raport de mediu pentru „reactualizare plan …apmms-old.anpm.ro/files/apm...

Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. UNGHENI septembrie 2013

RAPORT DE MEDIU PENTRU

„REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE

APARTINATOARE”BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES

Consiliul Local al oraşului Ungheni

TEMEI LEGAL: H.G. 1076/2004, Art. 5, alin. 2, lit. a,bDECIZIA DE INCADRARE APM MURES, NR. 4743/06.08.2013

ELABORATOR RAPORT DE MEDIUIng. Brăiescu Gheorghe

Evaluator/Auditor de MediuAtestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016

SEPTEMBRIE 2013

1


CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PUG.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUG şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUG.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG UNGHENI.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG UNGHENI.

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

2


RAPORT DE MEDIU PENTRU

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE

APARTINATOARE”BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES

Consiliul Local al oraşului Ungheni

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni

AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORASULUI UNGHENI, JUD. MUREȘ;

PROIECTANT GENERAL: S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ

TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

3

mailto:[email protected]


1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG UNGHENI precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:

evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea

în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora

şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUG UNGHENI

4


Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor

privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii.

Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare

care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a

spatiului natural.

Evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a

autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea

in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul

decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate;

Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de UE, ca si

orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau

local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura

legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de

reglementare sau administrative.

Potential turistic deosebit – Totalitatea obiectivelor naturale si construite existente

intr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse

categorii de vizitatori si oportunitati pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare

a turismului.

Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia

sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.

Raport de mediu – parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicarii acestora

si alternativele lor rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta.

Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii

speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice

de mediu.

Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata,

in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei

autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul

ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi

zone urbane.

Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii

activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului

lor nociv, pot inrautatii calitatea aerului.

5


Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice

persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program.

Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geographic

si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.

Zona turistica – Unitate teritoriala delimitata, caracterizata printr-o mare complexitate

de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.

CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RAPORTUL DE MEDIUIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA

sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P;- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in contexttransfrontiera (Conventia de la Espoo).Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea

considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in

vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca

efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte

de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie

transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004

care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu

prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru

anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.

Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004,

respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista

fiind inculse si planurile urbanistice generale.Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care

prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o arie de protectie speciala

sau arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina

seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt:

- Incadrarea;

- Definirea domeniului;

- Evaluarea P/P;

- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare;

- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de

Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul);

- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;

6


- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare

si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM;

- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG

1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta

evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Programde Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentruzonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele suntdirectionate catre introducerea anumitor practici agricole;- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management aleDeseurilor;- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in carenivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impuneimplementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-uninterval de timp specificat;- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologiceeuropene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoasteca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului

transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din

Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de

Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea demediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD,

2007).

RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si

activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, precum:

– stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind

dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare;

7


– amenajarea si utilizarea terenului;

– dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati;

– modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga.

– In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu,

corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele

de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a

facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita

introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte

asupra teritoriului administrativ, asupra componentelor mediului si in special asupra

zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu,

inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul

implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor

implementarii PUG asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest

sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au

sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile

publicului si a autoritatilor de reglementare interesate.

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si

folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri

publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a

cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic

general stabileste directiile evolutiei zonei analizate in concordanta cu alte programe

si planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

- dezvoltare durabila a localitatilor (trup intravilan);

- cresterea nivelului de trai;

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin asigurarea

cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor

uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. Planul urbanistic general impreuna cu

RLU aferent devine, dupa aprobare, ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe

baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul

localitatii.

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel

mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea

considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea

masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea

ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

8


Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de

legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,

politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional

înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de

limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in

procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la

întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă

loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,

nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident

al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea

riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu

propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)

cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA.

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru

dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare

şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu

generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA

urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de

implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru

“ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica

de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,

precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,

furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante

sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

9


PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ORAS UNGHENIDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:În conformitate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999 – Ghid privind metodologia de

elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general, respectiv Ordinul nr.

21N/10.04.2000 – Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de

urbanism, au fost tratate următoarele probleme:

- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni;

- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;

- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei

existente;

- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;

- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate

aferente;

- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,

- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- Echiparea tehnico-edilitară.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de

amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al oraşului Ungheni,

au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele surse:

- Bazele topografice ale localităţilor oraşului Ungheni, actualizate cu date şi elemente

culese pe teren (septembrie 2011);

- Schiţa de sistematizare a localităţii Ungheni, proiect IPJ Târgu Mureş, nr. 5723/1971

faza S.S.L.;

- Planul Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Ungheni, proiect

nr.30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.;

- Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect 011/2008,

aprobat în data de 15.01.2009;

- Plan Urbanistic Zonal Aeroport și Parc Industrial, proiect nr.10/2004;

- Date şi informaţii furnizate de administraţia locală;

- Date statistice recensământ 2002;

- Date statistice 2011;

- P.A.T.J. Mureş/2010;

- P.A.T.Z. periurban al Municipiului Târgu Mureş /2006;

10


- Canalizare menajeră şi staţie de epurare a oraşului Ungheni, proiect nr.121.1/2007,

elaborat de S.C. UNGPRO SRL;

- Autostrada Transilvania – sector Sighişoara-Ogra, proiect nr. 6099/2008/S.F., întocmit

de SEARCH Corporation;

- Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015.

Principalele obiective ale PUG UNGHENI:

Pentru dezvoltarea oraşului se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:

a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport;

b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice;

c. Realizarea unei structuri economice performante;

d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic;

e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială;

f. Dezvoltarea resurselor umane;

Aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:

1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania;

b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni – Deda;

2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş;

b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013;

3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015;

b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii;

În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE

pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:

Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin

programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania;

Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni);

Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni;

Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea;

Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de

trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare, intersecţii giratorii;

11


Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de

producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului;

Extindere Aeroport Internaţional Transilvania;

Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi;

Extindere Parc Industrial Vidrasău;

Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public;

Extinedere sistem de canalizare la Unhgeni, Cergid, Cergizel, Moreşti, Recea şi

Vidrasău;

Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa;

Crearea de ferme de producţie ecologică;

Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ al oraşului

Ungheni;

Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului;

Servicii industriale destinate exploatării agricole;

Valorificarea patrimoniului natural şi cultural;

Înfiinţarea de pensiuni agroturistice;

Promovarea festivalului de interpretare „Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni,

asamblul de dans „Hora” ;

Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit;

Reabilitare cale ferată cu ecartament îngust ;

Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;

Construirea unui bloc de locuinţe sociale;

Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară;

Dublare şi electrificare cale ferată şi modernizarea gără Ungheni şi haltă Vidrasău ;

Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa;

Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală;

Program de formare şi reconversie profesională;

Realizarea unei platforme electronice;

12


Stadiul actual al dezvoltarii; Evolutia zonei; Scurt istoricOraşul Ungheni este o localitate de rangul III (conform L 351/2001-Planul de Amenajate

a Teritoriului Naţional-Secţiunea IV-Reţeaua de localităţi şi L45/2004-Declararea ca oraş

a comunei Ungheni), situat în zona de influenţă a municipiului Târgu Mureş, cu aşezare

geografică în centrul Câmpiei Transilvaniei, pe lunca râului Mureş, la confluenţa cu râul

Niraj. Datele documentare au scos în evidenţă existenţa vieţii şi locuirii, pe aceste

meleaguri, din timpul străvechi1.

Localitatea Ungheni a fost atestată pentru prima dată în anul 1264 sub numele de

NARADTEW, cu ocazia unei danii de moşii efectuată de Ştefan “duce de Transilvania”.

Alte atestări ale localităţii se regăsesc în listele papale din anii 1332 – 1335 unde,

localitatea apare sub numele de NARADTU şi NARADYN, iar în 1390 apare sub

denumirea de NARADTEW.

Localitățile componente ale orașului Ungheni au fost atestate documentar după cum

urmează: Vidrasău în anul 1383, Cerghizel și Cerghid în anul 1438 sub denumirea de

Cerghidul Mic și Cerghidul Mare, Șăușa în 1451, iar Morești în anul 1567 sub denumirea

de MALOMFALVA.

Elemente ale cadrului natural

Oraşul Ungheni este inclus în Zona Metropolitană Târgu Mureş fiind un centru urban

secundar la nivelul zonei periurbane cu funcţiuni preponderent secundare şi terţiare.

Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei pe lunca râului Mureş la

confluenţa cu râul Niraj, având o altitudine medie de 300 m fata de nivelul mării.

Condițiile de relief din punct de vedere pedogenetic prezintă caracteristici specifice

zonei, concretizate prin coaste structurale puternic înclinate la Morești și Cerghid, alături

de pante domoale mult abrupte pe linia curbelor de nivel. Dealurile prezente la Morești,

Săușa, Cerghid și Cerghizel prezintă altitudinii variind între 375 și 498m.

Din punct de vedere geomorfologic, versanții cu expoziție sudică sunt scurți, abrupți,

puternic erodați și afectați de alunecări de teren(Cerghid și Cerghizel). Pantele au o

valoare cuprinsă între 15 și 250. Din punct de vedere geologic zona locaităților Cerghid,

Cerghizel, Morești, Șăușa și Recea, are un caracter sedimentar neogen, reprezentată

prin depozite argiloase-nisipoase, prăfoase și acoperite de sol vegetal.

Apele de suprafață preyintă o rețea relativ densă în formă radiară având următoarele

carectere generale:

-debite relativ mici;

-zonă de izvor săracă;

-caracter temporar;

13


-lunci slab dezvoltate.

Solurile cele mai frecvente în zona localității Ungheni sunt cele aluvionare, profunde şi

fertile cu textură nisipo-lutoasă.

Condiţiile hidrografice ale zonei teritoriului administrativ Ungheni sunt determinate de

râurile Niraj şi Mureş, afluenții acestora, cât şi de prezenţa apei freatice la sol pe

anumite suprafeţe de teren situate între Ungheni, Cerghid şi Vidrasău, parţial drenate

prin lucrările executate în special pentru aeroport.

Luca și terasa Mureșului prezintă un sol vegetal gros de 1,00-1,50m, cu pietriș cu nisip

gros de 3,5m, iar stratul de bază este o marnă argiloasă cenușie compactă de 5,00-

6,00m. Aici se poate funda pe stratul de nisip cu Pn=3,00 kgf/cmp. Apa subterană se

situeayă în general la 2,00m adâncime, apele fiind sărate și nepotabile din punct de

vedere chimic și sunt agresive față de beton.

Apele de suprafaţă, pe terotoriul localităţii, prezintă o reţea relativ densă în formă

radiară având următoarele caracteristici:

debite relativ mici;

zona de izvor săracă;

caracter temporar;

cu lunci slab dezvoltate.

Apa subterană variază între 1,00-3,00m, existând izvoare pe partea sud-vestică cu 0,50-

1,00 l/sec. Regimul pluviometric prezintă o medie multianuală de 636 mm.

Temperatura medie anuala este de +8,70º C (iulie +19,4 º C, ianuarie -4,3º C).

Zona are o intensitate seismică de gradul 7.

Relieful apartine unității geomorfologice a Regiunii Centru ce cuprinde Munții Carpați și

Depresiunea Colinară a Transilvaniei Relieful Judeţului Mureş este integrat treptelor

morfogenetice montane, deluroase, depresionare şi culoarelor de vale. Trăsăturile

morfometrice (hipsometrie, fragmentare, geodeclivitate, expoziţie, energie) şi

morfologice (morfodinamica versanţilor, albiilor, luncilor) argumentează influenţa

litologiei, tectonicii (neotectonicii), structurii, climei, hidrografiei, vegetaţiei, faunei şi

componentei antropice.

Relatii in teritoriu

Oraşului Ungheni este amplasat în sudul Municipiului Târgu Mureş, mai exact în zona

sud-vestică periurbană a Municipiului Târgu Mureş.

Relaţia cu:

Municipiul Târgu Mureş se face prin D.N.15 (E60) - 10,60 km

Târnăveni se face prin D.J. 151 B şi D.J. 142 - 26,00 km

14


Acăţari (D.N. 13) - D.J. 151D - 15,70km

Iernut – D.N. 15 - 19,60km

Legătura dintre Ungheni şi Sântioana de Mureş se face prin D.C. 125 - 4,64km, iar cu

Vidrasău–Şăuşa prin D.C. 124 - 8,50km. Calea ferată normală Războieni–Deda străbate

teritoriul administrativ şi face legătura cu localităţile învecinate prin gara Ungheni, halta

Vidrasău. Oraşului Ungheni este deservit de mijloace de transport în comun care fac

legătura cu localităţile învecinate, exceptând localitatea Șăușa.

Există şi o cale ferată cu ecartament îngust, care este suspendată în momentul de faţă.

şi Prin PATJ Mureş şi PATZ se propune revitalizarea ei cu un nou terminal în localitatea

Ungheni.

Teritoriu administrativ al oraşului Ungheni se învecinează:

la nord: comuna Pănet

la sud: comunele Suplac şi Mica

la est: comunele Cristeşti şi Gh. Doja

la vest: comuna Sînpaul şi Band.

Activitati economice. Unitati agricole

Domeniul culoarului Mureşului are soluri foarte fertile, agricultura practicată fiind de tip

grădinărit, iar creşterea animalelor este de tip stabulaţie, cu forme evidente de

intensivitate rezultate în urma cerinţelor de aprovizionare a pieţei din Târgu Mureş.

Oraşului Ungheni are o fertilitate mediu-ridicată în comparaţie cu zona metropolitană a

municipiului Târgu Mureş.

Suprafaţa totală după modul de folosinţă a terenului - 2009 .

Surafata

totala(ha)

Suprafata

agricola(ha)

Din suprafata agricola:

Arabil Pasuni Fanate Vii si pepiniere viticole Livezi

6 369 5 442 3 706 1 365 359 2 10

100% 85,45% 58,19% 21,43% 5,64% 0,03% 0,16

Numărul exploataţiilor agricole este de 2.328, din care 2.317 sunt reprezentate de

familii, iar 11 de societăţi comerciale, iar suprafaţa medie (ha/exploataţie) este de 2,06.

Producţia medie de:

- Lapte -6840 lapte l/animal

- Carne porc -1463 to

- Ouă -2200 mii buc.

15


Unităţile agricole pe localităţi:

Localitate Denumire unitate

Ungheni

Cerghid

Cerghizel

Recea

Şăuşa

Microfermă agricolă

Platformă agricolă


Microfermă agricolă


Grajduri

Unităţile industriale – depozitare/servicii pe localităţi:

Ungheni Staţie de transformare Ungheni

Fabrica de bere SC Heineken SRL

Depozit carburanţi SC Premaco SA

SC Ceragrim SRL

SC Transiltex SRL

Depozit cereale

CONEL – SC Electrica SA

Platformă depozitare

Platformă industrială

SC Zass Germanz SRL

Fabrica de prefabricate din beton

SC Farotec SRL

SC Multistone Transilvania SRL

SC Elita Simex SRL

SC Giant Ambalaje SRL

SC Fermis SRL

SC Chesa&Pop SRL

SC Transgranit SRL

Cerghid SC Cercimagro SRL


Cerghizel Moară

Depozit furaje SC Danutrition SRL

16


Moreşti Brutărie Dancea Beniamin II

SC Remat Mureş SRL – colecatare deşeuri feroase

Recea Platformă industrială

Pompă de apă

Parc industrial

Şăuşa Uscătorie – Reglare DGN


Gaz metan

Vidrasău Depozit

SC Bagete SRL - producţie

SC Nett Front SRL - producţie

SC Ro Ecologic SRL

SC Moldovan Conimpex SRL – moară


Numarul si evolutia populatiei

Localitati/anul 1992 2002 2011

Ungheni 3731 3562 3787

Cerghi 540 499 499

Cerghizel 740 492 492

Moresti 362 727 727

Recea 147 142 182

Sausa 270 233 233

Vidrasau 819 899 899

Teritoriu administrativ 6609 6554 6819

Circulatia existenta

Artera principală a oraşului Ungheni este drumul naţional DN 15 care se suprapune cu

drumul european E60 care tranversează oraşul Ungheni, din direcţia nord-est (Cristeşti),

în direcţia de sud-vest (Sânpaul). Acesta asigură o bună comunicare, în special, între

centrele urbane din Regiune, facilitând totodată accesul din şi spre diverse centre

urbane importante, cum ar fi municipiul Târgu Mureş şi alte oraşe ale judeţului Mureş.

17


Din drumul naţional DN 15 se deprind următoarele artere:

DJ151B – drum asfaltat – asigură legătura spre comuna Mica şi trece prin localităţile

Cerghid şi Cerghizel;

DJ151D – drum asfaltat - asigură legătura spre comuna Acăţari;

DC124 – drum pietruit - asigură legătura spre localitaţile Vidrasău, Şăuşa şi Pănet;

DC125 – drum pietruit – asigură legătura spre localitatea Moreşti cu o lungime de 4,2

km

DC 125A – drum pietruit – asigură legătura spre localităţile Moreşti şi Şăuşa

DC 74 – drum asfaltat – asigură legătura spre localitatea Recea

Reţeaua de străzi din oraşul Ungheni are o lungime de 26 km (străzi orăşăneşti) şi 11,2

km de drumuri comunale. Administraţia Publică Locală a realizat lucrări de întreţinere şi

reparaţii curente periodice, dar drumurile necesită reabilitare şi modernizare, inclusiv

reparaţii capitale pe anumite tronsoane.

Oraşul Ungheni este asigurat cu reţea de căi ferate ce asigură legături rapide cu reţeaua

majoră a ţării şi deţine linii normale de cale ferată cu o singură cale.

Transportul public spre municipiul Târgu Mureş, din oraşul Ungheni, dar şi spre

localităţile vecine este asigurat de S.C. Siletina Impex S.R.L., în asociere cu S.C.

Transport Local S.A. Transportul este asigurat, de asemenea, şi de maxi taxiuri

particulare, dar şi de maşini taxi. În oraş există staţii de taximetrie care sunt deservite

de firme de taxi din municipiul Targu Mureş. Către municipiul Târgu Mureş, transportul

este asigurat la fiecare 15 minute în timpul săptămânii, şi la fiecare jumătate de oră – în

week-end de către autobuze şi microbuze. Localitatea Șăușa nu dispune de transport

public spre localitatea Ungheni.

Ocuparea terenurilor

Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Intravilanele existente ale localităţilor Teritoriului Administrativ al Oraşului Ungheni au

fost stabilite prin PUG 2000 nr. 30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.

Pentru localitatea Recea intravilanul a fost stabilit prin Planul Urbanistic Zonal „Aeroport

şi Parc Industrial”, nr. 10/2004 – proiectat de Consiliul Judeţean – Serviciul de urbanism

şi amenajare a teritoriului, aprobat de Consiliul Local Ungheni – Hotărârea nr. 17/2004,

avizat de Consiliul Judeţean Mureş – Hotărârea nr. 42/2004 şi pentru zona sportului cu

motor prin Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect

011/2008, aprobat în data de 15.01.2009.

18


Intravilanele existente ale localităţilor Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni sunt

cele cadastrale, remăsurate topografic. Principalele zone funcţionale, ale fiecărei

localităţi, sunt reprezentate astfel:

1. Locuinţe şi funcţiuni complementare – această zonă cuprinde suprafața locuintelor

colective și individual, situate în intravilanul localității;

2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale și agricole – cuprinde suprafața unităților de

producție cu caracter agricol(ferme) și cu caracter industrial și depozitare(IMM-uri,

fabrici, platforme depozitare, etc);

3. Instituţii şi servicii de interes public – cuprinde suprafața ocupată de: unitățile

administrative cum ar fi: primăria, poliția, etc, unități de învățământ(școli, grădinițe,

etc), sănătate(cabinete medicale, spital, etc), cultură(cămin cultural, cluburi, etc),

comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);

4. Construcţii tehnico-edilitare – în această categorie sunt cuprinse suprafețele ocupate

de: stație de epurare, SRM, posturi de transformare LEA, pompă apă și stație pompare

apă;

5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale,

drum național, județene și comunale și calea ferată normală și cu encartament îngust.

6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de:

terenuri de sport, parcuri de agrement și de odihnă, plantații de protecție, etc;

7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate stație

transformare, stații de transfer pentru cadavre de animale și suprafețele ocupate de

cimitire;

8. Terenuri libere, agricole – sunt cuprinse suprafețele terenurilor agricole, a terenurilor

neproductive și rezervele de terenuri necesare pentru extinderea zonei de locuit, servicii,

producție, agricole, etc;

9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare și de lacuri cuprinse în

intravilanul localitaților.

19


Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanului existent se prezintă în felul

următor:

nr. crt. Zone

functionale

Ungheni

(ha)

Cerghid

(ha)

Cerghizel

(ha)

Moresti

(ha)

Recea

(ha)

Sausa

(ha)

Vidrasau

(ha)

Total

(ha)

% din

total

1. Locuinte

functiuni complem

entare

80,60

16,45 12,74 13,79 4,90 7,35 20,79 156,62 16,21

2. Unităţi cu funcţiuni

micro-industrial

e şi agricole

54,73

6,29 2,25 0,35 30,63 6,29 11,23 111,77 11,57

3. Instituţii

și servicii de

interes public

3,94 0,50 0,56 2,10 4,99 0,50 1,83 14,42 1,49

4. Construcţ

tehnico-edilitare

- - - 0,04 - - - 0,04 0,00

5. Căi de

comunicaţie și

transport

29,26

6,60 5,53 5,20 103,89 6,60 4,25 161,33 16,70

6. Spaţii verzi,

agreement, sport

și protecție

64,76

2,90 1,90 29,31 1,17 2,90 - 102,94 10,66

7. Gospodăr

comunal

cimitire

3,57

1,60 0,38 1,85 0,38 1,60 0,08 9,46 0,98

8. Terenuri

libere, agricole

112,20 22,25 63,08 36,63 115,30 31,35 20,10 400,91 41,50

9. Ape 5,40 0,96 - 0,50 0,07 0,96 0,72 8,61 0,89

Total intravilan

354,46 57,55 86,44 89,77 261,33 57,55 59,00 966,10 100

20


Bilanţul teritorial existent al Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni se prezintă în

felul următor:

Teritoriul

admin. al oraşului

Ungheni

Agricol

(ha)

Neagricol

(ha)

Paduri

(ha)

Ape

(ha)

Drumuri

(ha)

Curti

constr. (ha)

Neproduct

ive (ha)

Total (ha)

% din total

Extravilan 5123,07 279,83 131,00 101,39 30,48 4,34 12,62 5402,90 84,83

Intravilan 428,93 537,17 0,00 8,61 85,52 359,66 83,38 966,10 15,17

Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 364,00 96,00 6369,00

% din total

87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %

În situaţia actuală pe Teritoriul Administrativ al Oraşului Ungheni în 2002 existau 2024

gospodării şi 2097 locuinţe. Majoritatea caselor sunt cu 2 și un nivel, parter şi eventual

pivniţă. În urma cartării efectuate în august – septembrie 2011 majoritatea clădirilor se

află în intravilanul teritoriului asmninistrativ al oraşului Ungheni, cu excepţia unui număr

de 62 de case de locuit, repartizate în cadrul Teritoriul Administrativ al Oraşului Ungheni

astfel:

- Ungheni – 4 case

- Cerghid – 3 case

- Cerghizel – 2 case

- Moreşti – 13 case + 7 case de vacanţă

- Vidrasău – 36 case

- Recea – 4 case

Căi de comunicaţie şi transporturi Din suprafaţa totală a intravilanului localităţilor Teritoriului Administrativ (966,10 Ha), o

suprafaţă de 161,33 Ha o reprezintă căile de comunicaţii şi transport, adică 16,70 %.

Circulaţia rutieră şi pietonală în cadrul localiţăţilor din Teritoriului Administrativ Ungheni

se desfăşoară pe străzi şi trotuare. Drumurile naţionale şi judeţene sunt asfaltate au

trotuar pe o parte carosabilă, în unele locuri pe ambele părţi şi parţial există plantaţii de

copaci. Drumurile comunale şi locale sunt pietruite, parţial prevăzute cu trotuare, fără

plantaţii de aliniament şi sunt în administraţia locală având o lungime de:

8,25 km – Ungheni ; 3,95 km – Cerghid; 0,60 km – Cerghizel ; 6,14 km – Vidrasău

3,81 km – Şăuşa ; 4,32 km – Moreşti; 0,48 km – Recea.

21


Drumuri naţionale(europene):

- DN 15(E60) care strabate Oraşul Ungheni, constituie totodată strada Principală a

oraşului, iar lungime drumului aflat în intravilanul oraşului este de 3,6 km.

- DN 15(E60) strabate şi localitatea Recea pe o lungime de 1,27 km.

Drumuri judeţene: - DJ 151D – se află în intravivalul oraşului Ungheni spre localitatea Acăţari pe o lungime

de 0,87 km.

- DJ 151B - se află în intravivalul oraşului Ungheni spre Târnăveni pe o lungime de 0,60

km.

- DJ 151B se află în intravivalul localităţii Cerghizel şi constituie drumul principal pe o

lungime de 2,26 km

- DJ 151B se află în intravivalul localităţii Cerghid şi constituie drumul principal pe o

lungime – 2,22 km

Drumuri comunale: - DC124 – se află la limita intravilanului localităţii Recea pe o distanţă de 1,40 km

- DC124 – traversează localitatea Vidrasău în direcţia sud-nord pe o distanţă de 1,44

km

- DC124 – pe o distaţă de 1,20 km şi se termină în centru localităţii Şăuşa

- DC125 – dinstre localitatea Sântioana pe o distanţă de 0,86 km şi care se termină în

localitatea Moreşti

- DC125 A – din DC 125 spre Şăuşa 0,4 km în Moreşti şi 0,75 km

Calea ferată este normală, neelectrificată, în direcţia Răzbioeni - la sud şi Deda - la

nord şi traversează Oraşul Unhgeni pe o lungime de 2,15 km, deserveşte în totalitate

teritoriul administrativ al oraşului, prin gara de călători. Localităţile Vidrasău şi Recea

sunt deservite prin halta de călători de la Vidrasău.

Pe teritoriul administrativ al localității Recea este amplasat Aeroportul Transilvania, care

ocupă o suprafață de 96,99 ha.

Spaţii verzi şi sport Suprafaţa totală a acestor tipuri de spaţii este de 106,13 Ha de teren, care reprezintă

10,98% din totalul intavilanului existent.

Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni dispune de spaţii verzi şi agrement pentru

sport doar în unele din localităţile componente cum ar fi:

- Ungheni – bază sportivă şi 3 zone de agrement situate în nordul localităţii, pe malul

stâng al râului Mureş

22


- Moreşti – teren de sport situat în vestul localităţii, o zonă de agrement pe malul drept

al râului Mureş, o zonă verde situată între cimitir şi DC125 şi o zonă de agrement pe

malul stând al rîului Mureş în partea de sud-est a localităţii

- Şăuşa – teren de sport (60% se afla în intravilanul localităţii) şi o zonă de agrement

între cele două pâraie în sud-estul localităţii

- Parc auto pentru sportul cu motor – teren care are ca destinaţie construcţia unei piste

pentru sportul cu motor .

Localităţile Cerghid, Cerghizel, Vidrasău şi Recea nu dispun de spaţii verzi şi de

agrement.

Gospodăria comunală, cimitire Fiecare localitate dispune de cimitir, aflate în general în intravilanul localităţii de care

aparţine, cu excepţia localităţii Cerghizel, unde cimititrul este localizat în extravilanul

localităţii. Suprafaţa ocupată în intravilanul existent este de 9,46 Ha.

Echipare edilitara.

Gospodărirea apelor Principalele surse de apă sunt râurile Mureş şi Niraj cât şi afluenţii acestora: pârâul

Hălăuşului şi Cerghidului. Lungimea Râului Mureş pe teritoriu administrativ al oraşului

Ungheni este de 4082 m, a râului Niraj este de 4000 m, a pârâului Hălăuşului 4050 m şi

a pârâului Cerghid de 4500 m. După inundaţiile din 1970 şi 1975 au fost regularizate

prin îndiguite râurile Mureş şi Niraj, drept urmere malurile acestor râuri au risc redus de

inundaţie.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului

Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu Mureş,

excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin fântâni

individuale.

Canalizarea

Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un sistem centralizat de

canalizare complet. În momentul de faţă există un proiect în execuţie pentru

introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu excepţia localităţii

Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este rezolata prin fose septice

şi closete uscate.

23


Alimentarea cu energie electrică, telecomunicaţii Posturile de transformare sunt atât aeriene cât și zidite, iar în intravilanul localității

Ungheni se află stația de transformare a liinilor de înaltă tensiune 220/110/20 kV

Ungheni și LEA 220kV Fântânele-Ungheni, LEA 220kV Iernut-Ungheni 1, LEA 400(220)kV

Iernut-Ungheni 2, care strabat teritoriul administrativ al orașului Ungheni, dinspre

comuna Sâmpaul. Cele 2 linii LEA de 220kV și o linie de 400 kV aparțin de Transelectrica

- Sucursala de Transport Sibiu. CN Transelectrica SA nu avizează nici o

construcție/drumuri/străzi/obiective sociale (parcuri, zone de agrement)/ locuințe și

ansambluri de locuințe existente sau proiectate în zonele de protective și de siguranță

ale instalațiilor RET, decât după întocmirea studiilor de coexistență și realizarea lucrărilor

rezultate din studiile de coexistență.

Toate instalațiile RET sunt situate în extravilanul localităților, iar zonele de protecție și de

siguranță stabilite prin lege se prezintă astfel:

o zona de protecție și de siguranță aferente LEA 220 kV este de 55m, iar pentru LEA 400

kV este de 75m;

o zona de protecție a stației electrice cu tensiune mai înaltă de 220kV, respectiv 400kV

este de 35m pe fiecare latură a acesteia.

Localitățile orașului Ungheni sunt alimentate din rețeau de medie tensiune de 20kV.

Toate datele prezentate mai sus se găsesc detaliate și planșele anexate la proiect:

- Pe planșa A0 – Planul teritoriul Administrativ - este prezentat teritoriul administrativ al

comunei inclusiv LEA 220 kV, LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;

- Pe planșa A1 – Incadrarea in teritoriu – este prezentat teritoriul administrativ al

comunei, inclusiv LEA 220 kV, LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;

- Pe planșa A2 – Situația existentă – sunt prezentate datele colectate prin prezentarea

grafică a liniilor de înaltă tensiune;

- Pe planșa A3 – Reglementări – sunt prezentate zonele de protecție pentru LEA 220 kV,

LEA 400kV și stația 220/110/20kV Ungheni;

- Pe planșa A4 – Reglementări – Echipare eddilitara - sunt prezentate statiile si posturile

de transformare, retelele majore electrice de transport si distributie;

- Pe planșa A5 – Proprietatea asupra terenurilor – sunt prezentate tipurile de proprietate

asupra terenurilor.

Sistemul de iluminat public, în comună, nu este încredinţat unui serviciu specializat,

sistemul nu este modernizat şi necesită extinderi. Momentan nu există studii în acest

sens.

24


Alimentarea cu gaze naturaleAlimentarea cu gaze naturale se face prin rețeaua de distribuție existentă, pe întreg

teritoriul administrativ al oraşului Ungheni.

Gospodarii comunaleTeritoril administrativ are un contract cu salubritatea din Târgu Mureș, transportul

gunoiului se efectuează periodic, fiind transportat spre centrul de colectare a județului

Mureș. Pe Teritoriul Administrativ al oraşului Ungheni sunt şi cazuri de depozitare

necontrolată, pe locuri interzise cum sunt: lângă străzi secundare, pe malul pâraielor, pe

câmp, etc. Aceste fapte se pot rezolva pe cale administrativă.

Probleme de mediuDrumul naţional (european), drumurile judeţene şi drumurile comunale care

tranversează Teritoriul Administrativ stânjenesc locuirea, produc zgomot şi poluează

aerul prin traficul greu şi traficul de tranzit, totodată calitatea aerului este influenţată şi

de poluarea de la Combinatului Chimic din Târgu Mureş cât şi de Aeroportul

Transilvania, care produce poluare fonică în special în localitatea Ungheni datorită

conului de zbor.

Alimentarea cu apă potabilă centralizată şi canalizarea care lipseşte din localitatea

Şăuşa. În conformitate cu prevederile proiectului Legii Apelor nu se vor mai accepta

lucrări noi de reţele de alimentare cu apă, fără asigurarea corespunzătoare şi

concomitentă a sistemelor de canalizare, pentru a se evita poluarea în continuare a

mediului înconjurător. Staţia de epurare din oraşul Ungheni necesită modernizare.

În localităţile teritoriului administrativ, mai apar de asemenea, case de locuit îmbatrânite

cu confort redus, depozitarea ilegală, necontrolată a gunoiului, drumuri şi străzi

nemodernizate, etc.

Există cimitire amplasate în apropierea zonelor de locuit (Moreşti), iar in localităţile

Cerghid şi Recea cimitirele se află în zona de locuit. Este imperios necesară înfinţarea

zonelor de protecţie sanitară.

Suprafeţele cu alunecări de teren şi cele inundabile sunt situate atât în afara cât şi în

interiorul limitelor intravilanelor existente.

Monumente ale naturii si monumente istoricePe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de

patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv

important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a

acestor monumentelor istorice.

În Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii sunt declarate următoarele

monumente istorice ca fiind obiective protejate:

25


Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Datare

140 MS-I-s-B-15397 Sit arheologic „CIFTĂLĂU” Sec.III – IV

141 MS-I-m-B-15397.01 Necopolă Sec.XII – XIV - XVII

142 MS-I-m-B-15397.02 Aşezare Sec. II-III Ep. romana

143 MS-I-s-A-15398 Punct „PODEI sau CETĂŢUIA” --

144 MS-I-m-B-15398.01 Aşezare fortificată „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec. XI-XII Epoca

medievală

145 MS-I-m-A-15398.02 Aşezare fortificată „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec. V-VI Epoca

postroneonă

146 MS-I-m-A-15398.03 Aşezarea „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Ep. Migraţiilor

147 MS-I-m-A-15398.04 Aşezare rurală „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec III

148 MS-I-m-A-15398.05 Necopolă „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec II-III Ep. Romană


CETĂŢUIA”

Sec III


CETĂŢUIA”

Ep. Bronzului târzie


CETĂŢUIA”

Ep. Bronzului


CETĂŢUIA”

Neolitic


CETĂŢUIA”

Eneolitic

233 MS-I-s-B-15445 Aşezarea „Vidrasău” Sec. VI Ep.neoromană

452 MS-II-m-B-15623 Biserica de lemn "Sf.Arhangheli” 1726

26


Disfunctionalitati disfunctionalitati privitoare la populatie

Disfunctionalitati Prioritati

Cap. 2.5. -lipsa locurilor de muncă şi şomajul ridicat

-migraţia forţei de muncă spre oraş

-migraţia tinerilor

-îmbunătăţirea potenţialului demo-

grafic

-crearea de locuri de muncă atractive

pe plan local

disfunctionalitati privitoare la circulatie


Cap. 2.6. -inconveniente provocate de circulaţia

intensă pe DN 15(E60) şi DJ 151D şi

DJ 151B

-profile transversale necorespunzătoare

-străzi locale neasfaltate şi fără

trotuare

-lipsa locurilor de parcare amenajate

-intersecţii și treceri la calea ferată

nedirijate și periculoase

-descongestionare circulaţie prin creare

centuri de legătura cu autostrada

Transilvania

-modernizarea şi asigurarea profile-lor

conform normativelor

-asfaltarea asigurându-se profilele

conform normativelor

-amenajări de locuri de parcare pe

drumul judeţean, pe drumurile comunale,

la obiective de interes

-amenajarea intersecţiilor și dirijarea

circulației

Disfuncţionalităţi privitoare la fondul construit


Cap. 2.7. -lipsa terenului pentru dezvoltarea

zonei de locuit în intravilan

-fondul de locuit îmbătrânit

-elemente perturbatoare ale locuirii:

-unităţi industrial-agricole în apropiere

-stabilirea zonelor de dezvoltare

rezidenţială, dacă este cazul şi prin

extinderea intarvilanului

-îmbunătăţirea confortului de locuit prin

renovare şi modernizare

-instituirea zonelor de protecţie,

reamplasarea unităţilor poluante disfunctionalitati privitoare la spatiile plantate, agrement, sport


Cap. 2.7.5 -spaţii de agrement şi sport

insuficiente

-crearea de parcuri, alei pietonale,

terenuri de sport

27


disfunctionalitati privitoare la gestionarea mediului ecologic


Cap. 2.10. -lipsa reţelelor de canalizare menajeră

şi a reţelelor de apă din localitatea

Şăuşa

-existenţa unităţilor de producţie în

interiorul sau în apropierea zonelor de

locuit

-existenţa unor locuri de depozitare a

deşeurilor neautorizate

-zone locuite în apropierea unor

obiective poluante (cimitire, ferme de

animale, unităţi de producţie)

-existenţa unor trasee energetice şi

conducte magistrale de gaz cu impact

negativ asupra locuirii

-disconfort produs de traficul de

tranzit, prin poluare chimică, fonică şi

trepidaţii dăunătoare construcţiilor

-poluarea aerului datorită vecinătăţii

combinatului chimic „Azomureş”

-prezenţa alunecărilor de teren în

extravilan şi în apropierea zonelor

locuite

-zone locuit parțial inundabile -zone ale malurilor pârâurilor afectate

de eroziune

-degradări ale albiilor pâraielor şi a

râului Niraj şi Mureş

-poluarea fonică din cauza Parcului

Auto pentru Sportul cu Motor

-realizarea sistemului de canalizare şi

alimentării cu apă potabilă în localitatea

Şăuşa

-crearea de zone de producţie unde există

posibilitatea de protejare a zonelor limitrofe

-desfiinţarea, asanarea locurilor de

depozitare neautorizate, extinderea

serviciilor de salubritate

-instituirea zonelor de protecţie sanitare

-instituirea zonelor de protecţie conform

legilor

-reducerea volumului de tranzit prin

variante ocolitoare, ameliorarea

infrastructurii drumului pentru redu-cerea

trepidaţiilor, adoptarea unor măsuri de

fluidizare a traficului, bareiere fonice

naturale

-sesizarea organelor de mediu pentru a

monitoriza calitatea aerului şi a interveni la

poluator, care este dator a se dota cu

sisteme de filtrare conform normelor

-monitorizarea cu atenţie a zonelor cu

alunecări de teren din extravilan, cu

interdicţie totală de construire şi

stabilizarea zonelor care afectează inclusiv

intravilanul prin plantări de vegetaţie

specifică şi rezolvarea regimului de

scurgere a apelor pluviale

-îndiguirea yonelor afectate de inundații

-consolidarea malurilor și regularizarea

pârâurilor

-lucrări de refacere şi intreţinere a albiei

minore a cursurilor de apă

-realizarea de bariere fonetice naturale,

plantarea de arbuști și amenajare spații

verzi.

28


Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

Consiliul Local Ungheni s-a orientat, în activitatea urbanistică, conform Planului

Urbanistic General întocmit în anul 2000 de către S.C. PACT COMOR S.R.L. Prevederile

acestui act suferă, pe de o parte, de uzură morală, pe de altă parte legislaţia în domeniu

a fost îmbunătăţită, iar pretenţiile locuitorilor au crescut în consecinţă.

În acest interval de timp, primăria locală, prin intermediul consilierilor locali, dar şi prin

contact direct cu populaţia au constatat care sunt necesităţile şi opţiunile populaţiei.

Acestea vor fi completate, pe parcursul definitivării actualului proiect urbanistic, prin

consultări repetate ale populaţiei, care va fi informată şi prin media, opţiunile lor vor fi

analizate şi introduse în Planul Urbanistic General.

Principalele opţiuni şi necesităţi ale populaţiei sunt următoarele:

-modificarea intravilanelor prin extindere sau restrângere astfel încât locuinţele, unităţile

de producţie/depozitare, cimitirele, zonele propuse pentru locuinţe noi, să fie cuprinse în

intravilan ;

-măsuri pentru imbunătăţirea potenţialului demografic prin stabilizarea populaţiei;

-îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor către populaţie;

-impulsionarea creşterii activităţilor productive în vederea creşterii numărului de locuri de

muncă şi reducerii şomajului;

-cătarea unei soluţii urbanistice pentru înlăturarea incomodităţilor produse de circulaţiei

de tranzit (trafic greu) pe DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B;

- extindereade reţelei de alimentare cu apă (Şăuşa) şi crearea reţelei de canalizare

menajeră;

-modernizarea străzilor locale prin asfaltare, prin crearea de locuri de parcare, dar şi

completarea cu trotuare pentru ameliorarea circulaţiei pietonale;

-implemenatrea unor măsuri de reducerea a efectelor negative datorită execuţiei şi

exploatării în zona maximă de influenţă a viitoarei autostrăzi (prin restricţii de tonaj şi

gabarite pe actualul drum judeţean şi naţional);

-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi

agenţii economici care desfăşoară activităţi în valea Nirajului şi valea Mureşului;:

-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (principalul

poluator fiind Combinatul Chimic din Târgu Mureş);

-măsuri pentru reducerea volumului transportului privat prin dezvoltarea transportului în

comun cu prioritate relaţia cu Tg. Mureş;

-modernizarea şi complectarea reţelei electrice şi de gaze naturale.

29


Propuneri de dezvoltare urbanisticaSTRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A ORASULUI UNGHENI Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,

pentru teritoriul administrativ al oraşului Ungheni, prin care se analizează situaţia

existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de

dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,

propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi

periurban.

Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de

planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte

reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul

parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru

eliberarea certificatelor de urbanism.

Evoluţie posibilă, priorităţi Prin măsurile de creştere a nivelului de trai, de stabilizare a populaţiei autohtone cu

gânduri de emigrare şi ţinând cont de tendinţa unor locuitori ai oraşului limitrof Tg.

Mureş, de părăsire a mediului urban în favoarea unui mediu mai paşnic, se prevede o

tendinţă de creştere a numărului populaţiei comunei.

Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să

rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile

necesare unui trai îndestulător şi durabil.

Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care

să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de

obiective de utilitate publică necesare prioritar.

Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza

acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul

statului.

Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:

-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea

cu apă potabilă;

-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică şi gaze naturale;

-modernizarea drumurilor comunale DC 124, DC 125, DC 125A prin adăugarea unor

piste pentru biciclete care vor deservi dublul scop – turistic (cicloturism) şi funcţional

(navetişti spre şi dinspre Tg. Mureş).

30


Pe termen mediu şi lung priorităţile localitatii Ungheni sunt:

-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de

parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea

carosabilă;

-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,

respectiv arheologice;

-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;

-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea

monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile privind organizarea urbanistică, respectiv socio-economică a oraşului ţin

seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei, funcţie de dotările economice şi turistice ale

judeţului Mureş. Pe de o parte au fost consultate autorităţile locale, pe de altă parte au

fost analizate propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Tg. Mureş.

Datorită tendinţelor locale, dar şi existenţei terenurilor agricole, se propune dezvoltarea

funcţiunilor agrozootehnice şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii.

Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:

-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare

în limitele administrative;

-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a

pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;

-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,

valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;

-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele

trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;

-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu

teritoriile vecine.

Dezvoltarea activităţilor Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală prin acordarea de

consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară

pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FADR), soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru

adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale; îmbunătăţirea inflastructurii în

agricultură zonei periurbane şi implicit a judeţului Mureş; iniţierea de programe de

31


dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de bonificare pe categorii de

folosinţă şi culturi. Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură, prin

dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură şi privatizarea tuturor societăţilor cu

capital majoritar de stat, foste IAS-uri şi CAP-uri.

Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice

resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă

atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:

În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;

-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;

-abatoare şi carmangerii;

-ferme de animale (nutrii, fazani);

-centre unde se pot obţine venituri alternative.

În domeniul industriei: -servicii industriale destinate exploataţiilor agricole;

-mici ateliere de pielărie, încăltăminte şi blănuri – serie mică;

-confecţii şi tricotaje;

-industrie uşoară de natură tehnică – prelucare primară;

-centre de cercetare, inovare şi transfer tehnologic;

-crearea de centre de marketing a produselor agroalimentare;

-servicii industriale destinate exploataţiilor agricole - Microîntreprinderi şi IMM-uri pentru

prelucrare: sfeclă de zahăr, legume, fructe.

Organizarea circulaţiei Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi Planul de Amenajare a Teritoriului

Zonal Periurban al Municipiului Tg. Mureş prevăd accesibilitatea tuturor zonelor arealului

periurban prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de circulaţie.

Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie

imediată, s-a avut în vedere în ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente

comunei corespunde condiţiilor generale de transport în normele europene (sistemul

regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile

între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere,

organizarea transportului în comun etc.

Legăturile în teritoriu, care asigură necesităţile viitoare de transport, dar şi tramă

stradală majoră sunt prioritare la reabilitare şi modernizare.

32


Propuneri:

-modernizarea străzilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de

îmbrăcăminţi rutiere, având prioritate străzile principale şi drumurile de legătură; cu

comunele şi cu oraşul din vecinătate (DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B DC 124, DC

125, DC 125A );

-amenajarea intersecţiilor şi asigurarea fluenţei drumurilor judeţene ;

-asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe

timp de noapte;

-corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe

necorespunzatoare şi lărgiri;

-amenajarea de parcaje, necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare;

Mai sunt prevăzute:

-autostrada Transilvania, tronson Cluj-Orgra-Braşov, realizarea legăturii dintre aroport şi

autostradă, pasaje denivelate peste autostradă;

-modernizarea reţelei feroviare pe traseul Războieni - Deda, de asemenea dublarea şi

electrificarea căii ferate şi modernizarea gării Ungheni şi a haltei Vidrasău;

-calea ferata neinteroperabilă pe tronsonul Târgu Mureş-Sovata, propusă pentru a fi

redată în circuitul turistic.

Conform Ordonanţei nr. 43/1997, modificat în 2010, privind regimul drumurilor, lăţimea

drumului naţional (european), în interiorul localităţilor este de minimum 26 de metri, de

o parte şi de alta a axului drumului, în total 52 de metri, iar lăţimea drumului judeţean,

în interiorul localităţilor este de minimum 24 de metri, de o parte şi de alta a axului

drumului, în total 48 de metri. Această fâşie reprezintă totodată şi zona de protecţie a

drumului. În interiorul acestei zone se situează zona de siguranţă a drumului care se

constituie din: partea carosabilă, acostamentele, şanţurile sau rigolele, plus câte 1,5 m

de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului.

Aceste distanţe se pot extinde până la 5,00 m în cazul drumurilor denivelate.

În cazul drumurilor comunale, lăţimea minimă este de 2 x 20 de metri, în total 40 metri.

Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alte a zonelor de

siguranţă până la marginea zonei drumului, fiind necesare protecţiei şi dezvoltării

viitoare a drumului.

Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în

administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă

prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului.

Amplasarea construcţiilor noi în localităţi se va face retras din aliniamentul existent, în

conformitate cu limita zonei de protecţie. Trama stradală actuală, în viitor se va îmbogăţi

cu străzi trasate în zonele propuse a fi lotizate. Drumurilor de câmp existente vor fi

33


modernizate, se propun străzi principale (colectoare) cu ampriză de minimum 14 – 16

m, şi străzi secundare (de deservire) de min 9,00 m. Drumurile publice trebuie să

permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.

În afara localităţilor: distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei

drumului este de 50 de metri în cazul autostrăzilor, 22 de metri în cazul drumurilor

naţionale, 20 de metri în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 metri în cazul

drumurilor comunale. Se interzice amplasarea, în zona de protecţie a autostrăzilor a

panourilor independente de reclamă publicitară.

Limita administrativă a oraşului Ungheni:

D.N. 15 – limita începe de la Km 59+642 - dinspre Localitatea Luduş şi se termină la km

67+157 spre Municipiul Târgu Mureş;

DJ 151D – limata se află la km 1,28;

DJ 151B – limita se află la km 9,67.

Intravilanul propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. Limita intravilanului localităţilor se modifică, noua limita incluzând toate suprafeţele de

teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe

o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt

justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.

Bilanţ teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse pe localităţi: nr. crt. Zone

functionale

Ungheni

(ha)

Cerghid

(ha)

Cerghizel

(ha)

Moresti

(ha)

Recea

(ha)

Sausa

(ha)

Vidrasau

(ha)

Total

(ha)

% din

total

1. Locuinte

functiuni complem

entare

80,88 16,73 12,88 14,69 5,18 7,35 23,31 161,02 10,63

2. Unităţi cu

funcţiuni micro-

industriale şi

agricole

151,03

5,42 1,39 - 31,11 4,98 53,86 247,79 16,36

3. Instituţii și servicii

deinteres public

92,76

0,32 0,84 0,40 4,99 0,51 1,07 100,89 6,66

4. Construc

tehnico-edilitare

0,45 0,03 0,07 - 1,61 1,84 0,08 4,08 0,27

34


nr. crt. Zone

functionale

Ungheni

(ha)

Cerghid

(ha)

Cerghizel

(ha)

Moresti

(ha)

Recea

(ha)

Sausa

(ha)

Vidrasau

(ha)

Total

(ha)

% din

total

5. Căi de

comunicaţie și

transport

59,22 12,13 8,24 7,12 156,20 7,19 7,46 257,56 17,00

6. Spaţii verzi,

agreement, sport

și protecție

151,82

2,15 - 39,68 1,17 4,94 0,25 200,01 13,20

7. Gospodă

r

comunal

cimitire

2,79 2,59 0,41 2,09 0,64 1,60 - 10,12 0,67

8. Terenuri libere,

agricole

222,53

71,24 60,32 32,44 63,12 50,43 29,49 529,57 34,96

9. Ape 0,53 1,14 - 0,33 0,04 1,08 0,72 3,84 0,25

Total intravilan

762,01 111,75 84,15 96,75 264,06 79,92 116,24 1.514,88 100,00

Bilanţ teritorial al folosinţei suprafeţelor teritoriului administrativ propus:

Teritoriul admin. al

oraşului Ungheni

Agricol(ha)

Neagricol (ha)

Paduri (ha)

Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curti constr.

(ha)

Neproductive

(ha)

Total (ha)

% din total

Extravilan 4576,96 277,16 131,00 106,16 30,00 0,00 9,00 4854,12 76,21

Intravilan 975,04 539,84 0,00 3,84 86,00 363,00 87,00 1514,88 23,79

Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 363,00 96,00 6369,00

% din

total

87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %

Totalul intravilanului se măreşte de la 966,10 ha la 1.514,88 ha. În interiorul acestei

suprafeţe:

-Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la 156,62 ha la

161,02 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan ;

-Zona de instituţii şi servicii de interes public a fost suplimentată de la 14,42 ha la

100,89 ha ;

35


-Zonele productive de unităţi agro-zootehnice depozitare şi înteprinderi mici şi mijloci, depozitare, respectiv au fost mărite prin introducerea în intravilan de la suprafaţa de

108,58 ha la 247,79 ha ;

-Zona căilor de comunicaţii şi transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor

propuse pentru introducerea în intravilan şi pentru lărgirea reţelelor stadale, dar şi cu

suprafaţa necesară extinderii Aeroportului Transilvania ;

-Zona spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie a crescut ca suprafaţă de la 102,94

ha la 200,01 ha ;

-Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe şi funcţiuni comple-mentare a crescut de

la 400,91 ha la 529,57 ha. Această creştere de 128,66 ha se justifică prin introducerea în

intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru zone mixte locuinţe şi servicii.

Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Ungheni, unde faptul că localitatea a

dobândit rangul de oraş face atractivă locuirea.

Bilanturile teritoriale ale localiatilor componente Oraşul Ungheni Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei, pe lunca râului Mureş, la

confidenţa cu râul Niraj. În partea de nord-vest oraşul este delimitat de râul Mureş şi

localitatea Moreşti, iar în partea de sud de comuna Gheorghe Doja.

Oraşul Ungheni este amplasat de-a lungul drumului naţional 15 (E60), al drumului

judeţean 151B şi 151D.

Amplasamentul Parcului Auto pentru sportul cu motor se află într-un cadru natural

neexploatat, în prezent cu condiţii de relief avantajos, cu perspectivă deschisă spre

dealuri şi spre cursul râului Mureş. Terenul Parcului auto pentru sporturi cu motor este

construit pe terenul oferit de Consiliul Judetean Mures, in suprafata de 34,60 ha. Acest

proect este in curs de contruire fiind reglementat din punct de vedere al protectiei

mediului prin acord de mediu emis de APM Mures in anul 2008.

Relaţia cu Municipiul Târgu Mureş se face prin DN15 (E60) – prin Cristeşti- 10,60 km.

Oraşul Ungheni are drumuri de legatură cu toate localităţile componente ale teritoriului

administrativ:

-Cerghid şi Cerghizel – DJ 151B

-Moreşti – strada

-Recea – DC 74

-Şăuşa şi Vidrasău – DC124

Oraşul este străbătut de calea ferată normală face legătura între Războieni – Deda prin

– Vidrasău (haltă) – Ungheni (gară).

36


Există şi o cale ferată cu ecartament îngust, fără haltă, care este suspendată în

momentul de faţă, iar prin PATJ Mureş şi PATZ al municipiului Târgu Mureş se propune

un nou terminal în localitatea Ungheni și redarea acesteia în circuitul turistic.

Un drumul de câmp care face legătura între DN 15 şi Parcul auto.

Intravilanul existent al oraşului Ungheni este cel cadastral remăsurat topografic, la care

se adaugă suprafețele introduse in intravilan prin PUZ-uri. Principalele zone funcţionale

sunt reprezentate astfel:







administrative cum ar fi: primăria, poliția, etc, unități de învățământ(școli, grădinițe,

etc), sănătate(cabinete medicale, spital, etc), cultură(cămin cultural, cluburi, etc),

comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);


de: stație de epurare, Stație de transformare 220/110/20kV Ungheni, LEA 400kV Ienut-

Ungheni, 2 linii LEA 220kV Ienut-Ungheni și Fântânele-Ungheni și posturi de

transformare LEA;


drum național, județene și comunale și calea ferată normală și cu encartament îngust.



7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate stație

transformare, stații de transfer pentru cadavre de animale și suprafețele ocupate de

cimitire;






37


Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ se

prezintă în felul următor:

Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total

1 Locuinţe și funcțiuni complementare 80,60 22,74

2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 54,73 15,44

3 Instituţii și servicii de interes public 3,94 1,11

4 Construcţii tehnico-edilitare - -

5 Căi de comunicaţie și transport 29,26 8,25

6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 64,76 18,27

7 Gospodării comunale, cimitire 3,57 1,01

8 Terenuri libere, agricole 112,20 31,65

9 Ape 5,40 1,52

10 TOTAL INTRAVILAN 354,46 100,00

Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limită incluzând toate suprafeţele

de teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării

pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent

sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.

Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 354,46 Ha a fost

mărită la 644,04 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al oraşului Ungheni se prezintă în felul următor:





4 Construcţii tehnico-edilitare 0,45 0,07





9 Ape 0,53 0,08


38


Din care:Trup Oraș Ungheni 423,36 65,74 %

Trup izolat 1 8,49 1,32 %

Trup izolat 2 47,46 7,37 %

Trup izolat 3 16,07 2,50 %

Trup izolat 4 148,66 23,08 %

Localitatea CerghidCerghid este o localitate în județul Mureș, situată 20 km de la Târgu Mureș, pe drumul

județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are aproxamativ 500 de

locuitori. Intravilanul existent al localității Cerghid este cel cadastral, remăsurat

topografic. Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:







administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), cultură(cămin

cultural, cluburi, etc), comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);


de: stație de epurare, SRM, posturi de transformare LEA și stație pompare apă;

5. Căi de comunicaţie şi transport – în această categorie sunt incluse: străzile locale și

drumul județean;

6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de

plantațiile de protecție, malul de protecție al apelor, etc;

7. Gospodării comunale, cimitire –suprafețele ocupate de cimitire;




9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare cuprinse în intravilanul

localitații.

39













9 Ape 0,96 1,67


Limita intravilanului localității se poate modifica, noua limită incluzând toate suprafețele

de teren ocupate de construcții şi amenajări, precum şi suprafețele necesare dezvoltării

pe o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relația cu cel existent



mărită la 111,75 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Cerghid se prezintă în felul următor:



2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi

agricole

5,42 4,85







9 Ape 1,14 1,02


40


Localitatea CerghizelCerghizel este o localitate în județul Mureș, situată la 8 km de Ungheni, pe drumul

județean DJ 151B. Localitatea Cerghizel este așezat între dealuri și are aproxamativ 500

de locuitori. Localitatea Cerghizel, este foarte apropiată de oraşul Ungheni, relaţia cu

Municipiul Târgu Mureş se face prin D.J. 151B prin Ungheni.

Intravilanul existent al localităţii Cerghizel este cel cadastral, remăsurat topografic.

Principalele zone funcţionale sunt reprezentate astfel:







administrative cum ar fi: unități de învățământ(școli, grădinițe, etc), comerciale și de

culte(biserici, case de rugăciuni, etc);


de: stație de epurare biologică, SRM și posturi de transformare LEA;


drumul județean;

6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de

plantațiile de protecție;

7. Gospodării comunale, cimitire – sunt cuprinse suprafețele ocupate de cimitire;




41





1 Locuinţe și funcțiuni complementare 12,74 14,74%

2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 2,25 2,60%

3 Instituţii și servicii de interes public 0,56 0,65%


5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 5,53 6,40%

6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție 1,90 2,20%

7 Gospodării comunale, cimitire 0,38 0,44%

8 Terenuri libere, agricole 63,08 72,98%

9 Ape - -


Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele





micşorată la 84,15 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Cerghizel se prezintă în felul următor:


1 Locuinţe și funcțiuni complementare 12,88 15,31%

2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole 1,39 1,65%

3 Instituţii și servicii de interes public 0,84 1,00%

4 Construcţii tehnico-edilitare 0,07 0,08%

5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 8,24 9,79%

6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție - -

7 Gospodării comunale, cimitire 0,41 0,49%

8 Terenuri libere, agricole 60,32 71,68%


Din care:Trup Localitate 83,74 99,51%

Trup izolat cimitir 0,41 0,49%

42


Localitatea MorestiBogăția și diversitatea urmelor materiale ale vieții omenești, din paleolitic și până în evul

mediu timpuriu, scoase la lumină prin descoperiri fortuite sau prin cercetările sistematice

din anii 1951-1956, fac din localitatea Morești din județul Mureș una din cele mai

însemnate așezări pe harta istorico-arheologică a României.

Vestigiile explorate prin săpături au fost descoperite în locurile numite ”Podei”, ”Cetate”,

”Măzăriște”, ”Hulă”, ”Ciurgău”, ”La furci”, ”Grădina școlii”, ”Grădina castelului”, ”Malul

Mureșului” și altele din hotarul satului Morești. O bună parte din aceste dovezi materiale

ale unei străvechi locuiri, ale formării și dăinuirii poporului român, se păstrează în Muzeul

de istorie din Târgu-Mureș, având o marcată prezență în expoziția de arheologie.

Localitatea Moreşti este amplasată pe malul drept al râului Mureş. Localitatea este în

principal asezată de-a lungul râului Mureş care desparte localitatea de oraşul Ungheni

Drumul comunal: DC125 (drum pietruit) asigură legătura spre drumul județean 152A,

care face legătura cu localitatea Nazna şi drumul comunal DC 125A (drum pietruit)

asigură legătura spre localitatea Şăuşa. Legătura cu localitatea Ungheni se face printr-un

drum care traversează râul Mureș.

Intravilanul existent al localităţii Moreşti este cel cadastral, remăsurat topografic.










4. Construcţii tehnico-edilitare – nu există;


drumul comunal;

6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de teren

de sport și plantațiile de protecție;




producție, agricole, etc; 9. Ape – cuprinde suprafețele ocupate de apele curgătoare

cuprinse în intravilanul localitații.

43









5 Căi de comunicaţie și transport rutiere 5,20 5,79




9 Ape 0,50 0,56






Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 89,77 Ha şi a fost

marit la 96,75 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Moreşti se prezintă în felul următor:



2 Unităţi cu funcţiuni micro-industriale şi agricole - 0,00


4 Construcţii tehnico-edilitare - 0,00





9 Ape 0,33 0,34


44


din care: Trup Localitate 57,97 59,92

Trup izolat 1 38,04 39,32

Trup izolat 2 0,74 0,76

Localitatea ReceaLocalitatea Recea este situată în lunca majoră a râului Mureș și este străbătută de

drumul naţional DN 15 (E60), aflându-se la o distanţă de aproximativ 15 km de

municipiul Târgu Mureş.Localitatea Recea este parcursa de drumul naţional DN 15 (E60)

care face legatura cu oraşul Ungheni şi DC 74 care asigura relaţia în teritoriu dintre

localitate si drumul naţional.

Intravilanul existent al localităţii Recea este cel cadastral, remăsurat topografic.








administrative cum ar fi: comerciale și de culte(biserici, case de rugăciuni, etc);


de: stație de epurare, posturi de transformare LEA și SRM;


drum național și comunal și Aeroportul Transilvania;

6. Spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie – cuprinde suprafețe ocupate de plantații

de protecție, etc;






localitaților.

45









5 Căi de comunicaţie și transport rutiere si

aeriene

103,89 rutiere 6,90

aeriene 96,99

39,75




9 Ape 0,07 0,03





sunt justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate. Astfel conform bilanţului

teritorial, suprafaţa intravilanului existent de 261,33 Ha a fost crescut la 264,06 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Recea se prezintă astfel: Nr Zone funcţionale Suprafaţa în Ha % din total





5 Căi de comunicaţie și transport rutiere si

aeriene

156,20 rutiere 6,99

aeriene 149,21

59,15




9 Ape 0,04 0,01


46


Localitatea SausaDescoperirile fortuite şi săpăturile arheologice au scos la lumină vestigii ce atestă

locuirea acestei zone a cursului mijlociu al Mureşului încă din neolitic, comunităţile

umane desfăşurându-se în aşezări statornice de o parte şi de alta a râului.

Între relicvele civilizaţiei străbunilor autohtoni ai poporului român se află şi fragmentele

ceramice dacice descoperite la Şăuşa, aflate în Muzeul de Istorie din Aiud şi menţionate

de Dumitru Berciu în “Zorile istoriei la Carpaţi şi Dunăre” (1966).

Localitatea Şăuşa este amplasată pe malul drept al râului Mureş, în valea pârâului

Șăușa(Râtului). Legătura dintre localitatea Şăuşa şi oraşul Ungheni se face prin drumul

comunal DC 125A, prin localitatea Moreşti, iar legătura cu localitatea Vidrasău se face

prin drumul comunal DC 124. Localitatea Șăușa este legată de comuna Sâmpaul,

respectiv Sâmărghita se face prin drumul comunal DC 124A.

Intravilanul existent al localităţii Şăuşa este cel cadastral, remăsurat topografic.











de: uscătorie-reglare DGN, gaz metan și posturi de transformare LEA;


drumuri comunale;









47













9 Ape 0,96 1,67


Limita intravilanului localităţii se poate modifica, noua limita incluzând toate suprafeţele de

teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o

perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt

justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.Astfel conform bilanţului teritorial,

suprafaţa intravilanului existent de 57,55 Ha a fost mărită la 79,92 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Şăuşa se prezintă în felul următor:










9 Ape 1,08 1,35


48


Localitatea Vidrasau

Mulțimea dovezilor materiale scoase la lumină prin săpături arheologice și descoperiri

fortuite (La Târgu-Mureș, Morești, Cipău, Iernut, Lechința de Mureș ș.a.) atestă locuirea

acestei zone a luncii Mureșului încă din neolitic, comunitățile umane desfășurându-se de

atunci în așezări statornice, de-a lungul întregii istorii străvechi și vechi.

Vestigii ale istoriei vechi au fost găsite în vatra și pe hotarul satului Vidrasău (ceramică

de tip Coțofeni, obiecte din metal, ceramică romană). Ioan Oros alias Rusu publicând în

1902, în Gazeta Transilvaniei, un istoric al satului, arată existența urmelor unui cimitir

roman (la locul numit Fântâna grecului). Localitatea Vidrasău este amplasată pe malul

stâng al râului Mureş. Drumul comunal DC124 asigură legătura spre localitatea Ungheni,

prin drumul național DN 15 (E60).

Intravilanul existent al localităţii Vidrasău este cel cadastral, remăsurat. Principalele zone

funcţionale sunt reprezentate astfel:



2. Unităţi cu funcţiuni micro-industriale – cuprinde suprafața unităților de producție cu

caracter industrial și depozitare(IMM-uri, fabrici, platforme depozitare, etc);





de: stație de epurare, posturi de transformare LEA și SRM;


drumul comunale și calea ferată normală;


terenuri de sport, plantații de protecție, etc;

7. Gospodării comunale, cimitire – nu este cazul;





localitaților.

49










6 Spaţii verzi, agreement, sport și protecție - -



9 Ape 0,72 1,22






Astfel conform bilanţului teritorial, suprafaţa intravilanului existent este de 59,00 Ha şi a

fost mărită la 116,24 Ha.

Bilanţul teritorial în intravilanul propus al localităţii Vidrasău se prezintă în felul următor:








7 Gospodării comunale, cimitire - -


9 Ape 0,72 0,62


50


Măsuri în zonele cu riscuri naturale În zonele cu riscuri naturale prezentate, în cadrul acestei lucrări, la capitolul 2.8., se

aplica următoarele reglementări, în funcţie de locaţia şi natura riscului:

-în extravilan, zone inundabile, folosite pentru agricultură: pe malul drept al râului Mureş

de la pârâul Obârşiei (dinspre Şăuşa) spre est, la Cerghid (zonă de locuit), pe ambele

maluri ale pârâului Cerghid, la Cerghizel pe malul drept al pârâului Satului Vechi şi de-a

lungul drumului DJ151B pe o lungime de 151 de metri şi pe malul drept al pârâului

Cerghid, pe ambele maluri ale pârâului Tirimia la 400 m de drumul DJ151B spre vest. În

această zonă, de regulă nu se construieşte, cu excepţia construcţiilor permise de Legea

nr. 50 din 1991, cu completarile ulterioare. La amplasarea constructiilor, în apropierea

cursurilor de apă, se va respecta distanţa impusă de Legea Apelor pentru zona de

protectie. -în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, zona cu alunecări de teren la Cerghid şi

Cerghizel. În aceste zone se va respecta Legea nr. 10/1995 şi normele şi prescriptiilor

tehnice specifice referitoare la rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor, siguranţa în

exploatare, igiena şi sănătatea populaţiei şi eliminarea factorilor de risc prin lucrări

specifice. Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor se face cu respectarea Legii

50/1991 cu completarile ulterioare. Lucrările permise constau în lucrări de a limita riscul,

lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de

împrejmuire a zonelor, de prevenire a fenomenelor periculoase.

-în extravilan, cu posibile efecte spre intravilan, scurgeri pluviale de pe versanţi. Se vor

stopa eroziunile de la baza versanţilor prin lucrări hidrotehnice de regularizare a

cursurilor de apă torenţiale. Zonele cu drenaj insuficient vor fi astfel amenajate pentru a

permite evacuarea rapidă a apelor şi indepărtarea excesului de umiditate.

-în extravilan, zona cu alunecări de teren şi scurgeri pluviale de pe versanţi. Lucrările

permise constau în lucrări de a limita riscul, lucrări de combatere a eroziunii, lucrări de

plantare, întreţinere a vegetaţiei, lucrări de împrejmuire a zonelor, de prevenire a

fenomenelor periculoase.

Zonele astfel delimitate sunt aduse la cunoştinta administraţiei locale şi sunt instituite în

teren, se înscriu în cadastru, după care se preiau şi în documentaţiile de urbansim si

amenajarea teritoriulu. Se vor respecta prevederile Legii 10/1995.

Constructiile vor fi asigurate împotriva riscului seismic prin conformare la încadrarea în

zona seismică corespunzătoare:

Perioada de colţ a spectrului de răspuns "Tc = 0,70"

Coeficient "ag" = 0,16

51


Conform macrozonării seismice după codul de proiectare seismic privind zonarea de vârf

a acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR (perioada medie a intervaluilui de

revenire de 100 ani").

Dezvoltarea echipării edilitare . Propuneri Echiparea edilitară localităţilor comunei în sistem centralizat este tendinţa autorităţilor

locale prin care se vor putea asigura modernizarea serviciilor dar şi reducerea

semnificativă a poluărilor, principala cerinţă a funcţionării civilizate a unei comunităţi

contemporane.

Gospodărirea apelor Politica de gospodărire a apelor la nivelul teritoriului administrativ este dictată de nevoia

de a asigura populaţiei un confort dar şi o siguranţă în raport cu situaţiile neprevăzute.

Directiva Cadru 2000/60/EC în domeniul apei, defineşte apa ca pe un patrimoniu care

trebuie protejat, tratat şi conservat ca atare. Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni

este străbătut de ape curgătoare de suprafaţă, râul Mureş şi Niraj şi pârâuri mai mari

sau mai mici.

Gospodărirea apelor are ca scop fundamental satisfacerea cerinţelor de apă ale nevoilor

sociale, economice şi ecologice precum şi combaterea acţiunilor distructive ale apei.

În prezent au fost implementate o serie de proiecte de amenajări hidrotehnice, în

bazinul hidrografic al râului Niraj pentru apărarea de efectul inundaţiilor a 23 localităţi,

30 km cale ferată îngustă, 32 km drumuri judeţene şi comunale şi 6100 ha teren agricol.

Principalul scop al investiţiei este oprirea fenomenului de eroziune.

Se mai urmăresc:

-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă, de către toţi

agenţii economici care desfăşoară activităţi în valea Nirajului şi valea Mureşului

-realizarea sistemelor individuale colectare a apelor uzate la agenţii economici şi

gospodăriile individuale

-intreţinerea cursurilor de apă pe teritoriul comunei care presupune lucrări de refacere a

consolidărilor şi apărărilor de maluri ale cursurilor de apă degradate şi decolmatarea

albiilor cursurilor de apă după trecerea viiturilor.

-intreţinerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor existente pe râurile Niraj şi

Mureş. Pentru protecţia lucrărilor hidrotehnice existente este obligatorie păstrarea

zonelor de protecţie, conform Legii apelor 310/2004.

52


Alimentarea cu apă Teritoriul admninistrativ al oraşului Ungheni este alimentat cu apă, cu excepţia localităţii

Şăuşa: se propune extinderea reţelei acolo unde acestea nu există şi în zonele propuse

pentru a fi introduse în intravilan.

Canalizarea Teritoriul admninistrativ al oraşului Ungheni are sistem centralizat de canalizare, cu

excepţia localităţi Şăuşa: se propune extinderea reţelei pe străzile noi şi în zonele

propuse pentru a fi introduse în intravilan

În toate localităţile comunei există un sistem de canalizare a apelor pluviale, prin rigole

stradale, spre pârâuri şi în final spre râul Niraj şi Mureş. Acest sistem trebuie întreţinut în

intravilan dar şi în extravilan prin grija primăriei. Alimentarea cu energie electrică, telefonie Localităţile sunt alimentate din linii LEA 20 kv. Se mai prevăd:

-extinderea reţelelor electrice în zonele ce vor avea o dezvoltare urbanistică

-retehnologizarea reţelelor de distribuţie de medie tensiune - înlocuirea cablurilor de 20

kv.

-extinderea reţelei pentru zonele propuse pentru a fi introduse în intravilan.

Pentru ameliorarea sistemului de iluminat public se propun:

- încredinţarea acestui serviciu unei firme specializate.

- modernizarea şi extinderea reţelelor existente pe baza unor studii de specialitate.

Alimentarea cu gaze naturale Teritoriul administrativ este alimentat cu gaz metan şi se propune extinderea reţelei pe

străzile noi propuse. De asemenea se prevede, inclusiv prin Planul de Amenajare a

Tetitoriului Zonal Periurban, înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată.

Gospodarii comunale, cimitire Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor prin crearea unui sistem durabil destinat acestui

sector, în zona Periurbană Târgu Mureş, prin închiderea etapizată a vechilor gropi de

deşeuri existente în localităţi, astfel încât deşeurile menajere să fie depozitate pe halda

ecologică de la Sânpaul, prin finalizarea lucrărilor la depozitul zonal judeţean ecologic de

deşeuri, prin realizarea unei staţii de transfer la Acăţari, prin proiect PHARE, pentru

colectarea zonală selectivă a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase în scopul

îmbunătăţirii factorilor de mediu în microregiunea Valea Nirajului.

În localitatea Ungheni se propune un loc pentru depozitare animale moarte, până la

transportarea acestora.

Planul de Amenajare Teritorial Zonal Periurban prevede:

53


-implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în toate localităţile zonei

-modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie pentru facilitarea colectării eficiente a

deşeurilor stradale.

Protecţia mediului Aerul. Poluarea aerului în zona teritoriului administrativ al oraşului Ungheni, este

imputabilă în principal SC Azomureş Tîrgu Mureş SA cu emisii de amoniac, azot şi pulberi

care depăşesc concentraţiile admise. O altă sursă relevantă de poluare la nivelul

comunei este reprezentată de traficul rutier, contribuind pe de o parte la vicierea calităţii

aerului cu emisii de: NOx, SOx, plumb, hidrocarburi, pulberi şi în acelasi timp generează

valori ridicate ale nivelului de zgomot stradal, depăşind 80 dB în zonele de trafic.

Zgomotul şi vibraţiile. Principala sursă de zgomot şi vibraţii este traficul de tranzit pe

drumurile judeţene la care se adaugă circulaţia dintre localităţi şi în interiorul localităţilor.

Se propune îmbunătăţirea calităţii drumului naţional si judeţene, pe de o parte şi

urgentarea traseelor de autostrăzi, pe de altă parte.

Deşeurile. Prin realizarea aderării tuturor autorităţilor publice locale la ADI (Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară) Ecolect Mureş s-au creat premizele atingerii scopului

principal al asociaţiei şi anume: implementarea la nivelul judeţului Mureş a unui sistem

integrat de gestionare a deşeurilor. În momentul de faţă, toate cele 102 APL (Autorităţi

Publice Locale) şi Consiliul Judeţean Mureş sunt membrii asociaţi în cadrul ADI Ecolect

Mureş. În schimb, locuitorii din zona rurală încă mai procedează la arderea deşeurilor

menajere, în special pe perioada caldă, deoarece colectarea deşeurilor se realizează

numai o dată la două săptămâni în anumite zone, perioada lungă între două colectări

favorizând fermentarea resturilor.

Rezultatul arderii deşeurilor este poluarea aerului cu fum, aspect deosebit de neplăcut în

special în perioadele fără mişcări ale maselor de aer.

Documentaţia tehnică aferentă aplicaţiei pentru obţinerea finanţării pentru proiectul

„Sistem de Management integrat al Deşeurilor în judeţul Mureş” este finalizată iar la

data finalizării acestui raport, contractul de finanţare este deja semnat. Proiectul, în

valoare totală de 53.693.709 Euro (cu TVA), va fi finanţat din fondul de coeziune

gestionat de Ministerul Mediului prin POS (Programul Operaţional Sectorial) Mediu, Axa

prioritară 2. Obiectivele pentru gestionarea deşeurilor, la nivelul judeţului Mureş şi

implicit la nivelul Zonei Metropolitane rezultă din obiectivele naţionale pentru atingerea

ţintelor din Tratatul de Aderare a României la UE. Astfel, Master Planul judeţean include

strategia judeţului în domeniul gestionării deşeurilor precum şi planul de investiţii pe

termen lung pentru atingerea tuturor acestor ţinte. Din acest plan de investiţii a fost

selectat programul de investiţii prioritar care urmează a fi finanţat prin fonduri de

coeziune.

54


Zone protejate. Măsurile care se impun în acest domeniu:

-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă de către toţi

agenţii economici în zonă;

-implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în aer (Combinatul

Chimic Azomureş).

-reducerea emisiilor de poluanţi, rezultaţi din traficul auto sub valorile C.M.A.

-restaurarea terenurilor degradate în diverse condiţii pentru a se reface pe cât posibil

peisajele naturale anterioare degradării.

-autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural

construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii.

Instituirea zonei de protecţie a monumentelor istorice asigură conservarea şi

valorificarea cadrului arhitectural şi urbanistic al acestora prin controlul strict al

intervenţiilor în zonă (demolări, construcţii noi, modificări ale construcţiilor, etc.).

Planul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures. Din formularul standard NATURA 2000 ROSCI0367, anexat in copie, rezulta faptul ca

data propunerii ca sit ROSCI0367 este ianuarie 2011, fara ca o data a confirmarii si

desemnarii ca sit sa fie prezentate. Suprafata sitului propus este de 527 ha. Conform

formularului, situl este de importanta ridicata pentru speciile Lutra lutra, Bombina

bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus si subspecia indigena Triturus vulgaris

ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel streber si Aspius aspius.

În Râul Mures se gaseste una dintre cele mai stabile populatii ale speciei Zingel streber.

Vulnerabilitatile sitului sunt pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor

din agricultura, a suprapasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor

industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei,

extragerea pietrisului din albia râului. Descrierea speciilor din fisa:

Lutra lutra sau vidra - În general se cunoaște ca vidra este răspândită pe întregul

areal al Romaniei, ea putând fi întalnită în pârâuri, râuri, bălți, lacuri, fluviul Dunăre și

Delta Dunării dar nu există informații relevante care să ateste prezența acesteia in zona

Moresti - Ogra.

Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roşie

Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă

Triturus cristatus - tritonul cu creastă

Triturus vulgaris ampelensis - tritonul comun.

Zingel streber - In denumire populara pietrar, aceasta specie se caracterizeaza prin

corp alungit, fusiform; înaltime maxima reprezentand 9 - 15% din lungimea corpului, iar

55


grosimea în general ceva mai mare decât înaltimea. Profilul dorsal al corpului urca lin,

uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral

este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus

este triunghiular. Lungimea sa reprezinta 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situati

în jumatatea anterioara a capului, privesc în sus. Spatiul interorbitar aproape plan,

foarte usor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara.

Gura este inferioara, semilunara, mica, slab protractila; deschiderea ei ajunge sub nara

anterioara, marginea maxilarului sub nara posterioara, iar insertia mandibulei sub

marginea anterioara a ochiului sau putin anterior. Pedunculul caudal lung, subtire,

rotund în sectiune; lungimea sa reprezinta 29 - 36% din cea a corpului, iar înaltimea

minima 2,8 - 6,7. Anala se insereaza putin înaintea dorsalei a doua. Anusul este situat la

mica distanta înaintea analei. Linia laterala este completa, perfect rectilinie. Fata

superioara a capului si corpului si cea mai mare parte a laturilor sunt cenusii-cafenii,

batând în verde. Pe acest fond se afla 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata

ventrala este alba, înotatoarele incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala.

Aspius aspius - sau avat , prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul

conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri

de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar

pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre

rosu.Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac

apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si

pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la

apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele. Caracteristici principale:•Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)•Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)•Durata de viata: 10-15 ani

Gobio keseleri – sau prorcusor.

Rhodeus sericeus amarus – sau boarta, corp alungit, robust, cu capul ascutit si gura

mica. Solzi mici de culoare grialbastrui. Culoarea inotatoarelor gri inchis. Se hraneste cu

aproape orice gaseste prin mediul in care traieste.

Gobio albipinnatus – sau porcusor de ses.

Cobitis taenia – sau zvarluga, este o specie care isi petrece ziua pe fundul apei,

ascunsa in substratul nisipos. Noaptea devine activa si se hraneste.Ca hrana prefera

diverse nevertebrate, dar consuma si detritus, un material rezultat din faramitarea

rocilor. Corpul zvarlugii este alungit. In jurul gurii are 3 perechi de mustati mai mici.

Sbanejewia aurata – sau in denumire populara dunarinţă, aceasta specie face parte

din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,

56


infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae,

genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral.

Inaltimea acestor pesti este variabila. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, în rauri mici,

repezi si pietroase.

Reglementări urbanistice

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor -

partea grafică, precum şi a Regulamentului local de urbanism. Prevederile din piesele

desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplica atât la teritoriul intravilan al comunei,

cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ. Utilizări permise cu condiţii s-

au stabilit pentru zonele în care este necesară obtinerea unor acorduri sau avize pentru

zonele de protecţie ale căii ferate, sau ale cursurilor de apă. Interdicţiile definitive de

utilizare se referă la interzicerea realizării construcţiilor în zonele inundabile, terenuri

alunecătoare, amplasamente situate în apropierea unor unităti protejate sever (puţuri de

captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcţional (staţii de epurare, platforme de

gunoi etc).

În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localităţii a fost

împărţit convenţional în Unităţi Teritoriale de Referinţă (denumite în continuare UTR).

Împarţirea teritoriului localității în U.T.R. s-a facut pe planşa de Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională propusă. U.T.R. se defineşte ca o reprezentare

convenţionala a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate

funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este

delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)

Având în vedere dimensiunile mici ale localităţilor şi faptul că funcţiunea de locuire este

predominantă, numărul de UTR-uri este redus (vezi volumul 2 – Regu-lament Local de

Urbanism).

Concluzii - masuri ce se impun in continuare.Relatia cu alte programe si planuri relevante.

Aşezarea geografică, includerea în „Zona metropolitană Târgu Mureş”, legăturile cu

comunele din judeţ şi condiţiile geoclimatice oferă teritoriului administrativ al oraşului

Ungheni toate condiţii prielnice pentru o bună dezvoltare.


a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport

b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice

c. Realizarea unei structuri economice performante

d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic

e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială

57


f. Dezvoltarea resurselor umane,

aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:

1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania

b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni - Deda

2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş

b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013

3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015

b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii




programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania ;

Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni) ;

Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni ;

Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea ;




producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului ;


Extindere Aeroport Internaţional Transilvania ;

Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi ;

Extindere Parc Industrial Vidrasău ;

Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public ;


Vidrasău ;

Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa ;

Crearea de ferme de producţie ecologică ;


Ungheni ;

Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului ;

58


Servicii industriale destinate exploatării agricole ;

Valorificarea patrimoniului natural şi cultural ;

Înfiinţarea de pensiuni agroturistice ;



Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit ;



Construirea unui bloc de locuinţe sociale ;

Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară ;

Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa ;

Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală ;

Program de formare şi reconversie profesională ;

Realizarea unei platforme electronice ;

In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si principalele

planuri relevante:

Obiective specifice PUG UNGHENI PATJ Mureș

PUGUNGHENI

Plandezvoltarejud. Mureș

Directiva Apa

DirectivaHabitate

Optimizarea relatiilor in teritoriu; + + + + +

Realizarea unei infrastructuri

corespunzatoare nevoilor comunitatii si la

un standard tehnic comparabil cu Uniunea

Europeana;

+ + + + +

Delimitarea si zonificarea noului teritoriu

intravilan astfel incat sa corespunda

cerintelor de dezvoltare armonioasa a

tuturor laturilor vietii economice si sociale;

+ + + + +

Asigurarea infrastructurilor specifice

invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,

turimului la un nivel corespunzator;

+ + + + 0

Reglementarea clara a autorizarii

construirii pe tot teritoriul orasului, in

vederea utilizarii rationale a terenurilor;

+ + + + +

59


Obiective specifice PUG UNGHENI PATJ Mureș

PUGUNGHENI

Plandezvoltarejud. Mureș

Directiva Apa

DirectivaHabitate

Clarificarea regimului juridic al

terenurilor;+ + + + +

Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; + + + + +

Valorificarea patrimoniului natural, uman,

economic, cultural si istoric;+ + + + +

Influentarea dezvoltarii spirituale a

colectivitatii umane ce traieste in orasul

Ungheni si localitatile apartinatoare;

+ + + 0 0

Propunerile PUG, vin sa contribuie evident la atingerea tintelor si obiectivelor fixate prin

Strategia SER – Regiunea 7 Centru. Obiectivul general al strategiei SER: Cresterea

competitivitatii economice in Regiunea Centru si asigurarea unui standard de viata

civilizat.

Propunerile specifice de dezvoltare a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni sunt

corelate cu bugetul local, naţional, planurile de dezvoltare zonală, regională şi naţională

şi sunt cuprinse în tabelul de mai jos:

Denumire proiect Stadiu proiect Surse de finanţare Interes Etapa

Corelarea problematicii de interes

local cu traseele autostrăzilor

propuse prin programul naţional

de conexare la traseele europene-

autostrăzile Transilvania.

Studiu fezabilitate Bugetul de stat Naţional Etapa 1

Arteră de ocolire a municipiului

Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-

Sântana-Glodeni)

Proiect - Bugetul de stat

- Consiliu judeţean

- POR axa 2.1

Zonal Etapa 1 şi 2

Asfaltare drum comunal Şăuşa-

Moreşti-Ungheni

Propunere

- Consiliu judeţean

- POR axa 2.1

Local -

Ranforsare sistem rutier Ungheni-

Căpâla de Sus-Bahnea - Consiliu judeţean

- POR axa 2.1

Local -

Amenajare intersecţii Propunere - Bugetul local Local Etapa 1

Dublare şi electrificare căle ferată

şi modernizarea gără Ungheni şi

haltă Vidrasău

Propunere - Consiliu judeţean

- Bugetul de stat

Naţional -

Extindere Aeroport Internaţional

Transilvania

Propunere - Consiliu judeţean Zonal Etapa 3

60



Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor

verzi

Propunere - Bugetul local

- POS Mediu

- POR axa 1

Zonal -

Extindere Parc Industrial Vidrasău Proiect - Consiliu judeţean

- POR axa 4.1

Zonal -

Sistem de iluminat public Propunere Bugetul local Local Etapa 1

Reabilitarea şi extinderea reţelelor

de apă şi canalizare

Propunere - Buget local

- Buget de stat

- POS Mediu axa1

- Cons. judeţean

Local Etapa 2

Crearea de ferme de producţie

ecologică

Propunere - PNDR M321 Local Etap 1,2,3

Societăţi de fabricare şi

îmbuteliere a vinului

Servicii industriale destinate

exploatării agricole

Propunere

Propunere

- PNDR M321

- POR axa 4

- POSCCE axa1.1

- Buget local

- PNDR M321

- POR axa 4

- POSCCE axa 1.1

- Buget local

Local

Local

Etap 1,2,3

Etapa 1, 2

Valorificarea patrimoniului natural

şi cultural

Propunere - PNDR M313

- Buget local

Zonal Permanentă

Înfiinţarea de pensiuni

agroturistice

Propunere - POR axa 5

- POR axa 4.3

Zonal Etapa 1, 2

Dezvoltarea ecoturismului şi a

turismului de afaceri şi de tranzit

Propunere - POR axa 5

- POR axa 4.3

Zonal Etapa 1, 2

Promovarea festivalului de interpretare

„Du-te dor cu Mureşul”, zilele oraşului Ungheni, asamblul de dans „Hora”


- Buget local

Local Etapa 1 şi 2

Reabilitate în scop turistic a căii

ferată cu ecartament îngust


- Buget local

- Consiliu local

- POR axa 5

Local Etapa 1, 2

Modernizarea şi dotarea

infrastructurii socială de

învătământ, sănătate, etc

În curs de

desfăşurare

- PNDR M322

- POR axa 3.4

Local Etapa 1

Construirea unui bloc de locuinţe

sociale

Propunere - Buget local Local -

Reabilitarea termică şi promovarea Propunere /Derulare - Buget local Local 4

61



sistemului de încălzire utilizând energie solară

- Fonduri proprii ale populaţiei

- POS axa 4.3 -Schema ajutor de stat

aprobat OUG 18/2009

Construcţia unei centrale de

cogenerare utilizând bio-masa

Propunere - POSCCE axa4.3

Energieinteligentă pt

Europa (IEE II)

- Ord. 714/2010

Local -

Dezvoltarea resurselor umane în

zona rurală

În curs de

dezvoltare

- Buget local

- POS DRU axa 5.2

Local -

Program de formare şi reconversie

profesională

Propunere - POS DRU axa 1 Local Etapa 1, 2

Realizarea unei platforme

electronice

În dezvoltare - POS CCE axa 3.2 Local -

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G.

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru

toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,

biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si

conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa

energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de

mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.G. nu va fi implementat pot apărea

aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate.

Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural

trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi semnificaţie – cadrul natural ca fiind:

• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,

transportului, muncii, recreeri, etc.

Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUG Ungheni va avea in

vedere cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului natural:

62


• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a

existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.

• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru

aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.

• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor

influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea

pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.

Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii

de sol care să îmbrace suprafata reliefului.

Alternativele in cazul prezentului PUG se pot referi la :

Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea

alternativelor PUZ

Necesitatea implementarii planului Se poate satisface cererea

fara impementarea planului?

– alternativa „zero”

Se poate atenua impactul

propunerilor PUG de extindere

intravilan?

Actualizarea Planurilor urbanistice

generale ale localiatilor este o cerinta

legala.

Da, prin masuri de prevenire aplicabile

in Regulamentul local de urbanism..

Modalitati/ procese/date tehnice Planul se poate realiza in alt

mod, sau se pot folosi alte

variante de implementare?

Nu exista alt mod, PUG -ul are tocmai

rolul de a reglementa si in sensul

reducerii impactului asupra mediului.

Amplasare Se poat alege alte terenuri

pentru trupurile de intravilan

propuse?

Functiunile propuse in PUG sunt

compatibile cu nevoia de dezvoltare a

planului localitatii Ungheni.

Termene de implementare Pentru implementarea

masurilor din PUG se poate

aloca un alt interval de timp?

Nu se poate aloca nu alt interval de

timp, lipsa PUG-ului actualizat duce la

blocaje decizionale la nivelul localiatilor

Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost :a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG UNGHENI si

trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare;

b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati

de diminuare sau intarire (dupa caz);

c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea

din partea populatiei si potentialilor investitori.

Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de

fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUG s-au referit in principal la

teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice

63


avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si

utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru aceste zone.

Terebuie specificat ca decizia reactualizarii PUG s-a luat in baza prevederilor legale si in

urma efectuarii unei serii de studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru

stabilirea si implementarea functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a

acestora intre ele astfel incat sa fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut

in vedere ca factor major determinant si cerintele potentialilor investitorilor. Consecinta

este, ca in aceasta faza a procedurii SEA, alternativele pentru plan s-au referit punctual

la modul de asigurare a necesarului de teren pentru devoltarea zonei localitatii Ungheni

si a satelor componente.

– Dupa Sedinta Consiliului Local in care a fost analizata Plansa de reglementari

urbanistice – Varianta initiala, au aparut precizari referitoare la propuneri schematice

pentru amplasament. Tot cu acest prilej s-a solicitat si creeare de trupuri intravilane

in zonele propice dezvoltarii orașului.

– Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la

organismele avizatoare si supusa avizarii.

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic ZonalAnaliza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual de

cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea

obiectivelor propuse prin plan.

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic

general:

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1. Apa Apa de suprafață și subteran

slab influențată de evacuările

accidentale de ape menajere

uzate.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

menajere in reteaua de

canalizare si tratarea in

statie de epurare.

Poluarea apelor de suprafata si subterane.

2. AerNu exista surse antropice

majore de poluare a aerului.

Sistematizarea circulatiei rutiere.

Nemultumirea populatiei

si cresterea fenomenului

migrator, datorita unei

infrastructuri de drumuri

si investitii deficitare.

64


3. Sol Nu exista surse majore de

poluare, cu exceptia poluarilor

istorice existentesi a celor din surse agricole si gestiunea dejectiilor de la animalele crescute in gopodarii.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale si menajere. -Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din industrie si a celor menajere de la populatie.

Depozitare necontrolata de deseuri menajere si dejectii, in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata.

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii4. Sanatateapopulatiei

a. Apa potabila – existenta unei retele de

distributie

Obiectivul necesita

alimentarea cu apa si

racordarea la canalizarea

menajeră

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.

b. Apa menajera uzata - lipsa retea de

canalizare

Obiectivul propus necesita racordarea la canalizarea menajera.

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii

c. Gestionarea deseurilor: acestea

sunt colectate de o

societate autorizata

- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor

Depozitare necontrolata a deseurilor.

5. Riscuri naturale

Riscuri de alunecari de tern si inundatii

-realizarea de lucrari de consolidare si combatere a alunecarilor de teren si a inundatilor.

Exista riscul unor inundatii si a unor alunecari de

teren.

6. Schimbari climatice

Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.

7. Conservarearesurselor naturale si producerea energiei

Utilizarea de combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

-Producere de energie electrica din surse

regenerabile – energie

verde.

Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in

perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea

hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestie

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri8. Biodiversitate

Arii protejate Natura 2000 ROSCI0367

Situata la distanta de aria de implementare.

Protejarea ROSCI0367 Posibile deteriorari ale habitatului natural al

specilior din lista.

65


9. Patrimoniucultural

Monumente istorice de interes national (vezi lista)

-insituirea de zone de protectie Degradari ale monumentelor.

10. Zonareateritoriala

Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al zonei localitatii Ungheni

Introducerea in intravilan a suprafetelor de teren necesare dezvoltarii localitatii.

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse

11. Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediul

PUG elaborat dupa consultarea administratiei si strategiei dedezvoltare a orasului Ungheni. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor de fundamentare pentru acesta.

Lipsa de progres economic si social.

Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUG nu creaza

premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni

asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul

scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau

naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul populatiei.

Calculul riscului neimplementarii PUG: aplicand valori pentru efectul pe care il

reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul

la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).

Aspect de

mediu

EFECTUL neimplementarii PUG UNGHENInesemnificativ minor major catastrofal

Apa XAer XSol XSanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari

climaticeX

Conservarea

resurselor

X

Biodiversitate Se analizeaza in EA – nu e cazul

Patrimoniu cultural si istoric

X

Zonarea teritoriala X

Constientizareapublicului

X

66


Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora

este de luat in seama. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor

prevazute in PUG este benefica si necesara.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General se poate aprecia ca toate

propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,

resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Aplicarea masurilor prevazute in PUG asigura baza dezvoltarii

durabile a localitatii.

Starea factorilor de mediu

Oraşul Ungheni este inclus în Zona Metropolitană Târgu Mureş fiind un centru urban

secundar la nivelul zonei periurbane cu funcţiuni preponderent secundare şi terţiare.

Oraşul Ungheni este aşezat în centrul Câmpiei Transilvaniei pe lunca râului Mureş la

confluenţa cu râul Niraj, având o altitudine medie de 300 m de la nivelul mării.

Condițiile de relief din punct de vedere pedogenetic prezintă caracteristici specifice

zonei, concretizate prin coaste structurale puternic înclinate la Morești și Cerghid, alături

de pante domoale mult abrupte pe linia curbelor de nivel. Dealurile prezente la Morești,

Săușa, Cerghid și Cerghizel prezintă altitudinii variind între 375 și 498m.

Din punct de vedere geomorfologic, versanții cu expoziție sudică sunt scurți, abrupți,

puternic erodați și afectați de alunecări de teren(Cerghid și Cerghizel). Pantele au o

valoare cuprinsă între 15 și 250. Din punct de vedere geologic zona locaităților Cerghid,

Cerghizel, Morești, Șăușa și Recea, are un caracter sedimentar neogen, reprezentată

prin depozite argiloase-nisipoase, prăfoase și acoperite de sol vegetal. Apele de

suprafață prezintă o rețea relativ densă în formă radiară având următoarele carectere

generale:

-debite relativ mici;

-zonă de izvor săracă;

-caracter temporar;

-lunci slab dezvoltate.

Solurile cele mai frecvente în zona localității Ungheni sunt cele aluvionare, profunde şi

fertile cu textură nisipo-lutoasă. Condiţiile hidrografice ale znei teritoriului administrativ

Ungheni sunt determinate de râurile Niraj şi Mureş, afluenții acestora, cât şi de prezenţa

apei freatice la sol pe anumite suprafeţe de teren situate între Ungheni, Cerghid şi

Vidrasău, parţial drenate prin lucrările executate în special pentru aeroport.

67


Luca și terasa Mureșului prezintă un sol vegetal gros de 1,00-1,50m, cu pietriș cu nisip

gros de 3,5m, iar stratul de bază este o marnă argiloasă cenușie compactă de 5,00-

6,00m. Aici se poate funda pe stratul de nisip cu Pn=3,00kgf/cmp. Apa subterană se

situeayă în general la 2,00m adâncime, apele fiind sărate și nepotabile din punct de

vedere chimic și sunt agresive față de beton. Apele de suprafaţă, pe terotoriul localităţii,

prezintă o reţea relativ densă în formă radiară având următoarele caracteristici:

debite relativ mici;

zona de izvor săracă;

caracter temporar;

cu lunci slab dezvoltate.

Apa subterană variază între 1,00-3,00m, existând izvoare pe partea sud-vestică cu 0,50-

1,00 l/sec. Regimul pluviometric prezintă o medie multianuală de 636 mm.

Temperatura medie este de +8,7o C (iulie +19,4 o C, ianuarie -4,3 o C).

Zona are o intensitate seismică de gradul 7.

Evaluarea starii actuale a mediului, s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile

in momentul elaborarii Raportului de Mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I

la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie avuti in

vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea,

populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori

climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic,

peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

Principala sursa de documentare privind calitatea factorilor de mediu in zona, a fost

Raportul anual privind Starea Mediului in jud. Mureș (2011).

Factorul de mediu ”Apa”

Apa este compusul cel mai raspândit pe pamânt şi are importanţă vitală pentru viaţa pe

pamânt, deoarece este mediul de transport al substanţelor nutritive în organisme vii şi

pentru că este folosită la transportul energiei termice. Ghiaţa este mai uşoară ca apa şi

organismele vii ramân iarna în viaţă. Ciclul apei este dictat de energia solară şi ecuaţia

bilanţului apei pe ecosistemul terestru este :

{Precipitaţii} + {Apa din sol} + {Apa din ocean} = {Evaporare} + {Apa către ocean} +

{Scurgeri în sol} + {Apa reţinută de sol}

Ciclul apei în natură este definit de timpul în care apa este înlocuită, ca de exemplu

tabelul:

68


Apa în Timpul de înlocuire

Om 2 luni

Aer 12 zile

Copaci 1 saptamâna

Râuri 5 zile

Lacuri 0,1 - 100 ani

Ocean 3000 ani

Gheaţă polară 15000 ani

Principalele surse de apă sunt râurile Mureş şi Niraj cât şi afluenţii acestora: pârâul

Hălăuşului şi Cerghidului. Lungimea Râului Mureş pe teritoriu administrativ al oraşului

Ungheni este de 4082 m, a râului Niraj este de 4000 m, a pârâului Hălăuşului 4050 m şi

a pârâului Cerghid de 4500 m. După inundaţiile din 1970 şi 1975 au fost regularizate

prin îndiguite râurile Mureş şi Niraj, drept urmere malurile acestor râuri au risc redus de

inundaţie.

Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului

Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu Mureş,

excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin fântâni

individuale.

Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un sistem centralizat de

canalizare complet. În momentul de făţă există un proiect în execuţie pentru

introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu excepţia localităţii

Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este rezolata prin fose septice

şi closete uscate.

Râul Mures

Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului șidefileul

Toplița-Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia

Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia-Turda, în Carpații Occidentali separă Munții

Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin

municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează

frontiera româno-ungară.

Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe

parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt

69

http://ro.wikipedia.org/wiki/R?ul_Tisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/C?mpia_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealurile_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Poiana_Rusc?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Apuseni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Apuseni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba-Iulia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Deda,_Mure?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Topli?a,_Harghita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Defileu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_H??ma?u_Mare


generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar

fi: structura geologică, tectonica, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-

Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr.

Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele

Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare,

sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-

70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980).

Sectorul din regiunea de confluență a Mureșului cu Nirajul este distinct prin faptul că

terasele celor două râuri formează extremitatea vestică a interfluviului dintre cele două

ape. Sectorul Ungheni-Chețani, caracterizat prin desfășurarea tuturor nivelelor de terase,

care sunt dispuse preponderent pe partea stângă a văii. Afluenții râului au fragmentat

acest sistem de terase, transformându-l în interfluvii cu aspect de poduri.

Studiul calităţii apei râului Mureş, în anii 2004-2006, a fost realizat pe baza informaţiilor

obţinute din 3 puncte de colectare de pe râul Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş:

Izvorul Mureşului, Glodeni şi Ungheni(Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.1/2007 ).

S-a urmărit evoluţia concentraţiilor din apă pentru cei mai semnificativi indicatori:

suspensii, CBO5, reziduu fix, amoniu, azotiţi, azotaţi, fenoli, fosfaţi şi pH. Temperatura

apei receptorului creşte odată cu deversarea apelor reziduale fecaloid-menajere, a celor

industriale şi de la unităţi agro-zootehnice şi piscicole, uneori cu multe grade, fapt ce

accelerează descompunerea substanţelor organice şi împietează asupra proceselor de

epurare a apelor emisarului: apele prea acide sau prea alcaline constituie o cauză a

perturbării echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfăşurarea normală a

proceselor de purificare. O creştere excesivă a turbidităţii prezintă pericol epidemiologic,

deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.

Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,

favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni. Scăderea

cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de autopurificare a

apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5 caracterizează gradul de

impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de presupus că valorile crescute să fie

însoţite de o creştere evidentă a substanţelor organice.

Datele obţinute s-au bazat pe recoltarea şi analizarea de probe de apă din cele 3 puncte

de recoltare, lunar şi calcularea mediei anuale a fiecărui indicator urmărit.

Din datele obţinute s-a observat că:

70


• Oxigenul dizolvat în apă este în limite normale, peste 2 mg/dm3, cu cifre

apropiate la Izvorul Mureşului pe cei 3 ani de studiu şi Glodeni, şi valori mai

scăzute în Ungheni; cea mai scăzută valoare a fost în anul 2005, în Ungheni, iar

cea mai ridicată în Glodeni, în anul 2004, de 11,4 mg/dm3.

• CBO5 a depăşit limitele cerute pentru apa potabilă, cu uşoare creşteri ale

nivelului în 2006 faţă de ceilalţi ani, în toate punctele de recoltare; de la un

minim de 2,2 mg/dm3 în Izvorul Mureşului, în anul 2005, la un maxim de 5,63 în

Ungheni, în anul 2006.

• CCO a prezentat valori asemănătoare la Izvorul Mureşului în toţi anii, dar cu o

scădere de concentraţie în anul 2006, atât la Glodeni cât şi la Ungheni,

comparativ cu 2004; cele mai scăzute valori înregistrate pentru CCO au fost la

Glodeni, în 2004, cu 3,54 mg/dm3, respectiv cele mai ridicate la Izvorul

Mureşului, în 2005 .

In ceea ce priveşte evoluţia concentraţiilor indicatorilor de poluare organică a apei:

• Amoniul din apă a avut cele mai scăzute concentraţii la Izvorul Mureşului (0,2

mg/dm3), iar cele mai crescute în Ungheni (3,7 mg/dm3apă), şi cu un trend

crescător din 2004 la 2006.

• Azotiţii au avut o tendinţă de scădere din 2004 către 2006, în primele 2 puncte

de recoltare şi invers la Ungheni; comparativ, pe puncte de recoltare, se observă

o diferenţă clară între primele două puncte de recoltare şi ultimul, cele mai

ridicate cocentraţii de azotiţi fiind testate la Ungheni.

• Azotaţii au avut o evoluţie variabilă pe ani şi pe puncte de recoltare, fără un

pattern specific; cea mai mare concentraţie a fost monitorizată în anul 2005 la

Glodeni, iar cea mai mică în anul 2006 la Ungheni.

Pentru indicatorii toxici de poluare a apei:

• Reziduurile fixe au crescut cu cifre alarmante de la primul punct de colectare

către ultimul, şi de la un an la altul, cea mai mică cifră înregistrată fiind în anul

2006 la Izvorul Mureşului cu 100 mg/dm3 respectiv cea mai mare tot în 2006 la

Ungheni, cu 290 mg/dm3.

• Clorurile au avut cele mai mari valori de concentraţie la Glodeni (maxim 9,1

mg/dm3), iar cele mai mici în Izvorul Mureşului (12 mg/dm3); pe ani au avut

tendinţe de creştere comparativ 2004 cu 2006.

71


• Aceeaşi evoluţie ca şi clorurile au avut-o şi sulfiţii, cu cea mai mare concentraţie

obţinută în anul 2005 la Glodeni, de 24,5 mg/dm3, iar cea mai mică de 10,5

mg/dm3 la Izvorul Mureşului, în 2005 şi 2006.

• Fenolii au avut nivele în scădere din 2004 către 2006, iar punctul de recoltare cu

cele mai ridicate cifre a fost Glodeni cu o medie de 2 mg/dm3.

Conform RAPORTULUI privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM

Mures situatia calitatii apei raului Mures, in sectiunile analizate, este:

Calitatea apei în anul 2011 a fost urmărită la nivelul secţiunilor prezentate mai jos şi pe

baza rezultatelor obţinute în secţiunile de supraveghere s-a făcut încadrarea în categorii

de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare

atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum si poluanţii

specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al

apelor de suprafaţă”. Starea chimică a fost determinată de cea mai nefavorabilă situaţie

(orice depăşire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în clasa inferioară)

Râul Mureş s-a caracterizat astfel:

• Stânceni (S, O, CBSD, IH, HS) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de

calitate;

• Brâncoveneşti (S,O,IH, ZV) – apa s-a încadrat total în limitele clasei a II-a de

calitate;

• Ungheni (S, O, IH, ZV) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de

calitate, încadrare de terminată de indicatorul: azotiţi - 0,169 mg/l (valoare

înregistrată în luna iunie).

Analiza indicatorilor chimici determinaţi pentru încadrarea apelor de suprafaţă de pe

teritoriul judeţului Mureş în clase diferite, în conformitate cu recomandările Ordinului

1142/2002 relevă încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate

bună. Din datele publice privind calitatea apei raului Mures in zona Ungheni, rezulta o

tendinta de diminuare a poluarii ca urmare a masurilor de monitorizare aplicate de

institutiile abiltate cat si urmare a scaderii numarului de unitati economice poluatoare.

72


Factorul de mediu ”Aer”

Clima Judeţului Mureş este caracterizată prin:

- climat temperat-continental moderat, cu unele diferenţieri legate de formele de

relief;

- temperaturi medii anuale cuprinse între 8–9,2 grade Celsius în zonele colinare şi

de podiş, respectiv 0–4 grade Celsius în regiunile montane;

- iernile sunt reci, umede şi de lungă durată;

- verile sunt răcoroase;

- temperatura maximă absolută (40,6 grade Celsius) a fost înregistrată la Săbed

(16. august 1952);

- temperatura minimă absolută (-32,8 grade Celsius) a fost înregistrată la Tg

Mureş (25. ianuarie 1942 şi 23. ianuarie 1963);

- cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 500 mm în partea de vest a

judeţului, 700-800 mm în partea centrală şi de NE şi circa 1400 mm pe crestele

munţilor;

- vânturile predominante bat dinspre NV, iarna sunt frecvente dinspre NE (viteza

atingând uneori valori de 50 m/s);

– viteza medie a vânturilor: 3,1 m/s;

– frecvente inversiuni de temperatură în sezonul rece.

– Fig. Valorile medii lunare şi anuale, temperaturilor maxime şi minime

73


Radiaţia solară

globală pe

Ansamblul judeţului înregistrează o sumă anuală ce se cifrează la 100-110 kcal/cm2*an.

Valorile cele mai mici ale radiaţiei globale sunt specifice intervalului noiembrie–ianuarie,

când se înregistrează 2-3,5 kcal/cm2*an, iar cele mai mari sume medii lunare se

înregistrează în lunile mai-iunie cu valori de 14,5-15,3 kcal/cm2*an. Aceste valori alături

de variaţia sezonieră determinată de mişcarea aparentă a soarelui, mai suferă şi variaţii

spaţiale determinate de expoziţia şi înclinaţia versanţilor, de nebulozitatea atmosferică.

Din aceste considerente o intensitate ridicată a radiaţiei solare se înregistrează în

Câmpia Transilvaniei (în primul rând pe versanţii cu expoziţie sudică), în zonele de

culoar, şi scade treptat spre zona montană, unde se înregistrează şi minimul intensităţii

radiaţiei. Acest lucru este subliniat şi de durata medie de strălucire a soarelui care

totalizează 2065,5 ore pe an în zona Câmpiei Transilvaniei şi 1800-1850 ore pe an în

zona montană. Valorile medii anuale pe perioada 1960-2000 la staţia Tg Mureş sunt

grupate pe categorii. Frecvenţa arată o predominare a categoriei 1800-2000 ore de

strălucire a soarelui.

Temperatura medie anuală este deasemenea neuniform distribuită în teritoriu, astfel că

în partea vestică a judeţului acestea se menţin la valori de 8-9 grade Celsius şi peste 9

în culoarul Mureşului şi culoarul Târnavelor, iar în partea estică scad treptat până la 4–2

grade Celsius. Luna cea mai rece a anului pentru unitatea colinară joasă din cadrul

Judeţului este ianuarie, cu medii termice de -3 – -5 grade Celsius, iar luna cea mai caldă

este iulie cu medii termice de +18 – +19 grade Celsius, cu uşoare creşteri în culoarele

de vale. Pentru unitatea montană luna cea mai rece este februarie, cu valori de -4 – -10

grade Celsius, iar cea mai caldă luna august, cu valori de +8 – +12 grade Celsius.

74

Fig. Frecvenţa relativă a mediilor anuale de strălucire a soarelui la staţia Tg Mureş (pe perioada 1960-2000).


Temperaturile extreme înregistrate în cadrul judeţului subliniază caracterul de aridizare a

climatului din zona Câmpiei Transilvaniei, unde maxima termică a fost de +40,6 grad

Celsius, valoare înregistrată în localitatea Săbed la 16 august 1952, respectiv răcirile din

culoarele hidrografice determinate de inversiunile termice care au determinat

producerea minimei absolute la Tg. Mureş ce a fost de -32,8 grade Celsius la 25 ianuarie

1942. În ceea ce priveşte numărul de zile cu temperaturi pozitive în decursul unui an,

acesta este de 286 zile, iar în 79 zile din an se înregistrează temperaturi negative. Prima

zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade Celsius se produce în

medie după data de 21 februarie în partea central-vestică a judeţului şi după data de 1

martie în partea estică. În zona montană înaltă aceasta poate întârzia mult peste

această dată. Ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade

Celsius este data de 11 decembrie în partea central-vestică a judeţului şi 1 decembrie în

zona montană estică şi de podiş.

Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mar sau egale cu 10 grade o reprezintă în

medie data de 11 aprilie care se desfăşoară pe majoritatea teritoriului judeţului,

pătrunzând pe văi până în zona subcarpatică. În zonele înalte din estul judeţului şi cele

din podiş producerea acestor medii întârzie până la data de 21 aprilie. Ultima zi cu

această medie termică zilnică se înregistrează în medie la data de 11 octombrie în partea

central-vestică, între 1 şi 11 octombrie în Câmpia Transilvaniei şi zona subcarpatică, şi

mai devreme de 1 octombrie în zona montană estică a judeţului.

Evapotranspiraţia potenţială în partea centrală şi de vest începe cu luna aprilie cu valori

medii de 50-55 mm, este maximă în luna iulie cu valori de peste 140 mm şi se încheie în

luna noiembrie cu valori de 10 mm. În partea sudică a judeţului în zona culoarului

Târnavei Mari evapotranspiraţia începe cu luna martie cu valori medii de 16–18 mm,

creşte până la 135 mm în luna iulie, iar procesul se încheie în luna noiembrie. Din

diferenţa cu valorile precipitațiilor rezultă indicele de ariditate care se ridică până la 78

mm în luna ianuarie, scade la 24 mm în luna martie, creşte până la 34 mm la sfârşitul

lunii mai, se reduce la 22 mm la sfârşitul lunii august şi creşte la 40 mm în luna

decembrie (valori specifice culoarului Mureş şi zonelor limitrofe). Pentru culoarul

Târnavei Mari şi zonelor limitrofe, indicele de ariditate are valori asemănătoare, adică 80

mm în luna ianuarie, 37 mm în luna aprilie, 46 mm la sfârşitul lunii mai, 20 în luna

septembrie şi 40 mm în luna decembrie.

Data medie de producere a primei zile cu îngheţ la sol este 1 octombrie în zona montană

estică (în zona montană înaltă se pot produce îngheţuri începând din luna august-

septembrie), precum şi în zona de podiş. În cea mai mare parte a judeţului primul

îngheţ se produce în intervalul 1–11 octombrie, iar în extremitatea vestică a culoarului

75


Mureş în aval de Luduş acesta se produce în intervalul 11–21 octombrie. Data medie de

producere a ultimului îngheţ la sol are aceeaşi desfăşurare spaţială ca şi primul îngheţ,

astfel că în cea mai mare parte acesta se produce în intervalul 21 aprilie–1 mai. În zona

subcarpatică şi montană estică acesta întârzie după data de 1 mai, iar în zona vestică a

culoarului Mureş ultimului îngheţ se produce înainte de 21 aprilie.

Umezeala relativă a aerului prezintă variaţii lunare şi teritoriale în cadrul judeţului

specifice tipului de circulaţie atmosferică şi respectiv altitudinii locului. Astfel în luna

ianuarie umezeala relativă medie lunară are valori de 84–88 % în ariile joase ale

judeţului şi peste 88 % în zonele înalte de podiş şi unităţile montane estice. În luna iulie

media lunară a umezelii relative este cuprinsă între 72–80 % în zona de deal şi de podiş

şi peste 80% în zona montană înaltă din estul judeţului.

Nebulozitatea atmosferică este uniform distribuită pe teritoriul judeţului în sezonul rece

al anului (6,5–7 zecimi în luna ianuarie), cu excepţia zonelor montane înalte care se află

deasupra plafonului noros cu valori ale nebulozităţii cuprinse între 6–6,5 zecimi. În

sezonul cald nebulozitatea creşte în conformitate cu creşterea altitudinii şi aproprierea

de zona montană din est, astfel în zona culoarului Mureş, în Câmpia Transilvaniei şi

Podişul Târnavei Mici nebulozitatea este cuprinsă între 4–4,5 zecimi şi creşte treptat

până la 6,5–7 în zona montană înaltă (valori medii specifice lunii iulie).

Numărul mediu anual de zile senine urmează fidel distribuţia spaţială a nebulozităţii,

astfel că în culoarul Mureşului şi Târnavelor se înregistrează 110–120 zile senine, în

partea centrală şi sudică respectiv în Câmpia Transilvaniei 100–110 zile senine, urmând

ca acestea să scadă în zona subcarpatică la 80–100 zile, iar în zona montană sub 80 zile

senine pe an. În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile acoperite se observă

valori de 120–140 zile în partea central-vestică al judeţului, 140-160 zile în zona Câmpiei

Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona Subcarpaților Mureşului şi creşte la valori de

peste 160-180 zile în zona montană.

Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie spaţială neuniformă pe teritoriul judeţului cu

sume ce cresc cantitativ spre zona montană estică. Astfel în Câmpia Transilvaniei şi

culoarul Mureşului în aval de Luduş se înregistrează valori de 550 mm/an (valori

influenţate de circulaţia foehnică ale maselor de aer ce traversează Munţii Apuseni) şi

cresc treptat spre zona montană estică până la valori de 1000-1200 mm/an. Sub aspect

cantitativ precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în perioada de primăvară-vară şi

mai scăzute în perioada rece a anului. Astfel cantitatea medie multianuală de precipitaţii

din luna iulie este cuprinsă între 80–180 mm în partea centrală subcarpatică şi până la

valori medii lunare de 120-180 mm în zona montană. În luna ianuarie pe cea mai mare

parte a judeţului se înregistrează în medie 30-50 mm, iar spre zona montană acestea

76


cresc până la 100 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore care exprimă

fidel gradul de torenţialitate a regimului pluviometric, înregistrează valori de până la 135

mm/24 ore în Câmpia Transilvaniei şi culoarul Mureşului la Luduş (iunie 1922), 145,5

mm/24 ore la Miercurea Nirajului (18 iunie 1929), 75.2 mm/24 ore la Tg Mureş (29

august 1925).

Umiditatea aerului exprimată în % din capacitatea aerului de a prelua vaporii de apă la

temperatura dată, variază între 80 % în zona montană şi cca. 70 % în zona inferioară.

Suprafeţele de apă produc creşteri locale de umiditate. Se observă că valoarea medie a

umidităţii se înscrie în limitele de confort (75 % cu un minim în lunile aprilie şi iulie şi cu

maxim în iunie şi decembrie când cresc zilele cu ploi).

Data medie de producere a producere a primei ninsori pe teritoriul judeţului o reprezintă

15-20 octombrie şi întârzie treptat pe măsură ce altitudinea scade astfel că în zona

central-vestică şi în Câmpia Transilvaniei prima ninsoare se produce în ultima decadă a

lunii noiembrie. Ultima ninsoare se produce în medie în intervalul 20 martie– 1 aprilie în

zonele joase din partea centrală şi vestică şi în intervalul 25-30 mai în zona montană.

Numărul mediu anual de zile cu ninsori în decursul sezonului rece este de 40–60 zile în

zona montană, 30-40 zile în zona subcarpatică, iar în zona Podişului Târnavelor şi

Câmpiei Transilvaniei se reduce la 20-30 zile şi tinde să scadă sub 20 zile în zona

culoarului Mureş şi Târnave. Stratul de zăpadă are o durată medie anuală de 90-160 zile

în zona montană, scade la 55-80 zile în zona de podiş şi Câmpie, iar în aval de Luduş în

culoarul Mureşului durata stratului de zăpadă scade sub 55 zile (determinate de

pătrunderile aerului cald din partea de sud-vest). Grosimile medii ale stratului de zăpadă

ating în zona montană 80-120 cm, în zona submontană şi de podiş 50-60 cm, iar în

culoarul Mureşului şi Târnavelor 25-40 cm cu variaţii locale.

Circulaţia atmosferică se realizează predominant din sector vestic şi nord-vestic cu o

frecvenţă de 12.1 %. În lunile de iarnă vânturile dominante sunt cele din sector nord-

estic cu o frecvență cuprinsă între 10,8 – 13,8 %. Vitezele cele mai mari ale vântului se

înregistrează în zonele montane înalte pe culmile munţilor Călimani, unde vitezele

rafalelor depăşesc 45-50 m/s. Spre zonele joase din partea centrală şi vestică viteza

medie a vântului scade la 2-4 m/s. Influenţele circulaţiei estice şi sudice sunt extrem de

slabe datorită barajului natural al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

77


78


Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ

al APM Mures, rezulta:

În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată

de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă

cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în

timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare

semnificativă.

O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel:

– surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea

materialelor de construcţie; industria energetică; stocarea şi distribuţia

carburanţilor; utilizarea solvenţilor. În general, combustibilul utilizat este gazul

natural (peste 98 %). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse dar

nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a

poluanţilor în atmosferă.

– Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A)

şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale

judeţului Mureş; traficul feroviar care însă este slab reprezentat.

Calitatea aerului în judeţul Mureş se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire.

Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale

iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în

creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului. În judeţul Mureş nu sunt

probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de

gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform

legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele

care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului,

aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf,

benzenul şi alţi compuşi organici volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi

fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel.

Din rezultatele activităţii de supraveghere a calităţii aerului, în judeţul Mureş au fost

constate episoade de depăşire a valorilor limită admise pentru sănătatea umană doar la

indicatorii pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 şi la amoniac. În ceea ce priveşte

concentraţia în aerul înconjurător a pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în anul

2011, s-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia

de fond urban MS 1, 33 de depăşiri la staţia industrială MS 2 şi 22 de depăşiri ale valorii

limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 4. Cauzele depăşirilor

79


înregistrate sunt traficul rutier, reantrenarea pulberilor în cazul furtunilor sau perioadelor

cu vânt puternic şi lucrările de reabilitare a arterelor rutiere din zona apropiată a

punctelor de măsurare. PM10 se referă la particule cu mai puţin de 10 microni in

diametru, care pot rămâne în aer timp de câteva zile şi se pot transmite pe zone întinse

sau pe distanţe lungi de la sursa originală. În perioada 2000-2011 procesul de aderare şi

integrare în Comunitatea Europeană a impus condiţii stricte privind prevenirea şi

controlul poluării pentru titularii obiectivelor industriale.Totodată s-a îmbunătăţit

capacitatea administrativă a autorităţilor de mediu cu rol în impunerea respectării

legislaţiei de mediu. Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în

aerul înconjurător, mai ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai

ridicat al traficului rutier. Totuşi concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2011

pentru oxizii de azot în aerul înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia

sănătăţii umane. În ceea ce priveşte concentraţia oxizilor de sulf în aerul înconjurător

valorile înregistrate reprezintă a zecea parte din valoarea limită pentru protecţia sănătăţii

umane. Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în

suspensie fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună

demararea unor ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului. Cauzele depăşirilor

înregistrate sunt traficul rutier, spaţiile neînierbate adiacente drumurilor publice care

contribuie la resuspensia particulelor, calitatea necorespunzătoare a infrastructurii

rutiere.

Factorul de mediu ”Sol”

Conditiile geotehnice ale terenului:

Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe

amplasamentul de implementare PUG Ungheni.

În anul 2011, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a

solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol.

PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR

(RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ)

Utilizarea îngrăşămintelor

Îngrăşămintele chimice ocupă un rol important în menţinerea şi sporirea fertilităţii

solurilor, în vederea creşterii productivităţii agricole. Aceste substanţe conţin unul sau

mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe

nutritive în forme uşor asimilabile. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în

judeţul Mureş sunt:

80


îngrăşămintele cu azot;

îngrăşămintele cu fosfor;

îngrăşămintele cu potasiu.

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice, pe soluri

necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea

solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Pesticidele reprezintă substanţe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru

combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele

încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte

şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în

masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt

incluse:

erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;

insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor;

fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Principala categorie de pesticide utilizată, o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor

se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.

Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

• asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;

• rotaţia tratamentelor cu erbicide;

• fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.

Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul

contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR

• ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi

industriale;

• depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de

la complexele de creştere a animalelor;

• depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide

81


Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin

următoarele mecanisme:

• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;

• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii

organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea

solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu

caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.). Deoarece conţinutul de metale,

atât în deşeurile menajere cât şi a celorlalte tipuri de deşeuri ce intră în categoria

deşeurilor municipale este redus, conţinutul de metale grele ce ar putea avea impact

asupra solului şi subsolului este mult diminuat. Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare

a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice

în descompunere care pătrund în sol prin infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe

sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică. Fosele septice, platformele de

gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă permanentă de nitraţi. În

conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl

reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în

apă, ei trebuie mai întâi să polueze solul. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi

importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de

automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul" ploii.

Prin masurile cuprinse in PUG Ungheni, se are in vedere diminuarea sau eliminarea

tuturor acestor disfunctionaliati in ceea ce priveste poluarea solului pe teritoriul

administraiv a localiatii.

Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Diversitatea organismelor (animale, plante) este esentială în mentinerea echilibrului

ecologic, în asigurarea capacităţii de suportare a activitailor antropice de către

ecosistemele naturale. De aceea componenta biodiversitate trebuie abordată din punct

de vedere al conservării. Pentru conservarea speciilor de plante şi animale a fost

necesară desemnarea de arii de protectie SCI şi arii speciale de protectia avifaunistică

SPA integrate în Reţeaua Ecologică Natura 2000.

Planul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra

Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si

Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures.

Din formularul standard NATURA 2000 ROSCI0367, anexat in copie, rezulta faptul ca

data propunerii ca sit ROSCI0367 este ianuarie 2011, fara ca o data a confirmarii si

82


desemnarii ca sit sa fie prezentate. Suprafata sitului propus este de 527 ha. Conform

formularului, situl este de importanta ridicata pentru speciile Lutra lutra, Bombina

bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus si subspecia indigena Triturus vulgaris

ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel streber si Aspius aspius.

În Râul Mures se gaseste una dintre cele mai stabile populatii ale speciei Zingel streber.

Vulnerabilitatile sitului sunt pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor

din agricultura, a suprapasunatului, a dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor

industriale, al exploatarii miniere de suprafata, al dezvoltarii teritoriale, a circulatiei,

extragerea pietrisului din albia râului. Descrierea speciilor din fisa:

Lutra lutra sau vidra - În general se cunoaște ca vidra este răspândită pe întregul

areal al Romaniei, ea putând fi întalnită în pârâuri, râuri, bălți, lacuri, fluviul Dunăre și

Delta Dunării dar nu există informații relevante care să ateste prezența acesteia in zona

Moresti - Ogra.

Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roşie

Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă

Triturus cristatus - tritonul cu creastă

Triturus vulgaris ampelensis - tritonul comun.

Zingel streber - In denumire populara pietrar, aceasta specie se caracterizeaza prin

corp alungit, fusiform; înaltime maxima reprezentand 9 - 15% din lungimea corpului, iar

grosimea în general ceva mai mare decât înaltimea. Profilul dorsal al corpului urca lin,

uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei dorsale. Profilul ventral

este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus

este triunghiular. Lungimea sa reprezinta 22 - 27% din cea a corpului. Ochii mici, situati

în jumatatea anterioara a capului, privesc în sus. Spatiul interorbitar aproape plan,

foarte usor scobit. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, îngust în cea anterioara.

Gura este inferioara, semilunara, mica, slab protractila; deschiderea ei ajunge sub nara

anterioara, marginea maxilarului sub nara posterioara, iar insertia mandibulei sub

marginea anterioara a ochiului sau putin anterior. Pedunculul caudal lung, subtire,

rotund în sectiune; lungimea sa reprezinta 29 - 36% din cea a corpului, iar înaltimea

minima 2,8 - 6,7. Anala se insereaza putin înaintea dorsalei a doua. Anusul este situat la

mica distanta înaintea analei. Linia laterala este completa, perfect rectilinie. Fata

superioara a capului si corpului si cea mai mare parte a laturilor sunt cenusii-cafenii,

batând în verde. Pe acest fond se afla 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata

ventrala este alba, înotatoarele incolore. Poate atinge 18 cm lungime totala.

Aspius aspius - sau avat , prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul

conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri

de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar

83


pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre

rosu.Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac

apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si

pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la

apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele. Caracteristici principale:•Lungime: 50 - 60 cm (exceptional 1m)•Greutate: 4 - 7 kg (exceptional 15 kg)•Durata de viata: 10-15 ani

Gobio keseleri – sau prorcusor.

Rhodeus sericeus amarus – sau boarta, corp alungit, robust, cu capul ascutit si gura

mica. Solzi mici de culoare grialbastrui. Culoarea inotatoarelor gri inchis. Se hraneste cu

aproape orice gaseste prin mediul in care traieste.

Gobio albipinnatus – sau porcusor de ses.

Cobitis taenia – sau zvarluga, este o specie care isi petrece ziua pe fundul apei,

ascunsa in substratul nisipos. Noaptea devine activa si se hraneste.Ca hrana prefera

diverse nevertebrate, dar consuma si detritus, un material rezultat din faramitarea

rocilor. Corpul zvarlugii este alungit. In jurul gurii are 3 perechi de mustati mai mici.

Sbanejewia aurata – sau in denumire populara dunarinţă, aceasta specie face parte

din supraclasa pestilor ososi, osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,

infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, familia cobitidae,

genul cobitis aurata. In genul cobitis aurata, corpul pestilor este usor turtit lateral.

Inaltimea acestor pesti este variabila. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, în rauri mici,

repezi si pietroase.

Avand in vedere faptul ca amplasamentul vizat de PUG UNgheni se afla la distanță de

cea mai apropiată zonă protejată de interes comunitar aflată în vecinătate si în urma

evaluarii aspectelor ecologice in teren se constata ca implementarea PUG nu poate

induce impact negativ asupra niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care

a fost desemnat ROSCI0367.

Starea de conservare a fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare a dezvoltarii

PUG, deoarece impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes comunitar este

minim.

Concluziile capitolului biodiversitate sunt urmatoarele:

1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic General Ungheni, judetul Mureș

nu se va înregistra impact asupra mediului în general şi asupra

speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate ROSCI0367

aflate în vecinătatea amplasamentului vizat de PUG;

84


2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ la nivelul

ROSCI0367 aflate în vecinătatea amplasamentului nu nu va fi modificată ca

urmare a dezvoltării PUG-ului;

3. Integritatea sitului ROSCI0367 aflat în vecinătatea amplasamentului nu va

fi afectată ca urmare a dezvoltării PUG-ului;

4. Având în vedere caracterul de reglementare al PUG Ungheni, se constata ca

impactul va fi nesemnificativ asupra speciilor de interes conservativ.

Conservarea resurselor naturale

Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza, sunt propuse

pentru exploatare si/sau care necesita conservare.

Sanatatea umana

La nivelul orasului Ungheni există infrastructura necesară asigurării sănătății populației.

Reactualizarea PUG Ungheni, va avea un impact pozitiv asupra starii de sanatate a

populatiei prin respectarea normelor legale privind contruirea si circulatia in teritoriul

administartiv.

Gestionarea deseurilor

In orasul Ungheni si localitatile apartinatoare, ridicarea gunoaielor menajere se face de

catre societatea specializată în acest sens.

Riscuri naturale

Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de

proiectare, indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de

valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul

mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita

acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise

prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona

amplasamentului considerat. Pentru zona Ungheni parametrii sus- mentionati au

urmatoarele valori: Ag =0,16 cm/s pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta, IMR=100 ani; Perioada de colt Tc =0,7 sec. Conform STAS 11 100/1-93:

Zonarea seismica a Romaniei , zona se incadreaza in zona de intensitate seismica VII pe

scara MSK, cu o perioada de revenire de minim 50 ani.

Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de regula

bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata una

dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de manifestare,

85


in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea proceselor

erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea modului

de folosinta a terenului. Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea

factorilor naturali, cum sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate

ridicata in special in perioada mai-iunie. Practicarea agriculturii conventionale in zone

deja afectate de eroziune sau care manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat

sa intensifice degradarea solului si a mediului inconjurator. Procesele erozionale

prin apa pe solurile cultivate sunt intensificate in special de lucrarea gresita a

solului. De asemenea, pasunatul, daca este practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca

si defrisarile exagerate, intensifica si accelereaza procesele erozionale. Problemele cele

mai stringente care se pun, fata de acest proces al degradarii mediului ambiental, le

reprezinta atat elaborarea, cat si implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a

masurilor de prevenire pe termen lung. In ceea ce priveste adancimea maxima de

inghet, in zona amplasamentului studiat, conform STAS 6054/77 aceasta are valori

cuprinse intre 0,90–1,00 m de la cota terenului natural.

Referitor la riscul de incarcare a constructiilor la vant si zapada se fac urmatoarele

precizari:

Conform STAS 10101/21-92, zona amplasamentului studiat se incadreaza in zona de

zapada A, greutatea de referinta a stratului de zapada, corespunzatoare perioadei de

revenire de 10ani fiind: gz = 0,9KN/mp. Inundatiile reprezinta fenomenul de acoperire a

terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata

lor provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a

activitatilor social-economice din zona afectata.

În oraşul Ungheni, în baza dispoziţiei nr. 973-2009 a fost alcătuită o comisie locală şi

grupe de intervenţii de apărare împotriva dezastrelor, în vedere intervenţiei rapide în caz

de urgenţe - “Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice,

accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, ale

Comitetului Orăsenesc pentru situaţii de urgenţă Ungheni”, unde sunt tratate zonele de

inundaţii şi alunecările de teren la nivelul fiecărei localităţi a Teritoriului Administrativ.

Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică,

hidrogeologică, geologică şi geofizică.

Pe suprafaţa Teritoriului Administrativ al oraşului Ungheni sunt existente porţiuni cu

alunecări de teren şi terenuri periodic mlăştinoase, din cauza inundaţiilor periodice.

În tabelul de următor sunt prezentate zonele afectate de alunecări de teren şi inundaţii:

86


Localitatea Localizare Factorul de risc

Şăuşa pe malul drept al râului Mureş de

la pârâul Obârşiei - extravilan

Inundaţii

Cerghid în zona de locuit, pe ambele

maluri ale pârâului Cerghid, pe o

distanţă de circa 500m de limita

de nord a intravilanului

Inundaţii

Cerghizel pe malul drept al pârâului Satului

Vechi şi de-a lungul drumului

DJ151B pe o lungime de 151m

(extravilan) ;

pe ambele maluri ale pârâiuTirimia

la 450m de drumul DJ151B spre

vest, în extravilan ;

Inundaţii

Cerghid în extravilan pe o suprafaţă de

0,48 Ha

Alunecări de teren

Cerghizel în extravilan pe o suprafaţă de

3,11 Ha

Alunecări de teren

Patrimoniul culturalMonumente ale naturii si monumente istoricePe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de

patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv

important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a

acestor monumentelor istorice. În Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii

sunt declarate următoarele monumente istorice ca fiind obiective protejate:


140 MS-I-s-B-15397 Sit arheologic „CIFTĂLĂU” Sec.III – IV

141 MS-I-m-B-15397.01 Necopolă Sec.XII – XIV - XVII

142 MS-I-m-B-15397.02 Aşezare Sec. II-III Ep. romana

143 MS-I-s-A-15398 Punct „PODEI sau CETĂŢUIA” --

144 MS-I-m-B-15398.01 Aşezare fortificată „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec. XI-XII Epoca

medievală

145 MS-I-m-A-15398.02 Aşezare fortificată „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec. V-VI Epoca

postroneonă

146 MS-I-m-A-15398.03 Aşezarea „PODEI sau Ep. Migraţiilor

87



CETĂŢUIA”

147 MS-I-m-A-15398.04 Aşezare rurală „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec III

148 MS-I-m-A-15398.05 Necopolă „PODEI sau

CETĂŢUIA”

Sec II-III Ep. Romană


CETĂŢUIA”

Sec III


CETĂŢUIA”

Ep. Bronzului târzie


CETĂŢUIA”

Ep. Bronzului


CETĂŢUIA”

Neolitic


CETĂŢUIA”

Eneolitic

233 MS-I-s-B-15445 Aşezarea „Vidrasău” Sec. VI Ep.neoromană

452 MS-II-m-B-15623 Biserica de lemn "Sf.Arhangheli” 1726

Prin caracterul de reglementare al PUG Ungheni, se are in vedere si instituirea unor zone

de protectie pentru monumentele afalate in lista de mai sus. Impactul PUG Ungheni

asupra monumentelor istorice din teritoriul administartiv va fi unul pozitiv.

Mediul socio-economic











88








Schimbari climatice

Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane. Schimbarile

climatice sunt generate de doua procese de baza:

- distrugerea stratului de ozon;

- emisii de gaze cu efect de sera.

Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate

in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca

in orasul Ungheni si localitatile apartinatoare nu se utilizeaza nici una din substantele

interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul

de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan,

oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de

sulf (SF6). Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:

• mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);

• gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru

incalzire si preparare hrana;

• (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei

(amoniac,metan);

• Din analiza prevederilor PUG Ungheni, nu rezulta obiective economice

existente sau propuse care sa conduca la industrii responsabile de emisii de

gaze cu efect de sera sau care sa distruga stratul de ozon.

89


4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG UNGHENIApa Alimentarea cu apa în majoritatea localităţilor teritoriului administrativ al oraşului

Ungheni este asigurată prin conducte de apă de către SC AQUASERV SRL, Târgu

Mureş, excepţie fiind localitatea Şăuşa. O altă sursă de alimentarea cu apă este prin

fântâni individuale. Teritoriul administrativ al oraşului Ungheni nu dispune de un

sistem centralizat de canalizare complet. În momentul de făţă există un proiect în

execuţie pentru introducerea sistemului de canalizare în majoritatea localităţilor, cu

excepţia localităţii Şăuşa. În aceste localități în momentul de față canalizarea este

rezolata prin fose septice şi closete uscate.

Aer Calitatea aerului este buna; activitatile economice industriale existente in zona nuconstituie surse majore de poluare.Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM Mures, rezulta:În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă.Localitatea Ungheni nu figureaza pe aceasta lista dar este influentata de calitate aerului din municipiul Targu Mures.

Sol În anul 2011, în judeţul Mureş (nici in orsul Ungheni) nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol. Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele mecanisme:

• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;

• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.).

Gestionarea

deseurilorIn orasul Ungheni si localitatile apartinatoare, ridicarea gunoaielor menajere se face de catre societatea specializată în acest sens.

Riscuri de mediu –surse de poluare

Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,

favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni.

Scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de

autopurificare a apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5

caracterizează gradul de impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de

presupus că valorile crescute să fie însoţite de o creştere evidentă a substanţelor

organice.

90


Riscuri naturale În oraşul Ungheni, în baza dispoziţiei nr. 973-2009 a fost alcătuită o comisie locală şi grupe de intervenţii de apărare împotriva dezastrelor, în vedere intervenţiei rapide în caz de urgenţe - “Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursurile de apă, ale Comitetului Orăsenesc pentru situaţii de urgenţă Ungheni”, unde sunt tratate zonele de inundaţii şi alunecările de teren la nivelul fiecărei localităţi a Teritoriului Administrativ.

Conservarea

resurselor

naturale

Producerea de energie verde are drept consecintă conservarea resurelor naturale.In teritoriul administartiv al orasului Ungheni nu sunt prezente resurse naturale.

Patrimoniu cultural

Pe teritoriul administrativ al teritoriului administrativ Ungheni sunt prezente valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, respectiv de interes local. Un obiectiv important al oficialităţilor este conservarea, restaurarea şi/sau punerea în valoare a acestor monumentelor istorice.

Zonarea teritoriala

Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a

terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.

Teritoriul intravilan e x i s t e n t nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea

economica a localitatii, motiv pentru care s-a propus marirea acestuia.Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Necesitatea informării populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind implicarea în asigurarea dezvoltării durabile a localității.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte

legătura dintre mediu şi PUG analizat:

o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999)

o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.

199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.

o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor

combustibili pentru transport regenerabili.

o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire

la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de

mediu;

o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea

impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie

aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);

91


o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru

anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).

In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare

teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi,

este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la

guvern către niveluri locale şi regionale.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG se doreşte dezvoltarea economică a

zonei. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de

amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua

şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor

de la guvern către niveluri locale şi regionale.

Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUG îsi

propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii:

• La nivel judetean, PUG Ungheni tine cont de relatiile si obiectivul specific din

Planul de Amenajare Teritorial Mureș. In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele

de protectia mediului relevante pentru PUG in comparatie cu obiectivele la nivel national,

comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.ASPECTE DE MEDIU

Obiectiv stabilit la nivel national,comunitar,international

Obiectivul relevantpentru plan

Modul in care s-a avut in vedere in plan

AER Calitatea aerului trebuie sa

corespunda legislatiei nationale care

transpune Directivele 96/62/CE si

1999/30/CE privind valorile limita

pentru SO2, NO2, NO, particule in

suspensie si plumb. Strategia

nationala privind protectia

atmosferei urmareste stabilirea unui

echilibru intre dezvoltarea

economicosociala si calitatea aerului

(HG nr. 1856/2005 privind

plafoanele nationale pentru anumiti

poluanti atmosferici). In legislatie se

prevede intretinerea si modernizarea

infrastructurii de transport rurtier

(drumuri, mijloace de transport

nepoluante).

Mentinerea si

imbunatatirea calitatii

aerului. Energia verde

contribuie la acest

deziderat. Organizarea

circulatiei pe teritoriul

administartiv contribuie la

imbunatatirea calitatii

aerului. Nu se prevad

obiective economice

poluatoare.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului.

92


APĂ Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind

apa nr.2000/60/CE impreuna cu

directivele fiice. Epurarea apelor

uzate trebuie sa fie conforma cu

legislatia nationala care transpune

prevederile Directivei 91/271/CEE.

Romania trebuie sa se alinieze

normelor europene pana la 31

decembrie 2015 pentru aglomerarile

mai mari de 10 mii locuitori

echivalenti si pana la 31 decembrie

2020 pentru aglomerarile cuprinse

intre 2 mii si 10 mii locuitori

echivalenti

Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane

prin limitarea poluarii din

surse punctiforme sau

difuze.

Echipare edilitară completă cu instalaţii de apă, canalizare, colectare;Se vor prevedea sisteme de colectare si evacuare a apelor pluviale si menajere.

SOL Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului şi facilitarea protejării

solului, executia de lucrari pentru

combaterea eroziunii solului si

apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.

Deseurile rezultate vor fi colectate de firma specializata si depozitate in conditii conforme.

Depozitarea controlată a

deşeurilor prin colectarea şi

depozitarea temporară în

containere speciale.

SCHIMBĂRI

CLIMATICE

Nu e cazul. Planul nu va produce sau

contribui la schimbari climatice.- -

BIODIVERSIT

ATEA

Conservarea diversităţii naturale a

faunei, florei. Mentinerea diversităţii

naturale a faunei, florei.

Nu sunt prevazute lucrări care

sa afecteze biodiversitetatea.

SĂNĂTATEA

UMANĂ

Protejarea şi îmbunătăţirea

condiţiilor amplasamentelor în

ceea ce priveşte transportul, mai

ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.

Imbunatatirea calitatii

vietii, cresterea

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

-extinderea infrastructurii de transport energie electrica - marirea suprafetei de spatii verzi / cap locuitor prin introducerea in intravilan, rezultand o suprafata suplimentara de spatiu verde la nivelul localitatii.

MANAGEMEN

TUL

RISCULUI DE

MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa

riscurilor asociate cu activități care

poluează mediul.Legislatia nationala

are prevederi in ceea ce priveste

cresterea protectiei populatiei fata

Protectia populatiei si

bunurilor materiale prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea

terenului.

Instituirea interdictiei de

construire in zonele cu riscuri

naturale.

93


de riscurile naturale care se pot

preveni (alunecari de teren si

inundatii) prin luarea unor masuri

anticipate aparitiei fenomenelor

sau pentru eliminarea efectelor

acestora.

CONSERVARE

A/ GEST.

RESURSE

Nu sunt detectate resurse naturale

în zona aferentă PUG-ului analizat.- -

PATRIM.

CULTURAL/

NATURAL

Lista cu obiectivele de patrimoniu. Pastrarea si conservarea Nu sunt lucrari care sa

afecteze patrimoniul cultural

sau cel natural.EFICIENŢA

ENERGETICĂ ŞI RESURSE

REGENERABILE DE ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

a utilizării resurselor de energie.

Producția de energie

verde.

Utilizarea energiei solare

pentru producerea de energie

electrică.

POPULAROZA

REA

ASPECTELOR

DE MEDIU

CONSTIENTI

ZAREA

PUBLICULUI.

Legislatia nationala, in concordanta

cu cea europeana prevede accesul

liber al cetatenilor la informatia de

mediu (HG nr. 1115/2002)

implementarea obligatiilor rezultate

din Conventia privind accesul

publicului la luarea deciziilor in

probleme de mediu semnata la

Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata

prin Legea nr. 86/2000 privind

stabilirea cadrului de participare a

publicului la elaborarea anumitor

planuri si programe in legatura cu

mediul.

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu.

Conștientizarea publicului

privind necesitatea

implementarii metodelor de

producere a energiilor verzi,

nepoluatoare.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori

climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:

Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona

PUG Ungheni analizat, dat fiind ca zona nu se constituie la ora actuala într-o sursa de

poluare atmosferica.

94


Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol. Prin masurile prevazute se

va proteja acest factor de mediu.

Impactul asupra apelor de suprafataNu va exista nu impact semnificativ. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor

de mediu.

Impactul asupra apelor subteraneNu va exista nu impact semnificativ.Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de

mediu.

Impactul asupra populatieiPopulatia din orasul Unghenii va „suferi” un eventual impact pozitiv prin reactualizarea

acestui PUG, impactul fiind de natura sociala.

Impactul asupra factorilor climatici:Factorii climatici din zona nu vor avea de suferit din cauza realizarii obiectivelor PUG.

Impactul asupra patrimoniului cultural:Patrimoniul cultural va fi protejat. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de

mediu.

Impactul asupra peisajului:În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la

Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea definitie pentru

peisaj: „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al

carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani”

Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la Florenta, s-a

angajat :

- sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia,

managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate în

prezenta conventie;

- sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si

locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor

peisajere mentionate la alineatul precedent;

- sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele

culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil

impact direct sau indirect asupra peisajului. În cazul analizat de prezentul raport, nu au

fost regasite alte politici referitoare la peisajul din zona decât cele fie parte din Planul de

Urbanism General al orasului Târnăveni, fie din Regulamentul de Urbanism.

S-a constatat ca pentru actuala forma a planului de urbanism a fost parcursa întreaga

procedura specifica pe linie de urbanism. În etapa de dezbatere publica a PUZ-ului

95


acesta are înca ocazia sa îsi exprime optiunea vis a vis de subiect - ne referim cu

precadere la modificarea peisajului – prin observatii pertinente de care se vor tine fireste

seama în cadrul prezentei evaluari.

Impactul asupra biodiveristatii si ariilor protejatePlanul urbanistiv general PUG-ul localitatii Ungheni, nu are efecte semnificative asupra

Sitului de importanta comunitara Natura 2000 ROSCI0367 Raul Mures intre Moresti si

Ogra, conform Deciziei de incadrare nr. 4743/06.09.2013, emisa de APM Mures si

conform analizei evaluatorului.

Metoda de evaluare:Metoda aleasa pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului în general si în

special asupra ariei protejate din vecinatate a fost cea matriceala.

Astfel, etapele de evaluare au fost:

• identificarea actiunilor propuse de planul analizat (ca si posibile cauze ale unor

eventuale efecte asupra mediului);

• identificarea factorilor de mediu si a intereselor potentiale a fi protejate;

• selectarea primara a actiunilor propuse de plan (în functie de relatia cu factorii de

mediu si cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie

nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile;

• estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) a efectelor pozitive sau negative

cauzate de actiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al

intensitatii, a efectelor produse, remanentei acestor efecte, întinderii spatiale etc.)

Prima etapa de completare a matricei consta în matricea initiala (ipoteza) de evaluare, unde se figureaza strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis

de posibile efecte cauzate estimate însa doar la nivel calitativ (daca pot sau nu sa apara

si eventual daca sunt de ordin negativ sau pozitiv, însa nu si cantitativ - cu ce

intensitate). Ulterior, plecând de la aceasta matrice initiala, evaluând fiecare caz în parte

(de intersectie a activitatilor / actiunilor PUG cu factorii de mediu sau de interes), se

atribuie si valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durata, cu ce întindere etc.) Aceasta

etapa se concretizeaza prin matricea primara de evaluare.

Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai

nefavorabil posibil, respectiv fara a include masurile de prevenire / reducere a impactului

deja propuse prin PUG. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar

putea sa apara în cazul implementarii planului însa fara a fi luata nici o masura de

prevenire / reducere a impactului asupra mediului.

Urmatorul pas metodologic a constat în considerarea masurilor deja prevazute în PUG-ul

propus, (identificarea si evaluarea eficientei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat

prin aplicarea corectiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se

96


astfel impactul rezidual brut. Matricea primara astfel corectata fiind denumita

matrice partiala de evaluare.În functie de rezultatul astfel obtinut, s-au facut ulterior recomandari în ceea ce privesc

masurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scaderii la minim a

acestui impact rezidual. Luând în considerare aceste masuri suplimentare (cu eficienta

lor), se ajunge în final la obtinerea impactului rezidual (final) care reprezinta acel

impact care nu mai poate fi evitat prin masuri de prevenire sau reducere, matricea astfel

corectata fiind denumita matrice finala de evaluare.

După realizarea acestei evaluări în vederea stabilirii dacă PUG UNGHENI poate avea

efecte substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o evaluare a domeniilor

cheie de intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului,

altfel spus, s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau

nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in

două faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu

următoarea scară valorică:

+ 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului)

de referinţă propus

+ 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

0: nici un impact

– 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

– 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de

referinţă propus

?: impactul nu poate fi determinat

Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu.

Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre

domeniile reglementare din cadrul PUG şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei

mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia

mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. În urma analizei nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG UNGHENI asupra obiectivelor de mediu.Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii

punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

97


Obiectivul de mediu relevantpentru PUG

Introducerea in

intravilan a

suprafeței

necesare

implementării

PUG

Stabilirea

zonelor de

interes

pentru

dezvoltare

Delimitarea si

zonificarea noului

teritoriu intravilan

Reducerea/elim

inarea riscurilor

naturale

Cresterea

gradului de

constientizare

asupra

problemelor

de mediu

Mentinerea si

imbunatatirea

calitatii aerului.

Reducerea la minim

a impactului

asupra aerului.

+2 +2 +2 +1 +2

Protectia calitatii

solului si reducerea

suprafetelor afectate

de evacuari

necontrolate.

+1 +1 +1 +1 +1

Imbunatatirea

calitatii vietii,

cresterea

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

+1 +1 +1 +1 +1

Protectia populatiei

prin diminuarea

efectelor

alunecarilor de teren

si a inundatiilor.

+1 +1 +1 +2 +1

Cresterea

responsabilitatii

publicului fata de

mediu

+1 +1 +1 +1 +1

TOTAL +6 +6 +6 +6 +6

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu.

98


Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?

Mentinerea si imbunatatirea

calitatii aerului. Reducerea la

minim a impactului

transportului asupra aerului.

Obiectivele prevazute in PUG

au influenta pozitiva asupra

calitatii aerului.

DA pe termen lung

Asigurarea calitatii apelor de

suprafata si subterane prin

limitarea poluarii din surse

punctiforme sau difuze.



calitatii apelor de suprafata si

subterane.

DA pe termen lung

DA pe termen lung

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.



solului.

DA pe termen lung

Imbunatatirea calitatii vietii,

cresterea confortului, evitarea

imbolnavirilor epidemiologice.



calitatii vietii.

DA pe termen lung

Protectia populatiei prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.



protectiei populatiei.

DA pe termen lung

Protejarea populatiei si a

zonelor de locuit prin

separarea de terenurile cu

activitati economice si servicii.



zonarii teritoriului.

DA pe termen lung

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu

Educarea, informarea si

participarea populatiei la

luarea deciziilor privind mediu.

DA pe termen lung

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung ca se

creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

În consecință evaluatorul estimează potențialul efect asupra factorilor de mediu de pe

amplasamnetul analizat dar si din împrejurimi, ca fiind efect pozitiv în cadrul scopului de

referinţă propus. Reactualizarea PUG Ungheni va avea nu impact minor asupra tuturor

factorilor de mediu analizati.

99


7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,

precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact minor asupra aspectelor

de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte

asupra mediului si sanatatii in context transfrontier.

Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context

transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul local și minor.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G. Masuri propuse de PUG UNGHENI:Factor de mediu apa.Problema de mediu 1: Asigurarea alimentării cu apă pentru consumatorii neracordați.

Măsura propusă: Extinderea rețelei orășenești de alimentare cu apă potabilă în zonele

neracordate. Factorii de mediu vizați : calitatea apei, sănătatea populației.

Efect preconizat : Prin aplicarea acestei măsurii se asigură apă potabilă de calitate

controlată pentru nevoile populației.

Problema de mediu 2 : Insuficienta sistemului de canalizare în majoritatea zonelor

locuite.

Măsura propusă 1: Extinderea sistemului de canalizare etapizat.

Factorii de mediu vizați : Calitatea apei subterane, sănătatea populației.

Efecte preconizate : Se elimină riscul asociat exfiltrațiilor de ape uzate în subsol și al

poluării apelor subterane.

Măsura propusă 2 : Asigurarea canalizării pluviale în sistem divizor.

Factorii de mediu vizați : Subsol, calitatea apei.

Efect preconizat : Se elimină riscul încărcării nejustificate a stației de epurare.

Problema de mediu 4: Existența zonelor inundabile.

Măsura propusă : Interdicția de construire în aceste zone

Factorii de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul uman , flora și fauna.

Efect preconizat : Reducerea riscului de inundare și a pagubelor materiale.

Problema de mediu : Impactul produs de perioada de execuție a lucrărilor/măsurile

prevăzute .

100


In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru

extinderea retelelor de apa, calitatea apelor subterane poate fi influentata de

eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari

rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de

catre apele de precipitatii. De asemenea, poate fi influentat regimul de curgere si nivelul

hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizeaza studii hidrogeologice pe diferite

amplasamente unde urmeaza sa se realizeze lucrari de excavatii si fundatii de adancime.

In vederea protejarii calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea urmatoarelor

măsuri:

- carburantii se vor depozita in rezervoare etanse, in spatii/platforme amenajate;

- intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) se va realiza numai in locurile special amenajate;

- verificarea tronsoanelor de conducta si a imbinarilor, la efectuarea probei de presiune,

atat la racordarea cu reteaua de canalizare, cat si la cea de alimentare proprie cu apa

potabila;

- se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau

a depozitelor temporare de pamant.

In perioada de exploatare lucrarile propuse prin PUG contribuie la protectia apelor

subterane prin inlocuirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare unde exista riscul

de exfiltratie, si a apelor de suprafata prin asigurarea calitatii efluentului inainte de

evacuarea in emisar.

Factor de mediu aer.Problema de mediu : Poluare datorită traficului rutier.

Măsura propusă 1 : Reabilitarea drumurilor existente și construirea unei variante

ocolitoare pentru traficul greu.

Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătate , calitatea vieții.

Efect preconizat : Reducerea emisiilor de gaze de eșapament , a degajării pulberilor și

reducerea nivelului de zgomot.

Măsura propusă 2 : Realizarea de aliniamente plantate dealungul arterelor rutiere.

Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătatea populatiei, peisaj , biodiversitate.

Efect preconizat : Pe lângă efectul peisagistic evident, această măsură asigură o

diminuare semnificativă a poluării aerului prin autoepurare.

Se mai mentioneaza ca activitatea de transport feroviar nu genereaza emisii de gaze

poluante in atmosfera. Crearea de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a acestora

va contribui la imbunatatirea calitatii aerului in localitate. Extinderea retelei de distributie

a gazelor naturale va reduce poluarea atmosferica generata prin arderea combustibililor

solizi in vederea asigurarii energiei termice a populatiei.

101


Factor de mediu sol.Problema de mediu : Existența solurilor erodate sau afectate de alunecări de teren.

Măsura propusă 1 : Interdicții de construit in zonele cu eroziune la malul cursurilor de

apă și pe terenurile afectate de alunecări.

Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, comunități umane.

Efect preconizat : Protecția solului și a biodiversității, stabilizarea terenurilor erodate și

alunecătoare, siguranța construcțiilor.

Problema de mediu : Depozite necontrolate de deșeuri pe sol.

Măsura propusă : Eliminarea depozitelor la generare și ecologizarea terenurilor afectate.

Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, apa subterană.

Efect preconizat : Ecologizarea terenurilor afectate, în vederea punerii în valoare a

acestora, protecția solului biodiversității și apelor subterane.

Problema de mediu : Impactul produs în perioada de execuție a lucrărilor/măsurilor

prevăzute.

In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor propuse se

considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:

- depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile

de constructii;

- depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si

spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;

- scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice

sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.

- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de

precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

- perturbarea structurii geologice prin lucrarile de ecavatii pentru realizarea fundatiilor

si ale structurii cladirilor.

Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea

caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor

suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat de

ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea

suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru

populatie. Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si

de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUG-ul

va asigura planificarea operationala a terenului, in acest sens va constiti baza legala

pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

102


ZgomotulIn perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG

Ungheni se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele

impuse de legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata. Ca

masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea locuintelor se

poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa

functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti. Planul

Urbanistic General al orasului Ungheni propune reducerea nivelului sonor din localitate

prin modernizarea strazilor existente, crearea drumului de centura care va

descongestiona traficul din localitate, amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Prin urmare

in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi redus si nu sunt

necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.

BiodiversitateaProblema de mediu : Insuficiența parcurilor și spațiilor verzi.

Măsura propusă : Amenajarea de spații verzi și crearea de noi spații verzi.

Factorul de mediu vizati : Biodiversitatea, sănătatea populației, calitatea vieții.

Efect preconizat : Creșterea spațiului verde amenajat existent are efecte benefice asupra

sanatatii populatiei, biodiversitatii, peisajului, turismului.

Problema de mediu : Stabilizarea terenurilor alunecătoare.

Factorii de mediu vizați : Biodiversitatea, sol, mediu urban, peisaj

Măsura propusă : Crearea de perdele de protecție și aliniamente plantate.

Efect preconizat : Stabilizarea terenurilor alunecătoare și erodate, îmbunătățirea calității

aerului, calitatea peisajului, calitatea vieții.

In perimetrul care face obiectul PUG pentru orașul Ungheni nu exista arii naturale

protejate. Având în vedere distanțele relativ mari până la ariile protejate și situația din

amplsamentul analizat, se apreciaza ca in prezent, nu există presiuni exercitate asupra

ariilor naturale protejate.

Patrimoniul CulturalIn ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care

efectueaza lucrari de excavatii pentru implementarea planului in zona monumentelor

istorice sau a siturilor arheologice sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea

acestora.

103


Mediul urbanProblema de mediu : Sănătatea populației.

Măsura propusă : Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sănătate, îmbunătățirea

și extinderea sistemului de servicii sociale.

Factori de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul urban.

Efect preconizat : Creșterea gradului de sănătate al populației, asigurarea serviciilor

medicale de urgență, integrarea socială a tinerilor și persoanelor cu nevoi speciale.

Problema de mediu : Îmbunătățirea accesibilității spre toate zonele din oraș și

îmbunătățirea legăturilor rutiere între localitățile învecinate și orașul Ungheni.

Măsura propusă : Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport.

Factorii de mediu vizați : Calitatea vieții, calitatea aerului, mediul economic și social.

Efecte preconizate : Facilitatea accesului la toate localitățile învecinate, crearea cadrului

favorabil atragerii de investiții, promovării creșterii economice, crearea de locuri de

muncă.

Problema de mediu : Îmbunătățirea mediului economic și social.

Măsura propusă : Promovarea măsurilor de ocupare a forței de muncă disponibilă și

dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Factorii de mediu vizați : mediul urban, calitatea vieții.

Efectul preconizat : Apariția de noi locuri de muncă, reducerea șomajului, îmbunătățirea

calității serviciilor sociale și a vieții.

Problema de mediu : Îmbunătățirea turismului.

Măsura propusă : Crearea unei infrastructuri turistice generale și promovarea orașului

Ungheni.

Factorii de mediu vizați : sănătatea populației, calitatea vieții, biodiversitatea, peisaj

Dupa implementarea obiectivelor propuse prin PUG, populatia va beneficia de

urmatoarele facilitati, care au efecte pozitive asupra mediului:

- Drumurile modernizate vor ajuta la descongestionare traficului rutier cu efecte

benefice asupra factorilor de mediu;

- Deseurile vor fi gestionate corespunzator prin colectare separata si valorificare, in

ultima etapa depozitarea deseurilor la rampa ecologica.

- Amenajarea spatiilor verzi, a parcurilor si a unor zone de agrement.

- Dezvoltarea turismului in zona va determina aparitia de activitati economice noi, strans

legate de resursele si traditia locala imbunatatind calitatea vietii;

- Imbunatatirea fondului de locuit, finalizarea apartamentelor oprite in diverse statii de

executie, imbunatatirea confortului termic al apartamentelor existente, au impact pozitiv

asupra comunitatii umane si sanatatii populatiei.

104


Factor de mediu peisajul Problema de mediu : Îmbunătățirea aspectului peisagistic.

Măsura propusă 1: Reabilitarea și amenajarea spațiilor verzi în interiorul orașului.

Măsura propusă 2: Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin

recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică si amenajări exterioare.

Măsura propusă 3: Realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform

documentațiilor urbanistice.

Măsura propusă 4 : Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport și a

drumurilor de acces în oraș.

Măsura propusă 5 : Respectarea prevederilor din PUG.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea.Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare

s-au referit la:

• accesul în perimetrul luat în studiu;

• destinația actuală a terenurilor luate în analiză;

Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul

actual, respectiv fără un PUG și fără investiție, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi

importante la nivelul administraţiei locale deoarece planul asigură venituri financiare

stabile si sigure pe termen lung.

Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea PUG, impactul asupra

factorilor de mediu va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.

Evaluatorul a optat pentru varianta de realizare a acestui PUG, în forma oferita de

proiectant si agreata de Primaria Ungheni.

Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei elaborata de S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES in cadrul proiectului Plan Urbanistic General

pentru orasul Ungheni si cuprinde:

- elementele cadrului natural;

- caracteristicile pedogeografice locale;

- riscurile naturale de pe teritoriul orasului Ungheni;

- conexiunile teritoriale;

- situatia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotarilor edilitare din

orasul Ungheni;

- impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate, mediul uman);

105


- corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;

- utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice;

- posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si a serviciilor,

mediului, agrement;

- masurile propuse pentru protectia mediului la fiecare obiectiv mentionat in PUG pentru

orasul Ungheni.

Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:

- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice/private sau pentru modificarea

ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;

- eliberarea autorizatiei de construire, alta decat cea pentru locuinte cu respectarea

normelor sanitare impuse de legislatia sanitara in vigoare;

- realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si autorizati, care

sa cunoasca si sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste organizarea de santier,

utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne si nepoluante, cu utilaje

performante care sa nu polueze mediul pe perioada executarii lucrarilor si care sa

ecologizeze zonele de lucru conform obligatiilor din acordurile de mediu;

- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de locuire,

concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a aliniamentelor de

arbori si a perdelelor de protectie stradala;

- asigurarea amplasamentelor pentru locuinte;

– evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de

deseuri de orice fel;

– organizarea colectarii selective si asigurarea depozitarii controlate a deseurilor;

- ecologizarea zonelor in care s-au depozitat necontrolat deseuri ;

- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila;

- extinderea retelei de canalizare pe strazile care in prezent nu sunt racordate la

sistemul de canalizare centralizat existent;

- crearea, conservarea si protejarea spatiilor verzi existente si extinderea amenajarilor

pentru agrement;

- adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si

antropic, adoptarea masurilor de refacere peisagistica si ecologica a zonelor afectate;

106


- reabilitarea arterelor de circulatii interioare, a retelelor, a zonelor afectate si a altor

obiective si activitati fara a prejudicia ambientul, starea de sanatate si de confort a

populatiei;

- adoptarea unor politici de mediu transparente si informarea populatiei din zona

referitor la programele de dezvoltare ale localitatii.

In afara Variantei 0, in proiect a mai fost analizata o varianta de PUG pentru orasul

Ungheni care prezinta viziuni diferite pentru localitate pornind de la utilizarea resursei de

teren din intravilan si zonele alaturate.

Varianta 0

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, varianta 0 – mentinerea actualei situatii este de

natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari

coerente care sa stabileasca o zonificare corespunzatoare a teritoriului.

Varianta I, varianta aleasa

Aceasta varianta care priveste reglementarile urbanistice (zonificarea functionala, cai de

comunicatii si restrictii tehnice, se sintetizeaza in plansele anexate). Varianta aleasa are

in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru

o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si Regulament s-au prevazut destinatiile

fiecarei zone, au fost stabilite obiectivele, tintele si masurile pentru protectia mediului

care se impun.

CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESEFactor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a

PUGCriteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

Apa Nu a fost identificat impact

negativ major asupra

factorului de mediu apa.

Respectarea

reglementarilor in

domeniul protectiei

calitatii apelor,

extinderea retelelor de

canalizare.

Se respecta indicatorii de

calitate la evacuarea apei

in receptori naturali. Se

asigura fundamentul

pentru o dezvoltare socio-

economica durabila.

Aer Nu a fost identificat impact

negativ major asupra

factorului de mediu aer.

Regelementarea

circulatiei si dezvoltarea

de unitati economice

nepoluatoare.

Se asigura fundamentul

pentru o dezvoltare socio-

economica durabila.

Sol Zone cu sol deteriorat

dinpunct de vedere

calitativ in perimetrul

analizat.

Lucrari de protejarea

degradarii solulrilor.

Asigura o dezvoltare socio-

economica durabila,

utilizarea optima a

terenurilor.

107


Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUG

Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

Riscuri naturale Alunecari de teren si

inundatii.

Instituirea interdictiei

de construire in zonele

cu pericol.

Alternativa este in

concordanta cu

legislatia nationala privind

protejarea solului, ca bun

de interes national.

Zonarea teritoriala Necesar de zone

suplimentare pentru

functiuni noi.

Pune de acord nevoile

populatiei cu

dezvoltarea

urbanistica a localitatii.

Aloca terenuri pentru

dezvoltare economica.

Creste suprafata de

teren destinata

intravilanului functie de

necesitati.

Prin extindere intravilan si

zonare se permite

dezvoltarea durabila a

localitatii prin stabilirea

functiunilor, separarea

zonelor de locuit de

celelalte activitati.

Constientizarea

publicului asupra

problemelor de mediu

Implementarea legislatiei

de mediu impune

desfasurarea de campanii

de informare a populatiei,

a tuturor categoriilor de

varsta sau pregatire,

privind obligatiile

administratiei publice

locale, a persoanelor fizice

si juridice de a mentine un

mediu curat, nepoluat.

Populatia trebuie implicata

in actiuni de protectie a

mediului.

PUG-ul contine

propuneri rezultate in

urma consultarii

populatiei privind

directiile de dezvoltare

a localitatii. Primaria

aduce la cunostinta

publicului tematica si

continutul hotararilor

adoptate de consiliul

local. Regulamentul

local de urbanism

impune procedurile

pentru aprobarea

obiectivelor.

Se respecta directivele

europene si legislatia

nationala privind

consultarea publicului si se

creste gradul de educare

al populatiei prin accesul la

informatia de interes

public.

108


10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G. UNGHENIIntroducere şi scopul monitorizării

Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe mentioneaza:

(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de

titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia

asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea

intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.

(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia

inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului

de mediu, si face parte integranta din acesta.

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului

este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior

realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului

de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie

de Internet.

(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor,

programelor si instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii

acestora.”

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât si cea de operare, criteriile

conform carora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea

impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identificati

ca posibil a fi afectati semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finala de evaluare.

În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum si metoda de

obtinere a informatiilor. Frecventa monitorizarii variaza de la un criteriu la altul sau de la

un indicator la altul în raport cu specificul acestora si probabilitatea de aparitie a

eventualelor efecte vizibile / masurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme

efectele negative si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru eliminarea sau

reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat si sugerarea unor surse de obtinere a

informatiilor. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice

şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi

justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării

109


PUG. Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea

informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG

cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere

ce pot fi întreprinse). Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor

de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv :

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului inainte

de implementarea obiectivului PUG.

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare si

poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului.

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea

lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor

surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie de necesitati.

Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:

In cazul etapei de preimplementare plan, in functie de caracteristicile fiecarui obiectiv se

stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie monitorizati si parametrii de monitorizare.

Datele obtinute se inscriu in raportul de incepere si caracterizeaza starea initiala la care

se fac raportarile ulterioare.

- In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si factorii de

mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu frecventa stabilita de

autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situatia initiala, inainte de

implementarea proiectului.

Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt:- evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu

determinate de proiectul analizat.

- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului.

- avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii

mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUG analizat) pentru

întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare

- monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului.

Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă(Titularul de Proiect) desemnează o persoană pentru colectarea

datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUG.

Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi

coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la

parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de

110


monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate

autorităţii de mediu relevante.

Raportarea privind monitorizarea mediuluiPersoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau

experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind

monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor

informaţiilor. În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult

posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în

sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat.

În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar.

Parametrii şi indicatori de monitorizareTinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi

de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării

acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

1. Factor de mediu AER:

- monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coşurile centralelor termice.

2. Factor de mediu APA:

- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele uzate evacuate în

reţelele de canalizare conform NTPA 002 şi a regulamentului de exploatare a reţelelor de

canalizare emis de Compania de Apa;

- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar

conform NTPA 001 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

- se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa la ststia de tratare

conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de

laboratoarele propii si ale autorităţii locale de sănătate publică;

- se va monitoriza permanent cantitatea de apă distribuita in retea, conform prevederilor

autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:

- monitorizarea calităţii solului corelată cu etapele de realizare a PUG, în special în

zonele de folosinţă sensibilă (zone rezidenţială, parcuri, locuri de joacă pentru copii,

spaţii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.).

4. Factor de mediu AŞEZARI UMANE:

- respectarea indicilor urbanistici propuşi prin PUG, în special a suprafeţelor de teren

aferente spaţiilor verzi. Suprafeţele de spaţii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în

Registrul local al spaţiilor verzi;

- respectarea funcţiunilor propuse prin PUG;

- stadiul realizării lucrărilor edilitare (reţele de alimentare cu apă, reţele de colectare şi

111


evacuare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, reţele de furnizare a energiei

termice, gaz metan şi electricitate);

- stadiul de realizare a căilor de acces în zonă;

- monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.

- se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate, reciclate şi eliminate pe

toată perioada de implementare a PUG. Evidenţa gestionării deşeurilor se va realiza

conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);

- generalizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;

În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de

monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri,

autorizaţii) pe parcursul implementării PUG.

Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu

autoritatea de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi

interesate şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale

planului dacă rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele

iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.

Responsabilitatea monitorizării efectelor implementarii PUG revine titularului de plan.

Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediuUn sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG asupra

mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului

al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât

şi calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor,

pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

• Implicarea APM Mureş în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special

modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea

programului;

• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi

posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în

viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte)

adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

• Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

112


• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce efecte

negative asupra mediului; Publicarea rezultatelor de monitorizare;

• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Mureş) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;

• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

In Tabelul de mai jos sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a efectelor produse de implementarea Planului PUG UNGHENI.

Componentele sistemului de monitorizare a PUG UNGHENI

Componentă sistem Puncte de control Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizăriiCalitatea precipitaţiilor Dispuse de APM Mures Nu se vor monitoriza, planul nu

afectează calitatea precipitațiilor.--

Calitatea aerului Dispuse de APM Mures Conform prevederilor legale Titular plan

Nivelul zgomotului Zonele locuite nivel de zgomot datorat utilajelor Titular PUGCalitatea apelor de suprafaţă

- Dispuse de APM Mures și AN Apele Române

Conform prevederilor legale AN Apele RomâneTitular plan

Calitatea apei freatice Zone cu potential de poluare Conform prevederilor legale Titular Plan PUGEvacuări ape uzate Statia de epurare Conform prevederilor legale Titular PUG

Calitatea solului conform reţelei de

supraveghere

Conform solicitărilor autorităților OSPA Mures; APM MuresTitular plan;

Starea pădurilor Zonele sivice -conform amenajamentelor silvice Directia Silvica

Titula PUG

Starea ariilor protejate ROSCI0367 Coform prevederilor legale Titular plan

Situaţia spaţiilor verzi Zone locuite Suprafete raportate la numar de locuitori Titular plan

113


Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de

mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al orasului Ungheni are ca scop stabilirea obiectivelor,

actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari

specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de

valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General al orasului

Ungheni si Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal

pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea

obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- circulatia rutiera si transporturi;

- zonele functionale;

- protectia si conservarea mediului;

- echiparea edilitara;

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG UNGHENI întrucât în urma analizei

efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în

care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

114


REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC LA

RAPORT DE MEDIU PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORASUL UNGHENI SI LOCALITATILE APARTINATOARE”

BENEFICIAR : ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: ORASUL UNGHENI, JUD. MURES Consiliul Local al oraşului Ungheni

AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORASULUI UNGHENI, JUD. MUREȘ;

PROIECTANT GENERAL: S.C. ”ARCH-PIN” S.R.L., TARGU MURES

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Expert Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ, TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

115

mailto:[email protected]


Introducere

Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,

pentru teritoriul administrativ al oraşului Ungheni, prin care se analizează situaţia

existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de

dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,

propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi

periurban.

Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de

planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte

reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul

parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru

eliberarea certificatelor de urbanism.

În conformitate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999 – Ghid privind metodologia de

elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general, respectiv Ordinul nr.

21N/10.04.2000 – Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de

urbanism, au fost tratate următoarele probleme:

- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al oraşului Ungheni;

- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;

- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei

existente;

- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;

- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate

aferente;

- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,

- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- Echiparea tehnico-edilitară.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de

amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al oraşului Ungheni,

au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele surse:

- Bazele topografice ale localităţilor oraşului Ungheni, actualizate cu date şi elemente

culese pe teren (septembrie 2011);

- Schiţa de sistematizare a localităţii Ungheni, proiect IPJ Târgu Mureş, nr. 5723/1971

faza S.S.L.;

116


- Planul Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Ungheni, proiect

nr.30/2000, elaborat de S.C. PACT COMOR S.R.L.;

- Planul Urbanistic Zonal Parc Auto pentru Sport cu motor – Ungheni proiect 011/2008,

aprobat în data de 15.01.2009;

- Plan Urbanistic Zonal Aeroport și Parc Industrial, proiect nr.10/2004;

- Date şi informaţii furnizate de administraţia locală;

- Date statistice recensământ 2002;

- Date statistice 2011;

- P.A.T.J. Mureş/2010;

- P.A.T.Z. periurban al Municipiului Târgu Mureş /2006;

- Canalizare menajeră şi staţie de epurare a oraşului Ungheni, proiect nr.121.1/2007,

elaborat de S.C. UNGPRO SRL;

- Autostrada Transilvania – sector Sighişoara-Ogra, proiect nr. 6099/2008/S.F., întocmit

de SEARCH Corporation;

- Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015.

Principalele obiective ale PUG UNGHENI:


a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport;

b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice;

c. Realizarea unei structuri economice performante;

d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic;

e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii socială;

f. Dezvoltarea resurselor umane;

Aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:

1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrada Transilvania;

b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni – Deda;

2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş;

b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013;

3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a oraşului Ungheni 2009-2015;

b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii;

117





programul naţional de conexare la traseele europene-autostrăzile Transilvania;

Arteră de ocolire a municipiului Târgu Mureş (Ungheni-Pănet-Sântana-Glodeni);

Asfaltare drum comunal Şăuşa-Moreşti-Ungheni;

Ramforsare sistem rutier Ungheni-Căpâla de Sus-Bahnea;




producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului;

Extindere Aeroport Internaţional Transilvania;

Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi;

Extindere Parc Industrial Vidrasău;

Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public;


Vidrasău;

Introducere sistem de apă şi canalizare în localitatea Şăuşa;

Crearea de ferme de producţie ecologică;


Ungheni;

Societăţi de fabricare şi îmbuteliere a vinului;

Servicii industriale destinate exploatării agricole;

Valorificarea patrimoniului natural şi cultural;

Înfiinţarea de pensiuni agroturistice;



Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit;



Construirea unui bloc de locuinţe sociale;

Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară;


Construcţia unei centrale de cogenerare utilizând bio-masa;

118


Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală;

Program de formare şi reconversie profesională;

Realizarea unei platforme electronice;

Evoluţie posibilă, priorităţi Prin măsurile de creştere a nivelului de trai, de stabilizare a populaţiei autohtone cu

gânduri de emigrare şi ţinând cont de tendinţa unor locuitori ai oraşului limitrof Tg.

Mureş, de părăsire a mediului urban în favoarea unui mediu mai paşnic, se prevede o

tendinţă de creştere a numărului populaţiei comunei.

Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să

rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile

necesare unui trai îndestulător şi durabil.

Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care

să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de

obiective de utilitate publică necesare prioritar.

Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza

acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul

statului.

Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:

-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea

cu apă potabilă;

-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică şi gaze naturale;

-modernizarea drumurilor comunale DC 124, DC 125, DC 125A prin adăugarea unor

piste pentru biciclete care vor deservi dublul scop – turistic (cicloturism) şi funcţional

(navetişti spre şi dinspre Tg. Mureş).

Pe termen mediu şi lung priorităţile localitatii Ungheni sunt:

-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de

parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea

carosabilă;

-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,

respectiv arheologice;

-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;

-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea

monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile privind organizarea urbanistică, respectiv socio-economică a oraşului ţin

seama de necesităţile şi opţiunile populaţiei, funcţie de dotările economice şi turistice ale

judeţului Mureş. Pe de o parte au fost consultate autorităţile locale, pe de altă parte au

119


fost analizate propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Tg. Mureş.

Datorită tendinţelor locale, dar şi existenţei terenurilor agricole, se propune dezvoltarea

funcţiunilor agrozootehnice şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii.

Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:

-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare

în limitele administrative;

-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a

pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;

-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,

valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;

-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele

trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;

-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu

teritoriile vecine.

Dezvoltarea activităţilor Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală prin acordarea de

consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară

pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală (FADR), soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru

adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale; îmbunătăţirea inflastructurii în

agricultură zonei periurbane şi implicit a judeţului Mureş; iniţierea de programe de

dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de bonificare pe categorii de

folosinţă şi culturi. Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură, prin

dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură şi privatizarea tuturor societăţilor cu

capital majoritar de stat, foste IAS-uri şi CAP-uri.










120









Organizarea circulaţiei Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş şi Planul de Amenajare a Teritoriului

Zonal Periurban al Municipiului Tg. Mureş prevăd accesibilitatea tuturor zonelor arealului

periurban prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de circulaţie.

Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie

imediată, s-a avut în vedere în ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente

comunei corespunde condiţiilor generale de transport în normele europene (sistemul

regional corelat cu sistemul urban şi cu cel general), modul cum sunt realizate legăturile

între penetraţii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere,

organizarea transportului în comun etc.

Legăturile în teritoriu, care asigură necesităţile viitoare de transport, dar şi tramă

stradală majoră sunt prioritare la reabilitare şi modernizare.

Propuneri: -modernizarea străzilor şi trotuarelor, prin amenajări de profil şi aplicarea de

îmbrăcăminţi rutiere, având prioritate străzile principale şi drumurile de legătură; cu

comunele şi cu oraşul din vecinătate (DN 15(E60) şi DJ 151D şi DJ 151B DC 124, DC

125, DC 125A );

-amenajarea intersecţiilor şi asigurarea fluenţei drumurilor judeţene ;

-asigurarea unui iluminat stradal corespunzător, pentru evitarea accidentelor rutiere pe

timp de noapte;

-corectarea traseelor deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozităţi, curbe

necorespunzatoare şi lărgiri;

-amenajarea de parcaje, necesitate impusă de creşterea gradului de motorizare;

Mai sunt prevăzute:

-autostrada Transilvania, tronson Cluj-Orgra-Braşov, realizarea legăturii dintre aroport şi

autostradă, pasaje denivelate peste autostradă;

-modernizarea reţelei feroviare pe traseul Războieni - Deda, de asemenea dublarea şi

electrificarea căii ferate şi modernizarea gării Ungheni şi a haltei Vidrasău;

-calea ferata neinteroperabilă pe tronsonul Târgu Mureş-Sovata, propusă pentru a fi

redată în circuitul turistic.

121


Conform Ordonanţei nr. 43/1997, modificat în 2010, privind regimul drumurilor, lăţimea

drumului naţional (european), în interiorul localităţilor este de minimum 26 de metri, de

o parte şi de alta a axului drumului, în total 52 de metri, iar lăţimea drumului judeţean,

în interiorul localităţilor este de minimum 24 de metri, de o parte şi de alta a axului

drumului, în total 48 de metri. Această fâşie reprezintă totodată şi zona de protecţie a

drumului. În interiorul acestei zone se situează zona de siguranţă a drumului care se

constituie din: partea carosabilă, acostamentele, şanţurile sau rigolele, plus câte 1,5 m

de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului.

Aceste distanţe se pot extinde până la 5,00 m în cazul drumurilor denivelate.

În cazul drumurilor comunale, lăţimea minimă este de 2 x 20 de metri, în total 40 metri.

Zonele de protecţie sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de alte a zonelor de

siguranţă până la marginea zonei drumului, fiind necesare protecţiei şi dezvoltării

viitoare a drumului.

Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în

administrare sau în proprietate, cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă

prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului.

Amplasarea construcţiilor noi în localităţi se va face retras din aliniamentul existent, în

conformitate cu limita zonei de protecţie. Trama stradală actuală, în viitor se va îmbogăţi

cu străzi trasate în zonele propuse a fi lotizate. Drumurilor de câmp existente vor fi

modernizate, se propun străzi principale (colectoare) cu ampriză de minimum 14 – 16

m, şi străzi secundare (de deservire) de min 9,00 m. Drumurile publice trebuie să

permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.

În afara localităţilor: distanţa de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei

drumului este de 50 de metri în cazul autostrăzilor, 22 de metri în cazul drumurilor

naţionale, 20 de metri în cazul drumurilor judeţene şi până la 18 metri în cazul

drumurilor comunale. Se interzice amplasarea, în zona de protecţie a autostrăzilor a

panourilor independente de reclamă publicitară.

Limita administrativă a oraşului Ungheni:

D.N. 15 – limita începe de la Km 59+642 - dinspre Localitatea Luduş şi se termină la km

67+157 spre Municipiul Târgu Mureş;

DJ 151D – limata se află la km 1,28;

DJ 151B – limita se află la km 9,67.

Intravilanul propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. Limita intravilanului localităţilor se modifică, noua limita incluzând toate suprafeţele de

teren ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe

o perioadă determinată. Propunerile privind noul intravilan şi relaţia cu cel existent sunt

justificate în piesele scrise şi figurate în piesele desenate.

122


Bilanţ teritorial al suprafeţelor intravilanelor propuse pe localităţi: nr. crt. Zone

functionale

Ungheni

(ha)

Cerghid

(ha)

Cerghizel

(ha)

Moresti

(ha)

Recea

(ha)

Sausa

(ha)

Vidrasau

(ha)

Total

(ha)

% din

total

1. Locuinte

functiuni complem

entare

80,88 16,73 12,88 14,69 5,18 7,35 23,31 161,02 10,63

2. Unităţi cu

funcţiuni micro-

industriale şi

agricole

151,03

5,42 1,39 - 31,11 4,98 53,86 247,79 16,36

3. Instituţii și servicii

deinteres public

92,76

0,32 0,84 0,40 4,99 0,51 1,07 100,89 6,66

4. Construc

tehnico-edilitare

0,45 0,03 0,07 - 1,61 1,84 0,08 4,08 0,27

5. Căi de

comunicaţie și

transport

59,22 12,13 8,24 7,12 156,20 7,19 7,46 257,56 17,00

6. Spaţii verzi,

agreement, sport

și protecție

151,82

2,15 - 39,68 1,17 4,94 0,25 200,01 13,20

7. Gospodă

r comunal

cimitire

2,79 2,59 0,41 2,09 0,64 1,60 - 10,12 0,67

8. Terenuri libere,

agricole

222,53

71,24 60,32 32,44 63,12 50,43 29,49 529,57 34,96

9. Ape 0,53 1,14 - 0,33 0,04 1,08 0,72 3,84 0,25

Total intravilan

762,01 111,75 84,15 96,75 264,06 79,92 116,24 1.514,88 100,00

123


Bilanţ teritorial al folosinţei suprafeţelor teritoriului administrativ propus:

Teritoriul

admin. al oraşului

Ungheni

Agricol

(ha)

Neagricol

(ha)

Paduri

(ha)

Ape

(ha)

Drumuri

(ha)

Curti

constr. (ha)

Neproduct

ive (ha)

Total (ha)

% din total

Extravilan 4576,96 277,16 131,00 106,16 30,00 0,00 9,00 4854,12 76,21

Intravilan 975,04 539,84 0,00 3,84 86,00 363,00 87,00 1514,88 23,79

Total 5552,00 817,00 131,00 110,00 116,00 363,00 96,00 6369,00

% din total

87,17 12,83 2,06 1,73 1,82 5,72 1,51 100 %

Totalul intravilanului se măreşte de la 966,10 ha la 1.514,88 ha. În interiorul acestei

suprafeţe:

-Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare a fost suplimentată, de la 156,62 ha la

161,02 ha, cu terenuri edificate care se aflau în extravilan ;

-Zona de instituţii şi servicii de interes public a fost suplimentată de la 14,42 ha la

100,89 ha ;

-Zonele productive de unităţi agro-zootehnice depozitare şi înteprinderi mici şi mijloci, depozitare, respectiv au fost mărite prin introducerea în intravilan de la suprafaţa de

108,58 ha la 247,79 ha ;

-Zona căilor de comunicaţii şi transport a crescut proporţional cu suprafaţa terenurilor

propuse pentru introducerea în intravilan şi pentru lărgirea reţelelor stadale, dar şi cu

suprafaţa necesară extinderii Aeroportului Transilvania ;

-Zona spaţii verzi, agreement, sport şi de protecţie a crescut ca suprafaţă de la 102,94

ha la 200,01 ha ;

-Zona Terenuri libere, agricole, rezervă locuinţe şi funcţiuni comple-mentare a crescut de

la 400,91 ha la 529,57 ha. Această creştere de 128,66 ha se justifică prin introducerea în

intravilan a unor suprafeţe de teren ca rezervă pentru zone mixte locuinţe şi servicii.

Suprafaţa cea mai mare este inclusă la localitatea Ungheni, unde faptul că localitatea a

dobândit rangul de oraş face atractivă locuirea.

Analiza impactului

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung

ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

124


Concluzii. Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de

mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al orasului Ungheni are ca scop stabilirea obiectivelor,

actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari

specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de

valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General al orasului

Ungheni si Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal

pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea

obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- circulatia rutiera si transporturi;

- zonele functionale;

- protectia si conservarea mediului;

- echiparea edilitara;

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG UNGHENI întrucât în urma analizei

efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în

care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.

– Se recomanda alegerea si avizarea variantei I, propusa de PUG.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

125

raport de mediu pentru „reactualizare plan …apmms-old.anpm.ro/files/apm...

Documents