Populației și

Locuințelor 2011 se ridica la un numar de 2.977 de locuitori reprezentând 0,540 % din

populația județului Mureș, în crestere față de Recensământul anterior din anul 2002 cand se

înregistrau 2.780 de locuitori. Din cei 2.977 de locuitori inregistrati la recensamantul din anul

2011, 1.473 sunt de sex masculin și 1.504 de sex feminin.

Desi la nivel judetean perioada 2002-2007 a fost caracterizata de un deficit natural

considerabil, comuna Petelea alaturi de alte unitati administrativ-teritoriale a inregistrat o

evolutie demografica pozitiva. Observand evolutia populatiei comunei se constata o crestere

lenta in perioada 1992-2011.

Figura nr. 14 – Evoluția demografică a populației în Comuna Petelea, conform datelor publice



MUNICIPIULUI REGHIN

157

La nivelul comunei Solovăstru au fost sintetizate următoarele date:

Populația Comunei Solovăstru este de 2951 de locuitori:

- SATUL SOLOVĂSTRU, reşedinta comunei

• Suprafaţa totală: 160,30 ha

• Populaţia: 1662 persoane

- SATUL JABENIŢA

• Suprafaţa totală: 140,00 ha

• Populaţia: 1241 locuitori

Din punct de vedere confesional structura comunei se prezintă astfel:

- romani-2515

- maghiari-14

- rromi-420

- germani-2

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suseni se ridică la 2.253 de

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.319

locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (57,21%). Principalele minorități sunt cele de

maghiari (26,85%) și romi (12,29%). Pentru 3,42% din populație, apartenența etnică nu este

cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,78%),

dar există și minorități de reformați (25,3%), adventiști de ziua a șaptea (3,42%) și romano-

catolici (2,04%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

La nivelul Județului Mureș, a fost identificată următoarea structură confesională a populației:



MUNICIPIULUI REGHIN

158

Activități economice identificate în zona Municipiului Reghin

INDUSTRIA PRELUCRĂRII LEMNULUI:

Remex S.A., cu o vastă experiență acumulată în domeniu, este producător de mobilier din

stejar masiv.

SC Bucin Mob SRL Reghin s-a înfiinţat în anul 1993 ca o firmă de familie.

Compania Larix Mobila, cu sediul în Reghin, judeţul Mureş. Pe plan local, antreprenorul şi-a

dezvoltat propria reţea de magazine – Naturlich –, dar colaborează şi cu distribuitori de

mobilă. Compania are o fabrică specializată în producţia de scaune, la Reghin, Larix Mobila

deţine două fabrici specializate în producţia de mobilier tapiţat.

Mobila Dalin este o companie românească, producătoare de mobilier tapițat care activează

pe piața din România începând cu anul 1992.

Kastamonu Romania este unul dintre cei mai mari producători de feţe de uşi (panouri din

HDF pentru uşi celulare).

Amis Mob SA produce o gamă largă de mobilă din lemn pentru sufragerie, dormitoare,

holuri, bucătărie.

INDUSTRIA PRELUCRĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE:

HORA S.A. a fost înființată în anul 1951 de către lutierul Roman Boianciuc, fiind cea mai

veche și cea mai mare fabrică de instrumente muzicale din Europa.

Gliga Instrumente Muzicale S.A. este înființată în anul 1992; o altă fabrică de instrumente

muzicale care a dus renumele orașului Reghin peste hotare.

INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI ȘI UTILAJE AGRICOLE ȘI FORESTIERE:

IRUM este o companie specializată în construcţii de maşini și utilaje.

MAVIPROD a fost fondată în 1993 din capital integral privat, de către familia Oltean,

specificul de bază al societății fiind comercializarea pieselor de schimb pentru utilajele

agricole și forestiere.

INDUSTRIA FABRICĂRII ÎNCĂLȚĂMINTEI:

ALPINA SHOE PRODUCTION SRL specializată în încalțămintea sport.

REGSAN PRODIMPEX SRL - cu profil producție încălțăminte numai din piele, confecționată

manual.

Activități economice identificate în zona Comunei Petelea

- Cultivarea cerealelor;

- Creșterea animalelor

În comună funcționează activități economice de următoarele tipuri:



MUNICIPIULUI REGHIN

159

- Fabricarea mobilei

- Lucrări de construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale

- Întreținerea și repararea autovehiculelor

- Comerț

- Extracția pietrișului și nisipului

Activități economice identificate în zona Comunei Solovăstru

Pe teritoriul comunei funcționează Băile Sărate Jabeniţa, care este o microstaţiune

reinfiinţată în 1997 pe un teren de aproximativ 4 ha, într-o zonă liniştită, cu un peisaj

extraordinar şi apreciat foarte mult de cei care o cunosc, aflat la intrarea în satul Jabeniţa.

În incinta microstaţiunii veţi găsi o ambianţă plăcută, muzică, servire la masă sau "la pătura",

terasa descoperită, terasa acoperită, televiziune prin cablu sau direct via satelit - digital, mult

soare şi deopotrivă multă umbră.

Activități economice și specific zonei identificate în zona Comunei Sușeni

- Agricultură

- Legumicultură – Suseni

- Zootehnie – creşterea animalelor – Luieriu

- Prelucrarea lemnului

- Exploatarea pietrişului din Mureş

- Prelucrarea produselor agricole

- Dezvoltarea culturii și prelucrarea produselor din zootehnie și legumicultură

Date statistice privind mișcarea naturală a populației în zona proiectului.

Tabelul nr. 41. - Născuți vii în zona proiectului

Județ Localitati/

Comune

Număr persoane

Anul

1990

Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2020

Mures

114809

MUNICIPIUL

REGHIN

625 325 402 462 359 305 295

118799

PETELEA 61 38 38 38 49 38 52

119590

SOLOVASTRU 38 28 26 27 27 30 32

119723

SUSENI 32 24 23 28 20 17 23



MUNICIPIULUI REGHIN

160

Tabelul nr. 42. - Rata de natalitate în zona proiectului

Județ Medii de

rezidenta

Nascuti vii la 1000 locuitori

Anul

1990

Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2020

Mures

TOTAL 13,7 10,1 11,1 10,8 10,1 9,9 9,2

Urban 12,6 8,6 9,1 10 9,3 8,5 7,9

Rural 14,7 11,7 13,2 11,8 11,1 11,5 10,6

Tabelul nr. 43. - Rata de mortalitate în zona proiectului

Județ Medii de

rezidenta

Nascuti morti la 1000 nascuti vii si morti

Anul

1990

Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2020

Mures

TOTAL 7,1 7,2 6 5,2 3,7 5,6 5,9

Urban 8,5 8,8 6,3 4,9 2,3 8,2 4,5

Rural 5,8 6 5,8 5,5 5,1 3,4 6,9

Tabelul nr. 44. - Sporul natural în zona proiectului

Județ Medii de

rezidenta

Număr persoane

Anul

1990

Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2020

Mures

TOTAL 1757 -1331 -153 -788 -1035 -1351 -2860

Urban 1408 -145 65 -30 -330 -617 -1597

Rural 349 -1186 -218 -758 -705 -734 -1263

Tabelul nr. 45. - Durata medie a vietii pe medii de rezidență și sexe în zona proiectului

Județ Sexe Medii de

rezidenta

Număr persoane

Anul

1990

Anul

1995

Anul

2000

Anul

2005

Anul

2010

Anul

2015

Anul

2020

Mures

TOTAL TOTAL 70,03 69,65 69,99 71,54 73,58 75,19 75,92

Masculin 66,94 65,68 66,43 67,93 69,95 71,83 72,44

Feminin 73,33 74,03 73,78 75,35 77,39 78,64 79,57

TOTAL Urban : : 71,27 72,77 74,96 76,45 77,24

Masculin : : 67,99 69,08 71,59 73,17 74,1

Feminin : : 74,6 76,61 78,32 79,64 80,21

TOTAL Rural : : 68,66 70,3 72,04 73,77 74,43

Masculin : : 64,89 66,69 68,19 70,38 70,64

Feminin : : 72,85 74,36 76,36 77,51 78,82

Notă:

• ':' - date lipsa;

• 9999,00 - normal - date definitive;

• 9999,00 - ingrosat subliniat - date semidefinitive;

• 9999,00 - ingrosat - date revizuite;

• 9999,00 - subliniat - date provizorii



MUNICIPIULUI REGHIN

161

4.7.2. Impactul prognozat

Dezavantajele nerealizarii variantei de ocolire sunt:

• Drumurile existente traverseaza zonele locuite - in prezent traficul în zona Reghin

este deservit de tronsoane de drum cu doua benzi, care traversaează localitatile.

Populatia din zonele traversate va fi afectata de poluarea atmosferica si fonica

datorata traficului rutier;

• Viteza medie de deplasare pe aceste drumuri este de 60 km/h ca urmare a

restrictiilor de viteza impuse de zonele locuite;

• Cresterea traficului rutier ceea ce duce la intensificarea poluarii fonice si atmosferice

in zonele locuite - se estimeaza ca traficul rutier va creste pe aceste drumuri.

Prin realizarea variantei se estimeaza ca traficul rutier pe drumurile nationale care

traverseaza zonele locuite se va reduce cu peste 35%, zgomotul se va reduce cu pana la 20

dB deoarece traficul greu va fi dirajat in afara localitatilor, poluarea atmosferica datorata

traficului rutier in zonele traversate de aceste drumuri se va reduce cu procente cuprinse

între 25-45%.

Schimbari economice si demografice posibile

Analiza investitiei propuse a identificat un impact pozitiv determinat prin crearea unui numar

suplimentar de locuri de munca atat in perioada de construire a drumului, cat si ulterior, in

perioada de operare.

Schimbari in utilizarea terenului ca urmare a implementarii proiectului.

Schimbarea folosintei terenului pe care se va realiza varianta de ocolire este definitiva.

Influente asupra agriculturii

S-a precizat ca activitatile economice de baza din amplasamentul variantei de ocolire sunt

agricultura (culturi de cereale, plante tehnice si de nutret, floarea soarelui, legume etc.) si

cresterea animalelor. Avand in vedere masurile de protectie a solului si subsolului prevazute

in proiect, calitatea solului si a vegetatiei nu va fi influentata si deci aceasta activitate nu va fi

afectata semnificativ de realizarea proiectului.

Impactul asupra cailor de comunicatie rutiera

Realizarea variantei de ocolire, dincolo de imbunatatirea conditiilor de viata din localitațile

afectate în prezent de trafic, prin scaderea traficului auto in apropierea locuintelor, va

contribui si la imbunatatirea legaturilor pentru traficul comercial care patrunde spre diferite

directii si cel generat de zonele comerciale.

Influente asupra pietii muncii (ocuparea fortei de munca, calificarea acesteia)

Forta de munca locala va putea fi ocupata prin crearea unor noi locuri de munca atat in

perioada de realizare a variantei de ocolire, cat si ulterior, pe perioada de operare.



MUNICIPIULUI REGHIN

162

Aceste locuri de munca vor fi pentru profesii variate precum si pentru nivele de pregatire

diferite, de la muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta.

Totodata, prin aparitia acestor noi locuri de munca ce necesita diverse calificari, o parte din

populatia tanara, fara calificare, se va putea califica in diverse meserii (muncitori calificati in

constructii, pentru perioada de executie si muncitori pentru prestari diverse servicii pentru

perioada de operare). Pe plan local, piata muncii va fi astfel influentata in sens pozitiv, in

favoarea muncitorilor calificati, micsorandu-se categoria de muncitori necalificati.

Influente asupra investitiilor in zona rezidentiala, comerciala, industriala

Analiza impactului asupra calitatii aerului si a altor componente ale mediului natural, a

demonstrat ca investitiile in aceasta zona nu vor fi influentate negativ de aparitia variantei de

ocolire pe traseul proiectat.

Zgomotul

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii

locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in perioada

constructiei.

In perioada de operare este posibil ca pe amplasamentul variantei de ocolire - in anumite

momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile

la limita mediului protejat. La reducerea zgomotului vor contribui elementele de ecranare

propuse prin proiect, respectiv ramblee înalte, care pe lângă protecția fonică, vor avea rol de

ecranare a emisiilor poluante și de integrare în cadrul natural al proiectului.

Se estimeaza ca nivelul de zgomot generat in zona in faza de operare a acestui drum, va fi

mai mic decat cel existent, in primul rand datorita reducerii traficului prin localitati si

descongestionarii circulatiei pe aceste artere.

Impactul potential al activitatii propuse asupra populatiei locale in perioada de

executie

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de

ocolire proiectate se manifesta in perioada de executie prin:

• prezenta santierului provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat

prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;

• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta

materialele de constructii la punctele de lucru;

• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător.

In acest capitol este descris efectul principalilor poluanti ce caracterizeaza calitatea aerului

ambiental in perioada de executie a variantei de ocolire, asupra comunitatilor umane din

localitatile invecinate.



MUNICIPIULUI REGHIN

163

Particule in suspensie

Acestea sunt particulele solide netoxice cu diametru de max 20 pm. Dintre acestea, cele cu

diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun.

Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi

eliminata in mod natural apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii

respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza

instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii.

In cazul in care particulele contin substante toxice (metale, HAP, acestea devin foarte

agresive eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici; sau a radicalilor organici grei

conducand in functie de metal si de doza, la tulburari accentuate.

Valorile limita de calitate a aerului stabilite de O.M.S. prin coroborarea studiilor

epidemiologice efectuate in Europa si S.U.A. furnizeaza o baza stiintifica pentru protectia

sanatatii publice impotriva efectelor adverse ale poluarii aerului. In cazul particulelor valorile

limita sunt de 120 mg/m3 pentru media de 24 de ore si respectiv 50 pg/m3 pentru media

anuala. Aceste valori trebuie respectate impreuna cu cele ale SO2 datorita efectului sinergic

al acestor doua substante.

Asa cum reiese si din evaluarile efectuate in studiu, concentratiile maxime de particule pe

perioada scurta de mediere, ce rezulta din organizarea de santier pot depasi limita

prevazuta de legislatia in vigoare.

Avand in vedere amplasarea variantei de ocolire in afara localitatilor si faptul ca organizarea

de santier nu va fi amplasată în zonele locuite, se poate aprecia ca particulele rezultate din

activitatile desfasurate in organizarea de santier nu au un impact semnificativ asupra

sanatatii localnicilor.

Aceste forme de poluare sunt pe termen scurt de mediere si pot fi apreciate ca moderate

raportandu-se la legislatia actuala.

Monoxidul de carbon

Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii umane,

asociate cu expunerile la monoxid de carbon (in special cele care produc niveluri ale

carboxi-hemoglobinei COHb sub10%):

• efecte cardiovasculare;

• efecte neurocomportamentale;

• efecte asupra fibrinolizei;

• efecte perlnatale.

Hipoxia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si a tesuturilor.

In ceea ce priveste efectele cardiovasculare, si anume scaderea capacitatii de preluare a

oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca, acestea s-au pus in evidenta,

incepand de la o concentratie de 50% a COHb.

Efectele cardiovasculare pot avea implicatii asupra sanatatii populatiei sub aspectul reducerii

potentialulul fizic in timpul activitatilor profesionale sau recreative.



MUNICIPIULUI REGHIN

164

Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale

expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angina pectorala. La acestia. agravarea

anginei apare la 2,9 - 4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb.

Nivelurile ridicate ale COHb determina si efecte secundare, ca de exemplu schimbari in pH-

ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatulul la nastere si dezvoltarea postnatala

intarziata.

Alte segmente ale populatiei supuse unui risc crescut sunt:

• femeile insarcinate, copii mici si varstnicii;

• bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar;

• tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave;

• persoanele cu tulburari hematologice;

• persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea

capacitatii de oxigenare;

• persoanele tratate cu medicamente depresive.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5 - 3,0 COHb pentru protectia

sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentratiile de CO in

aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru

protectia sanatatii populatiei):

• 60.000 Mg/m3 pentru 30 minute;

• 30.000 Mg/m3 pentru 1 ora;

• 10.000 Mg/m3 pentru 8 ore.

In ceea ce priveste incarcarea aerului atmosferic cu CO, generat de activitatile din

amplasamentul organizarii de santier, se apreciaza ca acesta nu va afecta (prin raportare la

toate cele 3 grupe de norme pentru calitate) sanatatea populatiei, indiferent de localizarea

organizarii de santier. Situatia va fi cu atat mai buna cu cat amplasamentul se departeaza de

zonele locuite.

Concentratiile de CO din atmosfera localitatilor invecinate cu amplasamentul variantei de

ocolire nu vor fi influentate de lucrarile de constructie desfasurate aici. Se estimeaza ca la

distanta de 100 m fata de aceste lucrari nivelul de impurificare cu CO va fi de 40 de ori mai

mic decat CMA si de 400 ori mai mic decat valorile ghid ale OMS.

Dioxidul de sulf

Calea de patrundere a bioxidului de sulf in orgamsm este tractul respirator.

Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cat si la expunerea pe termen

mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.

In concentratii peste 1000 Mg/m3 (numai la locul de munca), timp de 10 minute pot apare

efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600 -

2700 Mg/m3 pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat

ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani.



MUNICIPIULUI REGHIN

165

Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen

lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor

sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta).

In ceea ce priveste aerosolii acizi (acid sulfuric si sulfati), trebuie spus ca expunerea la

aerosolii de acid sulfuric si la aerosolii de sulfat duce la cresterea morbiditatii prin afectiuni

pulmonare ca: bronsite astmatice alergice si bronsite cronice.

Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti

(prezenti simultan in gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cresterea

mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a deficientelor functiei pulmonare.

La copii care traiesc in zone industrializate s-a remarcat scaderea capacitatii vitale. Efectul

sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si la cea pe termen lung.

Valorile limita stabilite de O.M.S pentru SO2 sunt:

• 350 Mg/m3 medie orara;

• 125 Mg/m3 medie zilnica;

• 50 Mg/m3 medie anuala,

Valorile ghid stabilite de O.M.S. pentru expunerea combinata la SO2 si particule sunt

prezentate in tabelul nr. 46.

Tabelul nr. 46. - Valorile ghid stabilite de O.M.S. pentru expunerea combinata la SO2 si

Particule – de verificat Legea 104/2011

Expunerea

Perioada

de

mediere

Dioxid de

sulf

Evaluarea

reflectarii:

fum negru

(pg/m3)

Evaluarea gravimetrica

Particule

totale in

suspensie

(mg/m3)

Particule

respirabile

(mg/m3)

Pe termen

scurt h 125 125 125 70

Pe termen

lung Nu au 50 50

Incarcarea atmosferei cu dioxid de sulf rezultat in urma activitatiior din organizarea de

santier se situeaza sub limita Legea 104/2011, cu precizarea ca nici in interiorul

amplasamentului aceasta limita nu este depasita.

Impurificarea cu SO2 provenit din lucrarile desfasurate pe amplasamentul variantei de

ocolire, nu va afecta calitatea aerului din localitati considerand ca pentru perioada de

executie a fost estimata o concentratie de 10 ori mai mica decat CMA la o distanta de 50 m

fata de aceste surse.

In privinta efectelor sinergice trebuie spus ca nivelul manifestarii acestora se situeaza la 100

m de lucrarile din amplasament sub limita impusa de norme. Ca si in cazul altor poluanti nu

exista riscul ca efectul sinergic al particulelor in suspensie si al dioxidului de sulf sa fie



MUNICIPIULUI REGHIN

166

resimtit in zonele localitatilor intrucat acestea sunt situate la o distanta mai mare de 100 m

de traseul variantei de ocolire, cu excepția unor situații punctuale, în care se vor adopta

soluții specifice de protecție, având în vedere că sunt amplasate în zona intersecțiilor cu

drumurile naționale și sunt afectate și în prezent de efectele traficului rutier.

Formaldehida

Este un compus cu efecte iritante. S-au evidentiat efecte cancerigene la animale, dar testele

pe subiecti umani nu au condus la conciuzii certe. Formaldehida face parte din grupa 2B a

substantelor cancerigene (conform IARC).

Concentratia la care apare iritatia este de 100 jg/m3 pe 30 minute, dar efecte semnificative

apar de la 300 jg/m3. Nivelul de detectie olfactiva este de 60 jg/m3.

Valorea limita stabilita de O.M.S este de 100 jg/m3 (medie oe 30 de minute). Concentratiile

de HCOH din atmosfera localitatilor riverane nu vor determina situatii critice.

Hidrocarburile aromatice policiclice

Hdrocarburiie polinucleare (sau policiclice) aromatice reprezinta un numeros grup de

compusi organici cu doua sau mai multe radicaluri benzenice. Au o solubilitate relativ

scazuta in apa dar sunt absorbiti usor de particule.

Caile de patrundere in organismul uman sunt reprezentate atat de aer (prin inhalare) cat si

de apa de baut si mancare.

Efectele la nivelul organismului uman sunt toxicologice si carcinogene. HAP - urile inhalate

sunt susceptibile de producerea cancerului pulmonar. Datorita potentialului lor cancerigen,

pentru HAP nu poate fi recomandat nici un nivel de siguranta.

Agentia de mediu a Statelor Unite a estimat riscul aparitiei cancerului prin expunerea la

HAP, in special la Benzo (a) piren care este cea mai studiata hidrocarbura aromatica

policiclica. Se apreciaza astfel ca 62 de persoane dintr-un total de 100.000 expuse de-a

lungul vietii la 1 jg HAP/m3, pot fi afectate de cancer. Considerand ca 0,71% din aceste

emisii sunt ale BaP, se poate estima ca 9 persoane din cele 100.000 pot avea cancer prin

expunerea la 1 pg/m3 de-a lungul intregii vieti.

Se apreciaza ca data fiind perioada limitata a emisiilor de HAP, riscul prezentat pentru

populatia din localitatile invecinate este redus.

Impactul asupra muncitorilor

In sensul prevenirii aparitiei imbolnavirilor profesionaie, este obligatoriu a se respecta limitele

stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zoneior de

munca, limite prevazute in cadrul "Normelor generale de protectie a muncii" elaborate de

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii si al Institutului de Igiena

si Sanatate Publica.

Concentratiile admisibile (medii si de varf) sunt concentratiile maxime admise in mediul de

munca si pentru poluantii de interes sunt prezentate în tabelul nr. 47. Concentratia



MUNICIPIULUI REGHIN

167

admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca ce nu trebuie depasita in nici

un moment al zilei de lucru. Concentratia admisibila medie rezulta dintr-un numar de

determinari reprezentativ pentru locul de munca respectiv in diferite faze tehnologice: nu

trebuie depasita pe perioada unui schimb de munca.

In locurile de munca in care se gasesc mai multe substante toxice avand un efect sinergic

de tip aditiv, aprecierea riscului si a masurilor de protectia muncii necesare se face avand in

vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au efect sinergic de tip aditiv

substantele toxice care au ca tinta a agresivitatii lor acelasi organ sau sistem al

organismului, ori care au acelasi mecanism de actiune.

Analizand datele, privind evaluarea emisiilor si comparandu-le cu limitele admise se

constata ca in perioadele de executie concentratiile estimate pe amplasament se situeaza

sub limitele prevazute de N.G.P.M.

Tinand cont de aceasta afirmatie precum si de durata de executie (de expunere pentru

muncitori) se poate afirma ca impactul asupra muncitoriior in perioada de executie a

variantei de ocolire este minor.

Tabelul nr. 47. - Concentratiile maxime admise de pulberi in atmosfera zonei de munca

Nr.crt. Denumirea pulberilor

Concentratia admisa –

maxima

CMA

1 Pulberi cu continut de SiO2 liber cristalin, intre 1

si 5% 8 mg/m

2 Pulberi cu continut de SiO2 amorf (pamant de

diatomee natural-necalcitan, etc.) 8 mg/m

3 Pulberi de alta natura 15 mg/m

In perioada de executie a variantei de ocolire nu se constata depasiri ale concentratiilor

maxim admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca pentru nici una din fazele

tehnologice. Considerand totodata perioada scurta de executie a lucrarilor propuse se poate

aprecia ca nu exista riscul aparitiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate

de aceste activitati. Concentratiile maxime de particule pe 30 de minute in zona gropilor de

imprumut ating valorile cele mai mari - 5 mg/m3. Analizand valorile din tabelul de mai sus se

constata ca acestea se incadreaza in concentratiile maxim admise de pulberi in atmosfera

zonei de munca.


ocolire se manifesta in perioada de executie prin:





• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător;

• schimbarea folosintei terenului pe care se va proiecta varianta de ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

168

In perioada de operare

Poluantii atmosferici, prezenti ca urmare a traficului rutier desfasurat pe varianta de ocolire si

care pot afecta locuitorii din localitatile limitrofe sunt: plumbul (Pb), oxizii de azot (NOx),

dioxidul de sulf (SO2), ozonul (O3), particulele in suspensie, compusii organici volatili (COV),

cadmiul (Cd), cromul (Cr) si nichelul (Ni). Ar putea fi afectate de prezenta acestor substante

locuintele situate la mai putin de 100 m de drum.

Un alt factor care ar putea afecta confortul populatiei este zgomotul rezultat din traficul rutier.

Traseul propus pentru varianta de ocolire ocoleste zonele locuite, trecand la distante mai

mari de 100 m de zone locuite, cu excepția unor situații punctuale în apropierea intersecțiilor

cu drumurile naționale (prezentate în capitolul 4.7.1 Date generale). Sanatatea populatiei din

aceste zone nu va fi afectata de traficul rutier de pe traseul propus.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

4.8.1. Date generale

In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 cu modificarile si completarile sale - privind

protejarea patrimoniului cultural national mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si

Legii nr. 422/2001 cu modificarile si completarile sale - privind protejarea monumentelor

istorice, cu modificarile si completarlle ulterioare, beneficiarul/executantul investitiei asigura

finantarea pentru executarea sapaturilor arheologice preventive si de salvare, avand

obligatia, dupa caz, de a reveni asupra proiectului daca descoperirile arheologice necesita

conservarea in situ cu marcarea la suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu

arheologic.

In perioda anterioara realizarii constructiei, a fost efectuată cercetarea preliminară din punct

de vedere arheologic a terenului.

În zona proiectului nu au fost identificate monumente, obiective istorice sau situri

arheologice.

4.8.2. Impactul prognozat

Având în vedere că nu au fost identificate pe amplasamentul variantei de ocolire sau în

apropierea amplasamentului, situri arheologice, obiective istorice sau monumente, impactul

asupra condițiilor culturale și a patrimoniului cultural va fi unul extrem de redus.

Totuși pentru a asigura tratarea acestor aspecte, Constructorul este obligat să încheie o

convenție cu una dintre unitățile agreate de Ministerul Culturii pentru a monitoriza aspectele

arheologice și pentru a acționa în scopul protecției eventualelor elemente descoperite în

timpul lucrărilor de excavații la varianta de ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

169

5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului

Referindu-ne strict la proiectele de infrastructură rutieră, respectiv la constructia variantelor

de ocolire, care face obiectul acestui raport se poate constata ca impactul se poate

manifesta ca impact negativ, dar in acelaşi timp ele au si un insemnat impact pozitiv asupra

economiei.

Impactul negativ consta in fragmentarea habitatelor si in poluare, iar cel pozitiv in facilitarea

schimburilor de bunuri materiale și a dezvoltării economico-sociale.

Ambele categorii de impact se manifesta diferit in perioadele de executie si de operare a

variantei de ocolire.

A. EFECTE POZITIVE.

In perioada de constructie a variantei de ocolire

• Dezvoltarea unor activitati economice legate de constructia variantei de ocolire: procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanţi si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor. Menționăm că aceste activități se vor dezvolta în afara ariilor protejate, la o distanță de minim 4 kilometri de zona proiectului.

• Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru personalul implicat in executia lucrarilor.

• Crearea temporara de locuri de munca pentru populaţia autohtona, concomitent cu posibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica intr-o meserie noua, mai profitabila.

• Ridicarea intr-o oarecare masura a nivelului economic, de civilizare si informare al populaţiei locale.

In perioada de exploatare a variantei de ocolire

• Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanţi prin scaderea accelerarilor si decelerarilor dar si a regimului de funcţionare a motoarelor, a blocajelor in traseu in special la parcursul prin localitati.

• Diminuarea pericolului de accidente, cauzate de depaşiri si tranzitare prin localitati cu circulaţie pietonala importanta.

• Reorganizarea generala a reţelei rutiere din zonele strabatute, cu creşterea fluentei in circulaţie si imbunatatirea legaturilor intre asezari.

• Dezvoltarea unor activitati economice noi, de exemplu, parcari care pot crea noi locuri de munca in zona.

• Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducatorii auto prin facilitatile obtinute: parcari cu dotari sanitare, de alimentatie publica și odihna.



MUNICIPIULUI REGHIN

170

B. ASPECTE SENSIBILE.

In perioada de constructie a variantei de ocolire

In prezent datorita tehnologiilor de execuţie moderne, a utilizarii unor materiale puţin

agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, impactul din perioada de execuţie s-a

diminuat considerabil, insa acest impact nu poate fi eliminat in totalite. Aspectele sensibile

pot fi sintetizate astfel:

• Mişcari importante de terasamente, deblee si/sau ramblee cu excavaţii in traseu ori in gropi de imprumut, care genereaza modificari in straturile superioare ale solului, în echilibrul lor natural si schimbari ale peisajului natural.

• Emisii importante de praf si noxe produse de gazele de eşapament de la motoarele extrem de puternice ale mijloacelor mecanice de transport si utilajelor.

• Perturbarea prin zgomot si noxe a habitatelor, faunei si florei, uneori pe benzi laterale de cateva zeci de metri, din axul lucrarilor.

• Scoaterea din circuitul agricol si silvic de suprafeţe insemnate.

• Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi praf la betonari, zidarii, sau gaze in cazul betoanelor bituminoase.

• Perturbarea temporară a scurgerii naturale a apelor în timpul execuției lucrărilor de la poduri si aparari de maluri.

• Posibilitatea intersectării unor situri arheologice necunoscute, scoase la iveala de lucrari, care presupun masuri de salvare, ce ingreuneaza sau intarzie programul de execuţie. În urma analizei preliminare, acest risc este unul minim, dar nu poate fi exclus în totalitate.

• Disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibraţii si emiterea de noxe, cauzat populaţiei din asezarile situate in apropierea fronturilor de lucru.

In concluzie in perioada de execuţie are loc un impact important, care trebuie limitat prin

masurile operationale si redus la un nivel suportabil pentru receptorii din zona.


• Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea afectării semnificative a unor populaţii de animale sau unor forme de flora.

• Concentrarea importanta a traficului pe noile coridoare astfel create cu noxe insemnate si perturbari ale mediului dar si al populaţiei riverane.

• Creşterea pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de circulaţie acceptate, cu efecte asupra participanţilor la trafic.

• Circulaţia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport greu.

• Modificarea prin deviere sau anulare a unor rute de transport tradiţionale si bine cunoscute, ceea ce poate perturba activitati economice sau sociale bine consolidate in timp.



MUNICIPIULUI REGHIN

171

a) construirea și existența proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;

Efectele posibile generate asupra factorilor de mediu de construirea și de operarea variantei

de ocolire sunt prezentate mai jos pe fiecare factor de mediu în capitolele 5.1 – 5.7, 5.9.

b) utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei și a

biodiversității, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor

resurse;

Utilizarea resurselor este prezentată în capitolul 1.6, iar efectele asupra factorilor de mediu

din amplasament va fi unul redus, având în vedere că nu se vor utiliza resurse naturale din

zona de influență a proiectului, nu vor fi afectate direct arii protejate naturale, iar materialele

necesare realizării proiectului vor fi aduse din locații autorizate și deja utilizate în acest scop.

Efecte semnificative vor fi asupra terenurilor ocupate permanent de varianta de ocolire,

terenuri care în prezent sunt utilizate pentru activități agricole. De asemenea, un efect

important va fi generat asupra straturilor superficiale ale solului.

Având în vedere că se va asigura utilizarea stratului cu potențial fertil în amenajările

peisagistice ale variantei de ocolire, efectele vor fi substanțial diminuate.

c) emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte

negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca

urmare a implementării proiectului;

Concentrațiile de poluanți au fost prezentate în detaliu în capitolele 1.8 și 4, iar efectele

acestor emisii vor fi unele reduse în condițiile respectării măsurilor operaționale și specifice

pentru limitarea și reducerea impactului.

Efectele posibile generate asupra factorilor de mediu de implementarea proiectului variantei

de ocolire sunt prezentate mai jos pe fiecare factor de mediu în capitolele 5.1 – 5.7, 5.9.

d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu

Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural și pentru factorii de mediu sunt

prezentate în capitolul 8.

e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente și/sau aprobate, ținând

seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanță

deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de

utilizarea resurselor naturale;

Evaluarea efectelor cumulative sunt prezentate succint în capitolul 5.10.

f) impactul proiectului asupra climei și vulnerabilitatea proiectului la schimbările

climatice;

Impactul proiectului asupra climei și vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice este

prezentat în capitolul 3.



MUNICIPIULUI REGHIN

172

g) tehnologiile și substanțele folosite.

Tehnologiile și substanțele folosite sunt prezentate în capitolele 1.6 și 1.8.

EFECTE POSIBILE, PREZENTATE SUCCINT PE COMPONENTE DE MEDIU

Factorii de mediu ce pot fi afectați de realizarea proiectului, precum și evaluarea

impactului asupra acestora pentru perioadele de execuție și de operare sunt

prezentate în capitolul 4 al acestui raport.

5.1. Soluri și geologie:

Efecte posibile în etapa de execuție:

• Schimbarea temporară a folosinței terenurilor (loturile ocupate de șantier, punctele

de lucru și drumurile de acces și de transport, stocarea pământului vegetal etc.) și

efectele sale.

Pentru a evita afectarea temporară a unor suprafețe suplimentare față de suprafețele

ocupate permanent de proiect, a fost aleasă soluția amplasării organizării de șantier în zona

în care va fi construit ulterior nodul rutier de la km 5+500 al variantei de ocolire.

Această locație permite și transportul materialelor pe terasamentul variantei de ocolire, cu

utilizarea minimă a drumurilor existente.

Tot în această zonă vor fi amplasate și depozitele de materiale, pentru acele materiale care

vor fi puse în operă în maxim 2-3 zile, având în vedere că majoritatea materialelor ajung pe

șantier gata de punere în operă și nu sunt produse pe amplasament.

Luând în considerare aspectetele prezentate, efectele vor fi unele reduse și limitate în timp.

• Degradarea solului în zona săpăturilor: decopertarea și îndepărtarea solului vegetal,

compactarea solurilor.

Lucrările la varianta de ocolire vor genera efecte importante asupra solului, generate de

săpături, decopertare straturi pedologice și compactarea solului. Aceste efecte vor fi

permanente doar pentru suprafețele ocupate permanent de elementele proiectului.

• Poluarea solului și modificarea în continuare a calității solului sub acțiunea poluanților

din cauza:

Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante potential

poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi



MUNICIPIULUI REGHIN

173



de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.

Însă având în vedere că alimentarea cu combustibil se va realiza în stații special autorizate

aflate în afara zonei proiectului, efectele ce pot fi generate vor fi reduse.





Se recomandă verificarea periodică a utilajelor și mijloacelor de transport, iar această

măsură operațională va limita la minim efectele potențiale de contaminare a solului ca

urmare a activității utilajelor și mijloacelor de transport materiale.

Depunerile atmosferice de substanțe poluante vor avea efecte minime asupra calității

solului.

Efecte posibile în etapa de operare:

• Schimbări permanente ale categoriilor de utilizare a terenului.

Nu se preconizează schimbări permanente de utilizare a terenurilor, în afara suprafețelor

ocupate permanent de elementele variantei de ocolire.

• Poluări accidentale ca urmare a accidentelor sau defecțiunilor, scurgerilor

accidentale de substanțe utilizate în cadrul lucrărilor de întreținere.

În perioada de operare a variantei de ocolire există riscul de poluare accidentală, generat de

accidente ale mijloacelor de transport care utilizează varianta de colire sau de utilaje care

acționează pentru lucrări de întreținere.

Există planuri specifice de intervenție, stabilite prin legislația în vigoare, iar Beneficiarul va

asigura respectarea acestora.

Efecte posibile în etapa de dezafectare:

Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.

Caracterul și durata impactului

Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent

de elementele proiectului.

Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect



MUNICIPIULUI REGHIN

174

Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de

elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.

Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung

Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția

suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi

permanent și pe termen lung.

Impactul este reversibil sau ireversibil

Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele

proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.

Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte

semnificative.

5.2. Ape de suprafața și subterane


• Poluarea apelor de suprafață și contaminarea apei subterane

Au fost prevăzute măsuri de limitare și reducere a impactului, care vor asigura limitarea la

minim a efectelor de poluare a apelor de suprafață/ contaminare a apei subterane.

Având în vedere tipicul lucrărilor prevăzute în cadrul proiectului, aceste efectele nu vor fi

semnificative.


• Poluări accidentale ale apelor de suprafață și subterane cu substanțe poluante ca

urmare a accidentelor sau defecțiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide),

scurgerilor accidentale de substanțe utilizate în timpul acțiunilor de întreținere /

intervenție.

În perioada de operare a variantei de ocolire există riscul de poluare accidentală, generat de

accidente ale mijloacelor de transport care utilizează varianta de colire sau de utilaje care

acționează pentru lucrări de întreținere.

Există planuri specifice de intervenție, stabilite prin legislația în vigoare, iar Beneficiarul va

asigura respectarea acestora.





MUNICIPIULUI REGHIN

175















semnificative.

5.3. Calitatea aerului


• Creșterea emisiilor de poluanți atmosferici generate de traficul de șantier.

Efectele generate de creșterea temporară generată de anumite activități specifice de pe

șantier nu vor avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri

operaționale de limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.

• Emisii de pulberi potențial contaminate cu poluanți rezultate din săpături, încărcarea

și descărcarea materiilor prime etc.

Efectele generate de emisiile de pulberi din anumite activități specifice de pe șantier nu vor

avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri operaționale de

limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.


Traficul de pe varianta de ocolire nu va genera creșteri semnificative ale emisiilor de poluanți

atmosferici, față de situația actuală, având în vedere că se va asigura fluența traficului.

De asemenea, emisiile se vor încadra în limitele admise de legislația specifică.



MUNICIPIULUI REGHIN

176




Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată.


Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect.


Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire.


Impactul va fi reversibil.


semnificative.

5.4. Zgomot și vibrații Efecte posibile în etapa de execuție:

• Creșterea nivelului de zgomot ca urmare a circulației vehiculelor motorizate și

activităților utilajelor de construcție.

Efectele generate de creșterea temporară generată de anumite activități specifice de pe

șantier nu vor avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri

operaționale de limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.

• Vibrații generate în faza de construcție.

Efectele generate de vibrații generată de anumite activități specifice de pe șantier nu vor

avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri operaționale de

limitare a vibrațiilor.


Traficul de pe varianta de ocolire nu va genera creșteri semnificative ale nivelului de zgomot,

față de situația actuală, având în vedere că se va asigura fluența traficului.

De asemenea, nivelul de zgomot se va încadra în limitele admise de legislația specifică.



MUNICIPIULUI REGHIN

177

















semnificative.

5.5. Populația și sănătatea umană:


Efectele importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de ocolire

proiectate se manifesta in perioada de executie prin:




materialele de constructii pe fronturile de lucru.

Emisiile atmosferice și nivelul de zgomot vor fi ținute sub control prin implementarea

măsurilor recomandate în acest raport.

Având în vedere că activitățile se vor realiza pe cât posibil pe terasamentul variantei de

ocolire, iar organizarea de șantier a fost prevăzută într-o zonă aflată la o distanță



MUNICIPIULUI REGHIN

178

considerabilă de locuințe, efectele asupra populației și sănătății umane, nu vor fi

semnificative.


Emisiile atmosferice și nivelul de zgomot vor fi ținute sub control prin implementarea

măsurilor recomandate în acest raport.

În perioada de operare efectele generate de traficul rutier vor fi reduse și nu vor genera un

impact semnificativ asupra populației și sănătății umane.

















semnificative.

5.6. Fauna Efecte posibile în etapa de execuție:

• Perturbarea activităților speciilor ca urmare a iluminatului pe timp de noapte, creșterii

nivelului de zgomot și vibrații din zonele de construcție.

În zona proiectului au fost identificate specii de faună comune, care s-au adaptat la prezența

activităților antropice.

Nu vor fi afectate specii protejate de interes comunitar.



MUNICIPIULUI REGHIN

179

Pentru a limita la minim efectele asupra speciilor de faună din zonă, zona organizării de

șantier va fi împrejmuită și se va utiliza iluminat optim, care să nu perturbe activitatea

speciilor.

Sunt prevăzute și elemente temporare de colectare și traversare a speciilor de amfibieni din

zona proiectului, până la finalizarea podețelor și structurilor casetate cu elemente specifice.


• Creșterea ratei de mortalitate în cadrul populațiilor de animale prin coliziunea cu

autovehiculele.

Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că proiectul include

soluții tehnice pentru asigurarea conectivității în zona proiectului.

• Perturbarea activității speciilor prin creșterea nivelului de zgomot și vibrații, în special

în rândul păsărilor și mamiferelor mici.

În zona proiectului au fost identificate specii de faună comune, care s-au adaptat la prezența

activităților antropice, iar nivelurile de zgomot și vibrații nu vor crește semnificativ și nu vor

genera impact suplimentar față de situația actuală.




Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată.


Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect.


Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire.


Impactul va fi reversibil.


semnificative.

5.7. Flora Efecte posibile în etapa de execuție:

• Pierderi de habitate ca urmare a ocupării permanente cu construcții.

Efectele vor fi reduse și limitate la suprafețele ocupate permanent de elementele proiectului.



MUNICIPIULUI REGHIN

180

• Alterarea habitatelor ca urmare a intervențiilor temporare și/sau pătrunderii de specii

alohtone/invazive.

Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că au fost prevăzute

măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial.

• Alterarea habitatelor ca urmare a contaminării accidentale a solului, apelor de

suprafață/subterane.


măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial.


• Alterarea habitatelor ca urmare a depunerii poluanților atmosferici și/sau contaminării

accidentale a solului, apelor de suprafața/subterane.


măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial. De asemenea,

au fost implementate soluții constructive specifice care să asigure conectivitatea habitatelor

din zona proiectului.

















semnificative.



MUNICIPIULUI REGHIN

181

5.8. Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată

Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin s-a stabilit dupa studierea

terenului.

Studiul de evaluare adecvata a avut la baza elementele studiului de fezabilitate

pentru varianta de ocolire a municipiului Reghin.

În cadrul analizei preliminare de mediu, s-a analizat posibilitatea modificarii traseului,

insa conditiile specifice ale terenului parcurs de traseul variantei de ocolire, nu permit

modificarea acestui traseu, fara generarea unui impact semnificativ mai mare pentru speciile

si habitatele protejate.

Evaluarea s-a făcut dinstinct pentru perioada de executie şi pentru perioada de

exploatare/operare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului,

a florei şi faunei, de poluare sonoră, gospodărirea deşeurilor, substanţelor toxice şi

periculoase. In continuare s-a analizat şi cuantificat impactul produs asupra speciilor si

habitatelor protejate. S-au analizat măsurile propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri

suplimentare pentru limitarea, diminuarea si/sau eliminarea impactului negativ produs

asupra acestora şi încadrarea efectelor adverse în limite admisibile. In cadrul acestor

măsuri de o atenţie deosebită s-a acordat pastrarii conectivitatii pentru speciile protejate, cu

accent asupra speciilor de amfibieni, pentru care s-au studiat si propus adaptarea

structurilor casetate și podețelor pe anumite sectoare astfel încât să includă elemente

specifici pentru asigurarea tranzitului.

Evaluarea impactului asupra speciilor protejate identificate pe amplasamentul

proiectului este sintetizat mai jos.

Pentru speciile de mamifere mici (Lutra lutra) Etapa de construcție – în această etapă impactul se manifestă prin cresterea influentei

antropice in zona și disturbarea activitatilor normale. Pentru limitarea la minim a impactului,

au fost propuse măsuri operaționale pentru protecția speciei, astfel că în final impactul

rezidual va fi unul redus-moderat, cu respectarea masurilor operationale si a graficului

esalonat.

Fragmentarea rutelor de deplasare va persista doar temporar și ocazional pe durata de

executie a lucrarilor, insa tinand cont ca lucrarile vor fi executate in baza unui grafic de

executie esalonat.

Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra vidrei, poate fi unul izolat de

mortalitate indusa de traficul rutier, insa acesta este extrem de limitat, deoarece varianta de

ocolire va fi imprejmuita, iar in apropierea zonelor utilizate pentru trecere vor fi prevazute

masuri suplimentare.

În cadrul masurilor de pastrare a conectivitatii au fost prevazute solutii tehnice pentru

mentinerea rutelor de deplasare, consideram ca impactul rezidual asupra rutelor de

deplasare, după aplicarea măsurilor de protecție, in perioada de operare va fi va fi unul

redus, cu asigurarea utilizarii lucrarilor prevazute in acest sens.



MUNICIPIULUI REGHIN

182

Pentru speciile de amfibieni Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra populațiilor de amfibieni se

manifestă prin distrugerea habitatelor și omorârea indivizilor, fie direct în timpul lucrărilor de

execuție a variantei de ocolire, fie indirect prin traficul rutier mult crescut în zonă. Pentru

limitarea la minim a impactului, au fost propuse măsuri operaționale și bariere temporare cu

locații de colectare a indivizilor și eliberarea lor în habitate apropiate. Astfel în perioada de

construcție impactul rezidual va fi unul redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor

propuse în acest studiu.

Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra populațiilor de amfibieni este

reprezentat de omorârea ocazională unor indivizi în cadrul traficului rutier, insa tinand cont

ca varianta de ocolire va fi imprejmuită, acest risc este redus semnificativ.

De asemenea pentru a reduce impactul privind fragmentarea cauzată de varianta de ocolire

în perioada de funcționare au fost incluse lucrări specifice, respectiv adaptarea podețelor din

zona în care proiectul este în apropierea ariilor Natura 2000. Aceste lucrari au fost prevăzute

în zonele cu potențial de distribuție a speciilor de amfibieni, pentru a asigura deplasarea

optimă a speciilor și a împiedica pătrunderea lor pe partea carosabilă.

Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor


Pentru speciile de pești Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra populațiilor de pesti se manifestă

prin degradarea habitatelor. Au fost recomandate măsuri operaționale și împrejmuirea zonei

de desfășurare a lucrărilor de execuție, astfel incat sa se reduca la minim impactul asupra

habitatelor naturale învecinate. Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile

respectării corecte a măsurilor propuse în acest studiu.

Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra populațiilor de pesti va fi unul

extrem de redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.

Pentru speciile de nevertebrate Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra speciilor de nevertebrate se

manifestă prin degradarea habitatelor si prin fragmentarea rutelor de migrare. Au fost

recomandate măsuri operaționale și împrejmuirea zonei de desfășurare a lucrărilor de

execuție, astfel incat sa se reduca la minim impactul asupra habitatelor naturale învecinate.

Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor


Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra speciilor de nevertebrate va fi

unul extrem de redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.

Pentru Habitate Etapa de construcție – în această etapă impactul se manifestă prin degradarea habitatelor

de pe amplasamentul proiectului și din apropierea acestuia. Au fost recomandate măsuri



MUNICIPIULUI REGHIN

183

operaționale și împrejmuirea zonei de desfășurare a lucrărilor de execuție, astfel incat sa se

reduca la minim impactul asupra habitatelor naturale învecinate. Impactul rezidual va fi unul

extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor propuse în acest studiu.

Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra habitatelor va fi unul extrem de

redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.

Prin masurile recomandate impactul negativ al obiectivului va fi diminuat substantial,

valorile prognozate ale concentratiilor de poluanti in aer, ape, sol si subsol, precum si ale

nivelurilor de zgomot si vibratii incadrandu-se in limite admisibile.

Măsurile generale nu soluţionează toate problemele legate de protecţia

biodiversitatii, tinand cont ca executia solutiilor recomandate, precum si modul de

monitorizare si intretinere a acestora sunt aspecte extrem de importante, care in conditiile in

care sunt realizate corect pot asigura reducerea impactului la un nivel minim.

Având in vedere elementele prezentate in fiecare capitol din acest studiu si luând in

considerare analiza detaliata a aspectelor care au fost prezentate, se poate considera ca

varianta de ocolire respecta reglementările si principiile protectiei biodiversitatii, iar impactul

va fi unul moderat – redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.

Constructorul desemnat are responsabilitatea alegerii şi dimensionării parcului auto,

amplasării organizărilor de şantier, procurării instalaţiilor corespunzătoare, stabilirii fluxului

lucrărilor de execuţie, etc, astfel încât să se respecte măsurile recomandate în acest studiu.

Constructorul îi revine si responsabilitatea monitorizarii activitătii de santier în

vederea respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea trebuie

realizata printr-o persoana juridica atestata, neutra, in baza planului de monitorizare propus

in acest studiu.

De asemenea, Constructorul desemnat va elabora planul de management al

mediului, care va contine toate masurile recomandate in studiul de evaluare adecvata si in

studiul de evaluarea a impactului asupra mediului, iar acest plan va fi avizat de Beneficiar.

Pentru perioada de operare, analiza globală a efectelor pozitive şi a celor negative

conduce la o concluzie certă în favoarea primelor, respectiv efectelor benefice. In această

analiză globală nu s-au subevaluat efectele adverse în perioada de operare, efecte

generate prin gazele de eşapament, zgomotul circulaţiei autovehiculelor, separarea

proprietăţilor, modificarea peisajului.

Prin măsurile adoptate (rambleuri înalte, solutii constructive cu elemente pentru

păstrarea conectivității habitatelor din zona proiectului, înierbări şi amenajări peisagistice,

etc), impactul negativ al obiectivului a fost diminuat substanţial, valorile prognozate ale

concentraţiilor de poluanţi în aer, ape, sol şi subsol, precum şi ale nivelurilor de zgomot şi

vibraţii încadrându-se în limite admisibile.

Realizarea proiectului nu va distruge relatiile ecologice, structurale sau functionale

din cadrul siturilor Natura 2000, in conditiile respectarii masurilor recomandate si a

solutiilor tehnice complexe, pentru a se asigura conectivitatea pentru speciile protejate si

limitarea impactului la un nivel moderat – redus.

Având în vedere concluziile studiilor de identificare a biodiversității realizate pe

amplasamentul proiectului, impactul asupra habitatelor și speciilor protejate nu este unul



MUNICIPIULUI REGHIN

184

semnificativ, însă au fost prevăzute soluții tehnice și măsuri operationale specifice, care

să asigure menținerea conectivității și protecția speciilor în zona proiectului.

5.9. Peisajul În zona proiectului peisajul este puternic influențat de activitățile antropice din zonă,

în special activitățile agricole.

În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip

forestier ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va

necesita defrișare.

Construcția elementelor variantei de ocolire va genera modificări permanente pentru

suprafețele ocupate permanent.

Efectele vor fi importante în perioada de execuție a lucrărilor, având în vedere

utilizarea mijloacelor de transport și a utilajelor, precum și activitățile de mișcare a volumelor

de pământ.

Aceste efecte vor fi limitate la perioada de construcție a elementelor variantei de

ocolire.

În perioada de funcționare a variantei de ocolire, efectele asupra peisajului vor fi

minime, deoarece proiectul include soluții constructive moderne cu integrare armonioasă în

peisajul existent.















semnificative.



MUNICIPIULUI REGHIN

185

5.10. Evaluarea efectelor cumulative

Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative

Impactul cumulativ a fost apreciat in amplasamentul traseului variantei de ocolire a

municipiului Reghin si vecinatati, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in

proiect. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte

activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.

Impactul cumulat al proiectului cu componentele sale, identificate în

apropierea ariilor protejate Natura 2000

o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față de aria

protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440:

➢ Elementele proiectului:

• Realizare parte carosabilă, cu structura rutieră proiectată

• Realizarea dispozitivelor de colectare și dirijare a apelor pluviale

• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei

• Pod peste DJ153 si Paraul Mocear km 6+874

• Zid de sprijin km 8+300 – km 8+345

• Rigolă carosabilă km 8+300 – km 8+345






➢ Defrisări:

• Suprafața de 3.4 ha, pe sectorul cuprins între km 8+290 și km 9+440, în

apropierea ROSCI0320, fitocenoze aparţinând speciilor Querco robori-

Carpinetum au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din

cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar.

Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona

industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor

silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.

➢ Măsuri specifice pentru protecția speciilor protejate:

• Structurile casetate și podețele de beton vor avea toate elementele necesare

astfel încât să asigure utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici,

respectiv treaptă umedă, treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.

• Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc),

tipul acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu

respectarea urmatoarelor conditii:

o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –

40 cm



MUNICIPIULUI REGHIN

186

o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre

zona de traversare;

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de aproximativ 134 m,

proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș de la km 12+240:


• Pod peste Raul Mures km 12+240


• Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu

asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea

albiei.

• Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod

accidental produse petroliere, uleiuri, sau alte produse care sa polueze apele, cu

efecte negative asupra populatiei piscicole.

o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță cuprinsă între

între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 11+645 – km

12+400:




• Pod peste Raul Mures km 12+240










40 cm


zona de traversare;

o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță cuprinsă

între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 3+400 – km 5+000:




• Pod peste Canalul Morii la km 3+495


• 2 Structuri casetate la km 4+705



MUNICIPIULUI REGHIN

187









40 cm


zona de traversare;

Impactul cumulativ al proiectului cu alte proiecte identificate in zona de

influenta a proiectului

În zona proiectului nu au fost identificate proiecte viitoare care să genereze impact

cumulativ, singurele proiecte care pot genera impact cumulatvi sunt drumurile naționale și

județene care se conectează la varianta de ocolire.

Impactul cumulativ va fi unul moderat în timpul execuției variantei de ocolire și unul

extrem de redus în perioada de operare a variantei de ocolire, având în vedere că va prelua

traficul de pe aceste drumuri și va asigura ocolirea zonelor urbane sensibile.

6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile întâmpinate cu privire la colectarea informațiilor solicitate, precum și o prezentare a principalelor incertitudini existente.

DESCRIERE METODE

Analiza impactului proiectului, evaluarea acestuia și prezentarea aspectelor relevante

ale stării actuale a mediului în zona proiectului, inclusiv efectele probabile în cazul în care

proiectul nu este implementat, au fost realizate atât pe baza datelor public disponibile, cât şi

pe baza datelor colectate din teren.

Am utilizat următoarele surse:

• Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Mureș, pentru anul 2019,

elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș,

• Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ciclul al II-lea 2016 –

2021,

• Planul de Management al Riscului la Inundații, Administrația Bazinală de Apă Mureș,

2016,

• Planul Urbanistic General al Municipiului Reghin, 2005 – 2008, elaborate de S.C.

PROIECT S.A. Târgu Mureș,

• Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Petelea, Județul Mureș, pentru perioada

2015-2020,



MUNICIPIULUI REGHIN

188

• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureș, 2021,

• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –

județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie

2013.

• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –


2013.

• Rapoarte privind calitatea aerului la nivel regional.

• Date disponibile în cadrul Rețelei Națioanle de Monitorizarea a Calității Aerului.

• Date disponibile din cadrul rețelelor de monitorizarea a calității aerului dezvoltate la nivel

cetățenesc (ex.: Strop de aer – Reghin).

• Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș, 2016 – 2022.

• Rapoartele stării de sănătate a populaţiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate

Publică.

• Date statistice disponibile pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistică –

Tempo Online, bază de date statistice.

• Formularele standard ale ariilor naturale protejate.

• Bazele de date naționale și europene pentru biodiversitate.

Intocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de

Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative

privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se

supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume:

• Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private

asupra mediului.

• Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile;

• Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea

aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental.

• Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei

si florei salbatice.

• Directiva 2009/147/CE privind conservarea pasarilor salbatice.

• Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC.

De asemenea, au fost respectat în elaborarea raportului prevederile următoarelor acte

normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private

asupra mediului

• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

• HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate cu modificarile si

completarile ulterioare;



MUNICIPIULUI REGHIN

189

• HG nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,

emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru

principalii poluanţi;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• Ordin nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor

de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa cu modificarile si


• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase;

• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, cu modificarile si


• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica

si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant

• Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind

mediul de viata al populatiei.

Am utilizat informații, metode, formule și date din următoarele standarde tehnice și

STAS-uri:

• SR 10009/2017 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul

ambiant

• SR 10009:2017/C91:2020 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din

mediul ambiant

• SR 6161-1:2020 – Acustica în construcții. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot

în cazul construcțiilor civile. Metode de măsurare

• SR 6161-3:2020 – Acustica în construcții. Partea 3: Determinarea nivelului de

zgomot în localitățile urbane. Metodă de determinare

• STAS 10144/1-90 – Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.

• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.

• STAS 9450/88 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor

agricole



MUNICIPIULUI REGHIN

190

Colectarea datelor din teren s-a realizat la nivelul întregii zone de implementare, o

atenţie deosebită fiind acordată observaţiilor asupra elementelor de biodiversitate, în special

în zonele lucrărilor situate în apropierea ariilor naturale protejate. Informaţii cu privire la

metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren pentru componentele de

biodiversitate, aplicate de-a lungul întregului traseu, au fost prezentate în cadrul Studiului de

Evaluare Adecvată.

Pentru caracterizarea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului, au fost

realizate evaluări ale factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot).

Pentru identificarea şi cuantificarea efectelor şi/sau a formelor de impact asociate

proiectului au fost utilizate diferite metode, printre care modelarea surselor de zgomot,

modelarea dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă şi modelarea dispersiei emisiilor

atmosferice.

Estimarea emisiilor atmosferice asociate proiectului a fost realizată utilizând modelări

cu formule care au la bază metodologii recunoscute, precum EMEP/EEA Air Pollution

emission inventory guidebook 2016, EEA/EMEP/CORINAIR-2007 și US -EPA - AP - 42.

Pentru evaluarea imisiilor la nivelul receptorilor sensibili a fost realizată modelarea

numerică a dispersiei poluanţilor atmosferici. Modelarea a fost realizată cu ajutorului

software-ului COPERT (versiunea 5.1.1, Decembrie 2017). Datele au fost verificate cu

program de calcul, cu model avansat de tip Lagrange folosit în mod uzual pentru calculul

dispersiei poluanţilor atmosferici.

Pentru analiza dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă a fost utilizată metodologia

SETRA cu formulele specifice și integrarea traficului pentru perioada de operare. De

asemenea a fost utilizat sotfware-ul CALPUFF (versiunea V5.8.5, Decembrie 2015). Acest

model se bazează pe o ecuaţie dependentă de datele meterologice de caracterizare a

amplasamentului și de trafic, utilizând un model de dispersie a polaunților atmoosferici care

simulează dispersia poluantului în apă.

Pentru evaluarea impactului zgomotului generat de implementarea proiectului a fost

realizată modelarea surselor de zgomot cu ajutorul formulelor Legea nr. 121/2019 privind

evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, prin intermediul unui model GIS.

A fost utilizată metoda franceză “NMPB – Routes-96 (SETRA-CENTRU-L CPC-

CSTB)” și în standardul francez “XPS 31-133”, cu realizarea modelului numeric standard.

Modelul GIS se bazează pe factori de emisie acustică standardizaţi pentru diferite

tipuri şi greutăţi de vehicule (ex. automobile, camioane de tonaj mediu şi camioane grele)

ţinând seama de volumul vehiculului, viteză, configuraţia drumului, distanţa faţă de receptor

şi caracteristicile acustice ale amplasamentului.

Datele pot fi importate în excell, iar rezultatele sunt generate în format tabelar.

În cadrul analizei vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, în vederea

evaluării expunerii în zona de implementare a proiectului pentru fiecare dintre variabilele

climatice selectate au fost utilizate date publice privind temperatura, precipitaţiile, viteza

vântului, hărţi de hazard etc.



MUNICIPIULUI REGHIN

191

Metodele utilizate sunt prezentate și în cadrul capitolelor 3 și 4 ale acestui raport, la

momentul prezentării rezultatelor obținute.

Metodele de analiză, precum şi datele utilizate în cadrul analizelor realizate, prezintă

un anumit grad de incertitudine, generat de datele actuale, care pot suferi modificări majore

în viitor, precum și de elementele utilizate, existând riscul apariției unor diferențe, în situația

utilizării altor softuri, modele sau metodologii.

DIFICULTĂȚI

In realizarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului si asupra

biodiversitatii, au fost intampinate dificultati de ordin admistrativ si practic, pe care le

prezentam mai jos.

Principalele dificultăţi întâmpinate în cursul realizării Raportului privind impactul

asupra mediului au fost legate de disponibilitatea redusă sau fragmentată a informaţiilor de

detaliu cu privire la condiţiile de mediu existente în zona proiectului.

În conformitate cu legislaţia actuală, stabilirea terenurilor de amplasare a organizării

de şantier, precum şi a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de către constructori la

elaborarea ofertelor, si este aprobata la momentul desemnarii castigatorului ofertei. În acest

moment proiectul este la etapa de completare a studiului de fezabilitate, nefiind stabilit

Constructorul care va realiza lucrările.

Pentru a depăși acest aspect, am analizat zona proiectului și am luat în considerare

criteriile de transport și eficiență economică pentru amplasarea organizării de șantier,

recomandând arealul cel mai potrivit.

Investigatiile de teren au necesitat resurse importante materiale si umane, pentru

realizarea monitorizarilor specifice in regim intensiv, pentru respectarea termenelor

contractuale.

Informatiile colectate anterior realizarii analizelor specifice privind evaluarea

impactului asupra mediului au fost obtinute cu dificultate, in formate fragmentate, cu

neconcordante intre date. Pentru a depăși acest obstacol, am apelat la softuri specializate și

la modelări specifice, care au luat în considerare nivelul maxim posibil al emisiilor.

Un alt impediment a fost faptul ca la nivel national nu exista o baza de date oficiale

privind factorii de mediu, in special privind speciile si habitate protejate in cadrul ariilor

Natura 2000, a determinat costuri suplimentare pentru a identifica, obtine si interpreta datele

disponibile.



MUNICIPIULUI REGHIN

192

7. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare.

7.1. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în timpul perioadei de construcţie

7.1.1. Mediul acvatic şi solul

Mediul acvatic

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, cele mai importante masuri de protectie a

factorului APA, sunt cele legate de organizarea de santier, de fronturile de lucru si modul de

organizare al activitatilor pe amplasamentul proiectului.

Se recomanda ca amplasamentul organizarii de şantier sa nu se afle in apropierea

apelor de suprafaţa, a padurilor si sa fie in afara localitatii. Totuşi, pentru limitarea sau

eliminarea impactului trebuie incluse si unele lucrari speciale: instalatii de epurare a apelor

uzate (bazin vidanjabil) provenite de la organizarea de şantier, decantoare, imprejmuirea

suprafetei organizarii de santier.

Amplasamentul organizarii de santier trebuie sa fie astfel stabilit incat sa nu aduca

prejudicii mediului natural sau uman (prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente

cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a

maşinilor care transporta materialele, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata

amplasarea organizării in apropierea unor zone sensibile din punct de vedere al protectiei

resurselor de apa (langa cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa

captarile de apa subterana) sau trebuie asigurata respectarea condiţiilor de protectie a acestora.

De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafeţe cat mai reduse, pentru a nu scoate din

circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.

Pentru organizarea de şantier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare,

epurare si evacuare atat a apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat

si pentru apele meteorice care spala platforma organizarii. Funcţie de numarul de persoane care

va utiliza apa aici in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine

vidanjabile, care se vor vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure

un grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar sau pe

terenul inconjurator.

Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata

printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte

de descarcare.

Masuri operationale pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu APA:

• Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de

grăsimi și bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare

primară și asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale

colectate de pe poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi

colectate si epurate primar inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu

respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in vigoare.



MUNICIPIULUI REGHIN

193

• Toate dispozitivele de colectare și dirijare a apelor pluviale vor fi curatate periodic

pentru a se evita infundarea;

• Aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la statii

autorizate amplasate în afara zonei de influență a proiectului;

In ceea ce priveste zona organizarii de santier se vor lua urmatoarele masuri:

• organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea cursurilor de apa si nici in

apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa;

• platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau

rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; in vederea reducerii

turbiditații apelor de suprafața si pentru a evita ca particule fine sa fie evacuate pe

terenurile din vecinatate si sa influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale

colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curațate, iar namolul va

fi transportat la cel mai apropiat depozit de tratare autorizat pentru acest tip de

deșeu;

• toate santurile si podetele vor fi curatate periodic pentru a se evita infundarea;

• reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile

echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier in puncte de curațire special

amenajate.

Protectia cursurilor de apa in zonele in care sunt prevazute lucrari de arta:

• la executia podurilor se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod

si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. Traversarea cursurilor de

apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului, fara a fi generate

obturari ale acestora;

• in timpul executiei, Beneficiarul și Constructorul vor lua masuri pentru asigurarea

curgerii normale a apelor;

• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea

utilajelor in albiile cursurilor de apa;

• dupa executarea lucrarilor Constructorul au obligatia sa curete albiile cursurilor de

apa de materialele ramase, pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;

• atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii, se vor lua toate

masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia

factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luandu-se masuri de prevenire si combatere

a poluarilor accidentale;

• este interzisa degradarea albiilor, malurilor si lucrarilor de aparare impotriva

inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei.

Daca nu poate fi racordata la reteaua de canalizare centralizata, pentru organizarea de

santier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare, epurare si evacuare atat a

apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat si pentru apele

meteorice care spala platforma organizarii. Functie de numarul de persoane care vor utiliza

apa in scop menajer se va adopta un sistem cu multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja

periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad ridicat de epurare.

Acestea vor fi vidanjate de firme autorizate în acest sens.



MUNICIPIULUI REGHIN

194

De asemenea, se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea

apelor uzate in perioada de executie:

• prevederea unui sistem de colectare a apelor menajare, utilizarea unei instalatii de

preepurare (aceasta poate fii un bazin decantor cu separtor de produse petroliere)

• prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru, in organizarea de santier.

Solul

In vederea asigurarii unui nivel minim al impactului pentru calitatea solului si subsolului

trebuie avute in vedere urmatoarele:

• implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii

posibilului impact asupra solului, in conformitate cu planul de monitorizare propus;

• instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si

management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;

• managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau

diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei.

Pentru controlul eroziunii solului si al descarcarilor apelor pluviale in sistemele de

colectare a acestora prin rigole si canale sunt prevazute urmatoarele masuri:

1. Curatarea terenului si refacerea vegetatiei:

• reducerea suprafetelor ce necesita indepartarea vegetatiei, prin marcarea zonelor

afectate si efectuarea de lucrari de consolidare, inclusiv instruirea personalului

angajat in aceste lucrari

• controlul activitatilor de curatare a vegetatiei, stabilizarea si depozitarea solurilor;

2. Materiale depozitate:

• elaborarea de planuri in vederea minimizarii timpului de depozitare a solului sau

expunere la factori externi, inainte de stabilizare;

• stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe

terenuri plate, care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone

inundabile;

3. Apele de suprafata si controlul eroziunii:

• analizarea riscului la eroziune si identificarea zonelor de deplasare, a tipului de sol si

a stabilitatii acestuia, in vederea implementarii de masuri impotriva eroziunii si

depunerilor necontrolate de sedimente, inainte de inceperea lucrarilor;

• implementarea progresiva si continua a masurilor impotriva eroziunii si depunerilor

de sedimente temporare (sisteme de drenaje, de deviere si consolidari) in zonele

predispuse la eroziuni;

• folosirea de geotextile in vederea asigurarii protectiei suprafetelor in zonele cu

drenaje si rigole;

4. Traficul pe santier:

• mentinerea drumurilor si a zonelor adiacente santierului curatate de sedimente;

• prevenirea ajungerii materialelor de constructie pe drumurile publice si inlaturarea

materialelor depozitate cu ajutorul utilajelor mecanice adecvate;

• instalarea unor zone de curatare a vehiculelor la punctele de intrare/iesire din santier

in vederea minimizarii cantitatii de sedimente transportate;



MUNICIPIULUI REGHIN

195

• restrictionarea accesului vehiculelor numai prin zonele special amenajate, pentru a

se evita accesul auto si a personalului neautorizat in apropierea fronturilor de lucru

din santier;

• realizarea de inspectii pe santier in vederea stabilirii aplicarii masurilor de control.

5. Pentru lucrarile de defrisare:

• respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;

• adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse

suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi;

• dupa executarea variantei de ocolire, fenomenele de eroziunea solului se reduc,

deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu structura drumului propriu-zis si

ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare si evacuare a apelor vor

conduce la evacuarea dirijata a acestora.

Pentru a proteja solul impotriva poluarii se interzice utilizarea de substanțe chimice

erbicide pentru indepartarea sau fertilizarea vegetației.

Masurile de protectie a solului, in perioada de executie, se vor concentra pe zona

organizării de santier, deoarece prin natura lucrarii, acestea pot reprezenta potentialele

surse de soluare a solului.

In ceea ce priveste zona organizarii de santier se recomanda adoptarea urmatoarelor

masuri:

• Locatia organizarii de santier va fi imprejmuită, astfel incat sa nu se ocupe suprafete

suplimentare de teren;

• Organizarea de santier nu va fi amplasata pe zona unde se va amplasa nodul rutier

de la km 5+500, zona unde nu au fost identificate alunecari de teren, zone umede,

situri arheologice. Organizarea de santier nu va fi amplasata in imediata vecinatate a

ariilor naturale protejate;

• Pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante si pentru a se evita formarea

baltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, vor fi

betonate/pietruite;

• Platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau




colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curațate, iar

namolul va fi preluat și tratat de firme specializate în acest sens;

• Toate santurile si podete vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea;

• Montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse

vidanjate periodic, în fronturile de lucru si în organizarea de santier;

• Apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin

vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare tip monobloc;

• Drumurile acces temporare trebuie sa fie pietruite;

• Reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile


amenajate.



MUNICIPIULUI REGHIN

196

Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei

lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe

amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de pamant si tratarea lui de firme

specializate și autorizate în domeniu.

7.1.2. Mediul biologic (flora şi fauna)

Măsuri pentru speciile de amfibieni

Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de herpetofauna (Bombina

variegata, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), se recomanda adoptarea

urmatoarelor masuri operationale, pe durata executiei si operarii proiectului:

- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de

reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a

prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de

inceperea lucrarilor de executie;

- In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru

pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile si amfibieni din zona;

- In perioada de executie a lucrarilor se vor amplasa bariere temporare pentru

amfibieni, prevazute cu un sistem de capturare (ex. galeti), pentru a se asigura

trecerea lor in siguranta catre spatiile de hrana, rezidenta si reproducere. Sistemele

de capturare trebuie verificate si golite de 3 ori pe zi;

- În sectoarele cuprinse între km 3+400 – km 5+000 și km 11+645 – km 12+400, unde

proiectul este în apropierea ariilor ROSCI038 și ROSCI0369, precum și pe sectorul

cuprins între km 6+850 – km 9+440 (în apropierea ROSCI320), structurile casetate și

podețele de beton vor avea toate elementele necesare astfel încât să asigure

utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici, respectiv treaptă umedă,

treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.

- Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc), tipul

acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu respectarea



40 cm


zona de traversare;



MUNICIPIULUI REGHIN

197

Figura nr. 14 – Podeț adaptat pentru traversarea amfibienilor, ce poate fi utilizat și de speciile

de mamifere mici

- In zona utilizata pentru deplasarea speciilor se va evita amplasarea de obiecte care

ar putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;

- Se va realiza imprejmuirea tuturor suprafetelor ocupate temporar;

- Monitorizarea din punct de vedere a biodiversitatii pe toata durata de executie a

lucrarilor, pentru a se asigura verificarea respectarii masurilor, inregistrarea situatiilor

particulare si interventia rapida pentru limitarea efectelor;

Măsuri pentru speciile de pesti

Pentru executarea podului peste Mures (km 12+240), in vederea protejarii speciilor

de pesti lucrarile vor fi realizate astfel:

- Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu

asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea albiei.

- Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod



Pentru reducerea impactului asupra speciilor de pesti pe durata executiei si operarii

proiectului, se recomanda urmatoarele masuri:

- Utilajele si echipamentele folosite pentru executia lucrarilor, vor fi in stare buna de

functonare si vor fi inspectate periodic pentru a se asigura limitarea riscului de poluari

accidentale. De asemenea, in afara utilajelor care prin natura lucrarilor trebuie sa fie

amplasate in apropierea lucrarilor, restul echipamentelor vor fi amplasate la cel putin

5m de corpul de apa, pentru a limita emisii de poluanti atmosferici.

- zona de desfășurare a lucrărilor să fie imprejmuita, astfel incat sa se reduca la minim

impactul asupra habitatelor naturale învecinate.

- Lucrarile de arta prevazute peste apele de suprafata, vor fi executate astfel incat sa

permita pestilor continuarea activitatilor normale pe toata perioada de executie, chiar

si atunci cand debitul este minim;



MUNICIPIULUI REGHIN

198

- Lucrarile de arta vor fi executate astfel incat sa se evite modificarile albiei sau

cursului de apa.

- Se vor preveni scurgerile accidentale de sedimente sau alte scurgeri de substante

folosite in timpul lucrarilor;

- Deseurile din perioada de executie vor fi preluate de firma de salubritate specializata,

in baza unui contract incheiat cu Antreprenorii lucrarilor, fiind interzisa evacuarea

deseurilor de orice tip in cursurile de apa permanente sau temporare;

- Alimentarea cu carburanti, inspectia si reparatia utilajelor, mijloacelor de transport si

echipamentelor folosite, se vor realiza in spatii special amenajate, care vor fi

amplasate la sediul firmelor specializate in acest tip de activitate, localizate la

distante mari fata de cursul de apa.

- Organizarea de santier vor fi dotate cu echipamente de decontaminare a pentru

poluarea cu substante petrolifere, iar personalul va fi instruit pentru a actiona eficient

in situatii de poluare accidentala;

Măsuri pentru mamifere (Lutra lutra)






pentru depistarea exemplarelor de vidră din zona;







- In zona utilizata pentru deplasarea vidrei se va evita amplasarea de obiecte care ar

putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;





Măsuri pentru speciile de nevertebrate Pentru reducerea impactului asupra speciilor de nevertebrate (Isophya stysi, Osmoderma

eremita) din zona proiectului, pe durata executiei si operarii proiectului, se recomanda

urmatoarele masuri:

- Interzicerea arderii vegetaţiei erbacee sau arbustive

- In perioada de executie se vor realiza monitorizari asupra starii vegetatiei din

imediata apropiere a zonelor ocupate temporar si se vor adopta masuri operationale

pentru limitarea impactului indirect;

- Se va interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in afara

perimetrului special amenajat cu suprafete impermeabilizate sau betonate,



MUNICIPIULUI REGHIN

199

- Constructorul va folosi utilaje moderne, care respecta normele in vigoare privind

nivelul de zgomot si emisiile de substante poluante in atmosfera pentru a nu perturba

speciile de nevertebrate din zona proiectului.

Măsuri pentru speciile de păsări (cu mențiunea că speciile identificate pe amplasament nu sunt de interes comunitar și nu sunt incluse în formularele standard ale ariilor protejate ROSCI0320,ROSCI0368, ROSCI0369)

Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de pasari (Larus ridibundus,

Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus, Charadrius dubius, Lanius

collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,

Falco tinnunculus), se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri operationale, pe

durata executiei si operarii proiectului:

- Pe ampriza variantei de ocolire nu au fost identificate zone de hranire, cuibarit sau

rezidenta a pasarilor, dar in situatia in care, datorita unui comportament anormal, in

timpul lucrarilor de pregatire a terenului, se vor identifica cuiburi de pasari, acestea

vor fi relocate, cu implicarea personalului specializat.

- Constructorul va limita si imprejmui temporar arealele ocupate de organizarea de

santier pentru a reduce la minim distrugerea suprafetelor vegetale;

- Suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier, depozite de materiale, vor fi

reabilitate ecologic, la finalizarea lucrarilor si aduse la starea initiala de folosinta;


imediata apropiere a zonelor ocupate temporar, pentru a nu distruge sau altera zone

de hranire.

- Materialele de constructie si deseurile nu se vor depozita in afara perimetrului special

amenajat, cu suprafete impermeabilizate sau betonate, in functie de conditiile din

teren;

- Constructorul va folosi utilaje moderne, capabile sa asigure nivelul de zgomot si

emisiile de substante poluante incadrate in normele in vigoare

Măsuri pentru HABITATE





- Lucrările de execuție se vor realiza în baza graficului de execuție a lucrărilor, aprobat

de Beneficiar.

- Se vor respecta toate măsurile propuse în acest studiu pentru reducerea impactului

asupra speciilor protejate incluse în formularele standard ale ariilor Natura 200 din

apropierea proiectului.

7.1.3. Mediul atmosferic

Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in

faza de executie a structurii rutiere sunt surse libere, deschise si au cu totul alte

particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se



MUNICIPIULUI REGHIN

200

poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului

impurificat/gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la autovehicule, toate autovehiculele utilizate trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe

toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu

dotari moderne care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un

singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare

controlata si eficientă.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul

de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in

functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport

dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si au emisii minime monoxid de

carbon.

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa va face numai in statii special

autorizate în acest sens, situate în afara zonei proiectului.

Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant

vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a

suprafetelor. O atentie speciala se va acorda punerii in opera a stratului de forma care

presupune pulverizarea de var praf.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa

pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se va prevedea pe cat posibil

utilizarea de trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o

compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si

gaze de esapament.

Pentru reducerea poluarii atmosferice in perioada de executie a lucrarilor la varianta

de ocolire, se recomanda adoptarea urmatoarelor masurilor operationale:

• Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cu

pamant, vor fi reduse in perioadele de vant puternic si se vor umezi permanent

suprafetele nepavate;

• Se vor utiliza numai utilaje grele si mijloace de transport corespunzatoare normelor

EURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel

vor fi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0,1%);

• Utilajele de constructie vor fi foarte bine intretinute pentru a minimiza emisiile de

gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele de esapament si

vor fi puse in funcțiune numai dupa remedierea eventualelor defecțiuni;

• Viteza de circulatie va fi restrictionata, iar suprafata drumurilor va fi stropita, la

intervale regulate, cu apa sau alte substante de fixare, cu aditivi ai prafului;

• Autocamioanele incarcate cu materiale fine usor antrenate de vant vor fi acoperite in

mod corespunzator;

• In organizarea de santier, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de

depozitare, vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces

si drumurile de serviciu;



MUNICIPIULUI REGHIN

201

• In perioadele cu vant puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu apa la

intervale regulate si vor fi acoperite;

• Vor fi amenajate puncte speciale pentru indepartarea manuala sau mecanizata de pe

pneurile echipamentelor si utilajelor a reziduurilor la iesirea din santier;

• La sfarsitul perioadei de construcție zonele afectate temporar, ce nu vor fi utilizate

pentru elemente ale variantei de ocolire, vor fi reabilitate prin ecologizare,

stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei;

• Pentru stabilizarea solului si reducerea emisiilor de pulberi, la sfarsitul perioadei de

construcție, se vor realiza amenajari peisagistice pentru sensuri giratorii, intersecții,

spații pentru servicii;

7.1.4. Mediul acustic

Măsurile recomandate de protecție împotriva zgomotului și vibraţiilor în perioada de

execuție sunt următoarele:

• limitarea traseelor ce străbat localitățile de către utilaje și mijloace de transport utilizate pentru execuția lucrărilor;

• pentru amplasamentele din apropierea localităților, se recomandă efectuarea lucrărilor numai în perioada de zi (6.00 - 22.00), respectându-se perioada de odihnă a populației;

• pentru protecția zonelor apropiate împotriva zgomotului, amplasarea construcțiilor modulare ale şantierului, inclusiv a depozitelor de materiale de construcție, se va face în așa fel încât să constituie ecrane între şantier si zonele limitrofe;

• întreținerea permanentă a drumurilor utilizate contribuie la reducerea impactului sonor.

7.1.5. Peisaj

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de execuție, se au in vedere

următoarele masuri:

• vor fi folosite doar gropi de imprumut autorizate, ca surse pentru materialele de constructie;

• refacerea peisajului afectat de lucrarile de executie ale drumului prin continuitatea si rezolvarea corecta din punct de vedere peisagistic a spatiilor verzi de pe toata lungimea drumului proiectat;

• realizarea amenajarilor peisagistice pe baza de proiect pentru parcari, centrul de interventie, sensuri giratorii si intersectii;

• realizarea inierbarilor cu specii locale a taluzelor in rambleu si debleu, fara a introduce specii invazive;

• colaborarea cu specialisti horticultori, botanisti si peisagisti in perioada de executie, pentru a realiza incadrarea in spatiul natural al variantei de ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

202

7.1.6. Mediul socio – economic

Se vor prevede urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra mediului social si

economic, al sanatatii populatiei:

• Populatia va fi informata cu privire la proiect si cu privire la programul de lucru pentru realizarea drumului, a utilizarii drumurilor publice pentru transportul materialelor necesare.

• In cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul agregatelor, al betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor, de reziduuri din santier.

• Se va acorda atentie deosebita la transportul de beton din ciment cu autobetoniere pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseul sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.

• Fronturile de lucru vor fi prevazute cu grupuri sanitare, de preferinta mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse vidanjate periodic.

• In fronturile de lucru se vor interzice operatiunile de schimbare a uleiului, demontarea sau dezansamblarea utilajelor sau mijloacelor de transport.

• Dirijarea umpluturilor din pamant se va face astfel incat in caz de ploi puternice suprafetele sa nu fie spalate si erodate cu transport de material solid in afara amprizei lucrarilor.

• Fronturile de lucru vor fi delimitate de restul teritoriului cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce intra in raspunderea executantilor, cu panouri mobile pe care se vor inscrie elementele lucrarii, cu numele si telefonul persoanei de contact responsabile, cu panori publicitare.

• Pentru a restrange si mai mult efectul asupra peisajului, prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei, astfel incat o portiune inceputa sa fie terminata integral si redata zonei intr-o perioada cat mai scurta de lucru.

Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in

timpul executiei lucrarilor:

• limitarea traseelor ce strabat zonele locuite, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;

• organizarea de santier va fi amenajată in afara zonelor locuite si a zonelor sensibile pentru a minimiza impactul asupra habitatelor naturale si a speciilor protejate;

• pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

• pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;



MUNICIPIULUI REGHIN

203

7.2. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în perioada de exploatare

7.2.1. Mediu acvatic şi sol

Mediul acvatic

In perioada de operare a obiectivului, beneficiarului ii revine sarcina intretinerii lucrarilor de protectie a albiilor precum si mentinerea in stare buna de functionare a constructiilor pentru epurarea apelor.

Se fac urmatoarele recomandari:

• mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor

pluviale, prin curatarea periodica a namolului, precum si a bazinelor de decantare

si separare de hidrocarburi;

• namolul colectat periodic din santuri va fi transportat, tratat și eliminat de firme

specializate în acest sens.

• platforma aferenta dotarilor variantei de ocolire (spatii de servicii, parcari) va fi

construita cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice,

acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare;

Lucrarile proiectate pentru reţinerea poluanţilor in perioada de exploatare sunt cele

pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma variantei de ocolire inainte de a fi

evacuate.

Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de

grăsimi, bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare primară și

asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale colectate de pe

poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi colectate si epurate primar

inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu

poluanti conform legislatiei in vigoare.

Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice (şanţuri, podeţe) vor impiedica

stagnarea apei pe platforma drumului, contribuind la pastrarea suprafeţei acesteia in condiţii

bune.

Pentru diminuarea cantitatii de substante poluante care pot ajunge in apele de

suprafaţa sau se pot infiltra in subteranul freatic, este prevăzută executarea unor bazine

retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, a unor bazine decantoare și a

separatoarelor de hidrocarburi.

Bazinele retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, bazinele

decantoare și separatoarele de hidrocarburi, pentru o epurare primară și asigurarea unor ape

convențional curate la evacuare vor fi curatate periodic, iar reziduurile colectate (materia

care a sedimentat si grasimile) vor fi transportate la un depozit de deseuri autorizat sa le

trateze.

In toate calculele de prognoza de pe traseul variantei de ocolire concentraţia

poluanţilor din apa epurata nu depaşeşte valorile admise de NTPA - 001 (normativ care

stabileşte limitele admise ale concentraţiei poluanţilor in apele uzate la descarcarea in

sursele de apa).

Decantoarele şi separatoarele de grasimi trebuie inspectate şi intreţinute

corespunzator in perioada de operare. Toate activitaţile vor fi incluse atat in planul de

operare şi intreţinere, cat si in planul de monitorizare din punct de vedere al protectiei

mediului pentru proiect.



MUNICIPIULUI REGHIN

204

In cadrul activitaţilor de intreţinere apar in mod curent şi alte surse de poluarea din

care cea mai importanta este impraştierea sarii (NaCI) in perioada de iarna. Se aprecieaza

ca, in anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezgheţarea parţii

carosabile. Aceasta sare este spalata de ape şi impraştiata pe terenurile riverane. Studiile

sistematice efecutate in alte ţari atesta ca ionii de Na sunt puţin mobili şi se fixeaza in sol pe

primii 1 0 -4 0 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil şi poate ajunge in apele subterane. Nu s-

au semnalat poluari periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al spalarii sarii de pe

carosabil. Cantitaţi mari de NaCI se pot infiltra in teren in cazurile de stocare

necorespunzatoare.

În ultima perioada au apărut substanțe utilizate pentru deszăpezire cu o concentrație

scăzută de substanțe poluante. De asemenea, tehnologiile moderne utilizează presiunea

apei sau temperatura acesteia, fără adaousul de alte substanțe. Din acest motiv se

preconizează ca impactul procesului de deszăpezire să fie unul redus, la momentul operării

variantei de ocolire a municipiului Reghin.

In cadrul activitatii de intretinere pot fi folosite substante fertilizante si ierbicide pentru

spaţiile verzi de pe taluze şi din parcari. Aceste substanțe au un potențial periculos, doar

dacă nu sunt respectate condițiiile stabilite la nivelul national și european, privind

substanțele utilizate pentru întreținerea vegetației peisagere. Suprafeţele sunt reduse şi

cantitaţile de substanţe potential periculoase folosite de asemenea reduse.

Pentru acest proiect a fost obținut Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația

Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și

măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.

Solul

Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante

poluante in aer, care ajung sa se depuna pe sol, ce nu vor depasi limitele admisibile.

Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului

desfasurat pe varianta de ocolire, date fiind conditiile de trafic fluent, fara variatii

semnificative ale vitezei.

Date fiind cele mentionate mai sus, se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa

impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate.

Varianta de ocolire va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din zona

municipiului Reghin si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. Acest fapt va

conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri, care traverseaza numeroase

localitati.

Principalele masuri pentru controlul si prevenirea poluarii solului sunt:

• colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;

• verificarea periodica si intretinerea curenta a sistemelor de colectare, epurare si

evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii

apelor uzate provenite din spatiile de servicii, precum și a epurării apelor pluviale

epurate în bazinele de retenție și decantoare, vor fi colectate periodic si transportate

tratate de firme specializate și autorizate în acest sens.

• verificarea periodica a calitatii solului (pH, metale grele) in zona variantei de ocolire;

• realizarea amenajarii peisagistice a variantei de ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

205

• masuri de monitorizare dupa terminarea lucrarilor de constructie, in vederea

supravegherii posibilelor eroziuni si a depunerilor de sedimente in locuri nedorite

precum si monitorizare periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatiilor de

depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului;

• apele pluviale care spala varianta de ocolire vor fi colectate in șanturi, rigole, bazine

de retenție și decantoare, cu separator de hidrocarburi;

• controlul gestionarii deseurilor provenite din traficul auto si din spatiile de servicii si

parcare;

• pentru a proteja solul si subsolul din zona spațiiilor de servicii/parcare, suprafetele se

vor betona.

7.2.2. Mediul acustic

În condiții normale de funcționare, traficul de pe varianta de ocolire nu va genera un impact

semnificativ din punct de vedere al zgomotului, având în vedere că se dorește scoaterea

traficului în afara localităților și fluidizarea traficului.

De asemenea, varianta este construită în rambleu înalt, iar această soluție asigură protecția

zonelor apropiate, în mod similar unor panouri de protecție fonică.

Pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la limita platformei drumului, stabilite

prin măsurători, vor fi superioare celor prognozate, se recomanda adoptarea măsurilor

suplimentare de protecţie sonoră fie prin instalarea unor panouri fonoabsorbante, fie prin

montarea de geamuri termopan direct la receptorii afectați.

Recomandam monitorizarea permanenta a volumului traficului și a zgomotului generat de

acesta, în vederea reducerii zgomotului generat de traficul rutier, cu asigurarea siguranței

circulației.

7.2.3. Mediul atmosferic

Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de

operare este traficul rutier de pe varianta de ocolire, reprezentand surse de poluare mobile.

Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea

- dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.

Se estimeaza ca emisiile in atmosfera afecteaza o zona adiacenta traseului variantei

de ocolire la o distanta de aproximativ 50 m.

Pentru limitarea emisiilor de poluanti se recomanda urmatoarele masuri generale:

• realizarea de inspectii perioadice ale autovehiculelor;

• amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de

colectare si evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanatiilor de

miros din zona parcărilor si a spatiilor de servicii, centrelor de intretinere.

• protectia locuitorilor prin realizarea unor ramblee înalte, care au rol de barieră în

retinerea particulele si unele gaze emise de catre vehiculele din trafic



MUNICIPIULUI REGHIN

206

Realizarea variantei de ocolire va avea, in mod cert, efecte pozitive asupra calitatii

aerului în zonele urbane ocolite, dar și de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe

care va fi atras trafic. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri

si, implicit, va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera

precum si a nivelului de zgomot.

7.2.4. Peisajul

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de operare, se recomandă

întreținerea taluzurilor și a spațiilor verzi, precum și remedierea de urgență a efectelor

eventualelor accidente de pe varianta de ocolire.

7.2.5. Mediul socio – economic

Proiectantul a luat masuri pentru a asigura independenta sistemului rutier analizat prin

evitarea contactelor transversale cu alte sisteme rutiere, prin schimbatoare de sensuri sau

racordari complicate supraetajate, prin treceri denivelate, garduri de protectie, dar si printr-

un sistem de semnalizare - avertizare care sa permita orientarea usoara in fluxul de

circulatie.

Protejarea si conservarea siturilor arheologice se va face pe baza unui protocol prealabil

incheiat intre beneficiar si reprezentanti locali ai Ministerul Culturii.

S-au luat masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier analizat:

• Racorduri cu drumurile nationale impun adaptarea vitezei la intrarea si iesirea de pe varianta de ocolire;

• Marcaje rutiere si semnalizare;

• Parapeti metalici de protectie;

Beneficiarul va realiza monitorizarea factorilor de mediu și va asigura suplimentarea

măsurilor de protecție, dacă va rezulta necesitatea acestora din rezultatele monitorizărilor în




MUNICIPIULUI REGHIN

207

8. Descrierea efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.

La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care

acesta este supus.

Romania este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai

importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de

teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de

constructii atat in faza de dezvoltare, cat si in faza de operare.

Conform legislatiei in vigoare privind protectia mediului, este necesar ca proiectele lucrarilor

de investitii analizate prin amplasamentele propuse sa se incadreze in cerintele planurilor de

urbanism si amenajare a teritoriului national, privind folosinta terenului, protectia asezarilor

umane si a altor obiective de interes public, prin analiza zonelor de risc si implicit al

impactului de mediu pe care amplasamentele propuse le produce.

8.1. Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului

Situatiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice.

• Cauze naturale:

- revarsari ale cursurilor de apa produse de precipitatii abundente, topirea

brusca a zapezilor;

- cutremure puternice;

- ridicarea nivelului apelor subterane;

- alunecarea versantilor;

- fenomene de eroziune, etc.

• Cauze antropice:

- ruperea sau avarierea barajelor si a altor lucrari situate in amonte de

amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasa de

importanta superioara;

- proiectarea unor constructii care traverseaza albiile cursurilor de apa (ce

micsoreaza sectiunile de curgere) si care nu tin seama de lucrarile existente

sau incluse in schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice;

- proiectarea unor constructii care traverseaza albiile cursurilor de apa

dimensionate la debite maxime necorespunzatoare sau neactualizate;

- amplasarea necorespunzator a unor constructii pe versantii sau in albiile

majore;

- despaduriri pe suprafete mari prin exploatarea nerationala a masei lemnoase,

etc.

Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, in interiorul carora exista un

potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de

vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.



MUNICIPIULUI REGHIN

208

Notiunile principale care determina definirea zonelor de risc sunt:

• Hazardurile sunt definite prin numarul de cazuri de incidenta asteptata (in sens

probabilistic), in timpul perioadei de expunere sau de observatie, a unor fenomene

potential generatoare de impact negativ sever. Hazardurile pot fi naturale,

tehnologice sau de alta natura. Pe langa hazardurile naturale este necesara

considerarea unor hazarduri secundare ce sunt generate in lanturi de evenimente

economice si sociale care amplifica urmarile fenomenelor naturale.

• Vulnerabilitatea diferitelor elementelor expuse este definita ca susceptibilitatea

acestora (in sens probabilistic) de a fi afectate de incidenta unui fenomen natural

sever (pierderi de vieti, , distrugerea partiala sau totala a constructiilor, intreruperea

sau afectarea activitatilor economice). Urmarile asteptate (in sens probabilistic) sunt

conditionate de severitatea de incidenta a fenomenelor naturale considerate.

• Expunerea unor elemente la risc este definita prin fractiunea din timpul total la care

sunt expuse in anumite conditii care le fac susceptibile de a fi afectate de incidenta

unor fenomene naturale. Se deosebesc: elemente cu expunere constanta

(permanenta) cum sunt constructiile, elemente cu expunere variabila cum este

populatia, etc.

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor

expuse si de expunerea acestora. Legislatia evidentiaza la nivel national principalele zone

naturale de risc la nivelul anului 1999, in care exista potential de producere a unor dezastre

naturale prin inundatii, alunecari de teren si seisme.

Hazarduri naturale cele mai importante in conditiile geo – climatice ale tarii noastre, se

considera cele determinate de urmatoarele fenomene potentiale:

- Inundatii si viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenti sau de

procesele de albie datorate revarsarii unui curs de apa, reprezentand acoperirea

temporara cu un strat de apa stagnant sau in miscare cu viteze si presiuni dinamice

variabile, cu probabilitati de depasire anuale de aparitie diferite care variaza in functie

de: conditiile hidraulice de albie, intensitatea si durata ploilor, topirea zapezii, conditiile

de relief, zone naturale de favorizare si de formare a viiturilor, accidente si exploatarea

necorespunzatoare a constructiilor hidrotehnice. Fenomenul poate provoca victime

umane si distrugeri materiale importante ce influenteaza buna desfasurare a activitatilor

social-economice din zona afectata.

- Alunecari de teren, fenomene determinate de pierderea stabilitatii terenului in panta in

mod spontan prin reactivarea unor alunecari inactive sau aparitia unor alunecari primare

determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu deplasarea rocilor

si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii unor munti sau dealuri, a pantelor

cu lucrari de imbunatatiri funciare, ce pot produce victime umane si pagube materiale.

- Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot sa apara

(cu diferite probabilitati) cu anumite magnitudini in zonele de sursa, sa afecteze cu

diferite intensitati diferite zonele de risc. Intensitatea miscarii terenului intr-o anumita



MUNICIPIULUI REGHIN

209

zona afectata se apreciaza dupa criterii instrumentale si dupa severitatea efectelor

asupra mediului biologic, a mediului construit si a mediului geologic natural.

Riscuri antropice in perioada de executie sunt accidentele de tipul: incendiilor,

electrocutarilor, arsurilor, inhalarii de praf sau gaze, surparii sau prabusirii de versanți etc.,

cauzate de indisciplina si nerespectarea ocazionala de catre personalul angajat a regulilor si

normelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter

limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De

asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea

lucrarilor.

Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara

elemente de avertizare – excavatii, schele, fire electrice cazute, etc.

Zone de risc in perioada de operare a variantei de ocolire Reghin sunt considerate

zonele de intersectare cu drumurile existente:

• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16 km 0+000

• Intersectie cu Drumul national DN15+Zona Organizare de șantier

recomandată km 5+500

• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E km 9+440

• Intersectie cu Drumul national DN15 km 12+731

Zone de risc natural, au fost identificate zonele în care varianta de ocolire

traversează cursuri de apă. Pentru a limita riscul au fost prevăzute soluții tehnice care să

asigure trecerea debitelor în siguranță și afectarea minima a structurilor lucrărilor de artă.



MUNICIPIULUI REGHIN

210

În zona municipiului Reghin și a comunei Petelea au avut loc inundații și au fost

pagube materiale, prezentăm mai jos sinteza acestor evenimente.

Nr.

Crt.

Comitetul local

pentru Situații de

Urgență

Curs de

apă

Obiective

aflate în zone

de risc la

inundații

Construcții

hidrotehnice

cu rol de

apărare

existente

Probabilitatea

de inundație

P%

normate/reale

1 Municipiul Reghin Râul Mureș

IV-1

Rupere diguri

• 340

gospodării

• 8 obiective

sociale

• 1,8 km căi

de

comunicați

e

• 1,5 km

rețele apă

gaz

• 1,8 km

rețele

electrice și

telecomuni

cații

• 500 ha

teren

Îndiguire și

regularizare

râu Mureș la

Reghin

L

regularizare

= 11 km

L dig = 15,35

km

L consolidare

= 10,2 km

1/0.5

895 mc/s

(1%)

1200 mc/s

(0.5%)

Râul

Gurghiu IV-

1-54

Îndiguire și

regularizare

râu Gurghiu

la Reghin

L

regularizare

= 3,28 km

L dig = 6,4

km

L consolidare

= 2,8 km

Baraj de

priză Gurghiu

1/0.5

660 mc/s

(1%)

1200 mc/s

(0.5%)

Petelea Râul Mureș

IV-1

Gospodării 2

Teren agricol

15 ha

Consolidare

de mal pe

râul Mureș

L consolidare

= 0,08 km

10/10

Accidentele industriale potentiale pot si ele avea loc in mod diferit in

perioadele de executie si exploatare.

Accidente potentiale in perioada de executie

Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate

de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de

protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie.



MUNICIPIULUI REGHIN

211

Aceste accidente sunt posibile in legatura cu urmatoarele activitati:

• Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;

• Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;

• Incendii din felurite cauze;

• Electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura;

• Inhalatii de praf sau gaze;

• Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile;

• Surpari sau prabusiri de transee;

• Caderi de la inaltime sau in excavatii;

• Striviri de elemente in cadere;

• Inec la exectia podurilor si lucrarilor pe malul cursurilor de apa.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter

limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De

asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea

lucrarilor.

O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu

populatia autohtona, care nu este obisnuita cu concentrarile de trafic induse pe drumurile de

acces sau din zona. De asemenea populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in

curs, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare – excavatii, schele, fire electrice cazute,

etc.

De aceea, securizarea locatiei fiecarui santier este necesara pe toata perioada de

executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea

acestora.

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de

executie si repectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei.

Realizarea unor depozite securizate, pentru toate materialele de constructii ce pot

genera riscuri printr-o manipulare impropie, inchise accesului oricarui muncitor din santier

sau altor persoane straine este absolut obligatorie.

Accidente potentiale in perioada de exploatare

Aceste accidente se datoreaza in mod covarsitor nerespectarii regulilor de circulatie

de pe drumurile publice, dar pot aparea si din alte cauze cum ar fi patrunderea pe traseu a

oamenilor, a animalelor domestice ori salbatice, cedarea sau degradarea unor elemente

constructive etc.



MUNICIPIULUI REGHIN

212

O trecere succinta in revista a lor se prezinta astfel:

• accidente de circulatie propriu-zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, nerespectarea regulilor la trecerea de cale ferata, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara;

• accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, acvaplanare, furtuni cu vanturi puternice, grindina;

• accidente datorate unor defectiuni ale sistemului rutier;

• denivelari, semnalizari necorespunzatoare, gropi;

• accidente datorate patrunderii pe traseu de mijloace de circulatie cu tractiune animala, pietoni;

• accidente datorate cedarii taluzurilor rambleului, caderi de arbori, caderi iin cursurile de apa, inundatii;

• accidente din vandalizarii iimprejurimilor, a componentelor auxiliare ale variantei de ocolire, a dispozitivelor de dirijare, etc.;

• accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice;

• accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicole ce transporta produse inflamabile ori substante toxice sau periculoase.

EVALUAREA RISCULUI DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE IN

PERIOADA DE EXECUTIE SI EXPLOATARE A VARIANTEI DE OCOLIRE

Au fost supuse evaluarii calitative a riscului o serie de scenarii ce ar putea avea

efecte asupra sanatatii umane, asupra materialelor din dotare si asupra factorilor de mediu.

Pentru scenariile propuse s-a calculat nivelul de risc ca produsul intre nivelul de gravitate

(consecinta) si cel de probabilitate ale evenimentului analizat (vezi tabelele nr. 48 și nr. 50).

Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul unui eveniment este plasat intr-o

matrice (vezi tabelul nr. 49Tabelul nr. 1. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de

executie

– matricea pentru perioada de executie variantei de ocolire, tabelul nr. 51 Tabelul nr. 1. -

Matricea de evaluare a riscului in perioada de exploatare

– matricea pentru perioada de operare a variantei de ocolire).

Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie

sa fie proportionale cu riscul implicat. Modelele simple de identificare a hazardului si analiza

calitativa a riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare este necesara utilizarea

evaluarilor detaliate. Prezentăm mai jos rezultatul aacestor analize detaliate

In perioada de executie a variantei de ocolire

Evaluarea calitativa a riscului in perioada de executie a variantei de ocolire este

prezentata in tabelul nr. 48.



MUNICIPIULUI REGHIN

213

Tabelul nr. 48. - Evaluarea calitativa a riscului in perioada de executie a variantei de ocolire

Nr.

scenariu Pericolul Probabilitate Consecinte Risc

Impact

potential

Masuri de

prevenire

1 Accidente de munca

si rutiere 2 3 6

Ranirea

lucratorilor,

pagube

materiale

Instruirea

corespunzatoare

a personalului,

respectarea

parametrilor si

prevederilor

impuse. Instruire

si dotare

corespunzatoare

2

Incendii in zonele de

manipulare/depozitare

a combustibililor

necesari utilajelor

1 3 3

Ranirea

lucratorilor,

pagube

materiale

Instruirea si

dotarea

corespunzatoare,

proiectare si

constructie

speciala a

depozitului,

masuri de

prevenire si

control a

incendiilor

3

Incendii locale,

datorate lucrarilor de

contructie si montaj

2 3 6

Ranirea

lucratorilor,

pagube

materiale.

Contaminarea

locala a

aerului

Instruirea

corespunzatoare,

masuri de

prevenire si

control a

incendiilor

4

Scurgeri de carburanti

din rezervoarele direct

pe sol

2 2 4

Contaminarea

solului si

subsolului, a

apelor de

suprafata si

subterane, a

vegetatiei

Instalarea unor

sisteme de

detectare a

scurgerilor,

verificari vizuale

Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor

accidentale specifice activitatiilor de executie a variantei de ocolire se prezinta in continuare

matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente in



MUNICIPIULUI REGHIN

214

perioada de executie. Pentru aceasta s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru

fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii.

Tabelul nr. 49. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de executie

Pro

bab

ilit

ate

a

1 2 3 4 5

Aproape

sigur 5

Probabil 4

Posibil 3 Scenariul

1 si 3

Putin

probabil 2

Scenariul

4

Improbabil 1 Scenariul

2

Consecinte Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

Concluziile evaluarii calitative a riscului

Rezultatele analizei calitative de risc arata ca toate scenariile de accident luate in

considerare prezinta un risc foarte scazut (incendii in zonele de manipulare/depozitare a a

combustibililor utilizati de utilajele folosite pentru executia lucarilor, eventulalele scurgeri de

combustibili direct pe sol) sau scazut (accidente de munca si rutiere, incendii locale datorate

lucarilor de constructie si montaj). In ceea ce priveste probabilitatea de producere a acestor

scenarii se apreciaza ca scenariile cu risc scazut sunt posibile, in timp ce scenariile cu risc

foarte scazut sunt putin probabile sau improbabile sa se produca. Consecintele acestor

accidente vor fi minore (Scenariul 1,3,4) sau moderate (Scenariul 2).


Evaluarea calitativa a riscului in perioada de exploatare a variantei de ocolire este

prezentata in tabelul nr. 50

Tabelul nr. 50. - Evaluarea calitativa a riscului in faza de exploatare

Nr.

scenari

u

Pericolul Probabilitat

e

Consecint

e Risc Impact potential

Masuri de

prevenire

1

Accidente de

munca si rutiere

in timpul

activitatilor de

intretinere a

variantei de

ocolire

2 3 6

Ranirea

lucratorilor,

pagube materiale

Instruirea

corespunzatoa

re a

personalului,

respectarea

parametrilor si

prevederilor

impuse.

Instruire si



MUNICIPIULUI REGHIN

215

dotare

corespunzatoa

re

2

Accidente

rutiere in care

sunt implicate

autoturismele

3 5 15 Pierderea de vieti

omenesti

La executia

variantei de

ocolire se vor

respecta toate

normele

tehnice in

vigoare privind

siguranta

rutiera

3

Accidente

rutiere in care

sunt implicate

autocisternele

care transporta

lichide

criogenice,

diversi

combustibili,

reactivi, alte

substante

chimice.

Responsabilitat

ea cade in

sarcina firmelor

transportatoare

2 5 10

Aparitia

exploziilor/incendi

ilor, pierderi

materiale si de

vieti omenesti

Autocisternele

care transporta

lichide

criogenice

trebuie sa se

conformeze

Ordonanta nr.

27/2011,

privind

transporturile

rutiere de

marfuri si HG

nr.1175/2007

pentru

aprobarea

normelor de

efectuare a

activitatii de

transport rutier

de marfuri

periculoase.

Produsele vor

fi insotite la

livrare de fisele

de securitate

4

Accidente

datorate cedarii

sau degradarii

unor elemente

constructive ale

structurii rutiere

1 4 4

Accidentarea

oamenilor, avarii

ale mijloacelor de

transport

Respectarea

masurilor

tehnice de

construire,

utilizarea celor

mai

performante

tehnici

5 Incendii/explozii 1 5 5 Contaminarea Instruirea



MUNICIPIULUI REGHIN

216

, deversari

accidentale de

combustibili

solului si

subsolului,

poluarea aerului,

a apei, pierderi de

vieti omenesti

corespunzatoa

re a

personalului,

respectarea

parametrilor si

prevederilor

impuse.

Instruire si

dotare

corespunzatoa

re

Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor

accidentale specifice activitatii de explorare a variantei de ocolire se prezinta in continuare

matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente in

perioada de explorare. Pentru aceasta s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru

fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii.

Tabelul nr. 51. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de exploatare

Pro

bab

ilit

ate

a

1 2 3 4 5

Aproape

sigur 5

Probabil 4

Posibil 3 Scenariul 2

Putin probabil 2 Scenariul

1 Scenariul 3

Improbabil 1 Scenariul

4 Scenariul 5

Consecinte Nesemnificativ

e Minore Moderate Majore Catastrofice

Concluziile evaluarii calitatative a riscului

Rezultatele evaluarii calitative a riscului conduc la urmatoarele concluzii:

• Scenariile 2, 3, 5 care pot avea consecinte catastrofice (aparitia exploziilor, pierderi

de vieti omenesti, pagube materiale, contaminarea solului, a apelor, poluarea aerului,

etc.) sunt insa putin probabile sa se produca avand in vedere respectarea normelor

tehnice de proiectare a variantei de ocolire (scenariile 2,3,5) si respectarea normelor

activitatii de transport rutier de marfuri (scenariul 3);

• Scenariu 1 este putin propabil sa se produca si poate avea consecinte moderate

(datorate nerespectarii normelor de conduita in munca, defectiunii unor utilaje,

neatentiei personalului angajat);

• Scenariu 4 poate avea consecinte majore insa este improbabil sa se produca.



MUNICIPIULUI REGHIN

217

8.2. Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie

Este necesar ca pe toata perioada de executie a lucrarilor sa se ia masuri de

securizare cum ar fi:

• Securizarea locatiei fiecarui santier – este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora.

• Securizarea depozitelor pentru toate materialele de constructii ce pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, (limitarea accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine este absolut obligatorie).

• Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si repectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei.

• Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier: instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, prezenta numai la locul de munca care ii este alocat.

• Verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili.

• Verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi.

• Verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sprijinirilor si spraituirilor la excavatii, schele sau alte sustineri – la poduri in special.

• Verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol.

• Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru.

• Controlul accesului persoanelor in santier.


In perioada de operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat

mijloacelor de transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana

cum ar fi:

• accidente rutiere datorate nerespectarii regulilor de circulatie, neadaptarii la conditiile de drum/meteorologice; neasigurarii la schimbarea directiei de mers, nepastrarea distantei de siguranta;

• diverselor defectiuni tehnice ale autovehiculelor; indisciplinii pietonilor, patrunderii pe traseu a animalelor domestice ori salbatice, starii avansate de oboseala a conducatorului auto, etc.;

• accidente datorate cedarii sau degradarii unor elemente constructive ale structurii rutiere;

• aparitia unor explozii, incendii sau deversari accidentale transportul necorespunzator a unor substante si preparate chimice.



MUNICIPIULUI REGHIN

218

Masurile de prevenire a accidentelor in perioada de operare sunt:

• realizarea lucrarilor de intretinere in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si caietelor de sarcini, asigurarea elementelor tehnice si geometrice ale caii de rulare;

• realizarea de parapeti de ghidaj in amonte si in aval de capetele de pod, racordati la acestea, pentru a nu fi lovite frontal la derapari sau devieri ale autovehiculelor;

• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze;

• pe rampele de acces la pod vor fi prevazute casiuri de descarcare a apelor pluviale pentru a evita fenomenele de ravinare a taluzurilor;

• indicatoarele verticale de orice tip vor fi situate la minim 1,80 m fata de marginea benzii de stationare sau a altor benzi de protectie sau salvare si la cel putin 1,00 m fata de acostament, dincolo de parapetii directionali, pentru a nu constitui elemente de coliziune in caz de accidente sau avarii;

• parapetii pietonali (spre calea de rulare) la podurile cu trotuare vor avea inaltimea de minim 1,00 m;

• la traversarea variantei de ocolire peste alte cai de circulatie sau treceri peste cai ferate sau pasarele pietonale, se vor monta panouri de protectie inalte de minim 2,50 m, pentru a evita caderea de obiecte;

• amplasarea de ochi de pisica sau butoni reflectorizanti inglobati in carosabil, se va face pentru demarcarea benzilor de circulatie de acostamente, in zonele de traseu mai dificile, de acces pe poduri, noduri rutiere; Toate lucrarile si actiunile de mai sus sunt necesare si utile in masura in care ele sunt

supravegheate permanent si intretinute in mod corespunzator.

Prin aceste masuri de prevenire se evita sau cel putin se diminueaza substantial

pericolul de accidente in circulatie care, desi nu afecteaza de obicei mediul, produc pagube

insemnate si pierderi de vieti omenesti cu consecinte tot in domeniul protectiei vietii si

activitatii oamenilor.

Masurile cu caracter specific care trebuie luate au fost prezentate anterior ca o

consecinta a evaluarii riscurilor producerii de accidente si avarii.

Titularul proiectului poate propune masuri si va monitoriza in special aparitia

accidentelor potentiale in perioada de exploatare.

Aceste accidente se datoreaza in mod covarsitor circulatiei pe varianta de ocolire ,

dar pot apare si din alte cauze cum ar fi patrunderea pe traseu a oamenilor, a animalelor,

cedarea sau degradarea unor elemente de constructii, etc.

O trecere succinta in revista a lor se prezinta astfel:

• accidente de circulatie propriu-zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara;

• accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, acvaplanare, furtuni cu vanturi puternice, grindina;

• accidente datorate unor defectiuni ale sistemului rutier;

• accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice;

• accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicole ce transporta produse inflamabile ori substante toxice sau periculoase.



MUNICIPIULUI REGHIN

219

Masuri de prevenire a accidentelor potențiale

Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor

desfasurate pe varianta de ocolire a municipiului Reghin, sunt necesare adoptarea

urmatoarelor masuri:

• urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje;

• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;

• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze;

• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

• verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi;

• pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;

• actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luare de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;

8.3. Planuri pentru situații de risc

Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor

desfasurate pe varianta de ocolire sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri:

• urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a

uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje;

• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de

lucru;

• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de

viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le

perceapa si sa actioneze;

• identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de

lucrari de stabilizare;

• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca

acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar

putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

• verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de

oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase

daca functioneaza la parametrii optimi;

• pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente se vor

intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele,

dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;



MUNICIPIULUI REGHIN

220

• actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luarea de masuri

pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;

• implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de

transmiterii de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele sau alte

evenimente de risc major.

Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se va elabora de

Beneficiar, in conformitate cu Ordin nr.278/1997 privind aprobarea Metodologiei-cadru

de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la

folosințele de apă potențial poluatoare si va avea urmatoarea structura:

1. Datele de identificare ale proiectului:

2. Datele de identificare ale Titularului:

3. Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui

eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a surselor de apa:

• Persoana care observa fenomenul anunta imediat conducerea sectiei de drumuri

nationale (SDN) responsabile cu coordonare a variantei de ocolire:

• Conducerea sectiei de drumuri nationale (SDN) responsabile cu coordonare a

variantei de ocolire dispune:

• Anuntarea persoanelor cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii, in

vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor

poluarii si pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zona.

• Persoanele cu atributii prestabilite

• Anuntarea imediata a sistemului de gospodarire a apelor, Administratia

Bazinala de Apa Mures si apoi informarea periodica asupra desfasurarii

operatiunilor de sistare a poluarii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care

au produs-o si de combatere a efectelor acesteia.

• Persoanele cu atributii in combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru:

• eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei;

• limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

• indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

• colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate

corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a

neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante.

Sistemul de evidenta, informare si alarmare

• Obiectivul analizat face parte din categoria drumurilor publice, pentru care exista o

planificare unitara privind apararea in cazul dezastrelor produse de fenomenele

meteorologice.

• Planul de aparare in cazul dezastrelor produse de fenomene metorologice

periculoase pentru drumurile publice, se intocmeste o data la 4 ani si se revizuieste

anual, in perioada octombrie – noiembrie, pornind de la inventarierea obiectivelor

respective.

• In mod curent, la drumurile publice dezastrele provocate de fenomene meteorologice

periculoase sunt inundatiile si gheturile, situatie care determina intocmirea in mod



MUNICIPIULUI REGHIN

221

expres a Planurilor de aparare impotriva dezastrelor provocate de inundatii si/sau

gheturi.

• Intocmirea planurilor de aparare se face pornind de la inventarierea sectoarelor

afectate de inundatii si/sau gheturii. La inventarierea acestora se tine seama de

datele rezultate de pe teren, de studiile geohidrologice inregistrate anterior,

monografii ale fenomenelor, prognoze meteorologice periculoase si hidrologice.

• Toate unitatile de administrare a drumurilor publice sunt obligate sa tina evidenta

sectoarelor afectate de inundatii si /sau gheturi.

• Planul de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor la drumurile publice, este

documentatia tehnica in care sunt cuprinse date referitoare la ansamblul tuturor

actiunilor care se inteprind in vederea interventiei din timp si eficient.

Planurile de aparare in cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice

periculoase la drumurile publice, se aproba in Comisiile de administratie ale unitatilor

respective, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

• Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor de drumuri, poduri, sustineri taluze,

constructii si instalatii aferente variantei de ocolire se va face conform „Normativului

privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor” – indicativ P130-99.

• Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple

de masurare, pe categorii de lucrari si constructii. Urmarirea curenta se face de

minim doua ori pe an.

• Urmarirea speciala se face dupa inundatii, seism, etc.

Se vor intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul Evenimentelor si vor fi incluse

in Cartea Tehnica a Constructiei. In cazul in care se constata deteriorari avansate ale

structurilor constructiilor, Beneficiarul va comanda o inspectie extinsa asupra variantei de

ocolire, urmata de o expertiza tehnica daca este cazul.

Vor fi urmarite:

• schimbari de pozitie ale elementelor constructiilor;

• deschiderea sau inchiderea rosturilor de dilatatie;

• aparitia de fisuri sau crapaturi;

• schimbari de forma.

Instalatii de masura si control al debitelor evacuate

Nu este cazul.

Modul de asigurare a evidentei privind preluarea, folosirea si

evacuarea apelor

Nu este cazul.



MUNICIPIULUI REGHIN

222

Exploatarea in perioade de debite medii

In perioada de ape medii se recomanda supravegherea cursurilor de rau si

inregistrarea debitelor existente pe cursurile de rau traversate de varianta de ocolire.

Exploatarea in perioada de ape mari

• In vederea actiunii unitare de prevenire si combatere a inundatiilor, Institutul National

de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, a stabilit marimile caracteristice de aparare in

caz de inundatii, denumite astfel:

• Cota de atentie, reprezinta nivelul la care pericolul de inundare este posibil dupa

un interval de timp relativ scurt, in care se pot organiza actiunile de aparare sau

evacuare;

• Cota de inundatie, reprezinta nivelul la care incepe inundarea primului obiectiv;

• Cota de pericol, reprezinta nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de

evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii in folosirea podurilor si cailor rutiere,

precum si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.

• In situatia in care apa inunda partea carosabila a drumului, sau, in cazul podurilor,

atinge partea inferioara a grinzilor, se considera situatia de pericol, si se iau urgent

masuri de restrictionare a circulatiei.

• In situatia cand apa deverseaza platforma drumului, se marcheaza marginea partii

carosabile cu jaloane, se dirijeaza circulatia prin piloti de dirijare a circulatiei sau cu

semafoare, iar noaptea se va asigura semnalizarea luminoasa.

• In cazul in care lama de apa depaseste 30 cm grosime pe axul partii carosabile, se

interzice circulatia autoturismelor.

• Pe podurile afectate de inundatii unde se constata tasari, rotirii sau deplasari la

infrastructura, sau cand apa spala elementele de suprastructura ale podurilor, se

interzice complet circulatia autovehiculelor.

Exploatarea in perioade de inghet (zapoare, sloiuri, pod de gheata)

• Marimile caracteristice in cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea ghetii si

revarsarea apelor sunt stabilite de catre I.N.H.G.A., astfel:

• Faza I, cand gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa;

• Faza II, cand sloiurile de gheata formeaza ingramadirii;

• Faza III, cand sloiurile de gheata s-au blocat formand zapoare.

• In cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor si revarsarea apelor, se

au in vedere doua situatii de aparare si anume:

• Situatia de atentie, se declanseaza, in momentul formarii podurilor de gheata sau

in momentul in care sloiurile de gheata in miscare ocupa peste 50% din latimea

albiei;

• Situatia de pericol, se declanseaza in momentul in care incep sa se formeze

blocaje de gheata si zapoare care produc ridicarea nivelului apelor peste

valoarea cotelor de inundare locala.

• Se vor lua masurile care se impun in cazul formarii blocurilor de gheata in zona

podurilor.



MUNICIPIULUI REGHIN

223

• Pe sectoarele raurilor din apropierea podurilor, unde se asteapta formarea de

zapoare, se organizeaza echipe de supraveghere care au pregatite in timp, prajini,

cangi, explozibil, pentru a sparge blocurile de gheata, inainte ca acestea sa ajunga

sub pod si de a inlatura eventualele corpuri plutitoare care s-ar agata de

infrastructura sau ar deversa pe drum.

• Explozibilul se foloseste numai de persoane si unitati specializate in utilizarea

acestora.

• Daca o situatie de urgenta apare in zona de captare a apei care intra in echipament,

echipamentul este capabil sa retina deseurile periculoase deversate, ca urmare a

combinarii zidurilor de imersie si a peretelui stavilar, pana la volumul din zona de

stocare din fata echipamentului. Oricum trebuie luate masuri imediate in sensul

eliminarii substantelor retinute si reviziei echipamentului.

• In regimul de supraveghere se vor consemna situatiile de inceput si pe parcursul

evenimentelor care vor cuprinde in mod cronologic date referitoare la incidentele

aparute.

Exploatarea in perioadele de ape mici (seceta)

• In perioada de ape mici se vor supraveghea cursurilor de rau si se vor inregistra

debitele existente pe cursurile de rau traversate de traseul variantei de ocolire.

Masuri de remediere a lucrarilor dupa viituri, scurgeri de gheturi

• In cazul in care se constata, din observatii vizuale, deplasari ale pereelor din beton

sau deplasari dizlocari ale perelor din anrocamentelor precum si coborarea talvegului

albiei semnificative, se vor lua urmatoarele masuri:

• se vor verifica pe baza reperilor folositi in executie cotele lucrarilor;

• se vor materializa prin profile longitudinale si transversale;

• in cazul in care exista diferente fata de cotele din proiectul de executie mai mari

de (50 - 80) cm se vor intocmi documentatii tehnico - economice pentru reparatii.

Aceste documentatii se pot intocmi de personalul beneficiarului sau de alte firme de

proiectare specializate, contractate de beneficiar.

Aceste reparatii vor consta in general din:

• completarea pereului cu beton in cazul deteriorarii acestuia iar, in cazul cand

placa de beton a fost dislocata sau antrenata de viituri, aceasta va fi inlocuita in

totalitate;

• in cazul grinzilor din beton sau a pintenilor de capat din beton acestea vor fi

inlocuite local in cazul dislocarii sau antrenarii din cauza viiturilor sau a gheturilor;

• in cazul dizlocarii sau deplasarii anrocamentelor acestea vor fi inlocuite sau

completate, dupa caz.

• In cazul in care se constata din observatii vizuale, efectuate la maxim 24 ore de la

trecerea viiturilor sau scurgerea gheturilor, avarii suferite la poduri si podete, se vor

demara lucrarile de intretinere si reparatii conform metodologiei specifice.



MUNICIPIULUI REGHIN

224

• In cazul in care se constata deteriorari ale terasamentului variantei de ocolire, in

preajma raurilor dupa trecerea viiturii sau scurgerea gheturilor, se vor demara

lucrarile de intretinere si reparatii conform metodologiei specifice.

• Valorile maxime admisibile ale indicatorilor de calitate a apelor pluviale inainte de

evacuarea in emisari/bazine de retentie se vor incadra in prevederile H.G. nr.

352/2005, care modifica si completeaza H.G. nr. 188/2002 – Anexa 3, NTPA

001/2002.

• Monitorizarea calitatii apei este obligatia titularului proiectului si se va realiza in

conformitate cu prevederile planului de monitorizare a factorilor de mediu si a actului

de reglementare emis de autoritatile competente de protectia mediului.

• Modul de solicitare a sprijinului acordat de unitatile cu care s-au stabilit, in prealabil,

relatii de colaborare in acest scop, in cazul in care se constata ca fortele si mijloacele

disponibile unitatii de coordonare a variantei de ocolire nu sunt suficiente pentru

sistarea poluarii si/sau eliminarea efectelor acesteia.

• In cazul in care, cu toate masurile interne luate, exista pericolul ca poluarea sa se

extinda catre resurse de apa de suprafata sau subterane imediat, va fi avertizat

sistemul de gospodarire a apelor din zona, asupra situatiei deosebite create.

• Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului

raspandirii substantelor poluante in amplasamentul proiectului si / sau in zone

adiacente, conducerea responsabilul cu coordonarea variantei de ocolire va informa

sistemul de gospodarire a apelor asupra sistarii fenomenului.

• La solicitarea autoritatilor de gospodarire a apelor, responsabilul cu coordonarea

variantei de ocolire dispune subordonatilor colaborarea cu aceste organe, in vederea

stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru poluarea accidentala produsa.

Intretinerea speciala a Bazinelor

Intretinerea din punct de vedere al protectiei mediului

Pentru evacuarea deseurilor rezultate din curatarea santurilor, rigolelor si bazinelor,

trebuie respectate prevederile Planului de Operare si Intretinere. Aceste deseuri trebuie

preluate de firme specializate pentru colectarea si eliminarea deseurilor, in baza unor

contracte incheiate de Beneficiar.

Retinerile solide din decantoare vor fi periodic evacuate si transportate catre

depozitele de deseuri autorizate sa le preia, in baza contractului cu fima autorizata sa

transporte acest tip de deseu.

Intretinerea din punct de vedere tehnic

Intretinerea speciala a instalatiilor de epurare primara, care se golesc periodic prin

vidanjare, prin grija utilizatorului. Dupa procesul de vidanjare se impun spalari ale sistemului

de sicane lamelare si ale sistemului de filtrare.



MUNICIPIULUI REGHIN

225

COMPONENTA COLECTIVULUI CONSTITUIT PENTRU

COMBATEREA POLUARILOR ACCIDENTALE

Nr.

crt. Nume si prenume

Functia / Loc

de munca Adresa Telefon Raspunderi

1

2

3

4

5

6

7

LISTA PUNCTELOR CRITICE DIN UNITATE DE UNDE POT PROVENI

POLUARI ACCIDENTALE

Nr.

crt.

Locul de unde poate

proveni poluarea

accidentala

Cauzele posibile ale

poluarii

Poluanti potentiali

Denumirea Observatii

1

Statii de preepurare

preepurare (sisteme decantor

– separator produse

petroliere cu rezervor)

Functionare anormala

Defectiune tehnica

Produse

petroliere

2

3

4

5

6



MUNICIPIULUI REGHIN

226

FISA POLUANTULUI POTENTIAL

Nr.

crt.

De

nu

mir

ea p

olu

an

tulu

i

Limite

admisibilitat

e

Periculozitate la

manipulari 1)

Posibilitati de combatere

(indepartare)

Ap

a d

e s

up

rafa

ta

Ap

a p

ota

bila

2)

Ap

a s

ub

tera

na

Ca

rac

teri

sti

ci

peri

cu

loas

e

Ma

su

ri d

e p

reca

uti

e

nec

es

are

Ac

tiu

ne

a 3

)

Mijlo

ac

e n

ec

es

are

4)

1

Produse

petroliere

- Inflamabilitate;

interactiuni

periculoase cu alte

substante

limitare raspandire

pe sol sau in apa,

neutralizare

2

3

4

COMPONENTA ECHIPELOR DE INTERVENTIE

Nr.

crt. Nume si prenume Adresa Telefon Observatii

1

2

3

4

5

6



MUNICIPIULUI REGHIN

227

LISTA DOTARILOR SI A MATERIALELOR NECESARE PENTRU

SISTAREA POLUARII ACCIDENTALE

Nr.

crt.

Denumire utilaj /

material

Locul de unde

provine (denumire

sectie / atelier etc.)

Cine deserveste

utilajul (nume, loc

de munca)

Cine asigura

materialul

1

2

3

4

5

6

7

PROGRAMUL ANUAL DE INSTRUIRE A LUCRATORILOR DE LA PUNCTELE

CRITICE SI A ECHIPELOR DE INTERVENTIE

Nr.

crt.

Data cand va avea

loc instruirea Locul

Numele persoanei

care asigura

instruirea

Cine participa

1

2

3

4

5

6

7



MUNICIPIULUI REGHIN

228

RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR

Nr.

crt.

Denumire punct

critic Amplasament

Nume si prenume

conducator /

operator

Responsabilitati

1

2

3

4

5

6

7

LISTA UNITATILOR CARE ACORDA SPRIJIN IN CAZUL APARITIEI

UNEI POLUARI ACCIDENTALE

Nr.

crt. Denumirea unitatii Adresa Telefon, fax

Persoana de

legatura

1

2

3

4

5

6



MUNICIPIULUI REGHIN

229

Planul de prevenire a incidentelor si accidentelor de mediu

Atunci cand orice neconformitate de mediu este raportata, este necesar sa fie luate

masuri pentru reducerea impactului cauzat si sa fie initiate actiuni corective si actiuni

preventive. Actiunile corective si preventive luate trebuie sa fie proportionale cu amploarea

reala sau potentiala a neconformitații.

In caz de incident asupra mediului trebuie intocmit un plan care prevede masurile de

intervenție pe care personalul trebuie sa le ia pentru reducerea impactului asupra mediului

datorita descarcarilor accidentale de substanțe poluante, a incendiilor, a exploziilor, a

poluarii fonice si chimice in timpul execuției lucrarilor.

Cele mai frecvente incidente asupra mediului datorate lucrarilor de construire a

infrastructurii de transport sunt:

• scurgeri sau pierderi de hidrocarburi, benzina, motorina, lubrifianți, uleiuri prelucrate,

ulei hidraulic sau alți solvenți;

• deversarea de ape uzate si pluviale.

In cazul in care se semnaleaza un incident de mediu, se procedeaza la identificarea

naturii si nivelului incidentului in scopul de a actiona in mod corespunzator si a limita

consecintele asupra mediului.

Tipurile de incidente asupra mediului se pot clasifica in 3 categorii:

• Nivel 1 – incident minor – nu prezinta risc de contaminare a zonelor sensibile;

• Nivel 2 – incident semnificativ – risc de contaminare a zonelor sensibile;

• Nivel 3 – incident major – contaminarea zonelor sensibile.

Masurile de intervenție necesare pentru fiecare categorie de incident sunt:

• Nivel 1 – incident minor

o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier.

• Nivel 2 – incident semnificativ

o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe

(excavare, pompare).

• Nivel 3 – incident major

o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe

(excavare, pompare) și decontaminare.

In caz de incendiu/explozii se considera urmatoarele:

• un incident minor (Nivel 1) poate fi controlat imediat;

• un incident semnificativ (Nivel 2) nu poate fi controlat imediat fiind necesara

evacuarea imediata a zonei afectate și contactarea echipei de interventie;

• un incident major (Nivel 3) nu poate fi controlat fiind necesara evacuarea imediata a

zonei afectate și contactarea echipei de interventie, tratarea persoanelor si a

pagubelor.

In situația deversarii accidentale de hidrocarburi se considera urmatoarele:



MUNICIPIULUI REGHIN

230

• are loc un incident minor (Nivel 1) daca a fost deversata o cantitate mai mica de

50 litri;

• are loc un incident semnificativ (Nivel 2) daca a fost deversata o cantitate mai mare

de 50 litri, dar mai mica de 200 litri;

• un incident major (Nivel 3) daca a fost deversata o cantitate mai mare de 200 litri.

In cazul sesizarii unui incident se vor opri lucrarile si se vor lua masurile de

intervenție corespunzatoare in vederea minimizarii impactului asupra mediului. Daca va fi

necesar se va mobiliza echipa de intervenție si se va utiliza echipamentul de intervenție in

cel mai scurt timp.

Totodata se vor anunța autoritațile competente pentru protecția mediului. Managerul

de proiect are responsabilitatea transmiterii notificarii catre autoritațile competente de mediu

si Inginer/Beneficiar, in cazul in care un incident/accident are sau poate avea un impact

asupra factorilor de mediu.

Actiunile care trebuie intreprinse in situații de urgenta asupra mediului sunt

prezentate in tabelul urmator:



231

Acțiune Observator Supervizor Responsabil de

mediu in șantier

Responsabil al

Sistemului de

Management de

Mediu

Coordonator (Managerul

Sistemului de Management de

Mediu)

Echipa de intervenție

Rolul membrilor echipei de raspuns la un incident de mediu de nivel 1

1 Locația sursei

incidentului

Notificarea

Coordonatorului

Limitare si

determinare nivel

de risc al

incidentului

Specificare

echipament de

protecție care va fi

folosit (daca este

cazul)

Specificare echipament de

protecție care va fi folosit (daca

este cazul)

Oprește scurgerea și

limiteaza

deversarea

2 Notificarea

Directorului de

șantier

Notificarea

Responsabilului

Sistemului de

Management de

Mediu și

Managerului de

proiect

Colectarea detaliilor

evenimentului și

Pregatirea

raportului

incidentului

Controlul accesului

la locul incidentului

Asigurarea intocmirii raportului

asupra incidentului și stabilirea

de recomandari daca este cazul

Informarea

autoritaților publice competente de

protecție a mediului

3 Inlocuirea

materialelor utilizate

in timpul intervenției

Monitorizarea

periculozitatii si

condițiile șantierului

4 Actualizarea

Planului de masuri

Coordonarea

echipei medicale


1 Locația sursei

incidentului

Notificarea

Coordonatorului

Limitare si

determinare nivel

de risc al

incidentului

Specificare

echipament de


folosit (daca este

cazul)

Notificarea Managerului de

proiect

Folosirea kitului de mediu/alte tehnici

de oprire a scurgerilor/ Prevenirea

ajungerii scurgerilor in zone sensibile

Executa pașii planului de raspuns in

siguranța (controlul masurilor,

delimitarea, aplicarea tehnicilor

necesare, etc.)



232


mediu in șantier

Responsabil al

Sistemului de

Management de

Mediu



Mediu)


2 Notificarea

Directorului de

șantier,

Inginerului,

Beneficiarului,

autoritaților

publice

competente

de protecție a

mediului

Notificarea

Responsabilului

Sistemului de

Management de

Mediu și

Managerului de

proiect

Colectarea detaliilor

evenimentului și

Pregatirea

raportului

incidentului

Controlul accesului


Contactarea unei societați

specializate in masuri de

urgenta in cazul deversarilor

pentru curațarea zonelor

afectate

Informarea persoanelor responsabile

cu aplicarea planului de masuri

asupra oricarei situații periculoase

3 Inlocuirea



Monitorizarea

periculozitații si

condițiilor

șantierului

Gestionarea materialelor

refolosite in conformitate cu

legislația in vigoare

4 Actualizarea

Planului de masuri

Coordonarea

echipei medicale

Asigurarea intocmirii raportului




1 Locația sursei

incidentului

Notificarea

Inginerului,

Beneficiarului

Notificarea

Coordonatorului

Limitare si

determinare nivel

de risc al

incidentului

Specificare

echipament de


folosit

Notificarea Managerului de

proiect

Folosirea kitului de mediu/alte tehnici

de oprire a scurgerilor/ Prevenirea

ajungerii scurgerilor in zone sensibile

Executa pașii planului de raspuns in

siguranța (controlul masurilor,

delimitarea, aplicarea tehnicilor

necesare, etc)

2 Notificarea

Directorului de

șantier,

Notificarea

Responsabilului

Sistemului de

Inlocuirea



Controlul accesului


Contactarea unei societați

specializate in masuri de

urgenta in cazul deversarilor

Informarea persoanelor responsabile

cu aplicarea planului de masuri

asupra oricarei situații periculoase



233


mediu in șantier

Responsabil al

Sistemului de

Management de

Mediu



Mediu)


autoritaților

publice

competente

de protecție a

mediului

Management de

Mediu și

Managerului de

proiect

pentru curațarea zonelor

afectate

3 Actualizarea

Planului de masuri

Monitorizarea

incidentelor si

condițiilor

șantierului

Gestionarea materialelor

refolosite in conformitate cu

legislația in vigoare

4 Colectarea detaliilor

evenimentului și

Pregatirea

raportului

incidentului

Coordonarea

echipei medicale

Executarea

decontaminarii zonei șantierului

si refacerea imediata a zonei in

conformitate cu legislația in

vigoare

5 Asigurarea intocmirii raportului





MUNICIPIULUI REGHIN

234

9. MONITORIZAREA

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se

recomanda angajarea de catre antreprenorul general pentru perioada de executie a unei

firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii

acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin

legislatia actuala.

In perioada de operare Beneficiarul va incheia un contract special pentru

monitorizarea factorilor de mediu.

Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat in perioada de executie cat si in

perioada operare.

9.1. Monitorizarea in perioada de executie

PLAN DE MONITORIZARE FACTORI DE MEDIU

In perioada de executie

Tabelul nr. 52. - Sinteză Plan de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de execuție

Componenta de

mediu Periodicitate Parametrii monitorizati

Amplasament puncte de

monitorizare

Aer

Lunar pe traseul

variantei de ocolire

CO, COV, NOx, SO2, pulberi in

suspensie, pulberi

sedimentabile

fronturi de lucru;

organizarea de santier;

Apa de suprafata Lunar pe traseul


Conform HG nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare

in mediul acvatic a apelor uzate

modificata si completata prin

HG nr. 352/2005

fronturi de lucru;


Sol Lunar pe traseul


Hidrocarburi, metale grele. prelevarea de probe, in

apropierea localitatilor

fronturi de lucru;


Zgomot Lunar pe traseul


Nivelul zgomotului dB(A) in dreptul localitatilor;

fronturi de lucru;


zona ariilor protejate

Natura 2000, din




MUNICIPIULUI REGHIN

235

Activitatea de monitorizare se sintetizeaza lunar prin prezentarea de rapoarte

autoritatilor locale pentru protectia mediului, transmise de beneficiar si constructor in

vederea stabilirii eventualelor masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu.

Planul de monitorizare se actualizeaza periodic, de comun acord cu autoritatile locale de

protectie a mediului.

In perioada de constructie se monitorizeaza factorii de mediu: sol, apa, zgomot si

vibratii prin masuratori in teren, prelevare de probe si analize efectuate in urmatoarele

puncte: fiecare front de lucru de pe traseul proiectat al variantei de ocolire; organizarea de

santier; zone sensibile.

Etapa initiala, de stabilire a calitatii a factorilor de mediu, în perioada de execuție,

care vor fi monitorizati, respectiv:

• Solul prin prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat din 3 in 3 km distanta.

Se vor examina metalele grele si produsele petroliere, ca poluanti specifici activitatii de transport rutier.

• Aerul prin prelevare de probe de pe traseul proiectat al variantei de ocolire, in dreptul intersecțiilor. Se vor examina urmatorii parametrii: SOx, NOx, amoniacul, pulberile totale in suspensie si pulberile sedimentabile.

• Zgomotul va fi monitorizat in dreptul intersecțiilor din zona traseului proiectat al variantei de ocolire, precum si in zonele sensibile din punct de vedere al biodiversitatii.

Apa subterana si de suprafata: raurile Mures, pârâul Gurghiu și pârâul Mociar

Corpurile de apă subterană din zona proiectului nu vor fi afectate.

Se vor examina indicatorii chimici generali, inclusiv metalele grele si substantele extractibile.

Pulberile in suspensie si sedimentabile, precum si zgomotul, vor fi masurate in incinta

organizarii de santier, precum si la fronturile de lucru situate in vecinatatea zonelor locuite.

Monitorizarea vibratiilor si a zgomotului, in subsidiar va cuprinde ariile in care sunt de

asteptat (sau sunt reclamate de populatie) depasiri ale limitelor admisibile. Aceste arii pot fi

sectoare in zonele locuite pe care sunt dirijate autovehicule grele, amplasamentele

fundatiilor adanci pe piloti, coloane, etc.

Un alt capitol al monitorizarii se refera la calitatea solului si apelor, de suprafata si

subterane. Se vor preleva periodic, probe din apele uzate din perimetrul organizarii de

santier.

Frecventa de prelevare va fi lunară.

Activitatea de monitorizare se sintetizeaza lunar prin prezentarea de rapoarte autoritatilor

locale pentru protectia mediului, transmise de beneficiar si constructor in vederea stabilirii

eventualelor masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu. Planul de monitorizare

se actualizeaza periodic, de comun acord cu autoritatile locale de protectie a mediului.



MUNICIPIULUI REGHIN

236

9.2. Monitorizarea in perioada de operare


Tabelul nr. 53. - Sinteză Plan de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de operare

Componenta de

mediu Periodicitate

Amplasament puncte

de monitorizare

Aer Monitorizarea prin masurarea concentratiilor de

poluanti din aer, trimestrial.

in dreptul localitatilor

in zona ariilor protejate

Natura 2000, din


in zona nodurilor rutiere;

in intersectii.

Apa de suprafata Monitorizarea periodica prin masurarea

concentratiilor de poluanti in apele pluviale

impurificate prin antrenarea poluantilor depusi

pe carosabil, trimestrial.

In dreptul apelor de

suprafață intersectate de

traseul variantei de

ocolire, în două puncte

(vala și amonte de

poduri)

Sol Monitorizarea prin masurarea concentratiilor de

poluanti in sol, la 2 m de carosabil, trimestrial.



Natura 2000, din


Zgomot Monitorizarea trimestrial prin masurarea

nivelului de zgomot



Natura 2000, din


Monitorizarea mediului atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare

a variantei de ocolire a municipiului Reghin va avea drept scop aplicarea masurilor propuse

in studiul de evaluare adecvată și în raportul privind impactului asupra mediului in conditiile

generarii unui impact minim asupra mediului inconjurator, populatiei si asezarilor astfel incat

sa fie respectat conceptul de dezvoltare durabila.

Rezultatele activitatii de monitorizare in perioada de exploatare se vor prezenta

emitentului actului de reglementare, sub forma de raport trimestrial. Analiza acestui raport si

propunerile de lucrari pentru protectia mediului vor fi insusite de catre beneficiarul variantei

de ocolire.

Monitorizarea factorilor de mediu se va realiza in urmatoarele puncte de

monitorizare:

Puncte monitorizare APA

• Raul Mures - Pod peste Raul Mures km 5+120

• Paraul Mocear - Pod peste DJ153 si Paraul Mocear km 6+874

• Paraul Gurghiu - Pod peste Paraul Gurghiu km 10+705

• Raul Mures - Pod peste Raul Mures km 12+240



MUNICIPIULUI REGHIN

237

Puncte de monitorizare AER






Puncte de monitorizare SOL






Puncte de monitorizare ZGOMOT








MUNICIPIULUI REGHIN

238

10. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul

Varianta de ocolire a municipiului Reghin a acoperit toate aspectele mentionate în legislația

privind evaluarea impactului asupra mediului, iar concluziile acestuia sunt prezentate în cele

ce urmează.

De asemenea, studiul a inclus elementele aplicabile din ghidurile de bună practică

naționale și internaționale.

Studiul conţine caracterizarea stării actuale a factorilor de mediu pe amplasamentul

studiat, identificarea surselor de poluare si evaluarea impactului asupra mediului care fac

obiectul proiectului.

Evaluarea impactului lucrărilor de execuție a variantei de ocolire Reghin asupra

mediului înconjurător şi populaţiei a fost făcută dinstinct pentru perioada de execuție şi

pentru perioada de operare.

Au fost evaluate sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului, a florei şi

faunei, de poluare sonoră, precum si modul de gospodărire a deşeurilor, a substanţelor

toxice şi periculoase.

In continuare a fost analizat şi cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu.

S-au analizat măsurile si solutiile tehnice propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri

pentru limitarea, diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi

încadrarea efectelor adverse în limite admisibile.

In cadrul raportului, o atenţie deosebită s-a acordat activităţii de monitorizare a

factorilor de mediu, cu recomandări organizatorice, metodologice, care sa asigure

eficientizarea monitorizării.

În urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu au fost identificate elemente

negative, pentru care au fost propuse masuri de reducere pentru limitarea impactului și

aducerea acestuia la un nivel acceptabil.

Elementele negative ale impactului asupra mediului se manifestă mai ales în

perioada de execuție a lucrarilor prin:

- pulberile degajate în atmosferă, depuse ulterior pe sol și în apă, provenite din

manipularea materialelor de construcție în fronturile de lucru;

- emisiile în atmosferă de la arderea carburanților în motoarele utilajelor de construcții

și de transport;

- apele uzate tehnologice și apele menajere din organizarea de șantier;

- zgomotul la fronturile de lucru și de pe culoarele de transport;

- aspectul peisagistic generat de santier în contrast cu peisajul specific zonei.

Pentru perioada de exploatare/operare, au fost identificate ca aspecte negative

concentrarea importantă a traficului ce genereaza noxe și nivel de zgomot ca urmare a

realizării variantei de ocolire.

Însă analiza globală a efectelor benefice și a celor negative, pentru perioada de

operare conduce la o concluzie certă în favoarea efectelor benefice. Dintre acestea

mentionăm doar câteva:



MUNICIPIULUI REGHIN

239

- Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea

vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea

consumului de carburanţi prin scaderea accelerărilor si decelerarilor, dar și a

regimului de funcţionare a motoarelor, diminuarea blocajelor în traseu în special la

traversarea localităților, pe care varianta le ocolește.

- Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depăşiri

și tranzitare prin localități cu circulaţie pietonală importantă.

- Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducătorii auto.

Prin masurile recomandate impactul negativ al lucrarilor de execuție și a traficului în

perioada de operare a fost diminuat substanțial, valorile prognozate ale concentrațiilor de

poluanți în aer, ape, sol și subsol, precum și ale nivelurilor de zgomot și vibrații încadrându-

se în limite admisibile.

Având în vedere concluziile prezentate la finalul fiecarui capitol din prezentul raport și

luând în considerare analiza detaliată a aspectelor sensibile, considerăm că realizarea

proiectului va avea un impact redus, cu menținerea sub control a elementelor sensibile și cu

respectarea reglementărilor și principiilor de protecție a mediului, în condițiile respectării

măsurilor recomandate în acest raport și în studiul de evaluare adecvată.

De asemenea, in perioada de operare a variantei de ocolire vor fi aigurate condiții

moderne de circulație și confort, în siguranță, cu efecte pozitive asupra dezvoltării socio-

economice în zona.

Au fost luate în considerare toate aspectele semnificative, atât pentru perioada de

constructie, cât și pentru cea de operare.

Tinand cont de cele mentionate anterior apreciem faptul ca prin realizarea variantei de

ocolire conform proiectului prezentat în acest studiu, impactul asupra mediului va fi

preponderent pozitiv, întrucât în prezent în zona proiectului traficul rutier nu se

desfășoară în condiții de siguranță, colectarea și evacuarea apelor uzate prezintă

deficiențe, iar zonele cu potențial de inundabilitate sau instabilitate nu sunt protejate

de lucrări hidrotehnice, lucrări de consolidare sau lucrări de artă.

Concluziile Studiului de evaluare adecvatăa sunt prezentate în capitolul 5.8.



MUNICIPIULUI REGHIN

240

11. REZUMAT NETEHNIC

11.1. Descrierea proiectului

Proiectul analizat propune realizarea unei variante ocolitoare a Municipiului Reghin prin

partea de sud facand legatura intre DN16, DN15A si DN15. Infrastructura propusă are 1

banda/sens si o lungime de 12,731 km.

Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de vest a

municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15

Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000

la iesire din municipiul Reghin, județul Mureș.

Implementarea proiectului va conduce la degrevarea retelei stradale urbane de fluxurile de

trafic de tranzit, atat in cazul celor compuse din vehicule de marfa, cat si in cea priveste

autoturismele.

In consecinta, prin degrevarea retelei interne de aceste autovehicule, alocarea fluxurilor de

trafic la nivel local va cunoaste alte trasee, rezultand economii din reducerea duratelor de

deplasare si a parcursului total al vehiculelor, aspect care se reflecta in cresterea eficientei

economice, respectiv in imbunatatirea gradului de accesibilitate la nivelul sistemului de

transport urban.

Amplasamentul pe care va fi realizat obiectivul se afla situat in intravilanul și

extravilanul Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul

comunelor Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și

fizice.



MUNICIPIULUI REGHIN

241

Conform O.G. 49/1998 noua artera ce urmeaza a fi construita se va incadra in categoria de

drum national european, cu viteza de proiectare cuprinsă între 40 și 100 km/h, în funcție de

caracteristicile terenului și elementele proiectate ale variantei de ocololire.

Proiectul se incadreaza in prevederile PUG Municipiul Reghin, PUG Comuna Petelea,

PUG Comuna Solovăstru.

Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică

europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și

Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și

1239 m.


prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au

modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific activităților

de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.

Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un

impact transfrontalier.

Traseul in plan:

Varianta de ocolire va avea carteristicile unui drum de clasa tehnica III corespunzator unui drum national principal.

Elementele geometrice ale axei in plan corespunde unei viteze de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85, exceptie facand curba 4, aflata in imediata apropiere a nodului rutier cu DN15, pentru care viteza de proiectare este de 40km/h. Traseul este compus dintr-o succesiune de curbe, avand raza minima de 250m si raza maxima 3000m.

Profil longitudinal:

Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite astfel incat sa se asigure viteza de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85. Astfel, valoarea minima a razelor este 1000m, iar cea maxima este 15000m

In vederea evitarii fenomenului de acvaplanare, s-a impus ca declivitatea sa aibe valoare minima de 0.3%. De asemenea, pentru a evita scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele, declivitatea a fost limitata la valoarea de 4%.

Traseul a fost realizat astfel incat sa se asigure o inaltime de rambleu de minim 2.00m.

Profil transversal

In profil transversal, au fost prevazute:

➢ Parte carosabila cu latime 2 x 3.50m = 7m latime ➢ Banda de incadrare cu latime de 0.75m de fiecare parte – 2x0.75m=1.50m ➢ Acostament – 2x0.75m= 1.5m ➢ Acostamente cu Parapete metalic zincat, avand W=1.70m

Drumurile de acces au latime de 3.0m, exceptie facand zonele unde s-au suprapus cu drumurile agricole / de exploatare relocate. Pe aceste sectoare, latimea drumurilor este de 4.0m.

Pe toata lungimea traseului a fost prevazut parapete metalic zincat, precum si rigola de acostament. Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.



MUNICIPIULUI REGHIN

242

Taluzul drumului proiectat va avea valoare de 2:3 pentru inaltime de pana in 6.0m, iar pentru valori de peste 6.0m, taluzul are o valoare de 1:2.

Pe toata latimea variantei, este prevazuta imprejmuirea cu gard de plasa.

Structura rutiera Structura rutieră supla adoptată pe varianta de ocolire este următoarea:

➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70); ➢ 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură (BA22.4

leg 50/70); ➢ 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (BA31.5

bază 50/70); ➢ 25cm piatră spartă, în strat superior de fundație; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de formă din materiale necoezive;


Sistem rutier pe drumurile judetene(DJ) ➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70);; ➢ 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (SMA16 rul

50/70); (BA31.5 bază 50/70); ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast; ➢ 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;


Sistem rutier spatii de servicii si centru de intretinere: ➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;

Intersectii cu drumuri publice clasificate:

• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16, km 0+000 al variantei, respectiv km 0+000 al drumului national DN15A si km 86+800 al drunului national DN16

• Intersectie cu Drumul national DN15 la km 5+500 pe varianta respectiv km 103+100 a drumului national DN15 , prin care se asigura accesul spre Targu Mures sau spre partea de sud a municipiului Reghin

• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei respectiv km 2+300 al drumului judetean DJ154E, prin care se asigura accesul catre partea de est a municipiului Reghin precum si spre Sovata



MUNICIPIULUI REGHIN

243

• Intersectie cu Drumul national DN15, la km12+731 al variantei respectiv km 110+000 al drumului national DN15.

Lucrari de poduri si pasaje:

• Pod peste canalul Morii Km 3+495

• Pod peste raul Mures Km 5+120

• Pasaj peste DN 15 si CF 405 km 5+681

• Pod peste DJ1 53 si paraul Mocear km 6+874

• Pod peste paraul Gurghiu km 10+705

• Pasaj peste CF 405 si DJ 154A km 11+532

• Pod peste raul Mures km 12+240

Reintegrarea retelei de drumuri locale Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri agricole si de exploatare, iar

pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, structuri casetate cu deschideri de 5.00m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine o inaltime libera de 4.00m.

Prin realizarea acestor structuri casetate ce permit trecerea drumurilor agricole sau de exploatare prin ele, circulatia populatiei din zonele respective catre diverse parcele de teren din zona nu este obstructionata.


Interactiunea cu caile ferate Pe traseul variantei de ocolire intersectam in doua locuri calea ferata.Intersectiile se

realizeaza denivelat, varianta de ocolire trecand printr-un pasaj superior peste calea ferata. Solutiile adopatate sunt prezentate mai jos.

Pasaj superior la ( km 5+570 al variantei) Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516.95m din care

suprastructura are 505.70m. Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 15.90m pe partea stanga si 15.10m

pe partea dreapta. Pasaj superior la ( 11+465 al variantei ) Drumul supratraverseaza CF si DJ154A cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care

suprastructura are 242.50m.Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 11.20m pe partea stanga si 19.60m

pe partea dreapta.

Colectare si evacuare a apelor: Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele:

➢ Șanțuri pereate cu beton de ciment clasa C30/37, cu adancime de 50cm; ➢ Rigole de acostament și casiuri de descărcare până la șanțul de la piciorul

taluzului, pentru a împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, ambele vor fi realizate din beton de ciment de clasa C30/37;

➢ Rigole carosabile din beton acoperite cu placuta din beton de ciment clasa C30/37



MUNICIPIULUI REGHIN

244

Intrucat evacuarea apelor pluviale din șanțurile sau rigolele variantei nu s-a putut face în emisarii existenți (văi, pâraie, râuri, etc.), canalele de desecare, aceasta s-a prevăzut a se face în mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.

Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma variantei sunt:

➢ Bazine decantoare și separatoare de grăsimi; ➢ Apele se vor descărca după epurarea lor, în mediul înconjurător prin

intermediul unor bazine de dispersie. În vederea drenării și evacuării apelor din sistemul rutier, s-a prevăzut prelungirea

stratului granular până la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate în fundație descărcarea pe taluzuri sau în dispozitivele de scurgere din lungul variantei.

La intersectiile cu drumurile agricole s-au prevazut structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu drumurile agricole si cu canale unde acestea erau foarte apropiate

unul de altul s-au prevazut doua structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu canale s-au prevazut podete cu lumina de 2.00m. La intersectia cu DJ153C s-a prevazut structura casetata de 9.00m. La intersectia drumurilor tehnologice cu canale s-au prevazut podete tubulare

1000mm. La intersectia drumurilor agricole cu santurile betonate ale variantei de ocolire s-au

prevazut podete tubulare 600mm. Debitul proiectat al podețelor a fost determinat în conformitate cu reglementările

actuale în vigoare, și cu verificarea evacuării si, unde este cazul, dimensionarea hidraulică a fost făcută în conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulică a podurilor și podețelor”.

Drumuri de access pentru intretinere

Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces

cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se

poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.


Lucrari de terasamente si consolidare:

In vederea stabilirii factorilor de siguranta la alunecare pe traseul propus au fost efectuate calcul de stabilitate in zonele de inaltime maxima a rambleului considerand parametrii fizico-mecanici minimi ai terenului.

Calculele au fost efectuate cu respectarea standardelor si normelor in vigoare. In urma verificarilor de stabilitate au fost identificate zone unde datorita parametrilor

fizico-mecanici redusi ai terenului de fundare a fost necesara ranforsarea bazei rambleului cu o perne de balast ranforsata cu doua randuri de geogrile, pe o lungime totala de 723 m.

In zonele in care este necesara ranforsarea bazei rambleului cu geogrile, dupa excavarea solului vegetal se va realiza o perna din material local tratata cu lianti hidraulici in procent de min. 2%. Perna se va amenaja astfel incat sa se asigure o panta de min. 4 % din axul rambleului catre margine. Perna de balast armata cu geogrile se va aseza peste stratul de material local tratat cu lianti hidraulici. Aceasta va fi protejata atat la partea inferioara cat si la partea superioara cu un geotextil cu rol anticontaminant.

Caracteristicile minime ale geogrilelor utilizate la ranforsarea pernei de balast sunt: ➢ rezistenta la rupere in sens longitudinal min. 200kN/m ➢ alungire la rupere longitudinal < 12%. ➢ rezistenta de calcul pentru o durata de viata de 120ani min. 105kN/ml



MUNICIPIULUI REGHIN

245

Rezistenta de calcul se va considera pentru un material de umplutura granular grosier, la o temperatura de 30°. Factori de reducere vor fi certificati BBA.

De asemenea pe zona de debelu protectia taluzelor se va face cu geocelule umplute su sol vegetal si fixate cu ancore de otel tip J

La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila. De asemenea la km 4+850 pe partea stanga datorita prezentei unui balti aproape de drum pe

o lungime de 12m s-a pus la baza taluzului gabioane, iar la km 10+575 pe partea dreapta de

asemenea datorita prezentei unei balti aproape de drum pe o lungime de 44m s-a pus la

baza taluzului gabioane.

Lucrari hidrotehnice Lucrarile hidrotehnice necesare constau din aparari de mal, aparari ale taluzului drumului,

devieri si recalibrari ale albiilor, praguri de fund, descarcari in trepte pe taluz.

Tipurile de lucrari hidrotehnice:

• Protectie taluz cu pereu din beton

• Protectie albie cu pereu din beton

• Recalibrari si devieri ale albiei

• Praguri de fund

• Descarcari in trepte

Perdele forestiere și soluții împotriva înzăpezirii In urma analizarii conditiilor existente de mediu, respectiv studiul geotehnic, studiul

topografic si roza vanturilor, solutia adoptata impotriva inzapezilor este de a realiza un rambleu cu inaltime mai mare. Astfel, nu au fost prevazute perdele forestiere sau alte sisteme parazapezi.

Semnalizari si marcaje: Semnalizarea rutieră

➢ Indicatoare de avertizare; ➢ Indicatoare de reglementare; ➢ Indicatoare de orientare și informare.

Marcaje rutiere ➢ Marcaje longitudinale; ➢ Marcaje de delimitare a părții carosabile; ➢ Marcaje transversale; ➢ Marcaje diverse; ➢ Marcaje laterale.

Parapete de siguranta Pentru siguranța traficului, proiectul include parapete de siguranță pe toata lungimea

variantei, precum și parapete pietonal. Latimea de lucru este W5 =1.70m. Pe rampele structurilor si pe structuri s-a prevazut parapete tip H4B. In cale curenta, s-a prevazut parapete tip H1, H2 si H3 functie de inaltimea

rambleului si geometria traseului.



MUNICIPIULUI REGHIN

246

Tipul de parapet a fost stabilit în conformitate cu prevederile următoarelor standarde și normative: SR EN 1317-1:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 1: Terminologie şi prevederi generale pentru metodele de încercare); SR EN 1317-2:2010 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă); SR EN 1317-3:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 3: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru atenuatorii de impact); SR EN 1317-5+A2:2012 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 5: Cerinţe referitoare la produse şi evaluarea conformităţii pentru dispozitivele de retenţie a vehiculelor); AND 591 – Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi; STAS 1948/1-1991 (Lucrări de drum. Stâlpi de ghidare și parapeți de siguranță. Prescripții generale pentru proiectare și poziționarea pe drum); SR 1948-2:1995 (Lucrări de drum. Parapete pe poduri. Prevederi generale pentru proiectare și poziționare).

Pe parapetele de siguranță de montează elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturași reflectorizanți sau alte elemente reflectorizante).

Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreținere în caz de accidente rutiere) parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părți ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.

De asemenea la nodul rutier pe bretele de iesire din flux s-au prevazut atenuatori de soc.

Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului, va fi compus din

cel putin urmatoarele: ➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de ruta, care vor afisa simultan imagini si

text. VMS-urile de ruta trebuie sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile tip I vor fi amplasate inaintea nodurilor rutiere, inaintea parcarilor, inaintea podurilor si a viaductelor cu o lungime mai mare de 500 m;

➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de bretea, care vor afisa simultan imagini si text. VMS-ul instalat trebui sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile de bretea vor fi amplasate inainte de intrarile catre varianta ocolitoare (acolo unde este necesar), precum si la iesirile din parcari ;

➢ Se vor prevedea statii METEO complete (cu senzori de aer si cate doi senzori in asfalt, cate unul pe fiecare sens de mers), si senzori de polei independenti, montati in asfalt, in paralel, in tubulaturi separate, atat cat specificatiile tehnice o permit pe ambele sensuri de mers pe poduri, viaducte cu o lungime mai mare de 100 m sau zone mlastinoase, precum si alte zone predispuse la factori perturbatori ce pot influenta calitatea caii de rulare; Acestia se instaleaza la o distanta nu mai mare de 900 m de Punctul de conexiune (Punctul de concentrare) PC descris mai jos

➢ Bucle de trafic ce vor fi incastrate in stratul asfaltic actionand ca si contoare automatizate de trafic, prevazute in general la 500 m in apropierea intersectiilor. Acestea vor masura si viteza vehiculelor, facand clasificarea acestora, precum si directia si distanta intre vehicule in secunde. Sistemul va permite definirea a cel putin 8+1 clase de viteza si lungime, conform standardelor TLS. Buclele inductive vor putea detecta atat autovehicule care se deplaseaza in sensul normal de circulatie, cat ii autovehicule care se deplaseam pe contrasens. Plaja de masuratori de viteza va fi cuprinsa intre 10 si 200 km/h (limita superioara poate fi extinsa cu o rezolutie de 1 km/h). Buclele inductive pentru bretele vor monitoriza traficul pentru toate bretelele de intrare si iesire din fiecare nod rutier de pe sectorul de drum respectiv (varianta ocolitoare);



MUNICIPIULUI REGHIN

247

➢ Estimarile de costuri vor include preturile unitare utilizate; ➢ Desene specifice indicand numarul conductelor necesare sistemului de

comunicare. Ca o conditie minima, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru cabluri de energie electrica. Proiectul va permite separarea fizica a celor doua tipuri de conducte, separare care este necesara din motive de securitate si sanatate. Proiectul va include camine separate de vizitare pentru tubulatura de comunicare respectiv energie electrica;

➢ La podurile de peste 100 de m obligatoriu se vor prevedea senzori de detectie polei;

➢ Proiectantul va realiza o vizualizare a traseului si va propune solutiile optime care sa respecte Caietul de Sarcini;

➢ Toate intersectiile si dotarite variantei de ocolire trebuie presemnalizate;

Dotări ale variantei de ocolire: In lungul traseului propus au fost amplasate 2 spatii de servicii de scurta durata la km

4+175, partea dreapta si la km 4 +550, partea stanga, precum si un centru de intretinere la km 4+550.

11.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

Analiza impactului proiectului, evaluarea acestuia și prezentarea aspectelor relevante

ale stării actuale a mediului în zona proiectului, inclusiv efectele probabile în cazul în care

proiectul nu este implementat, au fost realizate atât pe baza datelor public disponibile, cât şi

pe baza datelor colectate din teren.

Am utilizat următoarele surse:




2021,


2016,




2015-2020,




2013.



MUNICIPIULUI REGHIN

248



2013.







Publică.





Intocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de

Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative

privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se

supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume:

• Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private

asupra mediului.

• Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile;

• Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea

aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental.

• Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei

si florei salbatice.

• Directiva 2009/147/CE privind conservarea pasarilor salbatice.

• Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC.

De asemenea, au fost respectat în elaborarea raportului prevederile următoarelor acte

normative:

• OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private

asupra mediului

• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;



MUNICIPIULUI REGHIN

249

• HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind

conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate cu modificarile si


• HG nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,

emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru

principalii poluanţi;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• Ordin nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor

de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa cu modificarile si


• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase;

• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, cu modificarile si


• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica

si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant

• Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind

mediul de viata al populatiei.

Am utilizat informații, metode, formule și date din următoarele standarde tehnice și

STAS-uri:

• SR 10009/2017 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul

ambiant

• SR 10009:2017/C91:2020 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din

mediul ambiant

• SR 6161-1:2020 – Acustica în construcții. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot

în cazul construcțiilor civile. Metode de măsurare

• SR 6161-3:2020 – Acustica în construcții. Partea 3: Determinarea nivelului de

zgomot în localitățile urbane. Metodă de determinare

• STAS 10144/1-90 – Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.

• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.

• STAS 9450/88 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor

agricole



MUNICIPIULUI REGHIN

250

Colectarea datelor din teren s-a realizat la nivelul întregii zone de implementare, o

atenţie deosebită fiind acordată observaţiilor asupra elementelor de biodiversitate, în special

în zonele lucrărilor situate în apropierea ariilor naturale protejate. Informaţii cu privire la

metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren pentru componentele de

biodiversitate, aplicate de-a lungul întregului traseu, au fost prezentate în cadrul Studiului de

Evaluare Adecvată.

Pentru caracterizarea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului, au fost

realizate evaluări ale factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot).

Pentru identificarea şi cuantificarea efectelor şi/sau a formelor de impact asociate

proiectului au fost utilizate diferite metode, printre care modelarea surselor de zgomot,

modelarea dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă şi modelarea dispersiei emisiilor

atmosferice.

Estimarea emisiilor atmosferice asociate proiectului a fost realizată utilizând modelări

cu formule care au la bază metodologii recunoscute, precum EMEP/EEA Air Pollution

emission inventory guidebook 2016, EEA/EMEP/CORINAIR-2007 și US -EPA - AP - 42.

Pentru evaluarea imisiilor la nivelul receptorilor sensibili a fost realizată modelarea

numerică a dispersiei poluanţilor atmosferici. Modelarea a fost realizată cu ajutorului

software-ului COPERT (versiunea 5.1.1, Decembrie 2017). Datele au fost verificate cu

program de calcul, cu model avansat de tip Lagrange folosit în mod uzual pentru calculul

dispersiei poluanţilor atmosferici.

Pentru analiza dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă a fost utilizată metodologia

SETRA cu formulele specifice și integrarea traficului pentru perioada de operare. De

asemenea a fost utilizat sotfware-ul CALPUFF (versiunea V5.8.5, Decembrie 2015). Acest

model se bazează pe o ecuaţie dependentă de datele meterologice de caracterizare a

amplasamentului și de trafic, utilizând un model de dispersie a polaunților atmoosferici care

simulează dispersia poluantului în apă.

Pentru evaluarea impactului zgomotului generat de implementarea proiectului a fost

realizată modelarea surselor de zgomot cu ajutorul formulelor Legea nr. 121/2019 privind

evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, prin intermediul unui model GIS.

A fost utilizată metoda franceză “NMPB – Routes-96 (SETRA-CENTRU-L CPC-

CSTB)” și în standardul francez “XPS 31-133”, cu realizarea modelului numeric standard.

Modelul GIS se bazează pe factori de emisie acustică standardizaţi pentru diferite

tipuri şi greutăţi de vehicule (ex. automobile, camioane de tonaj mediu şi camioane grele)

ţinând seama de volumul vehiculului, viteză, configuraţia drumului, distanţa faţă de receptor

şi caracteristicile acustice ale amplasamentului.

Datele pot fi importate în excell, iar rezultatele sunt generate în format tabelar.

În cadrul analizei vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, în vederea

evaluării expunerii în zona de implementare a proiectului pentru fiecare dintre variabilele

climatice selectate au fost utilizate date publice privind temperatura, precipitaţiile, viteza

vântului, hărţi de hazard etc.



MUNICIPIULUI REGHIN

251

Metodele utilizate sunt prezentate și în cadrul capitolelor 3 și 4 ale acestui raport, la

momentul prezentării rezultatelor obținute.

Metodele de analiză, precum şi datele utilizate în cadrul analizelor realizate, prezintă

un anumit grad de incertitudine, generat de datele actuale, care pot suferi modificări majore

în viitor, precum și de elementele utilizate, existând riscul apariției unor diferențe, în situația

utilizării altor softuri, modele sau metodologii.

11.3. Impactul prognozat asupra mediului

APA

Impactul in perioada de executie

In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt

cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier.

Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:

• apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;

• ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si

spalarea padocurilor in care sunt depozitate temporar anrocamentele, agregatele etc

– cu mențiunea că prepararea betoanelor nu se va realiza pe amplasamentul

proiectului;

• apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier,

• scurgerile accidentale de la statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a

utilajelor si mijloacelor de transport – cu mențiunea că alimentarea cu carburanți nu

se va realiza pe amplasamentul proiectului;

• manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale

sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor

deversari accidentale;

Lucrarile de terasamente determina antrenarea unor particule fine de pamant care

pot ajunge in apele de suprafata. Manipularea si punerea in opera a materialelor de

constructii (beton, bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si

fiecarei operatii de constructie.

Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri

de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea

unor deversari accidentale in acestea.

Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie de

drumuri nu sunt neglijabile. Dupa datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor

specifice executiei drumurilor poate fi de cca. 20 t/km. Eroziunea pamantului, cu efect

negativ asupra apelor de suprafata, se manifesta si in prezent si se va manifesta cu

intensitate marita in perioada de executie a drumului. Eroziunea afecteaza terenurile

naturale, taluzele neprotejate si platforma drumului in lucru.



MUNICIPIULUI REGHIN

252

In cazurile in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa pot produce

direct poluarea acestora. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena

depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursul de apa.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, piatra sparta

etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se

pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele

santierului.

Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in

atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie

etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din

pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in

ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).

In ceea ce priveste organizarea de santier, la stabilirea locatiei acesteia s-a tinut cont

de zonele sensibile.

Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de

transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane, insa tinand

cont de necesitatile proiectului, acestea nu vor fi amplasate in interiorul organizării de

santier.

In acest fel impactul produs de activitatile desfasurate la punctul de alimentare cu

carburanti din santier asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.

In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea

accidentala rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne.

Impactul a fost evaluat, in baza experientei privind proiecte similare, luand in

considerare scenariul cel mai pesimist in propunerea masurilor de limitare, reducere

si eliminare a impactului.

Impactul produs in perioada de executie

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific

santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau

indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica

incadrarea in categorii de calitate a apei.


relativ redusa, având în vedere că depozitarea carburantilor și alimentarea utilajelor, precum

și intretinerea acestora se va face în zone deja afectate de acest tip de activitate, situate în

afara zonei de influență a proiectului.

Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea

limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA –001/2005 – in cazul puțin probabil in care

acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa.

Apele uzate se vor vidanja și se vor evacua in reteaua de canalizare existenta în localitățile

din apropierea proiectului, iar concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA –

002/2005 “Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale

localitatilor”.

Se constata ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si de la

manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in

apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in

categorii de calitate a apei.


minima.



MUNICIPIULUI REGHIN

253

Pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis

de Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, cu mențiunea

că toate condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în

proiect.

Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de

apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea

accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar

putea produce daune mediului acvatic.

Concluzie finala: Activitatea de realizare a proiectului nu va genera un impact

negativ asupra apelor evacuate, asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.

Impactul in perioada de operare

Dupa realizarea variantei de ocolire sursele potentiale de poluare ale apelor sunt

urmatoarele:

• apele pluviale colectate de pe suprafata carosabila a variantei de ocolire daca sunt

deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul

acvatic;

• functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele de

colectare a apelor pluviale si a sistemului de preepurare (decantor-separator de

produse petroliere);

• lucrarile de intretinere ale variantei de ocolire in perioada de operare, in special prin

deseurile produse si care pot contamina apele de suprafata;

• apele uzate rezultate de la spatiile de parcari

• apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcari;

• accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substante

periculoase genereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la

afectarea in mod semnificativ a mediului acvatic

Poluarea potentiala poate fi determinata de urmatoarele activitati:

• depunerea directa pe luciul apei de poluanti rezultati de la traficul rutier;

• deversari de ape uzate neepurate, direct in emisari; se considera ape uzate, apele

pluviale ce spala platforma drumului;

• deversari in emisari ale apelor potential poluate cu substante toxice si/sau

periculoase rezultate din accidente rutiere;

• deversari accidentale ale apelor potential poluante rezultate din activitatile de spalare

a vehiculelor utilizate la intretinerea variantei de ocolire in perioadele de iarna.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate

pe perioada de executie a lucrarilor se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005

privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct

in statiile de epurare. Apele uzate rezultate de la toaletele ecologice vor fi evacuate prin

vidanjarea de către firme special autorizate în acest sens.

Activitatile de alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si mijloacelor de

transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. De aceea,

aceste activitati se vor realiza in spatii special amenajate si autorizate, situate în afara

amplasamentului proiectului.



MUNICIPIULUI REGHIN

254

Analizand estimarile de concentratii ale poluantiilor in apa antrenata de pe structura rutiera a

variantei de ocolire se constata:

• in comparatie cu NTPA 002/2005 valorile estimate depasesc limitele admise la

evacuarea in reteaua de canalizare pentru traficul prognozat pentru 2040 și 2050;

• in comparatie cu NTPA 001/2005 incepand cu 2020 sunt necesare masuri

suplimentare pentru protectia apelor; pentru preepurarea apelor inainte de evacuare

se prevad bazine de sedimentare si separatoare de uleiuri minerale.

Apele pluviale impurificate de pe structura rutiera dupa epurarea prealabila inainte de

evacuare va trebui sa se incadreze in conditiile de descarcare in mediu acvatic (emisar

natural sau intr-un sistem de canalizare adiacent) a apelor uzate:NTPA 001/2005 – privind

stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la

evacuare in receptori naturali si NTPA 002/2005 – privind conditiilor de evacuare a apelor

uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare al retelele de

canalizare ale localitatilor.






Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si cel specific

lucrarilor de executie în perioada de executie, precum și cele provenite de la traficul rutier si

cel specific lucrarilor de intretinere din perioada de exploatare) care ar putea ajunge direct

sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu

modifica incadrarea in categoriile de calitate a apei.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional curate se vor

incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a

apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare (HG

352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se sub

pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.

AER


Constructia variantei de ocolire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de

alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse

petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale

mijloacelor de transport folosite. De asemenea, pentru lucrarile executate monolit, instalatiile

de preparare mixturi astfaltice, preparare betoane, mortar reprezinta surse importante de

poluanti atmosferici, in perioada de executie a lucrarilor. Menționăm că stațiile de preparare

betoane/mixturi asfaltice sunt localizate în afara amplasmentului proiectului.

Executia constructiilor rutiere poate avea un impact important asupra calitatii atmosferei din

zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de

emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii

combustibililor fosili (produse petroliere distilate).



MUNICIPIULUI REGHIN

255

Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa

cum urmeaza:

• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,

decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul

drumului din pamant si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc );

• transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;

• datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentru

realizarea curățării terenului, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile

rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de

transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului

si deci, de modificare a calitatii aerului.

• manipularea materialelor;

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,

modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari

de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.

Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si

reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata cu conditia

respectarii normelor, mai ales în condițiile în care aceste activități se vor desfășura în afara

ariei de influență a proiectului.

Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din depozitele

de agregate, din circulatia mijloace de transport si activitatea utilajelor, aceste emisii fiind

apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de transport.

Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de productie de prepare a mixturilor asfaltice nu

este relevant, deoarece toate activitățile de producere a mixturilor asfaltice se vor desfășura

în afara zonei de influență a proiectului.

Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii bitumului si

agregatelor (poluanti - NOx, CO, COV, SO2), cu mențiunea că această activitate este situată

în afara amplasamentului proiectului, în zone deja afectate de acest tip de activitate.

Materialele ajung pe amplasamentul variantei de ocolire gata de punere în operă.

Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire a variantei de ocolire sunt reduse

si afecteaza arii reduse, asa cum se prezinta si in estimarea valorilor pentru perioada de

executie.

Pentru mentinerea la un nivel minim a emisii de poluanti atmosferici se recomanda

realizarea monitorizarii calitatii aerului, in conformitate cu planul de monitorizare a factorilor

de mediu propus in acest studiu.


Traficul rutier este principala sursa de impurificare a atmosferei in perioada de

operare a variantei de ocolire.

Poluantii emisi in atmosfera, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili in

motoarele vehiculelor rutiere sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si

organice sub forma de gaze si de particule, continand: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi

de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantitati de amoniac, compusi organici

volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare

si rezervoare), particule incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).

Emisiile au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament) dar, turbulenta

creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de temperatura



MUNICIPIULUI REGHIN

256

dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime de emisie de circa 2 m

(conform informatiilor din literatura de specialitate).

Traficul pe varianta de ocolire Reghin se va desfasura fluent de la intrarea pe acest

tronson pana la capatul acestuia.

Ca urmare, sursa reprezentata de traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin este o

sursa liniara cu inaltimea efectiva de emisie de circa 2 m, libera.

Din examinarea datelor se constata ca, poluantii atmosferici generati de traficul rutier

pe varianta de ocolire se incadreaza sub limitele admise.

In concluzie, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona variantei de ocolire a

municipiului Reghin se va incadra in limitele admise.

ZGOMOT

În perioada de executie

Etapa de construcție va genera zgomot si vibratii prin activitatile propriu-zise (inclusiv

manipularea materialelor de constructii utilizate) si prin transportul materialelor, care se va

suprapune peste fondul existent. Totusi, sursele de zgomot si vibratii pe durata lucrarilor de

executie vor actiona temporar, eliminandu-se dupa terminarea constructiei.

Principala sursa de zgomot o constituie activitatea care se desfasoara in cadrul

santierului si pe fronturile de lucru.

O alta sursa de zgomot in perioada de executie a lucrarilor este reprezentatat de

circulatia mijloacelor de transport care asigura materiile prime necesare realizarii lucrarii,

precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin

deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

Apreciem ca in acest moment numarul de utilaje implicate in realizarea variantei de

ocolire Reghin va fi de maxim 63 de vehicule si utilaje, ce vor genera un zgomot proportional

cu numarul lor. Menționăm că acest număr se referă la toate utilajele ce for participa la

execuția lucrărilor, iar pe amplasament în funcție de procesele tehnologice realizate se vor

afla simultan maxim 15 utilaje în locații apropiate între 200 și 400 m.

Utilajele nu vor fi concentrate pe acelasi sector de execuție, ci vor fi utilizate specific

activitatii in care sunt necesare.

In cazul statiilor de mixturi asfaltice si betoane, sursele de zgomot sunt date de

functionarea: arzatoarelor, compresoarelor, ventilatoarelor, grupurilor electrogene,

malaxoarelor, motoarelor.

In general, functionarea unei statii de mixturi asfaltice determina un nivel de zgomot

de 70 – 75 dB(A), in vreme ce de la statia de betoane rezulta la nivelul malaxorului un nivel

de zgomot de cca 80 dB(A).

Menționăm că mixturile asfaltice și betoanele necesare, vor fi transportate de la stații de

mixturi/betoane deja autorizate și funcționale în afara zonei de influență a proiectului,

acestea vor fi aduse pe amplasament gata de punere în operă. În concluzie stațiile de

mixturi/betoane nu vor fi amplasate în zona de influență a proiectului.

În perioada de operare

In perioada de operare, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de

traficul rutier generat pe variant de ocolire.

De asemenea, surse zgomot si vibratii pot fi reprezentate de zgomotul produs de

accesul in spatiile de servicii / parcare.



MUNICIPIULUI REGHIN

257

SOL


Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante

potential poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi



de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Însă având în vedere că alimentarea cu

combustibil se va realiza în stații special autorizate aflate în afara zonei proiectului, impactul

va fi substanțial redus la activitățile de depozitare.





Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele

afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor

de ani.

In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt

grupati dupa cum urmeaza:

• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar

in timpul functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile

rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului

pentru terasamente.

• Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea

poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea

utilajelor de constructii, etc.

• Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de

lucru sau cailor de acces.

• Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.

Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact

sesizabil la nivelul solului sint SO2, NOx si metalele grele.

Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc

la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul

perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea

fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie.

Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si cei colectati in apa pluviala ulterior

decantata.

Se apreciaza ca terasamentele drumului vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti.

Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe pe distante ce variaza pina la 30 – 50 m.

De asemenea lucrarile de defrisare genereaza modificari structurale in profilul de sol.

Însă având în vedere că în zonă se va curața vegetația apărută spontan și că zona este

afectată de activități agricole, acest impact va fi unul redus-moderat.

Pentru suprafața ce necesită scoatere din circuitul forestier se vor respecta toate

condițiile stabilite de autoritățile silvice în acest sens.

Datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret va rezulta

degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate activitatea utilajelor si mijloacelor de



MUNICIPIULUI REGHIN

258

transport aferente activitatii de defrisare este generatoare de poluanti care prin intermediul

factorului de dispersie aer se pot depune pe suprafata solului conducand la modificari

calitative ale solului.

Scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate in

activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, si deci la

modificarea calitatii solurilor.

Fenomenul de eroziune de manifesta mai intens in perioada de construire.


Posibilele sursele de poluare a solului in perioada de operare a variantei de ocolire

sunt:

• traficul auto - conduce la generarea unor concentratii semnificative de poluanti,

poluanti a caror efect direct cumulativ asupra solului reprezinta principalul factor

cauzator de dezagremente. Dintre acestia, NOx, SO2 si metalele grele (in special

Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului;

• precipitatiile - odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe

sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata

precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice;

• operatiile de intretinere a variantei de ocolire din perioada de iarna (operatiile pentru

dezapezlre si dezghet). In perioada de iarna, pentru topirea ghetii de pe carosabll si

pentru curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare

sau fondanti chimici. Acestia pot fi imprastiati prin circulatia rutiera in afara variantei

de ocolire si santurile colectoare, iar in acest fel pot avea un impact negativ asupra

solului din zona adiacenta variantei de ocolire;

• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din

activitatile desfasurate in zona spatiile de odihna/parcare si servicii de

intretinere/mentenanta.

BIODIVERSITATEA


Impactul se va manifesta in principal in faza de executie si consta in modificari fizice

ale cadrului natural actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.

Impactul direct este corelat cu urmatoarele aspecte:

• Nu vor fi pierderi ale habitatului natural pe suprafata pe care va fi construita Varianta

de Ocolire a Municipiului Reghin. Proiectul este amplasat în apropierea ariilor

protejate incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar,

ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între

Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239m.

• Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările

prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care

au modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific

activităților de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.

• Nu se va reduce posibilitatea de deplasare a speciilor protejate in zona proiectului,

doar temporar in perioada de executie a lucrarilor, prin conectivitate redusa si

fragmentare temporara a habitatelor utilizate de speciile de amfibieni;



MUNICIPIULUI REGHIN

259

• Nu vor fi perturbate activitatile fiziologice si sociale normale in perioada de executie a

lucrarilor;

• Nu vor fi distruse prin schimbarea categoriei de folosinta unele parti ale habitatului,

care prin reabilitare nu pot ajunge la caracteristicile initiale, având în vedere că

proiectul se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au modificat

compoziția vegetală a zonei.

Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea,

sunt in unele zone reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta

conservativa, deoarece zona de desfasurare a proiectului este puternic antropizata.

Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor identificate in amplasamentul

proiectului si in apropierea acestuia, cu urmatoarele efecte:

- evitarea perimetrul ocupat de proiect, mai ales in perioada de executie a lucrarilor

proiectate;

- degradarea habitatelor aflate in imediata apropiere a traseului variantei de ocolire,

prin contaminarea cu substante poluante, pulberi si specii vegetale invazive;

- fragmentarea habitatelor prin inducerea unui obstacol important in deplasarea

normala a indivizilor speciilor afectate, pe durata de realizare a variantei de ocolire;

- alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a variantei de ocolire.

Impactul potential al Variantei de Ocolire Reghin poate fi unul semnificativ in lipsa

adoptarii unor masuri operationale de limitare si reducere in perioada de executie. Insa prin

realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de management al traficului la nivel

local, regional și national, fapt care va conduce la cresterea sigurantei in trafic, la un confort

ridicat al utilizatorilor si la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in localitatile traversate

de drumuri nationale, judetene sau locale.

Impactul fazei de constructie este echivalent cu impactul pe termen scurt datorita

depunerilor de praf, zgomotului si perturbarilor locale, acesta finalizandu-se la terminarea

lucrarilor.

In această faza putem vorbi de un impact direct si un impact indirect.

Impactul direct in faza de executie se va manifesta atat asupra elementelor abiotice

(sol, aer), cat mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in

fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee)), care vor fi afectate

prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal, de excavatie si realizare a

terasamentelor, de realizare a umpluturilor.

Proiectul nu va afecta direct suprafețe incluse în ariile naturale protejate Natura

2000.

Impactul direct asupra suprafețelor ocupate permanent este generat de lucrarile

de executie pe traseul proiectului prin:

• construirea unei variante de ocolire pe o lungime de 12,731 km;

• realizarea a 4 intersecții amenajate cu intersecții giratorii sau noduri rutiere;

• realizarea lucrarilor de arta: 7 poduri/pasaje;

• realizarea a 2 spatii de servicii de scurta durata tip S1 la km 4+175, partea dreapta

si la km 4+550;



MUNICIPIULUI REGHIN

260

• amenajarea a unui centru de intretinere pentru varianta de ocolire, amplasat la km

4+550

• realizarea dispozitivelor de dirijare, colectare si evacuare a apei pluviale, pe toata

lungimea variantei de ocolire;

• realizarea lucrarilor de siguranta a circulatiei pe toata lungimea variantei de ocolire;

• realizarea imprejmuirii pe toata lungimea variantei de ocolire.

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se va avea in vedere un management

riguros al suprafetelor ocupate temporar, astfel incat sa se limiteze la maximum impactul

direct.

La finalizarea lucrarilor se vor realiza lucrari de reabilitare ecologica a zonelor

afectate temporar si readucerea lor la starea si functionalitatea initiala.

Proiectul nu afectează direct suprafețe incluse în ariile protejate Natura 2000 –

ROSCI0320, ROSCI038 și ROSCI0369.

Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele

invecinate va fi influentata pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie si

poate fi sintetizat astfel:

❑ perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, a

utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea propriu-zisa a

activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor forestiere defrisarea pe o

suprafata de aproximativ 3,4 ha. Taierile de padure conduc la cresterea capacitatii de

infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a

apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului si determina scurgeri de

suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si

a volumului de aluviuni in suspensie;

❑ generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de

decopertare a solului si orizonturilor pedologice, excavare a fundatiilor, depozitarea

materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor, amenajarea drumurilor de

acces, deplasarea utilajelor si personalului de lucru. Pentru diminuarea acestora se

va proceda la stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces si a fronturilor de

lucru;

❑ alterarea populatiilor vegetale datorita poluarii. Formatiunile vegetale din

apropierea zonelor de lucru sunt potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate

de pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor.

Efectele adverse care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca

intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii

fiziologice a plantelor afectate;

❑ utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatile din santier si

pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina

emisii potentiale de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si

particule sedimentabile;

❑ aceste utilaje sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in

suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata

pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;

❑ conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa

prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:



MUNICIPIULUI REGHIN

261

• pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii

acestora;

• pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in

perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;

• pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.

❑ impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in perimetrul de

lucru se va datora urmatoarelor componenete:

• particule solide.

• dioxidul de sulf.

• oxizii de azot.

• metale grele.

❑ generare deseuri menajere, materiale de constructie (nisip, pietris, deseuri

metalice, lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca deseurile vor fi

colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ eliminate

corespunzator normelor legislative in vigoare, in baza unui contract incheiat intre

Executantul lucrarilor si un operator specializat in preluarea, evacuarea si distrugerea

acestor deseuri;

❑ generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate

prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului prin societati

specializate;

❑ ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructie/montaj,

a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor de constructie,

depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai mare parte

temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala;

❑ generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor, prin

manevrarea materialelor de constructie, prin procesele specifice de executie. Vor fi

luate toate masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru

incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor echipamente si utilaje

performante si silentioase;

❑ lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri,

fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide

(puberi) care se pot depune in apele de suprafata. Procesele tehnologice aferente

activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de

cioate, aschii, crengi etc);

❑ degradari ale solului prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor,

defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de

defrisare, precum si accidentele;

❑ modificari stucturale in profilul de sol pe toate suprafetele ocupate;

❑ modificari structurale ale solului generate de scurgeri de combustibili si ulei

care se pot depune pe sol;

Pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra mediului

Constructorul va elabora un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate masurile

operationale de reducere si eliminare a impactului.

Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de executie, este

zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna



MUNICIPIULUI REGHIN

262

(insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact

este temporar, deoarece o dată cu încetarea lucrarilor de executie, biodiversitatea va putea

incepe procesul de regenerale si readaptare la parametrii normali de existenţă.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe

amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi unul

moderat in perioada de executie a lucrarilor proiectate la Varianta de ocolire Reghin, care

necesita aplicarea unor masuri operationale de limitare si reducere, precum si de o

monitorizare eficienta, pentru interventia rapida in cazul producerii de accidente sau situatii

neprevazute.


Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se

manifesta in perioada de operare a variantei de ocolire prin:

- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din

manipularea materialelor in lucrarile de intretinere specifice;

- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor;

- apele pluviale incarcate cu poluanti de pe platforma variantei de ocolire;

- poluarea sonora datorata traficului vehiculelor ce vor utiliza varianta de ocolire.

In perioada de operare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi tinde

către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative.

Influenţele pozitive se manifestă în plan social, prin creşterea încrederii populaţiei şi a

agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de protecţie a vieţilor şi bunurilor

lor.

Prin Caietele de Sarcini elaborate pentru executia lucrarilor proiectate, se vor asigura,

toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform obligaţiilor

impuse de legislatia in vigoare, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Lucrarile proiectate induc efecte negative suplimentare fata de situatia actuala,

asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului

sau peisajului.

Prin implementarea masurilor de limitare si gestionarea eficienta a lucrarilor, prin

executia de constructii pentru reducerea impactului zgomotului asupra zonelor limitrofe

variantei de ocolire, prin includerea solutiilor de protectie a apelor de suprafata impotriva

poluarii atmosferice, a solutiilor de dirijare, colectare si evacuare a apelor pluviale incarcate

cu poluanti de pe platforma variantei, impactul va fi unul moderat redus.

PEISAJ

Impactul prognozat in perioada de executie

Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul

natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor.

Impactul important în această perioadă va fi generat de activitățile de mișcare a pământului

și materialelor de construții, excavații și umpluturi pentru realizarea elementelor proiectului

In perioada de executie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice.

O data cu realizarea variantei de ocolire schimbarea in peisaj este radicala si definitiva.



MUNICIPIULUI REGHIN

263

Impactul prognozat in perioada de operare

Suprafata ocupata definitiv de proiectul de variantei de ocolire cu elementele componente

(ampriza drumului, spatii de parcare si odihna, santuri colectoare) este de aproximativ

539,371 mp, suprafata formata din teren arabil, fâneață, tufișuri, ape curgătoare și diguri,

teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară afectată antropic), curți și construcții,

linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat de activități socio-economice, culturi

agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.

Suprafata ocupata temporar in perioada de executie a proiectului este de circa 2.6 ha.

(suprafața ocupată de organizarea de șantier), această suprafață este inclusă în suprafața

ocupată de proiect, iar la finalizarea lucrărilor aici va fi amplasat nodul rutier, parte

componentă a variantei de ocolire.

A fost aleasă această soluție, pentru a diminua impactul permanent asupra suprafețelor din

zona proiectului. De asemenea, această soluție permite și o eficientizare a activităților, prin

utilizarea corpului drumului pentru transportul materialelor de la organizarea de șantier către

fronturile de lucru, utilizarea optimă a materialelor și reducerea activității conexe a utilajelor

și mijloacelor de transport.

Prin realizarea variantei de ocolire va disparea zona arabila afectata si in peisaj vor aparea o

serie de componente antropice:

• Lucrări de artă, poduri, pasaje, podețe, structuri casetate

• Construcții ale centrului de întreținere

• Suprafete betonate pentru parcarile de scurtă durată;

• Rambleu înalt, ce va fi amenajat cu vegetație specifică zonei.

MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC



ocolire proiectate se manifesta in perioada de executie prin:





• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător.

Impactul În perioada de operare

Poluantii atmosferici, prezenti ca urmare a traficului rutier desfasurat pe varianta de ocolire si

care pot afecta locuitorii din localitatile limitrofe sunt: plumbul (Pb), oxizii de azot (NOx),

dioxidul de sulf (SO2), ozonul (O3), particulele in suspensie, compusii organici volatili (COV),

cadmiul (Cd), cromul (Cr) si nichelul (Ni). Ar putea fi afectate de prezenta acestor substante

locuintele situate la mai putin de 100 m de drum.

Un alt factor care ar putea afecta confortul populatiei este zgomotul rezultat din traficul rutier.

Traseul propus pentru varianta de ocolire ocoleste zonele locuite, trecand la distante mai

mari de 100 m de zone locuite, cu excepția unor situații punctuale în apropierea intersecțiilor

cu drumurile naționale. Sanatatea populatiei din aceste zone nu va fi afectata de traficul

rutier de pe traseul propus.



MUNICIPIULUI REGHIN

264

11.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul

In perioada de executie, zonele în care se manifestă impactul asupra mediului sunt

cele în care se desfășoară activitățile de execuție: organizarea de șantier, fronturile de lucru,

la care se adaugă drumurile de acces și culoarele de transport.

In perioada de operare a variantei de ocolire, datorită măsurilor recomandate de

diminuare a impactului, zona în care se va resimti impactul va fi redusă și se va limita, în

apropierea platformei variantei de ocolire pe o zonă cuprinsă între 0 și 100 m.

11.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE A MEDIULUI ÎN TIMPUL PERIOADEI DE

CONSTRUCŢIE

Mediul acvatic

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, cele mai importante masuri de protectie a

factorului APA, sunt cele legate de organizarea de santier, de fronturile de lucru si modul de

organizare al activitatilor pe amplasamentul proiectului.

Se recomanda ca amplasamentul organizarii de şantier sa nu se afle in apropierea

apelor de suprafaţa, a padurilor si sa fie in afara localitatii. Totuşi, pentru limitarea sau

eliminarea impactului trebuie incluse si unele lucrari speciale: instalatii de epurare a apelor

uzate (bazin vidanjabil) provenite de la organizarea de şantier, decantoare, imprejmuirea

suprafetei organizarii de santier.

Amplasamentul organizarii de santier trebuie sa fie astfel stabilit incat sa nu aduca

prejudicii mediului natural sau uman (prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente

cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a

maşinilor care transporta materialele, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata

amplasarea organizării in apropierea unor zone sensibile din punct de vedere al protectiei

resurselor de apa (langa cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa

captarile de apa subterana) sau trebuie asigurata respectarea condiţiilor de protectie a acestora.

De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafeţe cat mai reduse, pentru a nu scoate din

circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.

Pentru organizarea de şantier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare,

epurare si evacuare atat a apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat

si pentru apele meteorice care spala platforma organizarii. Funcţie de numarul de persoane care

va utiliza apa aici in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine

vidanjabile, care se vor vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure

un grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar sau pe

terenul inconjurator.

Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata

printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte

de descarcare.



MUNICIPIULUI REGHIN

265

Masuri operationale pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu APA:

• Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de

grăsimi și bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare

primară și asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale

colectate de pe poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi

colectate si epurate primar inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu

respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in vigoare.

• Toate dispozitivele de colectare și dirijare a apelor pluviale vor fi curatate periodic

pentru a se evita infundarea;

• Aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la statii

autorizate amplasate în afara zonei de influență a proiectului;

In ceea ce priveste zona organizarii de santier se vor lua urmatoarele masuri:

• organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea cursurilor de apa si nici in

apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa;

• platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau




colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curațate, iar namolul va

fi transportat la cel mai apropiat depozit de tratare autorizat pentru acest tip de

deșeu;

• toate santurile si podetele vor fi curatate periodic pentru a se evita infundarea;

• reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile


amenajate.

Protectia cursurilor de apa in zonele in care sunt prevazute lucrari de arta:

• la executia podurilor se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod

si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. Traversarea cursurilor de

apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului, fara a fi generate

obturari ale acestora;

• in timpul executiei, Beneficiarul și Constructorul vor lua masuri pentru asigurarea

curgerii normale a apelor;

• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea

utilajelor in albiile cursurilor de apa;

• dupa executarea lucrarilor Constructorul au obligatia sa curete albiile cursurilor de

apa de materialele ramase, pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;

• atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii, se vor lua toate

masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia

factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luandu-se masuri de prevenire si combatere

a poluarilor accidentale;

• este interzisa degradarea albiilor, malurilor si lucrarilor de aparare impotriva

inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei.



MUNICIPIULUI REGHIN

266

Daca nu poate fi racordata la reteaua de canalizare centralizata, pentru organizarea de

santier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare, epurare si evacuare atat a

apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat si pentru apele

meteorice care spala platforma organizarii. Functie de numarul de persoane care vor utiliza

apa in scop menajer se va adopta un sistem cu multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja

periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad ridicat de epurare.

Acestea vor fi vidanjate de firme autorizate în acest sens.

De asemenea, se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea

apelor uzate in perioada de executie:

• prevederea unui sistem de colectare a apelor menajare, utilizarea unei instalatii de

preepurare (aceasta poate fii un bazin decantor cu separtor de produse petroliere)

• prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru, in organizarea de santier.

Solul

In vederea asigurarii unui nivel minim al impactului pentru calitatea solului si subsolului

trebuie avute in vedere urmatoarele:

• implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii

posibilului impact asupra solului, in conformitate cu planul de monitorizare propus;

• instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si

management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;

• managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau

diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei.

Pentru controlul eroziunii solului si al descarcarilor apelor pluviale in sistemele de

colectare a acestora prin rigole si canale sunt prevazute urmatoarele masuri:

6. Curatarea terenului si refacerea vegetatiei:

• reducerea suprafetelor ce necesita indepartarea vegetatiei, prin marcarea zonelor

afectate si efectuarea de lucrari de consolidare, inclusiv instruirea personalului

angajat in aceste lucrari

• controlul activitatilor de curatare a vegetatiei, stabilizarea si depozitarea solurilor;

7. Materiale depozitate:

• elaborarea de planuri in vederea minimizarii timpului de depozitare a solului sau

expunere la factori externi, inainte de stabilizare;

• stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe

terenuri plate, care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone

inundabile;

8. Apele de suprafata si controlul eroziunii:

• analizarea riscului la eroziune si identificarea zonelor de deplasare, a tipului de sol si

a stabilitatii acestuia, in vederea implementarii de masuri impotriva eroziunii si

depunerilor necontrolate de sedimente, inainte de inceperea lucrarilor;

• implementarea progresiva si continua a masurilor impotriva eroziunii si depunerilor

de sedimente temporare (sisteme de drenaje, de deviere si consolidari) in zonele

predispuse la eroziuni;

• folosirea de geotextile in vederea asigurarii protectiei suprafetelor in zonele cu

drenaje si rigole;



MUNICIPIULUI REGHIN

267

9. Traficul pe santier:

• mentinerea drumurilor si a zonelor adiacente santierului curatate de sedimente;

• prevenirea ajungerii materialelor de constructie pe drumurile publice si inlaturarea

materialelor depozitate cu ajutorul utilajelor mecanice adecvate;

• instalarea unor zone de curatare a vehiculelor la punctele de intrare/iesire din santier

in vederea minimizarii cantitatii de sedimente transportate;

• restrictionarea accesului vehiculelor numai prin zonele special amenajate, pentru a

se evita accesul auto si a personalului neautorizat in apropierea fronturilor de lucru

din santier;

• realizarea de inspectii pe santier in vederea stabilirii aplicarii masurilor de control.

10. Pentru lucrarile de defrisare:

• respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;

• adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse

suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi;

• dupa executarea variantei de ocolire, fenomenele de eroziunea solului se reduc,

deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu structura drumului propriu-zis si

ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare si evacuare a apelor vor

conduce la evacuarea dirijata a acestora.

Pentru a proteja solul impotriva poluarii se interzice utilizarea de substanțe chimice

erbicide pentru indepartarea sau fertilizarea vegetației.

Masurile de protectie a solului, in perioada de executie, se vor concentra pe zona

organizării de santier, deoarece prin natura lucrarii, acestea pot reprezenta potentialele

surse de soluare a solului.

In ceea ce priveste zona organizarii de santier se recomanda adoptarea urmatoarelor

masuri:

• Locatia organizarii de santier va fi imprejmuită, astfel incat sa nu se ocupe suprafete

suplimentare de teren;

• Organizarea de santier nu va fi amplasata pe zona unde se va amplasa nodul rutier

de la km 5+500, zona unde nu au fost identificate alunecari de teren, zone umede,

situri arheologice. Organizarea de santier nu va fi amplasata in imediata vecinatate a

ariilor naturale protejate;

• Pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante si pentru a se evita formarea

baltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, vor fi

betonate/pietruite;

• Platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau




colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curațate, iar

namolul va fi preluat și tratat de firme specializate în acest sens;

• Toate santurile si podete vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea;

• Montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse

vidanjate periodic, în fronturile de lucru si în organizarea de santier;



MUNICIPIULUI REGHIN

268

• Apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin

vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare tip monobloc;

• Drumurile acces temporare trebuie sa fie pietruite;

• Reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile


amenajate.

Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei

lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe

amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de pamant si tratarea lui de firme

specializate și autorizate în domeniu.

Mediul biologic (flora şi fauna)

Măsuri pentru speciile de amfibieni

Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de herpetofauna (Bombina

variegata, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), se recomanda adoptarea

urmatoarelor masuri operationale, pe durata executiei si operarii proiectului:






pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile si amfibieni din zona;

- In perioada de executie a lucrarilor se vor amplasa bariere temporare pentru

amfibieni, prevazute cu un sistem de capturare (ex. galeti), pentru a se asigura

trecerea lor in siguranta catre spatiile de hrana, rezidenta si reproducere. Sistemele

de capturare trebuie verificate si golite de 3 ori pe zi;







- Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc), tipul

acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu respectarea



40 cm


zona de traversare;



MUNICIPIULUI REGHIN

269

- In zona utilizata pentru deplasarea speciilor se va evita amplasarea de obiecte care

ar putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;





Măsuri pentru speciile de pesti

Pentru executarea podului peste Mures (km 12+240), in vederea protejarii speciilor

de pesti lucrarile vor fi realizate astfel:

- Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu

asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea albiei.

- Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod



Pentru reducerea impactului asupra speciilor de pesti pe durata executiei si operarii

proiectului, se recomanda urmatoarele masuri:

- Utilajele si echipamentele folosite pentru executia lucrarilor, vor fi in stare buna de

functonare si vor fi inspectate periodic pentru a se asigura limitarea riscului de poluari

accidentale. De asemenea, in afara utilajelor care prin natura lucrarilor trebuie sa fie

amplasate in apropierea lucrarilor, restul echipamentelor vor fi amplasate la cel putin

5m de corpul de apa, pentru a limita emisii de poluanti atmosferici.

- zona de desfășurare a lucrărilor să fie imprejmuita, astfel incat sa se reduca la minim

impactul asupra habitatelor naturale învecinate.

- Lucrarile de arta prevazute peste apele de suprafata, vor fi executate astfel incat sa

permita pestilor continuarea activitatilor normale pe toata perioada de executie, chiar

si atunci cand debitul este minim;

- Lucrarile de arta vor fi executate astfel incat sa se evite modificarile albiei sau

cursului de apa.

- Se vor preveni scurgerile accidentale de sedimente sau alte scurgeri de substante

folosite in timpul lucrarilor;



MUNICIPIULUI REGHIN

270

- Deseurile din perioada de executie vor fi preluate de firma de salubritate specializata,

in baza unui contract incheiat cu Antreprenorii lucrarilor, fiind interzisa evacuarea

deseurilor de orice tip in cursurile de apa permanente sau temporare;

- Alimentarea cu carburanti, inspectia si reparatia utilajelor, mijloacelor de transport si

echipamentelor folosite, se vor realiza in spatii special amenajate, care vor fi

amplasate la sediul firmelor specializate in acest tip de activitate, localizate la

distante mari fata de cursul de apa.

- Organizarea de santier vor fi dotate cu echipamente de decontaminare a pentru

poluarea cu substante petrolifere, iar personalul va fi instruit pentru a actiona eficient

in situatii de poluare accidentala;

Măsuri pentru mamifere (Lutra lutra)






pentru depistarea exemplarelor de vidră din zona;







- In zona utilizata pentru deplasarea vidrei se va evita amplasarea de obiecte care ar

putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;





Măsuri pentru speciile de nevertebrate Pentru reducerea impactului asupra speciilor de nevertebrate (Isophya stysi, Osmoderma

eremita) din zona proiectului, pe durata executiei si operarii proiectului, se recomanda

urmatoarele masuri:

- Interzicerea arderii vegetaţiei erbacee sau arbustive


imediata apropiere a zonelor ocupate temporar si se vor adopta masuri operationale

pentru limitarea impactului indirect;

- Se va interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in afara

perimetrului special amenajat cu suprafete impermeabilizate sau betonate,

- Constructorul va folosi utilaje moderne, care respecta normele in vigoare privind

nivelul de zgomot si emisiile de substante poluante in atmosfera pentru a nu perturba

speciile de nevertebrate din zona proiectului.



MUNICIPIULUI REGHIN

271

Măsuri pentru speciile de păsări (cu mențiunea că speciile identificate pe amplasament nu sunt de interes comunitar și nu sunt incluse în formularele standard ale ariilor protejate ROSCI0320,ROSCI0368, ROSCI0369)

Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de pasari (Larus ridibundus,

Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus, Charadrius dubius, Lanius

collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,

Falco tinnunculus), se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri operationale, pe

durata executiei si operarii proiectului:

- Pe ampriza variantei de ocolire nu au fost identificate zone de hranire, cuibarit sau

rezidenta a pasarilor, dar in situatia in care, datorita unui comportament anormal, in

timpul lucrarilor de pregatire a terenului, se vor identifica cuiburi de pasari, acestea

vor fi relocate, cu implicarea personalului specializat.

- Constructorul va limita si imprejmui temporar arealele ocupate de organizarea de

santier pentru a reduce la minim distrugerea suprafetelor vegetale;

- Suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier, depozite de materiale, vor fi

reabilitate ecologic, la finalizarea lucrarilor si aduse la starea initiala de folosinta;


imediata apropiere a zonelor ocupate temporar, pentru a nu distruge sau altera zone

de hranire.

- Materialele de constructie si deseurile nu se vor depozita in afara perimetrului special

amenajat, cu suprafete impermeabilizate sau betonate, in functie de conditiile din

teren;

- Constructorul va folosi utilaje moderne, capabile sa asigure nivelul de zgomot si

emisiile de substante poluante incadrate in normele in vigoare

Măsuri pentru HABITATE





- Lucrările de execuție se vor realiza în baza graficului de execuție a lucrărilor, aprobat

de Beneficiar.

- Se vor respecta toate măsurile propuse în acest studiu pentru reducerea impactului

asupra speciilor protejate incluse în formularele standard ale ariilor Natura 200 din


Mediul atmosferic

Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in

faza de executie a structurii rutiere sunt surse libere, deschise si au cu totul alte

particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se

poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului

impurificat/gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la autovehicule, toate autovehiculele utilizate trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe

toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.



MUNICIPIULUI REGHIN

272

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu

dotari moderne care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un

singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare

controlata si eficientă.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul

de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in

functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport

dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si au emisii minime monoxid de

carbon.

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa va face numai in statii special

autorizate în acest sens, situate în afara zonei proiectului.

Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant

vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a

suprafetelor. O atentie speciala se va acorda punerii in opera a stratului de forma care

presupune pulverizarea de var praf.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa

pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se va prevedea pe cat posibil

utilizarea de trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o

compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si

gaze de esapament.

Pentru reducerea poluarii atmosferice in perioada de executie a lucrarilor la varianta

de ocolire, se recomanda adoptarea urmatoarelor masurilor operationale:

• Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cu

pamant, vor fi reduse in perioadele de vant puternic si se vor umezi permanent

suprafetele nepavate;

• Se vor utiliza numai utilaje grele si mijloace de transport corespunzatoare normelor

EURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel

vor fi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0,1%);

• Utilajele de constructie vor fi foarte bine intretinute pentru a minimiza emisiile de

gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele de esapament si

vor fi puse in funcțiune numai dupa remedierea eventualelor defecțiuni;

• Viteza de circulatie va fi restrictionata, iar suprafata drumurilor va fi stropita, la

intervale regulate, cu apa sau alte substante de fixare, cu aditivi ai prafului;

• Autocamioanele incarcate cu materiale fine usor antrenate de vant vor fi acoperite in

mod corespunzator;

• In organizarea de santier, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de

depozitare, vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces

si drumurile de serviciu;

• In perioadele cu vant puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu apa la

intervale regulate si vor fi acoperite;

• Vor fi amenajate puncte speciale pentru indepartarea manuala sau mecanizata de pe

pneurile echipamentelor si utilajelor a reziduurilor la iesirea din santier;



MUNICIPIULUI REGHIN

273

• La sfarsitul perioadei de construcție zonele afectate temporar, ce nu vor fi utilizate

pentru elemente ale variantei de ocolire, vor fi reabilitate prin ecologizare,

stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei;

• Pentru stabilizarea solului si reducerea emisiilor de pulberi, la sfarsitul perioadei de

construcție, se vor realiza amenajari peisagistice pentru sensuri giratorii, intersecții,

spații pentru servicii;

Mediul acustic

Măsurile recomandate de protecție împotriva zgomotului și vibraţiilor în perioada de

execuție sunt următoarele:

• limitarea traseelor ce străbat localitățile de către utilaje și mijloace de transport utilizate pentru execuția lucrărilor;

• pentru amplasamentele din apropierea localităților, se recomandă efectuarea lucrărilor numai în perioada de zi (6.00 - 22.00), respectându-se perioada de odihnă a populației;

• pentru protecția zonelor apropiate împotriva zgomotului, amplasarea construcțiilor modulare ale şantierului, inclusiv a depozitelor de materiale de construcție, se va face în așa fel încât să constituie ecrane între şantier si zonele limitrofe;

• întreținerea permanentă a drumurilor utilizate contribuie la reducerea impactului sonor.

Peisaj

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de execuție, se au in vedere

următoarele masuri:

• vor fi folosite doar gropi de imprumut autorizate, ca surse pentru materialele de constructie;

• refacerea peisajului afectat de lucrarile de executie ale drumului prin continuitatea si rezolvarea corecta din punct de vedere peisagistic a spatiilor verzi de pe toata lungimea drumului proiectat;

• realizarea amenajarilor peisagistice pe baza de proiect pentru parcari, centrul de interventie, sensuri giratorii si intersectii;

• realizarea inierbarilor cu specii locale a taluzelor in rambleu si debleu, fara a introduce specii invazive;

• colaborarea cu specialisti horticultori, botanisti si peisagisti in perioada de executie, pentru a realiza incadrarea in spatiul natural al variantei de ocolire.

Mediul socio – economic

Se vor prevede urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra mediului social si

economic, al sanatatii populatiei:

• Populatia va fi informata cu privire la proiect si cu privire la programul de lucru pentru realizarea drumului, a utilizarii drumurilor publice pentru transportul materialelor necesare.



MUNICIPIULUI REGHIN

274

• In cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul agregatelor, al betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor, de reziduuri din santier.

• Se va acorda atentie deosebita la transportul de beton din ciment cu autobetoniere pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseul sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.

• Fronturile de lucru vor fi prevazute cu grupuri sanitare, de preferinta mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse vidanjate periodic.

• In fronturile de lucru se vor interzice operatiunile de schimbare a uleiului, demontarea sau dezansamblarea utilajelor sau mijloacelor de transport.

• Dirijarea umpluturilor din pamant se va face astfel incat in caz de ploi puternice suprafetele sa nu fie spalate si erodate cu transport de material solid in afara amprizei lucrarilor.

• Fronturile de lucru vor fi delimitate de restul teritoriului cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce intra in raspunderea executantilor, cu panouri mobile pe care se vor inscrie elementele lucrarii, cu numele si telefonul persoanei de contact responsabile, cu panori publicitare.

• Pentru a restrange si mai mult efectul asupra peisajului, prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei, astfel incat o portiune inceputa sa fie terminata integral si redata zonei intr-o perioada cat mai scurta de lucru.

Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in

timpul executiei lucrarilor:

• limitarea traseelor ce strabat zonele locuite, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;

• organizarea de santier va fi amenajată in afara zonelor locuite si a zonelor sensibile pentru a minimiza impactul asupra habitatelor naturale si a speciilor protejate;

• pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

• pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE A MEDIULUI ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE

Mediul acvatic

In perioada de operare a obiectivului, beneficiarului ii revine sarcina intretinerii lucrarilor de protectie a albiilor precum si mentinerea in stare buna de functionare a constructiilor pentru epurarea apelor.

Se fac urmatoarele recomandari:

• mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor

pluviale, prin curatarea periodica a namolului, precum si a bazinelor de decantare

si separare de hidrocarburi;

• namolul colectat periodic din santuri va fi transportat, tratat și eliminat de firme

specializate în acest sens.



MUNICIPIULUI REGHIN

275

• platforma aferenta dotarilor variantei de ocolire (spatii de servicii, parcari) va fi

construita cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice,

acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare;

Lucrarile proiectate pentru reţinerea poluanţilor in perioada de exploatare sunt cele

pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma variantei de ocolire inainte de a fi

evacuate.

Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de

grăsimi, bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare primară și

asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale colectate de pe

poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi colectate si epurate primar

inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu

poluanti conform legislatiei in vigoare.

Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice (şanţuri, podeţe) vor impiedica

stagnarea apei pe platforma drumului, contribuind la pastrarea suprafeţei acesteia in condiţii

bune.

Pentru diminuarea cantitatii de substante poluante care pot ajunge in apele de

suprafaţa sau se pot infiltra in subteranul freatic, este prevăzută executarea unor bazine

retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, a unor bazine decantoare și a

separatoarelor de hidrocarburi.

Bazinele retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, bazinele

decantoare și separatoarele de hidrocarburi, pentru o epurare primară și asigurarea unor ape

convențional curate la evacuare vor fi curatate periodic, iar reziduurile colectate (materia

care a sedimentat si grasimile) vor fi transportate la un depozit de deseuri autorizat sa le

trateze.

In toate calculele de prognoza de pe traseul variantei de ocolire concentraţia

poluanţilor din apa epurata nu depaşeşte valorile admise de NTPA - 001 (normativ care

stabileşte limitele admise ale concentraţiei poluanţilor in apele uzate la descarcarea in

sursele de apa).

Decantoarele şi separatoarele de grasimi trebuie inspectate şi intreţinute

corespunzator in perioada de operare. Toate activitaţile vor fi incluse atat in planul de

operare şi intreţinere, cat si in planul de monitorizare din punct de vedere al protectiei

mediului pentru proiect.

In cadrul activitaţilor de intreţinere apar in mod curent şi alte surse de poluarea din

care cea mai importanta este impraştierea sarii (NaCI) in perioada de iarna. Se aprecieaza

ca, in anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezgheţarea parţii

carosabile. Aceasta sare este spalata de ape şi impraştiata pe terenurile riverane. Studiile

sistematice efecutate in alte ţari atesta ca ionii de Na sunt puţin mobili şi se fixeaza in sol pe

primii 1 0 -4 0 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil şi poate ajunge in apele subterane. Nu s-

au semnalat poluari periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al spalarii sarii de pe

carosabil. Cantitaţi mari de NaCI se pot infiltra in teren in cazurile de stocare

necorespunzatoare.

În ultima perioada au apărut substanțe utilizate pentru deszăpezire cu o concentrație

scăzută de substanțe poluante. De asemenea, tehnologiile moderne utilizează presiunea

apei sau temperatura acesteia, fără adaousul de alte substanțe. Din acest motiv se

preconizează ca impactul procesului de deszăpezire să fie unul redus, la momentul operării

variantei de ocolire a municipiului Reghin.



MUNICIPIULUI REGHIN

276

In cadrul activitatii de intretinere pot fi folosite substante fertilizante si ierbicide pentru

spaţiile verzi de pe taluze şi din parcari. Aceste substanțe au un potențial periculos, doar

dacă nu sunt respectate condițiiile stabilite la nivelul national și european, privind

substanțele utilizate pentru întreținerea vegetației peisagere. Suprafeţele sunt reduse şi

cantitaţile de substanţe potential periculoase folosite de asemenea reduse.

Pentru acest proiect a fost obținut Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația

Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și

măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.

Solul

Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante

poluante in aer, care ajung sa se depuna pe sol, ce nu vor depasi limitele admisibile.

Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului

desfasurat pe varianta de ocolire, date fiind conditiile de trafic fluent, fara variatii

semnificative ale vitezei.

Date fiind cele mentionate mai sus, se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa

impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate.

Varianta de ocolire va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din zona

municipiului Reghin si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. Acest fapt va

conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri, care traverseaza numeroase

localitati.

Principalele masuri pentru controlul si prevenirea poluarii solului sunt:

• colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;

• verificarea periodica si intretinerea curenta a sistemelor de colectare, epurare si

evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii

apelor uzate provenite din spatiile de servicii, precum și a epurării apelor pluviale

epurate în bazinele de retenție și decantoare, vor fi colectate periodic si transportate

tratate de firme specializate și autorizate în acest sens.

• verificarea periodica a calitatii solului (pH, metale grele) in zona variantei de ocolire;

• realizarea amenajarii peisagistice a variantei de ocolire.

• masuri de monitorizare dupa terminarea lucrarilor de constructie, in vederea

supravegherii posibilelor eroziuni si a depunerilor de sedimente in locuri nedorite

precum si monitorizare periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatiilor de

depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului;

• apele pluviale care spala varianta de ocolire vor fi colectate in șanturi, rigole, bazine

de retenție și decantoare, cu separator de hidrocarburi;

• controlul gestionarii deseurilor provenite din traficul auto si din spatiile de servicii si

parcare;

• pentru a proteja solul si subsolul din zona spațiiilor de servicii/parcare, suprafetele se

vor betona.



MUNICIPIULUI REGHIN

277

Mediul acustic

În condiții normale de funcționare, traficul de pe varianta de ocolire nu va genera un impact

semnificativ din punct de vedere al zgomotului, având în vedere că se dorește scoaterea

traficului în afara localităților și fluidizarea traficului.

De asemenea, varianta este construită în rambleu înalt, iar această soluție asigură protecția

zonelor apropiate, în mod similar unor panouri de protecție fonică.

Pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la limita platformei drumului, stabilite

prin măsurători, vor fi superioare celor prognozate, se recomanda adoptarea măsurilor

suplimentare de protecţie sonoră fie prin instalarea unor panouri fonoabsorbante, fie prin

montarea de geamuri termopan direct la receptorii afectați.

Recomandam monitorizarea permanenta a volumului traficului și a zgomotului generat de

acesta, în vederea reducerii zgomotului generat de traficul rutier, cu asigurarea siguranței

circulației.

Mediul atmosferic

Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de

operare este traficul rutier de pe varianta de ocolire, reprezentand surse de poluare mobile.

Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea

- dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.

Se estimeaza ca emisiile in atmosfera afecteaza o zona adiacenta traseului variantei

de ocolire la o distanta de aproximativ 50 m.

Pentru limitarea emisiilor de poluanti se recomanda urmatoarele masuri generale:

• realizarea de inspectii perioadice ale autovehiculelor;

• amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de

colectare si evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanatiilor de

miros din zona parcărilor si a spatiilor de servicii, centrelor de intretinere.

• protectia locuitorilor prin realizarea unor ramblee înalte, care au rol de barieră în

retinerea particulele si unele gaze emise de catre vehiculele din trafic

Realizarea variantei de ocolire va avea, in mod cert, efecte pozitive asupra calitatii

aerului în zonele urbane ocolite, dar și de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe

care va fi atras trafic. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri

si, implicit, va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera

precum si a nivelului de zgomot.

Peisajul

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de operare, se recomandă

întreținerea taluzurilor și a spațiilor verzi, precum și remedierea de urgență a efectelor

eventualelor accidente de pe varianta de ocolire.



MUNICIPIULUI REGHIN

278

Mediul socio – economic

Proiectantul a luat masuri pentru a asigura independenta sistemului rutier analizat prin

evitarea contactelor transversale cu alte sisteme rutiere, prin schimbatoare de sensuri sau

racordari complicate supraetajate, prin treceri denivelate, garduri de protectie, dar si printr-

un sistem de semnalizare - avertizare care sa permita orientarea usoara in fluxul de

circulatie.

Protejarea si conservarea siturilor arheologice se va face pe baza unui protocol prealabil

incheiat intre beneficiar si reprezentanti locali ai Ministerul Culturii.

S-au luat masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier analizat:

• Racorduri cu drumurile nationale impun adaptarea vitezei la intrarea si iesirea de pe varianta de ocolire;

• Marcaje rutiere si semnalizare;

• Parapeti metalici de protectie;

Beneficiarul va realiza monitorizarea factorilor de mediu și va asigura suplimentarea

măsurilor de protecție, dacă va rezulta necesitatea acestora din rezultatele monitorizărilor în


11.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul

Varianta de ocolire a municipiului Reghin a acoperit toate aspectele mentionate în legislația

privind evaluarea impactului asupra mediului, iar concluziile acestuia sunt prezentate în cele

ce urmează.

De asemenea, studiul a inclus elementele aplicabile din ghidurile de bună practică

naționale și internaționale.

Studiul conţine caracterizarea stării actuale a factorilor de mediu pe amplasamentul

studiat, identificarea surselor de poluare si evaluarea impactului asupra mediului care fac

obiectul proiectului.

Evaluarea impactului lucrărilor de execuție a variantei de ocolire Reghin asupra

mediului înconjurător şi populaţiei a fost făcută dinstinct pentru perioada de execuție şi

pentru perioada de operare.

Au fost evaluate sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului, a florei şi

faunei, de poluare sonoră, precum si modul de gospodărire a deşeurilor, a substanţelor

toxice şi periculoase.

In continuare a fost analizat şi cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu.

S-au analizat măsurile si solutiile tehnice propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri

pentru limitarea, diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi

încadrarea efectelor adverse în limite admisibile.

In cadrul raportului, o atenţie deosebită s-a acordat activităţii de monitorizare a

factorilor de mediu, cu recomandări organizatorice, metodologice, care sa asigure

eficientizarea monitorizării.



MUNICIPIULUI REGHIN

279

În urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu au fost identificate elemente

negative, pentru care au fost propuse masuri de reducere pentru limitarea impactului și

aducerea acestuia la un nivel acceptabil.

Elementele negative ale impactului asupra mediului se manifestă mai ales în

perioada de execuție a lucrarilor prin:

- pulberile degajate în atmosferă, depuse ulterior pe sol și în apă, provenite din

manipularea materialelor de construcție în fronturile de lucru;

- emisiile în atmosferă de la arderea carburanților în motoarele utilajelor de construcții

și de transport;

- apele uzate tehnologice și apele menajere din organizarea de șantier;

- zgomotul la fronturile de lucru și de pe culoarele de transport;

- aspectul peisagistic generat de santier în contrast cu peisajul specific zonei.

Pentru perioada de exploatare/operare, au fost identificate ca aspecte negative

concentrarea importantă a traficului ce genereaza noxe și nivel de zgomot ca urmare a

realizării variantei de ocolire.

Însă analiza globală a efectelor benefice și a celor negative, pentru perioada de

operare conduce la o concluzie certă în favoarea efectelor benefice. Dintre acestea

mentionăm doar câteva:

- Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea

vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea

consumului de carburanţi prin scaderea accelerărilor si decelerarilor, dar și a

regimului de funcţionare a motoarelor, diminuarea blocajelor în traseu în special la

traversarea localităților, pe care varianta le ocolește.

- Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depăşiri

și tranzitare prin localități cu circulaţie pietonală importantă.

- Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducătorii auto.

Prin masurile recomandate impactul negativ al lucrarilor de execuție și a traficului în

perioada de operare a fost diminuat substanțial, valorile prognozate ale concentrațiilor de

poluanți în aer, ape, sol și subsol, precum și ale nivelurilor de zgomot și vibrații încadrându-

se în limite admisibile.

Având în vedere concluziile prezentate la finalul fiecarui capitol din prezentul raport și

luând în considerare analiza detaliată a aspectelor sensibile, considerăm că realizarea

proiectului va avea un impact redus, cu menținerea sub control a elementelor sensibile și cu

respectarea reglementărilor și principiilor de protecție a mediului, în condițiile respectării

măsurilor recomandate în acest raport și în studiul de evaluare adecvată.

De asemenea, in perioada de operare a variantei de ocolire vor fi aigurate condiții

moderne de circulație și confort, în siguranță, cu efecte pozitive asupra dezvoltării socio-

economice în zona.

Au fost luate în considerare toate aspectele semnificative, atât pentru perioada de

constructie, cât și pentru cea de operare.

Tinand cont de cele mentionate anterior apreciem faptul ca prin realizarea variantei de

ocolire conform proiectului prezentat în acest studiu, impactul asupra mediului va fi

preponderent pozitiv, întrucât în prezent în zona proiectului traficul rutier nu se

desfășoară în condiții de siguranță, colectarea și evacuarea apelor uzate prezintă



MUNICIPIULUI REGHIN

280

deficiențe, iar zonele cu potențial de inundabilitate sau instabilitate nu sunt protejate

de lucrări hidrotehnice, lucrări de consolidare sau lucrări de artă.

11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Realizarea variantei de ocolire are un impact pozitiv important asupra calitatii vietii si

conditiilor sociale, prin:

• crearea de noi locuri de munca;

• cresterea schimburilor comerciale;

• dezvoltarea economico-sociala generala a zonei,.

• reducerea noxelor si zgomotului prin preluarea traficului din localitati, cu

consecinte pozitive asupra conditiilor de viata ale comunitatii umane afectate.

• sporirea capacitatii de circulatie prin fluenta traficului.

• marirea sigurantei circulatiei si reducerea numarului de accidente.

Impactul asupra factorilor de mediu, in special asupra biodiversitatii, va fi unul

moderat redus, in conditiile realizarii solutiilor tehnice specifice prezentate si a respectarii

masurilor de reducere si limitare a impactului.



MUNICIPIULUI REGHIN

281

12. REFERINȚE / BIBLIOGRAFIE




2021,


2016,




2015-2020,




2013.



2013.







Publică.





• Banca Mondială, (1998- 1999), Environmental assessment sourcebook : volume 1 :

policies, procedures, şi cross-sectoral issues. [Manual sursă pentru evaluarea mediului:

vol.1, politici, proceduri, aspecte trans-sectoriale.

• Banca Mondială,(1991), Environmental assessment sourcebook : volume 2 : sectoral

guidelines. .[Manual sursă pentru evaluarea mediului: voi. 2: ghid pe sectoare].



MUNICIPIULUI REGHIN

282

• Banca Mondială, (1997), Roads şi the Environment: A Handbook. [Manual:Drumurile şi

mediul]

• Cineti, Adrian (1990), Resursele de ape subterane ale României, Editura Tehnică,

Bucureşti.

• Geanana, Mihai, Ochiu, losif (1990), Pedogeografie. Sistematica şi caracterizarea

solurilor din România, Tipografia Universităţii din Bucureşti.

• Ghinea, Dan (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică,

Bucureşti.

• Manoleli, D. G., Andrasanu, A., Galdean,N., Rusti, D. M., Gheorghe luliana Florentina,

Tilly, Jean (2003) , Dezvoltarea prevederilor pentru conservarea naturii în România,

Institutul European din România. ISBN 973-86222-6-3.

• Mihăilescu, Nicolae Şt, Grigore, Ion (1982), Resurse minerale pentru materiale de

construcţii în România, Editura Tehnică, Bucureşti.

• Mihăilescu, Vintilă (1966), Dealurile şi câmpiile României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

• Posea,Grigore, Popescu Nicolae, lelenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti.

• Posea, Grigore (coordonator) (1982), Enciclopedia geografică a României, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti.

• Posea, Grigore, Badea, Lucian (1984), România - Harta unităţilor de relief, Scara 1:750

000, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

• Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică Bucureşti.

• Sârbu Anca, Coldea Gheorghe, Negrean Gavril, Cristea, Vasile, Hanganu Jenica, Peter

Veen (2004) , Grasslands of Romania. Final report on National Grasslands.

Inventory 2000-2003, University of Bucharest, ISBN: 973-86364-7-7.

• Şerban, Daniel; Florea, Radu ş.a. (2002), Citizen Participation în Decision-Making -

Training Manual, Research Triangle Institute, Bucharest,

• Ujvari, I. (1972), Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

• Cineti F.A., 1990, Resursele de ape subterane ale Romaniei, Ed. Tehnica Bucuresti

• Doniţă N., Ivan D., Coldea G., Sanda V., Popescu A., Chifu T., Paucă-Comănescu M.,

Mititelu D., Boşcaiu N. 1992. Vegetaţia României. Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti.

• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A. 2005. Habitatele

din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

• Institutul Geologic al Romaniei - Harta geologica a Romaniei, 1:200 000

• Institutul Geologic al Romaniei - Harta hidrogeologica a Romaniei 1:100 000



MUNICIPIULUI REGHIN

283

ANEXE

• Anexa nr. 1 – Certificatul de înregistrare în Lista experților care elaborează studii de

mediu pentru elaboratorul raportului privind impactul asupra mediului

• Anexa nr. 2 – Coordonatele Stereo 70 ale proiectului

• Anexa nr. 3 – Planuri de amplasament și prezentare a elementelor proiectului

• Anexa nr. 4 – Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația Bazinale Mureș -

Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș

cuprins - apmms-old.anpm.ro

Documents