RAPORT DE MEDIU pentru actualizare

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna NUFARU, jud.Tulcea

COLECTIV ELABORARE 1.ing.Știucă Romulus Director general 2.ing.Sbarcea Vasilica Șef atelier proiectare - Șef proiect 3.biolog.Tӧrӧk Zsolt Biolog 4.ing.Nichersu Iuliana Inginer constructii 5.teh.Nichifor Mihaela Ediție 6.teh.Ene Ștefania Ediție 7.teh.Haralambie Dumitrula Xerox Intocmit,

ing.Sbarcea Vasilica

2

CUPRINS

pagina Cap.1 Informații generale 4

1.1.Titularul proiectului 4 1.2.Autorul atestat al Raportului de mediu 4

1.3. Denumirea proiectului……………….. ……………….…………..….. 4 1.4.Amplasament ………………………… ……………….……………... 4 1.5.Proiectant PUG..……………………… ………………….………… . 4

1.6.Cerințe legale privind elaborarea PUG și a Raportului de mediu…… . 4

Cap.2. Expunerea conținutului și a obiectivelor PUG, relația cu alte planuri.. .9

2.1. Conținutul și obiectivele principale al P.U.G. ……………………..… 9 2.2. Relația cu alte programe și planuri relevante …………………….…. 14

Cap.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ................................. 15 3.1. Starea actuală a mediului ............................................................... ..... 22 3.1.1. Factorul de mediu ”Apa” ..................................................................... 22 3.1.2. Factorul de mediu ”Aer” ............................................................... 31 3.1.3. Factorul de mediu ”Sol” ............................................................... 34 3.1.4 Factorul de mediu ”Biodiversitate” ............................................... 37 3.1.5 Conservarea resurselor naturale ................................................... 56 3.1.6. Sănătatea umană ........................................................................ 58 3.1.7. Alimentarea cu apă potabilă................................................................ 59 3.1.8. Canalizarea și epurarea apelor menajere......................................... 61 3.1.9. Gestiunea deșeurilor ........................................................................ 61 3.1.10. Transportul ................................................................................ 62 3.1.11. Telefonie ...................................................................................... 62 3.1.12. Gospodărirea apelor............................................................................ 63 3.1.13. Riscuri naturale ......................................................................... 63 3.1.14. Patrimoniul natural și construit.................................................... 65

3.2. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General ...... ...................................... 70

Cap.4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectată semnificativ .................................................. 77

Cap.5 Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG …………….. 78 Cap.6 Obiectivele de protecția mediului stabilite la nivel național, comunitar sau internațional relevante pentru Planul urbanistic general ............... 80 Cap.7. Potențialele efecte semnificative asupra mediului ............................... 83

3

7.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu ................................................. 84 7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Nufăru asupra obiectivelor de mediu .................................. 93

Cap.8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății în context transfrontalier ......................... 95

Cap.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cît de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării Planului urbanistic general ................................... 95

Cap.10. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese …………. 100 Cap.11. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului ...................................... 102 Cap.12 Rezumat fără caracter tehnic ........................................... ………….106 Bibliografie ......................................................................................108 Intocmit,

Ing.Sbarcea Vasilica

4

RAPORT DE MEDIU pentru actualizare

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna NUFARU, jud.Tulcea Cap.1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului : Primăria comunei Nufăru Consiliul local al comunei Nufăru Comuna Nufăru, județul Tulcea Telefon/fax: 0240/549062; 0741268445 Persoană de contact: Tincu Gavrilă –

Primarul comunei Nufăru, județul Tulcea 1.2.Autorul atestat al Raportului de Mediu Autorul atestat al Raportului de mediu este Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare ,,Delta Dunării’’ – Tulcea, str.Babadag, nr.165, CP 820112

Telefon: 0240/53.15.20 Fax: 0240/53.35.47 Persoană de contact: ing.Sbarcea Vasilica

1.3.Denumirea proiectului: ,,Raport de Mediu pentru Actualizare PUG – comuna Nufăru’’ - Delta Dunării - jud.Tulcea 1.4.Amplasament : județul Tulcea, comuna Nufăru, Delta Dunării

1.5.Proiectant PUG: S.C.,, SIMPROIECT”S.A. - Tulcea 1.6. Cerințe legale privind elaborarea P.U.G. și a Raportului de mediu Actualizarea Planului urbanistic general al comunei Nufăru, județul Tulcea - elaborat in anul 1999, ca urmare a necesitatii de implementare a noilor strategii de dezvoltare spatiala existente la nivelul comunei si al Sistemului Judetean, a fost realizată de S.C.,,SIMPROIECT”S.A. - Tulcea, arhitect Simon Gabriela, în conformitate cu prevederile legale : *Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului cu modificările și completările ulterioare;

5

*Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități cu modificările și completările ulterioare; *Ordinul nr. 13 M/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice GP 038/1999 – Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general. Pe baza analizei situației existente, a modificărilor survenite în folosința terenurilor din intravilan și extravilan, a tendințelor constatate în înnobilarea teritoriului cu bunuri publice de interes comun și bunuri de interes privat, a cererilor administrației locale și a cetățenilor de modernizare și îmbunătățire a condițiilor de locuire, Planul urbanistic general stabilește direcțiile evoluției comunei Nufăru, județul Tulcea, în concordanță cu alte programe și planuri astfel încât să atingă următoarele obiective:

- dezvoltare durabilă a localității; - creșterea nivelului de trai; - îmbunătățirea stării de sănătate a populației; - creșterea gradului de educație în ceea ce privește protecția mediului prin

asigurarea cadrului organizatoric și de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor uzate, depozitarea deșeurilor, protecția solului.

Planul urbanistic general împreună cu Regulamentul de urbanism aferent devine după aprobare ”act de autoritate al administrației publice locale” pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism și autorizații de construire pe teritoriul localității.

Evaluarea impactului asupra mediului a Planului urbanistic general al unei localități urmărește să identifice, să descrie și să evalueze efectele directe și indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu (ființe umane, floră, faună, sol, aer, apă, climă, peisaj, bunuri materiale și patrimoniu cultural). Raportul de mediu se realizează în baza cerințelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri și programe asupra mediului transpusă în legislația românească de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Conținutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include și recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Agenția Națională de Protecție a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 și ”Ghidul privind

6

evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a teritoriului și urbanism” (MMDD, 2007). Procedura SEA cuprinde mai multe etape:

a. etapa de încadrare în care se stabilește dacă este necesară sau nu aplicarea SEA pentru plan sau program; APM Tulcea și ARPM Galați au stabilit că PUG NUFARU se supune procedurii SEA și au comunicat Primăriei comunei Nufăru componența ”Grupului de lucru”.

b. etapa de definire a domeniului – se determină domeniul de cuprindere și

nivelul de detaliere ale valorii (aspecte și ce probleme de mediu să fie incluse în analiză); această etapă s-a realizat în cadrul ”Grupului de lucru”. Din Grupul de lucru au fost desemnați să participe reprezentanți de la:

- Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați; - Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea; - Consiliul Județean Tulcea-Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Autoritatea de Sănătate Publică Tulcea; - Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”DELTA” al județului Tulcea; - Inspectoratul Județean în Construcții Tulcea; - Direcția Apelor Dobrogea Litoral-Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea; - Garda Națională de Mediu-Comisariatul Județean Tulcea; - Muzeul de Arheologie Tulcea

Reprezentanții autorităților menționate s-au întâlnit în cadrul Grupului de lucru în data de ……………….. și au stabilit și consemnat în Procesul verbal nr. ...................................... - obiective propuse în Planul Urbanistic General al comunei Nufăru, județul Tulcea care vor fi analizate din punct de vedere al impactului asupra mediului; - obiective de mediu;

c. etapa de evaluare a planului având în vedere obiectivele propuse și obiectivele de mediu stabilite în cadrul Grupului de lucru;

d. întocmirea Raportului de mediu care sintetizează concluziile evaluării și care prezintă alternativele și modul de selectare a alternativei alese;

Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului urbanistic general și a presupus următoarele etape:

- analiza stării actuale a mediului în comuna Nufăru; - aspecte de mediu relevante care sunt abordate de P.U.G.; - stabilirea obiectivelor de mediu; - analiza alternativei ”0” în condițiile neimplementării P.U.G.

7

- analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din P.U.G. precum și o evaluare cumulativă;

- măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din P.U.G.;

- elaborarea ”Programului de monitorizare” a implementării obiectivelor stabilite prin P.U.G.

e. consultarea cu autoritățile de resort și cu publicul; f. luarea deciziei; g. monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a

PUG-ului. Definitii si prevederi generale Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă; Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

8

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului. Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr.1076/2004 privind SEA. Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru “ecologizarea”planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora, precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile de mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu la care să şi contribuie

9

Cap. 2.EXPUNEREA CONTINUTULUI ȘI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ȘI A RELAȚIEI CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME RELEVANTE

Planul urbanistic general al comunei Nufăru, județul Tulcea, este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informațional pentru planificare urbană. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei și le actualizează având în vedere: *intravilanul comunei să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare; *precizarea categoriilor de folosință ale terenurilor în intravilan și extravilan și bilanțul teritorial al categoriilor de folosință; *nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localității (apă, canal, energie, comunicații, rețele rutiere, etc.); *precizarea zonelor cu grad mare de risc natural; * creșterea calității vieții locuitorilor. 2.1. Conținutul și obiectivele principale al P.U.G. Planul urbanistic general cuprinde 3 (trei) volume: Volumul 1 – Memoriu general Volumul 2 – Regulament local de urbanism Volumul 3 – Piese desenate Memoriul general este structurat pe următoarele capitole:

1. Introducere (date de recunoaștere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); 2. Stadiul actual al dezvoltării; 3. Propuneri de organizare urbanistică; 4. Concluzii; măsuri în continuare; 5. Anexe

Principalele obiective ale Planului Urbanistic General actualizat se referă la:

� prevederi ale strategiei si programului de dezvoltare al

Consiliului Local al comunei Nufaru

10

� prezentarea obiectivelor strategiei de dezvoltare și a implicatiilor asupra documentatiilor

� principalele proiecte de programe destinate implementarii strategiei de dezvoltare si etapizarea acestora

� modalitati de modificare si completare

Principalele obiective urmarite in cadrul actualizarii Planului Urbanistic General, reprezinta:

� implementarea la nivel spatial a obiectivelor strategice de

dezvoltare ale comunei; � dezvoltarea durabila a comunei prin protectia si conservarea

mediului, a patrimoniului natural, istoric si cultural; � dezvoltarea economica generala cu accentul pe latura turistica; � ridicarea standardului de viata a locuitorilor prin imbunatatirea

serviciilor sociale, modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare;

� optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriile adiacente si cu tendintele de dezvoltare ale regiunii;

� zonificarea teritoriului administrativ in functie de componenta spatiala dominanta si activitatea umana desfasurata in legatura cu aceasta;

� stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; � stabilirea conditiilor de construibilitate si delimitarea zonelor

cu restrictii sau riscuri; � stabilirea zonelor protejate; � organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii; � modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare; � precizarea obiectivelor de utilitate publica si evidentierea

regimului proprietatii imobiliare si a circulatiei juridice a terenurilor;

Analizând realitatea urbanistică a comunei Nufăru, Planul urbanistic general face propuneri de dezvoltare a comunei, propuneri ce fac obiectul analizei prezentului ”Raport de mediu”. Se propune:

- dezvoltarea activității economice prin: 1. – reorganizarea sau retehnologizarea unităților existente, în prezent

fiind insuficient valorificate sau în conservare; 2. - înființarea unor activități noi pe baza specificului local

11

- intravilan propus; zonificare; Bilan ț teriorial – raportate la nevoile reale de dezvoltare a localității ceea ce va duce la înlăturarea disfuncționalităților în administrarea domeniului public și privat.

BILANȚ TERITORIAL COMUNA NUFARU Nr.crt. Zona Trup Suprafata – ha

Bilant trupuri in intravilan 1. Localitatea Nufaru T1 186,56 2. Localitatea Malcoci T2 133,68 3. Localitatea Malcoci T3 3,87 4. Localitatea Ilganii de Jos T4 43,25 5. Localitatea Victoria T5 58,06 6. Sat vacanta Campus Maior

Victoria T6 14,28

7. Statie epurare Victoria T8 0,09 8. Rezervor apa Malcoci T11 0,09 9. s.c.Agromec Malcoci T12 0,69 10. Put captare Malcoci T15 0,06 11. Put forare Malcoci T16 0,03 12. Statie pompare+put forare

(extindere) T22 0,02

13. s.c.SCUT s.a. T23 2,98 14. Cabana+Canton Directia

Agricola T24 0,26

15. Put forat Nufaru T27 0,07 16. Statie epurare Malcoci T29 0,08 17. Statie epurare Ilganii de Jos T30 0,08 18. Statie apa Ilganii de Jos T31 0,03 19. Statie desecare Ilganii de Jos T36 0,09 20. s.c.Stuf Delta Ilganii de Jos T37 2,00

Total suprafata intravilan 446,27 Bilant trupuri in extravilan

21. Cheu zona UM Victoria T7 0.60 22. Statie mixturi asfaltice T17 0,27 23. Statie concasare Cefta T18 0,50 24. Zona industriala Malcoci T19 5,42 25. Zona speciala U.M. T21 34,79 26. s.c.Patmospan - ferma T34 5,60 27. Ocolul silvic Nufaru T35 0,52

12

28. Antena T38 0,010 Total suprafata extravilan 47,82

BILAN ȚUL TERITORIAL AL FOLOSIN ȚEI SUPRAFEȚELOR

din teritoriul administrativ al comunei Nufăru

Teritoriul administrativ al inității de bază

Agricol

Categorii de folosință Neagricol

Total Păduri Ape Drumuri Curți-construcții

Nepro- ductiv

1 2 3 4 5 6 7 8 Extravilan 5052,54 700,00 399,00 25,00 37,71 32,00 6246,25 Intravilan 275,80 1,41 4,70 44,25 112,99 7,12 446,27 Total 5328,34 701,41 403,70 69,25 150,70 39,12 6692,52 % din total 79,62% 10,48% 6,04% 1,03% 2,24% 0,58% 100%

BILANT TERITORIAL - SAT NUFARU

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 98,04 69,31 110,02 58,95 Unit.ind.si depozite(depoz.de piatra) 0,65 0,46 1,30 0,70 Unitati agrozootehnice - - 1,00 0,35 Institutii si servicii de interes public 5,05 3,58 23,36 11,51 Cai de comunicatie si transp.,din care -rutier -feroviar -aerian -naval

14,70 10,39 18,32 9,85

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,85 0,60 11,67 6,25 Constructii teh.-edilitare(st.epurare) 0,14 0,10 0,24 0,13 Gospodarie comunala, cimitire 0,90 0,64 0,90 0,48 Zona cu restrictii naturale 4,35 3,07 3,45 1,85 Zona arheologica 7,80 5,51 7,80 4,18 Ape si zone inundabile 5,10 3,60 4,70 2,52

13

Paduri 0,07 0,05 0,07 0,04 Terenuri neproductive 3,80 2,69 3,80 2,04 Total intravilan sat NUFARU 141,45 100 186,63 100 BILANT TERITORIAL - SAT VICTORIA

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 48,68 67,55 47,52 65,60 Unit.ind.si depozite(depoz.de piatra) - - 0,45 0,62 Unitati agrozootehnice - - - - Institutii si servicii de interes public 12,42 17,23 13,00 17,96 Cai de comunicatie si transp.,din care -rutier -feroviar -aerian -naval

6,55 9,09 6,55 9,05

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 2,56 3,55 3,26 4,50 Constructii teh.-edilitare(st.epurare) - - 0,09 0,12 Gospodarie comunala, cimitire 0,60 0,83 0,33 0,45 Zona cu restrictii naturale - - - - Terenuri libere - - - - Ape - - - - Paduri 0,83 1,15 0,83 1,15 Terenuri neproductive 0,43 0,60 0,43 0,55 Total intravilan sat VICTORIA 72,07 100 72,43 100

14

BILANT TERITORIAL - SAT MALCOCI

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 103,17 73,60 105,20 75,95 Unit.ind.si depozite(depoz.de piatra) 1,63 1,16 1,83 1,32 Unitati agrozootehnice 5,42 3,86 - - Institutii si servicii de interes public 6,10 4,36 7,00 5,05 Cai de comunicatie si transp.,din care -rutier -feroviar -aerian -naval

13,68 9,76 16,00 11,55

Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,20 0,15 2,59 1,87 Constructii teh.-edilitare(st.epurare) 0,40 0,28 0,47 0,34 Gospodarie comunala, cimitire 1,36 0,97 1,21 0,87 Zona cu restrictii naturale 1,275 0,91 1,275 0,92 Zona arheologica 0,30 0,21 0,30 0,21 Ape - - - - Paduri 0,51 0,36 0,51 0,37 Terenuri neproductive 6,13 4,38 2,14 1,55 Total intravilan sat MALCOCI 140,17 100 138,52 100 BILANT TERITORIAL - SAT ILGANII DE JOS

Zone functionale

Existent Propus

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total intravilan

Locuinte si functiuni complementare 35,41 76,98 36,73 75,28 Unit.ind.si depozite(depoz.de piatra) 4,98 10,83 4,98 10,30 Unitati agrozootehnice - - - - Institutii si servicii de interes public 1,03 2,24 2,00 4,13 Cai de comunicatie si transp.,din care -rutier -feroviar -aerian

3,06 6,65 3,38 6,99

15

-naval Spatii verzi, sport, agrement, protectie 0,15 0,32 0,65 1,34 Constructii teh.-edilitare(st.epurare) 0,11 0,24 0,11 0,23 Gospodarie comunala, cimitire 0,16 0,35 0,09 0,19 Zona cu restrictii naturale 1,275 0,91 1,275 0,92 Zona arheologica 6,70 - - Terenuri libere - - - - Ape - - - - Paduri - - - - Terenuri neproductive 1,10 2,39 0,75 1,54 Total intravilan sat ILGANII DE JOS

46,00 100 48,69 100

Conform extrasului din Regulamentul local de urbanism, din cadrul PUG Nufaru, actualizat, sunt prevazute urmatoarele POT si CUT, pentru fiecare din localitatile comunei: Nr.crt Localitatea POT (%) CUT

1 Nufaru 6 0.06 2 Malcoci 4.5 0.05 3 Victoria 1.3 0.013 4 Ilganii de Jos 1.5 0.015

PUG analizat respecta prevederile OUG nr.114/2007 pentru modificarea si

completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, Art. II, aliniatul (1) prin care se precizeaza:

,,Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013’’

- organizarea circulației prin menținerea actualelor drumuri la care să se

execute lucrări de modernizare și refacere a infrastructurii rutiere; - evoluția populației evaluată în funcție de modernizarea urbanistică a

localității, îmbunătățirea condițiilor de locuire și consecință a dezvoltării activităților economice cu asigurarea locurilor de muncă;

- măsuri în zonele cu riscuri naturale prin execuția de lucrări hidrotehnice pentru a elimina pericolul de inundații (modernizarea, consolidarea digurilor existente); până la eliminarea riscurilor planul instituie regim de interdicție de construire în zonele afectate;

16

- dezvoltarea echipării edilitare prin dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală; se prevede:

- extinderea sistemului de alimentare cu apă în toate satele aparținătoare comunei Nufăru

- execuția rețelelor de canalizare ape uzate menajere și construcția de stații de epurare mecano-biologice pentru toate localitățile comunei Nufăru - măsuri de reducere a pierderilor energetice prin reabilitarea termică a construcțiilor.

- reglementări urbanistice privind organizarea localităților comunei. În acest sens se stabilesc zonele de protecție sanitară pentru sursele de apă, stații de epurare, zone de depozitare temporară deșeuri, stații și posturi de transformare, linii electrice, etc.

Se instituie interdicție temporară de construire în zonele de protecție a sit-urilor arheologice, a sit-urilor NATURA 2000, a zonelor cu riscuri natural - până la elaborarea unor planuri urbanistice zonale;

- în zonele cu risc natural se instituie interdic ție temporară de construire până la eliminarea riscurilor Probleme specifice Planului Urbanistic General:

� relatia intre dezvoltarea regionala si teritoriul unitatii

administrative � potentialul de dezvoltare economico-sociala si mutatiile ce

pot interveni in categoriile de folosinta ale terenurilor; � probleme specifice de proximitate a zonelor cu potential

turistic, cu zonele de exploatatie a rocilor utile, cu zonele de valorificare a energiilor neconventionale, cu zonele protejate, cu zonele de deseuri naturale, etc.

Solicitările exprimate prin tema program privind actualizar ea PUG se referă la:

� reambularea planurilor topografice; � limitele propuse ale intravilanelor vor corespunde unor limite

cadastrale si se vor determina prin coordonate contururile trupurilor compacte si izolate de intravilan, idem pentru trupurile zonelor istorice

� completarea studiilor istorice, astfel incat pe plan cadastral la zi sa fie trasate limitele exacte ale zonelor protejate;

� inventarierea constructiilor si a incintelor construite din extravilan, care vor fi precizate in planse;

17

� respectarea limitelor ariilor protejate cuprinse in reteaua Natura 2000, cand vor fi aplicate

� se vor detalia conditiile din regulament, astfel incat sa se limiteze necesitatea analizei prin alte domenii de urbanism – P.U.Z., P.U.D., respectandu-se prevederile legii nr. 350/2001, completata si modificata prin Legea 289/2006

� includerea in Regulamentul de urbanism a conditiilor din “ Regulamentul cadrul de urbanism care sa asigure respectarea valorilor de peisaj si traditiile arhitectonice locale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii”

Completarile intravilanelor - extinderea acestora si reconsiderarea utilitatilor se vor face pe cat posibilul in suprafete compacte care sa permita usor dotarea cu echipari edilitare de-a lungul drumurilor principale care le traverseaza, cat si a celor de legatura si exploatare a satelor. 2.2. Relația cu alte programe și planuri relevante Planul urbanistic general crează cadru pentru activități și proiecte noi; integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Nufăru cu alte planuri și programe, după cum urmează: � Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunarii � Stategia de amenajare a teritoriului – iulie 2008 � Master Plan – dezvoltare durabila in rezervatia Delta Dunarii – 2004 � Planul Urbanistic General al comunei Nufaru 1999 � Studiu istorico – arheologic – iulie 2009 � Studiu geologico – geotehnic � Plan de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor – comuna Nufaru � Suprainaltare dig comuna Nufaru � Alimentare cu apa Ilganii de Jos � Extindere si reabilitare sistem public de apa , comuna Nufaru – 2004 � Modernizarea si extinderea sistemului public de alimentare cu apa comuna Nufaru – 2005 � Sistem de canalizare si statie epurare in localitatea Malcoci � Sistem de canalizare si statie epurare in localitatea Nufaru si Victoria � Modernizare LEA ST si bransamente localitatea Victoria � Stategia de dezvoltare comunei Nufaru – 2007 � Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea I- Cai de comunicatie � Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea II- Apa; � Legea 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea III- Zone protejate;

18

� Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, actulaizata cu 242 / 2009 � Legea 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea IV- Reteaua de localitati; � Legea 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea V- Zone de riscuri naturale; � Ordinul M.L.P.A.T. 21/N/2000- Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism; � H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale ducmentatiilor de amenajare a teritouriului su de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; � H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren si inundatii � Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri și poduri județene � Strategia de dezvoltare a turismului în județul Tulcea și în Delta Dunării � Proiectul zonal de colectare deșeuri și depozitare temporară; � Planul județean de gestionare a deșeurilor; � Prevederile legislației privind monumentele istorice, reprezentative pentru patrimoniul cultural local; � Lege nr. 462/ 2003 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional � Legea nr. 378 / 2001 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional � Strategia de dezvoltare a comunei NUFARU - Comunitatea Europeană – România, județul Tulcea, Consiliul local Nufăru, Primăria comunei Nufăru � Planul Local de Acțiune pentru Mediu al județului Tulcea cu prevederile strategice pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanță cu Planul Național de Acțiune pentru Mediu; PLAM pentru județul Tulcea este complementar celorlalte activități de planificare ale autorităților județene și reflectă opinia publicului în ceea ce privește problemele prioritare de mediu.

Cap. 3.ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A

MEDIULUI ȘI ALE EVOLU ȚIEI SALE PROBABILE ÎN SITUA ȚIA NEIMPLEMENT ĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

Comuna NUFARU- este alcatuita din satul Nufăru, satul Malcoci, satul Victoria si satul Ilganii de jos. Satul comunei NUFARU, centrul comunal, se afla la 12 km de

19

municipiul Tulcea – resedinta de judet – pe drumul judetean 222C. Pe acelasi drum judetean se afla satul Malcoci la 4 km de Nufăru spre Tulcea si satul Victoria la 5 Km de Nufăru spre Mahmudia. Iar satul Ilganii de Jos este despartit de Nufăru doar de bratul Sf. Gheorghe (fluviul Dunarea).

Ca asezare geografica comuna NUFARU este situata in partea de nord-est a judetului Tulcea, in imediata vecinatate a Deltei Dunarii, partea de nord a comunei situindu-se pe bratul Sfantul Gheorghe.

Comuna NUFARU, alcatuita din localitatile, Nufăru, Malcoci, Victoria, Ilganii de Jos, din punct de vedere geografic, se dezvolta pe malul drept al Dunarii, in partea de nord a colinelor Mahmudiei, in zona de racord a acestora in ingusta lunca a Dunarii, ce se dezvolta pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe.

Localitatea Ilganii de Jos, se gaseste vis-a-vis de centrul comunal, pe malul stâng al bratului Sf. Gheorghe.

Localitatea Malcoci se dezvolta in cea mai mare parte pe versantul nordic al Dealului Malcoci in lungul uneia din vaile torentiale ce ferestruieste colinele Mahmudiei, iar la nord bratul Sf.Gheorghe.

In zona joasa de lunca, terenul este plan, cu o usoara panta de la vest la est. Valea pe care se dezvolta cea mai mare parte a localitatii au profilul de’’V’’ cu pante accentuate ce converg spre fundul vaii.

Satul Malcoci este amplasat in partea de NV a teritoriului comunal, fiind traversat de DJ 222C. Satul face parte din tipul asezarilor cu forma tentaculara, dezvoltat dea- lungul cailor de comunicatii; textura neordonata data de modul de asezare a caselor la strada.

Satul Nufăru , sat resedinta de comună, este asezat pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, pe un teren cu denivelari, incepand cu zona joasa (lunca) cat si in cea mai mare parte, pe versantul nordic al uneia din colinele Mahmudiei. Acest versant este ferestruit de cateva vai torentiale, cu profil ’’U’’ si pe fundul carora se dezvolta ulitele satului. Pantele acestui versant sunt accentuate.In extremitatea nordica a localitatii, pe malul brațului Sf.Gheorghe, se contureaza un mamelon la cota 20.85, iar la est de acesta, la punctul Cabana, se contureaza un alt mamelon. Localitatea s-a dezvoltat ca localitate de tip rural cu profil agro-industrial, in perspectiva de a regrupa un numar de gospodarii din localitatile Ilganii de Jos si Victoria, ce urmau sa fie dezafectate.

Satul Nufăru a intrat in circuitul lucrarilor arheologice, ca urmare a substratului arheologic deosebit de important, reprezentat de Cetatea Bizantina.

20

Localitatea Victoria, situata la 4 km est de satul Nufăru, se dezvolta pe versantul nordic al uneia din colinele Mahmudiei. Ca si celelalte localitati si acest versant este ferestruit de o serie de vai torentiale cu profilul ’’V’’ si cu pante accentuate. Inspre partea de nord, se dezvolta o zona de lunca a bratului Sfantu Gheorghe, zona inundabila. Localitatea a suferit o stagnare din punct de vedere a dezvoltarii, ca urmare a hotararii din anii 1986-1988 de dezafectare.

Satul Ilganii de jos, situata vis-a-vis de satul Nufăru, se dezvolta de-a lungul bratului stang al Dunarii, in plina Delta. Suprafata ocupata de localitate este plana, joasa, foarte umeda si inundabila. Ca toate localitatile din Delta Dunării, localitatea Ilganii de Jos este indiguita.

Localitatea nu s-a dezvoltat, ea fiind propusa pentru dezafectare.

Comuna Nufăru – repere istorice

Satul Nufăru - Cele mai vechi urme arata ca asezarea exista inca dinaintea anului 1000 en. Au fost descoperite urme din epoca fierului, urmate in timp de vestigii ale epocii romane si romano-bizantine, descoperiri concentrate in capatul nordic al promotorului nufarean. Din aceasta ultima perioada se remarca 2 turnuri de supraveghere a liniei Dunarii. Denumirea istorica a satului Nufăru - PRISLAVA.

Vasile Parvan arata in lucrarea Inceputurile vietii romane la gurile Dunarii ca la Prislava se aflau cladiri insemnate cu ziduri foarte puternice, de grosime neobisnuita pentru o intaritura trecatoare.Tot el ne spune despre frumoasele cladiri antice, chiar cu zugraveli pe pereti, ceea ce arata ca inflorirea acestor tinuturi era mare si ca populatia care se misca peste apa era insemnata.Din descoperirile si cercetarile efectuate recent s-a demonstrat ca la Nufăru a existat o cetate oras ridicata in vremea lui Ion Tzinikes in ultimul sfert al sec a X-lea odata cu recucerirea regiunii Dunarii de Jos de catre imperiul bizantin. Numele de Proslavita cunoscut in cartografia evului mediu i s-a suprapus numele asezarii de la Prislava, completat cu omologarea Proslavita-Bruscavita din actele notarului genovez Antonio de Ponzo, propunandu-se astfel identitatea Proslavita-Bruncavita=Prislava (Nufaru). Aceste argumente sunt aduse de muzeografi, arheologi si specialisti de la institutul arheologic ’’Vasile Parvan”, Muzeul Militar National, Muzeul National de istorie a Romaniei din Bucuresti si Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea.

Satul Prislav mai este mentionat si in preajma razboiului pentru neatarnare cand la sfarsitul dominatiei otomane 1877 armata rusa a ocupat orasul Tulcea la 12 mai 1877.

Satul Ilganii de Jos - este asezat pe malul stang al bratului Sfantu Gheorghe. Din cercetarile intreprinse si din cele aflate de la locuitorii mai varstnici, a reieșit ca la

21

Ilgani au existat fortificatii de piatra.Din pacate materialele din care au fost facute au fost scoase si folosite in secolul trecut la realizarea altor constructii. Cert este ca ne aflam in fata unor marturii din care tragem concluzia ca aici la Nufăru si Ilgani, pe ambele maluri ale Dunarii, au existat intarituri puternice, despre care publicistul Simion Saveanu afirma pe buna dreptate, ca puteau impiedica in orice moment trecerea navelor. Este suficient sa privim de pe promotoriu pe care ni-l ofera pozitia asezarii de la Nufăru, pentru a intelege cat de bine a fost ales acest loc pentru scopul aratat mai sus.

Satul s-a reinfiintat la sfarsitul sec al XIX-lea de catre ambitiosul prefect Ion Nenitescu, in programul sau de populare a Deltei Dunarii. In 1970 satul a fost acoperit partial de ape in urma inundatiilor, dar dupa retragerea lor populatia s-a restabilit continuindu-si viata.

Satul Malcoci - Numele de Malcoci al asezarii de la 7 km est de Tulcea, in vecinatatea bratului Sf Gheorghe, il intalnim inca din anul 1541 cand pasa de Kilia era Malcoci Oglu. Este posibil ca numele lui sa fi ajuns numele localitatii (M.D. Ionescu). De asemenea asezarea este mentionata si in Fondul Tapiurilor Otomane din 1864. Localitatea in sine este intemeiata la inceputul veacului al XIX-lea de o colonie de germani alsacieni aflati sub conducerea lui Ignatiu Hoffart – ucis de turci in timpul razboiului din Crimeea. Ion Ionescu de la Brad gaseste in 1850 la Malcoci 50 de familii de germani care se ocupau cu cresterea vitelor in special si fabricarea untului. La inceputul sec XX localitatea facea parte din plasa Tulcea si era resedinta comunei din care mai faceau parte localitatile Prislav, Ilganii de Sus si de Jos, Romula si Principele Carol. Malcoci-ul era pe atunci locuit 652 de persoane (Gr. Danescu), majoritatea germani si foarte putini bulgari, rusi si romani. Biserica din localitate este catolica si este construita in anul 1880. Iar din anul 1981 la Malcoci functiona o scoala privata.

Satul Victoria este asezat pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe si spre deosebire de celelalte localitati din componenta comunei Nufăru (si care faceau parte din vechea comună, Malcoci). Victoria a facut parte in secolul XIX din comuna Bestepe –astazi, comună vecină. Numele vechi al satului este Pârlita . Nume provenit de la un incendiu al primelor gospodarii care au luat fiinta in acel loc. Razboiul ruso-turc din Crimeea a dus la distrugerea satului in 1829, dar acesta renaste in 1856. Acesta este motivul pentru care nu apare in harta lui Ion Ionescu de la Brad din 1850. Cei care reinfiinteaza satul sunt romani, insa in timp populatia de nationalitate rusa sosita in valuri va domina tinutul. Scoala din localitate este infiintata in 1879, ea fiind o scoala mixta. Credinciosii se rugau si inca se mai roaga in biserica satului, construita inca din 1869 purtand hramul Sfintii Voievozi.

22

Teritoriul administrativ al comunei Nufăru se învecinează cu: - teritoriul administrativ al comunei Maliuc - la vest - teritoriul cadastral al municipiului Tulcea - la est - teritoriul administrativ al comunei Beștepe - la nord - est - teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor - la sud

Circula ţia auto: este favorizată de existenţa Drumului Județean DJ 222 C, care face legătura cu Tulcea (reşedinţa judeţului Tulcea) şi cu localitățile învecinate Circula ţia fluvială: este destul de bine rezolvată, pe brațul Sf.Gheorghe Localitatea nu este străbătută de linie ferată. Profilul economic al teritoriului din care face parte comuna Nufăru, este un profil mixt (agricultură, exploatarea resurselor piscicole, agroturism, etc), cu un nivel redus de echipare tehnică şi de urbanizare În localitatea Nufăru există și un Cămin cultural. In ceea ce privește evoluția localităților comunei Nufăru după anul 1990 se profilează următoarele tendințe:

� extinderea zonelor de locuit pe terenuri ușor accesibile și fără riscuri de construcție

� păstrarea în intravilan a curților existente și a loturilor agricole � restrângerea zonelor agro-zootehnice, ca urmare a dezafectării construcțiilor și

redarea suprafețelor respective – agriculturii � o evoluție pozitivă din punct de vedere al dotării și a condițiilor tehnico -

edilitare Procesul de educație a tinerilor se realizează în unitățile școlare din localitățile Nufăru și Malcoci. Localitățile Victoria și Ilganii de Jos nu sunt prevăzute cu unități școlare. Asistența de sănătate se acoperă numai prin dispensarul existent în localitatea Nufăru. DISFUNCŢIONALIT ĂŢILE PRINCIPALE RELEVATE DE PUG Din analizele facute, au rezultat un numar de disfunctionalitati cu relevanta in contextul socio-economic actualizat pe domenii : a).Agricultura

23

� Organizarea deficitara , framantarea exagerata a proprietatilor agricole � Culturi care dau productii variabile in timp si spatiu datorita posibilitatilor

materiale reduse � Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosinta a terenului � Dezechilibrarea structurii pe categorii de cultura � Dotarea actuala cu utilaje agricole , insuficienta � Functionarea necorespunzatoare a sistemului de aprovizionare tehnico-

materiala a serviciilor pentru agricultura � Existenta redusa a unitatilor locale de prelucrare a productiei agricole � Slaba implicare in preluarea productiei agricole de la producator � Reducerea efectivelor de animale

b).Industrie

� Posibilitati reduse de prelucrare a produselor agricole � Volum redus a investitiilor straine si extra comunale in activitatile industrial

c). Turism:

� Nu exista activitatea turistica profesionista � Capacitate redusa de cazare � Slaba valorificare a potentialului turistic � Inexistenta zonelor de agreement

d).Servicii:

� Domeniul serviciilor este reprezentat doar in resedinta de comuna � Din sectorul tertiar , lipsesc servicii de mare importanta , reparatii , intretinere,

servicii de gospodarie comunala (salubritate , alimentare cu apa , etc.) � Lipsa mijloacelor mecanizate pentru agricultura

e).Reteaua de localitati

� Necesitatea rezolvarii sistemului de canalizare menajera � Tendinte de dezvoltare tentaculara a localitatilor cu preponderenta in zonele

limitrofe bratului Sfantu Gheorghe , teren afectat de riscuri naturale (inundabilitate)

f).Populatia si resursele de munca

� Tendinta accelerata de imbatranire a populatiei , ce ridica probleme de investitii pentru ocrotirea sanatatii,servicii sociale , pentru asigurarea batranetii

� Predominare a populatiei active in sectorul primar , agricultura � Grad ridicat al somajului circa 20% � Populatia activa , reprezinta circa 30%

24

g).Locuirea:

� Fond de locuit invechit , realizat din materiale traditionale , nedurabile , calitativ inferior sub aspectul confortului

� Lipsa dotarilor de stricta necesitate sau prezenta unora in stare insalubra � Sistem local de incalzire � Zone cu P.O.T. si C.U.T. foarte mic

h).Dotari social – culturale

� Insuficienta reprezentare a unor dotari de cultura si recreere (camin cultural) � Necesitatea asigurarii cu cadre specializate pentru unitatile de invatamant � Lipsa cadrelor medicale � Conditii improprii si lipsa aparaturii medicale � Lipsa de preocupare a populatiei pentru recalificare si reconversie profesionala � Slaba dotare a bazei sportive � Inexistenta parcurilor , terenuri de joaca pentru copii

i).Echipare tehnica i.1.Circulatie :

� Drumuri cu imbracaminte degradata, ce necesita reparatii � Drumuri satesti nemodernizate cu profile necorespunzatoare � Lipsa pistelor de biciclisti , trotuare , parcari � Intersectii inadecvate � Transportul local din comuna, pana la Tulcea este regulat si satisfacut de mai

multe societati

i.2.Alimentare cu apa : � Necesitatea suplimentarii rezervei de apa

i.3.Canalizare:

� Lipsa reteleor de canalizare menajera (exista studii de specialitate aprobate)

i.4.Alimentare cu energie electrica: � In curs de realizare , modernizarea retelei de alimentare cu energie electrica

i.5.Telecomunicatii:

� suplimentarea posturilor telefonice in sistem telefonie mobile

j.Probleme de mediu

25

j.1.Protectia si conservarea mediului :

� Degradarea unor terenuri prin eroziune si exces de umiditate � Lipsa informatiilor privind sursele de poluari accidentale a factorilor de mediu

:aer, apa, sol � Lipsa informatiilor pentru populatia comunei Nufaru cu privire la importanta

protectiei mediului j.2.Depozitarea deseurilor menajere:

� Inexistenta unei rampe ecologice sau a unei rampe de transfer in localitatile limitrofe

k).Lucrari de prevenire , protectie si diminuare a efectelor inundatiilor

� Elaborarea programelor de management al riscului la inundatii l).Zone istorice , situri arheologice

� Lipsa unei strategii viabile care sa conduca conservarea si punerea in valoare a vestigiilor trecutului

� Amplasamentul zonei arheologice face dificila obtinerea de autorizatii de construire sau reparatii in centrul comunei

3.1. Starea actuală a mediului: Evaluarea stării actuale a mediului s-a făcut pe baza informațiilor și a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 și ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu/aspectele de mediu care trebuie avuți în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri și programe sunt: biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural și arheologic, peisajul, gestionarea deșeurilor, infrastructura rutieră. 3.1.1. FACTORUL DE MEDIU ”APA” Rețeaua hidrografică în zonă este destul de bogat, reprezentată de Dunăre – brațul Sf.Gheorghe, de lacuri, canale, etc.

3.1.1.1.Caracterizarea a apelor de suprafaţă din Deltei Dunării

Directiva Cadru Ape defineşte apele de suprafaţă ca toate apele interioare

stătătoare sau curgătoare de pe suprafaţa terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere (Art.2(1) şi 2(10)).

26

Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele trei braţe ale Dunării: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe şi cinci zone hidrografice:

1. zona Chilia-Sulina între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina, 2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, între braţele Sulina şi Sf. Gheorghe, 3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razim, 4. zona Complexul lagunar Razim-Zmeica- Goloviţa - Sinoe, 5. zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din fata litoralului Deltei),

în care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atât corpuri de apă de suprafaţă care nu sunt puternic modificate (adică acele ape, care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-naturale, sau cele modificate numai calitativ) cât şi corpuri de apă puternic modificate.

3.1.1.2.Categorii de ape de suprafaţă Corpurile de apă de suprafaţă prezente în R.B.D.D. includ următoarele Ape

curgătoare şi Ape stagnante (Gâştescu et al 1999) după cum urmează : Ape curgătoare

1. Arterele hidrografice principale - braţele principale Chilia, Tulcea, Sulina şi Sfântul Gheorghe; braţele Tătaru, Babina, Cernovca; gârla Turcească 2. Canale cu circulaţie activă a apei - Mila 35, Sireasa, Şontea, Olguţa, Arhipenco-Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Gârla de Mijloc, Dunavăţ, Dranov, Tătaru, Mila 22 între Br. Sulina şi Şontea, Filat, Uzlina, Lipoveni, Mustaca. 3. Canale şi gârle din zone naturale cu regim liber, - Stipoc Pardina-ocolitor, Dovnica, Magearu, Sulimanca, Perivolovca, Litcov-Împuţita, Mocansca, Ivancea, Crasnicol, Tărâţă-Belciug, Lejai, Palade, Buhaz-Zăton, Vătafu-Împuţita, can. Japşa Vătafu, Gârla Macovei, Enisala, Perişor, Ciotica, Periteaşca, ocolitor Leahova, centura Lipoveni-Dranov, canal între can. Dunavăţ şi Dranov paralel cu br. Sfântul Gheorghe. 4. Canale şi gârle din interiorul incintelor amenajate cu circulaţia apei controlată sau fără circulaţie a apei - incinta Pardina, Murighiol.

Ape stagnante includ lacurile, apele costiere, lagune conectate la mare şi golfurile parţial închise.

27

1 Lacurile – în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării există 479 de lacuri. Dintre acestea 63 de lacuri au fost utilizate la stabilirea tipologiei abiotice (Tabel 9) a lacurilor deltaice după cum urmează:

• Lacuri S (suprafaţă între 0,5-1 km2) 10 lacuri din: o Complexul acvatic Şontea-Fortuna: lacul Alb, Pintilie, Rădăcinoasele o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Bondarului, Potcoava 2 o Complexul acvatic Gorgova Uzlina: lacurile Cuzmintu Mare, Gorgoştel, o Complexul lacustru Matiţa-Merhei: lacul Sifştofca,

• Lacuri M (suprafaţă între1-10 km2): 40 lacuri din: o Complexul acvatic Somova-Parcheş lacurile: Rotund, Somova, Parcheş, o Complexul acvatic Şontea-Fortuna: Nebunu, Fortuna, Băclăneştii Mari,

Ligheanca, Meşter, o Complexul acvatic Roşu-Puiu: lacurile Puiu, Rotund-Puiuleţ, Vătafu,

Erenciuc, Iacob, o Complexul acvatic Gorgova-Uzlina lacurile: Cuibul cu Lebede, Isăcel,

Gorgovăţ, Potcoava 1, Uzlina, Obretinciuc, Obretinul Mare, Obretinul Mic, Babinţinii Mari 1, Babinţinii Mari 2, Fastic, Pojarnia, Taranova

o Complexul acvatic Matiţa-Merhei: lacurile Matiţa, Merheiul Mic, Miazăzi, Trei Iezere, Babina, Bogdaproste,

o Complexul acvatic Dunavăţ –Dranov, lacul Belciug, Zătonul Mare, o precum şi lacurile Durnoleapca, Lunga, Poliacova, Răducului, Zaghen,

Saun • Lacuri L (suprafaţă între 10-100 km2) 11 lacuri din:

o Complexul acvatic Gorgova-Uzlina, lacurile: Gorgova, Isac, o Complexul acvatic Roşu-Puiu, lacurile: Roşu, Roşuleţ, Lumina, o Complexul acvatic Matiţa-Merhei, lacul: Merhei, o Complexul acvatic Razim-Sinoe lacurile: Goloviţa, Zmeica o Complexul acvatic Dunavăţ –Dranov, lacul Dranov o Agighiol, Babadag

• Lacuri XL (suprafaţă mai mare de100 km2) 2 lacuri din: o Complexul acvatic Razim-Sinoe lacurile: Razim şi Sinoe.

Restul de 416 lacuri nu au fost selectate în tipologia abiotică, fiind considerate cu o suprafaţă mai mică de 0,5 km2 2. Apele marine costiere- exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântul Gheorghe, apele marine costiere corespunde platformei continentale marine, în cazul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, până la izobata de 20m (Gâştescu et al., 1996).

28

3. Lagunele conectate la mare - în acest ecosistem sunt incluse două lacuri – Sinoe şi Zătonul Mare (Gâştescu et al., 1996). 4. Melea (golfuri parţial închise) - în această categorie intră meleaua Sfântul Gheorghe şi golful Musura (Gâştescu et al., 1996).

3.1.1.3.IDENTIFICAREA PRESIUNILOR ŞI A IMPACTULUI ASUPRA APELOR DE SUPRAFAŢĂ DIN DELTA DUN ĂRII

Tipul şi mărimea presiunilor antropogene semnificative la care sunt supuse apele de suprafaţă din Delta Dunării ţin de:

� natura surselor de poluare (industriale, agricole sau activităţile urbane) din afara deltei propriu-zise,

� alterarea regimului hidrologic şi modificările morfologice datorate regularizărilor importante desfăşurate în decursul anilor în interiorul deltei. Prin analiza tipului de presiuni exercitate aspura apelor de suprafaţă din Delta

Dunării şi a momentului în care acestea s-au produs s-au stabilit două etape distincte: 1. Etapa activităţilor tradi ţionale care se derulează până la mijlocul secolului

XX, când presiunea umană nu afecta peste limite suportabilitatea ecosistemelor naturale.

2. Etapa activităţiilor moderne, care a început cu intervenţia statului în viaţa socială prin desfiinţarea proprietătii private, colectivizarea, înfiinţarea întreprinderilor de stat de toate profilurile, lansarea programelor de exploatare complexă a resurselor naturale ale deltei şi regularizarea braţelor Dunării.

În această etapă presiunea exercitată de om asupra mediului acvatic s-a datorat: a) introducerii unor activităti nespecifice deltei - amenajarea prin îndiguire si

desecare a marilor incinte agricole (Pardina, Sireasa, Carasuhat); b) supradimensionarea exploatărilor economice specifice deltei prin realizarea

de amenajări piscicole de mare întindere (Popina, Chilia Veche-Hreblea etc.) şi a marilor unităti de exploatare a stufului

c) modificării regimului hidrologic natural al Dunării d) deversări de ape menajere sau industriale insuficient epurate (sau

neepurate) în Dunăre.

- identificarea surselor semnificative punctiforme de poluare a apelor de suprafaţă din Delta Dunării

29

Sursele punctuale de poluare a apelor unde poluantii pătrund în apă prin descărcări locale.

Definirea surselor de poluare semnificativă constituie o problemă foarte complexă. Aceste nivele sunt dependente de factorii antropici, precum folosirea terenului şi gradul de utilizare, dar şi de factori naturali, cum sunt clima, proprietăţile solului etc. Astfel de factori influenţează căile de propagare a emisiilor difuze de nutrienţi şi de reţinere şi diminuare pe traseul dintre zona de origine şi cea de descărcare în reţeaua hidrografică. Anumite criterii de selectare a presiunilor semnificative pentru surse punctuale din Bazinul Dunării au fost recomandate de Grupul de Experţi EMIS de la ICPDR (2003, 2004).

În conformitate cu aceste criterii, în anul 2004 au fost identificate cinci surse

locale de poluare punctiforme semnificative, selectate pe baza criteriilor recomandate de ICPDR. Aceste surse au fost:

� o zona urbana - Aquaserv - oras Tulcea ; � doua zone industriale - S.C. Alum S.A.Tulce

- S.C. Aker SA. Tulcea � doua zone agricole - S.C. Carniprod S.A. Tulcea ( fabrica de mezeluri,

complex porci) • S.C. Pigcom Satul Nou

Rezultatelor monitorizării efectuate de Administraţia Naţională ’’Apele

Române’’ – Direcţia de Ape Dobrogea-Litoral / Sistemul de Gospodărire a apelor Tulcea, Delta Dunării evidenţiază următoarea situaţie la nivelul anului 2007:

Surse punctiforme la care s-au inregistrat depasiri la concentratiilor maxime admise.

• Consumul biochimic de oxigen : sursa urbana - Aquaserv - oras Tulcea, sursa

industriala S.C. Aker SA Tulcea, sursele agricole S.C. Carniprod S.A. Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou Consum chimic de oxigen : sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea; sursa industriala S.C. Alum S.A. Tulcea, surse agricole S.C. Carniprod S.A. Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou.

• Nutrienti :

- azot amoniacal : - sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea, sursa industriala S.C. Aker S.A. Tulcea, surse agricole S.C. Carniprod S.A. Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou.

- azot total : sursa industriala S.C. Aker S.A. Tulcea, surse agricole S.C.Carniprod S.A. Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou.

30

- fosfor total : - sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea; sursa industriala S.C. Aker S.A.Tulcea

- cloruri : surse agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou.

• Ioni generali, salinitate : - reziduu filtrabil 1050C : surse industriale S.C. Aker S.A. Tulcea, si S.C.

Alum S.A. Tulcea, sursae agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou. - sulfati : sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea, surse industriale S.C. Aker S.A. Tulcea si S.C. Alum S.A. Tulce - sodiu : surse industriale S.C. Aker S.A. Tulcea si S.C. Alum S.A. Tulcea.

• Metale - total fier : surse industriale S.C. Alum S.A. Tulcea, si S.C. Aker SA, Tulcea. - mangan total : sursa industrials S.C. Alum S.A. Tulcea.

• Substante toxice - detergenti sintetici : sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea, sursa agricola S.C.

Carniprod S.A. Tulcea. - fenoli antrenabil cu vapori de apa : sursa urbana Aquaserv - oras Tulcea,

surse agricole S.C. Carniprod S.A.Tulcea si S.C. Pigcom Satul Nou.

- identificarea presiunilor hidromorfologice semnificative asupra apelor de suprafaţă din Delta Dunării;

Presiunile hidromorfologice sunt datorate forţelor de acţiune de tipul barierelor

fizice în albia râului (baraje, stăvilare), modificarea albiei şi anumite lucrări hidrotehnice (Figura 5) pentru întreţinerea cursului (dragări, despotmoliri) .

31

32

Delta Dunării a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenţii hidromorfologice atât de partea românească cât şi de cea ucrainiană prin care apele de suprafaţă deltaice au fost supuse unor presiuni majore. Intervenţiile antropice de partea românească a Deltei Dunarii pot fi grupate în 8 etape după cum urmează: 1. Perioada 1858-1902 – au avut loc lucrări hidrotehnice complexe şi de mare anvergură. Braţul Sulina s-a transformat într-un canal maritim navigabil, mai scurt cu cca. 21 km (85 la 64 km), pe care s-au realizat adâncimi relativ constante de 7.3 (fata de 2.5m). 2. Perioada 1903-1916 – au avut loc lucrări de amploare pentru alimentarea cu apă dulce a lacului Razim din Dunare prin dragarea canalului Dunavat si partial Dranov. 3. Perioada (1930-1940) – a avut loc construirea sau reactivarea canalelor Litcov, Sireasa şi Pardina pentru alimentarea cu apă a insulelor Sf. Gheorghe şi Letea, a canalului Crasnicol şi finalizarea canalului Dranov între ghiolul Dranov şi lacul Razim. 4. Perioada 1941-1951 – au avut loc construirea sau redragarea canalelor Eracle-Stipoc-Chilia, Ceamurlia, Busurca-Împuţita, Roşuleţ, Buhaz, Ciotic, Periteaşca, precum şi construirea unor canale secundare, consecinţă a realizării canalelor magistrale: Ceamurlia-Gotca, Iacubova-Batac, Uzlina; 5. Perioada 1952-1960 – a avut loc decolmatarea canalelor Dunavăţ şi Dranov; executarea canalelor Perişor, Fundea, Mustaca; a 20 km de canale mici pescareşti (5,0 m lăţime şi 1,5 m adâncime) şi construirea canalelor Goloviţa-Smeica şi Goloviţa-Sinoie 6. Perioada 1961-1971 – au avut loc lucrări hidrotehnice de amploare pentru executarea de amenajari piscicole şi stufo-piscicole, inclusiv a reţelei de canale exterioare rămasă în regim natural de inundaţie. În această etapă a avut loc construirea a numeroase canale, iar pe marginea acestora, din aluviunile dislocate s-au clãdit platforme de pãmânt înalte de 2-3 m deasupra nivelului apelor, lungi de 50-100 m, pentru depozitarea stufului recoltat. 7. Perioada 1972-1989 – a avut loc reprofilarea amenajărilor stuficole din perioada anterioară (Rusca, Bălteni, Maliuc, Obretin), construirea celor de la Popina, Chilia Veche, Stipoc, Dunavaţ, Holbina I, Holbina II, Periteaşca, Perişor, Ceamurlia, însumand aproape 40.000ha. De asemenea, în anii 1980 a avut loc regularizarea braţului Sf. Gheorghe ceea ce a condus la scurtarea acestuia şi schimbarea morfologiei. În această etapă (în special după anul 1983), lucrările hidrotehnice în scop agricol au avut o amploare fără precedent, suprafaţa îndiguită crescând de la 24.000 ha la 103.000 ha.

33

8. Perioada 1990-2003 – au avut loc lucrări ample pentru activarea canalelor magistrale longitudinale în toate complexele lacustre din teritoriul RBDD, şi de calibrare/blocare a canalelor scurte transversale. Astfel, au fost activate prin excavare 341 km de canale, un număr de 13 canale au fost închise şi 5 canale au fost calibrate pentru reducerea debitelor de sedimente şi nutrienţi din Dunăre în lacurile deltei. Activităţile antropice care au modificat configuraţia sistemului de circulaţie al apei au avut de-a lungul timpului următoarele consecinţe majore: 1. rectificarea de pe braţul Sf Gheorghe a dus la creşterea pantei de scurgere a apei şi a vitezei de eroziune, precum şi a unei noi redistribuiri a debitului pe braţele Dunării, 2. realizarea unor canale pentru a deservi un scop economic (canal M35, canal cordon litoral, canal Crişan-Caraorman) au avut ca efect modificarea sensului de circulaţie a apei, intensificarea proceselor de colmatare a lacurilor Puiu, Roşu, Uzlina şi Gorgovăţ, precum şi intensificarea proceselor de eutrofizare în lacurile Uzlina, Isac, Gorgova, Puiu şi Roşu, 3.construirea digului litoral a determinat acumularea unui surplus de apă în depresiunea Roşu-Puiu concomitent cu modificarea sensului de evacuare al apei care nu se mai realiza prin canalul Sondei, ci prin canalul paralel cu digul (Driga, 2004). 4. consolidarea braţului Sulina a dus la modificarea malului corpului de apă

Pe lângă presiunile directe asupra apelor de suprafaţă deltaice, apar şi o serie

de presiuni indirecte reprezentate de îndiguirea a 85 % din Lunca Dunării şi construirea celor două baraje din amonte de deltă.

Aceste lucrările hidrotehnice au contribuit la modificarea regimului hidrologic

cu impact negativ asupra populaţiilor piscicole – astfel, până la sfârşitul anilor 1960 mărimea capturilor depindea de regimul hidrologic. Cantităţile anuale pescuite depindeau de nivelurile apelor Dunării prin sporirea sau reducerea suprafeţei de creştere şi a productivităţii, existând o corelaţie clară între producţia de peşte şi nivelurile Dunării. După anul 1972, datorită îndiguirilor efectuate în deltă şi lunca Dunării, această corelaţie nu se mai verifică. Motiv pentru care activităţiile de reconstrucţie ecologică, trebuie să ţină cont pe viitor de faptul că dragarea canalelor să fie făcută în principal pentru a favoriza ieşirea peştilor din bazinele acvatice în pericol de a seca la ape mici.

34

- analiza altor tipuri de presiuni antropice asupra apelor de suprafaţă din Delta Dunării.

Analiza presiunilor şi impactului asupra resurselor de apă are ca scop evaluarea probabilităţii de a nu reuşi să se îndeplinească obiectivele pentru corpurile de apă de suprafaţă, cu alte cuvinte evaluarea riscului. Analiza presiunilor antropice asupra apelor de suprafaţă din Delta Dunării a fost realizată ţinînd cont de activităţiile care pot genera presiuni asupra acestora, cauzând modificări ale circulaţiei apei sau a chimismului acesteia.

Pe lângă presiunile hidromorfologice şi cele datorate poluării din surse

punctuale, mai există o categorie de surse de poluare a apelor din Delta Dunării ca rezultat al unor activităţi agricole.

Sursele de poluare difuza identificate pe teritoriul RBDD sunt rezultatul unor

pierderi: • de nutrienţi, • pesticide, din zonele agricole şi rurale ale localităţiilor mai ales ca

rezultat al scurgerilor de suprafaţă din anii cu precipitaţii abundente.

Poluări accidentale ale apei

Poluările accidentale care ajung în Delta Dunării sunt produse de sursele din amonte (având în vedere că pe teritoriul Deltei nu există surse punctiforme semnificative) precum şi din cauza circulaţiei navelor.

3.1.2. FACTORUL DE MEDIU ”AER”

Comuna Nufăru, împreună cu satele aparținătoare, este amplasat într-o zonă ce face parte din Delta Dunării și are clima specifică acestei zone.

Clima Deltei Dunării, încadrându-se în climatul temperat-continental cu influenţe pontice, se individualizează ca un topoclimat complex. Acest topoclimat complex este configurat de poziţia geografică (45O latitudine nordică), de altitudine redusă (0-12 m), de suprafeţe întinse cu apă şi vegetaţie palustră, de grinduri şi cordoane marine constituite din nisipuri cu grad variabil de acoperire, cu vegetaţie lemnoasă şi ierboasă, de largă deschidere spre bazinul Mării Negre.

Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125-135kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din ţară.

35

Din punctul de vedere a calității aerului se poate aprecia că aceasta este ”bună”. Nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul

localităților comunei, capacitățile productive industriale și ocupația majorității populației, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considerație sunt:

- activitățile de creștere a păsărilor și animalelor în gospodăriile populatiei, de la care se emană amoniac și metan prin fermentarea dejectiilor.

- arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzirea locuințelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

- surse mobile (autoturisme, mașini de trasport și utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf și oxizi de azot;

- depozitările necontrolate de deșeuri, generatoare de oxizi de carbon și metan;

- activități economice (pensiuni, agroturism) care pot genera emisii specifice acestor activități (deșeuri, ape uzate menajere, zgomot, etc)

Amploarea mică a acestor activități a determinat ca în Ordinul MMGA

nr. 347/12.03.2007 privind încadrarea localităților în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, localitățile comunei Nufăru, judetul Tulcea, să fie încadrată astfel:

LISTA I - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat valoarea limita plus marja de toleranta sau mai mari decat valoarea limita, in caz ca nu a fost fixata si o marja de toleranta I. 1 - PENTRU DIOXID DE SULF (SO2) Judetul Tulcea - localitatile: Baia, I.C. Bratianu, Jijila, Maliuc, Mihai Viteazu, Nufaru , Somova, Tulcea LISTA III - Alcatuita din 3 subliste cuprinzand zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita SUBLISTA III.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare

36

III.1.3. - PENTRU PULBERI IN SUSPENSIE (PM10) Judetul Tulcea - localitatile: Baia, Beidaud, Bestepe, C.A. Rosetti, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Cerna, Chilia Veche, Ciucurova, Crisan, Daeni, Dorobantu, Frecatei, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jurilovca, Luncavita, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihai Viteazu, Mihail Kogalniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculitel, Nufaru , Ostrov, Pardina, Peceneaga, Sarichioi, Sfantu Gheorghe, Slava Cercheza, Stejaru, Sulina, Topolog, Turcoaia, Valea Nucarilor, Valea Teilor SUBLISTA III.2. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza intre pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare III.2.2. - PENTRU DIOXID DE AZOT SI OXIZI DE AZO T [NO2/NO(x)] Judetul Tulcea - localitatile: Baia, Beidaud, Grindu, Maliuc, Nufaru, Smardan SUBLISTA III.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu depasesc pragul inferior de evaluare III.3.3. - PENTRU PLUMB (Pb) Judetul Tulcea - localitatile: Babadag, Baia, Beidaud, Bestepe, C.A. Rosetti, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Cerna, Chilia Veche, Ciucurova, Crisan, Daeni, Dorobantu, Frecatei, Greci, Grindu, Hamcearca, Horia, I.C. Bratianu, Isaccea, Izvoarele, Jijila, Jurilovca, Luncavita, Macin, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihai Viteazu, Mihail Kogalniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculitel, Nufaru, Ostrov, Pardina, Peceneaga, Samova, Sarichioi, Sfantu Gheorghe, Slava Cercheza, Smardan, Stejaru, Sulina, Topolog, Tulcea, Turcoaia, Valea Nucarilor, Valea Teilor III.3.4. - PENTRU MONOXID DE CARBON (CO) Judetul Tulcea - localitatile: Babadag, Baia, Beidaud, Bestepe, C.A. Rosetti, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Cerna, Chilia Veche, Ciucurova, Crisan, Daeni, Dorobantu, Frecatei, Greci, Grindu, Hamcearca, Horia, I.C. Bratianu, Isaccea, Izvoarele, Jijila, Jurilovca, Luncavita, Macin, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihai Viteazu, Mihail Kogalniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculitel, Nufaru, Ostrov, Pardina, Peceneaga, Samova, Sarichioi, Sfantu Gheorghe, Slava Cercheza, Smardan, Stejaru, Sulina, Topolog, Tulcea, Turcoaia, Vacareni, Valea Nucarilor, Valea Teilor

37

III.3.5. - PENTRU BENZEN (C6H6) Judetul Tulcea - localitatile: Babadag, Baia, Beidaud, Bestepe, C.A. Rosetti, Carcaliu, Casimcea, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Cerna, Chilia Veche, Ciucurova, Crisan, Daeni, Dorobantu, Frecatei, Greci, Grindu, Hamcearca, Horia, I.C. Bratianu, Isaccea, Izvoarele, Jijila, Jurilovca, Luncavita, Macin, Mahmudia, Maliuc, Mihai Bravu, Mihai Viteazu, Mihail Kogalniceanu, Murighiol, Nalbant, Niculitel, Nufaru, Ostrov, Pardina, Peceneaga, Samova, Sarichioi, Sfantu Gheorghe, Slava Cercheza, Smardan, Stejaru, Sulina, Topolog, Tulcea, Turcoaia, Vacareni, Valea Nucarilor, Valea Teilor

3.1.3 FACTORUL DE MEDIU ”SOL”

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în limitele stabilite prin Legea nr. 82/1993, cuprinde o suprafaţă de 580.000 ha, structurată în ce priveşte destinaţia în trei categorii: a) zone cu regim de protecţie integrală (50.600 ha); b) zone tampon (223.300 ha), cuprinzand zone tampon deltaice (120.300 ha) si zone tampon marine (103.000 ha); c)zone economice (306.100 ha), incluzand zone de reconstrucţie ecologică (15.025 ha), suprafaţe agricole (39.974 ha), suprafaţe amenajate piscicol (36.567 ha) si suprafaţe amenajate silvic (6.442 ha). Tipurile de soluri din RBDD RBDD cuprinde o varietate relativ larga de soluri: 1. Solurile aluviale - soluri foarte tinere caracteristice, în principal grindurilor din partea fluvială a deltei, care primesc constant aluviuni proaspete. Aceste grinduri sunt suficient de înalte, fapt care favorizeaza aerarea si drenajul apei, cel puţin în partea superioară a profilului de sol. Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. În condiţiile unui management adecvat, aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de tipuri de culturi, dar ca urmare a climei uscate, in absenta irigaţiilor, producţiile sunt mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi, în mai mică măsură, grâul de toamnă, sunt cele mai potrivite culturi. În ecosistemele naturale, solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta fiind dominata de pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede. Aceste soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop.

38

2. Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor si sunt alcătuite din suspensii minerale aduse de apele Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul masei de apă şi sedimentelor. Trasaturile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de: mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică, habitat pentru fauna bentonică, stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului, sistem tampon pentru protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării chimice In unele cazuri reprezinta un rezervor de carbon organic si sursa de hidrogen sufurat. 3. Gleisolurile, reprezintă un component important al învelişului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5 m. Au aparut pe depozite aluviale sau, in unele cazuri, pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea reprezinta suportul pentru specii ca de ex., Salix alba, Salix fragilis, Agrostis stolonifera, Carex sp. 4. Psamosolurile şi nisipurile , sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoe. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut, fiind folosite mai mult pentru păşuni şi plantaţii de plop. 5. Solonceacurile includ o varietate de soluri care au limita superioară a orizontului salic în primii 20 cm de la suprafaţa solului. Pe solonceacuri se dezvolta un covor vegetal sărac in specii, fiind reprezentat, cel mai adesea, de pajişti halofile, fara valoare nutritiva pentru vite. Folosirea or ca terenuri agricole necesita drenajul artificial şi spălarea sărurilor. 6. Solurile bălane sunt caracteristice stepelor cu climat uscat, cea mai mare parte fiind folosita pentru agricultura (Chilia Veche). Solurile balane alcalinizate pot fi folosite ca păşuni. Solurile bălane se caracterizeza prin fertilitate moderata, consecinta a conţinutului redus de substanta organica, N şi P. 7. Cernoziomurile sunt soluri slab reprezentate, fiind intilnite in partea de sud a zonei Chilia, unde se sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic, există pericolul creşterii saraturarii solului datorită ridicarii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au modificat regimul natural al drenajului. 8. Histosolurile sunt cele mai raspandite soluri in RBDD. Ele contin conţin un orizont organic de peste 50 cm grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului. În mod obisnuit, histosolurile sunt tipice pentru ecosistemele caracteristice

39

zonelor umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt utilizate pentru agricultură în incinte amenajate. 9. Antroposolurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane, fiind reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite, în principal, din depozite aluviale, uneori amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai mari ce s-au naturalizat sunt folosite ca păşune. Repartiţia solurilor Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse: a) agricole (61.453 ha) incluzand amenajari îndiguite (39.974 ha), ape, stuf, (44.553 ha); b) ape marine (140.492 ha), c) forestiere (22.796 ha); d) curţi, construcţii, diguri, drumuri (3.143 ha) sau e) neproductive (7.563 ha). Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se găsesc în zona administrativa a judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în judeţul Constanţa 6,3% şi judeţul Galaţi, 0,1%). Suprafeţele de teren valorificate sub aspect economic se găsesc, de obicei în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice favorabile. Evidenţa cadastrală nu reflectă fidel folosinţele terenurilor în anul 2006, an în care o parte relativ mică de suprafeţe de teren din cadrul folosinţelor susmenţionate au fost utilizate pentru alte folosinţe, respectiv: a) suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au fost utilizate pentru păşunat; b) suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii ini ţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt utilizate de către locuitorii ce nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume, cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru consumul propriu; c) suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni; d) suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune. Conform studiului geotehnic existent, efectuat in luna decembrie 2008 s-a constatat ca terenul este un pamant slab coeziv, cu plasticitate redusa in suprafata, cu o stratificatie relativ uniforma. Studiul evidentiaza faptul ca solul are un caracter

40

aluvionar, fiind un teren dificil de fundare (STAS 3300/2-85). Conform fiselor stratigrafice (F2478, F2479) structura solului prezinta urmatoarele particularitati: in suprafata, un orizont nisipos care se dezvolta pana la cca 4,50 m adancime, reprezentat de nisipuri argiloase, nisipuri prafoase, nisipuri fine, afanate, umede la saturate, de compresibilitate mare; strat de mal aluvionar, plastic, moale; intre cele doua straturi se remarca ca factor defavorizant o intercalatie de turba neagra, foarte compresibila, cu grosimi variabile intre 0,50-1,30 m. Din bilanțul teritorial al comunei Nufăru rezultă că: 5.368,32 ha reprezintă suprafață agricolă (din care: 3303 ha arabil; 252 ha Vii; 721 ha – Pașuni natural , etc) și 8.104,66 ha suprafață neagricolă (701,41 ha păduri, 403,70 ha ocupate de ape, 69,25 ha pentru drumuri, 150,70 ha curți construcții și 43,11 ha teren neproductiv). Nu este identificat sol poluat in intravilanul satelor comunei. În Ordinul 241/196/2005 emis de MMGA și MAPDR pentru aprobarea Listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole (anexa 1) si a Listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile), (anexa 2), comuna Nufăru nu este nominalizată.

3.1.4 Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Comuna Nufăru deține arii naturale protejate, habitate naturale, floră și faună care trebuiesc conservate.

Teritoriul administrativ al comunei Nufăru, județul Tulcea face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării, iar ca zone care au o importanță specială pentru mediu au fost identificate:

- Zone ce reprezintă situri NATURA 2000 (atât SCI – uri cât și SPA-uri) - Zone cu obiective ce reprezintă valori de patrimoniu (situri arheologice) - Zone cu risc major la inundații 3.1.4.1.Rezervația Biosferei Delta Dunării

Prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste într-un spatiu relativ restrâns, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii, o banca naturala de gene de o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal.

41

Multe specii de plante si animale au constituit totodata si importante resurse naturale exploatabile , care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri, dezvoltându-se astfel activitati economice traditionale si relatii sociale caracteristice.

Ulterior s-a conturat tendinta de supraexploatare a unora din aceste resurse naturale, tendinta care se manifesta, chiar si în prezent, printr-o presiune crescuta în special asupra pestelui si pasunilor, precum si prin dezvoltarea unor activitati economice nepotrivite sistemului deltaic. Acestea au avut drept consecinta dereglarea echilibrului natural existent, prin distrugerea unor importante zone de hranire si reproducere a multor specii de pesti si pasari, inclusiv a altor grupe de vietuitoare, prin colmatarea unor lacuri si canale, prin aparitia fenomenului de eutrofizare pe mari suprafete acvatice etc.

Efectele negative generate de activitatea umana din interiorul deltei se cumuleaza cu cele generate de astfel de activitati, mult mai active, care se desfasoara în afara deltei, existând riscul ca aceste efecte conjugate sa afecteze în continuare echilibrul ecosistemelor naturale si sa se agraveze daca nu vor fi luate masuri de reducere a efectelor negative, de refacere a unor zone afectate, de protejare a celor existente - a caror valoare nu este înca afectata - si de cooperare locala sau regionala în toate aceste actiuni.

Aceste caracteristici au constituit argumente care au condus la declararea Deltei Dunarii, de catre Guvernul României, în anul 1990, rezervatie a biosferei . Valoarea universala a acestei zone a fost recunoscuta prin includerea sa în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, în cadrul Programului " Omul si biosfera " (MAB) lansat de UNESCO în 1970, si a peste jumatate din suprafata sa în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, elaborata de UNESCO în 1972. Din septembrie 1990, prin Conventia Ramsar , Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa.

Obiectivul fundamental al managementului ecologic, elaborat în cadrul programului special de administrarea a acestei zone, este conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative capabile de mentinerea si extinderea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie sau în pericol. Acest obiectiv se realizeaza prin: cercetarea si monitorizarea continua a componentelor ecosistemelor protejate, pastrarea formelor traditionale de activitate economica ce nu genereaza dezechilibre ecologice si armonizarea intereselor economice si sociale cu obiectivele de conservare si protectie a biodiversitatii, informarea si educarea populatiei autohtone privind valoarea stiintifica si necesitatea conservarii si protejarii florei,

42

faunei si a peisajelor respective, integrarea activitatilor economice din perimetrul rezervatiei astfel încât acestea sa nu produca dezechilibre ecologice.

În vederea realizarii unui management eficient pentru conservarea patrimoniului natural existent, suprafata R.B.D.D. a fost împartita în urmatoarele categorii de zone functionale:

• zone cu regim de protectie integrala (8,7% din total suprafata R.B.D.D.), reprezentând: formatiuni fizice si biologice sau grupari de astfel de formatiuni care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific sau estetic, habitatele speciilor de plante si animale care au o valoare universala din punct de vedere stiintific sau al conservarii lor, situri naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific si istoric, al conservarii sau frumusetii lor;

• zone tampon (38,5% din total suprafata R.B.D.D.), ce cuprind zone cu caracteristici biologice apropiate de ale celor precedente, îndeplinind functia de limitare a impactului antropic asupra zonelor cu regim de protectie integrala;

• zone economice (52,8 % din total suprafata R.B.D.D), ce includ terenurile aflate în categoria domeniului public de interes national si cele aflate în domeniul privat sau public de interes local si judetean, în care se desfasoara activitati de valorificare a resurselor naturale regenerabile, în limitele de suport ale ecosistemelor naturale.

Diversitatea conditiilor climatice, hidrologice si edafice, influenta antropica din ce în ce mai puternica, precum si pozitia geografica a acestui teritoriu sunt factorii ce au determinat bogatia, varietatea si valoarea florei si faunei Deltei Dunarii.

Din cele circa 6000 de specii de plante si animale inventariate, începând din 1991, de cercetatorii români, multe sunt la prima semnalare în delta, România si în lumea stiintifica . S-au înregistrat de asemenea multe specii cu valoare ecologica ridicata, datorita raritatii si endemismului lor, fie în R.B.D.D. ( Centaurea pontica, Elymus pycnattum deltaicus, Pseudamnicola razelmiana, P. dobrogica, P. leontina, Hypanis plicata relicta, Diachrysia chryson deltaica, Isophya dobrogensis, Knipowitschia cameliae ), fie în România ( Centaurea jankae, Eudontomyzon mariae, Gobio kessleri antipai ). Un numar relativ mare de specii, mentionate în lucrarile de specialitate aparute pâna în anii 1990, nu a fost regasit în teren. Întrucât la data adoptarii unora din conventiile europene nu au existat suficiente informatii despre zona balcanica, respectiv sud-est-europeana, cu exceptia ornitofaunei, multe din speciile endemice, periclitate critic sau vulnerabile ce se întâlnesc în rezervatie nu fac obiectul conventiilor europene si internationale din domeniul protectiei speciilor si habitatelor, în timp ce specii comune si neamenintate deocamdata - cel putin în acest areal - intra sub jurisdictia acestora. De exemplu, dintre speciile de plante considerate periclitate

43

pe plan european, în numar de patru, doar doua specii sunt periclitate si în teritoriul R.B.D.D. ( Marsilea quadrifolia si Aldrovanda vesiculosa ), iar celelalte doua ( Salvinia natans si Trapa natans ) sunt specii cu o abundenta si frecventa ridicata în tot teritoriul, în timp ce specii ca Centaurea jankae si Centaurea pontica , alaturi de alte 20 de specii, majoritatea subendemite, sunt periclitate critic în acest teritoriu.

Flora deltei, însumând 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute în flora României. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, în special a stufului, care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezultând cea mai întinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene.

Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza înca o data gradul ridicat al influentei antropice.

În functie de biotopul pe care îl ocupa, se întâlnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti. Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult întinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.). Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), în amestec cu papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.). Plaurul, ca una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei, reprezinta o împletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice, resturi vegetale si mâluri aluvionare. Acesta are cea mai larga dezvoltare în lacurile Matita-Merhei si Rosu-Puiu. Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime, unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica, cu trecere de la nisipul plajelor cu Cakile maritima, Salsola ruthenica , la dunele înalte cu Elymus sabulosus, Artemisia maritima etc.

Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai înalte, cum sunt: Letea, Caraorman, Chilia, Stipoc si diferite grinduri fluviale. Ea este reprezentata prin paduri amestecate, zavoaie de salcie si pasuni. Padurile amestecate sunt constituite din plop alb, Populus alba , plop negru, P. nigra , stejar, Quercus robur, salcie alba, Salix alba , ulm, Ulmus levis etc., ca si de o serie de arbusti (alun, porumbar, maces, paducel, lemn câinesc, corn, catina alba si rosie). Caracteristica pentru aceste paduri, care apar pe grindurile Letea si Caraorman, este prezenta plantelor agatatoare: liana, Periploca graeca, vita-de-vie salbatica, Vitis silvestris, curpenul de padure, Clematis vitalba si altele. Zavoaiele de salcii se întâlnesc mai ales

44

pe grindurile fluviatile, iar pajistile ocupa suprafete restrânse, fie pe grindurile inundabile (unde predomina asociatiile cu numeroase graminee), fie pe cele nisipoase cu specii arenicole.

Fauna deltei cuprinde specii terestre si acvatice din care: 3272 specii de nevertebrate (2219 din acestea fiind insecte) , 84 specii de pesti, 10 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 315 specii de pasari si 41 specii de mamifere. Multe din animalele specifice deltei sunt migratoare, neavând o arie de repartitie bine precizata.

Pasarile sunt foarte variate, la speciile locale adaugându-se cele migratoare, care folosesc delta numai ca zona de tranzit sau chiar se opresc si cuibaresc aici . Cu exceptia a sapte specii, toate celelalte sunt incluse în una sau mai multe conventii internationale, chiar daca o buna parte din acestea actualmente nu sunt periclitate pe teritoriul R.B.D.D. Ornitofauna nu cuprinde specii endemice si subendemice. Dintre speciile rare si specifice deltei amintim pelicanul (Pelecanus onocrotalus si Pelecanus crispus ), cormoranul ( Phalacrocorax carbo sinensis si P. pygmesu ), egreta ( Egretta alba si E. garzetta ), lopatarul, bufnita mare, vulturul codalb etc.

Ca si în restul Europei, mai mult de jumatate din numarul de specii de mamifere sunt periclitate ca urmare a presiunii antropice accentuate din ultimele decenii. Se întâlnesc specii rare precum vidra ( Lutra lutra ), nurca ( Mustela lutreola ) sau hermelina ( Mustela erminea ) sau specii patrunse prin migrare, câinele enot ( Nycterentes procyonoides ) si sacalul ( Canis aureus ).

În ultimii ani, în delta nu a mai fost semnalata prezenta lupului ( Canis lupus ), locul sau fiind, se pare, luat de sacal.

Fauna ihtiologica, a doua mare bogatie a deltei dupa stuf, cuprinde specii de pesti specifice bratelor Dunarii (cega, Acipenser ruthenus , obletele, Alburnus alburnus , avat, Aspius aspius etc. Elymus pycnattum deltaicus ), la care se adauga o serie de specii migratoare marine (morunul, Huso huso , nisetrul, Acipenser gueldenstaedti , pastruga, A. stellatus , scrumbia de Dunare etc.) si de balta (crap, Cyprinus carpio , stiuca, Esox lucius , carasul, Carassius auratus gibelio, linul, Tinca tinca etc. ). Dintre acestea, 26 de specii sunt protejate prin Conventia de la Berna.

45

3.1.4.2. Zone ce reprezintă sit - uri NATURA 2000 3.1.4.2.1.ROSCI0065 – Sit – ul Delta Dunării Sit delimitat de următoarele coordonate:

- Latitudine: N 44º 54' 6'' - Longitudine: E 28º 55' 19'' - Suprafața sitului (ha) - 450,542ha - Regiunea biogeografică: Pontică; Stepică

a) Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le privește

- *Lacuri distrofice și iazuri - 1 % - * Pajiști panonice și vest-pontice pe nisipuri - 1 % - * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus - 0,001 - *Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus, angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - 0,8 %

- *Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) -0,2 %

- *Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare - 1% - *Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului - 1 %

*Comunități cu salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase - 1 %

- *Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) - 1 % - * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice - 1 % - *Dune mobile embrionare (în formare) - 1 % - * Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) - 5 % - *Dune cu Hippophae rhamnoides - 1 % - *Depresiuni umede intradunale - 1% - *Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea

uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea – 1% - *Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau

Hydrocharition 10 % - *Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație

din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion - 2 % - *Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention

- 1 % - * Stepe ponto-sarmatice - 1 %

46

- *Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) - 1 %

- * Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 %

- *Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin - 30 %

- *Pajiști aluviale din Cnidion dubii - 1 % - *Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) -

1 % - *Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara -

1 % - * Lagune costiere - 2 % - * Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba - 3 % - * Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice - 0,001 % - *Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos - 0,002

b) Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- *Mustela eversmannii - *Vormela peregusna - *Spermophilus citellus - *Lutra lutra - *Mustela lutreola

c) Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- *Bombina bombina - *Testudo graeca - *Emys orbicularis - *Vipera ursinii - *Triturus dobrogicus

d) Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - *Gobio albipinnatus - *Aspius aspius - *Rhodeus sericeus amarus - *Misgurnus fossilis - *Sabanejewia aurata

47

- *Cobitis taenia - *Gymnocephalus schraetzer -*Zingel streber -*Pelecus cultratus - *Zingel zingel -*Alosa pontica - *Gobio kessleri - *Gymnocephalus baloni -*Alosa tanaica -*Umbra krameri

e)Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- *Lycaena dispar - *Osmoderma eremita - *Theodoxus transversalis - *Ophiogomphus cecilia - *Morimus funereus

- *Arytrura musculus - *Catopta thrips - *Colias myrmidone - *Coenagrion ornatum

f) Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- *Marsilea quadrifolia - *Aldrovanda vesiculosa - *Centaurea jankae

- *Centaurea pontica - *Echium russicum

g) Alte specii importante de floră și faună

- *Bufo bufo - *Hyla arborea - *Pelobates fuscus - *Pelobates syriacus - *Rana ridibunda - *Triturus vulgaris - *Acrocephalus arundinaceus - *Acrocephalus paludicola - *Acrocephalus scirpaceus - *Anas clypeata - *Anas crecca - *Anas penelope

- *Anas querquedula - *Anser erythropus - *Aquila clanga - *Aquila pomarina - *Ardea purpurea - *Ardeola ralloides - *Asio otus - *Aythya ferina - *Aythya fuligula - *Aythya marila - *Aythya nyroca - *Botaurus stellaris

48

- *Buteo buteo - *Buteo lagopus - *Carduelis spinus - *Chlidonias hybridus - *Chlidonias niger - *Ciconia ciconia - *Circus aeruginosus - *Circus macrourus - *Circus pygargus - *Clangula hyemalis - *Cuculus canorus - *Cygnus cygnus - *Dendrocopos major - *Dendrocopos minor - *Dendrocopos syriacus - *Egretta alba - *Egretta garzetta - *Emberiza melanocephala - *Emberiza schoeniclus - *Falco naumanni - *Falco peregrinus - *Falco vespertinus - *Gallinago gallinago - *Gallinula chloropus - *Himantopus himantopus - *Ixobrychus minutus - *Lanius collurio - *Limosa lapponica - *Limosa limosa - *Mergus albellus - *Merops apiaster - *Miliaria calandra - *Numenius arquata - *Numenius phaeopus - *Nycticorax nycticorax - *Oenanthe oenanthe - *Oriolus oriolus - *Pelecanus crispus - *Pelecanus onocrotalus - *Phalacrocorax carbo sinensis

- *Phalacrocorax pygmeus - *Philomachus pugnax - *Platalea leucorodia - *Plectrophenax nivalis - *Plegadis falcinellus - *Porzana parva - *Porzana porzana - *Rallus aquaticus - *Remiz pendulinus - *Scolopax rusticola - *Sterna albifrons - *Tringa erythropus - *Tringa glareola - *Tringa ochropus - *Turdus iliacus - *Turdus merula - *Upupa epops - *Vanellus vanellus - *Carassius auratus auratus - *Carassius carassius - *Chalcalburnus chalcoides

mento - *Esox reichertii - *Leuciscus borysthenicus - *Leuciscus idus - *Neogobius syrman - *Perca fluviatilis - *Sander lucioperca - *Sander volgensis - *Silurus soldatovi - *Umbra krameri - *Vimba vimba - *Bagrada stolata - *Crypsinus angustatus - *Geotomus elongatus - *Geotomus punctulatus - *Leprosoma inconspicuum - *Melanocoryphus tristrami - *Melanocoryphus tristrami - *Melanocoryphus tristrami

49

- *Melanocoryphus tristrami - *Melanocoryphus tristrami - *Menaccarus arenicola - *Ochetostethus nanus - *Odontoscelis fuliginosa - *Odontoscelis hispidula - *Pachybrachius fracticollis - *Pachybrachius fracticollis - *Paramysis intermedia - *Paramysis kessleri - *Pterocuma pectinatum - *Saga pedo - *Sciocoris homalonotus - *Stagonomus bipunctatus - *Stibaropus henkei - *Tholagmus flavolineatus - *Canis aureus - *Erinaceus concolor concolor - *Lepus europaeus - *Micromys minutus - *Mus spicilegus - *Mustela erminea aestiva - *Mustela nivalis - *Neomys anomalus - *Sorex araneus - *Alyssum borzaeanum - *Anacamptis pyramidalis - *Artemisia arenaria - *Asperula setulosa - *Astrodaucus littoralis - *Cakile maritima ssp. euxina - *Camphorosma monspeliaca - *Carex secalina - *Centaurium spicatum - *Ceratophyllum demersum - *Convolvulus lineatus - *Convolvulus persicus - *Corispermum

marschallianum - *Crambe maritima

- *Eryngium maritimum - *Euphorbia paralias - *Frankenia hirsuta - *Groenlandia densa - *Heliotropium curassavicum - *Hottonia palustris - *Limonium meyeri - *Lindernia procumbens - *Medicago marina - *Melilotus arenaria - *Merendera sobolifera - *Myriophyllum spicatum - *Nuphar lutea - *Nymphaea alba - *Onosma arenaria - *Orchis coriophora ssp.

fragrans - *Orchis laxiflora ssp. elegans - *Orchis morio - *Petunia parviflora - *Phragmites australis - *Plantago cornuti - *Polygonum amphibium - *Polypogon monspeliensis - *Potentilla pedata - *Ranunculus aquatilis - *Ruppia cirrhosa - *Ruppia maritima - *Saccharum strictum - *Salvinia natans - *Scolymus hispanicus - *Silene thymifolia - *Stachys maritima - *Syrenia montana - *Trapa natans - *Zannichellia prodani - *Zygophyllum fabago - *Coronella austriaca - *Eremias arguta - *Lacerta agilis

50

- *Podarcis taurica Caracteristicile generale ale sit-ului *15 % - Estuare, lagune *10 % - Râuri, lacuri *2 % - Râuri, lacuri *52 % - Mlaștini, turbării *4 % - Pajiști naturale, stepe *10 % - Culturi (teren arabil) *5 % - Păduri de foioase *2 % - Stâncării, zone sărace în vegetație

O caracteristică importantă este și aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime și 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfășurare latitudinală, de la influențe ușor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziție a Dunării, cu drenarea prin afluenții săi, a două formațiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii și Carpații, are influențe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) și dinamica apei (maree, seișe, curenți, valuri), vom descifra mai ușor procesele de consolidare și evoluție, în timp, a teritoriului deltaic.Față de condițiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel puțin patru condiții și anume: *existența golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară *platforma continentală (șelful) care are adâncimi de câțiva metri la țărm și se adâncește treptat spre povârnișul continental până la 180 – 200 m pe o distanță de 180 km; *amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm; *curenți litorali care aduc material aluvionar din țărmul nord-vestic și îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transporate de Dunăre. Aceste condiții au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât și la cea barată (prin cordonul inițial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât și al repartiției geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversității ridicate a florei și faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziția geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare

51

mediteraneene, precum și influențele refugiilor estice, mai pronunțate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influență a avut și specificul genezei Deltei Dunării. Se știe că aceasta și-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre și terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii și Asia fără India și Indochina), subregiunea euromediteraneană. Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, și anume districtul Delta Dunării (V.Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce privește Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparținând atât regiunilor marine litorale cât și celor pelagice (P. Bănărescu, N. Boșcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine și costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderență din cele mediteraneene și estice. Calitatea și importan ța sit-ului Delta Dunării, în comparație cu alte delte ale Europei și chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unități sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) și până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) și până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influențe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafețe naturale în terenuri silvice, piscicole și agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariție a unor specii de plante și animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranță mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut și după înființarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic și nici teritorial. Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante și 3 768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pești, 16 specii de reptile, 8 specii de broaște, 325 specii de păsări și 34 specii de mamifere.

52

Dintre plantele existente pe teritoriul RBDD amintim: - endemitele Centaurea pontica și Centaurea jankae - orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis) - liana grecească (Periploca graeca) - volbura de nisip (Convolvulus persicus)

Dintre insecte, amintim: * fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), Dintre coleoptere, amintim: - nasicornul (Oryctes nasicornis) - mantodeul Empusa - fasciata și - ortopterul Saga pedo Dintre amfibieni, amintim:

- brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.

Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun și pelican creț, lebăda cucuiată, egreta mare și egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, rața cu perucă, gâsca cu gât roșu și multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii țări), flora Deltei Dunării și a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) și halofile (de sărătură). Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observați în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ținut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol. Dintre acești taxoni neregăsiți pe teritoriul deltei fac parte specii de pajiști umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii,

53

Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.) Vulnerabilitatea sit-ului În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală și macrofitică ce constituie producătorii primari, precum și multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanțului trofic.Datorită creșterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean și, în special, aportul crescut de nutrienți (azot și fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafețelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii și moarte un sens nedorit și anume, diminuarea până la dispariție a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici și a unor specii și asociații de plante acvatice superioare. În consecință, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum și deplasarea acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pești de talie mică și cu valoare economică mai redusă (babușcă, biban, caras, obleț), iar ceilalți cu un grad mai mult sau mai puțin pronunțat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (știucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafață a RBDD (caracuda, linul, văduvița). În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafață decât în trecut, lanțurile trofice au avut mai puțin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în marș sau în staționare, pe brațele Dunării(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât și pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi ușori și grei, păcura și uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât și prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalații. O sursă de poluare o prezintă și parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele:

- Km107 de pe brațul Sfântu Gheorghe și - de pe Dunăre la mile 45.

Circulația navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucțiune și de val, precum și producerea de zgomote și vibrații care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire și hrănire.

54

La nivel internațional pentru Delta Dunării sunt desemnate următoarele sit-uri: *IN00 Sit Ramsar - Delta Dunării *IN05 Sit al patrimoniului mondial - Delta Dunării *IN02 Diploma Europeană - Delta Dunării *IN03 Rezervație a biosferei - Delta Dunării 3.1.4.2.2.ROSPA0009 – Sit-ul Beștepe - Mahmudia Sit delimitat de următoarele coordonate:

- Latitudine: N 45º 6' 50'' - Longitudine: E 28º 58' 35'' - Suprafața sitului (ha) - 3 662.6 ha - Regiunea biogeografică: Stepică

a) Caracteristicile generale ale sitului

*4 % - Pajiști naturale, stepe *62 % - Culturi (teren arabil) *5 % - Pășuni *14 % - Alte terenuri arabile *3 % - Alte terenuri arabile *8% - Păduri de foioase *4% - Vii și livezi

b) Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

*Accipiter brevipes 4-5 p *Anthus campestris 400-500 p *Aquila clanga 2-6 i *Aquila heliaca 2 i *Aquila pomarina 600-700 i *Branta ruficollis 600-700 i *Bubo bubo 2-3 p *Burhinus oedicnemus 60-70 p *Buteo rufinus 5-7 p *Calandrella brachydactyla 50-70 p *Caprimulgus europaeus 20-22 p *Circaetus gallicus 3 p *Circus cyaneus 30-40 i 200-300 i

*Circus macrourus 30-60 i *Circus pygargus 30-50 i *Coracias garrulus 5-6 p *Dendrocopos syriacus 10 p *Falco cherrug 1 p *Falco peregrinus 4-5 i *Falco vespertinus 200-1000 i *Hieraaetus pennatus 12-15 i *Lanius collurio 280 p *Lanius minor 40-50 p *Lullula arborea 200-300 p *Melanocorypha calandra 150-180 p *Milvus migrans 1 p

55

*Oenanthe pleschanka 32-40 p

c) Calitate și importan ța sit-ului: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor existente, în cadrul acestui sit, avem urmatoarele categorii: - c1) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29 - c2) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 30 - c3) numar de specii periclitate la nivel global: 7 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: *Burhinus oedicnemus *Caprimulgus europaeus *Calandrella brachydactyla *Oenanțe pleschanka Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. (situl este bottle-neck pentru rapitoare) Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: *Branta ruficollis *Circus cyaneus d)Vulnerabilitatea sit-ului: - amplasare de generatoare eoliene - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini - schimbarea habitatului semi-natural (fânețe, pășuni) datorită încetării activităților agricole, precum cositul sau pășunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare și extinderea zonelor urbane - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor

56

- deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor) - scoaterea puilor pentru comerț illegal - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene - înmulțirea necontrolată a speciilor invazive - defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafețe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii - adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni,fânațe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes - reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire 3.1.5 Conservarea resurselor naturale În cadrul acestui capitol se va trata modul de asigurare a resurselor de energie pentru nevoile populației. a. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrica a comunei Nufaru este asigurata din reteaua de medie tensiune de 20 Kv , ce urmareste traseul drumului judetean DJ 222C, la sud. Teritoriile localitatilor comunei sunt transversate de linia aeriana de 20 kv. Posturile de transformare sunt de tip aerian si se alimenteaza din reteaua de medie tensiune. Reteaua de medie tensiune de 20 Kv este pozata pe stalpi de beton tip Renel. a1) sat NUFARU – Posturile de transformare sunt montate aerian si au urmatoarele capacitate:

� 2 PT – 100 KvA � 1 PT pe DJ 222C de 25 KvA � 1 PT in zona agroindustriala de 250 KvA � PT pe dig de 160 KvA

Posturile de transformare sunt interconectate intre ele prin reteaua electrica aeriana de medie tensiune de 20 Kv. Consumatorii sunt alimentati prin linii de joasa tensiune aeriene.

57

La nivelul DJ 222C , din postul de transformare de 250 KvA, pana la statia de Radiotelecomunicatii , exista un traseu electric in canalizatie. Sistemul de alimentare cu energie electrica in localitatea Nufaru a fost modernizat , in sensul:

� inlocuirii conductorilor existenti � inlocuirii partiale a stalpilor existenti din lemn cu stalpi din

beton � modernizare bransamente

a2) sat MALCOCI – localitatea este racordata la reteaua de medie tensiune de 20 Kv ce traverseaza satul. Posturilor de transformare sunt montate aerian si au urmatoarele capacități:

- 2 PT de 250 KvA. Acestea sunt interconectate intre ele prin reteaua electrica aeriana de 20 Kv.

Consumatorii sunt alimentati prin linii de joasa tensiune aeriene.Sistemul de alimentare cu energie electrica a fost modernizat de curand , lucrarile constand in:

� inlocuirea conductorilor existenti care nu corespund din punct de vedere mecanic si electric, cu conductor cu sectiuni corespunzatoare pe o lungime de 10,40 km , pe stalpii existenti.

� construirea unui nou post de transformare, care va prelua o parte din consumatorii alimentati de posturile existente , pentru diminuarea căderilor de tensiune la capete de retea

� noul post de transformare P29, va avea capacitatea de 160 KvA � preluarea consumatorilor in noul post de tranformare se va

realiza printr-un racord de joasa tensiune, prin plantarea a 2 stalpi de beton.

� datorita cresterii alarmante a consumului propriu tehnologic, datorat in mare parte sustragerilor de energie electrica, se propune realizarea bransamentelor in solutie antifurt

a3) sat VICTORIA – Localitatea este racordata la reteaua de medie tensiune de 20 Kv. Consumatorii din localitatea Victoria erau alimentati cu energie electrica din postul de transformare PTA 37, preluat pe partea de medie tensiune din LEA 20 Kv nr.9220- statia de transformare Tulcea Est.

58

Datorita caderilor mari de tensiune la capetele de retea si a sesizarilor consumatorilor pentru tensiunile slabe la capete de retea, s-a propus “Modernizare LEA si bransamente in localitatea Victoria”, lucrare realizata partial. Lucrarile au constat in:

� preluarea consumatorilor din PTA 37 , 20 / 0,4 Kv – 160 KvA existent , modernizat , preluat din LEA 20 Kv 9220- statia Tulcea Est. � un nou circuit care sa preia o parte din consumatori, imbunatatindu-se caderile de tensiune la capetele de retea . � inlocuirea stalpilor de beton rupti sau fisurati � inlocuirea stalpilor din lemn � inlocuirea conductorului clasic cu conductor izolat de tip torsadat � bransamente – 125 bucati , se vor realiza in solutie antifurt – conductor izolat +bloc de masura si protectie antifurt

a4) sat ILGANII DE JOS – Localitatea este racordata la reteaua medie tensiune 20 Kv ce traverseaza subacvatic bratul Sfantu Gheorghe , de la Nufaru la Ilganii de Jos. Exista un post aerian de 100 KvA si un post la sol de 400 KvA in extravilan Reteaua se prelungeste spre nord, catre statia de pompare, desecare , de la limita teritoriului administrativ.Consumatorii sunt racordati prin linii de joasa tensiune , aeriene. Prioritati

� starea tehnica a retelei de alimentare cu energie electrica este buna;nu se prevad alte lucrari de extinderi sau modernizari , acestea au fost prevazute in documentatii aprobate si partial executate.

b. Asigurarea energiei termice Necesarul de energie termică pentru prepararea hranei sau pentru încălzirea locuințelor pe perioadele de timp friguros este asigurat din mai multe surse: - ardere de combustibili solizi (lemn și cărbune) în sobe de teracotă sau cărămidă; - GPL - îmbuteliat Alimentarea cu caldura a locuitorilor se realizeaza in cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemn, carbuni, deseuri agricole). Principala disfunctionalitate o constituie lipsa instalatiilor de incalzire in spatiile socio-culturale, ceea ce inseamna reducerea substantiala a confortului.

59

În resedința de comună și în satele aparținătoare nu există rețea de distribuție gaze naturale. Din punct de vedere al eficienței energetice se constată că se construiește cu materiale neadecvate, fără izolații termice corespunzătoare, ceea ce duce la un consum suplimentar de combustibil; instalațiile de ardere au randamente mici, consumă mult combustibil și emit puțină energie termică. 3.1.6. Sănătatea umană În conformitate cu datele statistice de la ultimul recesamânt din luna martie 2002, populația comunei Nufăru era de 2.399 persoane din care: 1.356 bărbați și 1.043 femei. Structura pe vârste a populației este: Martie.2002 0-9 10-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 >80 Total

Total 220 310 444 245 333 272 337 189 49 2399 Masculin 119 164 255 153 200 157 179 98 31 1356 Feminin 101 146 189 92 133 115 158 91 18 21043 Din evidențele administrației locale ocupația principală a populației este pescuitul, agroturismul, agricultura, prestările de servicii, comerțul și în mai mică măsură activități economice . Cauzele care pot afecta sănătatea umană sunt în principal:

- venituri mici, în unele cazuri sub pragul de sărăcie care nu asigură un nivel de trai corespunzător;

- calitatea apei potabile; - gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor. - lipsa canalizării și a stațiilor de epurare ape uzate menajere

Dintre acestea, lipsa locurilor de muncă și unui venit corespunzător care cauzează sărăcie se manifestă cel mai frecvent. Sub aspect calitativ, apa potabilă din sistemul de distribuție centralizat dar și din sursele locale este corespunzătoare; se poate detemina ca o disfuncționalitate cu efect negativ asupra sănătății umane faptul că nu toate gospodăriile sunt legate la sisteme centralizate de distribuție apă potabilă. 3.1.7. Alimentarea cu apă potabilă

60

In prezent toate localitatile comunei, beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa. Sistemul de alimentare cu apa a comunei Nufaru, (comun celor doua localitati Nufaru si Malcoci) este compus in prezent de:

� captare prin put forat (2 buc) H=110 m , Q= 70 m3/h, echipat cu pompa Grundfos H=90; Q=70 m3/h � aductiune din azbociment Ø125 mm intre foraj si rezervorul de inmagazinare � rezervor de inmagazinare din beton cu capacitate de 300 mc � retea de distributie a apei , in lungime de 11.400 m suplimentata cu 500 m in localitatea Malcoci cu conducte PEHD, cu diametru de 140mm, 110mm,75mm si 63 mm (119 ml) � distributia apei potabile in cele doua localitati se face gravitational, din rezervorul de înmagazinare a apei - capacitate 300 mc, ce se afla amplasat la cota +28 , in vecinatatea satului Malcoci, la o distanta de 3,5 km fata de satul Nufaru .Alimentarea cu apă a satului Nufaru , din rezervorul de 300 mc, se realizează prin intermediul unei conducte de aductiune cu diametrul de 125 mm , ce strabate localitatea de la vest la est , prin partea de sud a acesteia pana la fostul sector zootehnic CAP � alimentarea cu apa a localitatii Victoria se realizeaza printr-o conducta de aductiune din polietilena de inalta densitate PEHD 100, SDR 21, cu diametrul de 110 mm si presiunea de 8 bari, care se racordeaza printr-un camin de vane la conducta de azbo cu diamterul de 125 mm - existentă � conducta de aductiune spre Victoria, are lungimea de 4.600 m, iar distribuția este realizată cu conducte din polietilena de inalta densitate PEHD 100, SDR26, cu diametrul de 63 mm, in lungime de 3.000 m � alimentarea cu apa a localitatii Ilganii de Jos s-a realizat printr-un sistem ce consta in: � racordarea la sistemul de alimentare cu apa a localitatii Nufaru, prin inlocuirea conductei de pe strada Bisericii, cu Dn 75 mm, cu o conducta PEHD, Dext 90 mm si lungimea de 266,0 m � subtraversarea, prin foraj orizontal a brațului Sfântu Gheorghe , L= 300 m, Dext 90 mm, Pn 16 � reteaua de distributie in localitatea Ilganii de Jos este formată din conducte de polietilena de inalta densitate cu Dext 63 mm - 90 mm , L= 3.944 m

61

Statii de tratare Pentru dezinfectarea apei se injecteaza o solutie de hipoclorit de sodiu, cu rol de dezinfectant, folosind instalatia de masurare si reglare a concentratiei de clor in apa – amplasată în cabina forajului - care se compune din: - pompa dozatoare - recipient pentru stocarea hipocloritului de sodiu - sensor de determinare a clorului rezidual - regulator de proces - debitmetru cu impulsuri In cabina forajului s-a prevazut un ventilator axial orizontal cu urmatoarele caracteristici: - putere P=0,25 kW

- debit Q=110 m3/h Pentru perioadele cu temperatura scazuta s-a prevazut in cabina forajului un radiator electric avand puterea de 2kw si functionand cu 2 trepte de incalzire.

Disfunctionalitati Se apreciaza ca populatia alimentata din sistemul centralizat este de circa 95% , situatie satisfacatoare . Lungimea retelelor de distributie este suficienta. Singura disfunctionalitate o constituie capacitatea redusa a rezervorului de inmagazinare 300 mc, care trebuie suplimentata prin realizarea unui rezervor nou capacitate 200 mc si suplimentarea surselor de apa cu un foraj nou. Sistemul de apa a comunei a suferit in timp modernizari si extinderi astfel:

� “Extindere si reabilitare sistem public de apa comuna Nufaru – pr.189 /2004 � “Modernizarea si extinderea sistemului public de alimentare cu apa , comuna Nufaru “ – pr.201/2005

Se afla in curs de executie “Modernizarea, extindere rezervor apa “ – care prevede suplimentarea rezervorului de inmagazinare apă existent cu unul de 200 mc 3.1.8. Canalizarea și epurarea apelor menajere In prezent, in comuna Nufaru , nu exista un sistem de canalizare a apelor uzate menajere.

62

Pentru localitatile Nufaru si Malcoci s-au elaborate documentatii privind “Sistem de canalizare si statie de epurare a localitatilor Nufaru si Malcoci”, aprobate aflate in curs de executie. 3.1.8.1.Retea de canalizare Pentru sistemul de canalizare si statia de epurare in localitatea Nufaru, urmeaza a se executa urmatoarele lucrari: � retea canalizare menajera in localitatea Nufaru , realizata din conducte PVC , L= 12.338 ml � statii pompare – 8 bucati � statie epurare, mecano - biologica, containerizata, Qzi maxim = 120 mc Pentru localitatea Malcoci , s-a prevazut: � retea canalizare , cu circulatie gravitationala , din conducte PVC , cu o lungime de 9384 ml , cu diametrul 250 si 315 mm � statie de pompare 5 bucati � statie epurare containerizata, mecano - biologica La retea de canalizare presupune realizarea unui colector principal pana la statia de pompare si realizarea de camine carosabile din beton , la distanta de 35-50 ml pe colectorul principal.Statiile de pompare vor evacua apa uzata menajera prin intermediul unei electropompe. Pentru localitatile Victoria si Ilganii de Jos, prin PUG sunt prevazute retele de canalizare si statii de epurare menajera, containerizate, mecano - biologice - câte una pentru fiecare localitate.

In conformitate cu Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei/2006 care modifica OMS 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, art. 10 –(1):

- distantele minime de protectie sanitara, recomandate între zonele protejate si o serie de unitati care produc unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:

* Statii de epurare apelor uzate orasenesti 300 m România a semnat la 25 aprilie 2005, la Luxembourg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Acesta reflectã conditiile aderãrii României la Uniunea Europeanã si reprezintã rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole. Romania a acceptat acquis-ul comunitar privind Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator, in vigoare la data de 31 decembrie 2000.

63

ANGAJAMENTE REZULTATE DIN PROCESUL DE NEGOCIERI AL

CAPITOLULUI 22 – MEDIU Calitatea apei - perioade de tranziţie

Directiva privind epurarea apelor uzate orăşeneşti - termene de tranziţie pentru staţii de epurare:

• până la 31 decembrie 2015, pentru aglomerări cu mai mult de 10.000 l.e. (locuitori echivalenţi);

• până la 31 decembrie 2018, pentru aglomerări cu mai puţin de 10.000 l.e. (locuitori echivalenţi) - in aceasta categorie se incadreaza si comuna Nufaru, cu satele compenente.

3.1.9. Gestiunea deșeurilor

Colectarea si depozitarea deseurilor menajere s-a facut la nivelul comunei, pâna in anul 2008 pe platforme de deșeuri, existente la nivelul fiecarei localitati. Conform H.G.nr.349 / 2005, s-a impus inchiderea depozitelor neconfome la nivelul intregii tari, iar comuna Nufaru s-a conformat acestei hotarari. Toate platformele de deșeuri, au fost inchise , acoperite , ingradite . Tinand seama de prevederile H.G. 426 / 2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000, privind regimul deseurilor, H.G.1470 / 2004 , privind aprobarea strategiei si a Planului National de Gestionare a Deseurilor si a Planului National de Gestionare a Deseurilor, precum si H.G. 349 / 2005 privind depozitarea deseurilor la nivelul judetului Tulcea , s-a realizat o rampa ecologica care va asigura in prima faza colectarea deseurilor de la nivelul zonei de est , in municipiul Tulcea . La nivelul comunei Nufaru , s-au distribuit containere metalice in zonele care sa acopere o distanta adecvata fata de gospodarii , transportul deseurilor la rampa ecologică, realizandu-se cu autovehicule speciale.

Colectarea selectivă a deșeurilor se va face pe întreg teritoriul administrativ al comunei

Gunoiul de grajd, este colectat la fiecare gospodarie in parte (in incinta acestor

gospodarii), iar dupa maturarea acestuia va fi utilizat pe terenurile agricole proprii sau va fi vandut societatilor care achizitioneaza acest produs, dar numai dupa efectuarea analizelor pedologice, conform legislatiei in vigoare.

3.1.10. Transportul

a.Circulația rutieră este asigurată de următoarele drumuri publice:

64

- Drumul judeţean DJ 222 C Tulcea – Malcoci – Nufăru – Victoria – Beștepe – Murighiol – Plopu – Sarinasuf – Colina – Iazurile – Valea Nucarilor - Agighiol Circulaţia rutieră este satisfăcută actual şi de perspectivă de reţeaua de drumuri existent, din punct de vedere al densităţii, dar nu şi a stării lor tehnice.

b.Circulația navală - Dunăre – brațul Sfântu Gheorghe

c.Circulația feroviară

Pe teritoriul comunei Nufăru nu există linie de cale ferată și nu se prevede a se construi în viitorul apropiat. In interiorul localităților comunei - trama actuala satisface accesele, dar este necesara imbunatatirea calitativa prin imbracaminti provizorii sau definitive a drumurilor secundare si trasarea unor trasee noi in zonele incluse in intravilan, zonele de lotizari. 3.1.11. Telefonie Comuna este deservita de Camapania Nationala Posta Romana s.a. , prin 2 oficii postale, ce apartin de Directia Generala de Posta Tulcea , companie care furnizaeza prin agentii sai, servicii postale traditionale. Serviciile de telecomunicatii sunt asigurate de Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom, Directia de Telecomunicatii Tulcea . Numarul abonatilor telefonici este de 95. La nivelul comunei exista retele de telefonie mobila , care satisfac cererea locuitorilor din localitatiile Ilganii de Jos,Victoria , Nufaru si Malcoci. Reteaua telefonica este constituita din circuit fizic (fire pe stalpii de beton tip Renel), pana la intrarea in localitati si cablu telefonic urban aerian de-a lungul DJ 222C. In localitatea Nufaru exista doua segmente de canalizatie telefonica, fibra optica , pe strada Domnita Maria, intre strada Bisericii si sediul Radiotelecomunicatii si pe strada Bisericii , din dreptul strazii Trandafirilor pana in dreptul bisericii. Locuitorii comunei beneficiaza de servicii radio-tv si televiziune prin cablu , numarul de abonati radio (date din anul 2005) este de 676, iar al abonatilor de televiziune este de 667 ( date din anul 2005). Localitatea Ilganii de Jos nu dispune de retea de telefonie fixa.

65

Prioritati

Nu exista probleme legate de racordarea la sistemul fix de telefonie, cererile fiind satisfacute de retele mobile de telefonie. 3.1.12.Gospodarirea apelor

Lucrari hidrotehnice (lacuri de acumulare, indiguiri ) Tot teritoriul comunei Nufaru, la limita nordica, spre bratul Sfantu Gheorghe si pe partea stanga a bratului, de-a lungul localitatii Ilganii de Jos, este protejat fata de inundatiile provocate de Dunare, prin indiguiri . La nivelul teritoriului exista o retea de canale de desecare si statii de pompare pentru eliminarea surplusului de apa provenit din precipitatii si ridicarea apelor cotei apelor freatice. Digul existent, in lungime de 5,48 km , a fost calculat sa asigure o cota maxima de inundabilitate de + 3,25 m in dreptul km 97 si + 3,80 m la km 91. In prezent cota de inundabilitate este de + 4,20, situatie ce a determinat masuri privind refacerea si consolidarea digului existent. A fost realizat și aprobat proiectul pentru investiția “Consolidare dig localitatea Nufaru si Ilganii de Jos” 3.1.13. Riscuri naturale Sunt considerate riscuri naturale, acele evenimente care schimba intr-un timp relativ scurt si cu un grad apreciabil de violenta, o stare de echilibru existenta. Sunt considerate riscuri naturale ce afecteaza comuna Nufaru , urmatoarele:

� eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase � zone cu riscuri naturale prin inundare

Efectele districtive ale acestor fenomene pot fi evitate sau atenuate. Desi nu este posibil de prevazut exact timpul lor de producere se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce si se pot adopta masuri eficiente de protectie. Principalele zone de risc natural, la nivelul comunei Nufăru sunt:

� versantii cu pante accentuate

66

� lunca Dunarii afectata de un exces de umiditate si de ridicarea cotei de inundabilitate.

La nivelul comunei , zona cu riscuri naturale prin inundare este situata pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, intre satul Nufaru si Victoria , in prezent teren arabil. Calculul nivelurilor caracteristice al apelor in punctele Nufaru – amonte (km 97) si Baltenii de Sus (km 97) care delimiteaza digul de aparare al incintei Nufaru s-a executat prin interpolarea lineara a cotelor nivelurilor maxime si minime ale posturilor hidrometrice Mahmudia (km 88) si ceatal Sfantu Gheorghe (intersectie bratul Sulina cu brat Sfantu Gheorghe – km 110). Se va evita amplasarea constructiilor pe lucrari de drenare sau consolidare , in cazul acestora, in zonele inundabile sau sub influenta viiturilor. Se recomanda ca zonele afectate de alunecari , erodari , sa fie amenajate prin terasari, plantari cu arbusti, inierbari sau unde se impune , prin lucrari speciale de consolidare si drenare, lucrari ce se vor realiza in urma unor studii si proiecte de specialitate. In zonele inundabile, propuse a fi construibile, se vor impune masuri de ridicare a cotei, peste cota de inundabilitate, prin platforme de piatra, asigurandu-se continuitatea. Apele pluviale sau din panza freatica, vor fi preluate si dirijate catre emisar, prin canale de drenaj. 3.1.13.1. Masuri preventive si curatire pentru zone cu eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase:

� mentinerea invelisului vegetal pe versantii inclinati � lucrari de consolidare biologica prin plantatii silvice de protectie cu specii de arbori si arbusti cat si refacerea taluzelor cu pante fortate - cu praguri din beton sau prefabricate, modulate din beton armat ori praguri din gabioane si apoi inierbarea acestora � pe terenurile predispuse eroziunii si alunecarilor se interzice:

� defrisarea plantatiilor silvice � amplasarea de constructii si depozite grele � trasarea de cai de comunicatii � efectuarea de sapatauri la piciorul versantilor

� in aceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitarea riscurilor naturale

67

Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupa eliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.10 /1995, privind calitatea in constructii 3.1.13.2. Zone cu riscuri naturale prin inundare : Propuneri:

� evitarea constructiei de locuinte si obiective social culturale in zonele potential inundabile, pana la realizarea platformelor la cote superioare cotelor de inundabilitate si a canalelor de drenaj � realizarea consolidarii digurilor existente � realizarea canalelor de desecare si drenare a apelor acumulate din precipitatii sau infiltratii � aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor sa reziste la cresterea nivelului apelor � intretinerea albiei cursurilor de apa, a canalelor de desecare prin ingrijirea vegetatiei de pe maluri, prin controlul strict al depozitarii deșeurilor si a altor materiale care pot colmata sectiunea de scurgere a apei � implemnetarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundare

In cazul zonelor potential inundabile, propuse a fi incluse in intravilan, zone cu potential turistic, situate pe malul bratului Sfantu Gheorghe, conditionarea constructiilor, din faza documentatiilor de urbanism (PUZ), de lucrari hidrotehnice cu continuitate de executare a platformelor la cote superioare cotei de inundabilitate (+4,20) si a canalelor de drenaj 3.1.14. Patrimoniul natural si construit

Situata foarte aproape de municipiul Tulcea si la “inceputurile”deltei, pe un traseu turistic destul de frecventat, bucurandu-se de apropierea de Dunare, de un relief variat, de comoditati de tip urban, comuna Nufaru beneficiaza in plus de un patrimoniu istoric si arheologic care o singularizeaza in familia asezarilor judetului Tulcea. Facem referire la:

68

• marturiile religioase si civile ale stabilirii comunitatilor germane in nordul Dobrogei, vizibile inca la Malcoci, desi profund afectate de trecerea timpului si de indiferenta sau chiar agresiunea contemporanilor • la adapostirea de catre subsolul satului Ilganii de Jos a primelor constructii de piatra atestate arhelogic in spatiul Deltei Dunarii • la descoperirea, prin cercetari arheologice, in intravilanul localitatii Nufaru, a unei cetati ridicate de catre Imperiul bizantin la finele mileniului I. Siturile arheologice de pe raza comunei Nufaru aflate atat in intravilanul cat si in extravilanul localitatilor, pot fi afectate in mod diferit de actiunile umane. In cazul siturilor arheologice din extravilan, acestea pot fi afectate de lucrarile agricole. Delimitarea acestor situri este foarte importanta in masura potentialitatii unor proiecte investitionale diverse si a extinderii intravilanului, fiind recomandate evaluari de teren in toate cazurile in care se pune problema unor interventii diferite de lucrarile agricole curente. Referitor la siturile arheologice din intravilan - pana in prezent au fost identificate trei:

• cel de pe teritoriul localitatii Nufaru • cel de pe teritoriul localitatii Ilganii de Jos si • cel de pe teritoriul localitatii Victoria.

In cazul sitului de pe teritoriul localitatii Victoria, desi este inscris in LMI 2004, nu poate fi delimitat deocamdata, acest lucru fiind posibil doar printr-o evaluare de teren programata sau determinata de proiecte investitionale. Ca atare, se recomanda obligativitatea lucrarilor de supraveghere, arheologica in cazul iminent de realizare a canalizarii localitatii, dublat, unde este cazul , de cercetare arheologica preventiva. In cazul sitului din intravilanul localitatii Ilganii de Jos , sondajele facute in secolul trecut, ca si supravegherea si cercetarea perieghetica intreprinse in 2008 au permis delimitarea relativa a sitului, recomandandu-se obligativitatea cercetarii arheologice preventive in cazul proiectelor investitionale in zona respectiva. In cazul sitului din intravilanul localitatii Nufaru , cel mai bine cunoscut ca urmare a cercetarii de peste trei decenii desfasurate aici, perimetrul afectat de proiecte investitionale contine din punctul de vedere al patrimoniului arheologic, trei categorii de zone:

69

� A – zona aflata in interiorul fortificatiei bizantine (intra muros), cu curtina si elementele sale de fortificatie, delimitata , in linii generale: la V de DS 372, la N de malul Dunarii, la E de DS 248, la S de DS 555, continând patrimoniul arheologic cunoscut si cercetat, ca si potential, din categoria zidurilor de incinta, a elemnetelor de fortificatie (turnuri, instalatia portuara), a nivelurilor ocupationale cu grosimi cuprinse intre 3 si 6 m , cu locuire foarte densa; � B – zona aflata in afara perimetrului fortificat (extra muros), delimitata in linii generale , la V de DS 417, la N de DS 555, la E de DS 147 si 201, la S de fortificatia din punctul Rapa, reprezentand o zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, ca si potential, continand structuri de locuire (locuinta, gropi menajere, cuptoare) mai putin dense si mai dispersate decat in interiorul cetatii sunt complexe funerare (morminte izolate si necropole). � Zona inconjuratoare a sitului bizantin, care include complexe funerare apartinand epocii moderne, propuse spre a fi integrate sitului Nufaru 1H, dar care ar putea contine si eventuale nuclee de locuire rurala incadrabile epocii medievale, gravitand la V, S si E de asezarea fortificata de tip urban.

Vietuirea apartinand epocii bizantine este reperabila incepand de la cota 0 - 0,50 m fata de actualul nivel de calcare. Din cercetarile arheologice a reiesit existenta in cadrul sitului de la Nufaru atat a unor monumente de piatra legate cu mortar , precum zidul de incinta cu elementele sale de fortificatie , obligatoriu de mentinut ca atare, cat si prezenta a numeroase structuri perisabile de tipul complexelor de locuire (locuinte adancite si de suprafata) , menajere (gropi), mestesugaresti (cuptoare) si funerare (morminte izolate si necropole), care imposibil de conservat in situ , trebuie macar atent cercetate si inregistrate. Protejarea asezarii bizantine fortificate de tip urban situată in teritoriul intravilan al satului Nufaru presupune un aspect preventiv, ce trebuie sa se reflecte in regulamentul local de urbanism ce insoteste planul de urbanism general, implicand protejarea zidului de incinta, cu toate elementele sale de fortificatie, ca si a vestigiilor, de zid si perisabile, din interiorul perimetrului delimitat de curtina bizantina, ca si din exteriorul acestuia, in cadrul unei zone delimitate. Precizam faptul ca, pe baza cercetarii unor tronsoane ale zidului de incinta, cu elementele sale de fortificatie, traseul curtinei bizantine a fost reconstituit grafic , fiind identificabil pe laturile promontoriului nufarean astfel: *Vest - pe proprietatile de pe strazile Portului si Eternitatii, *Sud - pe proprietatile de pe strazile Bisericii si Constantin Dobrogeanu Gherea,

70

*E - pe proprietatile de pe strada Turnului, *N - pe proprietatile de pe strazile Turnului, Arheologiei, Cetatii, Ulmului si Portului. In ccea ce priveste perimetrul reprezentand fortificatia bizantina, adica zidul de incinta , cu elemntele sale de fortificatie, delimitand o arie de locuire (intra muros), reprezentand zona de protectie 1 propusa , pentru care prin PUG se propune ca aceasta parte a intravilanului localitatii sa fie scoasa din circuitul constructiv (declarata zona non aedificandi), nemaifiind permisa ridicarea de constructii noi. In ccea ce priveste alte interventii de ordin constructiv, legate de proiecte de infrastructura, se recomanda cercetarea arheologica preventiva, urmata de conservarea in situ a monumentelor de zid descoperite. Pentru aria de locuire medievala din afara perimetrului cetatii bizantine (extra muros), reprezentand zona de protectie 2 propusa, prin PUG se recomandă, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, ca proiectele investitionale sa fie precedate de cercetari arheologice până la epuizarea depunerilor ocupationale , in vederea descarcarii de sarcina arheologica a terenurilor respective, in conditiile descoperirii de vestigii care nu necesita conservarea in situ. Protejarea patrimoniului arheologic de pe teritoriul satului Nufaru presupune si un aspect efectiv, constand in conservarea monumentelor deja descoperite, cercetate si vizibile actualmente, situate in zone aflate pe domeniul public (cazul turnului romano - bizantin din punctul Piatra sau al zidului bizantin din punctul Rapa) sau pe proprietati private (curtina nordica si intalatia portuara ale cetatii bizantine din punctul Trecere – bac = proprietatea Enache Singhi). Aceasta protectie efectiva presupune un ansamblu de masuri , de la interzicerea depozitarii de resturi menajere si a sustragerii de piatra pana la conservarea lor viitoare si punerea in valoare pe baza de proiecte de specialitate. In acest sens, sunt remarcabile aspectul monumentului si densitatea ocupationala a zonei din punctul Trecere bac, exterm de interesante din punctul de vedere al cercetarii stiintifice, dar si al potentialului cultural si turistic deosebit, impunandu-se continuarea cercetarii instalatiei portuare si dezvelirea sa integrala pana in dreptul str.Arheologiei , urmata de conservarea si punerea in valoare a acestui obiectiv de importanta cu totul speciala pentru istoria asezarilor portuare de la Dunarea de Jos , al doilea monument descoperit si cercetat de acest tip apartinand epocii bizantine, dupa cel al bazei navale din insula Pacuiul lui Soare, total diferit insa de acesta din punct de vedere constructiv.Zona in care este amplasat acest monument este situata in proximitatea punctului de traversare a Dunarii spre si din Delta, constituind deci un spatiu turistic predilect, ceea ce ar putea implica eventual obtinerea de venituri pentru comunitatea locala, evident, dupa o punere in valoare adecvata.Acest lucru nu poate fi insa posibil decat dupa schimbarea regimului de proprietate a acestui teren care adaposteste

71

curtina si instalatia portuara ale cetatii bizantine, teren care actualmente apartine unei persoane private si introducerea lui in domeniul public al Consiliului Local, ceea ce ar permite interventii specifice legate de monumentele istorice, incepand de la imprejmuirea adecvata a terenului pana la restaurarea obiectivului. Amplasarea satului Nufaru pe un traseu cu potential turistic,Tulcea (Aegyssus) -Murighiol (Halmyris), ar putea si ar trebui sa intereseze comunitatea locala si in sensul realizarii cat mai urgent posibil a unui proiect amplu de protejare a vestigiilor, pe baza cercetarii complete a situatiilor invocate, urmata de conservarea si punerea in valoare măcar a monumentelor inca vizibile amintite, precum si semnalizarea pe teren a celor cercetate deja, dar inaccesibile. Comunitatea locala ar putea fi capacitata si din punctul de vedere al contributiei la amenajarea in sens muzeistic a constructiei ce adaposteste ruinele zidului de incinta estic cu turn, ridicata in curtea dispensarului uman si reprezentand, pana in prezent, singura initiativa consistenta in acest domeniu din partea institutiilor abilitate.Din pacate, constructia de protectie amintita , desi ridicata in anul 2000, se afla intr-un stadiu avansat de degradare, necesitand interventii in regim de urgenta. In loc de concluzii O mai buna cunoastere a acelor elemente arheologice si istorice care particularizeaza satele comunei Nufaru in raport cu celelalte asezari ale zonei nord dobrogene, unele avand deopotriva semnificatie nationala, ar putea contribui la asumarea efortului suplimentar - financiar, de timp si de atentie - al comunitatilor locale, spre a sublinia ceea ce le poate face putin mai bogate sufleteste si, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, chiar efectiv, prin veniturile potentiale rezultate din dezvoltarea in zona a unui veritabil turism cultural. 3.1.15. Schimbări climatice Schimbările climatice au efect dăunător asupra mediului și sănătății umane. Schimbările climatice sunt generate de două procese de bază:

- distrugerea stratului de ozon; - emisii de gaze cu efect de seră.

a. Distrugerea stratului de ozon este generată de o serie de substanțe chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat și România. Din datele existente rezultă că în comuna Nufăru nu se utilizează nici una din substanțele interzise prin acest Protocol.

72

b.Principalele gaze cu efect de seră menționate în Protocolul de la Kyoto al cărui semnatar este și România sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs), hexafluorură de sulf (SF6).

Surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt: - mijloacele de transport și utilajele agricole(CO2, N2O); - gospodăriile populației care folosesc combustibili solizi pentru

încălzire și preparare hrană; - (depozitele) dejecții animaliere de la gospodăriile populației

(amoniac,metan); Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) nu este semnificativă – legislația în domeniu se referă la surse dirijate mari la care se impun limite privind producerea de energie (se iau în considerație numai instalațiile care produc peste 20 MWh).

3.2. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic General Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazează pe gradul actual de cunoastere și reliefează efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea măsurilor propuse prin plan.

73

Evoluția factorilor de mediu în situația neimplementării m ăsurilor din Planul urbanistic general

Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte în cazul neimplementării

propunerii 1. Apă Rețea hidrografică densă.

Apa de suprafață, cu un anumit grad de poluare, care pentru potabilizare necesita tratare.

Stație de epurare mecano-biologică

Se va deteriora calitatea apelor de suprafață.

2. Aer Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ. Nu există surse antropice majore de poluare a aerului.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ; Stabilizarea terenurilor în zonele cu eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase: Realizarea platformelor la cote superioare cotelor de inundabilitate si a canalelor de drenaj, în zonele unde există aceste riscuri Propunerile din P.U.G. referitoare la construcția sau modernizarea drumurilor, extinderea capacității de înmagazinare a apei, infiin țarea sistemelor de canalizare menajeră pot afecta pe termen scurt (pe durata execuției) calitatea aerului

Gradul de degradare al drumurilor va creste Relatiile de comunicare dintre localitati se vor restrânge Consumul de combustibil va creste și implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemulțumirea populației și creșterea fenomenului migrator. Se va mentine interdictia de construire in zonele cu riscuri de eroziune și în cele cu inundații *Lipsa sistemelor de canalizare menajeră și de epurare a apelor uzate va duce la poluarea tuturor factorilor de mediu:aer, sol, apă , așezari umane

74

3. Sol Lipsa sistemelor de canalizarea menajeră si a stațiilor de epurare a apelor uzate, evacuarea necontrolată a acestora ( pe sol, în ape de suprafață) Nu există surse majore de poluare - rampa de deșeuri a fost închisă. Poluarea este difuză, generată de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere. *Gestionarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd

*Realizarea sistemului de canalizare manajeră pentru comuna Nufaru, inclusiv epurarea apelor uzate menajere. *Amplasarea în fiecare localitate din cadrul comunei a containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor și preluarea acestora de unități specializate, în vederea transportării acestor deșeuri la o rampă ecologică (Tulcea) *Utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solului, in conditiile prevazute de lege, in baza analizelor pedologice pentru solurile respective

Degradarea solului și a pânzei freatice din zonă. *Depozitare necontrolată de deseuri în special pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan, cu pericolul degradării solului, afectarea calității apei din pânza freatică sau de suprafață, aspect dezagreabil. *Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd va duce la degradarea solului și a pânzei freatice din zonă.

4. Sanatatea populatiei

a. Apă potabilă - din subteran, de bună calitate, dezinfectată cu clor - din fântâni pentru o mică parte din populația satelor comunei

*Extinderea capacității de înmagazinare a apei, prin realizarea unui rezervor nou capacitate 200 mc si suplimentarea surselor de apa cu un foraj nou.

*Confort al locuitorilor scăzut; *Condiții igenico-sanitare precare – apariția unor focare de infecții in cazul unor debite de apă potabilă insuficiente *Stagnare economică și socială *Scăderea numărului locuitorilor prin migrare spre urban

b. Apa uzată menajeră - lipsă rețea de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare

Infiin țarea rețelei de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare ape uzate menajere, conformă cu standardele în vigoare.

*Confort al locuitorilor scăzut; *Condiții igenico-sanitare precare– apariția unor focare de infecții *Poluarea pânzei freatice și a solului

75

c. Gestionarea deșeurilor Punerea în funcțiune a sistemului zonal de colectare, depozitare temporară și transfer a deșeurilor la o rampă ecologică Puncte de colectare selectivă a deșeurilor de la gospodăriile populației în toate satele aparținătoare comunei Nufăru *Utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solului, in conditiile prevazute de lege, in baza analizelor pedologice pentru solurile respective

Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calității apei din pânza freatică sau de suprafață *Depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd va duce la degradarea solului și a pânzei freatice din zonă.

5. Riscuri naturale

*Zone cu eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase *Zone cu inundații în intravilan și extravilan

*Execuția de lucrări pentru stabilizarea zonelor cu pericol de eroziune *Inăltarea cotei platformei, in zonele cu pericol de inundații la o cotă superioaraă celei de inundatie *Se instituie ”interdicție de construire”, până la eliminarea factorilor naturali de risc

Drumuri degradate sau întrerupte; Pierderi materiale în gospodăriile populației . Mărirea suprafețelor degradate

6. Schimbări climatice

Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Nu sunt identificate utilizări ale substanțelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri

Nu sunt efecte

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienți de transfer termic mare. Utilizarea de combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici

Eficientizarea energetică prin: - reabilitarea termică a clădirilor; - modernizarea echipamentelor de

producere a energiei termice; - folosirea de echipamente de producere a

energiei din surse neconvenționale ( solară, eoliană).

Menținerea și chiar creșterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzire prin tăieri de vegetație forestieră.

8. Biodiversitate * Rezervației Biosferei Delta Respectarea tuturor prevederilor legislative in *Impact semnificativ asupra

76

Dunarii *Sit-uri NATURA 2000

vigoare privind ariile naturale protejate zonelor protejate, cu efecte distructive (unele iremediabile) pe termen lung

9. Patrimoniu natural si construit

*M ărturii religioase si civile ale stabilirii comunitatilor germane in nordul Dobrogei, vizibile inca la Malcoci, desi profund afectate de trecerea timpului si de indiferenta sau chiar agresiunea contemporanilor *Adapostirea de catre subsolul satului Ilganii de Jos a primelor constructii de piatra atestate arhelogic in spatiul Deltei Dunarii *Descoperirea, prin cercetari arheologice, in intravilanul localitatii Nufaru, a unei cetati ridicate de catre Imperiul bizantin la finele mileniului I.

*O mai buna cunoastere a acelor elemente arheologice si istorice care particularizeaza satele comunei Nufaru in raport cu celelalte asezari ale zonei nord dobrogene *Extinderea cercetărilor arheologice în zonă *Instituirea zonelor de protecție a siturilor arheologice și interdicția de a se construi fără consimțământul instituțiilor cu atribuții stabilite prin lege. *Protejarea asezarii bizantine fortificate de tip urban situată in intravilanul satului Nufaru

Pericol de degradare fizică a unor sit-uri arheologice cu piederea valorii acestora

10. Zonarea teritorial ă

* intravilanul și extravilanul existent necesită ușoare extinderi *insuficienta suprafetelor afectate de spatiile verzi

*Datorită necesitatilor de dezvoltare, zonele functionale existente au suferit modificari in structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului. *Limita intravilanului localitatilor comunei Nufaru s-a modificat , noua limita incluzand toate suprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafetele de teren necesare dezvoltarii

Dezvoltare nerațională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodărire comunală (alimentare

77

ulterioare a comunei. *Au aparut modificari ale unor zone functionale, justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate Suprafata totala propusa pentru extindere intravilane S= 46,33 ha Suprafata totala propusa extindere trupuri extravilan S= 6,13 ha *extinderea suprafetelor spatiilor verzi existente Suprafata intravilane propuse 446,27 ha Suprafata trupuri in extravilan 47,82 ha

cu apă, canalizare).

11. Conștientiza-rea publicului în luarea deciziilor privind mediul

PUG. Elaborat după consultarea administrației și a cererilor cetățenilor. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoștința cetățenilor..

Supunerea spre dezbatere a PUG și a studiilor pentru extinderea sau înființarea de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic și social.

78

Evoluția factorilor de mediu în situația implementării m ăsurilor din Planul urbanistic general

Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte în cazul implementării

propunerii 1. Apă Rețea hidrografică densă.

Apa de suprafață, cu un anumit grad de poluare, care pentru potabilizare necesita tratare.

Stații de epurare mecano-biologice, pentru fiecare localitate a comunei, amplasate la distanta de min.300 m fata de ultima locuinta din cadrul localitatii respective

Se va imbunatati calitatea apelor de suprafață si vor fi respectate

angajamentele rezultate din procesul de negocieri al capitolului

22 – mediu - Calitatea apei

2. Aer Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ. Nu există surse antropice majore de poluare a aerului.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ; Stabilizarea terenurilor în zonele cu eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase: Realizarea platformelor la cote superioare cotelor de inundabilitate si a canalelor de drenaj, în zonele unde există aceste riscuri Propunerile din P.U.G. referitoare la construcția sau modernizarea drumurilor, extinderea capacității de înmagazinare a apei, infiin țarea sistemelor de canalizare menajeră pot afecta pe termen scurt (pe durata execuției) calitatea aerului

Imbunatatirea infrastructurii rutiere va facilita accesul usor in zona, respectiv atragerea turistilor si dezvoltarea activitatilor turistice, o buna comunicare intre localitatile comunei De asemenea, consumul de combustibil va scadea și implicit emisiile de gaze cu efect de seră se vor reduce Prin PUG se propune mentinerea interdictiei de construire in zonele cu riscuri de eroziune și în cele cu inundații fara a se prevedea solutii, masuri care sa elimine pericolul distrugerii constructiilor din aceste zone, datorita inundatiilor sau fenomenelor de eroziune (realizarea de platforme la cote superioare

79

celor de inundatie, consolidarea terenului in zonele cu pericol de eroziune) *Sistemele de canalizare menajeră și de epurare a apelor uzate, propuse pentru toate localitatile comunei, vor contribui la diminuarea impactului asupra tuturor factorilor de mediu:aer, sol, apă , așezari umane prin reducerea concentratiilor de poluanti din apele uzate epurate, prin colectarea si evacuarea controlata a acestor ape uzate

3. Sol Lipsa sistemelor de canalizarea menajeră si a stațiilor de epurare a apelor uzate, evacuarea necontrolată a acestora ( pe sol, în ape de suprafață) Nu există surse majore de poluare - rampa de deșeuri a fost închisă. Poluarea este difuză, generată de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere. *Gestionarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd

*Realizarea sistemului de canalizare manajeră pentru comuna Nufaru, inclusiv epurarea apelor uzate menajere. *Amplasarea în fiecare localitate din cadrul comunei a containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor și preluarea acestora de unități specializate, în vederea transportării acestor deșeuri la o rampă ecologică (Tulcea) *Utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solului, in conditiile prevazute de lege, in baza analizelor pedologice pentru solurile respective

Implementarea masurilor prevazute in PUG la acest capitol vor permite: *Reducerea nivelului de degradare a solului și a pânzei freatice din zonă. *Colectarea si depozitarea controlată de deseuri, inclusiv utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solului - in conditiile prevazute de lege - va determina o protectie corespunzatoare a solului, a calității apei din pânza freatică sau de suprafață

80

4. Sanatatea populatiei

a. Apă potabilă - din subteran, de bună calitate, dezinfectată cu clor - din fântâni pentru o mică parte din populația satelor comunei

*Extinderea capacității de înmagazinare a apei, prin realizarea unui rezervor nou capacitate 200 mc si suplimentarea surselor de apa cu un foraj nou.

*Extinderea capacitatii de inmagazinare apa potabila si a sursei de alimentare cu apa va permite extinderea retelelor de alimentare cu apa astfel incat toti locuitorii comunei sa beneficieze de aceste utilitati in scopul imbunatatirii nivelului de trai, al asigurarii condițiilor igenico-sanitare optime; dezvoltarea activitatilor turistice (agroturistice) cu impact pozitiv asupra veniturilor populatiei.

b. Apa uzată menajeră - lipsă rețea de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare

Infiin țarea rețelei de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare ape uzate menajere, conformă cu standardele în vigoare.

*Infiintarea sistemului de canalizare menajera si epurarea apelor uzate elimina pericolul aparitiei unor focare de infectie produse de deversarile necontrolate de ape uzate menajere, neepurate

c. Gestionarea deșeurilor Punerea în funcțiune a sistemului zonal de colectare, depozitare temporară și transfer a deșeurilor la o rampă ecologică Puncte de colectare selectivă a deșeurilor de la gospodăriile populației în toate satele aparținătoare comunei Nufăru *Utilizarea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solului, in conditiile prevazute de lege, in baza analizelor pedologice pentru solurile respective

* Colectarea, depozitarea temporară și transferul deșeurilor la o rampă ecologică va permite evitarea pericolului degradării solului, a calității apei din pânza freatică sau de suprafață

81

5. Riscuri naturale

*Zone cu eroziuni torentiale pe versantii vailor si pe terase *Zone cu inundații în intravilan și extravilan

*Execuția de lucrări pentru stabilizarea zonelor cu pericol de eroziune *Inăltarea cotei platformei, in zonele cu pericol de inundații la o cotă superioaraă celei de inundatie *Se instituie ”interdicție de construire”, până la eliminarea factorilor naturali de risc

*Mentinerea interdictiei de construire in zonele cu riscuri naturale (inundatii, eroziuni) pana la realizarea de lucrari care sa permita eliminarea acestor riscuri este un aspect pozitiv care va reduce riscul de pierderi de vieti omenesti, de bunuri materiale, de degradare a drumurilor si terenurilor

6. Schimbări climatice

Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Nu sunt identificate utilizări ale substanțelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri

*Nu sunt efecte si nu sunt prevazute masuri speciale in acest sens

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienți de transfer termic mare. Utilizarea de combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici

Eficientizarea energetică prin: - reabilitarea termică a clădirilor; - modernizarea echipamentelor de

producere a energiei termice; - folosirea de echipamente de producere a

energiei din surse neconvenționale ( solară, eoliană).

*Masurile de eficientizare si reabilitare energetică propuse pentru constructiile noi si pentru cele existente va permite reducerea consumului de combustibil (in principal solid) cu efecte benefice asupra emisiilor de gaze de ardere si asupra tăierilor de vegetație forestieră.

8. Biodiversitate * Rezervației Biosferei Delta Dunarii *Sit-uri NATURA 2000

Respectarea tuturor prevederilor legislative in vigoare privind ariile naturale protejate

*PUG-ul face referire la: - activitatile strict permise in zonele SIT NATURA 2000 - numai activitati cu specific agroturistic - precizeaza ca orice solicitare de construire sau de desfasurare a unei activitati in zona va fi autorizata in

82

conformitate cu prevederile legislative in vigoare, in baza avizelor emise de autoritatile competente in domeniul protectiei mediului si biodiversitatii, care functie de fiecare caz in parte, vor solicita studii de impact asupra biodiversitatii zonei in cauza

9. Patrimoniu natural si construit

*M ărturii religioase si civile ale stabilirii comunitatilor germane in nordul Dobrogei, vizibile inca la Malcoci, desi profund afectate de trecerea timpului si de indiferenta sau chiar agresiunea contemporanilor *Adapostirea de catre subsolul satului Ilganii de Jos a primelor constructii de piatra atestate arhelogic in spatiul Deltei Dunarii *Descoperirea, prin cercetari arheologice, in intravilanul localitatii Nufaru, a unei cetati ridicate de catre Imperiul bizantin la finele mileniului I.

*O mai buna cunoastere a acelor elemente arheologice si istorice care particularizeaza satele comunei Nufaru in raport cu celelalte asezari ale zonei nord dobrogene *Extinderea cercetărilor arheologice în zonă *Instituirea zonelor de protecție a siturilor arheologice și interdicția de a se construi fără consimțământul instituțiilor cu atribuții stabilite prin lege. *Protejarea asezarii bizantine fortificate de tip urban situată in intravilanul satului Nufaru

*PUG-ul, in RLU preia observatiile si propunerile din studiul istorico - arheologic, materializate in Referatul DJCCPCN Tulcea nr.2000/03.03.2010

10. Zonarea teritorial ă

* intravilanul și extravilanul existent necesită ușoare extinderi

*Datorită necesitatilor de dezvoltare, zonele functionale existente au suferit modificari in structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.

83

*insuficienta suprafetelor afectate de spatiile verzi

*Limita intravilanului localitatilor comunei Nufaru s-a modificat , noua limita incluzand toate suprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafetele de teren necesare dezvoltarii ulterioare a comunei. *Au aparut modificari ale unor zone functionale, justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate Suprafata totala propusa pentru extindere intravilane S= 46,33 ha Suprafata totala propusa extindere trupuri extravilan S= 6,13 ha *extinderea suprafetelor spatiilor verzi existente Suprafata intravilane propuse 446,27 ha Suprafata trupuri in extravilan 47,82 ha

In PUG se face referire la prevederile OUG nr.114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, Art. II, aliniatul (1) prin care se precizeaza: ,,Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013

11. Conștientiza-rea publicului în luarea deciziilor privind mediul

PUG. Elaborat după consultarea administrației și a cererilor cetățenilor. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoștința cetățenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG și a studiilor pentru extinderea sau înființarea de noi servicii.

Propunerea de dezbatere publica a prevederilor PUG si de implicare a cetatenilor in luarea unor decizii va ajuta la implementarea mai usoara a prevederilor PUG (cetatenii vor fi in cunostinta de cauza si vor ajuta la imbunatatirea si completarea unor propuneri)

84

Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al comunei Nufăru nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă; se vor menține și accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice și sociale al localității și a fenomenului de migrație sau navetă a forței de muncă active cea ce va crea nemulțumire în rândul populației. Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic General al comunei Nufăru Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG

EFECTUL nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X Aer X Sol X Sănătate X Riscuri naturale

X

Schimbări climatice

X

Conservarea resurselor

X

Biodiversitate X Patrimoniu natural și construit

X

Zonarea teritorială

X

Conștientizarea populației

X

0 - 16 6

85

Având în vedere consecințele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. Pentru sol se apreciază că efectul este catastrofal dacă nu se aplică, în regim de urgență, solutiile propuse pentru stabilizarea terenurilor supuse fenomenului de eroziune , respective dacă nu se execută rețeaua de canalizare și Stația de epurare a apelor uzate menajere. Pentru populație, perpetuarea pericolului de inundații poate să aibă consecințe catastrofale prin pierderi materiale chiar, în caz extrem, de vieți omenești. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major, poate să capete caracter catastrofic, cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran și a apelor de suprafață - dacă nu se rezolvă problema canalizării și tratării apelor uzate menajere la nivel de comună. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară.

Cap. 4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTAT Ă SEMNIFICATIV

Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General al comunei Nufăru se poate aprecia că toate propunerile sunt corelate cu prevederile legislației sectoriale (sănătate, transport, biodiversitate, situri NATURA 2000, situri arheologice, etc.) și cu prevederile legislației în domeniul protecției mediului și nu aduc atingere acestuia. Stabilirea funcțiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităților economice cu măsuri de protecția mediului și a populației. Totuși, deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activități economice. De fapt în Plan nu se face referire la specificul activității economice ce se poate dezvolta în comuna Nufăru. De acest aspect se va ține seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiții. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destinație se vor impune condițiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a populației și confortul locuirii. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare și asigură baza dezvoltării durabile a localității.

86

Cap. 5.ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZON Ă CARE PREZINTĂ O IMPORTAN ȚĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTIC Ă SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM ORDONANTEI DE URGENTA 57 DIN 20 IUNIE 2007 (OUG 57/2007) PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE

Pe baza situației existente - descrisă în capitolele planului s-au reliefat problemele de mediu relevante pentru P.U.G. Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa Circa 95% din cetățenii comunei au acces la alimentarea cu apă în sistem centralizat. Calitatea apei din stratul de adâncime este bună – se face doar o dezinfecție cu clor Canalizarea menajeră și stația de epurare ape uzate sunt inexistente.

Aer Calitatea aerului este bună; activitățile economice existente nu constituie surse majore de poluare. Circulația se desfășoară cu greutate; starea drumurilor din intravilan este necorespunzătoare și necesita extindere spre zonele de lotizare.

Sol *Nu s-a identificat zonă cu sol deteriorat în intravilanul localitatilor comunei; *Pentru deșeuri, în vederea colectării selective a acestora, în reședința de comună și în satele aparținătoare sunt amplasate containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor (actiune care se va extinde), deșeuri ce urmează a fi preluate de o unitate specializată în domeniu *Modul de gestionare a gunoiului de grajd *Lipsa sistemelor de canalizarea menajeră si a stațiilor de epurare a apelor uzate, evacuarea necontrolată a acestora ( pe sol, în ape de suprafață)

87

Poluarea este difuză, generată de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și de evacuările necontrolate de ape uzate menajere.

Riscuri naturale Terenuri în intravilan și extravilan supuse fenomenului de eroziune. Zone cu risc de inundație la ploi însemnate cantitativ sau topirea bruscă a zăpezii, respectiv la cresterea nivelului apei bratului Sf.Gheorghe

Conservarea resurselor naturale

Prepararea hranei sau încălzirea locuințelor din gospodăriile individuale ale populației se face prin ardere de combustibil solid – cărbune și lemne . Se utilizează echipamente neperformante cu randamente scăzute. Se construiește cu materiale cu coeficient de transfer termic mare ceea ce duce la consum suplimentar de combustibil.

Patrimoniu cultural

Fond bogat în situri arheologice, situri NATURA 2000 și Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Zonarea teritorială

Teritoriul administrativ este diferențiat în funcție de destinația principală a terenurilor și în conformitate cu necesitățile populației; zonarea propusă asigură un acces mai bun la infrastructura de servicii a localității. *Necesitatea extinderii spatiilor verzi existente

Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislației de mediu europene face necesară o vastă campanie de informare a populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind obligațiile administrației publice locale, a persoanelor fizice și juridice de a menține un mediu curat, nepoluat. Populația trebuie implicată în acțiuni de protecție a mediului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere, a gunoiului de grajd, prin extinderea si intretinerea spatiilor verzi la nivelul fiecarei localitati

88

5.1. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA BIODI VERSITATII

Master Plan-ul (MP) vizează integrarea acţiunilor pentru fiecare problemă identificată într-o strategie globală care să asigure realizarea sinergică a tuturor acţiunilor pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse.

Planificarea activităţilor în domeniul conservării biodiversităţii în condiţiile dezvoltării durabile din MP este o înlănţuire de sarcini asociate unor procese decizionale integrate în cadrul Sistemelor Ecologice (SE) dar şi Sistemelor Socio-Economice, repartizate într-o structură care reflectă etapele, interconexiunile posibile, responsabilităţile, termenele şi sistemele de control şi autoreglaj, prin feed-back, oferind perspectivele unei gestionări eficiente a RBDD.

Asa dupa cum se precizeaza in cadrul cap.5 din Master Plan, subcap.5.1.1. - Planul Urbanistic General reprezinta una din sursele ce identifică Probleme/Aspecte pentru care sunt identificate sau propuse proiecte de investiţii.

Definirea problemelor este foarte importantă pentru coordonarea activităţilor de conservare şi menţinere a biodiversităţii dar şi de reconstrucţie ecologică şi dezvoltare durabilă, şi pentru determinarea soluţiilor şi căilor de implementare a acestora. 5.1.1 Identificarea problemelor si efectele implementarii PUG asupra biodiversitatii

Biodiversitatea si schimbarile ecologice in Rezervatia biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii este una din cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine consevata zona umeda din Europa. Prin varietatea habitatelor caracteristice zonelor umede, Delta Dunarii prezinta o importanta deosebita pentru unele specii de pasari. In acelasi timp, din cele aproape 300 specii de pasari care se intalnesc pe teritoriul rezervatiei, in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale.

Pana la mijlocul anilor 1970, apele din Delta Dunarii au putut fi clasificate ca mezotrofe (continut de nutrienti scazut). Apa era limpede, macrofitele erau frecvent intalnite si furnizau adapost pentru stiuca rapitoare. Vegetatia extinsa a asigurat locuri de reproducere si crestere pentru lin si biban. Dupa mijlocul anilor 1970, continutul de fosfor a crescut treptat pana a atins un nivel foarte ridicat, de 0,1-0,15 mg/l. Apa a devenit verde din cauza cantitatii mari de alge albastre prezente; a aparut deficitul de oxigen si s-a observat moartea pestilor. Turbiditatea apei a redus fenomenul de penetratie al razelor soarelui astfel incat vegetatia submersa (macrofite) a disparut. Sistemul acvatic favorabil stiucii si linului a fost distrus si speciile: platica, babusca, caras si salau au devenit dominante in sistem. Aceasta reprezinta un nou echilibru ecologic care va fi tot atat de costistisitor de a-l readuce la starea initiala cat de costisitor a fost pentru a-l aduce la starea actuala.

89

ACTIVITATI CU IMPACT ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE DIN RBDD

In ultimele patru-cinci decenii, delta a suferit evident deteriorari in habitate si pierderi de specii cauzate de impactul unei serii de activitati, cum ar fi:

• Construirea de diguri in amonte, care au alterat evident regimul natural de inundare;

• Crearea de incinte agricole si piscicole in delta, care au redus zona naturala cu peste 20% din suprafata;

• Nivelele ridicate de nutrienti din apa (fenomen cunoscut sub numele de eutrofizare) care au condus la pierderi dramatice ale plantelor acvatice si la schimbari in structura populatiilor de pesti;

• Activitatile agricole constituie surse de poluare prin folosirea in exces a ingrasamintelor chimice;

• Impactul produs de asezarile umane din teritoriu si zonele limitrofe, prin apele uzate evacuate in reteaua hidrografica a deltei si prin deseurile menajere;

• Poluarea industriala si efluentii care se acumuleaza in icrele pestilor si in ouale pasarilor ihtiofage cum sunt pelicanii si cormoranii, scazand astfel capacitatea lor de reproducere;

• Extinderea canalelor artificiale pentru navigatie care au afectat negativ regimul hidrologic si calitatea apelor lacurilor;

• Gospodarirea defectuoasa a resurselor piscicole si stuficole care conduce la dezvoltarea unei piete negre in pescarii si la colapsul exploatarii stufului.

Aceste pericole si amenintari au fost identificate si s-a tinut seama de efectele lor in stabilirea activitatilor permise, precizate prin PUG, respectiv:

*in cadrul cap.3.8. - sunt precizate masurile si restrictiile urbanistice impuse in zonele cu riscuri naturale

* in cadrul cap.3.9. - sunt precizate actiunile privind dezvoltarea echiparii edilitare, prevederea de statii de epurare in toate localitatile comunei

- sunt precizate prioritatile privind modul de gestionare a deseurilor

* in cadrul cap.3.10. - sunt precizate masurile privind protectia factorilor de mediu

* in cadrul cap.3.11. - sunt precizate si respectate prevederile Regulamentului Cadru de Urbanism pentru RBDD aprobat prin HG 1516/2008, anexa 11 cu privire la:

- functiunile admise pe teritoriul RBDD

- functiunile admise cu conditionari pe teritoriul RBDD

- functiunile interzise pe teritoriul RBDD

90

- conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor si amenajarilor pe teritoriul RBDD

5.1.2. Efectele implementarii PUG asupra biodiversitatii

In cadrul PUG-ului analizat, in principal sunt prevazute urmatoarele actiuni, al caror efect este precizat in continuare:

♦ Îmbunătăţirea infrastructurii utilit ăţilor publice, transport şi comunicaţii în vederea

reducerii poluării, izol ării comunit ăţilor umane pentru creşterea nivelului standardului de viaţă în localităţile de pe raza comunei Nufaru - cu efecte pozitive asupra biodiversitatii zonei, deoarece se vor realiza cai de acces autorizate, in conditiile legii, inclusiv autorizatie de mediu; se vor realiza retele de canalizare si stații de epurare care vor permite reducerea evacuarilor necontrolate de ape uzate, respectiv reducerea concentratiilor de poluanti din apele uzate prin epurarea acestora - inainte de evacuare, in resursele de apa de suprafata; reducerea traficului de tranzit în zone sensibile.

♦ Sprijinirea dezvoltării de activit ăţi economice tradiţionale alternative în vederea reducerii presiunii asupra resursei piscicole - activitati nepoluante, deasemenea cu efecte pozitive asupra biodiversitatii zonei

♦ Sprijinirea conservării tradi ţiilor locale în utilizarea resurselor naturale şi a tradi ţiilor locale în construcţia de locuinţe (peisajul sătesc), promovarea utilizării energiilor neconvenţionale (mori de vânt, celule solare, navigaţia cu propulsie electrică etc.) - energii nepoluante cu efecte pozitive asupra biodiversitatii zonei prin reducerea concentratiilor de poluanti evacuati in aer (fata de situatiile actuale de utilizare a combustibililor solizi pentru incalzirea locuintelor si prepararea hranei)

Toate activitatile propuse prin PUG, pentru realizarea lor efectiva - este necesara obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor care sa permita reducerea efectelor generate de aceste activitati asupra biodiversitatii zonei. In cadrul Regulamentului local de Urbanism la capitolul II: *subcap.2.1. - sunt mentionate Reglementarile privind pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural construit *subcap.2.4. - sunt mentionate Reglementarile privind Zonele protejate

91

Cap.6.OBIECTIVELE DE PROTECȚIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ȘI MODUL ÎN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ȘI DE ORICE ALTE CONSIDERAȚII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI În tabel sunt prezentate aspectele și obiectivele de protecția mediului stabilite în concordanță cu obiectivele la nivel național, comunitar sau internațional și modul în care s-au avut în vedere la elaborarea planului. Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel național, comunitar, internațional

Obiectivul relevant pentru plan stabilit de grupul de lucru

Modul în care s-a avut în vedere în plan

Aer Calitatea aerului trebuie să corespundă legislației naționale care transpune Directivele 96/62/CE și 1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, NO2, NO, particule în suspensie și plumb. Strategia națională privind protecția atmosferei urmărește stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială și calitatea aerului (HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale pentru anumiți poluanți atmosferici). În legislație se prevede întreținerea și modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Menținerea și îmbunătățirea calității aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului. Reducerea traficului de tranzit în zone sensibile.

Nu sunt prevăzute acțiuni sau activități economice care să ducă la alterarea calității aerului. Modernizarea infrastructurii rutiere

Apă Calitatea apei trebuie să corespundă legislației în vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE împreună cu directivele fiice. Epurarea apelor uzate trebuie să fie conformă cu legislația națională care transpune

Este prevăzută extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă a populației (extinderea capacității de înmagazinare și a frontului de captare) Se prevede realizarea sistemului de canalizare centralizat, inclusiv stații de

92

prevederile Directivei 91/271/CEE (NTPA001/2005, NTPA 002/2005) România trebuie să se alinieze normelor europene până la 31 decembrie 2015 pentru aglomerările mai mari de 10 mii locuitori echivalenți și până la 31 decembrie 2020 pentru aglomerările cuprinse între 2 mii și 10 mii locuitori echivalenți

Protejarea calității apelor de suprafață și subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

epurare conform normelor legislative în vigoare.

Sol Teritoriul României este declarat ca zonă sensibilă la nitrați. Calitatea solului trebuie refăcută și îmbunătățită. Este necesară refacerea ecosistemelor terestre, execuția de lucrări pentru combaterea eroziunii solului și apărarea împotriva inundațiilor.

Protecția calității solului și reducerea suprafețelor afectate de depozitările necontrolate de deșeuri, gestionarea corespunzatoare a gunoiului de grajd

S-a realizat un sistem zonal de colectare și depozitare temporară și transfer a deșeurilor menajere Înfiin țarea de puncte de colectare selectivă a deșeurilor, în toate satele aparținătoare.

Sănătatea umană

Legislația românească este aliniată la legislația europeană în cea ce privește sănătatea populației prin asigurarea condițiilor de igienă (apă curentă, canalizare, depozitarea controlată a deșeurilor).

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

Există prevederi în plan și programe pentru: - extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă prin extinderea capacității de înmagazinare și a frontului de captare - infiin țarea sistemului centralizat de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare a apelor uzate menajere; - depozitarea controlată a deșeurilor;

Riscuri naturale

Legislația națională are prevederi în ceea ce privește creșterea protecției populației față de riscurile naturale care se pot preveni (alunecări de teren și inundații) prin luarea unor măsuri anticipate apariției fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protecția populației prin diminuarea efectelor de eroziune a solului și a inundațiilor.

Lucrări pentru stabilizarea terenului și de combatere a inundațiilor. Instituirea interdicției de construire în zonele cu riscuri natural, pana la eliminarea acestor riscuri.

Zonarea teritorială

Legislația prevede corelarea intravilanului existent cu evidența Oficiului de Cadastru în

Protejarea populației și a zonelor de locuit prin

Pune de acord nevoile populației (zona curți construcții și funcțiuni complementare) cu

93

vederea asigurării unei bune administrări a terenurilor și a unei dezvoltări edilitare judicioase.

separarea de terenurile cu activități economice și servicii.

dezvoltarea urbanistică a localităților. Alocă terenuri pentru dezvoltare economică. Crește suprafața de teren destinată agrementului și mișcării în aer liber.

Conservare/ utilizare eficientă a resurselor nat.

Legislația națională aliniată la Directivele U.E. impune conservarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale

Reducerea gazelor cu efect de seră. Conservarea resurselor naturale.

Reabilitarea termică a clădirilor. Utilizarea energiilor neconventionale (solare, eoliene, etc)

Patrimoniul natural și construit

Legislația națională (OUG nr. 195/2005) conține prevederi referitoare al menținerea și ameliorarea fondului peisagistic natural și antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere și conservare a monumentelor istorice, arheologice, a ariilor naturale protejate.

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural și istoric, extinderea suprafetelor de teren ocupate de spatiile verzi.

S-au instituit zone de protecție a monumentelor istorice, arheologice Se recomandă restaurarea acestora numai cu avizul instituții lor abilitate, cu responsabilități în domeniu. Se recomanda desfasurarea acelor activitati economice (agroturism) cu impact minim asupra zonelor sensibile (RBDD, situri NATURA 2000)

Conștienti zarea publicului

Legislația națională, în concordanță cu cea europeană prevede accesul liber al cetățenilor la informația de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligațiilor rezultate din Convenția privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 și ratificată prin Legea nr.86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul.

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

PUG-ul conține propuneri rezultate în urma consultării populației privind direcțiile de dezvoltare a localității. Primăria aduce la cunoștința publicului tematica și conținutul hotărârilor adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile pentru aprobarea obiectivelor de investiții cu respectarea protecției mediului. PUG stabilește zonele de protecție pentru, monumente istorice, captări apă, stații de epurae, etc.

94

Cap. 7.POTENȚIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULA ȚIA, SĂNĂTATEA UMAN Ă, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ȘI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ȘI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a guvernului 195/2005 privind protecția mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel național, comunitar sau internațional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localității. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al comunei Nufăru, județul Tulcea, trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administrației publice în alegerea priorităților și etapizarea intervențiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcție (pozitiv sau negativ) va influența calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se folosește o scală cu 5 nivele: + 2 - impact pozitiv semnificativ + 1 - impact pozitiv

0 - niciun impact 1 - impact negativ

- 2 - impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG asupra cărora s-a extins în Raport analiza sunt:

a. alimentarea cu apă; b. canalizarea apelor menajere și tratarea acestora într-o stație de

epurare mecano-biologică; c. depozitarea deșeurilor (menajere si a gunoiului de grajd); d. modernizarea infrastructurii rutiere e. zonarea teritorială f. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii și eroziunea

solului). g. eficientizarea energetică prin utilizarea energiilor

neconvenționale și reabilitarea termică a clădirilor;

95

h. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural, istoric, arheologic și a peisajului natural;

i. creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu.

7.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P.U.G. – Extinderea rețelelor de alimentare cu apă Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului

0

Nu are impact asupra calității aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu are efect asupra calității apei

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

0

Nu are impact

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului + 1

Asigurarea necesarului de apa potabila, contribuie la îmbunătățirea confortului și a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

0

Nu are impact asupra cantității de deșeuri

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural, arheologic și istoric

0 Nu are impact asupra patrimoniului

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbană, a economiei și serviciilor.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor +1 Consum rational de apă (contorizarea consumului)

Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1

Implicarea populației în păstrarea calității surselor de apă (respectarea zonelor de protecție a surselor de apă).

+4 NOTA: GES – Gaze cu efect de seră

96

Măsura din P.U.G. – Canalizare și epurare ape uzate Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului 0 Nu are impact asupra calității aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

+2 Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la menținerea calității bune a apelor de suprafață și elimină poluarea pânzei freatice

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+1 Se elimină contaminarea solului prin deversări necontrolate de ape uzate menajere, neepurate

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Contribuie la îmbunătățirea confortului și a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

+1 Împact pozitiv; permite dezvoltarea economică și socială durabilă a localității.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Implicarea populației în managementul apelor uzate.

+6

97

Măsura din P.U.G. – Realizarea punctelor de colectare selectivă și transfer a deșeurilor, în satele aparținătoare Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului +1 Se elimină surse de miros dezagreabil

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

+1 Se elimină aruncarea deșeurilor pe malurile apelor, se evită poluarea apelor de suprafață și subterane

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+1 Se elimină suprafețele de teren afectate de depozitările necontrolate

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Se îmbunătățesc condițiile de igienă

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

+1 Impact pozitiv asupra peisajului, asupra siturilor arheologice și asupra siturilor NATURA 2000

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

+1 Se stabilesc puncte de colectare în conformitate cu zonarea din bilanțul teritorial al terenurilor.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor +1 Permite valorificarea materiilor reciclabile din deșeuri

Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Se elimină poluarea din surse difuze de la gospodăriile populației;crește grija față de cantitatea de deșeuri produsă

+8 NOTA: 1.In conformitate cu prevederile HG 349/2005 art.25 - Rampa de deseuri nepericuloase, neconforma, inchisa, de pe raza comunei Nufaru va fi monitorizata postinchidere pe o perioada de min.30 ani, perioada care poate fi prelungita daca prin programul de monitorizare postinchidere se constata ca depozitul nu este inca stabil si prezinta risc potential pentru factorii de mediu

98

2.Conform Ordinului 757/2004,,Normativ tehnic privind depozitarea deseurilor’’, art.3.4.2.6 pe amplasamentul depozitului de deseuri neconform, inchis, timp de 2 ani este permisa doar plantarea gazonului. Dupa doi ani, se pot planta si tufisuri cu radacini scurte care sa nu distruga straturile realizate la acoperirea depozitului. Utilajele folosite la realizarea stratului de recultivare, pot circula numai pe cai de acces special destinate acestui scop. Se interzice realizarea oricaror constructii pe acest amplasament, pana la stabilizarea definitiva a acestuia. Măsura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului +2

Fluidizează traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu are impact

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+1

Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului +1

Crește siguranța în trafic, confortul deplasărilor și posibilitățile de comunicare.

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

0

Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

+1 Impact pozitiv; se asigură suprafețele necesare dezvoltării infrastructurii rutiere.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Reducerea GES

+1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea consumului de carburant

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu +1

Crește grija față de integritatea infrastructurii rutiere.

+7

99

Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului +1 Separarea funcțiunilor în intravilan protejează zonele de locuit de activitățile economice la care se pot genera emisii de gaze.

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu afectează calitatea apei

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+1 Asigură utilizarea rațională a terenurilor din intravilan

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Asigură confort și protecție prin stabilirea activităților ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Separă activitățile economice de zonele de locuit și sfera serviciilor publice (educație, sănătate, cultură, agrement, etc.)

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

+1

Crește siguranța locuirii și a construcțiilor prin instituirea de interdicții permanente sau temporare de construire.

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

+1

Asigură perimetre de protecție a monumentelor și siturilor.

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Conștientizează populația asupra valorii terenurilor și o implică în utilizarea lor optimă.

+6

100

Măsura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundații și eroziunea solului) Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului 0 Nu are impact

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu are impact

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+2 Se elimină degradarea solului. Se instituie măsuri pentru protecția vieții și a bunurilor populației

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

+2 Protecția vieții și a bunurilor populației

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

+1 Protejarea cadrului natural Protejarea siturilot arheologice și a siturilor NATURA 2000

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

0 Nu are impact

Conservareși utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Crește responsabilitate publicului față de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică și a consolidărilor împotriva eroziunii solului

+6

101

Măsura din P.U.G. – Eficientizarea energetică prin utilizarea energiilor neconvenționale și reabilitarea termică a clădirilor. Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin: - scade cantitatea de gaze cu efect de seră (instalațiile de producere a energiei termice cu randament mare, nepoluante); - reabilitarea termică a clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire; - se conservă pădurea (consumator de CO2 din atmosferă)

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu are impact

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Crește confortul locuirii

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solurilor și a inundațiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

0 Nu are impact

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor -1/+1 Scade consumul de combustibil. Se vor utiliza energii neconvenționale

Reducerea GES +1 Scade consumul de combustibil Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Crește aportul populației în economisirea de resurse energetice

+4

102

Măsura din P.U.G. – Păstrarea și restaurarea patrimoniului natural și construit și a peisajului Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului 0 Nu are impact

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 Nu are impact

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren și a inundațiilor

0 Nu are impact

Patrimoniul cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural arheologic și istoric

- Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul P.U.G. Se asigură păstrarea moștenirii culturale, a tradițiilor.

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință - extinderea suprafetelor de teren ocupate de spatiile verzi

+1 Stabilește zone de protecție și respectarea celor existente

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Reducerea GES 0 Nu are impact

Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

+1 Implică populația în păstrarea patrimoniului cultural, arheologic și istoric

+2

103

Măsura din P.U.G. – Creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecția calității aerului +1 Implicare conștientă în economia de resurse energetice și energie; Renunțarea la arderea resturilor vegetale.

Apă Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

+1 Respectarea zonelor de protecție a surselor de apă; Respectarea regimului deșeurilor (interdicția de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă și in locuri neautorizate).

Sol Protecția solului și reducerea suprafeței afectate de depozitări necontrolate

+1 Implementarea sistemului de management al deșeurilor menajere si a gunoiului de grajd

Sănătatea populației

Îmbunătățirea calității vieții, creșterea confortului

+1 Respectare normelor igienico-sanitare.

Fenomene sau riscuri naturale

Protecția populației prin diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și a inundațiilor

+1 Participarea voluntară a populației la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundațiilor și a eroziunii solului

Patrimoniu cultural

Asigurarea protecției peisajului natural, cultural și istoric

+1 Instituirea și respectarea regulamentelor de urbanism în zonele de protecție a monumentelor și a siturilor existente în zonă.

Zonarea teritorială

Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referință

+1 Creșterea responsabilității administrației și a populației în respectarea destinației terenurilor și a regimului de construire, extinderea suprafetelor de teren ocupate de spatiile verzi.

Conservare și utilizare resurse

Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană)

Reducerea GES +1 Reabilitarea termică a locuințelor. Conștienti- zarea populației

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PU..G.

+9

105

7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Nufăru asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu. Obiectivul de mediu relevant / obiectivul din PUG

Extindere alimentare cu apă

Canalizare și epurare ape uzate

Deșeuri Infrastruc- tur ă rutier ă

Zonare Riscuri naturale

Eficiență energetică

Păstrarea patrimo- niului

Conștien- tizare public

TOTAL

Protecția calității aerului 0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6 Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protecția solului 0 +1 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +7 Îmbunătățirea calității vieții

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +7

Protecția populației la riscuri naturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4

Asigurarea protecției peisajului

0 0 +1 0 +1 +1 0 - +1 +4

Zonarea teritorială +1 +1 +1 +1 - 0 0 +1 +1 +6 Conservarea resurselor +1 0 +1 0 0 0 -1/+1 0 +1 +3 Reducerea GES 0 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +3 Creșterea responsabilității populației

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 - +8

TOTAL +4 +6 +8 +7 +6 +6 +4 +2 +9 +52

106

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu. Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Există premisele

atingerii obiectivului?

Protecția calității aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calității aerului

DA

Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calității apelor de suprafață și subteran

DA

Protecția solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influiență pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătățirea calității vieții Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calității vieții

DA

Protecția populației la riscuri naturale

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra protecției populației

DA

Asigurarea protecției peisajului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra peisajului

DA

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra zonării teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu

DA

Reducerea GES Obiectivul de mediu poate fi atins prin reducerea consumului de combustibil

DA

Creșterea responsabilității publicului față de mediu

Educarea, informarea și participarea populației la luarea deciziilor privind mediul

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Nufăru, județul Tulcea, pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea țintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislație pe factori de mediu.

107

Cap. 8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATA ȚII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ Având în vedere amplasarea localităților comunei Nufăru, activitățile economice prezente și viitoare, precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a populației, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătății în context transfrontalier. Cap. 9.MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENT ĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului urbanistic general rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea efectelor pozitive. Așa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de PUG o parte din acestea vor avea o influiență negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea și reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire și implementare a proiectelor. În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Nufăru, județul Tulcea se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destinația terenurilor să fie respectată, așa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al comunei Nufăru îi revine obligația respectării cu strictețe a destinației terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicțiile de construire temporare și permanente, a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală, a zonelor cu riscuri naturale. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activități complementare de activitățile economice. Administrația publică locală trebuie să respecte destinația zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de instituțiile abilitate prin lege. Așa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potențial asupra mediului vor fi însoțite de studii de evaluare a impactului conform legislației

108

în vigoare. Evaluările de impact vor ține seama pe lângă conformarea cu prevederile legislației în vigoare și dacă: - s-au aplicat cele mai bune tehnici;

- sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului;

- sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puțin vulnerabil; - sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a localității impune execuția de lucrări pentru: refacerea și modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deșeurilor, dezvoltarea activităților economice. Ca măsuri de compensare se prevăd: 1. pe durata modernizării rețelei rutiere, a reparațiilor la clădiri sau a execuției de construcții de noi obiective de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot și vibrații (devierea și fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zonă, etc.), curățenia pe drumurile publice; 2. deoarece, volumul de transport rutier crește se recomandă mărirea suprafețelor din intravilan destinate spațiilor verzi - măsură prevăzută în bilanțul teritorial din PUG; 3. depozitarea deșeurilor se va face selective, în recipiente închise; operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare și transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deșeurilor pentru a se evita descompunerea acestora și generarea de mirosuri sau noxe; 4. pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuințelor se recomandă izolarea termică a construcțiilor și utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate; 5. în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activități economice este necesară impunerea măsurilor de protecție a aerului împotriva emisiilor de COV (compuși organici volatili); se va cere agenților economici să utilizeze materii prime ecologice (negeneratoare de COV sau alte noxe) și să prevadă echipamente de reținere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosferă.

109

Pentru factorul de mediu – apa, în PUG este prevăzută măsura extinderii rețelei de alimentare cu apă și execuția canalizării și a stației de epurare ape uzate menajere. Pentru protecția calității apelor de suprafață și subterane se impun următoareale măsuri:

1. pentru captările de apă și stațiile de producere a apei potabile se vor institui zone de protecție sanitară care să asigure integritatea surselor;

2. consumul de apă potabilă și evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură și control;

3. substanțele utilizate în tratarea apei potabile și epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislației în vigoare, având în vedere caracterul acestora ( periculos / nepericulos);

4. se va implementa un sistem de verificare periodică a integrității sistemelor de distribuție apă și canalizare și de intervenție rapidă în caz de avarie; eliminarea pierderilor asigură menținerea stabilității terenului și evitarea contaminării solului, a apelor de suprafață și a pânzei freatice;

5. se vor lua măsuri (personal calificat și dotare laborator sau contract de prestari servicii cu laboratoare acreditate) pentru un control strict al calității apelor uzate epurate evacuate din stația de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005 (Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate orășenești și industriale la evacuarea în receptori naturali).

6. pentru a se evita intruziunea accidentală a persoanelor străine și a animalelor în perimetrul stației de epurare, incinta se va împrejmui asigurându-se și zone de protecție sanitară.

7. în timpul executării lucrărilor de construcții , indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

8. deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcții vor fi gestionate cu respectarea legislației în vigoare (deșeurile de lemn, metal sau de hârtie se vor valorifica prin agenți economici autorizați iar, deșeurile din procesul de construire se vor depozita provizoriu numai în locuri special amenajate de unde vor fi preluate de agenti economici autorizați).

9. se vor executa lucrările hidrotehnice pentru consolidarea, executarea digurilor de apărare împotriva inundațiilor și a canalelor (rigolelor) de colectare și evacuare a apelor pluviale de pe versanți eliminându-se riscul de inundații în intravilanul localităților

110

Pentru factorul de mediu – sol, în PUG sunt prevăzute măsuri pentru protecția acestuia, realizarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor și refacerea suprafețelor de teren afectate de eroziune sau inundații. Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

1. se interzice înființarea de depozite neamenajate de deșeuri (menajere si gunoi de grajd) în teritoriul administrativ al comunei

2. cu toate că zona comunei Nufăru nu este nominalizată ca zonă sensibilă la nitrați, pentru protecția apelor de suprafață și în special din subteran se recomandă utilizarea cu precauție a dejecțiilor animaliere ca îngrășământ natural; se va folosi numai pe terenuri la care sunt făcute analize de sol cu respectarea prevederilor legale în domeniu;

3. introducerea prioritară în planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inundațiilor și a eroziunilor de teren;

4. pe durata executării lucrărilor de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal; la eliberarea Autorizației de construire se va însera obligația investitorului de a transporta pământul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai puțin productive.

Pentru factorul de mediu – sănătatea populației în PUG sunt prevăzute lucrări pentru extinderea sistemului centralizat de distribuție apă potabilă (suplimentarea capacității de înmagazinare și a surselor de captare din pânza freatică), construirea rețelei de canalizare și a stației de epurare ape uzate menajere, punerea în funcțiune a sistemului de colectare a deșeurilor menajere. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătății umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populației privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acțiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. În Planul urbanistic general sunt menționate detaliat obiectivele de patrimoniu natural și construit În comuna Nufăru, județul Tulcea obiectivele natural și construite sunt de interen local, national și mondial (situri arheologice, situri NATURA 2000, Rezervația Biosferei Delta Dunării) . Planul stabilește zonele de protecție a siturilor arheologice, ține seama de respectarea zonelor de protecție déjà stabilite conform legislatiei in vigoare și indică prin Regulamentul de urbanism restricțiile instituite pentru

111

menținerea integrității obiectivelor din siturile și zonele sensibile, deosebit de valoroase. Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza în: a. dezvoltarea agroturismului în zonă b.intervențiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu și consultarea specialiștilor pentru a nu se compromite valoarea istorică și arhitecturală; c. elaborarea unor cerințe minime pentru aspectul arhitectural al construcțiilor individuale, cel puțin în zonele adiacente monumentelor pentru a pune în evidență valoarea acestora; d.continuarea cercetărilor arheologice din zonă e.conștientizarea în rândul populației a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor, a cadrului natural, a biodiversității zonei

112

Cap. 10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIA NTELOR ALESE ȘI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULT ĂȚI (cum sunt deficiențele tehnice sau lipsa de know-how) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMA ȚIILOR CERUTE

Aspectul identificat

Propunerea finală PUG (Alternativa A)

AlternativaB Criteriile care au condus la alegerea variantei A

Nu este suficienta capacitatea de inmagazinare a apei potabile și nici debitul asigurat nu este suficient

Extinderea sistem de înmagazinare apă și suplimentare sursă de captare apă Captare din puțuri forate cu stație de clorinare

Captări din surse de suprafață

Calitatea apei din subteran este bună. Alternativa B, din ape de suprafață, necesită un efort de investiție mare pentru stația de potabilizare apă brută; În ambele variante apa brută captată se pompează spre rezervorul de înmagazinare - nu sunt diferențe privind consumul de energie.

Canalizare și stație de epurare ape uzate menajere degradate și inutilizabile

Realizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare la nivelul comunei Nufăru Fose vidanjabile pentru grupuri de case sau gospodării izolate

Fose vidanjabile pentru grupuri de case sau gospodării izolate

*În PUG s-a ales alternative A deoarece a fost elaborată documentatia “Sistem de canalizare si statie de epurare a localitatilor Nufaru si Malcoci”, aprobate si urmeaza executia lucrarilor; *Realizarea de branșamente individuale la rețeaua de canalizare este o soluție economică și suportabilă de populație. În ambele cazuri este nevoie de stație de epurare.

Depozitarea necontrolată a deșeurilor

Punerea în funcțiune a sistemului de colectare selectivă a deșeurilor în reședința de comună și în satele aparținătoare; preluarea acestora de unități specializate

Construirea unui depozit pentru deșeuri nepericuloase *Stabilirea modului de gestionare a gunoiului de grajd

Alternativa aleasă este în conformitate cu Programul județean de colectare selectivă a deșeurilor. Alternativa B este neeconomică și nu este conformă cu strategia națională privind înființarea de depozite și depozitarea deșeurilor.

Infrastructură rutieră

Modernizarea drumurilor existente

Nu există alternativă; Nu există cale ferată.

Alternativa A este singura sustenabilă pentru a acoperi nevoile de deplasare ale populației.

113

necorespunzătoare Eroziunea terenului și inundații

Lucrări de stabilizare a zonelor afectate din întreg teritoriul administrat. Execuția lucrărilor de reabilitare și realizare diguri de apărare împotriva inundațiilor.

Nu există variantă.

Alternativa A este în concordanță cu legislația națională privind protejarea populației, a bunurilor și a solului, ca bun de interes național.

Zonarea teritorială nu satisface cerințele populației

Se extinde ușor suprafața de teren din intravilan Se stabilesc funcțiunile zonale.

Menținerea subdimensionată a intravilanului. Extinderea suprafetelor ocupate de spatiile verzi.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localității prin stabilirea funcțiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activități;

Eficiență energetică scăzută datorită slabei echipări și folosirii combustibililor solizi.

Utilizarea energiilor neconvenționale Reabilitarea termică a clădirilor.

Nu există alternativă Nu există alternativă.

Alternativa aleasă poate proteja fondul forestier prin diminuarea tăierilor. Reabilitarea termică va permite reducerea cheltuielilor de întreținere a locuințelor și a spațiilor publice.

Patrimoniu cultural local

Arii de protecție și interdicții de construire

Nu există alternativă Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislației în domeniu

114

Cap. 11.DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT ĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL, ÎN CONCORDANȚĂ CU ART.NR.27 DIN HG.1076/2004

Așa cum reiese din evaluarea potențialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului urbanistic general pentru comuna Nufăru, județul Tulcea, nu va genera efecte semnificative negative. În același timp, implementarea planului poate să aducă importante schimbări de natură economică sau socială în comuna Nufăru. Înființarea de servicii publice de gospodărie comunală va crea locuri noi de muncă. Fiind amplasată în zona RBDD activitatea principală a populației este pescuitul, agroturismul, agricultura – cultivarea cerealelor și creșterea animalelor. De asemenea, la nivel de comună, s-au dezvoltat o serie de societăți comerciale cu profil turistic. În comună există școală, grădinăță, dispensar, însă personalul calificat pentru aceste instituții este deficitar. Luând în considerație specificul zonei determinat de resursele de care dispune comuna poate să joace în continuare rolul de coordonare a activității de agroturism, agricultură, etc.. În comună se pot înființa societăți de colectare și livrare produse piscicole, agricole în special pentru piața municipiului Tulcea. Condiția esențială pentru dezvoltarea sectorului agricol este legată de crearea exploatațiilor agricole astfel dimensionate și specializate ca să facă față concurenței prin introducerea de tehnologii noi și moderne. Existența grupului școlar agricol din municipiul Tulcea - permite să pregătească personal pentru societăți comerciale care să ofere agricultorilor din zonă lucrări de mecanizare, chimizare sau transport. Își poate menține statutul de centru de furnizare servicii, în special de agroturism Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, modernizarea drumurilor, realizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră, inclusiv stație de epurare va crea cadrul dezvoltării unor noi activități economice, mai ales prin reabilitarea terenurilor și a fondul construit. Efectele implementării planului trebuie monitorizate de administrația publică printr-o consecventă urmărire a aplicării măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă în implementarea planului va fi capacitatea administrației publice locale de a accesa fonduri comunitare (județene, regionale, naționale sau europene).

115

Monitorizarea implementării planului din punct de vedere al impactului asupra calității factorilor de mediu nu va putea să fie făcută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmărirea în timp a calității factorilor de mediu va trebui să se realizeze în colaborare cu instituții ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activități ce pot fi cuantificabile ca valori, cantități și timp de execuție. Primăria comunei Nufăru va depune anual, până la sfîrșitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea - Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați

116

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării P.U.G. Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecvența Surse de informare Responsabilitate

1 Protecția calității aerului

- km drum modernizat

anual Colectarea informațiilor existente la nivelul documentațiilor pentru ”Autorizații de construire”. P.V. la terminarea lucrărilor.

Primăria comunei Nufăru

2 Asigurarea calității apelor de suprafață și subterane

- parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va face monitorizare regulată conform autorizației de gospodărire a apelor

Rezultatele analizelor de laborator prin comparație cu prevederile din HG 352/2005 (NTPA 001/2005) pentru apa epurată evacuată.

Primăria comunei Nufăru Operatorul de servicii de gospodărie comunală

3 Protecția solului și reducerea suprafețelor afectate de depozitarea necontrolată a deșeurilor

- cantitatea de deșeuri colectate și predate

lunar Evidența gestiunii deșeurilor la nivel localitate

Primăria comunei Nufăru Operatorul de salubritate

4 Protecția populației pentru diminuarea/eliminarea efectelor eroziunii solului și inundațiilor

- mp suprafață teren stabilizat; - ml lucrări protecție maluri, - ml reabilitare și realizare dig protecție

anual P.V. la terminarea lucrărilor Primăria comunei Nufăru Administrator gospodărirea apelor (Regii autonome)

117

5 Îmbunătățirea calității vieții; creșterea confortului.

- parametri de calitate ai apei potabile

Conform legislației în domeniul sanitar se va face o monitorizare regulată

Se vor compara rezultatele cu prevederile HG nr. 974/2004

Primăria comunei Nufăru Operatorul de servicii de gospodărie comunală

6 Asigurarea protecției peisajului natural, cultural și istoric

- număr monumente; -număr monumente restaurate; -valoarea lucrărilor de întreținere sau restaurare

anual Registru de evidență bunuri publice; Documentații de execuție cu autorizație de construire; Devize financiare și P.V la terminarea lucrărilor.

*Primăria comunei Nufăru *DJCCPCN Tulcea *ARBDD

7 Zonarea teritorială

-număr Cetificate de urbanism și Autorizații de construire eliberate

anual Registru hotărâri ale consiliului local; Evidențe serviciul de urbanism.

Primăria comunei Nufăru

8 Conservarea resurselor și reducerea GES

- număr gospodării dotate cu echipamente pentru energii neconvenționale -număr locuințe reabilitate termic;

anual Documentații de avizare Registru Autorizații de construire; P.V. la terminarea lucrărilor;

*Primăria comunei Nufăru *APM *ARBDD

9 Creșterea responsabilității publicului față de mediu

- număr de beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu; - cheltuieli materiale informative; - număr de panouri de informare

anual Calendarrul evenimentelor; Evidențe contabile; Registru de hotărâri ale consiliului local; Evidențe serviciul de urbanism;

P*rimăria comunei Nufăru *Unități școlare, *Organizații neguvernamentale

118

Cap. 12. UN REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMA ȚIEI FURNIZATE Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului urbanistic general al comunei Nufăru, județul Tulcea. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri și programe. Planul urbanistic general cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Nufăru și toate localitățile aparținătoare. Titularul planului este Consiliul Local al comunei Nufăru. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea localității corelată cu potențialul zonei, necesitățile populației și programe regionale și naționale. Conținutul și obiectivele principale al P.U.G. Planul urbanistic general cuprinde 3 (trei) volume:

Volumul 1 – Memoriu general Volumul 2 – Regulament local de urbanism Volumul 3 – Piese desenate

Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: 1. Introducere (date de recunoaștere PUG, obiectivul PUG, surse de

documentare); 2. Stadiul actual al dezvoltării; 3. Propuneri de organizare urbanistică; 4. Concluzii; măsuri în continuare; 5. Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la:

a. dezvoltarea activităților; b. intravilan propus; zonificare; bilanț teritorial; c. organizarea circulației; d. evoluția populației; e. măsuri în zonele cu riscuri naturale; f. dezvoltarea echipării edilitare; g. zone protejate și limitele acestora; h. interdicții temporare și definitive de construire;

Planul urbanistic general crează cadru pentru activități și proiecte noi; integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Nufăru cu alte planuri și programe, după cum urmează: a. Planul de amenajare a teritoriului național, toate secțiunile aprobate (Secțiunea 1 – Căi de comunicații; Secțiunea 2 – Apa; Secțiunea 3 – Zone protejate, naturale și construite; Secțiunea 4 – Rețeaua de localități; Secțiunea 5 – Zone de riscuri naturale); b. Planul de amenajare a teritoriului Județului Tulcea c. Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri și poduri județene

119

d.Strategia de dezvoltare a turismului în RBDD e.Proiectul zonal de colectare deșeuri și depozitare temporară; f.Planul județean de gestionare a deșeurilor; g.Prevederile legislației priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local; h.Planul Local de Acțiune pentru Mediu al județului Tulcea cu prevederile strategice pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanță cu Planul Național de Acțiune pentru Mediu; PLAM pentru județul Tulcea este complementar celorlalte activități de planificare ale autorităților județene și reflectă opinia publicului în ceea ce privește problemele prioritare de mediu. Raportul de mediu a urmărit să evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului și de a stabili măsuri de contracarare a oricărui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administrația publică a comunei Nufăru, Raportul de mediu este un instrument care împreună cu Planul urbanistic general poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementare a unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investițiilor, să întărească și să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei Nufăru. Evaluarea strategică de mediu crează baza pentru:

- creșterea eficienței procesului decizional; - realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; - întărirea sistemului de conducere și a eficienței instituționale; - o evaluare mai corectă a proiectelor.

Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greșeli în ceea ce privește realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu; s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidențierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administrația publică în alegerea priorităților în dezvoltarea urbanistică a localității Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante; evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” și s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atât pentru mediu cât și din punct de vedere economic.

In Regulamentul Local de Urbanism se va face propunerea de definitivare a situației cadastrale și juridice a terenurilor de pe teritoriul administr ativ al comunei Nufăru.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu și pe performanță – se asigură controlul implementării și eficacității măsurilor prevăzute în PUG care își propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

120

În concluzie, apreciem că implementarea PUG pentru comuna Nufăru, jud.Tulcea va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a comunei pe termen mediu și lung si se propune eliberarea acordului de mediu pentru acest plan

Intocmit: ing.Sbarcea Vasilica

BIBLIOGRAFIE

1. Ordonanța de urgență a guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 265/2006 și OUG nr. 114/ 2007;

2. Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

3. Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA; 4. Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare

a teritoriului; 5. Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și

aprobarea listei cuprinzând deșeurile; 6. Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei

naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358 / 2008;

7. Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor;

8. Ordonanța de urgență a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

9. Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/13.01.2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată;

10. Hotărârea guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile;

11. Legea apelor nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006;

121

12. Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005;

13. Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

14. Concenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu – Convenția de la Aarhus (1998);

15. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006;

16. Ordonanța de urgență a guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arhologice ca zone de interes național, modificată și completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006.

17. Ordinul nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului;

18. Ordinul MMGA nr. 347/12.03.2007 privind încadrarea localităților în

cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România

19.Ordonanta de urgenta 57 din 20 iunie 2007 (OUG 57/2007)

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

20. Legea nr. 13/1993 prin care România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 21. Legea Nr. 82 din 20 noiembrie 1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu completările şi modificările ulterioare

Intocmit, Ing.Sbarcea Vasilica