raport studiu evaluare impact extindere domeniu schiabil ...apmhd-old.anpm.ro/files/apm...

1

CUPRINS

INTRODUCERE ..........................................................................................................5

1. INFORMAŢII GENERALE.....................................................................................8

� 1.1. informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei

titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: ..................................8

� 1.2. informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi

adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul

persoanei de contact; ..............................................................................................9

� 1.3. descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie,

funcţionare, demontare/ dezafectare/ închidere/ postînchidere) ............................9

� 1.4. Durata etapei de funcţionare..........................................................................54

� 1.5. informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite

în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei ................................54

� 1.6. informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

chimice .................................................................................................................55

� 1.7. informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,

generaţi de activitatea propusă .............................................................................55

� 1.8. alte tipuri de poluare fizică sau biologică......................................................56

� 1.9. descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ....................................................56

� 1.10. localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect ..........................................................................................57

� 1.11. pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizarea curentă a

terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale,

arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie

sanitară etc. ...........................................................................................................59

2

� 1.12. informaţii despre documentele/reglementările existente privind

planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului............60

� 1.13. informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la

infrastructura existentă. ........................................................................................61

2. PROCESE TEHNOLOGICE..................................................................................62

� 2.1. Procese tehnologice de producţie ..................................................................62

3. DEŞEURI................................................................................................................69

� 3.1. Deşeuri menajere ...........................................................................................69

� 3.2. Deşeuri tehnologice .......................................................................................70

� 3.2.1. Deşeuri inerte..............................................................................................70

� 3.2.2. Deseuri toxice si periculoase ......................................................................71

� 3.2.3. Deşeuri metalice .........................................................................................72

� 3.2.4. Managementul deşeurilor ...........................................................................72

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU ..............76

� 4.1. Apa ................................................................................................................76

� 4.2. Aerul ..............................................................................................................84

� 4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului..............................................................96

� 4.3. Poluarea solului şi protecţia calităţii acestuia................................................98

� 4.3.1. Caracteristicile solurilor .............................................................................98

� 4.3.2. Surse de poluare/degradare a solurilor .....................................................101

� 4.3.3. Prognozarea poluării/degradării solului ...................................................105

� 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului............................................................107

� 4.4. Subsolul .......................................................................................................108

� 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus ...............................108

� 4.4.2. Impactul prognozat...................................................................................110


� 4.5. Biodiversitatea .............................................................................................111

� 4.5.1. Surse de poluare/degradare. .....................................................................116


3


4.5.4. Concluziile studiului de evaluare adecvată.....................................................137

� 4.6. Peisajul ........................................................................................................138

� 4.6.1. Informaţii despre peisaj ............................................................................138



� 4.7.Mediul social şi economic:...........................................................................147

� 4.7.1. Impact potenţial ........................................................................................148


� 4.8. Condiţii culturale şi etnice...........................................................................148

5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR....................149

� 5.1. Impactul produs asupra apelor ....................................................................150

� 5.2. Impactul asupra aerului ...............................................................................153

� 5.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului ..............................................155

� 5.4. Impactul asupra biodiversităţii ....................................................................157

� 5.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective.....................163

� 5.6. Impactul vizual ............................................................................................163

� 5.7. Impact social şi economic ...........................................................................163

� 5.8. Impact cultural şi etnic ................................................................................164

� 5.9. Impactul datorită unor fenomene naturale deosebite asupra

mediului înconjurător .........................................................................................164

6. EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................165

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR........................................................................168

� 7.1. - descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment

pentru demararea proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, măsuri

de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor

care au condus la alegerea făcută; ......................................................................168

4

� 7.2. analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi

eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului

şi pe fiecare componentă de mediu. ...................................................................169

8. MONITORIZAREA .............................................................................................171

� 8.1. Monitorizarea calităţii apei..........................................................................171

� 8.2. Monitorizarea calităţii aerului .....................................................................171

� 8.3. Monitorizarea calităţii solului .....................................................................171

� 8.4. Monitorizarea biodiversităţii .......................................................................171

9. SITUAŢII DE RISC .............................................................................................174

� 9.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren

etc.) .....................................................................................................................174

� 9.2. Accidente potenţiale (analiză de risc); ........................................................174

� 9.3. analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ

dincolo de graniţele ţării;....................................................................................175

� 9.4. planuri pentru situaţii de risc; ......................................................................175

� 9.5. măsuri de prevenire a accidentelor. .............................................................175

10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR..................................................................176

11. REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................177

5

INTRODUCERE

Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru

proiecte cu impact transfrontalier şi lista proiectelor publice sau private supuse

procedurii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În România, procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi

pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a

fost adoptată prin HG nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi

private şi Ordin nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu

modificările şi completările ulterioare

.

În conformitate cu procedura cadru, evaluarea impactului asupra mediului

se realizează în trei etape:

• etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

• etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

• etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Acest act normativ a fost deja adoptat prin Ordinul ministrului apelor şi

protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu şi a intrat în vigoare

din 30.01.2003; el abrogă orice prevederi contrare ale ordinului 125/1996.

În baza Art. 11 din Legea protecţiei mediului, în funcţie de impactul

generat de proiectele şi activităţile supuse procedurii de autorizare, autorităţile

6

publice pentru protecţia mediului sunt abilitate să aplice proceduri diferenţiate.

Ordinul 860/2002 stabileşte că pentru proiectele de investiţii noi sau modificarea

substanţială a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente

acestor activităţi, se emit, după caz:

• acorduri de mediu sau • acorduri integrate de mediu.

O 860 cuprinde următoarele anexe:

• lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului (Anexa I.1);

• lista activităţilor şi/sau instalaţiilor cu potenţial semnificativ asupra mediului, care se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Anexa I.2);

• formatul ştampilelor (Anexa II.1); • normativul de conţinut pentru memoriul tehnic necesar emiterii

acordului/acordului integrat de mediu (Anexa II.2); • procesul verbal de verificare a amplasamentului (Anexa II.3); • anunţul public (Anexa II.4); • conţinutul acordului de mediu (Anexa III); • formularul pentru consemnarea observaţiilor publicului privind evaluarea

impactului asupra mediului (Anexa IV.1); • evaluarea propunerilor publicului (Anexa IV.2); • cuantumul tarifelor (Anexa V); • schema logică a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de

emitere a acordului de mediu

Alte acte normative cu relevanţă pentru O 860/2003 sunt:

• OU nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002

• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

• Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991;

• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 453/2001;

7

• Ordinul nr. 863/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare; • H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor; • H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările

ulterioare16; • H.G. nr. 118/2002 pentru aprobarea Programului de acţiune pentru

reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase

8

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact:

Titularul proiectului: Consiliul Local al Municipiului Petroşani

Adresa: Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 93, COD 332019

Persoană de contact: Popescu Marian – Director executiv

- Tel: (004) 0254 541 220

- Fax: (004) 0254 545 903

- E-mail: [email protected]

Proiectul propus se va dezvolta în zonele Slima, Brusturi, Maleea şi Scăriţa

- Parâng. Arealul în care se va dezvolta proiectul este amplasat pe versantul nord-

vestic şi sudic al Munţilor Parâng, la o altitudine de 1.630 - 1.900 m, sub vârfurile

Parângul Mic (2.074 m) şi Badea (1.850 m). Terenul este parţial împădurit,

proprietate publică şi privată, peisaj alpin şi montan.

Accesul la obiectiv se face din drumul naţional DN 7A,din localitatea

Petroşani, pe drumul judeţean DJ 709F .

Vecinătăţi:

� N – Ocolul Silvic Petroşani

� S - Ocolul Silvic Petroşani

� E - Ocolul Silvic Petroşani

� V - terenuri agricole proprietate privată.

Pe o rază de 10 km nu se găsesc locuinţe familiale.

9

1.2. informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;

Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al

raportului la acest studiu: S.C. Ecosist Integrator S.R.L. Bucureşti.

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Traistă Eugen, tel. 0723

578783.

1.3. descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/ dezafectare/ închidere/ postînchidere)

Scopul proiectului constă în reabilitarea pârtiilor existente în zona Rusu –

Parâng şi prevede amenajarea de pârtii de schi, teleschiuri, telecabine şi amenajări

aferente.

În vederea identificării unor posibilităţi mai bune de evoluţie a activităţii

turistice zonale s-au elaborat strategii de dezvoltare în mai multe areale, dintre care

şi Munţii Parâng.

În cadrul acestor strategii s-a încercat crearea unui model complex şi unitar

de amenajare pentru turism a zonei Văii Jiului.

Abordarea structurată pe fiecare areal turistic a răspuns cel mai bine

cerinţelor de amenajare turistică a zonei. Un areal bine individualizat în Valea

Jiului este Complexul turistic RUSU-ANEFS, care beneficiază de o oarecare

notorietate în special pentru sporturile de iarnă, şi unde se desfăşoară actualmente

într-o oarecare măsură un turism organizat.

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor

Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul

10

Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala

activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări.

Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid

la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În

aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate

complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin

traversarea zonei de către importante artere rutiere (E79) şi apropierea de

magistralele europene (E68, E81) favorizează dezvoltarea turismului care în

procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de

integrare. Prin realizarea unor dotări competitive, în special pentru sporturile de

iarnă, aria montană a Văii Jiului poate deveni o destinaţie turistică reprezentativă

pentru ţările europene central-estice deficitare în această ofertă.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru

revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea

municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul

reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie

îndeplinite mai multe condiţii.

De aceea prioritară este implementarea unui proiect de dezvoltare a

domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Prin acest proiect se va realiza un

cadru de creare a unei oferte turistice la nivel zonal şi se pun bazele unor abordări

particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest

areal.

Astfel se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv valutare,

constribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor populaţiei

locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social, respectiv

la reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în activitatea de

turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

Elemente de atractivitate turistică:

11

• domeniu schiabil de largă extindere, dispus gradual de la 1.150 m la

2.050 m altitudine, cu strat de zăpadă de 40-60 m grosime medie şi peste 150

zile/an persistenţă;

• peisaje alpine de mare spectaculozitate cu circuri şi văi glaciare,

abrupturi cu mase de grohotiş şi stâncării, creste şi vârfuri de peste 2.000 m

altitudine;

• păşuni montane şi alpine;

• telescaun existent Valea Maleia cota 1.073 - Cota 1.685 m (foto 4);

• păduri de conifere de mare întindere, cu aerosoli răşinoşi (foto 5);

• fonduri cinegetice şi piscicole reprezentative;

• domeniu imens pentru drumeţie montană (din 20 trasee montane, 11

pleacă din / sau acced în zona studiată);

• domeniu pentru parapantă, deltaplan şi mai puţin pentru mountain

bike

• domeniu pentru alpinism;

• clima este favorabilă practicării turismului în orice anotimp,cu

precădere în lunile august-octombrie(secetoase şi cu zile senine) şi de

iarnă(temperaturi mici şi cu zile senine pentru schii);

• bioclimat tonic stimulent cu valoare terapeutică.

În scopul dezvoltării turismului în acestă zonă prin HG 1205 din 7

octombrie 2009 se aprobă atestarea zonei Parâng – Petroşani, judeţul Hunedoara,

ca staţiune turistică de interes naţional. Prin nota de fundamentare a acestei

hotărâri de guvern se estimează un impact socio-economic pozitiv:

1. Impactul macroeconomic

Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un impact

pozitiv în sensul că zona Parâng – Petroşani se va dezvolta din punct de vedere

turistic, putând fi promovata ca staţiune turistică de interes naţional.

2. Impactul asupra mediului de afaceri

12

Impact pozitiv prin creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de

afaceri a investitorilor din turism.

3. Impactul social

Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va crea un

impact social pozitiv.

Prin HCL nr. 292/2009 a fost aprobată actualizarea Planului Strategic de

Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani pentru perioada 2007-2013.

Acest plan prevede ca şi direcţie strategică: Dezvoltarea domeniului schiabil în

zona turistică Parâng

Alături de acest program se prevede mediatizarea potenţialului turistic şi

marketingul turistic şi îmbunătăţirea serviciilor:

� Realizare hărţi (inclusiv cele cuprinzând trasee turistice), pliante de

promovare a potenţialului turistic a zonei Parâng

� Realizare panouri publicitare la intrările dinspre Haţeg şi Defileul

Jiului

� Prezentare pe pagina web a punctelor de atracţie turistică

� Capacitatea posturilor locale TV pentru mediatizarea potenţialului

turistic, realizarea de reportaje

� Amenajare spaţiu protejat pentru suprapopularea cu faună pentru

vânătoare

� Amenajare de trasee de mountain-bike

� Dezvoltarea activităţii echipei SALVAMONT

� Crearea unor produse turistice adaptate la oferta municipiului

Petroşani (peisagistic şi antropic):

o sat tradiţional momârlănesc zona Maleia

o sat tradiţional momârlănesc zona Sălătruc

o Muzeul etnografic Sfânta Varvara (stâna şi casa ţărănească

veche)

o Muzeul Slătinioara

13

� Amenajare traseu turistic ,,Drumul momârlanilor‘‘ (reţete culinare

tradiţionale, artizanat, izvoare cu apă microbiologic pură „Şanse

egale între om şi natură” în zona turistică Rusu – Parângul Mic

De asemenea s-a mai derulat un proiect privind gestionarea deşeurilor în

zona Parâng, care completează proiectul propus de reabilitare a pârtilor existente.

Tot în acest sens se va derula şi un alt proiect care prevede dezvoltarea unei

reţele de colectare a apelor uzate din zona Rusu – Parâng în vederea epurării lor la

Staţia de epurare a apelor reziduale Dănuţoni.

În corelare foarte strânsă cu acest proiect se află proiectul de reabilitare a

pârtiilor existente în zona Rusu – Parâng care are în vedere efectuarea

următoarelor lucrări de dezvoltare a infrastructurii de schi din zonă:

Dezvoltare pârtii:

Nr: Pârtie Lungime Defrişări

2a: Vf. Parâng –Telescaun T3 3,675 km 3,40 ha

2c: Staţia Meteo – Staţie intermediară T3 0,603 km 0,00 ha

2d: Sosire Telescaun T3 – Saivane 0,353 km 0,00 ha

2e Prelungie pârtie 2c pentru legătura cu pârtia 2a 0,498 km 0,00 ha

2f : ANEFS – Plecare Telescaun 7 0,229 km 0,92 ha

3b: Vf. Parâng – Slima (Poiana Zăpezii) 1,515 km 2,03 ha

4b: Vf. Badea – „B” – Plecare Telescaun 4 1,827 km 5,60 ha

În total 6 pârtii, însumând 8,202 km.

Construcţie instalaţii de transport pe cablu:

Telescaun T3, cu plecare de la Hotel Rusu până în zona Pilon 17 a

telescaunului existent, cu scaune cu 4 locuri, detaşabil, lungime 2.052 m, diferenţă

de altitudine de 407 m; capacitatea de transport va fi de 1.200 pers/h, viteza de 2,5

m/s, cu staţie intermediară pe pârtia 2a.

Telescaun T5, între Vf. Parângul Mic şi zona « Scăriţa », cu o lungime de

780 m, capacitate de transport de 1.200 pers/h, cu scaune cu 4 locuri, fix, cu

pornire de la cota +1.900, până la cota +2.069.

14

Telescaun T9, cu plecare de la Pilon 17 la zona ANEFS, cu scaune cu 4

locuri, fix, 617 m lungime, diferenţă de cotă de 170 m, capacitate 1.200 pers/h.

Reabilitare drumuri de acces:

Drumul DF1 cu punctul de plecare în zona ANEFS – Poiana Zăpezii

(Slima), în lugime de 1.530 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o lăţime de 5 m.

Drumul DF2 porneşte din zona Staţia Meteo şi sosire în Poiana Zăpezii

(Slima), în lungime de 1.360 m cu lăţime de 3 m, va fi lărgit la 5 m.

Drumul DF6 porneşte de la Staţia Meteo spre Vf. Parângul Mic, în lungime

de 2.500 m şi lăţime de 5 m, existent.

Acest proiect constituie baza de dezvoltare a infrastructurii din zona

Parâng, fiind în directă corelare cu proiectul de extindere a pârtilor de schi în zona

Slima.

De asemenea, în zonă se mai dezvoltă şi proiectul „extindere pârtii de schi

în zona Slima” care prevede realizarea următoarelor lucrări:

Lucrări de reabilitare şi construcţii pârtii

În cadrul proiectului de extindere pârtii de schi în zona Slima au fost proiectate

3 instalaţii de transport pe cablu:

Nr: Pârtie Lungime Defrişări

2b: Staţia Meteo – Sosire pârtie 4b 0,740 km; 2,00 ha

3a: Vf. Badea - Slima (Poiana Zăpezii) 1,210 km; 2,98 ha

3c: Poiana Zpezii - plecare Telescaun 4 1,226 km; 3,02 ha


TOTAL defrişări pârtii: 8,00 ha.

Drumuri auxiliare (căi de acces)

15

Drumul forestier Gruniu cu punctul de plecare în zona de plecare a

telescaunului existent, în lugime de 1.250 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o

lăţime de 5 m. Suprafaţă de defrişat: 0,25 ha. Drumul traversează zona de păduri

de conifere pe o lungime de 1,250 km, respectiv o suprafaţă de 0,63 ha.

Instalaţii de transport pe cablu

TG 2 - Hotel Rusu – Poiana Zăpezii (Slima)

TS 8 – Slima – Vârful Badea

Noul proiect propus prevede realizarea următoarelor obiective şi lucrări;

Pârtii propuse pentru dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng

Pentru tot arealul de schi sunt prevăzute a se realiza 11 pârtii de schi si 3

instalaţii de transpot pe cablu care optimizează legătura pistelor de schi intre ele,

legătura cu satul de munte şi bineînţeles asigură transportul schiorilor în zona de

turism.

Construcţiile sunt amplasate după normele EUCEN. Schimbările de tip sau

capacitate ce pot apărea depind de planul de detaliu al terenului.

Din analiza formelor de relief ale muntelui au rezultat o serie de zone ce pot

fi amenajate ca pârtii de schi.În acest sens, au fost proiectate următoarele pârtii:

Nr. Pârtie Lungime Defrişare

4a: Vf. Badea – „V” – Plecare Telescaun 4 1,9 km 2,6 ha

4c: Vf. Badea – „B” 1,1 km 1,8 ha

4d: ANEFS – Plecare Telescaun 4 0,8 km 0,9 ha

6a-6b: Poiana Zăpezii – Plecare Telescaun 6 1,9 km 1,1 ha

6d-6c: Vf. Parâng – Plecare Telescaun 6 2,6 km 2,3 ha

16

7a: Vf. Badea – Plecare Telescaun 7 0,75 km 0,3 ha

7b: Vf. Parâng – Plecare Telescaun 7 0,7 km 0,1 ha

7c: Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7 0,8 km 0,8 ha

7d: Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7 0,95 km 0,9 ha

În total 11 pârtii, însumând 11,5 km, cu următoarele caracteristici:

Nr.

pârtie

Sosire

pârtie(cota)

Plecare

pârtie(cota)

Diferenţă de

nivel[m]

Lungime

[m]

4a 1.350 1.935 585 1.900

4c 1.550 1.935 385 1.100

4d 1.350 1.695 345 800

6a-6b 1.282 2.000 718 2.700

6d-6c 1.282 2.000 718 2.700

7a 1.650 1.935 285 750

7b 1.650 2.030 380 700

7c 1.650 2.070 420 800

7d 1.650 2.070 420 950

Pârtia Diferenţă de nivel Lungime Înclinare Lăţime Suprafaţă totală [m] [m] [%] [m] [m2] 4a 585 1.900 30,79% 40 76.000 4c 385 1.100 35,00% 40 44.000 4d 345 800 43,13% 40 32.000 6a-6b 718 2.700 26,59% 40 64.800 6d-6c 718 2.700 26,59% 50 78.300 7a 285 750 38,00% 40 30.000 7b 380 700 54,29% 40 28.000 7c 420 800 52,50% 50 40.000 7d 420 950 44,21% 50 47.500

Pârtia 4a Punctul de plecare al pârtiei este de la Vf. Badea, are o lungime

de 1,9 km. Va permite coborârea schiorilor direct din Vf. Badea, paralel cu

17

telescaunul T4, până la staţia inferioară a acestuia. Această pârtie are o diferenţă

de nivel de 585 m şi o lăţime de 40 m.

Pârtia 4a

Pârtia 4c Între Vf. Badea şi fosta pârtie „B”, are o lungime de 1,1 km şi o

lăţime de 40 m. Diferenţa de nivel este de 385 m.

Pârtia 4c

18

Pârtia 4d Având o lungime de 800 m va permite practicarea schiului între

ANEFS şi staţia de plecare a Telescaunului T4, având o diferenţă de nivel de 345

m şi o înclinare de 43 %.

Pârtia 4d

Pârtiile 6a-6b Însumează o lungime de 2.700 m, fiind unele dintre pârtiile

olimpice ale domeniului schiabil Parâng. Diferenţa de nivel este de 718 m şi o

lăţime de 40 m pe partea superioară şi de 8 m în partea inferioară.

Pârtia 6a

19

Pârtiile 6d-6c Însumează o lungime de 2.600 m. Sunt amplasate simetric

pârtiilor 6a-6b, faţă de telescaunul T6. Pârtiile au o diferenţă de nivel de 718 m şi

o lăţime de 50 m în partea superioară şi 8 m în partea inferioară.

Pârtia 6c

Pârtia 6d

20

Pârtia 7a În lungime de 750 m, este amplasată în zona golului alpin între

Vf. Badea şi staţia de plecare a telescaunului T7. Diferenţa de nivel este de 285 m

şi o lăţime de 40 m.

Pârtia 7a

Pârtia 7b Plecarea este din Vf. Parâng, sosirea la plecarea telescaunului T7,

însumând o lungime de 700 m şi o diferenţă de 380 m, o lăţime de 40 m.

Pârtia 7b

21

Pârtiile 7c şi 7d Cu plecare din Vf. Piatra şi sosire în dreptul staţiei de

sosire a telescaunul T7, au lungimi de 0,8 şi 0,95 km, sunt cele mai abrupte pârtii,

având înclinări de 54,29 % şi 52,25 %. Diferenţa de nivel este de 420 m la ambele

şi lăţimile de 50 m.

Pârtia 7c

Pârtia 7d


22

Amenajarea pârtiilor va respecta „Normele privind omologarea,

amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru

agrement” aprobate prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 491/2001.

Lucrări de executat pentru amenajarea pârtiilor:

• Pregătirea terenului;

• Amenajare căi de acces la obiective;

• Defrişări arbori şi tufişuri şi scoatere de cioate;

• Evacuare arbori şi tufişuri;

• Săpătură şi nivelare suprafeţe schiabile;

• Amenajare, însămânţare iarbă;

• Plantare puieţi pe taluzuri;

• Montare gărduleţe de coastă şi opritori avalanşă;

• Executare podeţe;

• Plantare marcaje şi balize.

Instalaţii de transport pe cablu propuse

“Telescaun T4”, cu staţia superioară la cota +1.953 m, sub Vf. Badea, iar staţia

inferioară la cota +1.230 m, la capătul de jos al pârtiei actuale « B ».

Lungimea pe orizontală a telescaunului va fi de 2.038 m, la o diferenţă de

înălţime de 723 m, va fi de tip detaşabil, cu 6 locuri, v=5 m/s şi o

capacitate de 2.400 pers/h. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută

defrişarea unei suprafeţe de 1,9 ha.

23

Telescaun TS4

“Telescaun T6” (cu plecare din zona « Brusturi » până la Poiana Zăpezii în

Slima), cu o lungime de L=1.263 m, cu 4 locuri, v=5 m/s, diferenţa de

nivel 524 m (de la cota +1.527 la cota +2.051), capacitate de transport

1.200 pers/h, detaşabil. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută


Telescaun TS6

“Telescaun T7”, între Vf. Piatra şi zona Scăriţa, cu scaune cu 4 locuri, cu

copertină, cu lungimea pe orizontală de 961 m, la o diferenţă de nivel de

24

491 m (de la cota +1.593 la cota +2.084), capacitate de transport de 1.200

pers/h, fix. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută defrişarea unei

suprafeţe de 0,36 ha.

Telescaun TS7

TOTAL defrişări instalaţii transpor cablu: 3,16 ha.

Lucrări de executat pentru instalaţiile de transport pe cablu:

• Pregătirea terenului; • Amenajare căi de acces la obiective; • Defrişări arbori şi tufişuri; • Evacuare arbori şi tufişuri cu ajutorul instalaţiilor de transport pe cabu auxiliare; • Săpătură pentru fundaţii staţii plecare / intermediare / sosire, piloni de traseu; • Turnare betoane; • Montare utilaje de transport pe cablu; • Alimentare cu energie electrică; • Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de construcţii/montaj; • Punerea în funcţiune.

Proiectul prevede reabilitare drumuri de acces

25

Drumul DF3 cu pornire din Poiana Zăpezii – Staţie plecare telescaun T6, în

lungime de 1.220 m şi lăţime de 3 m va fi lărgit la 5 m. S-au prevăzut defrişări în

suprafaţă de 0,24 ha.

Drum forestier DF3

Drumul DF4 cu punct de plecare în Poiana Zăpezii – Restaurant Slima, în

lungime de 820 m şi lăţime de 5 m, existent.

Drum forestier DF4

26

Drumul DF5 va avea punctul de plecare la Pilonul 17 până la Staţia de

plecare telescaun T7 (Scăriţa), în lungime de 2.310 m şi lăţime de 3 m va fi lărgit

la 5 m. Necesar de defrişare: 0,46 ha.

Drum forestier DF5

Drumul forestier forestier Maleia, de la Statia de sosire telescaun existent

pana la confluenta cu paraul Gruniu., în lugime de 1.250 m, are lăţimea de 3 m şi

va fi lărgit la o lăţime de 5 m. Pe acestă proţiune se vor realiza şi gabioane pentzru

protecţia drumului împotriva viiturilor.

Drum forestier Maleea

27

Drum de acces Statia de plecare TG1 – Rusu pe valea Salatrucului. Acest

drum este situat în afara ariei protejate.

TOTAL defrişări căi de acces: 0,70 ha.

Aceste drumuri forestiere vor fi prevăzute cu rigole din pământ bătut,

podeţe la traversări de pâraie. Calea de rulare nu va fi acoperită cu macadam,

pentru scopul în care vor fi folosite acestea fiind suficientă nivelarea şi bătătorirea

suprafeţei de pământ. Lăţimea finală a drumului va fi de 5 m.

Lucrări necesare pentru lărgirea căilor de acces:




• Săpătură şi nivelare suprafeţe căi de acces;


• Montare gărduleţe de coastă;


• Plantare marcaj;

• Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de

construcţii.

Centrul Servicii Turistice Slima

Regimul de înălţime pentru construcţia proiectată va fi S(parţial)+P.

Construcţia se va amplasa în apropierea staţiei de sosire a telegondolei

(Slima- cota 1600), la cca. 20 de metri de aceasta. Terenul de amplasament

prezintă o declivitate care permite realizarea construcţiei în varianta Subsol

(parţial) şi Parter.

28

Restaurantul va avea capacitatea de a deservi simultan, prin linia de

autoservire, un număr de cca. 275 de persoane în interior şi cca 200 de persoane pe

terasa exterioară, deschisă.

De asemenea, la subsol, clădirea va avea un număr de trei camere pentru

personalul administrativ, fiecare cu baie proprie.

Date tehnice construcţie:

• suprafaţa construită: 860,57 mp

• suprafaţa desfăşurată: 1188,74 mp

• suprafaţa terase: 455,31 mp

• număr nivele: 2 (S + P)

• înălţimea maximă: +5,50 m

• volumul construcţiei: cca. 4400 mc

Memoriu arhitectură Cabana Montană Slima

Regimul de înălţime pentru construcţia proiectată va fi Parter.

Construcţia se va amplasa în Slima, la cca. 70 m de staţia de sosire a

telegondolei, pe un teren ce prezintă o declivitate relativ mică.

Cabana montană, cu specific de restaurant (fast-food) şi bar va avea

capacitatea de a deservi simultan, un număr de cca. 35 de persoane în interior şi

cca 70 de persoane pe terasa exterioară, deschisă.

Date tehnice construcţie



• suprafaţa terasei: 174,12 mp

• număr nivele: 1 ( P)



29

Cabana Montana Vf. Badea


Construcţia se va amplasa în Vârful Badea, pe un teren ce prezintă o

declivitate mică.





- suprafaţa construită: 173,00 mp

- suprafaţa desfăşurată: 173,00 mp

- suprafaţa terasei: 202,70 mp

- număr nivele: 1 ( P)

- înălţimea maximă: +4,15 m

- volumul construcţiei: cca. 600 mc

Garaje, platforme , gospodarie de combustibil - Casuta din Povesti


Construcţia se va amplasa în zona fostei clădiri ,,Căsuţa din Poveşti’’ şi va

cuprinde în ansamblul ei: garaje şi spaţiu service pentru ratrack-uri, tunuri de

zăpadă, etc şi spaţii pentru personalul administrativ (cazare şi sală de mase-club),

alei şi căi de acces.

Având în vedere configuraţia terenului de amplasament şi necesitatea unui

spaţiu mai înalt pentru utilajele de zăpadă, clădirea va avea două zone decalate pe

înălţime, cu o diferenţă de 1,20 m.



30


- număr nivele: 1 ( P )



Din punct de vedere funcţional construcţia va avea următoarele încăperi:

La cota ±0,00:

- spaţiu de garare şi service;

- un grup sanitar.

La cota +1,20 m:

- holuri de acces;

- o încăpere pentru centrala termică;

- două grupuri sanitare diferenţiate pe sexe;

- o sală de mese;

- un oficiu pentru servire, păstrat mâncare, veselă, etc;

- cinci camere de cazare pentru personal, fiecare cu baie proprie.

- punct de informare turistică;

Parcari auto

2 parcari auto, una la Statia de plecare Petrosani ( 500 locuri) si una la

Hotel RUSU ( 250 locuri).

Instalatii de produs zapada artificiala

Avand in vedere schimbarile climatice din ultima perioada de timp la nivel

mondial, in acest proiect s-a gandit necesitatea inzapezirii artificiale a partiilor in

perioada rece a anului.S-a observat ca in ultimii ani iernile incep cu temperaturi

foarte scazute, dar fara caderi de zapada, ori in aceste conditii instalatiile de

produs zapada artificala devin o necesitate.Existenta acestor instalatii permite

31

practicarea schiului atunci cand nivelul precipitatiilor in perioada rece este foarte

scazut si in plus producerea zapezii artificiale improspateaza stratul existent deja,

dar devenit impropriu pentru schi, din cauza uzurii acestuia, rezultata din

utilizare.Acest fenomen este evident mai ales in zonele curbe ale partiilor, unde

improspatarea pistei cu zapada artificiala trebuie facuta mai des.

In plus, din experienta tarilor cu traditie in acest domeniu, crearea unui strat

de zapada artificala, bine compactat, inaintea primelor ninsori, mentine foarte bine

pista si poate prelungi sezonul de schi chiar si dupa ce temperaturile in aer devin

usor pozitive.

Proiectul tehnic pentru instalatiile de produs zapada artificiala pleaca de la

conceptul general de folosire a tunurilor de zapada de mare capacitate.Acest

concept presupune executia urmatoarelor constructii si instalatii:

A. Statie de pompe in zona Cheile Jietului; B. Conducta de alimentare lac de acumulare; C. Constructia unui lac de acumulare in aval de zona Slima cu un

volum de 63800 mc care asigura stocul de apa si optimizarea intregii instalatii;

D. Statie de pompe langa lacul de acumulare; E. Inelul de conducte de inalta si joasa presiune ( DN 150 ÷DN 300 )

cu zone de racord a tunurilor de zapada din 70 in 70 m pentru producerea zapezii artificiale.

A. Statia de pompe In Cheile Jietului, in zona captarii existente a Regiei Autonome a

Apei Valea Jiului se va construi o statie de pompe ce va alimenta cu apa lacul de

acumulare Slima. Statia de pompe va fi o constructie cu subsol si parter cu

dimensiunile in plan 7,70 * 5,50 m. Structura cladirii este realizata din caramida

eficienta de 30 cm cu stalpi si grinzi din beton armat. Acoperisul este tip sarpanta

din lemn, iar invelitoarea se realizeaza din ardezie de culoare neagra, asezata pe

asteriala de OSB. Pentru asigurarea confortului tehnic se va realiza o

termoizolatie din vata minerala de 10 cm.

32

Finisajele interioare sunt tencuieli driscuite si vopsite cu vopsea lavabila

alba. Pardoselile sunt din beton sclivisit, pompele fiind montate pe rame din

cornier, monolitizate ulterior. Confectiile metalice aparente sunt prevazute a fi

grunduite si vopsite cu doua straturi de email. La exterior, pentru o cat mai buna

izolare termica a cladirii se realizeaza o izolare cu polistiren de 10 cm, care va fi

protejat de o tencuiala speciala tip Baumit.

Usile si ferestrele vor fi din aluminiu cu geam termopan, fiind prevazute si

grile de ventilatie pentru o cat mai buna ventilare a spatiului.

Amplasamentul statiei de pompe se poata vedea in plansa P09/2008-02.8-

M04. Inaltimea de pompare intre statia de pompe Jiet si lacul de acumulare aeste

de 745m.

Vor fi folosite doua pompe de apa axiale multietajate cu un debit de 90mc/h

(25l/s) montate in paralel avand puterea de 315Kw fiecare. Aceste pompe vor fi

montate intr-o statie de pompe in constructie separata. Alimentarea statiei de

pompe se va realiza printr-o conducta DN200mm de la doua pompe submersibile

montate in paralel avand debitul de 108mc/h , inaltimea de refulare de 60m , si

puterea de 32 kW fiecare. Aceste pompe vor fi montate in tru-un put cu diametrul

de 2m care la randul lui va fi alimentat cu apa prin intermediul unei conducte de

500mm de la o pompa de tulbureala. Pompa de tulbureala va fi montata de

asemenea intr-un put cu diametrul de 2m si va avea debitul de apa de 108mc/h,

inaltimea de refulare de 10m si puterea de 5 Kw.

B. Conducta de alimentare a lacului de acumulare are doua tronsoane

distincte.

Un prim tronson de cca 95 m este realizat din conducta de otel Ø 500 mm

(lungime de 80 m) si Ø 200 mm (pe cca. 15 m) care aduce apa de la captare la

Statia de pompe Jiet.

Al doilea tronson, in lungime de 3.380 m, este realizat din fonta ductila Ø

200 mm cu PN 63 si leaga Statia de pompe Jiet cu Statia de pompe lac Slima.

33

S-a ales varianta tevilor din fonta ductila imbinate cu mufe rezistente la impingere,

intrucat prezinta o serie de avantaje legate de rezistenta la presiuni mari, usurinta

la montaj si siguranta in exploatare, in ciuda unui cost mai ridicat.

Conductele se pozeaza sub limita de inghet, de 100 cm si la montaj se vor

respecta prevederile si instructiunile de furnizare. Se va acorda o atentie deosebita

refacerii umpluturilor si a ambientului natural, in acest sens putand apare

recomandari ulterioare, dupa finalizarea studiului de impact la mediu.

C. Deoarece cursurile de apa din zona nu pot acoperi necesarul de apa

pentru instalatiile de produs zapada artificiala, s-a decis realizarea unui lac de

acumulare care sa rezolve aceasta problema.

In amplasarea lui s-a tinut cont de natura si geografia zonei spre a nu se

ajunge la volume foarte mari de terasamente. S-a identificat o astfel de zona in

aval de Statia de sosire din Slima la cota + 1550,00 m care confera conditii

naturale bune de executie pentru acumularea de apa. Zona poate fi asemanata cu

un trunchi de con cu baza mica in jos, care prin executia unui dig din anrocamente

cu un volum de cca 42.000 mc, creeaza o acumulare de apa de 63.800 mc. Digul

se executa din materiale locale cu o inclinare de 1:1,5 si 1:2 spre partea superioara.

Inainte de inceperea executiei lucrarilor la dig, materialele propuse pentru

realizarea acestuia vor fi supuse unor teste specifice de laborator, in urma carora

un verificator atestat va accepta utilizarea acestora.

Pe toata lungimea digului, cca 150 m, se realizeaza trepte de infratire, in

terenul de fundare, dupa care se va construi corpul digului prin depuneri

mecanizate de materiale locale. Se va acorda atentie grosimii straturilor depuse,

stropirea cu apa si vibrocompactarea acestora pentru o cat mai buna tasare.

Coronamentul digului se impietruieste cu o usoara panta spre lac.

Protectia taluzului digului in ax se realizeaza prin inierbare.

Etansarea lacului consta din urmatoarea constructie, vazuta de jos in

sus:

34

- indreptarea si compactarea fundului lacului si a suprafetelor laterale; - asternerea pe intreaga suprafata pregatita a unui strat de repartitie de 10

cm grosime din pietris 8-16 mm; - material geotextil 1000 g/mp; - folie PE 200 grosime (dublu sudata, 10 cm suprapunere); - material geotextil 1200 g/mp ; - 20 cm strat de pietris 8- 60 mm asezat pe coronamentul lacului cca 2 m

pana sub oglinda de apa si pe fundul lacului cu rolul de lesta folia si materialul geotextil.

Cele consemnate mai sus se regasesc in plansa cu detaliile de executie

P09/2008-02.8-C2 sectiuni coronament dig.

Se va acorda atentie deosebita in timpul montajului , cand riscul de

perforare al foliei este mai mare, ulterior acest risc find aproape nul. Dupa

executarea sudurilor , zona de 10 cm intre acestea va fi supusa la o proba de

presiune, care garanteaza buna executie a sudurilor si etanseitatea imbinarilor. Ca

masura de avertizare in cazul in care folia de etansare se poate perfora, s-a

prevazut executarea a trei drenuri de siguranta pe fundul lacului (amonte, aval si

mijloc) din teava cu diametrul de 150 mm care ajung in Statia de pompe , unde

exista un sistem de avertizare electronic si un sistem automat de alarmare pe orice

telefon.

Prezenta apei pe unul dintre cele trei tuburi de dren , avertizeaza

zona in care sunt infiltratii. In acest caz, se iau masuri imediate de golire a lacului

(golirea lacului in maxim 2 ore), de depistare si remediere a zonei afectate.

In cazul unor ploi abundente, pentru evacuarea apei de prisos se executa in

corpul barajului un preaplin la cota + 1562,00 care permite evacuarea apei in

surplus pe o conducta DN 200. Totodata la acelasi nivel se executa un canal de

golire de sectiune trapezoidala de 15 m latime si inaltimea de 90 cm, lungimea de

cca 225 m, care poate prelua apa, urmare a unor ploi exceptionale si cand

preaplinul nu face fata sau cedeaza. Canalul de golire se executa din pereu de

bolovani montati in pat de beton.

35

In zona de deversare a preaplinului (conducta DN 200) se executa

disipatori de energie, din beton sau bolovani. Se vor monta astfel de disipatori si

pe traseul canalului de golire in 3 puncte si in zona de deversare a acestuia.

Aceasta parte de protectie fata de inundatii se face de obicei pentru un

eveniment care se intampla o data la 5000 ani.

Pentru scoaterea apei necesare producerii zapezii, pe fundul lacului este

dispus un grup de captare, ce se afla in legatura cu Statia de pompe lac prin

conducte de diferite diametre. Acest grup de captare consta intr-un bloc de beton

cu dimensiunile 2,20/3,00 si h= 1,10 m, amplasat la cota +1550,00 in care sunt

inglobate conducte cu DN 400 prin care se pompeaza apa pe inelul de inalta si

joasa presiune spre hidrantii la care se cupleaza tunurile de zapada. In acest grup

mai sunt inglobate conducte cu DN 150 care reprezinta priza de golire a lacului si

conducte cu DN 80 care reprezinta priza pentru temperatura apei, priza de nivel si

aerisitoarele conform plansei P09/2008-02.8-M03 detaliu priza de apa.

Constructia grupului de captare impiedica golirea completa a lacului

(ramane un spatiu cu apa de 1 m) si prin aerisitoare impiedica formarea ghetii in

sezonul rece si asigura aerarea apei, cand nu se adauga apa proaspata. Pe celelalte

conducte DN 80 se monteaza senzori de nivel si senzori de temeperatura a apei din

lac.

Dimensiuni:

Lungime: cca 180 m ; Lăţime: 50-70 m

Suprafaţa apei acumulare completă 10.000 m2

Înălţime maximă 14,10 m

(de la coronament pînă la suprafaţa de rezemare)

Coronamentul barajului 1.500,00 m

Scopul acumulării 1.4999,00 m

Margine liberă 1,00 m

Adîncime exploatabilă 9,00 m

36

Conţinut util 63.500 m 3

Spaţiu de retenţie 10.000 m3

Spaţiu ecologic de retragere 1.500 m3

Înclinare taluz, pe partea paramentului aval 1 : 1,5

Înclinare taluz, pe latură 1 : 1,5 pînă la

1 :2

Înclinare taluz, debleuri 1,5 : 1 pînă la

1 : 1

Lăţime coronament baraj 3 m

Instalaţie de canalizare şi alimentare cu apă

Obiectul “Instalatii canalizare si alimentare cu apa’’ cuprinde:

- Conducta de aductiune a apei

- Staţia de tratare a apei

- Rezervoarele de inmagazinare a apei

- Reţea de distribuţie apa

- Retea de canalizare menajera

Conducta de aductiune

Conducta de aductiune de la lacul de apa, pana la staţia de tratare, se va

monta in cea mai mare parte, de-a lungul drumului ce leaga partia B cu zona

Slima , conform planurilor de situaţie.

Conducta de aductiune se va executa din tuburi de fonta ductila Dn 100,

imbinate prin zăvorâre, având:

- Pn=40 bar,

- L=1705 m

Staţia de tratare a apei

37

Staţia de tratare prevăzuta in prezentul proiect a fost dimensionata pentru

un debit de 20 mc/h iar alegerea acesteia a avut la baza buletinul de analiza a apei

brute din paraul Maleia, bulletin prezentat in anexa proiectului. Staţia de tratare

este alcătuita din :

- treapta de filtrare mecanica;

- filtrare pe pat de nisip;

- filtrare pe pat de cărbune activ;

- instalaţie de dezinfectie cu hipoclorit de sodiu;

- instalaţie de analizare a clorului rezidual din apa, inclusiv pompa de

prelevare a probei de apa.

Treapta de filtrare mecanica este alcătuita dintr-o baterie de 2 filtre de 2" cu

discuri filtrante striate aşezate in carcasa filtrului; fiecare filtru este codat pe culori

in funcţie de dimensiunea sitelor care il alcătuiesc si care apoi sunt asamblate in

funcţie de calitatea apei brute care intra in staţie. Întreg ansamblul de discuri

filtrante are prevăzut un arc compresibil cu piston interior care are rolul de

compresie si decompresie a discurilor in timpul ciclurilor de filtrare sau spălare,

întregul proces de filtrare este unul automat , ceea ce inseamna ca acesta incepe de

indata ce apa bruta intra in instalaţie, furnizând in mod continuu apa curata.

Filtrele automate cu pat de nisip cuartos sunt destinate reţinerii din apa a

suspensiilor solide care dau turbiditate apei, de tipul :nisip, mal,rugina, etc. Acest

lucru se realizează la trecerea apei prin mediul filtrant format din mai multe

straturi de nisip cuartos cu diferite granulozitati. Dimensionarea corecta a unui

filtru cu nisip se face in funcţie de calitatea apei supuse filtrării (turbiditate) si de

debitul necesar. Viteza optima de filtare este cuprinsa intre 20 m3/m2/h si 40

m3/m2/h , astfel randamentul de filtrare este invers proportional cu viteza de

filtrare si direct proporti Construcţia acestor filtre este robusta , recipientul filtrului

fiind realizat din otel carbon protejat anticoroziv la interior cu un strat de rasina

epoxidica de uz alimentar, iar la exterior cu unstrat de rasina poliuretanica

rezistenta.

38

Patul filtrant aflat in interiorul acestui recipient este format din granule de

nisip cu forma sferoidala care permit o curgere uşoara a apei, precum si o filtrare

buna chiar si la un debit mare de apa.onal cu dimensiunea filtrului.

Filtrele automate cu pat de cărbune activ realizează purificarea apei prin

treceera acesteia printrun pat filtrant format dintr-un start de cărbune activ aşezat

peste un strat de nisip selectat.

Aceste filtre sunt folosite de obicei pentru a indeparta fierul, substanţele

organice si pentru a imbunatati gustul, culoarea si mirosul apei.

Construcţia acestor filtre este robusta , recipientul filtrului fiind realizat din

otel carbon protejat anticoroziv la interior cu un strat de rasina epoxidica de uz

alimentar, iar la exterior cu un strat de rasina poliuretanica rezistenta.

Cărbunele activ din interior este de tip granular, cu granulatie diferita,

având capacitate mare in procesele de natura fizica (filtrare), chimica (reducere) si

fizico-chimica (adsorbtie). Forma speciala a particulelor ce formează patul de

cărbune activ permite o curgere uşoara a apei si o filtrare buna chiar si la un debit

mare de apa.

Soluţia de dezinfectie finala cu hipoclorit de sodiu a fost preferata celei cu

clor gazos din motive de siguranţa in exploatare precum si datorita faptului ca la

concentraţii mai mici decât dozele letale, apa de Javel inhiba dezvoltarea de

bacterii, fapt ce permite protejarea apei potabile in timpul transportului acesteia

prin canalizări.

Instalaţia de dozare si consum este alcătuita dintr-un recipient conţinând

NaOCI pentru consum (având volumul V= 140 I) din care aspira o pompa

dozatoare care preia debitul necesar, reglat pentru doza necesara asigurării

concentraţiei de CI2 in apa de tratat.

In prezentul proiect sau prevăzut:

-1+1 recipienti pentru stocare si dozare hipoclorit de sodium, cu volumul de

140 I fiecare;

39

- o pompa dozatoare având caracteristicile : Q= 0.06 - 150 ml/h, Pmax= 40

bar;

- doza maxima d= 0,7 mg/l cu posibilitate de reglare in funcţie de doza de

clor rezidual din apa potabila măsurata de dispozitivul special prevăzut in acest

scop.

Gospodăria de apa este amplasata in partea de sud est a localităţii Parang, in

vecinătatea staţiei GSM, la cota teren amenajat 1796.00 Gospodăria de apa

cuprinde :

- rezervoare de inmagazinare a apei - 2 x 200 mc (vezi planşa P09/2008-

02.6-M03);

- staţie de tratare pentru debitul de 6 l/s (20 mc/h) (vezi planşa P09/2008-

02.6-M02).

- un cămin de recuperare a apei de la spălare filtre;

- un cămin de colectare goliri, preaplin;

- alei si platforme in incinta;

- imprejmuire cu porţi de acces;

- conducte si reţele exterioare.

Rezervoarele de inmagazinare a apei

Au un volum total de circa 400 mc.

Rezervorul este din beton armat monolit, semi ingropat, si este de forma

circulara, cu diametrul D=9,70 m si o inaltime de circa 3,50 m.

Camera de vane, care adăposteşte instalaţia hidraulica aferenta rezervorului

are dimensiunile in plan de 4,0 x 4,0 m si o inaltime de circa 5,40 m.

Instalaţia hidraulica a rezervorului se va realiza in intregime din fonta

ductila si va cuprinde :

- o conducta de alimentare cu apa din fonta ductila, având diametrul DN

100 mm, pe care s-a prevăzut o vana DN 100 mm pentru stoparea curgerii apei in

rezervor in caz de necesitate; pe aceasta conducta , in rezervor se va monta o vana

40

cu plutitor Dn 100 mm care va asigura oprirea curgerii apei in rezervor la

atingerea nivelului maxim al apei in rezervor;

- o conducta de plecare a apei din rezervor- este din fonta ductila DN 100

mm si face legătura dintre rezervoare si reţeaua de distribuţie a localităţii; pe

fiecare din cele doua plecări din rezervoare, s-a prevăzut cate o vana sertar cu corp

scurt DN 100 mm , PN 10, cu acţionare manuala;

Pe conducta de plecare a apei din rezervor se va monta o lira care are cota

generatoarei superioare la cota nivelului de incendiu din rezervoare ( V=76 mc)

asigurandu-se astfel imposibilitatea eliberării rezervei intangibile de incendiu din

rezervoare. Rezerva intangibila de incendiu va putea fi eliberata in cazul apariţiei

unui incendiu prin deschiderea vanei cu acţionare electrica DN 100 mm; butonul

de acţionare a acestei vane va fi amplasat intr-un loc accesibil si anume in camera

de deasupra camerei de vane a rezervorului.

- conducta de preaplin si golire- din fonta ductila Dn 200 mm- care se va

racorda in exteriorul gospodăriei de apa intr-un cămin uscat aflat langa rezervor,

de unde apoi apa va putea fi evacuate pe taluzul amplasamentului.

In rezervoare se vor monta de asemenea si doi senzori de nivel (minim si

maxim) dandu-se astfel posibilitatea monitorizării in orice moment a nivelului apei

in rezervor.

Pe conducta de plecare a apei către reţeaua de distribuţie aferenta localităţii

s-a prevăzut un cămin de debitmetru cu o vana de secţionare, dandu-se astfel

posibilitatea contorizarii debitului de apa care pleacă din rezervor. Căminul este o

construcţie din beton armat cu fimensiunile in plan 1.80x1.00m si inaltimea de

2.20m.

Reţeaua de alimentare cu apa

Reteaua de alimentare cu apa este prevazuta a alimenta consumatori

din 3 zone distincte respectiv:

-zona Varful Badea

41

-zona Slima

-zona statiunii turistice Parang

In zona Varful Badea va fi alimentata cu apa noua constructie a cabanei

Varfdul Badea. Se va utiliza o conducta tip PEID PE100 cu diametrul de 63mm si

lungime de 435m.

In zona Slima se vor alimenta cu apa cele doua restaurante printr-o

conducta de PEHD PE100, cu diametrul DE 110mm si lungime de 4800m. Pe

aceasta conducta datorita diferentei de inaltime de 233m au fost prevazuteun

numar de 14 camine cu vane reducatoare de presiune.

In zona statiunii turistice Parang a fost prevazuta alimentarea

consumatorilor printr-o reţea de tip ramificat (parţial inelar) iar traseul său

parcurge toate străzile principale din localitate care cuprind consumatori casnici,

unităţi publice sau comerciale.

Debitul de calcul al reţelei de distribuţie este 8.3 l/s. Conductele

componente sunt prevăzute din polietilenă de înaltă densitate (PEID) Pn 6 bari.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie pentru sistemul de alimentare cu apă a

staţiunii Parâng este 4800 m cu următoarea împărţire pe diametre:

Zona de acoperire Diametrul exterior

al conducteiDe [mm]

Lungime [ml]

63x3.6 435 Statiune

110x6.3 4365

Rezervoare –Cabana

Vf. Badea

63x3.6 567

Rezervoare –

Restaurante Slima

110x6.3 1705

TOTAL 7072

In conformitate cu prevederile normativelor în vigoare, s-au prevăzut 22

hidranţi de incendiu cu debitul de 10 l/s, montaţi îngropat, racordaţi la reţeaua de

42

distribuţie. Hidranţii se montează pe conductele având De 110 mm, la distante de

maxim 100 m unul de altul.

Reţeaua va cuprinde cămine vane de separaţie având instalaţia hidraulica

montata in cămine de beton armat carosabile. Conductele vor fi pozate la 1,30 m

faţă de cota terenului. Având în vedere configuraţia naturală a terenului cu o

înălţime geodezică disponibilă foarte mare şi ţinând cont de condiţiile de presiune

maxima în reţea de 6 bari, pe traseul reţelei de distribuţie s-au prevăzut 14 cămine

echipate cu vane reductor de presiune.

Sistemul de control automat si de reducere a presiunii este compus din

robinetul principal si sistemul pilot (de automatizare). Robinetul reduce presiunea

variabila din amonte, furnizând presiune constanta, independent de debit, cu o

precizie de 5% din presiunea setata. Daca nu exista consum, vana este inchisa

complet si intrerupe furnizarea apei.

Conform indicaţiilor furnizorului, in căminul cu vana reductor de

presiune se montează (vezi planşa P09/2008-02.6-M07):

- vane de izolare amonte si aval

- filtru de impurităţi

- compensator de montaj

- supapa de suprapresiune

- ventil de aerisire

Reţeaua de canalizare menajera

Reteaua de canalizare a fost proiectata in sistem arborescent cu o

conducta magistrala din Varful Badea (cabana) pana in Petrosani in dreptul

INSEMEX, unde se va racorda la retaua oraseneasca ce deverseaza in Statia de

epurare de la Danutoni.

In aceasta conducta vor deversa doua ramuri cu diametrul de

200mm, una din zona Slima ce va prelua apele uzate menajere de la restaurantele

si constructiile de acolo si una din zona Hotel Rusu.

43

Conducta magistrala va incepe din Varful Badea la un diametru de

200mm pana la rezervoarele de 2x200mm. Din zona rezervoarelor conducta la

diametrul de 200 mm va trece prin zona statiunii Parang unde va colecta apele

uzate menajere de la toate cabanele si constructiile din zona, continuand traseul

pana la telescaunul vechi urmand cursul Paraului Maleia.

Intre telescaunul vechi si pana in dreptul Locuintei Renato conducta

va urma traseul drumului de acces la Hotel Rusu la un diametru de 250 mm.

Ultimul tronson pana la racordarea in conducta existenta in dreptul

INSEMEX va avea traseul drumului existent, la diametrul de 300mm, colectand

apele uzate menajere de toate locuintele existene de-a lungul Paraului Maleia. .

Conductele proiectate sunt din PVC SN4

Lungimea reţelei nou proiectate este de 19.758m. Au fost prevazute un

numar de 320 de camine de vizitare.

In vederea reducerii vitezei pe tronsoanele cu pante mari s-au prevăzut 140

cămine de rupere de panta si disipare a energiei. Căderea a fost limitata la 2.00m

(detaliu P09/2008 - 02.6-M08)

44

Lucrari pentru organizarea de santier

Amplasamentul lucrarilor

Organizarea de santier pentru lucrarile de executie la proiectul „Extindere

domeniu schiabil Parâng”, va fi organizat in:

-Incinta Centrul de servicii turistice Slima;

-Incinta Cabana Varful Badea;

-Incinta Telescaun nr.4;

-Incinta Captare Jiet;


-Incinta Telescaun nr.7.

Prezentarea lucrarilor

Lucrările provizorii necesare organizării incintelor constau în:

• trasarea terenului incintelor ce vor fi utilizate ca organizare de santier;

• eliberarea trenului de toate materialele, gunoaiele, etc.si transportul lor la groapa de gunoi a orasului;

• nivelerea mecanica a terenului; • depozitarea terenului fertil intr-un spatiu in apropierea incintei, de

unde sa poata fi folosit la terminarea lucrarilor; • acoperirea terenului nivelat cu un strat de piatra sparta gros de 20

cm; • împrejmuirea terenurilor aferente proprietăţii printr-un gard; • montarea a doua porti una pentru personal şi cealaltă pentru maşini.

De la inceput, pe terenul aferent destinat se va organiza şantierul prin

amplasarea unor obiecte provizorii :

- containere pentru personal cate unul pentru fiecare incinta; - pentru incintele ce nu pot fi alimentate cu energe electrica de la retele

existente, asigurarea energiei electrice se va face cu generatoare mobile;

- gospodarii de apa pentru fiecare incinta functie de posibilitatile existente la fiecare incita in parte;

45

- soproane de materiale usoare la fiecare incinta pentru protejarea materialelor de constructie si utilajeor.

- punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ; Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea

depozita şi în incinte, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie.

Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor

putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei

provizorii, care se va amplasa la început.

Utilajele cu montaj vor fi aduse initial in incinta Preparatia Livezeni unde

vor fi depozitate intr-un tarc imprejmuit cu gard si iluminat petimpul

noptii.Utilajele cu montaj se vor transporta la locul de montaj numai atunci cand

sunt create conditii de montaj la fata locului.

25’’

46

Dotări

Descrierea mecanica a telefericelor

Telefericele au grupul de antrenare amplasat fie la staţia din aval, fie la

staţia din amonte, în funcţie de caracteristicile terenului şi posibilităţilor de

alimentare cu utilităţi. Grupul de antrenare este compus din grup de antrenare-

întindere, antrenarea de rezervă, grupul electrogen si cabina de comandă. Staţia are

rol de îmbarcare - debarcare persoane.

Pe linia care uneşte cele două staţii, cablul purtător–tractor este susţinut pe

piloni metalici montaţi pe fundaţii din beton şi echipati cu baterii de role, scări şi

pasarele de acces.

Staţia superioară sau inferioară, după caz, funcţie de tipul de acţionare ales

îndeplineşte funcţia de întoarcere a cablului purtător–tractor şi are în componenţa

ei roata de intoarcere montata pe un picior metalic si cabina de observare.

Fixarea vehiculelor la cablul purtător–tractor se realizează prin dispozitive

de prindere fixe sau debraiabile.

Standarde si norme

Toate echipamentele si materialele vor trebui sa aiba certificate de calitate

si sa corespunda standardelor referitoare la materialele respective.

Toate materialele si confectiile vor avea clasa I de calitate si vor

corespunde naturii terenului din zona de executie.

Toate confectiile metalice, reprezentând balustrade, împrejmuiri, garduri

metalice etc. vor fi zincate.

La manevrarea confectiilor metalice zincate se vor utiliza legături din

chingi textile pentru a evita deteriorarea acoperirii zincate.

47

Principalele standarde, normative si instructiuni ce se vor avea in vedere la

executie:

• Prescripţia Tehnică R9 – 2003, Colecţia I.S.C.I.R.

• Instrucţiuni generale de montaj ale firmei furnizoare

• Proiectul de execuţie

• Recomandarile O.I.T.A.F.

• Directiva 2000/9/CE, transpusa in legislatia nationala sub H.G.

1009/25.06.2004.

• SR EN 12385:2003 Cabluri de otel. Securitate

• SR EN 12927:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de

transport pe cablu pentru persoane. Cabluri


transport pe cablu pentru persoane. Cerinte generale


transport pe cablu pentru persoane. Lucrari de constructii civile


transport pe cablu pentru persoane. Sisteme de actionare si alte

echipamente mecanice


transport pe cablu pentru persoane. Echipament electric, altul decat

cel pentru sistemul de actionare.


transport pe cablu pentru persoane. Vehicule


transport pe cablu pentru persoane. Dispozitive de tensionare

• Normativele Nationale echivalente Normelor Uniunii Europene

Prezentele prescriptii tehnice si standarde se vor completa si cu normele si

standardele specifice materialelor si utilajelor procurate din import.

48

Echipament

Grup motor

Grupul motor mobil este compus din următoarele elemente principale:

• roata de antrenare care este o construcţie sudată din otel cu diametre

de 4800 mm / 5200 mm şi 6100 mm cu un singur canal de cablu

căptuşit cu calupuri din material plastic (µ = 0,30) pe care se

montează o roată dinţată cu dantură interioară pentru antrenarea de

rezervă;

• reductor cu ax de intrare orizontal şi axul de ieşire vertical pe care se

montează roata de antrenare. Pe arborele de intrare este fixat un disc

pe care se face frânarea, iar acesta la rândul său este acţionat printr-

un ax cardanic de la motorul de antrenare principal;

• două frâne – una de serviciu şi una de siguranţă – care acţionează pe

discul aflat pe axul de intrare în reductor;

• al doilea reductor pentru acţionarea de rezervă, care de asemenea

are axul de ieşire vertical pe care este montată o roată dinţată cu

dantura exterioară care se cuplează când este necesar la roata dinţată

cu dantura interioară a roţii de antrenare;

• motor electric de c.c. pentru antrenarea principală;

• motor electric sau termic pentru antrenare de rezervă;

• frână de serviciu ce acţionează pe discul de legătură între motor şi

reductor;

• sisteme de convertizare şi aparate de măsură şi control privind

instalaţia electrică;

• instalaţia hidraulică pentru acţionarea frânelor de serviciu şi de

siguranţă.

49

Întregul grup de antrenare este montat pe un cărucior care la rândul său este

folosit şi ca grup de întindere pe două căi speciale acţionat de un sistem hidraulic

separat de cele pentru acţionarea sistemului de siguranţă.

Reductoarele care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt reductoare

speciale, destinate instalaţiilor de transport cu cablu pentru persoane.

Regimul de lucru se prevede a fi luat in considerare fără şocuri, cu

supraîncărcare şi cu luarea in calcul a 2 porniri/oră .

Reductoarele vor fi destinate să funcţioneze în medii neagresive din punct

de vedere chimic, cu temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între -300 C ... +

500C.

Poziţia de funcţionare a reductoarelor este orizontală sau cu o înclinare

maximă de 100.

Roata de antrenare

În general roţile sunt compuse din obade, butuc şi spiţe din otel.

Obada poate fi dintr-o bucată sau din cel mult 4 bucăţi sudate între ele cu

sudură cap la cap.

Spiţele pot fi sudate. Spiţele se pot înlocui şi cu un disc metalic din tablă cu

nervuri şi găuri de uşurare.

Otelul din care se va executa roata de antrenare, precum şi cea de

întoarcere, trebuie să-şi menţină calităţile şi caracteristicile pentru temperaturi de

la –300C la + 500C.

Roţile vor fi însoţite de certificate de calitate pentru materiale cat si pentru

produs.

Cărucior grup motor

Căruciorul grupului motor realizează susţinerea elementelor principale ale

grupului precum şi menţinerea tensiunii din cablul purtător–tractor constantă prin

preluarea alungirilor cablului faţă de variaţia sarcinilor de pe linie.

Pe cărucior este fixată grinda postament pe care se montează toate

elementele grupului de antrenare principal şi de rezervă.

50

Căruciorul şi grinda postament sunt construcţii sudate din otel , iar fixarea

uneia de cealaltă se face prin intermediul unor şuruburi cu piuliţe.

Căruciorul este menţinut în poziţie tensionată de către un sistem hidraulic

care preia toate variaţiile din cablu.

Fiind construcţii sudate obligatoriu este ca după sudare să se facă şi

detensionarea acestora precum si controlul nedistructiv.

Se va solicita certificat de calitate şi pentru întreg sistemul de întindere.

Materialele din care se confecţionează trebuie să-şi menţină caracteristicile

şi calităţile la temperaturi de la – 300C la + 500C.

Frâna de serviciu

Frâna de serviciu serveşte la oprirea instalaţiei de transport pe cablu şi

acţionează pe discul special montat pe axul de intrare al reductorului. Ea se

compune din doi sau patru suporţi căptuşiţi cu ferodou şi acţionaţi printr-un sistem

hidraulic.

Frâna are posibilitatea de reglare în funcţie de momentul de frânare necesar.

De asemeni, instalaţia mai are şi o frână de siguranţă care acţionează fie pe

obada roţii de antrenare, fie pe un inel special fixat pe roata de antrenare. Scopul

acesteia este de a asigura oprirea instalaţiei în caz de un defect major care impune

folosirea acesteia.

Sistemul de acţionare este tot hidraulic şi este independent de cel al frânei

de serviciu.

În cazul antrenării de rezervă pe cuplajul de acţionare dintre motor şi

reductor este montată o frână de serviciu care acţionează fie pe un disc special sau

pe un tambur de frână construit în acest scop.

Toate materialele din care sunt confecţionate elementele principale trebuie

să corespundă pentru temperaturi de la – 300C la + 500C menţinându-şi

caracteristicile şi calităţile.

Se vor obţine certificate de calitate ale acestora (material si produs).

Vehicul

51

Vehiculele instalaţiilor de transport pe cablu este de tip scaun cu 4 locuri / 6

locuri şi tip gondolă cu 8 locuri şi serveşte la transportul persoane pe instalaţiile

monocablu cu mers continuu şi vehicule cu cuplare fixa sau detaşabilă la cablul

purtator-tractor.

Suspendarea se face prin mecanisme de cuplare fixe sau detaşabile,

specifice fiecîrei instalaţii în parte.

Datorită articulaţiei de cuplare, vehiculele (scaune sau gondole) au

posibilitatea de a oscila în plan longitudinal, bara de suspendare rămânand

verticală indiferent de unghiul de înclinare a cablului.

În cazul telescaunelor, scheletul de rezistenţă al vehiculului constă dintr-un

cadru rigid confecţionat din ţeavă zincata. Pe acest cadru se fixează rama şi

suporţii transversali. Spătarul şi şezutul sunt din material plastic.

Asigurarea pasagerilor se va face printr-o bară de piept basculante. Tot

legat de bara de piept este fixat şi suportul pentru picioare.

Toate scaunele vor fi numerotate şi vor avea certificate de calitate pentru

materiale si produs.

Dispozitiv de prindere la cablul purtator-tractor

Este cel mai important ansamblu al instalaţiei. Datorită construcţiei sale

speciale este un ansamblu de mare răspundere, funcţionarea sa defectuoasă sau

deteriorarea lui în timpul funcţionării putând duce la accidente grave.

Prinderea de cablul purtător–tractor se face prin intermediul unor fălci care

sunt fixe sau decuplabile.

Fiecare dispozitiv va avea certificat de calitate şi materialele din care sunt

confecţionate trebuie să corespundă menţinându-şi calităţile şi caracteristicile la

temperaturi de la – 300C la + 500C.

Baterii de role

Bateriile de role sunt destinate susţinerii cablului purtător–tractor pe linie

cât şi la intrarea în staţii la instalaţiile de transport cu cablu destinate transportului

de persoane.

52

Rolele montate în baterii de 2, 4, 6, 8, 10 sau 12 role echipează pilonii pe

traseul instalaţiei de transport cu cablu. Ele susţin şi conduc cablul în lungul liniei

la ecartamentul stabilit prin proiect.

Indiferent de numărul rolelor, principalele elemente componente ale

bateriilor de role sunt:

• rolele având canalul căptuşit cu cauciuc şi lagărele pe rulmenţi;

• axele rolelor; pe axe se montează rola de balansier;

• cadru balansier - este o construcţie sudată din profile metalice în

care se montează cele două role;

• axul bateriei este elementul de legătură dintre bateria propriu–zisă,

indiferent de numărul rolelor componente şi suportul de fixare pe

piloni;

• cadrul bateriei este o construcţie sudată care asamblează 2, 3 sau 4

balansiere;

• suportul bateriei este o construcţie sudata din otel care se fixează pe

piloni şi susţine bateria prin intermediul axului său.

Se va avea în vedere ca bateriile să fie protejate anticoroziv. Se va urmări

ca rolele în baterie să se rotească uşor şi de asemeni rotirea uşoară în jurul axelor

de oscilaţie.

Toate bateriile vor avea certificate de calitate şi materialele din care sunt

confecţionate să-şi menţină caracteristicile şi calităţile la temperaturi de la – 300C

la + 500C.

Pilonii de linie

Pilonii sunt confecţii metalice tip cheson sau din ţeavă. Scopul lor este de a

susţine prin intermediul bateriilor de role cablul purtător–tractor în lungul liniei.

Pilonul are la bază o talpă prin intermediul căreia se fixează de fundaţie cu

buloane de ancoraj.

53

La partea superioară pilonul are montat corpul de pilon pe care se montează

pe lângă bateriile de role şi o pasarelă pentru accesul mai uşor la rolele bateriilor.

De asemeni in capul pilonului există şi un cadru chesonat pentru ridicarea

cablului purtător–tractor de pe bateriile de role.

Pentru accesul la capul pilonului pe partea centrală se montează o scară de

acces.

Materialul din care se confecţionează va fi material cu caracteristici şi

calităţi care vor fi menţinute şi la temperaturi de la – 300C la + 500C.

Se va proteja anticoroziv fie prin zincare sau vopsire cu grund şi bronz alb.

Staţii

Staţiile atât inferioară cât şi superioară sunt compuse dintr-un picior

(contrafort din beton armat) pe care se montează o structură metalică complexă pe

care pe lângă pasarelele de acces se montează rolele pentru antrenarea sau

devierea cablului purtător – tractor.

Pe structura metalică a staţiei inferioare se montează un sistem de acoperire

pentru protejarea de intemperii, suporturi pentru fixarea grupului motor şi de

întindere, a grupului electrogen cu tabloul special pentru comanda antrenării de

rezervă.

Accesul pe platforma staţiei se face pe o scară amplasată la capătul staţiei.

MATERIALE

La executia instalatiei de transport cu cablu se vor utiliza numai materiale si

echipamente omologate care corespund calitativ prevederilor si standardelor in

vigoare sau care poseda certificat de omologare .

TRANSPORT

Materialele si echipamentele se vor livra in ambalajele lor originale,

containere, cutii de lemn sau pachete purtand marca si identificarea producatorului

sau furnizorului. Materialele se vor depozita in locuri amenajate, conform

recomandarilor furnizorului si se vor pastra uscate si ferite de deteriorari din cauza

intemperiilor, insorire directa, coroziune, sau alte cauze.

54

Încărcatul şi descărcatul utilajelor şi echipamentelor mecanice în şi din

vehiculele de transport se va face cu multă grijă spre a nu fi deteriorate si ii revine

in exclusivitate constructorului.

Pentru ridicare şi coborâre se vor folosi macarale şi dispozitive adecvate.

Legarea cu cabluri se va face la cepurile, inelele sau cârligele prevăzute în acest

scop, sau în lipsa acestora legăturilor se vor face în zonele mai robuste ale

subansamblului ce se manipulează.

În vehiculele sau remorcile acestora se vor încărca mai întâi subansamblele

mai mari şi grele şi apoi cele mici, protejate cu şipci sau scânduri contra

deteriorării.

La descărcare pe şantier se va evita depozitarea direct pe pământ pentru a

exclude posibilitatea oxidării sau încărcarea acestora cu pământ, moloz etc.

1.4. Durata etapei de funcţionare

Durata etapei de funcţionare a proiectului este de peste 25 ani.

1.5. informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Producţia realizată va consta în transportul pe cablu a turiştilor pentru

deservirea pârtiilor prevăzute a fi construite prin proiect

TABELUL Nr. 1.1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor

energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitatea anuală Furnizor

Acţionare instalaţii transport cablu 3744 ore Petrol/păcură

Gaze naturale

55

Gaze petroliere lichefiate

Cărbune

Cocs de furnal

Gaz de furnal

Gaze de rafinărie

Benzine

Energie electrică 2583360 kWh ENEL

Energie termică

Motorină

Biogaz

Altele

1.6. informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Nu este cazul.

1.7. informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

TABELUL Nr. 1.3: Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată

de activitate

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere

sau alte zone protejate cu luarea

în considerare a poluării de fond

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse de

poluare

Poluare

maximă

permisă

(limita

maximă

admisă

pentru om

şi mediu)

Poluare

de fond

Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie/ restricţie

aferente

obiectivului,

conform legislaţiei

în vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/ reducere

a poluării

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Zgomot Transport

cablu 3 50 dB(A)

35

dB(A) 45 dB(A) 35 dB(A) 35 dB(A) 35 dB(A)

Nu este

cazul

56

1.8. alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Nu este cazul

1.9. descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

În evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu au fost luate

în considerare trei alternative:

1. Alternativa „0” care este benefică pentru conservarea biodiversităţii din

zonă, dar limitează dramatic posibilităţiile de reconversie socio-economică a zonei

miniere Valea Jiului ca urmare a reducerii în mod constant a activităţiilor miniere.

Totodată alternativa „0” permite dezvoltarea lentă dar certă a investiţiilor private,

de valoare mică care au ca rezultat apariţia în zonă a unor construcţii inestetice, a

unor suprafeţe de teren afectate de construcţie acestor clădiri şi nerefăcute, etc.

Totodată, neimplementarea proiectului va cauza dezvoltarea traficului auto în zona

alpină, cu un impact care în timp va deveni semnificativ prin practicarea acestui

tip de turism (poluare, distrugere suprafeţe înierbate, poluarea solului cu produse

petroliere, acces animale domestice, în principal câini, tăieri de arbori, etc.).

Alternativa 1 care prevede derularea proiectului în forma iniţială, cu pârtii

de lăţime constantă de 40 – 50 m şi cu pante reprofilate atât în profil longitudinal

cât şi în profil transversal. Deoarece în faza de evaluare a impactului s-a constatat

existenţa unui impact major asupra mediului înconjurător, acestă variantă a fost

considerată ca fiind inacceptabilă (derocări de 30 – 45 m adâncime, demolări de

cabane şi alte construcţii existente).

Alternativa 2 a rezultat din modificarea alternativei 1 şi implicit a

proiectului iniţial prin:

� Reducerea lăţimii pârtiilor acolo unde există rezervaţii naturale sau

construcţii;

57

� Renunţarea la reprofilarea longitudinală a pârtilor, fapt ce a redus de

peste 10 ori volumul de roci care urma să fie dislocat.

Deoarece zona municipiului Petroşani a fost considerată o zonă

defaforizată, trebuie acceptată ideea unei dezvoltări alternative, după principiile

dezvoltării durabile. Din acest motiv, dorinţa de a limita cât mai mult impactul

datorat dezvoltării unor proiecte în ariile protejate nu trebuie să aibă drept rezultat

impunerea alternativelor de tip „0”, nu se face nimic. O astfel de atitudine ar bloca

dezvoltarea zonei în totalitate, cu atât mai mult, cu cât această este practic

împresurată cu zone protejate.

1.10. localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Toate alternativele propuse prevăd dezvoltarea în Masivul Parâng, pe

suprafaţa teritorial administrativă a municipiului Petroşani.

Limitele suprafeţei pe care se va derula acest proiect sunt:

Limita nordică N 434090

E 381060

Limita estică N 432800

E383340

Limită sudică N 432670

E 380600

Limita vestică N 433240

E 378780

Amplasat în colţul sud-vestic al teritoriului amintit Masivul Parâng are o

lungime, pe axa vest-est, de circa 32 km, iar pe axa nord-sud de 33 km. Aşadar

Masivul Parâng se întinde pe o suprafaţă de peste 1000 km2 incluzând variate

forme de relief ca şi interesante elemente ale biodiversităţii care fac din acest

masiv unul dintre cele mai valoroase masive muntoase din Carpaţi.

58

Delimitarea Munţilor Parâng nu pune probleme deosebite decât în unele

sectoare. Astfel, spre vest Valea Jiului constituie o limită perfectă care separă acest

masiv de Munţii Vâlcan. La nord Depresiunea Petroşani şi Jiul de est cu afluentul

Sterminosu delimitează Masivul până în Şaua Poiana Muierii (1656 m) prin care

se separă de Munţii Şurean.

Din Şaua Poiana Muierii (loc pitoresc, renumit pentru nedeia ce se ţinea

cândva acolo, descrisă în romanul ,,Nedeia din Poiana Miresii" de către Nicolae

Deleanu limita se întinde până în Pasul Tărtărău (1665 m) apoi coboară pe Pârâul

Pravăţul până la Obârşia Lotrului, separând Masivul Parâng de Munţii Lotrului.

Limita nordică şi nord-estică a ridicat unele mici discuţii de-a lungul

timpului. Mulţi geografi au extins Munţii Parâng spre est pe aliniamentul

Petrimanu-Vidra şi apoi pe Lotru până la Obârşia Lotrului. Silvia Iancu (1971) a

considerat că limita estică a Parângului se întinde până pe Valea Repedea şi Valea

Mălăii iar apoi pe Lotru incluzând şi o parte din Munţii Căpăţânii.

Totul a durat până când Munţii Latoriţei au fost consideraţi entitate

independentă având limite clare între Latoriţa şi Lotru. (Gr. Posea şi L. Badea,

1984; Gh. Ploaie, 1987; N. Popescu, Florina Folea, M. Ene,2004). Pe de altă parte

trebuie avut în vedere faptul că geografii includ în grupa Munţilor Parâng

următorii munţi: Munţii Lotrului, Munţii Parâng, Munţii Căpăţânii, Munţii

Latoriţei, Munţii Cindrel şi Munţii Şurean.

Având în vedere că între Lotru şi Latoriţa se întind Munţii Latoriţei

normal este ca limita dintre Munţii Parâng şi Munţii Latoriţei să se dispună pe

valea Lotrului de la Obârşia Lotrului până la confluenţa cu afluentul de dreapta al

Lotrului - Coasta Petresei iar apoi să se situeze pe acest pârâu până în Şaua Iezer.

Mai departe spre est limita nordică se întinde pe Valea Urda (numită încă

Urdele) şi apoi pe Valea Latoriţei până la Lacul Petrimanu. Acest aliniament

separă Munţii Parâng de Munţii Latoriţei.

Există şi opinia, motivată de funcţia turistică a masivului, conform căreia

limita nordică s-ar derula pe culmea dintre Vf. Iezeru - Şaua Ştefanu - Muntele

59

Mirăuţu coborând la Obârşia Lotrului. Monografia „Geografia României’’ vol. I

(1960), admite că limita nordică este mai puţin clară pentru că traversează culmile

cu care Masivul Parâng se racordează la Munţii Şurean, respectiv Munţii Latoriţei,

aşa cum am arătat mai sus.

Limita estică a masivului este dată de Valea Olteţului care se întinde de la

Polovragi spre izvorul Olteţului până în Curmătura Olteţului (1615 m) şi în

continuare pe Pârâul Curmăturii până la Lacul Petrimanu. Este o limită mai clară

care delimitează masivul Parâng de Munţii Căpăţânii.

Limita sudică se dispune la contactul dintre munţi şi depresiunile

subcarpatice dispuse pe aliniamentul localităţilor Bumbeşti-Jiu - Stănceşti -

Drăgoeşti - Crasna - Ariniş - Novaci - Baia de Fier -Polovragi situate între curbele

de nivel de 500-600 m.

Aceste limite naturale fac acum din Masivul Parâng un munte uşor de

delimitat, circulat, accesibil, cu excepţia abruptului din defileul Jiului, versantul

stâng, dar şi pentru acesta există patru căi de intrare în masiv (Valea Sadului,

Valea Polatiştea, Valea Chiţiu (Lainici) şi Valea Izvorului.

1.11. pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.

În zona în care este prevăzută dezvoltarea proiectului utilizarea curentă a

terenului este cea silvică (26,2007 ha) şi păşunat (34,8521ha).

Pentru accesul în zonă există drumul foretier Gruniu care permite accesul

auto la toate dotările existente în zona vizată de proiect.

În zonă există următoarele pârtii:

2a: Vf. Parâng – Coamă 1,3 km

2b: Poiană 0,5 km

60

2d: Saivane 0,8 km

3b: Pârtia Slima 0,7 km

4b: Pârtia „B” 0,5 km

În total 5 pârtii existente, însumând 3,8 km lungime.

De asemenea în zonă mai există un telescaun care va fi dezafectat.

Proiectul este prevăzut a se dezvolta în aria protejată de interes comunitar

SCI 0188 Munţii Parâng.

1.12. informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Zona în care se va dezvolta proiectul este inclusă în PUZ al Municipiului

Petroşani. Proiectul se încadrează în PUZ existent, deoarece pârtiile existente au

fost incluse în acesta, pe proţiunile care existau la data întocmirii acestuia. În zona

respectivă nu există alte scheme de amenajare şi proiecte speciale.

În zona Rusu – Parâng s-au mai derulat două proiecte care au vizat

dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor menajere şi de dezvoltare a

cabanei Rusu şi este planificat un proiect de dezvoltare a unei reţele pentru

colectarea apelor menajere în vederea transportului lor la Staţia de Epurare

Dănuţoni. Proiectul propus va duce la creşterea afluxului de turişti în zona vizată

şi implicit la creşterea volumului de deşeuri menajere şi ape reziduale produse.

Proiectele existente, precum şi cele viitoare propuse sunt complementare

proiectului propus pentru dezvoltarea părtilor existente în zona Rusu Parâng.

Proiectul ca avea efecte complementare faţă de obiectivele existente în

zonă. Este greu de estimat efectul economico-financiar asupra obiectivelor

existente, deoarece prin dezvoltarea acestui proiect se facilitează accesul turiştilor

în zonă, dar totodată, prin dezvoltarea infrastructurii turistice din Municipiul

Petroşani este posibil ca numărul de turişti cazaţi în zona vizată să scadă.

61

După implementarea acestui proiect este certă extinderea lui şi în alte zone,

în primul rând către est, nefiind exclusă crearea în viitor a unei conexiuni cu zona

turistică Rânca.

Folosinţa actuală a terenurilor existente în zona de implementare a

proiectului este cea de teren silvic şi respectiv teren de păşunat. Prin dezvoltarea

proiectului se prevede scoaterea unor suprafeţe de teren din circuitul silvic în

vederea extinderii pârtilor de schi şi creării culoarelor necesare instalaţilor de

transport pe cablu. Aceste suprafeţe de teren vor dobândi destinaţia de teren de

păşunat. O mică parte din terenurile existente vor fi ocupate de reţelele de

transport şi de construcţiile care vor apărea. În consecinţă folosinţa actuală a

terenurilo va fi modificată doar în ceea ce priveşte scoaterea unor suprafeţe de

pădure din circuitul silvic şi dobândirea folosinţei de teren de păşunat.

1.13. informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă.

Prin intermediul drumului forestier existente Gruniu se face legătura cu

drumul de acces la hotelul Rusu, DN 7a Petroşani - Voineasa şi magistralele de

transport existente în zonă, respectiv drumul european E79 şi magistrala feroviara

202.

Ca şi punct de injecţie a energiei electrice în zonă se propune postul de

transformare de 20kV, Puţ auxiliar nr.4, amplasat in incinta fostei exploatări

miniere Petrila Sud

62

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Trasarea lucrarilor

După ce terenul pe care urmează să se amplaseze telescaunul (staţii de

traseu) a fost eliberat de sarcini (defrişarea pădurii şi extragerea arborilor din zonă,

curăţirea stâncilor mai înalte de 1 m, înlăturarea altor obstacole etc.) prima lucrare

care se execută pe baza proiectului este trasarea axelor instalaţiei şi fundaţiilor

staţiilor şi pilonilor, prin metode topografice.

Lucrările de trasare, pichetare şi marcare în teren se execută de specialişti

topografi, utilizând aparatură şi instrumente de măsurat adecvate. Lucrările se

efectuează în prezenţa şi sub îndrumarea proiectantului telefericului şi după caz, a

proiectantului fundaţiilor.

Lucrările de trasare se execută pe baza datelor din proiect, planuri şi profile

pe care sunt marcate amplasamentele fundaţiilor, distanţele şi cotele de nivel faţă

de repere fixe.

Pichetarea şi marcarea la sol a punctelor determinante se face, în prima

fază, cu “ţăruşi cu cui” (ţăruş din lemn de fag cu secţiunea pătrată în capul căruia

se bate un cui marcând locul geometric al punctului măsurat) şi cu borne din beton

turnate pe poziţie, prevăzute cu scoabe din oţel beton înglobate pe care se

crestează direcţia axelor şi cota de nivel, în faza a doua.

Lucrările de trasare generală se încheie cu un proces verbal de predare

primire încheiat între proiectant, constructor şi investitor la care se adaugă

eventuale schiţe lămuritoare.

63

Trasarea de amănunt revine constructorului care va folosi aparatura şi

metodele cunoscute în domeniul lucrărilor de construcţii.

La trasare se vor materializa un număr suficient de puncte şi repere care “să

reziste” în timpul execuţiei servind ca repere fundamentale (axe, cote, distanţe)

verificărilor ulterioare.

Montaj

Ordinea de montaj: suport, roată, balansiere cu role.

- Suportul roţii de întoarcere se va monta pe fundaţia din beton armat

construită în acest scop, prin intermediul buloanelor de ancoraj înglobate, în

fundaţie .

- Roata de întoarcere se va monta pe suportul său folosind şuruburile de

fixare de dimensiuni minime de 18 mm.

- Pe suport se va fixa şi consola de susţinere a balansierelor cu role.

Rolele se vor monta şi regla în aşa fel încât să fie în contact permanent cu

cablul purtător – tractor fără ca acesta să se frângă pe role.

Eventualele abateri de poziţii pe verticală se vor remedia prin introducerea

de plăcuţe metalice de grosimi potrivite între suportul bateriei şi console de fixare.

Ultimele retuşuri, dacă e cazul, se vor face după montarea şi rularea

cablului purtător – tractor în funcţie de modul cum acesta se aşează şi “calcă” pe

role şi în canalul roţii de întoarcere.

Pe pilonii de linie, precum şi la intrarea, respectiv ieşirea din staţii, se

montează balansiere cu role cu diferite diametre pe care reazemă şi rulează cablul

purtător – tractor.

Balansierele cu role aduse pe şantier pentru montarea pe linie trebuie ca în

prealabil să fie verificate şi recepţionate conform prevederilor caietului de sarcini

pentru uzinare.

Se recomandă ca înainte de a fi transportate şi ridicate pe piloni să fie

vopsite dacă este cazul după montaj, operaţia de vopsire fiind mult mai dificilă

după aşezarea lor în poziţia de funcţionare.

64

Balansierele se vor fixa provizoriu pe consolele pilonilor. După aşezarea

cablului purtător – tractor şi rularea acestuia în gol se va proceda la alinierea

definitivă a balansierelor prin mici translaţii şi rotaţii în funcţie de cât permit

găurile de montaj după care se vor fixa definitiv.

Se va urmări să nu existe frângere a cablului în plan orizontal, pe bateria de

role, mai mare de 0,50 la pilonii la care apăsarea minimă este de 2000 N/baterie;

în alte cazuri frângerea trebuie să fie mai mică sau inexistentă.

Această verificare se va face după montarea întregului traseu.

Derularea si intinderea cablului purtator-tractor

Cablul se va derula cu multă atenţie pentru a se evita formarea de bucle sau

ochiuri.

Nu se vor folosi răngi sau alte instrumente metalice la manevrarea cablului.

Se va verifica să nu fie agăţat cablul care urmează să fie întins.

Tensionarea cablului se va face cu foarte multă grijă progresiv şi uniform

fără smucituri şi forţări.

Se recomandă ca viteza de derulare şi întindere să nu depăşească 0,25 m/s.

La executarea operaţiei de derulare şi întindere se vor organiza posturi fixe

şi mobile de observaţie în funcţie de configuraţia terenului, natura lucrărilor

pregătitoare şi tehnologia de lucru adoptată.

Înnădirea cablului cap la cap prin matisare se va efectua de specialist atestat

ISCIR pentru asemenea operaţii sau echivalent pentru Uniunea Europeana.

Este interzis a se începe operaţia de derulare sau întindere fără a se face

instruirea echipei de lucru cu consemnare într-un proces verbal.

Personalul care lucrează la aceste operaţii va fi echipat adecvat, cu cască de

protecţie, palmare din piele, salopete şi centuri de siguranţă pentru cei care

lucrează pe piloni.

CONTROLUL CALITATII

Pe parcursul execuţiei şi după aceea, la recepţie, se vor verifica :

65

• dacă s-au produs stricăciuni asupra cablurilor montate (purtător –

tractor)

• dacă matisările sunt corect executate (lungimea matisării va fi de

minimum 1200 x Ø cablu, creşterea diametrului cablului să fie sub

10 % faţă de diametrul iniţial);

• dacă grupul de antrenare - întindere este la poziţia prescrisă;

• cablul purtător – tractor să fie bine aşezat pe rolele pilonilor;

• se va face o apreciere asupra săgeţilor din deschideri.

Orice neregulă observată va fi remediată.

Unitatea montatoare este obligată ca după terminarea completă a lucrărilor

de montaj să execute rodajul, în gol şi în sarcină al instalaţiei.

În caietul de rodaj se vor nota cel puţin :

• felul funcţionării (rodajului): în gol, în sarcină

• orele efective de funcţionare în gol, în sarcină

• defecţiunile apărute, cauzele care le-au generat şi măsurile luate

• semnătura persoanelor responsabile cu rodajul instalaţiei.

RODAJUL

Rodajul instalaţiei se va face în gol şi în sarcină pregătind astfel

telescaunul pentru a face faţă fără probleme încercărilor de casă şi apoi

verificărilor tehnice în vederea autorizării ISCIR.

Rodajul în gol al grupului de antrenare se execută la locul de montaj în

prezenţa delegaţilor furnizorului şi beneficiarului, timp de minimum 15 ore

verificându-se, funcţionarea silenţioasă încălzirea lagărelor, ungerea etc.

Rodajul în gol al instalaţiei fără vechime, cel puţin 8 ore verificându-se :

• dacă se încălzesc peste limita admisă lagărele rolelor şi roţilor;

66

• modul în care “calcă” şi se comportă cablul purtător–tractor pe roţile

de antrenare şi întoarcere, balansierele cu role de pe piloni.

Rodajul în sarcină se va începe prin încărcarea succesivă a instalaţiei cu

vehicule astfel:

• se lansează vehicule de probă neîncărcate verificându-se gabaritele

de liberă trecerea la roţi, pe piloni şi în deschideri;

• se introduc vehicule neîncărcate la intervale de 6 ori distanţa

nominală din proiect, apoi la patru, două şi în final la distanţa

nominală efectându-se astfel 24 ore de funcţionare (câte 6 ore în

fiecare situaţie).

Rodajul în sarcina continuă prin încărcarea treptată a vehiculelor cu sarcină

utilă (sarcini marcate).

Orice defecţiune sau comportare necorespunzătoare a mecanismelor în

mişcare se va consemna şi remedia înaintea terminării rodajului instalaţiei.

Alimentarea cu energie electrica

Toate instalaţiile electrice din domeniul schiabil Parâng vor afi alimentate

prin cabluri LEA şi LES de 20 kV, respectiv cabluri LEA 0.4kV pentru

alimentarea consumatorilor pe partea de joasa tensiune.

Instalaţiile pentru alimentarea cu energie electrică, a consumatorilor ce fac

obiectul dezvoltării domeniului schiabil in zona turistica Parang, se compun din:

• Instalaţia de transport a energiei electrice din punctul de injecţie în

reţeaua de distribuţie a furnizorului de energie electrică şi până la

bornele transformatorului;

• Instalatia de alimentare cu energie electrica, pe partea de joasa

tensiune, formata dintr- un numar de posturi de transformare

compacte( in anvelopa de beton) PTAB numerotate de la 0 - 9

67

Ca punct de injecţie (racordare ) în reţeaua furnizorului de energie electrică,

se propune:

- ca punct de injectie se propune postul de transformare de 20kV, Puţ

auxiliar nr.4, amplasat in incinta fostei exploatări miniere Petrila Sud.

Din punct de vedere al configuraţiei retelei, aceasta este o reţea LEA, dublu

circuit până în zona de plecare a actualului telescaun ,de unde se va trece in două

linii LEA simplu circuit care vor avea ca prim punct de sosire PT0 (hotelului

Rusu), respectiv PT1 (staţie pompe Slima).

Traseul propus pentru executarea LEA dublu circuit de la Puţul auxiliar

nr.4 pâna la plecarea telescaunului existent este in paralel cu drumul judetean

,stâlpi amplasându-se pe domeniul public. De aici o linie LEA simpu circuit va

pleca spre PT1(staţie Slima) urmarind traseul pârâului Gruniu si o alta linie LEA

simpu circuit va pleca spre

PT 0 (hotelului Rusu). Din PT1 se va trece in LES 20kV, care va face

legatura cu posturile : PT 8 (Slima) – PT 2 (Brusturi) – PT 3 (Badea) si PT 4

(ANFS).

Linia electrica pe traseul PT 4 (ANFS) – PT 5 (pilon 17) – PT 6 (staţie

intermediară) – PT 0 (hotelului Rusu) va fi LEA simplu circuit,cu o portiune de

cca 80m in LES pentru transversarea drumului de acces către hotel.

Stabilirea tipului de linie electrică utilizată pentru transportul energiei

electrice s-a făcut având la bază următorii factori determinanţi:

-puterea energetică instalată a consumatorilor, specificată de documentaţia

tehnică a fiecărui utilaj de transport şi anexele acestora.

-puterea energetică solicitată de alţi consumatori necesari pentru buna

desfăşurare a activităţilor specifice sporturilor de iarnă practicabile (tunuri de

zăpadă, staţii de pompe).

-puterea energetică solicitată pentru activităţi administrativ sociale (staţii

plecare, staţii sosire, iluminat exterior etc.).

68

-o rezervă de putere de 20 % faţă de puterea cerută în prezent, preconizată

pentru consumatori ce vor lua naştere, în urma punerii în funcţie al sistemului de

transport proiectat.

69

3. DEŞEURI

Pe amplasamentul supus analizei, vor rezulta în principal deşeuri

tehnologice (deşeuri inerte – steril) provenit din excavaţii, deşeuri metalice şi

deşeuri menajere în timpul executării lucrărilor .

Temporar, pot fi generate depozitări necontrolate de deseuri. De asemenea,

accidental, pot fi scurgeri de pasta de ciment si suspensii din autobetoniere sau din

locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii;

Nr. crt

Lucrare Deşeuri

1 Lucrări de ameliorare a neregularităţilor suprafeţei de teren, săpare fundaţii

Deşeuri solide pulverulente

2 Lucrări de defrişare Resturi vegetale 3 Reparaţii curente ale echipamentului Uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri metalice 4 Organizarea şantierului Deseuri menajere, hartie, ambalaje

3.1. Deşeuri menajere

Deşeurile menajere se vor colecta şi se vor depozita temporar într-un loc

special amenajat, în tomberoane/containere cu capac şi vor fi transportate şi

depozitate la groapa de gunoi a localităţi, ori de cate ori este nevoie.

Muncitorii pot aduna deseurile solide provenite din activitatile de

constructie. Acest fel de deşeuri menajere pot fi colectate de firmele specializate

cu care Consiliul Local al Municipiului Petroşani are încheiat contract de prestări

servicii.

Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie,

plase, plastic, sticle, desuri alimentare, vor fi depozitate in containere, fiind

evaluate la 0,3 kg/persoana/zi, asa ca 50 persoane vor produce 15,0 kg/zi de

70

deseuri. Persoanele care se ocupa de rampa de gunoi o vor goli periodic. La

sfârsitul saptamanii, locurile de munca vor fi curatate timp de 2 ore si deseurile vor

fi indepartate. Deseurile care ar putea fi refolosite (pungi) vor fi stranse separat si

refolosite.

Deseurile toxice si periculoase sunt carburantii (benzina), lubrifiantii si

acidul sulfuric, necesare unei buine functionari a utilajelor. Alimentarea utilajelor

se va face cu o cisterna, cand este necesar. Utilajele vor fi aduse pe santier in stare

buna, cu revizia tehnica efectuata.

Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de lucru in

ateliere autorizate, unde se vor schimba, de asemenea, uleiurile hidraulice si de

transmisie.

3.2. Deşeuri tehnologice

Se estimează că vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri tehnologice:

• deşeuri inerte reprezentate de materialul rezultat în urma excavaţiilor efectuate pentru reprofilarea pârtiilor şi săparea fundaţiilor;

• deşeuri din exploatarea forestieră rezultate un urma efectuării lucrărilor de defrişare şi de scoatere a rădăcinilor.

• deşeuri metalice constituite din piese de schimb etc. rezultate din activitatea de întreţinere.

3.2.1. Deşeuri inerte

Deşeurile inerte sunt constituite din sol vegetal, nisipuri şi pietrişuri.

Din operaţiunea de reprofilare a pârtilor şi de săpare a fundaţiilor vor

rezulte deşeuri care vor fi refolosite la alte lucrări.

71

Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor generate pe amplasamentul

analizat

Conform H.G. nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate de la obiectivul analizat

se clasifică astfel:

Codul deşeului

Denumirea deşeului

02 Deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor

02 01 deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit

02 01 07 deşeuri din exploatarea forestiera

17 Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamânt excavat din amplasamente contaminate)

17 01 beton, caramizi, tigle si materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 04 metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru, bronz, alama 17 04 02 aluminiu 17 04 05 fier si otel 17 04 07 amestecuri metalice 17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 17 05 04 pamânt si pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi art. 18 din HG 856/2002,

materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se încadrează în categoria

deşeurilor nepericuloase.

3.2.2. Deseuri toxice si periculoase

Operatiunile de construcţie implica unele game de materiale care pot fi

considerate toxice si periculoase. Cele mai folosite produse sunt:

• benzina;

72

• lubrifianti (uleiuri, parafina); • vopsele, diluant – folosite pentru lucrarile de intretinere si protectie a

instalaţilor de transport pe cablu. Pot aparea unele probleme in timpul manevrarii si utilizarii acestor produse

din partea firmei de construcţii. Personalul va respecta normele specifice ale

lucrarilor pentru a asigura conditii de siguranta deplina a lucrarilor efectuate.

Pregatirile periodice de personal vor fi asigurate pentru interventia operativa a

situatiei cand aceste evenimente apar.

3.2.3. Deşeuri metalice

În cadrul amplasamentului analizat, orice deşeu metalic provenit de la

montarea instalaţiilor de transport pe cablu şi a celorlalte dotări prevăzute va fi

depozitat în locuri special amenajate în acest sens, container transportabil sau

platfomă.

Nu vor fi depozitate deşeuri metalice provenite de la reparaţiile utilajelor,

acestea urmând a se efectua la sediul firmei, în locuri special amenajate, destinate

activităţii de întreţinere a instalaţiilor, utilajelor.

Titularul are în vedere verificarea periodică a acestora, la unităţi

specializate în recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice.

3.2.4. Managementul deşeurilor

În tabelul următor este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor

rezultate de pe amplasament:

Managementul deşeurilor

cantitatea prevăzută a fi generată Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi

generată

Starea fizică ( solid – S lichid – L

Semisolid – SS )

Codul deşeului

Codul privind

principala proprietate periculoasă

Codul Clasificării statistice valorificată eliminată

Rămasă în stoc

Deşeuri de la excavare (sol

vegetal şi material de

506000 m3 S 01.01.02 - - 506000 m3 - -

73

Prin executarea lucrărilor de reprofilare a pârtiilor va rezulta un volum

foarte mare de roci şi pământ.

4a 83600 m3 4c 48400 m3 4d 35200 m3 6a-6b 83600 m3 6d-6c 114400 m3 7a 33000 m3 7b 30800 m3 7c 35200 m3 7d 41800 m3

Total 506000 m3 care vor fi depozitaţi permanent în zona Slima, pe un

amplasament pe care în viitor se preconizează construirea unui lac de acumulare

pentru asigurarea unei rezerve de apă pe timp de iarnă, necesar alimentării

instalaţiilor de producere a zăpezii artificiale.

descopertă)

Metale feroase

100 Kg S 16.01.17 - - 100 kg -

beton, caramizi, tigle si

materiale ceramice

2000 Kg S 17.01 g 2000 Kg

Deşeuri menajere

4000 Kg S 20.03.01 - - - 4000 Kg -

deşeuri din exploatarea forestiera

650 m3 S 02 01 07 650 m3

74

Zona de depozitare a pământului rezultat din reprofilarea pârtiilor

Solul vegetal va fi depozitat separat şi utilizat la reabilitarea suprafeţelor de

teren afectate de lucrările efectuate prin proiect.

Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor

Ordonanţei nr.33/1995.

Recomandarile din perioada de constructie referitoare la managementul

reziduurilor solide provenite din activitatile de lucru sunt:

• depozitele de reziduuri de la constructia pârtiilor trebuie refolosite dupa un screening;

• reziduurile de metale trebuie refolosite pe cat posibil; • solutiile electrolite folosite vor fi mai intai neutralizate si apoi puse la

dispozitia celor mai apropiate facilitati de reziduuri municipale; • reziduurile petroliere vor fi recuperate si preluate de ramurile PETROM. Singurele deşeuri rezultate care necesită un program special de gospodărire,

în acord cu reglementările în vigoare şi pe principiile unui management ecologic,

sunt cele rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor auto şi

utilitarelor. Aceste tipuri de deşeuri se materializează în:

• anvelope uzate, • acumulatori uzaţi, • uleiuri de motor, • piese metalice uzate şi înlocuite,

75

• filtre de ulei. Activitatea de întreţinere a utilajelor (piese metalice uzate, cauciucuri

uzate, ulei uzat etc) nu se va executa pe amplasamentul analizat, ci numai la sediul

titularului de activitate, în spaţii special amenajate. Toate utilajle, autoutilitarele

vor fi aduse în amplasamentul analizat în stare normală de funcţionare, avand

efectuate reviziile tehnice.

Depozitarea deşeurilor tehnologice se va face numai la sediul unităţii pe

platforme betonate pentru recuperarea tuturor scurgerilor susceptibile a produce

poluarea solului.

Materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrările de montare instalaţii,

vor fi valorificate prin unităţi abilitate pentru reciclarea materialelor.

Grupul social destinat personalului care îşi desfăşoară activitatea în

amplasamentul analizat va fi toaletă ecologică.

76

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR

DE MEDIU

4.1. Apa

4.1.1. APE DE SUPRAFAŢĂ

Masivul Parâng este drenat de o largă reţea hidrografică care include pâraie,

râuri, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de acumulare şi captări, lacuri

pluvionale.

Principalul râu care mărgineşte şi drenează masivul este Jiul cu afluentul

său Jieţul. Jieţul ia naştere din emisarii lacurilor glaciare aflaţi în complexul

glaciar Roşiile.

După intrarea în defileu primul afluent mai important al Jiului pe stânga

este Izvorul care, cu afluenţii săi Sasul, Largul, Tecanul,Lăpuşel şi Stoinicioara,

drenează întreaga întindere de măguri înalte şi muncei de sub poala Parângului

Mic între acesta şi Vf. Cârja. Apoi urmează pârâul Polatiştea care aproape de

confluenţă străbate un sector de chei tăiate în calcare. Izvoarele sale aflate sub

culmea Cârja- Parângu Mare (Cutreasa,Tecanu, Surpata sunt completate de cele

sudice ( Căpriorul, Obârşia ) aflate sub Vf. Recii (1486 m).

4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI

În prezent în masivul Parâng calitatea apelor este afectată de apele uzate

neepurate sau insuficient epurate. Fiecare cabană are sistem propriu de canalizare

cu fose septice vidanjabile. Prin proiect se propune realizarea unui sistem de

alimentare cu apă şi a unui sistem de canalizare.

77

Pe durata derulării lucrărilor de investiţii este posibilă contaminarea apelor

de suprafaţă cu produse petroliere prin spălarea acestora din solurile contaminate

accidental de către scurgerile de apă.

Pe durata de funcţionare a proiectului nu vor fi generate reziduale

tehnologice.

Pentru cunoaşterea stării actuale a factorului de mediu apa, au fost prelevate

probe de apă după cum urmează:

P1 apă – prelevată din pârâul Gruniu.

P2 apă – prelevată din pârâul Maleia.

Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul următor:

Proba UM P1 apă P2 apă

Conductivitate µS/cm 112 132

Acid reala mechiv

Acid totala mechiv

Alcalinitate totala mechiv

Alcalinitate permanenta mechiv

Reziduu fix mg/dm3 135 148

Indice pH Unit pH 6,53 6,62

Suspensii mg/dm3 53 42

Hidrogen sulfurat mg/dm3 0 0

Clor rezidual mg/dm3 0 0

Azot amoniacal

(NH4+)

mg/dm3 0 0

Plumb mg/dm3 0,000 0,000

Cadmiu mg/dm3 0,000 0,000

Crom trivalent mg/dm3 0,002 0,002

Crom hexavalent mg/dm3 0,000 0,000

Cupru mg/dm3 0,000 0,000

Zinc mg/dm3 0,02 0,02

78

Mangan mg/dm3 0,024 0,018

Fier total mg/dm3 0,02 0,02

Calciu mg/dm3 8,6 9,2

Magneziu mg/dm3 1,4 1,2

Fosfor (P) mg/dm3 0 0

Cianuri (CN-) mg/dm3 0 0

Sulfiţi (SO32-) mg/dm3 - -

Sulfaţi (SO42-) mg/dm3 22 31

Fenoli (7167-92) mg/dm3 0 0

Detergenţi anionici mg/dm3 0 0

CBO5 mg/dm3 0 0

CCO-Cr mg/dm3 0 0

Din tabel rezultă următoarele:

P1 apă – nu prezintă depăşiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la

parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi,

conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

P2 apă – nu prezintă depăşiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la

parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi,

conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

De fapt, în aceste ape în cadrul unor monitorizări anterioare nu s-a

evidenţiat nici un fel de activitate biologică.

Alimentarea cu apă

Dimensionarea necesarului de apa pentru instalaţia de produs zăpada

artificială

Cu instalaţia de producere a zăpezii artificiale, trebuie produsă zăpadă,

pentru o mare parte a pârtiilor.

La luarea în considerare a producerii unui strat de zăpadă de bază de 30 cm

grosime şi a unuia evaluat cu 40% îmbunătăţire şi adăugare ulterioară de zăpadă

79

(inclusiv pierderile din vânturarea de iarnă şi din evaporare) se determină

cantitatea de apă necesară după cum urmează:

Total

Suprafaţă pentru aplicarea zăpezii 448.600 m2

Necesar de zăpadă

Strat de bază 0,3m 134.580 m3

Zăpadă de îmbunătăţire 40% 0,12m 53.832 m3

Total 0,42m 188412 m3

Necesar de apă

Raport apă/zăpadă 1 : 2,40

Strat de bază 56.075 m3

Zăpadă de îmbunătăţire 22.430 m3

Cantitate totală

78.505 m3

Volumulanual necesar de apa pentru producerea zapezii artificiale

Vza= 78.505 mc

Regim de functionare 6,1zile/an, adica aproximativ 7 zile/an

Qnzi med =78.505mc :7 zie = 11215,00mc/zi =155.76 l/s

Qnzi max = Qzi medx k zi = 11215,00mc/zi x 1.00=11215,00mc/zi

=155.76 l/s

Cerinta de apa

Caz.a.=Vza an x Ks x Kp

Qzi med = Qnzi medx k s x kp = 11215,00mc/zi x 1.07 x

1.05=12600,05mc/zi =175.00 l/s

Qzi max = Qzi med x k zi = 12600,05mc/zi x 1.00=12600,05mc/zi

=175.00 l/s

80

Volumul anual = 12600,05mc/zi x 7zile= 88.200.35 mc

Qzi min =56075mc :7 zie = 8010.71mc/zi =111,26l/s

Volumul brut al lacului 95.701.2m3

Dimensionarea instalaţiilor de producere a zăpezii artificale

La luarea în considerare a unui strat de zăpadă de bază de 30 cm grosime şi

a unuia evaluat cu 40% îmbunătăţire şi adăugare ulterioară de zăpadă (inclusiv

pierderile din vânturarea de iarnă şi din evaporare) se determină cantitatea de apă

necesară după cum urmează:

Considerând că instalaţiile de producere a zăpezii artificiale sunt în număr

de 30 buc. şi funcţionează 20 ore/zi, necesarul de apă este:

Debit apă/tun 1 tun 6,7 l/s =24 m3/h;

30 tunuri 201 l/s= 723,6 m3/h

723.6mc/h x 20 h = 14472 mc apa

Sursa poate asigura :

30l/s x 3.6 x 24 = 2592mc/zi rezulta ca sursa nu poate asigura cerinta de apa pe zi si se impune construirea unui lac de acumulare.

Deoarece alimentarea se face din lacul creat artificial din zona Slima

capacitatea utila a acestuia fiind de 90.400 m3, necesaru de apa pentru zapada

fiind de 88200.37mc se determină durata de inzapezire.

Durata de inzapezire în regim de funcţionare a celor 30 tunuri de zăpadă şi

în regim de funcţionare de 20 h/zi este de:

88.200.37 m3 :723,6 m3/h = 121.9 ore ≈ 6.1 zile

Dimensionarea necesarului de apa pentru alimentarea consumatorilor

casnici din zona Parâng

Pentru cazul particular al alimentării cu apă din rezervoarele de apă a

consumatorilor casnici, se consideră că din capacitatea totală maximă, de 2000

81

persoane/zi vizitatori, aceştia având regim de tranzit spre staţiunea turistică şi spre

partea superioară a muntelui şi 1500 persoane/zi cazate înzona turistică se

determină debitele medii, maxime şi orare astfel :

Aşadar:

- numărul de persoane: N1 =2000 şi N2= 1500

- debitul specific de apă pentru nevoi publice: conf. tabel 2 din SR 1343-

1:2006, pentru zone de interes turistic qp= 15-30 l/ vizitator,zi şi 150 l/cazat, zi

- coeficientul de variaţie zilnică: Kzi = 1,3

- coeficientul de variaţie orară: având în vedere numărul maxim de turişti

deserviţi de instalaţie, conf. tabel 3 STAS SR 1343-1 :2006 se consideră K0 =2.

Aşadar necesarul de apă pentru nevoi publice este:

Ng = n x qp

Ng1 = 2000 x 30 = 60.000 l/zi

Ng2 = 1500 x 150 = 225.000 l/zi

Debitul mediu zilnic

Qzi med.= 1000

1 x Ng [m3/zi]

Qzi med1.= 1000

60000 = 60 m3/zi

Qzi med.2=1000

225000 = 225 m3/zi

Total 285 m3/zi

Debitul maxim zilnic:

Qzi max. = Kzi x Qzi med. [m3/zi]

82

Qzi max.1 = 1,3 x 60 = 78 m3/zi

Qzi max.2 = 1,3 x 225 = 292.5 m3/zi

Total 370.5 m3/zi

Debitul maxim orar:

Qorar max = 24

maxzioQK ×

= 24

741= 30,87 [m3/oră]

Calculul cerinţei medii de apă

C = Kp x Ks x Qzi med. [m3/zi]

unde:

Kp = 1,05 este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă

pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă

până la branşamentele utilizatorilor;

Ks = 1,07 este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor

proprii ale sistemului de alimentare cu apă.

Cmed = 1,05x 1,07 x 285 = 320.19 m3/zi

Volumul de apa potabila:

Van med = 320.19m3/zi x 365 zile/an = 116.869m3/an.

Calculul cerinţei maxime de apă

C = Kp x Ks x Qzi max.

Cmax = 1,05 x 1,07 x 370.5 ≈ 416.25 m3/zi

Cerinta de apa potabila:

Van max = 416.25m3/zi x 365 zile/an = 151.931.25m3/an.

83

Evacuarea apelor uzate (conf. SR 1846-1:2006)

Qu = Qs [m3/zi, m3/oră]

Qs este debitul de apă de alimentare caracteristic.

Qu zi med.=Qs med.=Qzi med.= 320,19 m3/zi=0,079 m3/s;

Qu zi max.=Qs max.=Qzi max.= 416.25 m3/zi=0,1029 m3/s.

D. Rezerva necesară pentru incendii

Conf. STAS SR 1343-1 tabelul 4 poz.1 Qie = 5 l/s pentru hidranţii exteriori şi

durata de funcţionare este Te= 3 h

Debitul asigurat de hidranţii exteriori este : 5 x 3,6 x 3 = 54 m3

Debitul asigurat de hidranţii interiori este : 16,25 x 3 = 48 m3

Total 102 m3

E. CERINTA TOTALA DE APA

VTOT = VZA + VAM+ VI

VAM=88200.35mc

VZA=116.869mc

VI=102mc

VTOT=205171.35mc

4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Gospodăria de combustibil va fi astfel proiectată şi executată încât să

împiedice contaminarea accidentală a apelor freatice cu combustibili.

84

Apele uzate vor fi colectate şi transmise prin magistrala nou creată la Staţia

de epurare Dănuţoni.

4.2. Aerul

Aprecieri cu privire la mersul climei în Munţii Parâng se pot face cu

uşurinţă deoarece au existat de-a lungul timpului numeroase observaţii

meteorologice la cinci staţii meteo aflate la marginea masivului, după cum

urmează: Parâng (1586 m alt.), Obârşia Lotrului (1400 m alt.), Rânca (1630 m

alt.), Polovragi (600 m) şi Negovanu (1900 m alt.). Aproape toate au avut

intermitenţe în funcţionare dar datele existente în arhive pot conduce la unele

concluzii evidente.

Există desigur un grad de variabilitate a valorilor parametrilor climatici în

funcţie de ani, luni şi zile dar şi de amplasamentul staţiilor. De asemenea se

remarcă deosebiri fundamentale între climatul munţilor mijlocii, cu altitudini de

1500 - 1700 m şi cel al munţilor înalţi cu altitudini de peste 2200 m care este mult

mai aspru.

Temperatura medie anuală se situează între 3,6-4,5°C la Rânca, 3,2-4,5°C

la Parâng, 4,5-7,2°C la Obârşia Lotrului şi 1,5-4,2°C la Negovanu. Variaţiile de

temperatură sunt mai mari în anotimpul iernii şi mai mici vara.

Pe luni, cele mai calde sunt lunile iunie, iulie, august, cu medii lunare de

12-14°C iar cele mai reci sunt lunile decembrie şi februarie cu medii de 6-4 °C. În

lunile de iarnă temperatura poate scădea Ia -17 sau chiar - 20 °C în timp ce vara

temperatura poate urca la 20-25°C. Tot vara temperatura poate scădea uneori la 0-

3,5°C, în timp ce iarna sunt zile în care temperatura urcă la 8-10°C mai cu seamă

pe versanţii sudici, însoriţi.

85

Numărul zilelor cu îngheţ variază între 150 - 172 iar numărul zilelor

geroase cu temperatura ≤ - 10 °C oscilează între 40 - 70. Numărul zilelor cu

temperatura ≥ 10 °C variază între 96 şi 108.

Din punct de vedere termic pe ansamblu climatul se încadrează în

climatul de munte cu ierni reci, cu temperatura medie anuală sub 18°C dar şi a

lunii celei mai clade tot sub 18°C, cu veri răcoroase.

Precipitaţiile anuale oscilează între 770 şi 1440 mm fiind mai abundente

pe latura sudică.

Precipitaţii mai bogate sunt în lunile mai şi iulie, iar mai reduse în

februarie-martie şi octombrie-noiembrie. În acest caz oscilaţiile cantităţilor de apă

căzute sunt mai largi.

Probabilitatea zilelor cu precipitaţii este mai mare pe versanţii nordici şi

vestici aceasta datorându-se fronturilor principale care sunt mai frecvente din

direcţia nord-vest.

Stratul de zăpadă reprezintă un important indicator al climatului legat de

precipitaţii. Grosimea acestuia variază între 4-5 cm şi 2-3 metri, grosimi mai mari

întâlnindu-se în nişele nivale, în căldările glaciare şi în cornişe.

Numărul de zile cu sol acoperit de zăpadă se situează între 120 şi 140 la

Rânca, 123 şi 152 la Parâng, 118 şi 138 la Obârşia Lotrului şi 130-162 la

Negovanu.

De menţionat este faptul că pe crestele înalte predomină viscolul care

depune cantităţi mari de zăpadă în terenul adâncit, concav, în timp ce pe

suprafeţele plane de pe creste şi platouri zăpada este viscolită şi pe alocuri abia

atinge 10-20 cm grosime.

Stratul de zăpadă persistă mult în căldările glaciare şi în jgheaburile

adânci, de regulă până în iulie. Uneori acest strat, în care se pot observa larve sau

adulţi de insecte, este acoperit de zăpada nouă din toamnă.

Pe lângă astfel de staţiuni cu zăpada în topire lentă se dezvoltă vara plante

specifice (chionofile), adaptate la excesul de apă rece în sol.

86

Umezeala relativă a aerului cunoaşte valori ce depăşesc 65%, mediile

situându-se între 70 şi 90%, aproape la toate staţiile, mai mare fiind la Obârşia

Lotrului datorită lipsei curenţilor.

Nebulozitatea mijlocie lunară este mai mare pe versantul nordic decât pe

cel sudic. Valori mai mari se înregistrează în luna mai şi uneori în iulie în timp ce

valori mai reduse se notează în lunile septembrie-octombrie. Numărul de zile

senine este mai mare la Rânca şi Negovanu. Au fost luni în care toate zilele au

avut cer acoperit (mai 1957). Cea mai redusă nebulozitate se remarcă în lunile de

vară (3-13 zile lunar).

Vântul prezintă frecvenţe mai mari pe direcţiile nord-vest, nord şi sud-

vest cu valori cuprinse între 12,5-13,9%. Cea mai mică frecvenţă se înregistrează

pe direcţia sud-vest (2,3%) şi vest (2.1%). Tăria cea mai mare se înregistrează pe

direcţia nord la Rânca şi nord-vest la Parâng şi Negovanu cu valori de 2,7°

Beaufort la primele două şi 6,5-7° la Negovanu. De altfel staţia de la Negovanu a

fost creată tocmai pentru măsurarea vântului în vederea construirii unei centrale

eoliene (la est de Curmătura Olteţului). Aceasta a şi funcţionat între 1978 şi 1986

cu bune rezultate după care proiectul a fost abandonat. Staţia meteo a continuat să

funcţioneze până în 2002.

Există şi multe zile de calm şi acestea sunt apreciate de toţi cei ce se află

pe crestele munţilor deoarece vântul creează un puternic disconfort.

Un rol important îl are ceaţa. Aceasta se formează şi persistă mult timp în

căldările sudice fiind împiedicată adesea să se extindă spre nord de către vânturi

slabe din nord. Uneori însă trece culmea şi se extinde în căldările glaciare din nord

unde adesea se destramă.

4.2.1. Surse şi poluanţi generaţi

87

Evaluarea emisiilor rezultate la operaţiunile de alimentare a autovehiculelor

şi utilajelor care operează pe şantier

Sursele de impurificare a atmosferei specifice unor astfel de activităţi sunt

compuşii organici volatili – COV – şi anume hidrocarburile, în principal cele

specifice benzinelor (heptan).

Emanaţiile în atmosferă a acestor poluanţi se produc datorită pierderilor

prin respiraţie a rezervoarelor şi pierderilor de lucru.

Pierderile prin respiraţie sunt legate de distilarea vaporilor şi ciclu termic al

zilei.

Pierderile de lucru apar la umplerea şi golirea rezervoarelor.

Caracteristica emisiilor prin respiraţie este înălţimea mare a acestora şi

depind de temperatura ambientă şi de gradul de umplere al rezervorului. Aceste

emisii sunt continue.

Pierderile prin vehicularea produselor petroliere (descărcarea din cisterne,

neetanseitati, umplerea rezervoarelor autovehiculelor şi altele) se caracterizează

prin înaltimea mică de emisie şi au un caracter intermitent.

În funcţie de capacitatea de stocare a rezervoarelor şi de cantitatea medie

zilnică de produse petroliere vehiculată în staţie s-au calculat emisiile la înaltimea

de 6 -8 m de la sol.

La stocarea şi manipularea produselor petroliere survin pierderi prin

evaporare, care pot fi împartite în pierderi prin respiraţie şi pierderi de lucru .

Emisiile de COV în cazul de faţă pot fi evaluate prin factorii de emisie

stabiliţi după AP – 42 după cum urmează :

- respiraţia rezervoarelor de stocare Ea = 0.05 kg /1000 dmc/ zi

- pierderi la umplerea rezervoarelor

autovehiculelor Ec = 1.44 kg /1000 dmc

88

Precizam ca aceste emisii apar în situaţia în care nu există sistemul de

recirculare a vaporilor. Pierderile se reduc complet în situaţia existentei circuitului

închis.

Debitele masice de COV evacuate în atmosferă pot fi stabilite pe categorii

tehnologice după cum urmează:

La umplerea rezervoarelor autovehiculelor se utilizează o autocisternă de 20

mc.

Respiraţia rezervoarelor de stocare se realizează prin conducte de aerisire,

prevăzute separat pentru fiecare rezervor. Conductele de aerisire sunt prevăzute la

capăt cu opritor de flăcări şi supapă de aspiraţie.

Evaluarea emisiilor datorate funcţionării autovehiculelor şi utilajelor

echipate cu motoare cu ardere internă

O altă sursă de poluare a aerului o constituie emisiile rezultate din

combustia motorinei în timpul funcţionării autovehiculelor şi a utilajelor. Gazele

de eşapament ale motoarelor diesel au aceleaşi caracteristici cu cele de la

motoarele cu benzină. Emisiile de dioxid de sulf sunt în funcţie de compoziţia

combustibilului, care în general conţine de 10 ori mai mult sulf decât benzina.

Deoarece motoarele diesel operează o combustie mai completă şi folosesc

combustiblili mai puţin volatili, emisiile de hidrocarburi şi CO sunt relativ reduse.

Datele din literatură (Chimia Sanitară a Mediului) indică următoarele emisii

de poluanţi din gazele de eşapament ale motoarelor diesel.

Poluantul MAC [g/l]

CO 7,0

NOx 26,8

COV 16,3

89

SO2 1,8

Suspensii 13,0

În general, în condiţii de lucru în sarcină utilajele şi mijloacele de transport

consumă 20 l de motorină pe ora de funcţionare.

Emisiile rezultate la funcţionarea unui singur utilaj vor fi:

Debit Poluant

g/h mg/s CO 140 38,9

NOx 536 148,9 COV 326 90,6

SO2 36 10,0 Suspensii 260 72,2

Întru-cât activitatea de transport este redusă, poluarea cu gaze toxice a

atmosferei este nesemnificativă.

Pentru determinările valorilor în imisie s-a făcut o modelare matematică a

dispersiei după un model gaussian.

Utilizând această relaţie de modelare matematică s-au obţinut următoarele

valori ale dispersiilor în situaţiile:

Dispersia COV, clasa " STABIL" pentru operaţiunea de alimentare cu

combustibil a utilajelor [µg/dm3]:

Distanţa [m] Viteza vantului [m/s] 5 10 25 50 75 100 125 150 175 200 LMA

1 0,0009 0,0017 0,0043 0,0085 0,0128 0,0171 0,0213 0,0237 0,0202 0,0175 2 0,0008 0,0016 0,0040 0,0080 0,0120 0,0160 0,0200 0,0213 0,0181 0,0157 3 0,0007 0,0015 0,0037 0,0075 0,0112 0,0149 0,0187 0,0191 0,0162 0,0141 4 0,0004 0,0007 0,0018 0,0035 0,0053 0,0070 0,0088 0,0086 0,0073 0,0063

6000

Dispersia de COV pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării

simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [µg/dm3]:

90


1 0,0038 0,0076 0,0191 0,0381 0,0572 0,0762 0,0953 0,1056 0,0900 0,0783 2 0,0036 0,0071 0,0178 0,0356 0,0534 0,0713 0,0891 0,0949 0,0807 0,0701 3 0,0033 0,0067 0,0167 0,0333 0,0500 0,0667 0,0834 0,0852 0,0723 0,0628 4 0,0016 0,0031 0,0078 0,0156 0,0234 0,0312 0,0391 0,0383 0,0324 0,0281

6000

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale COV de

0,1056 µg/mc la 150 de m în condiţii normale de lucru în situaţia funcţionării a 10

autovehicule/utilaje simultan, valori aflate mult sub CMA la 30 minute respectiv 6

mg/mc.

Dispersia de NOx pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării



1 0,8514 1,7027 4,2569 8,5137 7,8017 5,7881 4,5917 3,8002 3,2384 2,8194 2 0,8053 1,6106 4,0266 8,0531 7,0746 5,2291 4,1361 3,4150 2,9044 2,5241 3 0,7626 1,5252 3,8130 7,6260 6,4144 4,7233 3,7253 3,0685 2,6044 2,2595 4 0,3615 0,7230 1,8075 3,6150 2,9075 2,1330 1,6774 1,3784 1,1675 1,0112

30

Pragul superior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 24 µg/dm3 Pragul inferior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 19,5 µg/dm3

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale NOx de

8,5137 µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10

autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia vegetaţiei

respectiv 30 µg/mc.

Dispersia de SO2 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării


91


1 0,0940 0,1879 0,4699 0,9397 0,8611 0,6389 0,5068 0,4194 0,3574 0,3112 2 0,0889 0,1778 0,4444 0,8889 0,7809 0,5772 0,4565 0,3769 0,3206 0,2786 3 0,0842 0,1683 0,4209 0,8417 0,7080 0,5213 0,4112 0,3387 0,2875 0,2494 4 0,0399 0,0798 0,1995 0,3990 0,3209 0,2354 0,1851 0,1521 0,1289 0,1116

20

Pragul superior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 12 µg/dm3 Pragul inferior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 8 µg/dm3

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale SO2 de 0,9397

µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10

autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia

ecosistemelor respectiv 30 µg/mc.

Dispersia de CO pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării



1 0,3655 0,7311 1,8277 3,6554 3,3498 2,4852 1,9715 1,6316 1,3904 1,2105 2 0,3458 0,6915 1,7288 3,4577 3,0376 2,2451 1,7759 1,4663 1,2470 1,0838 3 0,3274 0,6549 1,6371 3,2743 2,7541 2,0280 1,5995 1,3175 1,1182 0,9701 4 0,1552 0,3104 0,7761 1,5521 1,2484 0,9158 0,7202 0,5918 0,5013 0,4342

10

Pragul superior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 7 µg/dm3 Pragul inferior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 5 µg/dm3

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale CO de 3,6554

µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10

autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii

umane respectiv 10 µg/mc.

Dispersia de PM10 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării


92


1 1,3992 2,7984 6,9961 13,992 12,822 9,5127 7,5464 6,2456 5,3223 4,6336 2 1,3235 2,6470 6,6176 13,235 11,627 8,5939 6,7977 5,6126 4,7733 4,1484 3 1,2533 2,5066 6,2666 12,533 10,542 7,7627 6,1224 5,0430 4,2803 3,7135 4 0,5941 1,1882 2,9706 5,9411 4,7784 3,5055 2,7567 2,2653 1,9189 1,6619

50


Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale PM10 de

13,992 µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10

autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii

umane respectiv 10 µg/mc.

Evaluarea emisiilor datorate efectuării lucrărilor de săpare, derocare şi

manipulare a materialului rezultat

O altă sursă potenţială de poluare a aerului cu pulberi în suspensie o

constituie lucrările de excavaţie şi manipulare a materialului dislocat efectuate în

cadrul operaţiunilor de reprofilare a pârtilor şi a drumurilor de acces, precum şi a

lucrărilor de săpare a fundaţiilor pentru pilonii instalaţiilor de cablu.

În principiu, solul din zona afectată are o umiditate ridicată, care împiedică

ridicarea şi răspândirea prafului, deoarece cantitătile de precipitaţii totalizează şi

depăşesc aici 1100 -1200 mm într-un an. Foarte frecvente sunt precipitaţiile care

cad pe culmile şi pe pantele dealurilor şi munţilor expuşi advectiei aerului umed şi

activităţilor frontale (precipitaţiile orografice). Totuşi, în lunile august –

septembrie când nivelul precipitaţiilor poate fi mai scăzut şi temperatura aerului

mai ridicată, stratul superior al solului poate fi mai uscat. În astfel de condiţii se

impune necesitatea stropirii materialului înainte de începerea lucrărilor de

exvavaţii. De asemenea stropirea în scopul eliminării degajărilor de pulberi este

imperios necesară şi pe durata efectuării lucrărilor de derocare.

93

Pe toată durata efecturilor lucrărilor de construcţie se recomandă

interzicerea folosirii explozibililor pentr efectuarea lucrărilor de derocare.

Surse de poluare a aerului pe durata exploatării investiţiei

Deoarece scopul investiţiei îl constituie practicarea sporturilor de iarnă,

emisiile de poluaţi atmosferici se limitează la poluanţii emişi de utilajele folosite la

amenajarea pârtiilor: Raportat suprafeţei estimate a pârtiilor rezultă necesitatea

achiziţionării a aproximativ 7 ratrakuri pentru toate pârtiile proiectate.

Pentru determinările valorilor în imisie s-a făcut, de asemenea, o modelare

matematică a dispersiei după un model gaussian.

Dispersia de COV pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării

simultane a 7 ratrakuri [µg/dm3]:


1 0,0027 0,0053 0,0133 0,0267 0,0400 0,0533 0,0667 0,0739 0,0630 0,0548 2 0,0025 0,0050 0,0125 0,0249 0,0374 0,0499 0,0623 0,0664 0,0565 0,0491 3 0,0023 0,0047 0,0117 0,0233 0,0350 0,0467 0,0584 0,0597 0,0506 0,0439 4 0,0011 0,0022 0,0055 0,0109 0,0164 0,0219 0,0273 0,0268 0,0227 0,0197

6000

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale COV de

0,0739 µg/mc la 150 de m în condiţii normale de lucru în situaţia funcţionării a 7

ratrakuri simultan, valori aflate mult sub CMA la 30 minute respectiv 6 mg/mc.

Dispersia de NOx pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării


94


1 0,5960 1,1919 2,9798 5,9596 5,4612 4,0517 3,2142 2,6601 2,2669 1,9736 2 0,5637 1,1274 2,8186 5,6372 4,9522 3,6603 2,8953 2,3905 2,0330 1,7669 3 0,5338 1,0676 2,6691 5,3382 4,4901 3,3063 2,6077 2,1479 1,8231 1,5817 4 0,2530 0,5061 1,2652 2,5305 2,0352 1,4931 1,1742 0,9649 0,8173 0,7078

30

Pragul superior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 24 µg/dm3 Pragul inferior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 19,5 µg/dm3

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale NOx de

5,9596 µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri

simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia vegetaţiei respectiv 30 µg/mc.

Dispersia de SO2 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării



1 0,0658 0,1316 0,3289 0,6578 0,6028 0,4472 0,3548 0,2936 0,2502 0,2178 2 0,0622 0,1244 0,3111 0,6222 0,5466 0,4040 0,3196 0,2639 0,2244 0,1950 3 0,0589 0,1178 0,2946 0,5892 0,4956 0,3649 0,2878 0,2371 0,2012 0,1746 4 0,0279 0,0559 0,1397 0,2793 0,2246 0,1648 0,1296 0,1065 0,0902 0,0781

20

Pragul superior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 12 µg/dm3 Pragul inferior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 8 µg/dm3

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale SO2 de 0,6578

µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri

simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia ecosistemelor respectiv 30

µg/mc.

Dispersia de CO pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării


95


1 0,2559 0,5118 1,2794 2,5588 2,3448 1,7396 1,3800 1,1422 0,9733 0,8474 2 0,2420 0,4841 1,2102 2,4204 2,1263 1,5716 1,2431 1,0264 0,8729 0,7586 3 0,2292 0,4584 1,1460 2,2920 1,9279 1,4196 1,1196 0,9222 0,7828 0,6791 4 0,1086 0,2173 0,5432 1,0865 0,8738 0,6411 0,5041 0,4143 0,3509 0,3039

10


Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale CO de 2,5588

µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri

simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10

µg/mc.

Dispersia de PM10 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării



1 0,9795 1,9589 4,8973 9,7945 8,9755 6,6589 5,2825 4,3719 3,7256 3,2435 2 0,9265 1,8529 4,6323 9,2646 8,1389 6,0157 4,7584 3,9288 3,3413 2,9039 3 0,8773 1,7546 4,3866 8,7732 7,3794 5,4339 4,2857 3,5301 2,9962 2,5994 4 0,4159 0,8318 2,0794 4,1588 3,3449 2,4538 1,9297 1,5857 1,3432 1,1633

50


Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale PM10 de

9,7945 µg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri

simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10

µg/mc.

În anotimpul cald, ca urmare a dezvoltării infrastructurii turistice, se

estimează creşterea considerabilă a fluxului de turişti. Aceştia, prin tradiţionalele

picnicuri cu barbeque pot emite în mod necontrolaţi poluaţi atmosferici. Pentru

limitarea acestor emisii este necesar să se limiteze locurile în care astfel de

96

activităţi sunt permise şi să se interzică incinerarea resturilor menajere rezultate în

urma acestei activităţi, în primul rând a ambalajelor din material plastic.

Considerăm că aceasta activitate nu aduce prejudicii factorului aer,

influenţele reduse ale acesteia resimţindu-se într-un spaţiu restrâns din aria de

activitate, cu condiţia să nu se depăşeaşcă un număr de 10 utilaje care să lucreze

simultan. Menţionăm că zona luată în considerare este amplasată la o distanţa

suficient de mare faţă de aşezările umane învecinate, distanţa minimă fiind de 10

km. Pe durata derulării lucrărilor de investiţie cabanele şi casele de odihnă din zona

ANEFS şi Căsuţa din Poveşti se vor afla în zona de influenţă a acestora.

Pentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului (Lângă

Cabana ANEFS), înainte de începerea lucrărilor de investiţie, s-au determinat

pulberile în suspensie, SO2 şi NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul

de mai jos comparativ cu Ordinul Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului nr.

592/2002, poluanţii detereminaţi se situează mult sub valorile admise.

Concentraţia poluantului [µg/m3] Data prelevării

probelor

Poluantul

determinat

Punct de

prelevare Determinată Maximă admisă Ordin

592/2002

8.10.09 Pulberi totale în

suspensie Lângă cabană 13,4 50

8.10.09 SO2 Lângă cabană 2,45 20

8.10.09 NO2 Lângă cabană 1,87 30

Din interpretarea rezultatelor determinărilor fizico-chimice efectuate pe

proba de aer prelevată din zona cabanei ANEFS rezultă că, calitatea aerului în

zona luată în considerare este foarte bună.

4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor

specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri :

97

• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;

• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului; • utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului; • adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea

suprafeţei de rulare. Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata

lucrarilor de constructie, sau de trafic.

Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai

echipament si mijloace de transport care au motor Diesel ce produce foarte putin

monoxid de carbon si nu produc emisii de Pb. Utilajele de constructii trebuie bine

intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.

Viteza de circulatie pe drumurile în lucru trebuie redusa, iar aplicarea de

apa sau de alte mijloace de indepartare a prafului trebuie să se facă la intervale

regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sanatatii

oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful in zonele urbane,

se recomanda in special folosirea pietrisului.

Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de

vant trebuie acoperite cu prelate corespunzatoare.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi umplerea cu sol, se

vor reduce atunci cand bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta

pentru suprafetele nepavate.

Stabilizarea solului cu var trebuie realizata in cadrul facilitatilor de

management al santierului.

98

4.3. Poluarea solului şi protecţia calităţii acestuia

4.3.1. Caracteristicile solurilor

În funcţie de altitudine şi condiţiile climatice se disting două grupe

importante de soluri (Al. Buia şi colab., 1962):

- soluri montane, răspândite în zona forestieră a pădurilor de fag şi molid

până la altitudinea de 1700 m;

- soluri alpine dispuse în etajul subalpin şi respectiv alpin între 1700 şi

2519 m altitudine.

- în cadrul solurilor montane se remarcă o oarecare etajare în funcţie de

altitudine şi condiţii fitoclimatice. Astfel se disting:

- soluri brune montane, prezente în golurile de munte situate la altitudinea

de 900-1200 m pe munţii Plaiul Novacilor, Măgura, Rădeiu şi Rotunda. S-au

format în condiţiile fitoclimatice ale pădurii de fag, înţelenirea apărând după

defrişarea pădurilor. Au un profil mai adânc şi un pH mai ridicat (4,5-5).

- soluri bune acide montane, se regăsesc la altitudini de 1200-1500 m pe

golurile de munte Cerbul, Tolanu, Băileasa, Cărpiniş, Florile Albe, Fântâna

Untului, Molidiş etc. şi corespund pădurilor de fag, respectiv fag în amestec cu

răşinoase. Vegetaţia ierboasă este formată din asociaţii de Nardus stricta în

amestec cu vegetaţia de Festuca rubra şi Agrostis tennuis. Profilul solului este mai

scurt, aciditatea mai mare (pH 3,4), unitatea de humus mai mare decât solurile

brune montane.

- soluri brune acide podzolice montane se întâlnesc la altitudini de 1500-

1700 m pe munţii Corneşul Mare, Rânca, Cătălinul, Muşătoiu, Stânişoara, Tidvele,

Dâlbanu, Plăsala, Coasta Crainicului.

Acest tip de sol prezintă un grad variabil de podzolire determinat de

prezenţa pădurilor de conifere preexistente dar şi de prezenţa unor subarbuşti ca

99

Vaccinium, Bruckenthalia adesea cu Nardus stricta. Se recunosc mai uşor datorită

culorii cenuşii care apare pe fondul brun al orizontului A şi au pH 3,1-4,5.

Toate solurile montane au conţinut redus de azot şi fosfor datorită

condiţiilor climatice improprii procesului de nitrificare respectiv datorită blocării

fosforului în fosfaţi de fier şi alumini greu solubili.

Solurile alpine

Se prezintă sub forma unei game largi şi variate de tipuri şi se împart în

funcţie de altitudine şi vegetaţie în: soluri de pajişti alpine inferioare (subalpine) şi

soluri de pajişti alpine superioare (alpine).

Solurile de pajişti alpine inferioare se întâlnesc sub formă de soluri brune

în complex cu soluri brune podzolice pe munţii Mândra, Pâcleşa, Coasta Pietroasă,

Setea Mică şi Setea Mare, precum şi sub formă de soluri brune podzolice în

complex cu podzoluri de pajişti alpine inferioare prezente pe munţii Piscul

Boierului, Curmătura Olteţului, Micaia, Stânişoara, Muşetoiu, Paltinul, Cracul

Săliştenilor, Coasta Petresei, Iezeru şi Câlcescu.

Deşi au proprietăţi morfologice oarecum diferite, proprietăţile chimice

sunt asemănătoare. Procesul de podzolire se recunoaşte prin culoarea cenuşie

imprimată pe fondul brun al orizontului A şi prin tendinţa de indivizualizare a unui

orizont podzolic A2. Acest tip de soluri are cea mai largă răspândire în Masivul

Parâng şi, împreună cu solurile brune acide podzolice din zona montană

superioară, oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea vegetaţiei de Nardus

stricta.

Sunt soluri puternic acide (pH 3,5-4,2) şi conţin mult potasiu şi humus.

La peste 2100 m altitudine asociaţia de Nardus stricta dispare fiind

înlocuită de Agrostis rupestris, Festuca supina şi Carex curvula.

100

Solurile alpine superioare sunt reprezentate de podzoluri primare schelete

şi soluri humico-silicate şi se întâlnesc la peste 2000 m altitudine.

Podzolurile primare în complex cu solurile brune podzolite de pajişti

alpine sunt prezente pe munţii Igoiu, Dosul Micăii, Galbenu, Bălescu, Cioara etc.

Solurile humico-silicatice înţelenite în complex cu podzoluri de pajişti

alpine superioare se regăsesc pe munţii Mândra, leşul, Setea Mare, Iezeru,

Mohoru, Gaura Mohorului, Cărbunele etc. Aceste soluri au orizontul A bine

dezvoltat, de culoare brun închisă. Cantitatea de azot asimilabil este extrem de

scăzută.

În afara acestor soluri care ocupă cea mai întinsă suprafaţă în Munţii

Parâng se mai află şi soluri din categoria rendzinelor care se întâlnesc pe substratul

calcaros, stâncos, îndeosebi pe Muntele Găuri, Zănoaga Verde, Zănoaga lui

Murgoci. Astfel de soluri au pH 6,1-6,4 iar vegetaţia cuprinde pajişti de graminee

căutate de animale pentru valoarea lor nutritivă.

Caracterizând ansamblul solurilor din Munţii Parâng putem concluziona

următoarele:

- solurile cele mai răspândite sunt acide, dezvoltate pe substrat cristalin,

sub o vegetaţie formată preponderent din Nardus stricta (nardete) dar, mai jos, şi

din păduri de molid şi de fag în amestec cu răşinoase;

- toate au profil scurt şi un pronunţat schelet;

- în golul zonei montane procesul de podzolire se datorează prezenţei

pădurilor de conifere şi a vegetaţiei semilemnoase de Ericaceae;

- în etajul alpin inferioar (subalpin) solurile brune podzolice sau format

sub influenţa vegetaţiei lemnoase formate din jnepeni (Pinus mugo) şi ienuperi

(Juniperus sibirica);

- toate solurile sunt sărace în azot şi fosfor;

- climatul rece şi umed creează un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea

bacteriilor, de aceea majoritatea plantelor de pe golurile de munte au micorize.

101

4.3.2. Surse de poluare/degradare a solurilor

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma operaţiunilor de

alimentare a autovehiculelor şi utilajelor care operează pe şantier

Datorită distanţei mari faţă de organizarea de şantier (zona fostei Preparaţii

Livezeni din Petroşani) şi a răspândirii punctelor de lucru pe suprafeţe mari,

operaţiunile de alimentare cu combustibil şi operaţiunile curente de întreţinere

(schimbare sau completare ulei, schimbare piese cu grad ridicat de uzură) se vor

efectua pe platforme provizorii impermeabilizate, special amenajate astfel încât să

se evite scurgerile accidentale de combustibil şi de ulei în sol. Uleiul uzat se va

depozita în butoaie etanşe care vor fi transportate la organizarea de şantier din oraş

imediat ce vor fi umplute. Nu se va accepta depozitarea unor cantităţi mai mari de

deşeuri de produse petroliere în zonele alpine, deoarece creşte riscul de

contaminare accidentală a solului prin lovirea, răsturnarea sau corodarea acestora.

Lucrările de reparaţii capitale, precum şi cele de anvergură mai mare se vor

efectua doar în garajul amenajat în cadrul organizării de şantier din Petroşani.

Poluarea indirectă a solului, prin intermediul poluaţilor atmosferici este

nesemnificativă deoarece emisiile de poluanţi atmosferici sunt reduse.

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma funcţionării

autovehiculelor şi utilajelor echipate cu motoare cu ardere internă

În urma funcţionării utilajelor este posibilă apariţia unor scurgeri

accidentale de combustibil lichid şi de uleiuri lubrifiante şi hidraulice. Pentru

evitarea acestor scurgeri, se recomandă verificarea şi întreţinerea periodică a

utilajelor, iar cele care prezintă defecţiuni cu risc de producerea a unor astfel de

102

scurgeri să fie retrase la garajul amenajat în organizarea de şantier dn Petroşani

pentru remedierea defecţiunilor.

În cazul în care apar astfel de scurgeri accidentale, se va decapa de urgenţă

zona de sol contaminată şi se va elimina din şantier ca şi deşeu.

Poluarea indirectă a solului, prin intermediul poluaţilor atmosferici este

nesemnificativă deoarece emisiile de poluanţi atmosferici sunt reduse.

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma efectuării lucrărilor

de amenajare a pârtilor de schi, a drumurilor de acces şi a instalaţiilor de

transport pe cablu

Toate aceste lucrări presupun efectuarea de săpături şi derocări care au ca

rezultat distrugerea stratului de sol vegetal. Pentru reducerea şi chiar eliminarea

acestui impact se recomandă decaparea stratului de sol vegetal înainte de începerea

lucrărilor de derocare şi depozitarea temporară pe platforme amenajate în imediata

vecinătate a punctelor de lucru. Dacă este posibil, stratul vegetal va fi decapat în

prealabil, sub formă de glii, ce vorfi depozitete de asemenea în imediata

vecinătatea a punctelor de lucru, şi vor fi stropite cu apă de câte ori este necesar

pentru evitarea uscării vegetaţiei. În timpul efecturării lucrărilor de derocare şi de

eliminare a excesului de material rezultat în urma lucrărilor de debleiere –

rambleiere este necesar să se selecteze pe cât posibil fragmentele mari de roci,

astfel încât materialul mărunt să rămână pe amplasament pentru a constitui noul

substrat pentru solul care urmează să se refacă. După terminarea lucrărilor de

reprofilare a pârtiilor, se va reface stratul de sol vegetal şi se vor repune gliile cu

strat vegetal, pe cât posibil pe vechile amplasamente, pentru a se evita amestecul

speciilor. Solul vegetal recuperat în cadrul lucrărilor de lărgire a drumurilor de

acces va fi utilizat , de asemenea la refacerea stratului de sol vevetal de pe pârtii.

De asemenea, se recomandă ca lucrările de amenajare a pârtiilor să se

execute pe porţiuni mici, în retragere, da la altitudini mari la altitudini mici, pentru

103

a se evita apariţia fenomenelor de scurgere şi spălare a materialului dislocat în

cazul unor precipitaţii abundente şi pentru a se reduce timpii de depozitare a

solului şi materialului vegetal decapate.

În cazul acestor lucrări nu vor rezulta alţi poluanţi decât cei prezentaţi

anterior, datorită funcţionării mijloacelor de transport şi a utilajelor.

Dacă în timpul efectuării lucrărilor de derocare apar schimbări ale

aspectului rocilor sau mineralizaţii care pot conţine minerale de metale grele, se

vor efectua prelevări de probe care vor fi trimise la laboratoare de analiză

specializate şi se va contacta proiectantul pentru identificareaunei soluţii de

eliminare a acestora din zona protejată şi de depozitare definitivă pe un

amplasament adecvat.

Surse de poluare a solului pe durata exploatării investiţiei

În urma funcţionării ratrakurilor este posibilă apariţia unor scurgeri

accidentale de combustibil lichid şi de uleiuri lubrifiante. Pentru evitarea acestor

scurgeri, se recomandă verificarea şi întreţinerea periodică a utilajelor, iar cele

care prezintă defecţiuni cu risc de producerea a unor astfel de scurgeri să fie

retrase la garajele amenajate în cadrul staţiei intermediare a telegondolei pentru

remedierea defecţiunilor.

Petru a se evita distrugerea stratului vegetal şi a celui de sol fertil se va

interzice practicarea sporturilor de iarnă pe porţiunile de pârtii insuficient

înzepezite.

Pentru evaluarea gradului de poluare a solului din zonă, precum şi pentru

evaluarea riscului de contaminare a apelor au fost prelevate următoarele probe:

P1 sol – prelevată din zona Slima

104

Pentru interpretarea rezultatelor analizelor efectuate pentru probele de sol

prelevate s-au luat în considerare următoarele prevederi normative:

• Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluării mediului.

Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul următor:

Proba UM P1 sol

Cadmiu total mg/kg 0,18

Plumb total mg/kg 9,78

Fluor mg/kg 0,00

Cianuri libere mg/kg 0,00

Sulfaţi mg/kg -

Cupru mg/kg 18,25

Nichel mg/kg 0,43

Zinc mg/kg 43,72

Mangan mg/kg 212,98

Crom mg/kg 8,76

Fenoli mg/kg 0

Hidroc. arom. policiclice mg/kg 0

Hidrocarburi din petrol mg/kg 0

pH Unit pH 5,88

Părţi combustibile % 6,76

Nisip grosier % 19,7

Nisip fin % 16,3

Pulbere I % 18,8

Pulbere II % 21,4

Argilă % 23,8

Umiditate % 18,6

Humus % 6,12

Baze de schimb mechiv 22,76

Hidrogen de schimb mechiv 14,52

Capacitate totală de schimb mechiv 37,28

105

N asimilabil mg % 0,88

P asimilabil mg % 0,52

K asimilabil mg % 24,6

P1 sol – nu prezintă depăşiri ale pragului de intervenţie şi ale pragului de

alertă pentru soluri sensibile respectiv mai puţin sensibile.

Probele prelevate nu prezintă depăşiri ale parametrilor analizaţi.

Datorită rezultatelor obţinute, este corectă încadrarea acestor soluri în

categoria de folosinţă soluri sensibile.

4.3.3. Prognozarea poluării/degradării solului

Impactul activităţilor pe amplasamentul analizat, asupra solului şi

subsolului, va fi unul negativ ca urmare a faptului că principala activitate este cea

de excavare/decapare în urma căreia stratul de sol vegetal va fi îndepărtat şi se va

schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii şi rambleieri.

Solul, a cărei decapare este necesară, va fi depozitat separat în

amplasamentul analizat. El urmează a fi reutilizat la lucrările de reabilitare a

spaţiilor verzi degradate sau la realizarea aliniamentelor stradale. Depozitarea

solului vegetal se va face prin nivelare cu buldozerul într-un singur strat de maxim

1,0 m.

Execuţia lucrărilor de descopertare se va face prin tăiere mecanică cu

buldozerul sau excavatorul.

Pe amplasamentul analizat din cauza, activităţilor de excavare, structura

solului şi subsolului va fi afectată.

Se prognozează manifestarea următoarelor impacturi asupra solului zonal:

• deranjarea orizonturilor de sol; lucrările de descopertare vor consta din excavarea, evacuarea şi transportul surplusului de pământ (loess şi sol fertil);

• pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de exploatare etc.

106

Din cauza excavărilor, pe aceste suprafeţe este afectată flora şi microfauna

şi are loc o modificare geochimică naturală a elementelor solurilor.

Se va acorda o atenţie deosebită recuperării şi conservării, începând cu

stabilirea grosimii şi continuând cu excavarea, transportul, depozitarea şi

conservarea acestuia.

Titularul de activitate are în vedere amenajări care să păstreze calitatea

solului de pe suprafeţele imediat învecinate celor care vor fi direct afectate prin

lucrările de exxcavare şi rambleiere.

Solul înlăturat de pe aceste suprafeţe, va fi depozitat temporar în

amplasament, urmând a fi folosit ulterior pentru refacerea suprafeţelor afectate la

finalizarea lucrărilor.

Circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor va avea ca rezultat emisia de

pulberi în suspensii şi Pb, SO2, NOx, CO.

Efectele acestor substante poluante la nivelul solurilor sunt variate, cele mai

importante fiind:

• Modificarea pH-ului solului din cauza depunerilor acide; • Acumularea metalelor grele in sol, urmata de contaminarea biotei Din totalul de emisii poluante produse de trafic, se considera ca 40 % se vor

depune la distante de pana la 100 m pe solul de pe ambele parti ale drumului. In

acelasi timp, va fi posibil sa se delimiteze o zona sensibila care include o sectiune

larga de 30 m pe ambele parti ale drumului si pe intreaga sa lungime (aproape

intreaga cantitate de poluanti se va depune aici).

Solubilitatea si liantii metalelor grele in soluri sunt influentati de conditiile

de oxidare, in special de reactiile de absorbtie si desabsorbtie, precum si de

procesele de formare a compusilor complecsi organici si minerali.

In cazul unei reactii acide a solului, absorbtia de metale grele reprezinta un

mecanism de tampon.

Ploile au un rol important in incarcarea solului cu diverse substante

poluante. Se mentioneaza ca ploile, pe langa faptul ca "spala" atmosfera de

107

substante poluante si le depun in sol, le transporta catre afluenti. Trebuie

mentionat de asemenea ca ploile faciliteaza poluare adanca a solului, iar acest

fenomen nu poate fi evitat.


Se vor lua următoarele măsuri de diminuare a impactului:

• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu materiale/utilaje;

• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

• în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

• solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a terenurilor afectate de lucrări la finalizarea acestora.

• Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă; • amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire

pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor; • precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau

altereze prin depunerea de substanţe nocive; • depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului. Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea

solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi

substanţial diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea

108

cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul

natural al zonei.

Pe toată perioada executării obiectivului sunt interzise următoarele

activităţi:

• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;

• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni decât depozitare,

• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni; • deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei

pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

4.4. Subsolul

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

Din punct de vedere geologic, Munţii Parâng reprezintă o îmbinare a celor

două grupe de cristalin cunoscute de peste un secol sub numele de cristalinul I sau

cristalinul Getic sau al Lotrului şi Cristalinul II sau al Parângului, respectiv

Autohtonul Danubian (acum se numesc Dacide). Limita de separare a acestora

porneşte din apropierea de Vârful Parângul Mic, se îndreaptă perpendicular pe

Lotru, pe care-l traversează şi se derulează pe culmea Munţilor Latoriţei.

Prin urmare cea mai mare parte a Munţilor Parâng, respectiv arealul

central sudic, cuprinde granite şi granodiorite ca şi şisturi cristaline: şisturi

gneisice, şisturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, micaşisturi, şisturi amfibolice,

serpentinite etc.

Rocile granitice sunt repartizate pe două zone principale: una în partea

nordică iar cealaltă în partea sudică.Între ele se integrează o fâşie de şisturi

109

cristaline în care domină şisturile amfibolice.Partea nordică se dispune în sectorul

înalt al vârfurilor Parângul Mare,Setea Mare, Mohoru şi Lespezi.

Alături de rocile granitice mai apar frecvent graniţe gnaisice care se

întâlnesc mai cu seamă în munţii leşul, Setea Mare, Coasta Crucii, Cracul

Săliştenilor, Urda, Dengheru, Iezera, Coasta Petresei, Cioara, Bălescu şi Galbenu,

până lângă apa Latoriţei de Jos (Urda).

Şisturile cristaline care despart cele două teritorii granitice se întind peste

munţii Pâcleşa, Setea Mare, Mohorul sudic, Paltinul, Păpuşa şi o parte (sudică) a

munţilor Cioara, Bălescu şi Galbenu.

Ele sunt reprezentate în cea mai mare parte de şisturi amfibolice,

amfibolite, pe alocuri şisturi cloritoase, filitoase, micaşisturi etc.

La nord de rocile granitice, între acestea şi Pânza Getică se întinde o fâşie

de roci cristaline formate din şisturi filitoase, cloritoase, grafitoase şi micacee

aparţinând Seriei de Tulişa. Ele sunt răspândite cu precădere în sectoarele Groapa

Seacă, Cibanu, Huluzu, Podu Ştefanului, Cărbunele şi izvoarele Latoriţei.

În cuprinsul acestei fâşii cristaline apar roci care la origine sunt

sedimentare de vârstă mezozoică, dar care, supuse unor intense frământări

tectonice şi presiuni, au fost în mare parte metamorfozate, astfel sedimentele

conglomeratice s-au transformat în şisturi grafitoase şi cărbunoase, iar calcarele

titonice au devenit calcare cristaline sau au fost injectate cu clorit şi sericit.

Roci calcaroase mai mult sau mai puţin metamorfozate, apar pe Valea

Jieţului, Culmea şi Valea Găuri, Muntinu Mare, Zănoaga Verde, Căldarea lui

Murgoci etc.

În legătură cu magmatismul axei centrale a Parângului, apar şi roci

ultrabazice paleozoice, metamorfozate sub formă de metaserpentinite şi peridotit

serpentinizat dispuse mai cu seamă pe munţii Găuri, Huluzu, Ştefanu, Muntinu

Mare, Cărbunele, Urda, Muntinu Mic, sau sub forma unor iviri mai mici pe munţii

Cioara, Bălescu, Galbenu. Partea vestică a masivului Parâng este alcătuită din roci

cristaline aparţinând seriei de Drăgăşan (inferior şi superior) din cadrul

110

Autohtonului Danubian. Ele ocupă teritorii importante în munţii Mija, Slivei,

Cârja, Gemănarea până sub Parângul Mare.

O notă aparte o constituie depozitul de argilă, cu intruziuni de cărbuni, de

vârstă tortoniană descoperit în punctul Mioara, de pe valea Lotrului, gros de peste

40 metri (M. Ilie, Ştefania Rotaru, 1965). În legătură cu geneza acestuia s-a

sugerat existenţa unei comunicări neogene între bazinul Petroşani şi Valea Oltului,

ulterior rămânând un curs de apă. Prezenţa unor depozite rulate pe Pârâul Cibanu

aproape de Şaua Groapa Seacă pare a confirma acest fenomen.

O notă distinctă o realizează prezenţa zăcămintelor de grafit (cel mai mare

din România, cu o concentraţie de 10-70 %) din bazinele Galbenu şi Olteţ

(Cătălinu, Piscu Boierului, Râbari) a căror exploatare a început în 1938 şi a

conţinut intensiv până în urmă cu câţiva ani (M. Trifulescu, 2005).

În privinţa tectonicii sunt de amintit anticlinalul Jieţ-Cârja, anticlinalul

Parângul Mare-Gruiu-Câlcescu ca şi sinclinalul suspendat Găuri. De asemenea

trebuie amintite principalele fracturi tectonice (falii) care brăzdează masivul: falia

Cărbunele-Ştefanu, falia Coasta lui Rus-Fometescu, falia Jieţ-Coasta lui Rus, falia

Mija Mică, falia de la vest de vârful Cârja, falia Cârja-Slivei, falia Olteţ-Puru etc.

Contribuţii de seamă la cunoaşterea alcătuirii geologice a Munţilor Parâng, au

adus: Ludovic Mrazec, Gh. Munteanu-Murgoci, care a descris granaţii cu vezuvian

precum şi un mineral nou (lotritul), Gh.Paliuc, Şt. Ghica-Budeşti, A. Strekeisen,

Lazăr şi Măria Pavelescu, M. Trifulescu, N. Dragomir, V. Nedelcu, A. Schuster,

H. Stuchlick, M. Arion, Gh. Stoian, Gh. Ungureanu etc.

4.4.2. Impactul prognozat

Nu va exista un impact deosebit asupra subsolului, având în vedere faptul

ca proiectul se desfăşoară într-un amplasament unde există intervenţie antropică

similară.

111


Nu este cazul

4.5. Biodiversitatea

Vegetaţia

Vegetaţia este reprezentată îndeosebi prin păduri şi pajişti la care se adaugă

asociaţiile de tufărişuri, stâncării şi cele de mlaştini.

Pădurile cuprind atât etajul nemoral cât şi cel boreal, înconjurând ca un

brâu de lăţimi variabile aproape întreg masivul. La partea inferioară a etajului

nemoral întâlnim păduri de gorun formate din gorun (Quercus petraea,) carpin

(Carpinus betulus), alun (Coryllus avellana), ulm (Ulmus montană), jugastru (Acer

campestre), corn (Sambucus nigra) şi altele. Printre suprafeţele ocupate de păduri

se află - îndeosebi pe versantul sudic, în apropierea satelor dintre Novaci şi Jiu -

întinse suprafeţe ocupate cu plante de cultură (porumb, cartof) şi pomi fructiferi.

De asemenea se întâlnesc pajişti montane în care specia dominantă este Agrostis

tenuis, alături de care mai cresc: Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Holcus lanata,

Lolium perenne, Anthoxanthum odoratum, Trifolium pratense, Rhinanthus glaber,

Daucus carota, Carlina acaulis şi multe altele. Etajul fagului este extins pe

versantul sudic între 600-1500 m altitudine, uneori urcând până la 1700 m, de

unde se trece direct la golul de munte din etajul subalpin (lipsind etajul

răşinoaselor), cum este cazul pe munţii Radei, Florile albe, Pleşcoaia şi alţii. în

afară de fag (Fagus silvatica) mai întâlnim arbori ca mesteacănul (Betula

verrucosa), carpinul (Carpinus betulus), paltinul (Acer pseudoplatanus), iar în

stratul ierbos: Asperula odorata, Astrantia major, Oxalis acetosella, Cardamine

impetiens, Salvia glutinosa, Symphytum cordatum, Telekia speciosa şi altele. în

unele setoare despădurite şi păşunate intensiv au fost ocupate de asociaţii de

Nardus stricta, Deschampsia caespitosa sau Pteridium aquilinum.

112

Etajul molidului se instalează treptat fiind precedat de un etaj al pădurilor

de amestec (fag şi răşinoase). Pe versantul sudic etajul molidului este reprezentat

de benzi foarte înguste adesea întrerupte mai ales pe coama munţilor. Păduri de

molid mai dezvoltate în acest sector întâlnim pe văile superioare ale pâraielor

Olteţ, Galbenu, Romanul, Jiet, Lotru şi Gilort. O situaţie oarecum asemănătoare se

întâlneşte şi pe latura vestică a masivului.

Pe munţii Rădeiu, Florile Albe, Tolanu etc. nu există un etaj al răşinoaselor,

trecere la golul de munte făcându-se direct din etajul fagului. I. Conea menţiona cu

ani în urmă că acest fapt se datorează exploatării intense a răşinoaselor pentru

şindrilă.

Pe versantul nordic însă, datorită condiţiilor climatice deosebite şi a

presiunii antropice mai reduse, etajul pădurilor de molid (răşinoase, conifere) este

bine reprezentat, molidul instalându-se de la altitudinea de 1000 m în cheile

Jieţului şi urcând până la 1800 m pe munţii Igoiu, Bălescu, Ghereşu etc. Pădurile

de conifere sunt dominate de molid (Picea abies), alături de care, mai rar, se

întâlnesc exemplare de brad (Abies alba), scoruş (Sorbus acuparia), plop (Populus

tr emula), soc roşu (Sambucus racemosa), arin de munte (Alnus viridis) şi altele.

Vegetaţia ierboasă a acestor păduri este reprezentată de: Chaerophillum

cicutarium, Doronicum austriacum, Geum rivale, Lilium mortagon, Chamaenerion

angustifolium, Calamagrostis arundinaceae, Deschampsia caespitosa, Carex

silvatica, Dryopteris filix-mas, Lycopodium annotinum şi altele.

Golul de munte cuprinde etajul montan, etajul subalpin (de regulă 1800-

2300 m altitudine) şi etajul alpin (2300-2518 m altitudine).

Etajul subalpin are cea mai mare extindere în raport cu celelalte etaje din

Munţii Parâng. Cuprinde în cea mai mare parte pajişti formate din graminee. între

acestea asociaţiile de ţepoşică (Nardus stricta) ocupă circa 77 % din suprafaţa

acestor pajişti. în proporţie mai redusă se mai întâlnesc pajişti cu Festuca rubra, cu

Bruckenthalia spiculifolia, sau cu Agrostis rupestre. Pe suprafeţe mai restrânse, în

terenuri umede, pe văi sau în apropierea izvoarelor întâlnim asociaţia de

113

Deschampsia caespitosa. Pe coamele domoale, pe terenurile plane din cuprinsul

platformelor de tip Borăscu întâlnim asociaţia de Festuca ovina, care pe alocuri

ocupă suprafeţe întinse.

Pe stâncile cristaline sau granitice din etajul alpin îşi găsesc adăpost diverse

specii ca: Poa violacea, Hypocheris uniflora, Chrysanthenum alpinum, Astragalus

australis, Phyteuma nanum, Saxifraga cymosa, S. bryoides, Gentiana punctata,

Viola biflora, Thesium alpinum şi altele. Pe stâncile de calcar îşi au adăpostul

specii deosebite ca: Hedysarum hedysaroides, Onobrychis transsilvanica, Allium

montanum, Anthyllis vulneraria, Anemone narcissiflora, Aster amellus, Geranium

caeruleatum iar în cheile Olteţului se află specia Linum uninerve (inul galben).

învelişul vegetal, alături de formele de relief şi substratul geologic, constituie

pentru Munţii Parâng ca şi pentru alte masive muntoase ale ţării, un adevărat

tezaur cu importanţă economică dar şi peisagistică.

Valoarea deosebită a acestui tezaur natural vegetal constă şi în interferenţa

speciilor care s-au adunat aici. Ele sunt sud-est carpatice, ilirice,

submediteraneene, panonice, danubiene, balcanice sau boreale.

în acest din urmă caz, constituie şi o importantă motivaţie ecoprotectivă

mai ales în condiţiile creşterii permanente a presiunii antropice. De aceea turiştii şi

toţi cei care într-un fel sau altul străbat întinderile munţilor, au datoria sacră de a

lăsa posterităţii aceste podoabe ale munţilor, fără a împiedica natura să-şi ducă

înainte mersul său etern, zămislit în milenii de existenţă şi evoluţie

Asociaţiile vegetale se regăsesc în descrierea habitatelor existente în

Masivul Parâng şi Munţii Latoriţei.

Fauna

In condiţiile unei diversităţi a formelor de relief, ca şi a variatelor

ecosisteme, fauna este bogat reprezentată atât prin numărul mare de specii cât şi

prin populaţii viguroase. Nevertebratele, cunoscute prin cercetări şi colectări de

114

material din teren, sunt reprezentate prin: planarii existente în lacuri glaciare,

moluşte şi mai ales insecte. Dintre insecte sunt dominante coleopterele ca Aclypea

alpicola, sau lepidopterele ca Aporia crataegi. Se mai întâlnesc frecvent specii de

Erebia, de Carabus. La acestea se adaugă specii de Ephemeroptere, de Trichoptere,

Odonate, Hymenoptere, Diptere etc. Lumea insectelor, bogată şi diversă, este

remarcată doar de specialişti şi de turiştii pasionaţi. Rolul insectelor în natură este

impresionant chiar şi în regiunile muntoase.

Vertebratele au, în Munţii Parâng, reprezentanţi aparţinând la toate clasele.

Dintre peşti este semnificativă prezenţa păstrăvului indigen (Salmo truttafario),

care populează pâraiele bogate în cascade, cu ape oxigenate ca şi lacurile glaciare

mai mari.

Amfibienii sunt reprezentaţi prin specii de broaşte (Rana dalmatina, Rana

temporaria), salamander (salamandra salamandra), tritoni(triturus cristatus, T.

montandoni). Prin bălţi îşi duc viaţaspecii de broscuţe (bombina bombina, B

variegata), iar prin apropierea grădinilor, la poalele munţilor se întâlneşte broasca

râioasă (bufo bufo, B viridis)

Reptilele sunt cunoscute prin prezenţa şerpilor (Natrix natrix, N teselata),

dar mai ales a viperelor – vipera comună (vipera berus) şi vipera cu con (vipera

ammodytes). Acestea din urmă se găsesc din abundenţă în munţii Parâng, mai cu

seamă în sectoarele :Valea Jieţului, Coasta lui Rus, Găuri, izvoarele Latoriţei şi

altele.

Turiştii care străbat aceste locuri trebuie să manifeste atenţie sporită mai

ales atunci când işi sprijină mâinile pe sol sau se aşază, precum şi atunci când işi

instalază cortul. Recunoaşterea viperelor se face uşor după dunga maronie în

formă de zig-zag de pe spatele reptilei.

Tot dintre reptile se mai întâlnescspecii de şopârle (Lacerta agilis,

L.muraria, L viridis) şi broaşte ţestoase (Emys orbicularis).

Păsările au o largă răspândire mai ales în zona forestieră. În pădurile

forestiere îşi duc viaţa : ciocănitoarea pestriţă(Dendrocopus major), gaiţa

115

(Garrulusglandarius), corbul (Corbus corax), pupăza (Upupa epops), cucul

(Cuculus canorus), şi multe altele. Pe văile pâraielor de munte se remarcă

codobatura albă (Motacilla alba) şi mirla de apă (Cinclus aquaticus).

În pădurile de molid îşi află refugiul una dintre cele mai mari şi mai căutate

păsări- cocoşul de munte (Tetrao urogallus), frecvent în tot etajul boreal al

munţilor Parâng. Alături de acesta mai întâlnim ierunca (Tetrastes bonasia), buha

(Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), ciocănitoarea vierzuie (Picus

canus).

În porţiunile stâncoase întâlnim codroşul de munte (Phoenicurus ochruros),

iar în golul de munte a fost găsită ciocîrlia urecheată (Eremophila alpestris-

balcanica), o raritate a avifaunei noastre cu arealul de bază din peninsula

Balcanică.

În zona alpină întâlnim : cinteza alpină şi zăganul (vulturul bărbos).

La acesteta se adaugă superbe exemplare de : cocoşul – de – mesteacăn,

găinuşa de – alun, acvila – de – munte cinteza, ciocănitoarea, mierla, piţigoiul – de

– munte şi uliul.

Mamiferele ocupă un loc aparte în fauna Munţilor Parâng. Pe crestele

înalte ca şi în căldările glaciale se întâlneşte capra neagră (Rupicapra carphatica)

într-un număr relativ mare. Pe văile pâraielor îşi are adăpost cerbul carpatin

(Cervus elaphos), cu exemplare deosebit de viguroase, ce ies toamna la golul de

munte. Ursul (Ursus arctos)sălăţuieşte de regulă în păduri, dar viata sa pendulează

între golul de munte , prin jnepenişuri şi apoi se vaîntă pe langă aşezările

omeneşti. La fel şi lupul (Canis lupus) pendulează în funcţie de hrană. Mistreţul (

Sus scrofa) se întâlneşte până la altitudini ridicate (1700 m), dar şi la poalele

munţilor.

Alte mamifere existente în munţii Parâng sunt: râsul (Felix linx), pisica

sălbatică (Felix silvestris), dihorul (Mustela putorius), nevăstuica (Mustella

mustela) şi altele. În păduri se mai găsesc veveriţa (Sciurus vulgaris), pârşul (Glis

glis), jderul de copac (Martes martes) şi jderul de piatră (Martes foyna). O notă

116

distinctă o formează speciile de lilieci, care populează peşterile, pădurile stânele şi

cabanele. Fauna de mamifere prezintă o mare importanţă cinegetică, munţii Parâng

constituind un valoros genofond.

Deci, munţii Parâng, prin larga lor răspândire a unor importante ecositeme,

adăpostesc aproape toată gama mamiferelor : urs, cerb, lup, mistreţ, râs, pisică

sălbatică, vidra, bursuc, vulpe, veveriţe, viezurele, pârşi, jderi, capre negre,

căprioare etc.

4.5.1. Surse de poluare/degradare.

Prin proiectul de reabilitare a pârtiilor existente în zona Rusu – Parâng se

prevede realizarea următoarelor lucrări:

Lucrări de reabilitare şi construcţii pârtii.

Pârtii existente sau propuse prin proiecte anterioare:

2a: Vf. Parâng – Coamă - interm. Telescaun T3 3,675 km

2c: Staţia Meteo – Staţie intermediară T3 0,603 km

2d: Sosire Telescaun T3 – Saivane 0,353 km

2e Prelungie pârtie 2c pentru legătura cu pârtia 2a 0,498 km

2f : ANEFS – Plecare Telescaun 7 0,229 km

3b: Vf. Parâng – Slima (Poiana Zăpezii) 1,515 km

4b: Vf. Badea – „B” – Plecare Telescaun 4 1,827 km

2b: Staţia Meteo – Sosire pârtie 4b 0,740 km

3a: Vf. Badea - Slima (Poiana Zăpezii) 1,210 km

3c: Poiana Zăpezii - plecare Telescaun 4 1,226 km


TOTAL defrişări pârtii proiecte anterioare: 19,95 ha

117

Prin proiectul Extindere domeniu schiabil în staţiunea Parâng se prevede

realizarea următoarelor pârtii de schi:




de nivel de 585 m şi o lăţime de 40 m. Pârtia traversează zona de păduri de conife

pe o lungime de 0,650 km, respectiv o suprafaţă de 2,60 ha şi zona de păşuni

alpine pe o lungime de 1,250 km, respectiv o suprafaţă de 5,00 ha.


lăţime de 40 m. Diferenţa de nivel este de 385 m. Pârtia traversează zona de păduri

de conife pe o lungime de 0,450 km, respectiv o suprafaţă de 1,80 ha şi zona de

păşuni alpine pe o lungime de 0,650 km, respectiv o suprafaţă de 2,60 ha.



m şi o înclinare de 43 %. Pârtia traversează zona de păduri de conife pe o lungime

de 0,225 km, respectiv o suprafaţă de 0,90 ha şi zona de păşuni alpine pe o

lungime de 0,575 km, respectiv o suprafaţă de 2,30 ha.



lăţime de 40 m pe partea superioară şi de 8 m în partea inferioară. Pârtia

traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 1,355 km, respectiv o

suprafaţă de 1,10 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de 1,375 km, respectiv

o suprafaţă de 5,38 ha.



o lăţime de 50 m în partea superioară şi 8 m în partea inferioară. Pârtia traversează

zona de păduri de conife pe o lungime de 1,218 km, respectiv o suprafaţă de 2,30

118

ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de 1,382 km, respectiv o suprafaţă de

5,53 ha.



şi o lăţime de 40 m. Pârtia traversează zona de păduri de conife pe o lungime de

0,075 km, respectiv o suprafaţă de 0,30 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime

de 0,675 km, respectiv o suprafaţă de 2,70 ha.


însumând o lungime de 700 m şi o diferenţă de 380 m, o lăţime de 40 m. Pârtia

traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 0,025 km, respectiv o

suprafaţă de 0,10 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de 0,675 km, respectiv

o suprafaţă de 2,70 ha.




şi lăţimile de 50 m. Pârtia 7c traversează zona de păduri de conife pe o lungime de

0,160 km, respectiv o suprafaţă de 0,80 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime

de 0,640 km, respectiv o suprafaţă de 3,20 ha. Pârtia 7d traversează zona de păduri

de conife pe o lungime de 0,180 km, respectiv o suprafaţă de 0,90 ha şi zona de

păşuni alpine pe o lungime de 0,770 km, respectiv o suprafaţă de 3,85 ha.

TOTAL defrişări pârtii nou propuse: 10,80 ha.

TOTAL defrişări pârtii cumulat proiecte propuse propuse: 30,75 ha.

Drumuri forestiere (căi de acces)

Prin proiectul de extindere pârtii existente din zona Rusu – Parâng sunt

prevăzuţi 5,39 km de drumuri forestiere, constând în căi de acces la pârtiile de schi

a schiorilor şi a maşinilor de bătut zăpada (ratrack-uri).

119

Prin proiectul Extindere pârtii de schi în zona Slima se prevede realizarea

drumului forestier Gruniu cu punctul de plecare în zona de plecare a telescaunului

existent, în lugime de 1.250 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o lăţime de 5 m.

Suprafaţă de defrişat: 0,25 ha. Drumul traversează zona de păduri de conifere pe o

lungime de 1,250 km, respectiv o suprafaţă de 0,63 ha.

TOTAL defrişări căi de acces cumulat pentru toate proiectele propuse

anterior: 0,82 ha.

Prin noul proiect propus se prevede reabilitarea următoarelor drumuri

forestiere:



suprafaţă de 0,24 ha. Drumul traversează zona de păduri de conife pe o lungime de

1,220 km, respectiv o suprafaţă de 0,61 ha.


lungime de 820 m şi lăţime de 5 m, existent. Drumul traversează zona de păşuni

naturale pe o lungime de 0,820 km, respectiv o suprafaţă de 0,41 ha.


plecare telescaun T7 (Scăriţa), în lungime de 2,310 m şi lăţime de 3 m va fi lărgit

la 5 m. Necesar de defrişare: 0,46 ha. Drumul traversează zona de păduri de conife

pe o lungime de 2,310 km, respectiv o suprafaţă de 1,155 ha.



va fi lărgit la o lăţime de 5 m. Pe acestă proţiune se vor realiza şi gabioane pentru




TOTAL defrişări căi de acces proiect propus: 0,70 ha.

TOTAL defrişări căi de acces cumulat pentru toate proiectele propuse: 1,52

ha.

120




suprafeţei de pământ. Lăţimea finală a drumurilor va fi de 5 m.

Instalaţii de transport pe cablu.

În cadrul proiectului de reabilitare a pârtilor existente din zona Rusu -

Parâng au fost proiectate 3 instalaţii de transport pe cablu, ce vor satisface

cerinţele de transport rapid la domeniul schiabil. Acestea au fost astfel concepute

încât să deservească afluxul de turişti amatori de sporturi montane, corelat cu

dispunerea şi capacităţile pârtiilor prevăzute.

În cadrul proiectului de extindere a pârtilor de schi în zona Slima au fost

proiectate 2 instalaţii de transport pe cablu, ce vor satisface cerinţele de transport

rapid la domeniul schiabil. Acestea au fost astfel concepute încât să deservească

afluxul de turişti amatori de sporturi montane, corelat cu dispunerea şi capacităţile

pârtiilor prevăzute. Descrierea telefericelor este următoarea:

TOTAL defrişări teleferice cumulat pentru proiectele anterioare: 3,52 ha Prin proiectul propus se are în vedere realizarea următoarelor instalaţii de

transport pe cablu:

“Telescaun TS4”, cu staţia superioară la cota +1.953 m, sub Vf. Badea, iar

staţia inferioară la cota +1.230 m, la capătul de jos al pârtiei actuale « B ».

Lungimea pe orizontală a telescaunului va fi de 2.038 m, la o diferenţă de înălţime

de 723 m, va fi de tip detaşabil, cu 6 locuri, v=5 m/s şi o capacitate de 2.400

pers/h. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută defrişarea unei suprafeţe de

1,9 ha. Telescaunul traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 1,900

km, respectiv o suprafaţă de 1,900 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de


121

“Telescaun TS6” (cu plecare din zona « Brusturi » până la Poiana Zăpezii

în Slima), cu o lungime de L=1.263 m, cu 4 locuri, v=5 m/s, diferenţa de nivel 524

m (de la cota +1.527 la cota +2.051), capacitate de transport 1.200 pers/h,

detaşabil. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută defrişarea unei suprafeţe

de 0,9 ha. Telescaunul traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 0,900

km, respectiv o suprafaţă de 0,900 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de


“Telescaun TS7”, între Vf. Piatra şi zona Scăriţa, cu scaune cu 4 locuri, cu

copertină, cu lungimea pe orizontală de 961 m, la o diferenţă de nivel de 491 m

(de la cota +1.593 la cota +2.084), capacitate de transport de 1.200 pers/h, fix.

Pentru realizarea telescaunului este prevăzută defrişarea unei suprafeţe de 0,36 ha.

Telescaunul traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 0,360 km,

respectiv o suprafaţă de 0,360 ha şi zona de păşuni alpine pe o lungime de 0,601

km, respectiv o suprafaţă de 0,601 ha.


Total defrişări cumulat cu proiectele propuse anterior 6,68 ha.

Pentru lucrările de construcţii va fi necesară eliberarea următoarelor

suprafeţe de teren:

Centrul de servicii Slima 0,086 ha din care în zona de păduri de conifere

0,086 ha.

Cabana Slima 0,0185 ha din care în zona de păduri de conifere 0,0185 ha.

Cabana montană Badea 0,0173 ha din care în zona de păşuni alpine 0,0173

ha.

Garaje, platforme, gospodărie combustibil - Căsuţa din Poveşti 0,0628 ha

din care în zona de păşuni naturale 0,0628 ha.

Lac acumulare 1,000 ha din care în zona de păduri de conifere 1,000 ha.

Teren de joacă pentru copii „Kinder Garden” 2,000 ha din care în zona de

păduri de conifere 2,000 ha.

122

Pârtie snowboard 1,62 ha din care în zona de păduri de conifere 1,62 ha.

Pentru crearea servituţilor necesare obiectivelor care se vor realiza mai este

necesară eliberarea unor suprafeţe de 2,2012 ha din care în zona de păduri de

conifere 2,2012 ha.

De asemenea, din fondul silvic mai este necesară scoaterea unei suprafeţe

de 3,55 ha care nu este ocupată cu vegetaţie forestieră şi care în studiu nu a fost

considerată ca fiind suprafaţă defrişatăţ Datorită faptului că aceste suprafeţă sunt

incluse în fondul silvic, în continuare ele vor fi incluse în suprafeţele afectate din

zonele ocupate de pădurea de molid.

Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie va fi afectată o suprafaţă de

61,6778 ha ceea ce reprezintă 0,21 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Pe

durata efecturii lucrărilor de construcţie la alte proiecte anterioare va fi afectată o

suprafaţă de 65,34 ha ceea ce reprezintă 0,22 % din suprafaţă totală a ariei

protejate. Suprafaţa cumulată afectată de proiectul propus, cumulat cu proiectele

anterioare este de 127,0178 ha, ceea ce reprezintă 0,43% din suprafaţa totală a

ariei protejate.

Principalele tipuri de habitate afectate vor fi:

Păşuni naturale 0,4728 ha ceea ce reprezintă 0,01 % din suprafaţa totală a

acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 20,11 ha ceea ce

reprezintă 0,24 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin cumularea

efectelor proiectului propus cu efectul proiectelor precedente rezultă o suprafaţă de

20,5828 ha care reprezintă 0,25 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat.

Păduri de molid 26,2007 ha, ceea ce reprezintă 0,22 % din suprafaţa totală a

acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 29,28 ha, ceea ce




123

Pajişti alpine 34,3793 ha, ceea ce reprezintă 2,87 % din suprafaţa totală a

acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 15,95 ha, ceea ce




Despăduririle care se efectuează pentru realizarea proiectelor anterioare

prevăd o suprafaţă de 29,28 ha. Acestă suprafaţă reprezintă 0,24 % din suprafaţă

acoperită cu păduri de molid, respectiv 0,172% din suprafaţă totală împădurită.

Despăduririle prevăzute prin proiectul propus se vor efectua pe o suprafaţă

de 26,2007 ha, din care o parte este constituită din arborete tinere care au crescut

pe suprafeţele defrişate anterior pentru construcţia pârtiilor existente. Acestă

suprafaţă reprezintă 0,21 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid, respectiv

0,154% din suprafaţă totală împădurită. Prin cumularea efectelor proiectelor

existente cu cele ale proiectului propus rezultă o suprafaţă defrişată de 55,4807 ha

ceea ce reprezintă 0,45 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid, respectiv

0,326 % din suprafaţă totală împădurită.

După punerea în funcţiune a proiectului, ca urmare a lucrărilor de refacere a

mediului înconjurător, suprafeţele care mai rămân afectate sunt:

- 26,2007 ha suprafeţe defrişate, care prin înierbare îşi vor schimba

destinaţia din păduri de molid în păşuni, ceea ce reprezintă 0,21 % din suprafaţă

acoperită cu păduri de molid. Prin proiectele anterioare se mai prevede defrişarea a

29,28 ha care prin înierbare îşi vor schimba destinaţia din păduri de molid în

păşuni, ceea ce reprezintă 0,24 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid. În

total, prin cumularea efectelor proiectelor existente cu proiectul nou propus rezultă

o suprafaţă defrişată de 55,4807 ha care reprezintă 0,45 % din suprafaţă acoperită

cu păduri de molid.

- Prin proiectul propus, la punerea în fucţiune habitatele din zona de păşuni

alpine nu vor fi afectate, ca urmare a efecturii lucrărilor de refacere a solului decât

ca urmare a realizării lucrărilor de construcţie pe o suprafaţă de 0,0173 ha, ceea ce

124

reprezintă 0,001% din suprafaţă acestui tip de habitat. Prin derularea proiectelor

anterioare rezultă 1,6973 ha suprafaţă ocupată de drumurile de acces în zona de

păşuni alpine, ceea ce reprezintă 0,14 % din suprafaţa acestui tip de habitat.

- Prin proiectul propus, la punerea în fucţiune habitatele din zona de păşuni

naturale nu vor fi afectate, ca urmare a efecturii lucrărilor de refacere a solului.

Prin derularea proiectelor anterioare rezultă 0,50 ha suprafaţă ocupată de

drumurile de acces în zona de păşuni naturale, ceea ce reprezintă 0,06 % din

suprafaţa acestui tip de habitat.

În total, pe durata de funcţionare a proiectului va fi afectată o suprafaţă de

teren de 26,218 ha, ceea ce reprezintă 0,08 % din suprafaţa ariei protejate. Prin

derularea proiectelor precedente va fi afectată o suprafaţă de teren de 26,05 ha,

ceea ce reprezintă 0,08 % din suprafaţa arei protejate. Prin cumularea efectelor

proiectelor precedente cu cele ale proiectului propus rezultă o suprafaţă afectată de

52,262 ha care reprezintă 0,16 % din suprafaţa ariei protejate.


Impactul estimat în perioada de execuţie:

1. Impactul cel mai important asupra vegetaţiei se produce în faza de execuţie, când

vor fi efectuate defrişări. Va fi defrişată o suprafaţă de pădure de 26,2006 ha reprezentând

0,21% din suprafaţa habitatului 9410 Pădure acidofile de Picia abies. Pădurile aparţin de

Ocolul Silvic Petroşani, din cadrul Direc ţiei Silvice Deva.

În urma defrişării pot rezulta o serie de schimbări ale teritoriului natural, şi anume:

- fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi care nu se

încadrează în peisajul de pădure, rezultând astfel antropizarea peisajului,

- schimbarea microclimatului local de pădure,

- modificarea valorii estetice a peisajului,

- schimbarea modului de utilizarea a terenului,

- restrângerea habitatelor de pădure,

125

- creşterea suprafeţei teritoriului antropizat prin scoaterea din circuitul silvic şi

scăderea suprafeţei teritoriului natural.

2. Impactul produs asupra arboretelor limitrofe perimetrelor care se defrişează:

În procesul de exploatare se pot produce vătămări ale scoarţei arborilor pe picior, în

special în zona de la baza acestora, care sunt locuri favorabile pentru pătrunderea agenţilor

patogeni, gradul de infestare fiind direct proporţional cu mărimea rănilor.

3. Impactul datorat lucrărilor de execuţie a structurii rutiere şi a construcţiilor

proiectate.

Sursele de poluare ale florei şi faunei în perioada de construţie sunt următoarele:

- Traficul de şantier prin transportul de materii prime (beton, balast,

prefabricate), prin generarea de poluanţi specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2,

CO, metale grele, pulberi) şi zgomot,

- Utilajele şi mijloacele de construcţie prin activitatea desfăşurată în cadrul

fronturilor de lucru produc: poluanţi (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot,

- Instalaţiile de betoane, conduc la emisii de poluanţi (în special pulberi) şi

zgomot,

- Accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera scurgeri de

carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafaţa solului afectează flora şi fauna specifică

amplasamentului.

Un element de impact asupra mediului, specific etapei de execuţie, este perturbarea

florei existente pe locul său în imediata vecinătate a şantierului de construcţii.

Perturbarea vegetaţiei se face prin diminuarea şi modificarea funcţiilor principale

îndeplinite de aceasta şi anume: recreativă, estetică, antierozivă, ecologică, de microclimat,

de patrimoniu ştiinţific, hidrologic, sanitar şi de reducere a zgomotului.

126

În perioada de execuţie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra

mediului sunt:

- activităţile de şantier - ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a

solului, depozitele temporare de deşeuri etc. toate acestea au efecte negative asupra

vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale,

- zgomotul, circulaţia personalului şi utilajelor - toate acestea modifică habitatul

natural.

Impactul lucrărilor de execuţie a structurilor rutiere şi a celorlalte construcţii asupra

vegetaţiei are drept consecinţe negative:

- modificarea microclimatului din zona de vegetaţie;

- deprecierea speciilor faunistice şi florare fragile;

- perturbarea habitatului prin diferite surse de zgomot;

- modificarea regimurilor de curgere ale pânzelor freatice, care pot fi blocate

prin noile construcţii, dereglând hidrologia zonei;

- modificarea regimul de migraţie al animalelor sălbatice;

Se apreciază că pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de

lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii

acceptabili de legislaţia în vigoare.

Ecosistemele acvatice aflate în imediata vecinătate a amplasamentului

obiectivului (pe pârăurile Maleia şi Gruniului) pot fi afectate în situaţia în care în

albiile cursurilor de apă vor fi transportate şi/sau depozitate materiale de

construcţie necesare sau care rezultă din lucrările de construcţie.

Estimarea impactului în perioada de exploatare.

127

- Traficul rutier al turiştilor determină dezvoltarea efectului de barieră a

căilor de circulaţie, putând să izoleze complet o populaţie sau să constituie doar un obstacol

pentru anumite animale;

- Traficul rutier, prin gazele de eşapament emise de vehicule, conduce la

modificarea microclimatului şi componenţei faunei limitrofe;

- Zgomotul produs de circulaţia autovehiculelor conduce la tulburarea vieţii

animalelor sălbatice, acestea schimbându-şi traseele de migrare, de vânătoare şi hrană;

- Dispariţia mamiferelor, păsărilor, amfibienilor şi nevertebratelor datorită

accidentelor rutiere în care sunt implicate acestea.

Conform studiilor de specialitate poluanţii care apar în ghidurile de calitate a aerului

recomandate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO)

pentru vegetaţie, responsabilide de efecte negative sunt următorii: SO2, NO2 si O3.

Gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la

formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor

componentelor de mediu (vegetaţie, faună, sol, apă). Prezenţa metalelor în gazele de

eşapament afectează calitatea solului şi apelor şi, prin urmare, starea de sănătate a florei şi

faunei.

De asemenea, poate avea loc o poluare a solului cu diferite deşeuri (în special în

locurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale

autovehiculelor, precum şi cu diferite substanţe provenite din accidente rutiere, acestea

având un impact direct asupra faunei şi florei locale.

Zgomotul produs de traficul rutier este un alt factor care are un impact considerabil

asupra animalelor sălbatice. Apariţia zgomotelor are consecinţe importante în tulburarea

profundă a vieţii animalelor sălbatice, acestea schimbându-şi traseele de migrare, de

vânătoare şi de hrană.

Bioxidul de sulf.

128

În funcţie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusă planta, apar

efecte biochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creşterea

ratei respiratorii, schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanţul lipidelor şi al apei şi în

activitatea enzimatică. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creşterii plantelor,

creşterea sensibilităţii la agenţii potogeni şi la condiţiile climatice excesive.

În comunităţile de plante apar schimbări ale echilibrului între specii: reducerea

varietăţilor sensibile determină alterarea structurii şi funcţiilor întregii comunităţi.

Uniunea Internaţională a Organizaţiei pentru Cercetarea Pădurilor recomandă

următoarele concentraţii ca valori - ghid pentru protecţia plantelor:

- medie anuală - 125 µg/mc pentru a se menţine producţia îi cele mai multe locuri şi

50 µg/mc pentru a menţine întreaga producţie şi a proteja mediul;

- medie pe 30 min. - 150 ug/mc şi, respectiv 75 µg/mc pentru cele două situaţii

de mai sus (se admite depăşirea acestor valori cu o frecvenţă anuală de maxim 2,5 %).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă limita de 30 µg/mc ca medie anuală.

Oxizii de azot.

Până la anumite concentraţii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,

contribuind la creşterea acestora. Totuşi s-a constatat că în aceste cazuri creşte sensibilitatea

la atacul insectelor şi la condiţiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice,

oxizii de azot au acţiune fitotoxică foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcţie de concentraţia poluantului, timpul

de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina şi umezeala. Simptomele se clasifică în

„vizibile" şi „invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei şj a transpiraţiei.

Cele vizibile apar numai la concentraţii mari şi constau în cloroze şi necroze.

Ca valoare - ghid de protecţie la acţiunea NO2 se recomandă 95 ug/mc pe interval

de 4 ore.

129

Oxizii de azot in combinaţie cu alţi poluanţi.

Studiile au pus în evidenţă efectul sinergetic al dioxidului de azot şi al dioxidului de

sulf, precum şi al acestor două gaze cu ozonul.

Pe baza acestor studii se recomandă ca valoare anuală - ghid de protecţie pentru N02

- 30 ug/mc, în prezenţa unor nivele maxime de 30 ug/mc pentru S02 şi de 60 Mg/m3 pentru

02.

Prin prisma estimărilor de concentraţie se poate concluziona că impactul

domeniului schiabil asupra vegetaţiei şj faunei din zona este minim şi nu sunt necesare

măsuri speciale de protecţie.

În concluzie la cele de mai sus se poate aprecia că poluarea aerului are un impact

foarte mic asupra florei, faunei cu preponderenţă în sezonul de vară, în intervalul de timp,

dimineaţa (orele 8 -11) şi după amiaza (orele 16-20).

Iarna traficul rutier este sporadic, deplasarea turiştilor făcându-se pe alternativa "

telegondolă". Emisiile şi zgomotul datorat traficului rutier la domeniul schiabil vor

avea un impact nesemnificativ asupra sitului Natura 2000.

Chiar dacă situl nu a fost declarat pentru protecţia păsărilor, aici remarcăm

prezenţa câtorva specii importante, ocrotite prin legislaţia naţională sau convenţii

internaţionale: Accipiter gentiles, A. nissus, Aquilla chrysaetos, A. pomarina, Bonasa

bonasia, Tetrao urogallus, etc. (sunt menţionate în fişa standard Natura 2000 a sitului la

secţiunea „Alte specii”. Domeniului schiabil Parâng nu se integrează în principalele căi de

migraţie a păsărilor şi, în consecinţă, acesta nu va avea impact asupra acestora. În ceea ce

priveşte defrişarea, aceasta nu se va realiza în perioadele de cuibărit ale păsărilor deoarece

tăierile în această perioadă sunt dăunătoare pentru avifaună. Datorită faptului că nu există

specii strict localizate în habitate specifice zonei proiectului şi că habitatele din zona de

impact sunt larg reprezentate în regiune, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau

local. Se poate prognoza o “migraţie” la scară locală a speciilor de păsări din zonele cu

habitate deteriorate sau distruse către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de

viaţă.

130

Având în vedere suprafaţa mare a sitului SCI „Parâng”, ecologia şi etologia

marilor carnivore, precum şi disturbarea existentă datorată activităţilor antropice şi

turismului dezvoltat din zona amplasamentului proiectului, se poate afirma că

proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor carnivore mari pentru care a fost

desemnat SCI-ul. Lupul şi râsul au o preferinţă deosebită pentru zone nedisturbate,

zona proiectului fiind atipică pentru aceste specii. Un potenţial impact

nesemnificativ îl pot resimţi exemplarele de urs din zonă în perioada de

construcţie, însă, din punct de vedere etologic, această specie se dispersează

temporar dintr-o zonă disturbată pe o perioadă scurtă cum este cazul acestui

proiect în faza de construcţie; În urma deplasărilor în teren s-a constatat că pe

traseul proiectului nu există microhabitate specifice existenţei unor populaţii

aparţinând amfibianului Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă).

Un aspect pozitiv constă în faptul că în urma construcţiei unui eventual lac de

acumulare, această specie va putea beneficia de crearea unor astfel de habitate.

Un impact direct se va resimţi numai în faza de execuţie a lucrărilor, însă

acesta va fi redus prin măsurile de diminuare a impactului propuse şi va avea un

caracter temporar şi local. În perioada de funcţionare a domeniului schiabil, având

în vedere că acesta va funcţiona sezonier – pe timpul iernii – impactul prognozat

asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună din zonă va fi nesemnificativ.

Prin demararea acestui proiect categoriile de folosinţă din zona de influenţă

a proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct,

de lungă durată.

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare

moderată apreciem că impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în

zonă, o reacţie normală a acestora va fi retragerea către zonele mai puţin impactate

din apropiere. Alte specii, antropofile, s-au adaptat şi se adaptează cu prezenţa

omului şi a activităţilor pe care acesta le desfăşoară.

131

Concluzie: Se consideră că impactul asupra sitului Natura 2000 din zona

domeniului schiabil Parâng datorat lucrărilor de execuţie şi activităţilor din perioada

de exploatare este nesemnificativ.

Recomandări:

În perioada de execuţie nu se vor amplasa baze de producţie şi oganizări de şantier

şi nu se vor amenaja gropi de împrumut în apropierea habitatelor protejate menţionate.

La eşalonarea execuţiei se va tine cont de evitarea ocupării temporare a suprafeţelor

în perioada de execuţie a lucrărilor pentru a nu afecta populaţiile de indivizi ale speciilor de

plante menţionate.

În perioada de exploatare - trebuie luate măsuri ca vara speciile de plante

menţionate să fie protejate de acţiunea distructivă a turiştilor. Iarna oricum speciile de

plante menţionate vor fi protejate sub stratul de zăpadă nefiind în vegetaţie.


1. În perioada de execuţie:

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie se iau din faza

de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

- La stabilirea traseului drumului se caută să se evite, dacă este posibil, zonele

sensibile, ariile protejate, traversarea pădurilor.

- Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie, gropilor de

împrumut şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii

minime mediului natural.

- La alegerea acestor amplasamente se ţine seama să se evite locurile de

cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat.

- Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie

limitată judicios la strictul necesar.

132

- Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie.

Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de construcţie, de recipienţi

goliţi şi depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate.

- Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi implicaţi şi

animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri

periculoase sau expuse.

- Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele şi

programul de lucru specificat.

- Se evită depozitarea necontrolată a sterilului şi vegetaţiei ce rezultă în

urma lucrărilor de terasamente respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de

autorităţile locale pentru protecţia mediului.

- Colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice

pentru a nu tenta animalele şi evita riscul de imbolnăvire şi accidentare a acestora.

- Acolo unde construcţiile vor fi învecinate cu pădurea, vor fi luate măsuri

pentru evitarea unor incendii de pădure.

- Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei cu

garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în jurul

parcărilor, etc.)

- Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit în aşa

fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor specii de

micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.

- La limita zonei de protecţie sanitară în apropierea gardului vor fi

amenajate grămezi de bolovani şi lemn mort şi se va încuraja dezvoltarea speciilor

arbustive, fapt care va spori valoarea conservativă şi de peisaj a parcelei.

- Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor, prevăzute în

proiect.

- La alegerea traseelor instalaţiei de transport se va avea în vedere ca

defrişările să fie minime.

- Reducerea la minim a suprafeţelor organizărilor de şantier.

133

- Instruirea personalului muncitor pentru a se evita distrugerea plantelor, în

special a copacilor din zonele limitrofe şantierului, pe durata execuţiei lucrării.

- Respectarea unui program de lucru strict şi restrictiv în zonele în care

există faună sălbatică, pentru a se reduce stresul la care aceasta este supusă.

- Utilizarea de echipamente silenţioase sau cu nivel redus de zgomot pe

durata funcţionării.

- Întreţinerea organelor de maşini mobile, astfel încât să se elimine posibilitatea

producerii de zgomote accidentale.

- Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru

funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul

minimizării impactului acustic asupra speciilor de importanţă comunitară;

- Suprafaţa excavată va fi decopertată în prealabil, brazdele astfel obţinute vor fi

depozitate la marginea zonei afectate, vor fi udate cu regularitate în lipsa precipitaţiilor şi

vor fi folosite la refacerea habitatului acolo unde acesta trebuie readus la starea iniţială.

- Elementele externe din beton vor fi acoperite cu materiale naturale (ex.

piatră).

- Muncitorii vor fi astfel instruiţi încît se va evita impactul direct prin uciderea

deliberată a exemplarelor de reptile şi amfibieni întâlnite în zonă.

- În cazul plantării de puieţi, ca măsuri compensatorii, aceştia vor fi îngrijiţi de

cei care plantează timp de cinci ani de la plantare şi vor fi înlocuiţi dacă nu supravieţuiesc în

această perioadă.

- Se recomandă să se folosească specii locale pentru ca vegetaţia nou instalată

să păstreze anumite legături cu vegetaţia înconjurătoare.

- Se recomandă folosirea speciilor de plante native şi locale, în vederea

renaturării zonelor degradate, în perioada de post-construcţie. În acest scop se vor

face notări în ceea ce priveşte structura floristică pe suprafeţele pe care se vor face

intervenţiile, în vederea asigurării replantării şi a acoperirii, stabilizării taluzurilor

cu specii ce au fost prezente pe acele suprafeţe în perioada premergătoare

lucrărilor. Se va utiliza stratul germinativ de sol colectat înaintea începerii

134

lucrărilor de denudare şi săpare, pentru a asigura prezenţa unei bănci de seminţe

provenite de la plantele native zonei.

- Pentru stabilizarea taluzurilor se recomandă urmtoarele specii din flora

spontană, cu sistem radicular adecvat: Sorbus aucuparia, Sambucus racemosa,

Ribes petraeum, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus, Vaccinium

vitis-idaea, alese în funcie de etajul de vegetaţie, pe baza notărilor privind

structura floristică realizate înaintea începerii lucrărilor.

- În ceea ce priveşte stabilizarea pantelor din etajele superioare de vegetaţie,

se vor utiliza seminţele unor specii ierboase native acelor suprafeţe, împreună cu

sol vegetal. Aceste suprafeţe vor necesita în primii ani, până la dezvoltarea

sistemului radicular al plantelor, o stabilizare prin utilizarea de geogrile spaţiale

preînsmânţate.

- În cazul degradării habitatului cu Pinus mugo se recomandã plantarea unei

suprafeţe echivalente cu jneapãn. Introducerea unor puieţi de provenienţã

necunoscutã sau din alte zone, poate conduce la poluarea geneticã. Pentru lucrãrile

de refacere a habitatului se recomandã folosirea de puieţi de provenienţã localã.

Refacerea habitatului trebuie sã ţinã cont de condiţiile ecologice locale şi de

evoluţia naturalã a acestuia. În primul rând se va reface structura acestui habitat şi

se va crea microclimatul adecvat. Refacerea habitatului trebuie sã înceapã la limita

cu rariştea de molid de la limita superioarã a pãdurii în sus. Se recomandã ca

plantarea de puieţi sã se realizeze în zonele cu pericol de eroziune sau degradate,

în ecosisteme fragile cu risc de avalanşe. Se vor planta puieţi de jneapãn în zonele

în care este absolut necesarã, având în vedere costurile ridicate. Se vor folosi puieţi

de 4-5-6 ani cu rãdãcini protejate în calup cu pungã. Procentul de prindere este

considerat ca fiind foarte redus. Plantarea se recomanadã se se facã toamna.

Împreunã cu puieţii de jneapãn, se planteazã şi specii însoţitoare locale, în funcţie

de zonã (molid, zâmbru, anin verde, scoruş). Se recomandã în prealabil studierea

unei documentaţii referitoare la acest subiect (Pânzariu, dezvoltatã de Bândiu,

Cenuşã, etc.). În general atacurile au fost limitate la zone restrânse. Se recomandã

135

efectuarea permanentã a unor observaţii asupra stãrii de sãnãtate a jnepenişurilor.

Se va avea în vedere respectarea tuturor mãsurilor de protecţie fito-sanitarã.

- Pentru ca impactul defrişărilor să fie cât mai redus se recomandă

limitarea la minimum a defrişărilor prin prevederea unor lucrări de consolidare în secţiunile

de debleu. Pentru compensarea suprafeţelor defrişate se recomandă plantarea de arbuşti la

marginea drumului şi împădurirea de terenuri în afara zonei drumului, conform cerinţelor

Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva.

- La parcări se vor planta arbori de aliniament care să asigure un aspect

decorativ corespunzător şi să umbrească locul de parcare (parcare de la pornire teleschi).

- Înierbarea suprafeţei schiabile la pârtii se poate face şi prin utilizarea de saltele

biodegradabile pre-însămânţate cu o reţetă de ierburi adecvată solului, respectiv climei din

amplasament, accelerând procesul de refacere a vegetaţiei pe solul decopertat.

- Conştientizarea factorului uman referitor la necesitatea menţinerii

echilibrului natural şi a mediului ambiental cât mai aproape de starea sa naturală.

- La sfârşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile necesare

refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea acestora folosinţelor

iniţiale(unde este posibilă).

2. În perioada de exploatare:

Măsurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra biodiversităţii

în zonele de protecţie speciale sunt:

- Construirea unor căi de acces pentru animale prin prevederea unor pasaje

subterane casetate pe cursuri de ape traversate.

- În zonele de acces ale schiorilor, pe pârtie şi sub teleschi, vor fi plantate ierburi

recomandate de specialişti pentru a rezista, în timp, circulaţiei acestora.

- Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este în repaus,

astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se recomandă

limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele existente, marcate,

intersectează pârtia de schi.

136

- Respectarea în perioada de exploatare a legislaţiei privitoare la protecţia faunei

şi florei constituie o măsură de protecţie a acestora.

- Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee

marcate în acest sens.

- Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este interzis

cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul

proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică a statului.

- Interzicerea vânatului în zonă.

- În cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita

zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor;

- Pe o perioadă de minim 3 ani se va verifica la începutul şi sfârşitul

perioadei de vegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate, cu obligaţia

beneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare;

- Pentru protecţia toturor speciilor protejate de floră şi faună se va impune

planificarea şi susţinerea materială a unui program de realizare, monitorizare a

măsurilor de reducere a impactului, prin termenii de referinţă şi buget.

- Se recomandă montarea unor panouri informative şi avertizoare cu privire

la valorile naturale ale zonei şi importanţa menţinerii şi protejării acestora

(semnalarea limitelor zonelor protejate); crearea şi marcarea unor spaţii de popas

cu posibilităţi de depozitare a deşeurilor; asigurarea pazei în vederea limitării

numărului de persoane care se abat de la traseul marcat precum şi al celor care

colecionează material biologic.

Măsurile generale propuse în cadrul acestui capitol fac ca impactul

produs sa fie menţinut sub control, păstrându - se nesemnificativ.

137

Măsurile de reducere a impactului se vor realiza concomitent cu finalizarea

lucrărilor de reabilitare a pârtiilor, de construcţie a instalaţiilor de transport pe

cablu şi a efectuării lucrărilor de lărgire a drumurilor de acces.

Eficienţa măsurilor de reducere a impactului se va monitoriza începând din

perioada de începere a lucrărilor.

Anual se va monitoriza starea ecosistemelor din zonele afectate de lucrări.

Motitorizarea se va desfăsura pe întreaga durată de derularea acestor lucrări, pe

întregul interval de timp.

Pe termen mediu şi lung eficienţa acestor lucrări va fi monitorizată anual în

primii cinci ani de la finalizarea lucrărilor de execuţie.

Cuantumul financiar alocat acestor lucrări este de 75.000 Euro. Instituţia

care se va coordona aceste lucrări este IPROMIN Bucureşti în colaborare cu

cercetător biolog Marcela Balazs.

4.5.4. Concluziile studiului de evaluare adecvată

Denumirea proiectului propus este Extindere pârtii de schi în zona Slima şi

este localizat în Situl de importanţă comunitară ROSCI0188 „Parâng”.

Scopul proiectului constă în amenajarea de pârtii de schi, teleschiuri,

telecabine şi amenajări aferente în zona Slima.

Habitatele prezente în zona de impact a proiectului sunt reprezentate de

porţiuni de vegetaţie ierboasă, vegetaţia lemnoasă, vegetaţie de stâncării.

Un impact direct se va resimţi numai în faza de execuţie a lucrărilor, însă

acesta va fi redus prin măsurile de diminuare a impactului propuse şi va avea un

caracter temporar şi local. În perioada de funcţionare a domeniului schiabil, având

în vedere că acesta va funcţiona sezonier – pe timpul iernii – impactul prognozat

asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună din zonă va fi nesemnificativ.

Având în vedere suprafaţa mare a sitului SCI „Parâng”, ecologia şi etologia

marilor carnivore, precum şi disturbarea existentă datorată activităţilor antropice şi

138

turismului dezvoltat din zona amplasamentului proiectului, se poate afirma că

proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor carnivore mari pentru care a fost

desemnat SCI-ul. Lupul şi râsul au o preferinţă deosebită pentru zone nedisturbate,

zona proiectului fiind atipică pentru aceste specii. Un potenţial impact

nesemnificativ îl pot resimţi exemplarele de urs din zonă în perioada de

construcţie, însă, din punct de vedere etologic, această specie se dispersează

temporar dintr-o zonă disturbată pe o perioadă scurtă cum este cazul acestui

proiect în faza de construcţie; În urma deplasărilor în teren s-a constatat că pe

traseul proiectului nu există microhabitate specifice existenţei unor populaţii

aparţinând amfibianului Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă).

S -a putut aprecia că poluarea aerului are un impact foarte mic asupra florei, faunei

cu preponderenţă în sezonul de vară, în intervalul de timp, dimineaţa (orele 8 -11) şi după

amiaza (orele 16-20). Iarna, traficul rutier este sporadic, deplasarea turiştilor făcându-se pe

alternativa " telegondolă". Emisiile şi zgomotul datorat traficului rutier la domeniul

schiabil vor avea un impact nesemnificativ asupra sitului Natura 2000.

Concluzie: Se consideră că impactul asupra sitului Natura 2000 din zona

domeniului schiabil Parâng datorat lucrărilor de execuţie şi activităţilor din perioada

de exploatare este nesemnificativ.

Având în vedere cele constatate în privinţa biodiversităţii din studiul de

impact asupra mediului, recomandăm autorităţilor de mediu eliberarea

acordului de mediu cu condiţia respectării stricte de către investitor a tuturor

măsurilor de reducere a impactului şi realizarea/implementarea unui

program de monitorizarea a efectelor investiţiei asupra biodiversităţii cu

raportarea anuală sau de câte ori se va impune, către APM Hunedoara, a

rezultatelor acestuia.

4.6. Peisajul

4.6.1. Informaţii despre peisaj

Proiectul propus se va dezvolta în zona alpină vestică a munţilor Parâng.

139

Se derulează între Vf. Parângu Mic (2074 m) şi Vf. Iezeru (2149 m) şi

include mai multe vârfuri de peste 2300 m, precum şi complexele glaciare de la

obârşiile pâraielor Jieţ şi Lotru spre nord şi Gilort spre sud. Are aspectul unui W

uriaş şi este mărginit de pante pe alocuri foarte abrupte, marcate de pânze de

grohotişuri ce se acumulează în căldările glaciare.

Vârful Parângu Mic (2074 m) al cărui creştet se situează la nivelul

Platformei Borăscu, purtând şi mici martori de eroziune, se vede de la distanţă şi

mai ales din depresiunea Petroşani, ca un masiv conic acoperit de tufe de ienupăr

şi pajişti subalpine, luminat de soarele după-amiezii sau învăluit parţial de mantia

norilor.

Din acest vârf pornesc două culmi vestice: una mai spre nord, marcată de

Vf. Slima (1656 m) şi Dealul Negru (1115 m) ce coboară spre valea Jieţului, iar

alta mai spre sud numită Dealul Badea pe al cărui plai prelung s-au aşezat vechile

cabane turistice şi mai apoi staţiunea Parângu Mic animată mai ales iarna datorită

amenajărilor pentru schi. Între aceste culmi se dispune bazinul văii Maleia.

Din Vf. Parângu Mic porneşte spre sud o culme, marcată de elemente

stâncoase, ce urcă treptat spre Vf - Cârja (2405 m), imens bastion stâncos ai cărui

versanţi sunt sfâşiaţi de procese de desprindere şi prăbuşire, vestind începerea

celui mai aspru relief glaciar.

Pe culmea dintre cele două vârfuri menţionate se disting cele trei piscuri

ale vârfului Scurtu. Aici se desprinde spre est poteca marcată cu punct galben ce

conduce spre lacul Mija.

Muntele Scurtu se prelungeşte spre vest, înconjurat de izvoarele pârâului

Izvoru, afluent al Jiului.Din Vf. Cârja se desprinde spre vest o culme prelungă ce

constituie interfluviul dintre Valea Izvorului şi Valea Polatiştei, despărţită în două

ramuri (Stoiniţa şi Stoinicioara) de către adânca vale Stoinicioara.

Culmea, acoperită de poieni întinse şi pâlcuri de pădure ca şi de sălaşe

pentru oameni şi animale constituie un colţ idilic de natură care pare a fi

predestinat agroturismului.

140

La nord de Vf. Cârja se deschide lunga căldare a Mijei, care acoperită de

blocuri de grohotiş, tufe de jneapăn şi pajişti subalpine este una dintre pitoreştile

căldări în trepte. Aici se află şi stâna Mija iar poienile au căpătat denumirea de

Luncile Mijei.

Alături, spre est, se mai află o căldare foarte adâncă, mărginită de

abrupturi impresionante, cu diaclaze în pereţii stâncoşi şi pânze de grohotişuri. Pe

fundul căldării îşi oglindeşte apele Lacul Mija, de formă aproape dreptunghiulară,

cu un baraj morenic spre emisarul dispus spre nord. Ambele căldări glaciare sunt

drenate de pârâul Mija care se întinde pe o vale lungă de circa 6 km ducându-şi

apele în Jieţ.

Din Vârful Cârja se desprind:

- spre nord-est o creastă foarte îngustă (Custura) mărginită de-o parte şi de

alta de abrupturi impresionante care face legătura cu vf. Mija (2378 m);

- un vârf masiv care spre nord se întinde sub forma unui plai larg,

spintecat de pârâul Mija Mică.

Între Mija Mică şi Mija Mare se interpune Dâlma Mijei (sau Culmea Mija

Mare) care poartă mulţi martori de eroziune de tip „creastă de cocoş" iar în

apropiere de confluenţa Mijei Mari cu Jieţul, versantul drept al acesteia este

marcat de un abrupt stâncos denudat. La est de pârâul Mija Mică se află plaiul

Mija Mică. Un alt plai desprins din Vf. Mija spre nord-est este Plaiul lui

Dăncilă,prelung şi acoperit de pădure de molid, care ia sfârşit în punctul Cotul

Jieţului unde Jieţul îşi schimbă cursul spre vest.

Vârful Mija străjuieşte spre vest căldarea Mija cu lacul Mija iar spre est

Zănoaga Pârleele, o căldare lungă şi îngustă drenată de pârâul Sliveiul Mic. Pe

fundul acestei căldări se mai zăreşte un lac mititel, Tăul Pârleele.

Spre sud-est de creasta Vf. Mija se adânceşte o căldare glaciară aproape

rotundă pe fundul căreia se află Lacul Îngheţat şi alături un alt lac mai mic.

141

Vârful Cârja străjuieşte spre est o întinsă căldare glaciară (aproape 1 km2)

în care se află Lacul Cârja (L. Custurii) şi alt lac mai mic. Această căldare face

parte din sistemul de căldări etajate ale bazinului Sliveiului.

Pe o treaptă mai joasă se află mai multe lacuri glaciare din bazinul

Sliveiului, unele parţial colmatate. Reţine atenţia însă salba celor trei lacuri, lacul

Slivei, lacul Mic şi Lacul Verde aflate pe firul principal al Sliveiului. În unele

lucrări cele trei lacuri sunt menţionate ca Lacul Verde I, II, III.

Din Vf. Cârja, culmea principală se continuă spre sud –sud–est fiind

marcată de vârfurile Stoiniţa, o mică piramidă stâncoasă şi apoi de Vf. Gemănarea,

cu mai multe piscuri de asemenea stâncoase. La est de Vf. Stoiniţa se întinde o

căldare mai mică şi seacă , plină de grohotişuri care se deschide spre valea glaciară

a Sliveiului.

Este cea mai înaltă căldare din bazinul Sliveiului. Din Vf. Gemănarea

porneşte spre nord-est o creastă stâncoasă şi îngustă marcată de Vf. Slivei ce se

continuă mai departe cu muntele Slivei şi muchia Slivei, o muchie lungă şi

aproape rectilinie, acoperită cu jneapăn şi blocuri stâncoase ce desparte bazinul

pârâul Slivei de bazinul pârâului Roşiile aflat la est. Ciobanii din zonă cunosc

această culme sub numele de Zănoaga Sliveiului.

La vest de Vf. Gemănarea se deschide o căldăruşă lungă şi întinsă în care

ajung izvoarele pârâului Tecanu căruia i se mai spune Cutreasa sau Culceasa,

afluent nord-estic al Pârâului Polatiştea. La sud de această căldăruşă se derulează

muntele Gemănarea (2006 m) acoperit cu jnepeni.

Culmea principală se orientează din Vf. Gemănarea spre sud în urcuş uşor

până pe vârful Parângu Mare (2518 m), cel mai înalt vârf al munţilor Parâng şi

important nod orohidrografic. O baliză din lemn şi un postament de beton

marchează vârful. Din Vf. Parângu Mare porneşte spre nord o creastă îngustă,

stâncoasă care desparte partea superioară a vastei căldări glaciare Roşiile în două.

La vest de această creastă se află căldarea Seaca Parângului mărginită de pereţi

aproape verticali aflaţi într-un permanent proces de dezagragare.

142

Pe fundul căldării Seaca Parângului (2150 m) abia se zăresc urmele unui

lac glaciar aflat în curs de colmatare; cândva trebuie să fi fost superb dar

grohotişurile l-au umplut. Această căldare debuşează spre nord-est în treapta a Il-a

a căldării Roşiile aflată la peste 150 m altitudine mai jos.În acest sector se află

două lacuri glaciare în curs de colmatare.

Coasta stâncoasă ce desparte cele două compartimente superioare ale

Căldării Roşiile ia sfârşit printr-un abrupt numit Punctul (Ţancul) Roşu. La est de

creastă se află o întinsă căldare glaciară etajată.

Pe treapta superioară se întâlneşte lacul Oglinda Mândrei sau Mândra

situat la 2160 m altitudine fiind lacul aflat la cea mai mare altitudine în Munţii

Parâng.

Pe treapta mijlocie se remarcă două lacuri glaciare: Tăul fără fund sau

Lacul Roşiile (cel mai adânc din zonă) şi Lacul Lung sau Tăul Roşiilor de formă

alungită şi îngustă. Pe treapta inferioară se află Lacul Zănoaga Stânei, uşor de

recunoscut după blocul de piatră de mari dimensiuni aflat în colţul sud-estic. Se

mai numeşte şi Tăul Stânii.În apropiere, spre est, se află Lacul Mic.

Mai spre nord se mai află o treaptă glaciară destul de largă în care se vede

urma unui mare lac, acum colmatat, prin care şerpuieşte pârâul Roşiile format deja

prin unirea emisarilor de la lacurile din treptele de mai sus. Pârâul Roşiile se

îndreaptă spre nord, cade într-o cascadă de câţiva metri, apoi pătrunde în

pădurea întunecată de molid care îi va ţine companie cale de circa 6 km

până la Cotul Jieţului. Acesta este izvorul principal al Jieţului.

Din Vf. Parângu Mare se desprinde spre sud o culme rotunjită ce coboară

prelung. În apropiere se află vârful Mândra (2309 m) din care se ramifică trei

culmi: cea vestică se continuă cu muntele Cordonul Prisloapelor şi apoi cu Vf.

Sapa (1548 m) ce se ridică deasupra culmilor din jur.

O altă culme - nord-vestică - se desprinde prin Muntele Ţapul şi coboară

uşor până la confluenţa pâraielor Sadu şi Sadu lui Sân. în sfârşit spre sud se întinde

o culme prelungă formată din munţii Tărtărău, Groapa, Voişanu şi Plăsala care din

143

acest ultim munte se ramifică în două culmi aproape paralele separate de pârâul

Cărpiniş: Băileasa - Pleşa - Ariniş la est şi Mocirlele - Dâlma Măgurii la vest.

Toate sunt culmi domoale, cu vârfuri rotunjite caracteristice pentru munţii mijlocii

care au în fundament şisturi cristaline.

Spre răsărit din Vf. Parângu Mare se îndreaptă o culme ce se arcuieşte

către nord-est marcată de vârfurile Gruiu (2345 m), Pâcleşa (2335 m), de

Şaua Ieşu (2310 m) şi Vf. Ieşu (2375 m). Din acest ultim vârf se

desprinde spre nord o culme masivă, gheboasă, acoperită cu jnepeni. Este culmea

Ghereşu care separă căldarea Roşiile de căldarea Ghereşu.

Urmează în continuare spre est Şaua Ghereşu (2113 m) cu altitudine

redusă după care se ridică Vf. Coasta lui Rus (2301 m), o importantă răspântie a

culmilor înalte.

La nord de şaua Ghereşu se deschide căldarea glaciară Ghereşu în care se

află lacul Ghereşu de formă aproape rotundă şi alături un alt lac mititel. Emisarul

acestor lacuri ajunge în Pârâul Roşiile prin patul de grohotiş.

Dacă spre nord acest segment de culme, prezintă abrupturi stâncoase

având la bază depozite de grohotişuri, spre sud se întind povârnişuri relativ netede,

pe alocuri cu mici culoare de avalanşe, în care se adâncesc izvoarele Gilortului:

Gruiu, leşul şi Setea Mică. La izvoarele pârâului leşul se află trei lacuri între care

cel mai mare se numeşte Lotrana, alături de care se mai văd urmele a două lacuri,

acum colmatate. Aici se schiţează o largă căldare glaciară dublă: căldarea Ieşu la

vest şi Piatra Tăiată la est. Se observă şi blocuri stâncoase şlefuite de gheţari ca şi

mici morene.

Aşa cum am amintit, Vf. Coasta lui Rus reprezintă un alt important nod

orohidrografic. De acolo se desprinde spre nord o culme pe traiectul căreia se

regăsesc Curmătura Ţiganului (2214 m), Vf. Găuri (2244 m), Şaua Huluzu (1824

m), Vf. Cibanu Mare (1844 m) (numit cândva Boianu), Vf. Coricia (1883 m), Şaua

Groapa Seacă (1598 m) şi în continuare Vf. Scovarda (1871 m), Vf. Puha (1905

m), Vf. Pravăţu (1893 m) şi Vf. Poiana Muierii (1758 m). Este cea mai lungă

144

culme dispusă pe direcţia nord-sud în Munţii Parâng şi separă, în partea centrală

bazinul Lotrului de bazinul Jieţului.

Vârful Găuri, format din serpentinite dispuse peste o bandă sinclinală de

calcar cristalin poartă spre est abrupturi (,,La Poliţe’’) ce străjuiesc întinsa căldare

a Găurilor. În cuprinsul acesteia, alături de relieful glaciar tipic, se întâlneşte şi un

relief carstic în care se disting doline, peşteri în abrupturi, o peşteră mare, activă,

aflată în fundamentul căldării glaciare şi ansamblul de portaluri şi chei care a dat

denumirea căldării (Găuri). În plus în etajul superior se mai zăresc trei lacuri

glaciare, din cele patru existente cândva, iar mai jos se văd urmele a mai multor

lacuri glaciare din care unul, aflat la 1850 m altitudine, era foarte întins. Între ele

se întinde valea seacă a Găurilor care şi-a schimbat cursul prin peşteră.

La nord de Vf. Găuri se află căldarea lui Murgoci, una dintre cele mai

pitoreşti căldări glaciare din Munţii Parâng, în care se îmbină armonios albul

calcarelor cu verdele închis al tufelor de jneapăn. Pe culmea dintre Vf. Găuri şi

Şaua Huluzu se află lacul Cibanu, aparent pluvio-nival,iar la nord de acesta se

deschid căldările Zănoaga Verde şi Zănoaga Albă din care porneşte pârâul Coasta

lui Rus, care străbate un teritoriu calcaros cu interesante fenomene carstice,

inclusiv un izbuc.

Din Vf. Coasta lui Rus porneşte spre nord-est culmea Stăncior (probabil

la origine se numea culmea Stâncilor) care desparte căldarea Găuri de întinsul

complex glaciar Zănoaga - Câlcescu aflat la est de Vf. Coasta lui Rus. Aceasta se

prelungeşte cu Cracul cu Jepi în cuprinsul căruia se lărgeşte Căldarea Jipoasă,

drenată de pârâul Zgăbârdei, un infern de stânci şi jnepeni în care este de dorit să

nu se aventureze turişti.

În cadrul acestui complex se distinge Căldarea Zănoaga în care se află

lacul cu aceleaşi nume, cu adâncime redusă şi cu numeroase blocuri de piatră de

jur împrejur. O culme abia schiţată, marcată de roci mutonate, desparte căldarea

Zănoaga de cunoscuta căldare glaciară etajată Câlcescu.

145

Partea superioară a acestei căldări este cunoscută sub numele de Căldarea

Dracului şi adăposteşte numeroase blocuri stâncoase mari, unele de 10-100 m3

precum şi lacul Păsări (poate mai corect Lacul Păsării) având în extremităţi ca şi

pe emisar alte mici lacuri şi ochiuri de apă, între care şi Lacul Setea Mare.

În pereţii acestei căldări se pot distinge chipuri antropo- sau zoomorfe

între care reţine atenţia unul foarte bine conturat -sfinxul „Indianul"-precum şi alte

numeroase elemente spectaculoase care pot fi atribuite reliefului ruiniform.

Emisarul pârâului Păsării, pe care se află un mic lac, se arcuieşte spre est

printre tufe de jneapăn şi coboară în a doua treaptă glaciară unde se află Lacul lui

Vidal, de formă circulară şi lacul lui Pencu, de formă alungită. Lacul lui Vidal este

ameninţat cu colmatarea de către pietrişurile desprinse din abruptul sudic, cărate

de un torent.

Emisarul acestui lac coboară în treapta a treia unde se află Lacul

Câlcescu, cel mai întins (3,1 ha) din Munţii Parâng şi poate cel mai frumos.În

apropiere se află alte trei ochiuri mici de apă, botezate de unii autori ca fiind

Câlcescu I, II, III, iar la nord se află un sfagnet suspendat cu o deosebită valoare

fito-istorică şi ecologică.

Pe malul vestic al Lacului Câlcescu se aflau rotocoale de jnepeni dar au

fost tăiaţi treptat de turişti astfel că acum aspectul este dezolant îndemnând la

reflecţii amare ...

Acest Iac, împreună cu ţinutul stâncos din jur, a fost declarat rezervaţie

naturală încă din 1932 fiind prima rezervaţie naturală înfiinţată în judeţul Vâlcea.

La est de lac se înalţă culmea Câlcescu sau culmea lui Take care separă

căldarea glaciară Câlcescu de căldarea Iezeru.


146

Prin activitatea desfăşurată nu este afectat peisajul natural este modificat ca

urmare a lucrărilor de reprofilare a pârtiilor, a defrişărilor şi a realizării instalaţiilor

de transport pe cablu.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafaţa (ha)

Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a

proiectului

După punerea în aplicare a

proiectului Recultivată

În agricultură:

- teren arabil

- grădini

- păşuni

17,98

40,2

Păduri 26,2 0,00

Drumuri 0,63 3,43

Zone construite (curţi, suprafaţă construită) 0,00 0,18

Ape 0,00 1,00

Alte terenuri:

- vegetaţie plantată

- zone umede

- teren deteriorat

- teren nefolosit

TOTAL: 44,81 44,81

- raportul dintre teritoriul natural sau cel parţial antropizat şi cel din zonele

urbanizate (drumuri,


Prin lucrările de refacere a mediului înconjurător după terminarea lucrărilor

de inestiţii şi prin vopsirea în culori adecvate a pilonilor instalaţiei de transport pe

cablu, acest impact va fi practic eliminat. Totodată, prin efectuarea acestor lucrări

se vor elimina şi o parte din impacturile negative rezulte ca urmare a dezvoltării

anterioare a zonei turistice Rusu – Parâng.

147

4.7.Mediul social şi economic:

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor

Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul

Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala

activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări.

Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid

la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În

aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate

complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin

traversarea zonei de către importante artere rutiere (E79) şi apropierea de

magistralele europene (E68, E81) favorizează dezvoltarea turismului care în

procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de

integrare. Prin realizarea unor dotări competitive, în special pentru sporturile de

iarnă, aria montană a Văii Jiului poate deveni o destinaţie turistică reprezentativă

pentru ţările europene central-estice deficitare în această ofertă.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru

revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea

municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul

reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie

îndeplinite mai multe condiţii.

De aceea prioritară este implementarea unui proiect de dezvoltare a

domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Prin acest proiect se va realiza un

cadru de creare a unei oferte turistice la nivel zonal şi se pun bazele unor abordări

particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest

areal.

148

4.7.1. Impact potenţial

Prin proiect se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv

valutare, constribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor

populaţiei locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social,

respectiv la reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în

activitatea de turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

Impactul estimat al proiectului aste major, pozitiv.


Nu este cazul.

4.8. Condiţii culturale şi etnice

Populaţia din localităţile situate în zona respectivă au tradiţii culturale şi

etnice specifice acesteia.

Activitatea desfăşurată în obiectivul analizat nu are impact asupra valorilor

etnice şi culturale din zonă.

149

5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR

Pentru evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu sol s-a utilizat "

indicele de poluare Ip " ca rezultat al raportului dintre concentraţia maxima

determinata prin analize fizico - chimice pe poluanţi specifici si concentraţia

maxim admisa conform STAS si Nomative în vigoare :

În baza valorilor acestui raport, cuprinse intre 0 - 20,00, s-a utilizat scara

de bonitate exprimata prin note de la 1 la 10, care pun în evidenta gradul de

poluare al factorului de mediu analizat si efectele acestuia asupra mediului

inconjurator:

Nota de bonitate Valoarea Ip Efectele aupra mediului

10 0,00 Mediu neafectat de activitate

9 0,00-0,25 Fara efecte cuantificabile

8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului, mediu afectat în

limite admisibile nivel 1

7 0,50-1,00 Efectele sunt nocive;mediu afec-tat în limitele

admisibile nivel 2

6 1,00-5-2,00 Efectele sunt accentuate;mediu afectat peste limita

admisibila nivel 1

5 2,00-4,00 Efectele sunt nocive;mediu afectat peste limitele

admisibile nivel 2

4 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate;mediu afectat peste limite

admisibile nivel 3

3 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1;efecte letale la durate medii

de expunere

150

2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel efectele letale la durate scurte

de expunere

1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viata

5.1. Impactul produs asupra apelor

Pentru cuantificarea efectelor activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului

asupra calităţii factorului de mediu APA, s-a utilizat metoda determinării

"indicatorului de calitate" Ic determinat din următoarea relaţie :

EIc

±=

1

în care : E - cuantificarea efectelor în mărimi cantitative şi ne

permit remedierea lor pe o scara de tipul:

"+" - influenţe şi efecte pozitive

"0" - influenţe şi efecte nule

"-" - influenţe şi efecte negative

Dacă :

lc = 0÷ +1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)

Ic = -1÷ 0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)

Ic = 0 factorul de mediu este neafectat (fapt deosebit de pozitiv)

Starea de calitate a apei :

Efectul asupra factorilor de mediu Acţiuni exercitate asupra mediului

înconjurător Apa subterana Apa de suprafaţă

Asigurarea sursei de alimentare cu apa

de la reţeaua oraşului

0 0

Evacuarea de poluanţi în raport cu

limitele admise

- ape uzate menajere

- ape uzate de pe platforma fabricii

0

0

0

0

0

0

151

Asigurarea colectării apelor uzate

rezultate


- ape uzate de pe platforma fabricii

+

+

+

+

Existenta staţiilor de reţinere a

poluanţilor


- ape uzate de pe platforma staţiei

+

+

+

+

Mărimea efectelor + 4 + 4

Ic apă =1/(+4) = + 0.25 Nota de bonitate = 9

Notele de bonitate atât pentru apele freatice cât şi pentru apele de suprafaţa

indică faptul ca factorul de mediu apa este afectat în limitele admisibile nivelului

1.

Indicatorii de calitate ai apei subterane exprimaţi în buletinul de analiza : nu

semnalează prezenta produselor petroliere în componenta acesteia.

Valoarea indicatorilor de calitate "Ic" pentru cuantificarea efectelor

activităţii asupra calităţii factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt

redate în următorul tabel:

Nota de bonitate E

Ic±

=1

; E≠0 Efectele activităţii asupra mediului

10 0 Mediu neafectat de activitate

9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile Nivel 1,

influente pozitive mari

8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile nivel 2,

influente pozitive medii

7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile nivel 3,

influente pozitive mari

152

6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibila nivel

1, efecte negative

Activitatea desfăşurată nu are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi

subterane. În cosecinţă ecosistemele acvatice nu sunt afectate de activitatea

desfăşurată.

Măsuri de diminuare a impactului

Gospodăria de combustibil va fi astfel proiectată şi executată încât să

împiedice contaminarea accidentală a apelor freatice cu combustibili.



153

5.2. Impactul asupra aerului

Evaluarea impactului poluantilor emisi in atmosfera s-a facut cu ajutorul unui

model matematic de dispersie a poluantilor de tip gaussian, model utilizat in

majoritatea tarilor avansate. Modelul foloseste ca date de intrare caracteristicile

emisiei de poluanti (cantitatea de poluanti evacuata in atmosfera in unitatea de timp,

inaltimea de evacuare si diametrul la virf al sursei, temperatura si viteza de

evacuare a gazelor) si factorii meteorologici hotaritori in dispersia poluantilor:

viteza vintului si gradul de stratificare al atmosferei.

Calculele se efectueaza pe axa vintului, situatie in care concentratiile au

cele mai mari valori.

Suprainaltarea penei de poluant parametru hotaritor in evaluarea

concentratiilor de poluanti la o anumita distanta de sursa, a fost determinata cu

formula lui Briggs corectata pentru stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii

de dispersie Sy si Sz, parametri ce intervin in modelul de calcul, au fost determinati

cu formulele recomandate de OMM 1982.

Aprecierea calitatii aerului intr-o zona data se face in functie de anumite

valori ale concentratiilor maxime admisibile care depind de timpul de mediere, aria

de protectie (zone rezidentiale, industriale, de protectie speciala ) si de natura

obiectivului protetat.

Din interpretarea rezultatelor se observă că, în cazul derulării acestui

proiect nu exista depasiri ale normativelor în vigoare pentru poluanţii luaţi în

considerare.

În concluzie impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ atât în

perioada de conctrucţie cât şi în perioada de funcţionare a proiectului.




154

• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la

parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate

pentru a se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte

concentraţia pulberilor în aer;

• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării

prafului;

• utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

• adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de

calitatea suprafeţei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata
















155



5.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului

Solul poate fi afectat numai de către produsele petroliere ajunse în mod cu

totul intamplator şi accidental pe platformele unde se manipulează aceste produse.

Întrucât suprafeţele respective sunt amenajate în mod corespunzător

(impermeabilizate) se exclude posibilitatea infectării acestuia cu produse

petroliere.

Din determinarea efectuata asupra probelor de sol recoltate din incinta

depozitului staţiei au rezultat următoarele:

Nb global pentru sol Nb sol = 10



• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît

posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu

materiale/utilaje;

• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se

identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la

utilaje;

• în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse

petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de

transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale

absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu

produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

• solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul

vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a terenurilor afectate de

lucrări la finalizarea acestora.

156

•

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

• amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire

pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

• precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau

altereze prin depunerea de substanţe nocive;

• depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea

materialului.

Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea





natural al zonei.


activităţi:

• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe

neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;

• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor

funcţiuni decât depozitare,

• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

• deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de

ulei pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul

unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest

lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea

tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

157

5.4. Impactul asupra biodiversităţii

Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie va fi afectată o suprafaţă de

18,23 ha ceea ce reprezintă 0,06 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Pe durata

efecturii lucrărilor de construcţie la alte proiecte anterioare va fi afectată o

suprafaţă de 47,11 ha ceea ce reprezintă 0,16 % din suprafaţă totală a ariei

protejate. Suprafaţa cumulată afectată de proiectul propus, cumulat cu proiectele

anterioare este de 65,34 ha, ceea ce reprezintă 0,22% din suprafaţa totală a ariei

protejate.

După punerea în funcţiune a proiectului, pe durata de funcţionare a

proiectului va fi afectată o suprafaţă de teren de 10,21 ha, ceea ce reprezintă 0,03

% din suprafaţa ariei protejate. Prin derularea proiectelor precedente va fi afectată

o suprafaţă de teren de 15,48 ha, ceea ce reprezintă 0,05 % din suprafaţa arei

protejate. Prin cumularea efectelor proiectelor precedente cu cele ale proiectului

propus rezultă o suprafaţă afectată de 26,05 ha care reprezintă 0,08 % din

suprafaţa ariei protejate.

Ţinând cont de faptul că ecosistemele au fost afectate de activităţile

antropice desfăşurate în zonă încă din deceniul 9 al secolului trecut, impactul

asupra biodiversităţii datorat desfăşurării acestui proiect este considerat ca fiind

nesemnificativ.



Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

- La stabilirea traseului drumului se caută să se evite, dacă este posibil,

zonele sensibile, ariile protejate, traversarea pădurilor.

- Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie,

gropilor de împrumut şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să

aducă prejudicii minime mediului natural.

158

- La alegerea acestor amplasamente se ţine seama să se evite locurile

de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat.

- Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie

trebuie limitată judicios la strictul necesar.




- Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi

implicaţi şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească

accesul în locuri periculoase sau expuse.

- Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele

şi programul de lucru specificat.

- Se evită depozitarea necontrolată a sterilului şi vegetaţiei ce rezultă

în urma lucrărilor de terasamente respectându-se cu stricteţe depozitarea în

locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

- Colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi

tehnologice pentru a nu tenta animalele şi evita riscul de imbolnăvire şi

accidentare a acestora.

- Acolo unde construcţiile vor fi învecinate cu pădurea, vor fi luate

măsuri pentru evitarea unor incendii de pădure.

- Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei

cu garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în

jurul parcărilor, etc.)

- Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit

în aşa fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor

specii de micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.




159

- Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor,

prevăzute în proiect.




- Instruirea personalului muncitor pentru a se evita distrugerea

plantelor, în special a copacilor din zonele limitrofe şantierului, pe durata execuţiei

lucrării.

- Respectarea unui program de lucru strict şi restrictiv în zonele în

care există faună sălbatică, pentru a se reduce stresul la care aceasta este supusă.

- Utilizarea de echipamente silenţioase sau cu nivel redus de zgomot

pe durata funcţionării.

- Întreţinerea organelor de maşini mobile, astfel încât să se elimine

posibilitatea producerii de zgomote accidentale.

- Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate

pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul


- Suprafaţa excavată va fi decopertată în prealabil, brazdele astfel

obţinute vor fi depozitate la marginea zonei afectate, vor fi udate cu regularitate în

lipsa precipitaţiilor şi vor fi folosite la refacerea habitatului acolo unde acesta

trebuie readus la starea iniţială.

- Elementele externe din beton vor fi acoperite cu materiale naturale

(ex. piatră).

- Muncitorii vor fi astfel instruiţi încît se va evita impactul direct prin

uciderea deliberată a exemplarelor de reptile şi amfibieni întâlnite în zonă.

- În cazul plantării de puieţi, ca măsuri compensatorii, aceştia vor fi

îngrijiţi de cei care plantează timp de cinci ani de la plantare şi vor fi înlocuiţi dacă

nu supravieţuiesc în această perioadă.

160

- Se recomandă să se folosească specii locale pentru ca vegetaţia nou

instalată să păstreze anumite legături cu vegetaţia înconjurătoare.


















preînsmânţate.










161












limitarea la minimum a defrişărilor prin prevederea unor lucrări de consolidare în

secţiunile de debleu. Pentru compensarea suprafeţelor defrişate se recomandă

plantarea de arbuşti la marginea drumului şi împădurirea de terenuri în afara zonei

drumului, conform cerinţelor Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva.

- La parcări se vor planta arbori de aliniament care să asigure un

aspect decorativ corespunzător şi să umbrească locul de parcare (parcare de la

pornire teleschi).

- Înierbarea suprafeţei schiabile la pârtii se poate face şi prin

utilizarea de saltele biodegradabile pre-însămânţate cu o reţetă de ierburi adecvată

solului, respectiv climei din amplasament, accelerând procesul de refacere a

vegetaţiei pe solul decopertat.



- La sfârşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile

necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea

acestora folosinţelor iniţiale(unde este posibilă).


162

Măsurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra

biodiversităţii în zonele de protecţie speciale sunt:

- Construirea unor căi de acces pentru animale prin prevederea unor

pasaje subterane casetate pe cursuri de ape traversate.

- În zonele de acces ale schiorilor, pe pârtie şi sub teleschi, vor fi

plantate ierburi recomandate de specialişti pentru a rezista, în timp, circulaţiei

acestora.

- Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este

în repaus, astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se

recomandă limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele

existente, marcate, intersectează pârtia de schi.

- Respectarea în perioada de exploatare a legislaţiei privitoare la

protecţia faunei şi florei constituie o măsură de protecţie a acestora.

- Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe

trasee marcate în acest sens.

- Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este

interzis cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica

numai cu acordul proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică

a statului.










163







5.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

Deoarece zonele locuite se află la distanţă mare de obiectivul analizat,

impactul zgomotului respectiv a noxelor generate de activitate asupra stării de

sănătate a populaţiei este nesemnificativă.

5.6. Impactul vizual

Terenul pe care se desfăşoară activitatea nu creează un impact vizual

negativ, comparativ cu mediul înconjurător neafectat.







5.7. Impact social şi economic

Activitatea desfăşurată are un efect social şi economic benefic major asupra

populaţiei din zonă, prin creerea de noi locuri de muncă.

164

5.8. Impact cultural şi etnic

Populaţia din localităţile situate în zona respectivă au tradiţii culturale şi

etnice specifice acesteia.

Activitatea desfăşurată în obiectivul analizat nu are impact asupra valorilor

etnice şi culturale din zonă.

5.9. Impactul datorită unor fenomene naturale deosebite asupra mediului înconjurător

Nu este cazul.

165

6. EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea de Extindere

pârtii de schi în zona Slima asupra mediului inconjurator s-a utilizat " metoda

Rojansky", incadrand indicile de poluare maxima " Ip max " calculat în scările de

bonitate, cu acordarea unor note care exprima apropierea / depărtarea stării de fapt

faţă de starea ideala (naturala) a mediului, scări de onitate prezentate în capitolele

anterioare pentru fiecare factor de mediu . Utilizând acest procedeu s-au acordat

următoarele note de bonitate :

Nbaer = 9.0

Nb apa = 9.0

Nbsol = 10.0

Nb zgomot = 9.0

Valoarea indicelui de poluare globală este redat de raportul dintre suprafaţa

figurii geometrice (pătrat) considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după

marcarea notelor de bonitate Sp:

Sp

SiIpg =

În situaţia de faţă 1<Ipg<2 respectiv Ipg = 1,08

Scara privind calitatea mediului indica următoarele aprecieri :

Ipg =1,0- mediu natural neafectat de activitatea umana

Ipg = 1 ÷ 2 - mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile

Ipg = 2 ÷ 3 - mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de

discomfort formelor de viata

Ipg = 3 ÷ 4 - mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări

formelor de viata

Ipg = 4 ÷ 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor

de viata

166

Ipg > 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

În consecinţă activitatea se desfăşoară în limite admisibile pentru protecţia

mediului.

Pentru evaluarea impactului a fost utilizată şi matricea LEOPOLD care

caracterizează impactul activităţii asupra factorilor de mediu, şi sociali care este

prezentate în cele ce urmează.

MATRICEA LUI LEOPOLD MODIFICATĂ

ME

DIU

L

SO

CIO

-E

CO

NO

MIC

AE

R

APĂ

SO

L

INT

ER

ES

S

OC

IAL

VE

NIT

LO

C D

E M

UN

CĂ

PE

ISA

J

FA

UNĂ

FL

ORĂ

ZG

OM

OT

EM

ISII

DE

PR

AF

EM

ISII

DE

GA

ZE

INF

ILT

RAŢ

II

VĂ

RSĂ

RI

SC

UR

GE

RI

PO

LU

AR

E

OC

UP

AR

E

X X X X X X MINIM X X X X MEDIU X X X ÎNSEMNATĂ

MAGNITUDINE

X X X POZITIV X X X X X X NEGATIV

CARACTER

X X X X X X DIRECT X X X INDIRECT

TIP

X X SIMPLĂ X X ACUMULATIVĂ X X X SINERGICĂ

ACUMULARE

X X X X X PE TERMEN SCURT X X PE TERMEN MEDIU X X X X X PE TERMEN LUNG

MOMENT

X X X X X X X X TEMPORAR X X X X PERMANENT

DURATĂ

X X X X X X X REVERSIBIL X IREVERSIBIL

REVERSIBILITATE

X X X X X X X RECUPERABIL IRECUPERABIL

RECUPERABILITATE

X X PERIODIC X X X X NEREGULAT

PERIODICITATE

X X CONTINUU X X X DISCONTINUU

CONTINUITATE

X X X X X X X X X SIGUR PROBABIL X X IMPROBABIL NECUNOSCUT

PROBABILITATE

167

MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

AER

APĂ

SOL

INTERES SOCIAL

VENIT

LOC DE MUNCĂ

PEISAJ

FAUNĂ

FLORĂ

ZGOMOT

EMISII DE PRAF

EMISII DE GAZE

INFILTRAŢII

VĂRSĂRI

SCURGERI

POLUARE

OCUPARE

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CO

MP

AT

IBIL

X

X

MO

DE

RA

T

S

EV

ER

CR

ITIC

168

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR

7.1. - descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea făcută;

În evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu au fost luate

în considerare trei alternative:

1. Alternativa „0” care este benefică pentru conservarea biodiversităţii din

zonă, dar limitează dramatic posibilităţiile de reconversie socio-economică a zonei

miniere Valea Jiului ca urmare a reducerii în mod constant a activităţiilor miniere.

Totodată alternativa „0” permite dezvoltarea lentă dar certă a investiţiilor private,

de valoare mică care au ca rezultat apariţia în zonă a unor construcţii inestetice, a

unor suprafeţe de teren afectate de construcţie acestor clădiri şi nerefăcute, etc.

Totodată, neimplementarea proiectului va cauza dezvoltarea traficului auto în zona

alpină, cu un impact care în timp va deveni semnificativ prin practicarea acestui

tip de turism (poluare, distrugere suprafeţe înierbate, poluarea solului cu produse

petroliere, acces animale domestice, în principal câini, tăieri de arbori, etc.).

Alternativa 1 care prevede derularea proiectului în forma iniţială, cu pârtii

de lăţime constantă de 40 – 50 m şi cu pante reprofilate atât în profil longitudinal

cât şi în profil transversal. Deoarece în faza de evaluare a impactului s-a constatat

existenţa unui impact major asupra mediului înconjurător, acestă variantă a fost

considerată ca fiind inacceptabilă (derocări de 30 – 45 m adâncime, demolări de

cabane şi alte construcţii existente, regularizare pârâu Gruniu).

Alternativa 2 a rezultat din modificarea alternativei 1 şi implicit a

proiectului iniţial prin:

169

� Reducerea lăţimii pârtiilor acolo unde există rezervaţii naturale sau

construcţii;

� Renunţarea la lucrările de regularizare a cursului pârâului Gruniu.

� Renunţarea la reprofilarea longitudinală a pârtilor, fapt ce a redus de

peste 10 ori volumul de roci care urma să fie dislocat.

7.2. analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului şi pe fiecare componentă de mediu.

Analiza comparativă a alternativelor luate în considerare:

Impact generat Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2

Apă 0 -2 0

Aer 0 0 0

Sol 0 -3 -1

Subsol 0 -3 0

Biodiversitate 0 -2 -1

Peisaj 0 -3 0

Socio - economic 0 +3 +3

Cultural 0 0 0

Total 0 -10 +1

Cu toate că alternativa 2 afectează mediul înconjurător, impactul socio-

economic pozitiv precum şi lucrările de reabilitare a mediului propuse după

încheierea lucrărilor de construcţie indică acestă alternativă ca fiind optimă pentru

dezvoltarea municipiului Petroşani.

Deoarece zona municipiului Petroşani a fost considerată o zonă

defaforizată, trebuie acceptată ideea unei dezvoltări alternative, după principiile

dezvoltării durabile. Din acest motiv, dorinţa de a limita cât mai mult impactul

datorat dezvoltării unor proiecte în ariile protejate nu trebuie să aibă drept rezultat

170

impunerea alternativelor de tip „0”, nu se face nimic. O astfel de atitudine ar bloca

dezvoltarea zonei în totalitate, cu atât mai mult, cu cât această este practic

împresurată cu zone protejate.

171

8. MONITORIZAREA

8.1. Monitorizarea calităţii apei

Se va monitoriza calitatea apelor reziduale, urmărindu-se următorii

parametrii:

• pH

• suspensii totale

• CCO

• CBO5

• Substante extractibile cu solventi organici

• Fosfor total ( P )

• Substante extractibile cu solventi organici

• Detergenţi

8.2. Monitorizarea calităţii aerului

Se va monitoriza calitatea aerului (imisii), urmărindu-se următorii

parametrii:

• Pulberi totale în suspensie

• COV

• Nox

• SOx

8.3. Monitorizarea calităţii solului

Se va monitoriza calitatea solului, urmărindu-se parametrii impuşi de

normele în vigoare o dată pe an.

8.4. Monitorizarea biodiversităţii

172

Structura şi evoluţia ecosistemelor se va analiza anual, cel puţin cinci ani

după finalizarea proiectului în totalitate.

Plan de monitorizare

Factorul de

mediu asupra

caruia se

manifesta

impactul

Posibilul

impact produs

Masura de

reducere a

impactului

Cerinta

monitorizarii

Frecventa de

monitorizare

Responsabilitatea

privind

monitorizarea.

apa Deversare ape

menajere şi

produse

petroliere

Epurarea apelor

menajere în

staţia proprie de

epurare.

pH

suspensii totale

CCO

CBO5

Substante

extractibile cu

solventi

organici

Fosfor total

Detergenţi

trimestrial Primăria

Municipiului

Petroşani

aer Gaze

eşapament

Pulberi

Revizia

periodică a

utilajelor.

Umezirea căilor

de acces

COV, Nox,

SO2, CO

Pulberi totale

în suspensie

Pulberi

sedimentabile

trimestrial Primăria

Municipiului

Petroşani

sol Scurgeri ape

pluviale de pe

platforme

Colectarea

apelor şi

epurarea lor

Revizia tehnică

Produse

petroliere

Metale grele

semestrial Primăria

Municipiului

Petroşani

173

periodică a

utilajelor şi

autovehiculeor

biodiversitate Modificare

structură

ecosisteme

Refacere

suprafeţe

efectate

Monitorizare

specii

desemnate

anual Primăria

Municipiului

Petroşani

174

9. SITUAŢII DE RISC

9.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren etc.)

9.1.1. Riscul seismic

Obiectivul este situat într-o zona seismică F cu coeficientul Ks = 0,06s.

La proiectarea instalaţiilor de transport pe cablu este necesar să se ţină cont

de acest risc.

9.1.2. Riscul meteorologic

Este redus în zona obiectivului deoarece acesta nu este amplasat în

vecinătatea unor cursuri de apă. Totuşi, în perioada de executare a lucrărilor de

reprofilare a pârtiilor precipitaţiile abundente pot avea drept efect fenomene de

şiroire şi de formare a ravenelor.

9.2. Accidente potenţiale (analiză de risc);

Accidente de muncă pot apărea izolat, în perioada de execuţie a proiectului.

Totuşi, probabilitatea apariţiei unor situaţii de risc va fi diminuată ca urmare a

utilizării unor utilaje conforme cu normele UE, a respectării regulamentelor de

utilizare prevăzute în cărtea tehnică, precum şi ca urmare a respectării legislaţiei

privind protecţia muncii.

Se vor folosi sisteme de avertizare vizuale şi/sau acustice, după caz, pentru

avertizarea executării lucrărilor la obiectivul analizat.

În perioada de funcţionare pe drumurile proiectate pot apărea, izolat,

accidente care pot conduce la autodeversarea mai multor materiale sau

hidrocarburi, dar care se estimează că nu pot genera situaţii de risc.

175

Emisiile de metale grele generate de traficului auto în atmosferă nu vor

genera o supraexpunere a poplulatiei la substante cancerigene, având în vedere

morfologia reliefului care favorizează dispersia rapidă a substanţelor cu potenţial

cancerigen şi nu numai.

Apoi, in timpul etapei de executie se vor da acorduri pentru majoritatea

poluantilor emisi, conform valorilor limita atat nationale cat si EU. Pot fi permise

unele depasiri NO2, (NOx) dar acest lucru se va face numai la nivelul drumului sau

in vecinatatea acestuia.

Nu se vor ivi situatii critice generate de efectul sinergic al poluantilor (NO2

+ particule suspendate si SO2 + particule suspendate)

În ceea ce priveşte vegetaţia, în faza de executie se vor ivi situatii pe

termen scurt de presiune chimica asupra vegetatiei din cauza expunerii la

impurificarea NOx. In acelasi timp, valoarea orientativa UE ca medie anuala

recomandata pentru protectia ecosistemului poate fi usor depasita.

Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera pe parcursul fazei

de executie vor avea o influenta scazuta asupra cresterii agresivitatii atmosferice.

În perioada de funcţionare a proiectului prezenţa unei acumulări de 50.000

m3 de apă prezintă un risc de inundaţie prin ruperea digurilor acumulării de apă.

Prin respectarea prevederilor proiectului tehnic de execuţie a lucrărilor de

construcţie, acest risc este însă nesemnificativ.

9.3. analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării;

Nu este cazul

9.4. planuri pentru situaţii de risc;

Nu este cazul

9.5. măsuri de prevenire a accidentelor.

Nu este cazul

176

10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul elaborării lucrării nu au fost întâmpinate dificultăţi deosebite.

177

11. REZUMAT NETEHNIC

a)descrierea activităţii, evitându-se utilizarea termenilor tehnici, a

explicaţiilor ştiinţifice etc.;

Prin proiectul „extindere pârtii de schi în zona Slima” se prevede realizarea

următoarelor lucrări:

Lucrări de reabilitare şi construcţii pârtii

Pârtii propuse pentru dezvoltarea domeniului schiabil în Parâng

Pentru tot arealul de schi sunt prevăzute a se realiza 11 pârtii de schi si 3

instalaţii de transpot pe cablu care optimizează legătura pistelor de schi intre ele,

legătura cu satul de munte şi bineînţeles asigură transportul schiorilor în zona de

turism.

Construcţiile sunt amplasate după normele EUCEN. Schimbările de tip sau

capacitate ce pot apărea depind de planul de detaliu al terenului.

Din analiza formelor de relief ale muntelui au rezultat o serie de zone ce pot

fi amenajate ca pârtii de schi.În acest sens, au fost proiectate următoarele pârtii:

Nr. Pârtie Lungime Defrişare

4a: Vf. Badea – „V” – Plecare Telescaun 4 1,9 km 2,6 ha

4c: Vf. Badea – „B” 1,1 km 1,8 ha

4d: ANEFS – Plecare Telescaun 4 0,8 km 0,9 ha

6a-6b: Poiana Zăpezii – Plecare Telescaun 6 1,9 km 1,1 ha

6d-6c: Vf. Parâng – Plecare Telescaun 6 2,6 km 2,3 ha

7a: Vf. Badea – Plecare Telescaun 7 0,75 km 0,3 ha

7b: Vf. Parâng – Plecare Telescaun 7 0,7 km 0,1 ha

178

7c: Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7 0,8 km 0,8 ha

7d: Vf. Piatra – Plecare Telescaun 7 0,95 km 0,9 ha

În total 11 pârtii, însumând 11,5 km, cu următoarele caracteristici:

Nr.

pârtie

Sosire

pârtie(cota)

Plecare

pârtie(cota)

Diferenţă de

nivel[m]

Lungime

[m]

4a 1.350 1.935 585 1.900

4c 1.550 1.935 385 1.100

4d 1.350 1.695 345 800

6a-6b 1.282 2.000 718 2.700

6d-6c 1.282 2.000 718 2.700

7a 1.650 1.935 285 750

7b 1.650 2.030 380 700

7c 1.650 2.070 420 800

7d 1.650 2.070 420 950

Pârtia Diferenţă de nivel Lungime Înclinare Lăţime Suprafaţă totală [m] [m] [%] [m] [m2] 4a 585 1.900 30,79% 40 76.000 4c 385 1.100 35,00% 40 44.000 4d 345 800 43,13% 40 32.000 6a-6b 718 2.700 26,59% 40 64.800 6d-6c 718 2.700 26,59% 50 78.300 7a 285 750 38,00% 40 30.000 7b 380 700 54,29% 40 28.000 7c 420 800 52,50% 50 40.000 7d 420 950 44,21% 50 47.500




de nivel de 585 m şi o lăţime de 40 m.

179


lăţime de 40 m. Diferenţa de nivel este de 385 m.



m şi o înclinare de 43 %.



lăţime de 40 m pe partea superioară şi de 8 m în partea inferioară.



o lăţime de 50 m în partea superioară şi 8 m în partea inferioară.



şi o lăţime de 40 m.


însumând o lungime de 700 m şi o diferenţă de 380 m, o lăţime de 40 m.




şi lăţimile de 50 m.


Amenajarea pârtiilor va respecta „Normele privind omologarea,

amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru

agrement” aprobate prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 491/2001.

Lucrări de executat pentru amenajarea pârtiilor:


• Amenajare căi de acces la obiective;

180



• Săpătură şi nivelare suprafeţe schiabile;

• Amenajare, însămânţare iarbă;


• Montare gărduleţe de coastă şi opritori avalanşă;


• Plantare marcaje şi balize.

Instalaţii de transport pe cablu propuse

“Telescaun T4”, cu staţia superioară la cota +1.953 m, sub Vf. Badea, iar staţia

inferioară la cota +1.230 m, la capătul de jos al pârtiei actuale « B ».

Lungimea pe orizontală a telescaunului va fi de 2.038 m, la o diferenţă de

înălţime de 723 m, va fi de tip detaşabil, cu 6 locuri, v=5 m/s şi o

capacitate de 2.400 pers/h. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută


“Telescaun T6” (cu plecare din zona « Brusturi » până la Poiana Zăpezii în

Slima), cu o lungime de L=1.263 m, cu 4 locuri, v=5 m/s, diferenţa de

nivel 524 m (de la cota +1.527 la cota +2.051), capacitate de transport

1.200 pers/h, detaşabil. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută


“Telescaun T7”, între Vf. Piatra şi zona Scăriţa, cu scaune cu 4 locuri, cu

copertină, cu lungimea pe orizontală de 961 m, la o diferenţă de nivel de

491 m (de la cota +1.593 la cota +2.084), capacitate de transport de 1.200

pers/h, fix. Pentru realizarea telescaunului este prevăzută defrişarea unei

suprafeţe de 0,36 ha.


181

Lucrări de executat pentru instalaţiile de transport pe cablu:

• Pregătirea terenului; • Amenajare căi de acces la obiective; • Defrişări arbori şi tufişuri; • Evacuare arbori şi tufişuri cu ajutorul instalaţiilor de transport pe cabu auxiliare; • Săpătură pentru fundaţii staţii plecare / intermediare / sosire, piloni de traseu; • Turnare betoane; • Montare utilaje de transport pe cablu; • Alimentare cu energie electrică; • Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de construcţii/montaj; • Punerea în funcţiune.

Proiectul prevede reabilitare drumuri de acces



suprafaţă de 0,24 ha.


lungime de 820 m şi lăţime de 5 m, existent.


plecare telescaun T7 (Scăriţa), în lungime de 2.310 m şi lăţime de 3 m va fi lărgit

la 5 m. Necesar de defrişare: 0,46 ha.



va fi lărgit la o lăţime de 5 m. Pe acestă proţiune se vor realiza şi gabioane pentzru




TOTAL defrişări căi de acces: 0,70 ha.

182




suprafeţei de pământ. Lăţimea finală a drumului va fi de 5 m.

Lucrări necesare pentru lărgirea căilor de acces:




• Săpătură şi nivelare suprafeţe căi de acces;


• Montare gărduleţe de coastă;


• Plantare marcaj;

• Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de

construcţii.

Centrul Servicii Turistice Slima

Regimul de înălţime pentru construcţia proiectată va fi S(parţial)+P.

Construcţia se va amplasa în apropierea staţiei de sosire a telegondolei

(Slima- cota 1600), la cca. 20 de metri de aceasta. Terenul de amplasament

prezintă o declivitate care permite realizarea construcţiei în varianta Subsol

(parţial) şi Parter.

Restaurantul va avea capacitatea de a deservi simultan, prin linia de

autoservire, un număr de cca. 275 de persoane în interior şi cca 200 de persoane pe

terasa exterioară, deschisă.

De asemenea, la subsol, clădirea va avea un număr de trei camere pentru

personalul administrativ, fiecare cu baie proprie.

183




• suprafaţa terase: 455,31 mp

• număr nivele: 2 (S + P)



Memoriu arhitectură Cabana Montană Slima


Construcţia se va amplasa în Slima, la cca. 70 m de staţia de sosire a

telegondolei, pe un teren ce prezintă o declivitate relativ mică.




Date tehnice construcţie



• suprafaţa terasei: 174,12 mp

• număr nivele: 1 ( P)



Cabana Montana Vf. Badea


184

Construcţia se va amplasa în Vârful Badea, pe un teren ce prezintă o

declivitate mică.







- suprafaţa terasei: 202,70 mp

- număr nivele: 1 ( P)



Garaje, platforme , gospodarie de combustibil - Casuta din Povesti


Construcţia se va amplasa în zona fostei clădiri ,,Căsuţa din Poveşti’’ şi va

cuprinde în ansamblul ei: garaje şi spaţiu service pentru ratrack-uri, tunuri de

zăpadă, etc şi spaţii pentru personalul administrativ (cazare şi sală de mase-club),

alei şi căi de acces.

Având în vedere configuraţia terenului de amplasament şi necesitatea unui

spaţiu mai înalt pentru utilajele de zăpadă, clădirea va avea două zone decalate pe

înălţime, cu o diferenţă de 1,20 m.




- număr nivele: 1 ( P )



185

Din punct de vedere funcţional construcţia va avea următoarele încăperi:

La cota ±0,00:

- spaţiu de garare şi service;

- un grup sanitar.

La cota +1,20 m:

- holuri de acces;

- o încăpere pentru centrala termică;

- două grupuri sanitare diferenţiate pe sexe;

- o sală de mese;

- un oficiu pentru servire, păstrat mâncare, veselă, etc;

- cinci camere de cazare pentru personal, fiecare cu baie proprie.

- punct de informare turistică;

Parcari auto

2 parcari auto, una la Statia de plecare Petrosani ( 500 locuri) si una la

Hotel RUSU ( 250 locuri).

Instalatii de produs zapada artificiala

Avand in vedere schimbarile climatice din ultima perioada de timp la nivel

mondial, in acest proiect s-a gandit necesitatea inzapezirii artificiale a partiilor in

perioada rece a anului.S-a observat ca in ultimii ani iernile incep cu temperaturi

foarte scazute, dar fara caderi de zapada, ori in aceste conditii instalatiile de

produs zapada artificala devin o necesitate.Existenta acestor instalatii permite

practicarea schiului atunci cand nivelul precipitatiilor in perioada rece este foarte

scazut si in plus producerea zapezii artificiale improspateaza stratul existent deja,

dar devenit impropriu pentru schi, din cauza uzurii acestuia, rezultata din

186

utilizare.Acest fenomen este evident mai ales in zonele curbe ale partiilor, unde

improspatarea pistei cu zapada artificiala trebuie facuta mai des.

In plus, din experienta tarilor cu traditie in acest domeniu, crearea unui strat

de zapada artificala, bine compactat, inaintea primelor ninsori, mentine foarte bine

pista si poate prelungi sezonul de schi chiar si dupa ce temperaturile in aer devin

usor pozitive.

Proiectul tehnic pentru instalatiile de produs zapada artificiala pleaca de la

conceptul general de folosire a tunurilor de zapada de mare capacitate.Acest

concept presupune executia urmatoarelor constructii si instalatii:

F. Statie de pompe in zona Cheile Jietului; G. Conducta de alimentare lac de acumulare; H. Constructia unui lac de acumulare in aval de zona Slima cu un

volum de 63800 mc care asigura stocul de apa si optimizarea intregii instalatii;

I. Statie de pompe langa lacul de acumulare; J. Inelul de conducte de inalta si joasa presiune ( DN 150 ÷DN 300 )

cu zone de racord a tunurilor de zapada din 70 in 70 m pentru producerea zapezii artificiale.

B. Statia de pompe In Cheile Jietului, in zona captarii existente a Regiei Autonome a

Apei Valea Jiului se va construi o statie de pompe ce va alimenta cu apa lacul de

acumulare Slima. Statia de pompe va fi o constructie cu subsol si parter cu

dimensiunile in plan 7,70 * 5,50 m. Structura cladirii este realizata din caramida

eficienta de 30 cm cu stalpi si grinzi din beton armat. Acoperisul este tip sarpanta

din lemn, iar invelitoarea se realizeaza din ardezie de culoare neagra, asezata pe

asteriala de OSB. Pentru asigurarea confortului tehnic se va realiza o

termoizolatie din vata minerala de 10 cm.

Finisajele interioare sunt tencuieli driscuite si vopsite cu vopsea lavabila

alba. Pardoselile sunt din beton sclivisit, pompele fiind montate pe rame din

cornier, monolitizate ulterior. Confectiile metalice aparente sunt prevazute a fi

grunduite si vopsite cu doua straturi de email. La exterior, pentru o cat mai buna

187

izolare termica a cladirii se realizeaza o izolare cu polistiren de 10 cm, care va fi

protejat de o tencuiala speciala tip Baumit.

Usile si ferestrele vor fi din aluminiu cu geam termopan, fiind prevazute si

grile de ventilatie pentru o cat mai buna ventilare a spatiului.

Amplasamentul statiei de pompe se poata vedea in plansa P09/2008-02.8-

M04. Inaltimea de pompare intre statia de pompe Jiet si lacul de acumulare aeste

de 745m.

Vor fi folosite doua pompe de apa axiale multietajate cu un debit de 90mc/h

(25l/s) montate in paralel avand puterea de 315Kw fiecare. Aceste pompe vor fi

montate intr-o statie de pompe in constructie separata. Alimentarea statiei de

pompe se va realiza printr-o conducta DN200mm de la doua pompe submersibile

montate in paralel avand debitul de 108mc/h , inaltimea de refulare de 60m , si

puterea de 32 kW fiecare. Aceste pompe vor fi montate in tru-un put cu diametrul

de 2m care la randul lui va fi alimentat cu apa prin intermediul unei conducte de

500mm de la o pompa de tulbureala. Pompa de tulbureala va fi montata de

asemenea intr-un put cu diametrul de 2m si va avea debitul de apa de 108mc/h,

inaltimea de refulare de 10m si puterea de 5 Kw.

B. Conducta de alimentare a lacului de acumulare are doua tronsoane

distincte.

Un prim tronson de cca 95 m este realizat din conducta de otel Ø 500 mm

(lungime de 80 m) si Ø 200 mm (pe cca. 15 m) care aduce apa de la captare la

Statia de pompe Jiet.

Al doilea tronson, in lungime de 3.380 m, este realizat din fonta ductila Ø

200 mm cu PN 63 si leaga Statia de pompe Jiet cu Statia de pompe lac Slima.

S-a ales varianta tevilor din fonta ductila imbinate cu mufe rezistente la impingere,

intrucat prezinta o serie de avantaje legate de rezistenta la presiuni mari, usurinta

la montaj si siguranta in exploatare, in ciuda unui cost mai ridicat.

188

Conductele se pozeaza sub limita de inghet, de 100 cm si la montaj se vor

respecta prevederile si instructiunile de furnizare. Se va acorda o atentie deosebita

refacerii umpluturilor si a ambientului natural, in acest sens putand apare

recomandari ulterioare, dupa finalizarea studiului de impact la mediu.

C. Deoarece cursurile de apa din zona nu pot acoperi necesarul de apa

pentru instalatiile de produs zapada artificiala, s-a decis realizarea unui lac de

acumulare care sa rezolve aceasta problema.

In amplasarea lui s-a tinut cont de natura si geografia zonei spre a nu se

ajunge la volume foarte mari de terasamente. S-a identificat o astfel de zona in

aval de Statia de sosire din Slima la cota + 1550,00 m care confera conditii

naturale bune de executie pentru acumularea de apa. Zona poate fi asemanata cu

un trunchi de con cu baza mica in jos, care prin executia unui dig din anrocamente

cu un volum de cca 42.000 mc, creeaza o acumulare de apa de 63.800 mc. Digul

se executa din materiale locale cu o inclinare de 1:1,5 si 1:2 spre partea superioara.

Inainte de inceperea executiei lucrarilor la dig, materialele propuse pentru

realizarea acestuia vor fi supuse unor teste specifice de laborator, in urma carora

un verificator atestat va accepta utilizarea acestora.

Pe toata lungimea digului, cca 150 m, se realizeaza trepte de infratire, in

terenul de fundare, dupa care se va construi corpul digului prin depuneri

mecanizate de materiale locale. Se va acorda atentie grosimii straturilor depuse,

stropirea cu apa si vibrocompactarea acestora pentru o cat mai buna tasare.

Coronamentul digului se impietruieste cu o usoara panta spre lac.

Protectia taluzului digului in ax se realizeaza prin inierbare.

Etansarea lacului consta din urmatoarea constructie, vazuta de jos in

sus:

- indreptarea si compactarea fundului lacului si a suprafetelor laterale; - asternerea pe intreaga suprafata pregatita a unui strat de repartitie de 10

cm grosime din pietris 8-16 mm; - material geotextil 1000 g/mp;

189

- folie PE 200 grosime (dublu sudata, 10 cm suprapunere); - material geotextil 1200 g/mp ; - 20 cm strat de pietris 8- 60 mm asezat pe coronamentul lacului cca 2 m

pana sub oglinda de apa si pe fundul lacului cu rolul de lesta folia si materialul geotextil.

Cele consemnate mai sus se regasesc in plansa cu detaliile de executie

P09/2008-02.8-C2 sectiuni coronament dig.

Se va acorda atentie deosebita in timpul montajului , cand riscul de

perforare al foliei este mai mare, ulterior acest risc find aproape nul. Dupa

executarea sudurilor , zona de 10 cm intre acestea va fi supusa la o proba de

presiune, care garanteaza buna executie a sudurilor si etanseitatea imbinarilor. Ca

masura de avertizare in cazul in care folia de etansare se poate perfora, s-a

prevazut executarea a trei drenuri de siguranta pe fundul lacului (amonte, aval si

mijloc) din teava cu diametrul de 150 mm care ajung in Statia de pompe , unde

exista un sistem de avertizare electronic si un sistem automat de alarmare pe orice

telefon.

Prezenta apei pe unul dintre cele trei tuburi de dren , avertizeaza

zona in care sunt infiltratii. In acest caz, se iau masuri imediate de golire a lacului

(golirea lacului in maxim 2 ore), de depistare si remediere a zonei afectate.

In cazul unor ploi abundente, pentru evacuarea apei de prisos se executa in

corpul barajului un preaplin la cota + 1562,00 care permite evacuarea apei in

surplus pe o conducta DN 200. Totodata la acelasi nivel se executa un canal de

golire de sectiune trapezoidala de 15 m latime si inaltimea de 90 cm, lungimea de

cca 225 m, care poate prelua apa, urmare a unor ploi exceptionale si cand

preaplinul nu face fata sau cedeaza. Canalul de golire se executa din pereu de

bolovani montati in pat de beton.

In zona de deversare a preaplinului (conducta DN 200) se executa

disipatori de energie, din beton sau bolovani. Se vor monta astfel de disipatori si

pe traseul canalului de golire in 3 puncte si in zona de deversare a acestuia.

190

Aceasta parte de protectie fata de inundatii se face de obicei pentru un

eveniment care se intampla o data la 5000 ani.

Pentru scoaterea apei necesare producerii zapezii, pe fundul lacului este

dispus un grup de captare, ce se afla in legatura cu Statia de pompe lac prin

conducte de diferite diametre. Acest grup de captare consta intr-un bloc de beton

cu dimensiunile 2,20/3,00 si h= 1,10 m, amplasat la cota +1550,00 in care sunt

inglobate conducte cu DN 400 prin care se pompeaza apa pe inelul de inalta si

joasa presiune spre hidrantii la care se cupleaza tunurile de zapada. In acest grup

mai sunt inglobate conducte cu DN 150 care reprezinta priza de golire a lacului si

conducte cu DN 80 care reprezinta priza pentru temperatura apei, priza de nivel si

aerisitoarele conform plansei P09/2008-02.8-M03 detaliu priza de apa.

Constructia grupului de captare impiedica golirea completa a lacului

(ramane un spatiu cu apa de 1 m) si prin aerisitoare impiedica formarea ghetii in

sezonul rece si asigura aerarea apei, cand nu se adauga apa proaspata. Pe celelalte

conducte DN 80 se monteaza senzori de nivel si senzori de temeperatura a apei din

lac.

Dimensiuni:

Lungime: cca 180 m ; Lăţime: 50-70 m

Suprafaţa apei acumulare completă 10.000 m2

Înălţime maximă 14,10 m

(de la coronament pînă la suprafaţa de rezemare)

Coronamentul barajului 1.500,00 m

Scopul acumulării 1.4999,00 m

Margine liberă 1,00 m

Adîncime exploatabilă 9,00 m

Conţinut util 63.500 m 3

Spaţiu de retenţie 10.000 m3

Spaţiu ecologic de retragere 1.500 m3

191

Înclinare taluz, pe partea paramentului aval 1 : 1,5

Înclinare taluz, pe latură 1 : 1,5 pînă la

1 :2

Înclinare taluz, debleuri 1,5 : 1 pînă la

1 : 1

Lăţime coronament baraj 3 m

Instalaţie de canalizare şi alimentare cu apă

Obiectul “Instalatii canalizare si alimentare cu apa’’ cuprinde:

- Conducta de aductiune a apei

- Staţia de tratare a apei

- Rezervoarele de inmagazinare a apei

- Reţea de distribuţie apa

- Retea de canalizare menajera

Conducta de aductiune

Conducta de aductiune de la lacul de apa, pana la staţia de tratare, se va

monta in cea mai mare parte, de-a lungul drumului ce leaga partia B cu zona

Slima , conform planurilor de situaţie.

Conducta de aductiune se va executa din tuburi de fonta ductila Dn 100,

imbinate prin zăvorâre, având:

- Pn=40 bar,

- L=1705 m

Staţia de tratare a apei

Staţia de tratare prevăzuta in prezentul proiect a fost dimensionata pentru

un debit de 20 mc/h iar alegerea acesteia a avut la baza buletinul de analiza a apei

brute din paraul Maleia, bulletin prezentat in anexa proiectului. Staţia de tratare

este alcătuita din :

192

- treapta de filtrare mecanica;

- filtrare pe pat de nisip;

- filtrare pe pat de cărbune activ;

- instalaţie de dezinfectie cu hipoclorit de sodiu;

- instalaţie de analizare a clorului rezidual din apa, inclusiv pompa de

prelevare a probei de apa.

Treapta de filtrare mecanica este alcătuita dintr-o baterie de 2 filtre de 2" cu

discuri filtrante striate aşezate in carcasa filtrului; fiecare filtru este codat pe culori

in funcţie de dimensiunea sitelor care il alcătuiesc si care apoi sunt asamblate in

funcţie de calitatea apei brute care intra in staţie. Întreg ansamblul de discuri

filtrante are prevăzut un arc compresibil cu piston interior care are rolul de

compresie si decompresie a discurilor in timpul ciclurilor de filtrare sau spălare,

întregul proces de filtrare este unul automat , ceea ce inseamna ca acesta incepe de

indata ce apa bruta intra in instalaţie, furnizând in mod continuu apa curata.

Filtrele automate cu pat de nisip cuartos sunt destinate reţinerii din apa a

suspensiilor solide care dau turbiditate apei, de tipul :nisip, mal,rugina, etc. Acest

lucru se realizează la trecerea apei prin mediul filtrant format din mai multe

straturi de nisip cuartos cu diferite granulozitati. Dimensionarea corecta a unui

filtru cu nisip se face in funcţie de calitatea apei supuse filtrării (turbiditate) si de

debitul necesar. Viteza optima de filtare este cuprinsa intre 20 m3/m2/h si 40

m3/m2/h , astfel randamentul de filtrare este invers proportional cu viteza de

filtrare si direct proporti Construcţia acestor filtre este robusta , recipientul filtrului

fiind realizat din otel carbon protejat anticoroziv la interior cu un strat de rasina

epoxidica de uz alimentar, iar la exterior cu unstrat de rasina poliuretanica

rezistenta.

Patul filtrant aflat in interiorul acestui recipient este format din granule de

nisip cu forma sferoidala care permit o curgere uşoara a apei, precum si o filtrare

buna chiar si la un debit mare de apa.onal cu dimensiunea filtrului.

193

Filtrele automate cu pat de cărbune activ realizează purificarea apei prin

treceera acesteia printrun pat filtrant format dintr-un start de cărbune activ aşezat

peste un strat de nisip selectat.

Aceste filtre sunt folosite de obicei pentru a indeparta fierul, substanţele

organice si pentru a imbunatati gustul, culoarea si mirosul apei.

Construcţia acestor filtre este robusta , recipientul filtrului fiind realizat din

otel carbon protejat anticoroziv la interior cu un strat de rasina epoxidica de uz

alimentar, iar la exterior cu un strat de rasina poliuretanica rezistenta.

Cărbunele activ din interior este de tip granular, cu granulatie diferita,

având capacitate mare in procesele de natura fizica (filtrare), chimica (reducere) si

fizico-chimica (adsorbtie). Forma speciala a particulelor ce formează patul de

cărbune activ permite o curgere uşoara a apei si o filtrare buna chiar si la un debit

mare de apa.

Soluţia de dezinfectie finala cu hipoclorit de sodiu a fost preferata celei cu

clor gazos din motive de siguranţa in exploatare precum si datorita faptului ca la

concentraţii mai mici decât dozele letale, apa de Javel inhiba dezvoltarea de

bacterii, fapt ce permite protejarea apei potabile in timpul transportului acesteia

prin canalizări.

Instalaţia de dozare si consum este alcătuita dintr-un recipient conţinând

NaOCI pentru consum (având volumul V= 140 I) din care aspira o pompa

dozatoare care preia debitul necesar, reglat pentru doza necesara asigurării

concentraţiei de CI2 in apa de tratat.

In prezentul proiect sau prevăzut:

-1+1 recipienti pentru stocare si dozare hipoclorit de sodium, cu volumul de

140 I fiecare;

- o pompa dozatoare având caracteristicile : Q= 0.06 - 150 ml/h, Pmax= 40

bar;

194

- doza maxima d= 0,7 mg/l cu posibilitate de reglare in funcţie de doza de

clor rezidual din apa potabila măsurata de dispozitivul special prevăzut in acest

scop.

Gospodăria de apa este amplasata in partea de sud est a localităţii Parang, in

vecinătatea staţiei GSM, la cota teren amenajat 1796.00 Gospodăria de apa

cuprinde :

- rezervoare de inmagazinare a apei - 2 x 200 mc (vezi planşa P09/2008-

02.6-M03);

- staţie de tratare pentru debitul de 6 l/s (20 mc/h) (vezi planşa P09/2008-

02.6-M02).

- un cămin de recuperare a apei de la spălare filtre;

- un cămin de colectare goliri, preaplin;

- alei si platforme in incinta;

- imprejmuire cu porţi de acces;

- conducte si reţele exterioare.

Rezervoarele de inmagazinare a apei

Au un volum total de circa 400 mc.

Rezervorul este din beton armat monolit, semi ingropat, si este de forma

circulara, cu diametrul D=9,70 m si o inaltime de circa 3,50 m.

Camera de vane, care adăposteşte instalaţia hidraulica aferenta rezervorului

are dimensiunile in plan de 4,0 x 4,0 m si o inaltime de circa 5,40 m.

Instalaţia hidraulica a rezervorului se va realiza in intregime din fonta

ductila si va cuprinde :

- o conducta de alimentare cu apa din fonta ductila, având diametrul DN

100 mm, pe care s-a prevăzut o vana DN 100 mm pentru stoparea curgerii apei in

rezervor in caz de necesitate; pe aceasta conducta , in rezervor se va monta o vana

cu plutitor Dn 100 mm care va asigura oprirea curgerii apei in rezervor la

atingerea nivelului maxim al apei in rezervor;

195

- o conducta de plecare a apei din rezervor- este din fonta ductila DN 100

mm si face legătura dintre rezervoare si reţeaua de distribuţie a localităţii; pe

fiecare din cele doua plecări din rezervoare, s-a prevăzut cate o vana sertar cu corp

scurt DN 100 mm , PN 10, cu acţionare manuala;

Pe conducta de plecare a apei din rezervor se va monta o lira care are cota

generatoarei superioare la cota nivelului de incendiu din rezervoare ( V=76 mc)

asigurandu-se astfel imposibilitatea eliberării rezervei intangibile de incendiu din

rezervoare. Rezerva intangibila de incendiu va putea fi eliberata in cazul apariţiei

unui incendiu prin deschiderea vanei cu acţionare electrica DN 100 mm; butonul

de acţionare a acestei vane va fi amplasat intr-un loc accesibil si anume in camera

de deasupra camerei de vane a rezervorului.

- conducta de preaplin si golire- din fonta ductila Dn 200 mm- care se va

racorda in exteriorul gospodăriei de apa intr-un cămin uscat aflat langa rezervor,

de unde apoi apa va putea fi evacuate pe taluzul amplasamentului.

In rezervoare se vor monta de asemenea si doi senzori de nivel (minim si

maxim) dandu-se astfel posibilitatea monitorizării in orice moment a nivelului apei

in rezervor.

Pe conducta de plecare a apei către reţeaua de distribuţie aferenta localităţii

s-a prevăzut un cămin de debitmetru cu o vana de secţionare, dandu-se astfel

posibilitatea contorizarii debitului de apa care pleacă din rezervor. Căminul este o

construcţie din beton armat cu fimensiunile in plan 1.80x1.00m si inaltimea de

2.20m.

Reţeaua de alimentare cu apa

Reteaua de alimentare cu apa este prevazuta a alimenta consumatori

din 3 zone distincte respectiv:

-zona Varful Badea

-zona Slima

-zona statiunii turistice Parang

196

In zona Varful Badea va fi alimentata cu apa noua constructie a cabanei

Varfdul Badea. Se va utiliza o conducta tip PEID PE100 cu diametrul de 63mm si

lungime de 435m.

In zona Slima se vor alimenta cu apa cele doua restaurante printr-o

conducta de PEHD PE100, cu diametrul DE 110mm si lungime de 4800m. Pe

aceasta conducta datorita diferentei de inaltime de 233m au fost prevazuteun

numar de 14 camine cu vane reducatoare de presiune.

In zona statiunii turistice Parang a fost prevazuta alimentarea

consumatorilor printr-o reţea de tip ramificat (parţial inelar) iar traseul său

parcurge toate străzile principale din localitate care cuprind consumatori casnici,

unităţi publice sau comerciale.

Debitul de calcul al reţelei de distribuţie este 8.3 l/s. Conductele

componente sunt prevăzute din polietilenă de înaltă densitate (PEID) Pn 6 bari.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie pentru sistemul de alimentare cu apă a

staţiunii Parâng este 4800 m cu următoarea împărţire pe diametre:

Zona de acoperire Diametrul exterior

al conducteiDe [mm]

Lungime [ml]

63x3.6 435 Statiune

110x6.3 4365

Rezervoare –Cabana

Vf. Badea

63x3.6 567

Rezervoare –

Restaurante Slima

110x6.3 1705

TOTAL 7072

In conformitate cu prevederile normativelor în vigoare, s-au prevăzut 22

hidranţi de incendiu cu debitul de 10 l/s, montaţi îngropat, racordaţi la reţeaua de

distribuţie. Hidranţii se montează pe conductele având De 110 mm, la distante de

maxim 100 m unul de altul.

197

Reţeaua va cuprinde cămine vane de separaţie având instalaţia hidraulica

montata in cămine de beton armat carosabile. Conductele vor fi pozate la 1,30 m

faţă de cota terenului. Având în vedere configuraţia naturală a terenului cu o

înălţime geodezică disponibilă foarte mare şi ţinând cont de condiţiile de presiune

maxima în reţea de 6 bari, pe traseul reţelei de distribuţie s-au prevăzut 14 cămine

echipate cu vane reductor de presiune.

Sistemul de control automat si de reducere a presiunii este compus din

robinetul principal si sistemul pilot (de automatizare). Robinetul reduce presiunea

variabila din amonte, furnizând presiune constanta, independent de debit, cu o

precizie de 5% din presiunea setata. Daca nu exista consum, vana este inchisa

complet si intrerupe furnizarea apei.

Conform indicaţiilor furnizorului, in căminul cu vana reductor de

presiune se montează (vezi planşa P09/2008-02.6-M07):

- vane de izolare amonte si aval

- filtru de impurităţi

- compensator de montaj

- supapa de suprapresiune

- ventil de aerisire

Reţeaua de canalizare menajera

Reteaua de canalizare a fost proiectata in sistem arborescent cu o

conducta magistrala din Varful Badea (cabana) pana in Petrosani in dreptul

INSEMEX, unde se va racorda la retaua oraseneasca ce deverseaza in Statia de

epurare de la Danutoni.

In aceasta conducta vor deversa doua ramuri cu diametrul de

200mm, una din zona Slima ce va prelua apele uzate menajere de la restaurantele

si constructiile de acolo si una din zona Hotel Rusu.

Conducta magistrala va incepe din Varful Badea la un diametru de

200mm pana la rezervoarele de 2x200mm. Din zona rezervoarelor conducta la

198

diametrul de 200 mm va trece prin zona statiunii Parang unde va colecta apele

uzate menajere de la toate cabanele si constructiile din zona, continuand traseul

pana la telescaunul vechi urmand cursul Paraului Maleia.

Intre telescaunul vechi si pana in dreptul Locuintei Renato conducta

va urma traseul drumului de acces la Hotel Rusu la un diametru de 250 mm.

Ultimul tronson pana la racordarea in conducta existenta in dreptul

INSEMEX va avea traseul drumului existent, la diametrul de 300mm, colectand

apele uzate menajere de toate locuintele existene de-a lungul Paraului Maleia. .

Conductele proiectate sunt din PVC SN4

Lungimea reţelei nou proiectate este de 19.758m. Au fost prevazute un

numar de 320 de camine de vizitare.

In vederea reducerii vitezei pe tronsoanele cu pante mari s-au prevăzut 140

cămine de rupere de panta si disipare a energiei. Căderea a fost limitata la 2.00m

(detaliu P09/2008 - 02.6-M08)

Lucrari pentru organizarea de santier

Amplasamentul lucrarilor

Organizarea de santier pentru lucrarile de executie la proiectul „Extindere

domeniu schiabil Parâng”, va fi organizat in:

-Incinta Centrul de servicii turistice Slima;

-Incinta Cabana Varful Badea;


-Incinta Captare Jiet;


-Incinta Telescaun nr.7.

Prezentarea lucrarilor

199

Lucrările provizorii necesare organizării incintelor constau în:

• trasarea terenului incintelor ce vor fi utilizate ca organizare de santier;

• eliberarea trenului de toate materialele, gunoaiele, etc.si transportul lor la groapa de gunoi a orasului;

• nivelerea mecanica a terenului; • depozitarea terenului fertil intr-un spatiu in apropierea incintei, de

unde sa poata fi folosit la terminarea lucrarilor; • acoperirea terenului nivelat cu un strat de piatra sparta gros de 20

cm; • împrejmuirea terenurilor aferente proprietăţii printr-un gard; • montarea a doua porti una pentru personal şi cealaltă pentru maşini.

De la inceput, pe terenul aferent destinat se va organiza şantierul prin

amplasarea unor obiecte provizorii :

- containere pentru personal cate unul pentru fiecare incinta; - pentru incintele ce nu pot fi alimentate cu energe electrica de la retele

existente, asigurarea energiei electrice se va face cu generatoare mobile;

- gospodarii de apa pentru fiecare incinta functie de posibilitatile existente la fiecare incita in parte;

- soproane de materiale usoare la fiecare incinta pentru protejarea materialelor de constructie si utilajeor.

- punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ; Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea

depozita şi în incinte, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie.

Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor

putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei

provizorii, care se va amplasa la început.

Utilajele cu montaj vor fi aduse initial in incinta Preparatia Livezeni unde

vor fi depozitate intr-un tarc imprejmuit cu gard si iluminat petimpul

noptii.Utilajele cu montaj se vor transporta la locul de montaj numai atunci cand

sunt create conditii de montaj la fata locului.

b)metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă

există, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului;

200

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea de

Reabilitarea a pârtilor existente în zona Rusu - Parâng asupra mediului

inconjurator s-a utilizat " metoda Rojansky", incadrand indicile de poluare maxima

" Ip max " calculat în scările de bonitate, cu acordarea unor note care exprima

apropierea / depărtarea stării de fapt faţă de starea ideala (naturala) a mediului,

scări de bonitate prezentate în capitolele anterioare pentru fiecare factor de mediu .




Sp

SiIpg =








formelor de viata


de viata


c)impactul prognozat asupra mediului;

Impactul asupra calităţii apei. Activitatea desfăşurată nu are influenţă

asupra apelor de suprafaţă şi subterane. În cosecinţă ecosistemele acvatice nu sunt

afectate de activitatea desfăşurată. Este posibil ca deversările accidentale de

201

produse petroliere de pe platformele organizărilor de şantier să ajungă în apele de

suprafaţă prin intermediul scurgerilor epelor pluviale.

Impactul asupra calităţii aerului. Calitatea aerului poate fi afectată de

emisiile de gaze de eşapament datorate funcţionării utilajelor şi de pulberi

sedimentabile şi în suspensie datorate circulaţiei utilajelor şi efectuarii lucrărilor

de săpare şi manipulare a materialului excavat. Din interpretarea rezultatelor

simulărilor de dispersie a poluanţilor se observă că, în cazul derulării acestui

proiect nu exista depasiri ale normativelor în vigoare pentru poluanţii luaţi în

considerare.

În concluzie impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ atât în

perioada de conctrucţie cât şi în perioada de funcţionare a proiectului.

Impactul asupra calităţii solului. Solul poate fi afectat numai de către

produsele petroliere ajunse în mod cu totul intamplator şi accidental pe platformele

unde se manipulează aceste produse. Întrucât suprafeţele respective sunt amenajate

în mod corespunzător (impermeabilizate) se exclude posibilitatea infectării

acestuia cu produse petroliere.

Impactul asupra biodiversităţii. Pe durata efecturii lucrărilor de

construcţie va fi afectată o suprafaţă de 61,6778 ha ceea ce reprezintă 0,21 % din

suprafaţă totală a ariei protejate.

După punerea în funcţiune a proiectului, ca urmare a lucrărilor de refacere a

mediului înconjurător pe durata de funcţionare a proiectului va fi afectată o

suprafaţă de teren de 26,218 ha, ceea ce reprezintă 0,08 % din suprafaţa ariei

protejate.

Ţinând cont de faptul că ecosistemele au fost afectate de activităţile

antropice desfăşurate în zonă încă din deceniul 9 al secolului trecut, impactul

asupra biodiversităţii datorat desfăşurării acestui proiect este considerat ca fiind

nesemnificativ.

202

Impactul asupra aşezărilor umane. Deoarece zonele locuite se află la

distanţă mare de obiectivul analizat, impactul zgomotului respectiv a noxelor

generate de activitate asupra stării de sănătate a populaţiei este nesemnificativă.

Impactul vizual. Terenul pe care se desfăşoară activitatea nu creează un

impact vizual negativ, comparativ cu mediul înconjurător neafectat.

Impactul social şi economic. Activitatea desfăşurată are un efect social şi

economic benefic major asupra populaţiei din zonă, prin creerea de noi locuri de

muncă.

Impactul cultural şi etnic. Activitatea desfăşurată în obiectivul analizat nu

are impact asupra valorilor etnice şi culturale din zonă.

d)identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul;

Proiectul propus se va dezvolta în zona alpină vestică a munţilor Parâng.

Se derulează între Vf. Parângu Mic (2074 m) şi Vf. Iezeru (2149 m) şi

include mai multe vârfuri de peste 2300 m, precum şi complexele glaciare de la

obârşiile pâraielor Jieţ şi Lotru spre nord şi Gilort spre sud. Are aspectul unui W

uriaş şi este mărginit de pante pe alocuri foarte abrupte, marcate de pânze de

grohotişuri ce se acumulează în căldările glaciare.

Vârful Parângu Mic (2074 m) al cărui creştet se situează la nivelul

Platformei Borăscu, purtând şi mici martori de eroziune, se vede de la distanţă şi

mai ales din depresiunea Petroşani, ca un masiv conic acoperit de tufe de ienupăr

şi pajişti subalpine, luminat de soarele după-amiezii sau învăluit parţial de mantia

norilor.

Din acest vârf pornesc două culmi vestice: una mai spre nord, marcată de

Vf. Slima (1656 m) şi Dealul Negru (1115 m) ce coboară spre valea Jieţului, iar

alta mai spre sud numită Dealul Badea pe al cărui plai prelung s-au aşezat vechile

cabane turistice şi mai apoi staţiunea Parângu Mic animată mai ales iarna datorită

amenajărilor pentru schi. Între aceste culmi se dispune bazinul văii Maleia.

203

Din Vf. Parângu Mic porneşte spre sud o culme, marcată de elemente

stâncoase, ce urcă treptat spre Vf - Cârja (2405 m), imens bastion stâncos ai cărui

versanţi sunt sfâşiaţi de procese de desprindere şi prăbuşire, vestind începerea

celui mai aspru relief glaciar.

Pe culmea dintre cele două vârfuri menţionate se disting cele trei piscuri

ale vârfului Scurtu. Aici se desprinde spre est poteca marcată cu punct galben ce

conduce spre lacul Mija.

Muntele Scurtu se prelungeşte spre vest, înconjurat de izvoarele pârâului

Izvoru, afluent al Jiului.Din Vf. Cârja se desprinde spre vest o culme prelungă ce

constituie interfluviul dintre Valea Izvorului şi Valea Polatiştei, despărţită în două

ramuri (Stoiniţa şi Stoinicioara) de către adânca vale Stoinicioara.

Culmea, acoperită de poieni întinse şi pâlcuri de pădure ca şi de sălaşe

pentru oameni şi animale constituie un colţ idilic de natură care pare a fi

predestinat agroturismului.

La nord de Vf. Cârja se deschide lunga căldare a Mijei, care acoperită de

blocuri de grohotiş, tufe de jneapăn şi pajişti subalpine este una dintre pitoreştile

căldări în trepte. Aici se află şi stâna Mija iar poienile au căpătat denumirea de

Luncile Mijei.

Alături, spre est, se mai află o căldare foarte adâncă, mărginită de

abrupturi impresionante, cu diaclaze în pereţii stâncoşi şi pânze de grohotişuri. Pe

fundul căldării îşi oglindeşte apele Lacul Mija, de formă aproape dreptunghiulară,

cu un baraj morenic spre emisarul dispus spre nord. Ambele căldări glaciare sunt

drenate de pârâul Mija care se întinde pe o vale lungă de circa 6 km ducându-şi

apele în Jieţ.

Din Vârful Cârja se desprind:

- spre nord-est o creastă foarte îngustă (Custura) mărginită de-o parte şi de

alta de abrupturi impresionante care face legătura cu vf. Mija (2378 m);

- un vârf masiv care spre nord se întinde sub forma unui plai larg,

spintecat de pârâul Mija Mică.

204

Între Mija Mică şi Mija Mare se interpune Dâlma Mijei (sau Culmea Mija

Mare) care poartă mulţi martori de eroziune de tip „creastă de cocoş" iar în

apropiere de confluenţa Mijei Mari cu Jieţul, versantul drept al acesteia este

marcat de un abrupt stâncos denudat. La est de pârâul Mija Mică se află plaiul

Mija Mică. Un alt plai desprins din Vf. Mija spre nord-est este Plaiul lui

Dăncilă,prelung şi acoperit de pădure de molid, care ia sfârşit în punctul Cotul

Jieţului unde Jieţul îşi schimbă cursul spre vest.

Vârful Mija străjuieşte spre vest căldarea Mija cu lacul Mija iar spre est

Zănoaga Pârleele, o căldare lungă şi îngustă drenată de pârâul Sliveiul Mic. Pe

fundul acestei căldări se mai zăreşte un lac mititel, Tăul Pârleele.

Spre sud-est de creasta Vf. Mija se adânceşte o căldare glaciară aproape

rotundă pe fundul căreia se află Lacul Îngheţat şi alături un alt lac mai mic.

Vârful Cârja străjuieşte spre est o întinsă căldare glaciară (aproape 1 km2)

în care se află Lacul Cârja (L. Custurii) şi alt lac mai mic. Această căldare face

parte din sistemul de căldări etajate ale bazinului Sliveiului.

Pe o treaptă mai joasă se află mai multe lacuri glaciare din bazinul

Sliveiului, unele parţial colmatate. Reţine atenţia însă salba celor trei lacuri, lacul

Slivei, lacul Mic şi Lacul Verde aflate pe firul principal al Sliveiului. În unele

lucrări cele trei lacuri sunt menţionate ca Lacul Verde I, II, III.

Din Vf. Cârja, culmea principală se continuă spre sud –sud–est fiind

marcată de vârfurile Stoiniţa, o mică piramidă stâncoasă şi apoi de Vf. Gemănarea,

cu mai multe piscuri de asemenea stâncoase. La est de Vf. Stoiniţa se întinde o

căldare mai mică şi seacă , plină de grohotişuri care se deschide spre valea glaciară

a Sliveiului.

Este cea mai înaltă căldare din bazinul Sliveiului. Din Vf. Gemănarea

porneşte spre nord-est o creastă stâncoasă şi îngustă marcată de Vf. Slivei ce se

continuă mai departe cu muntele Slivei şi muchia Slivei, o muchie lungă şi

aproape rectilinie, acoperită cu jneapăn şi blocuri stâncoase ce desparte bazinul

205

pârâul Slivei de bazinul pârâului Roşiile aflat la est. Ciobanii din zonă cunosc

această culme sub numele de Zănoaga Sliveiului.

La vest de Vf. Gemănarea se deschide o căldăruşă lungă şi întinsă în care

ajung izvoarele pârâului Tecanu căruia i se mai spune Cutreasa sau Culceasa,

afluent nord-estic al Pârâului Polatiştea. La sud de această căldăruşă se derulează

muntele Gemănarea (2006 m) acoperit cu jnepeni.

Culmea principală se orientează din Vf. Gemănarea spre sud în urcuş uşor

până pe vârful Parângu Mare (2518 m), cel mai înalt vârf al munţilor Parâng şi

important nod orohidrografic. O baliză din lemn şi un postament de beton

marchează vârful. Din Vf. Parângu Mare porneşte spre nord o creastă îngustă,

stâncoasă care desparte partea superioară a vastei căldări glaciare Roşiile în două.

La vest de această creastă se află căldarea Seaca Parângului mărginită de pereţi

aproape verticali aflaţi într-un permanent proces de dezagragare.

Pe fundul căldării Seaca Parângului (2150 m) abia se zăresc urmele unui

lac glaciar aflat în curs de colmatare; cândva trebuie să fi fost superb dar

grohotişurile l-au umplut. Această căldare debuşează spre nord-est în treapta a Il-a

a căldării Roşiile aflată la peste 150 m altitudine mai jos.În acest sector se află

două lacuri glaciare în curs de colmatare.

Coasta stâncoasă ce desparte cele două compartimente superioare ale

Căldării Roşiile ia sfârşit printr-un abrupt numit Punctul (Ţancul) Roşu. La est de

creastă se află o întinsă căldare glaciară etajată.

Pe treapta superioară se întâlneşte lacul Oglinda Mândrei sau Mândra

situat la 2160 m altitudine fiind lacul aflat la cea mai mare altitudine în Munţii

Parâng.

Pe treapta mijlocie se remarcă două lacuri glaciare: Tăul fără fund sau

Lacul Roşiile (cel mai adânc din zonă) şi Lacul Lung sau Tăul Roşiilor de formă

alungită şi îngustă. Pe treapta inferioară se află Lacul Zănoaga Stânei, uşor de

recunoscut după blocul de piatră de mari dimensiuni aflat în colţul sud-estic. Se

mai numeşte şi Tăul Stânii.În apropiere, spre est, se află Lacul Mic.

206

Mai spre nord se mai află o treaptă glaciară destul de largă în care se vede

urma unui mare lac, acum colmatat, prin care şerpuieşte pârâul Roşiile format deja

prin unirea emisarilor de la lacurile din treptele de mai sus. Pârâul Roşiile se

îndreaptă spre nord, cade într-o cascadă de câţiva metri, apoi pătrunde în

pădurea întunecată de molid care îi va ţine companie cale de circa 6 km

până la Cotul Jieţului. Acesta este izvorul principal al Jieţului.

Din Vf. Parângu Mare se desprinde spre sud o culme rotunjită ce coboară

prelung. În apropiere se află vârful Mândra (2309 m) din care se ramifică trei

culmi: cea vestică se continuă cu muntele Cordonul Prisloapelor şi apoi cu Vf.

Sapa (1548 m) ce se ridică deasupra culmilor din jur.

O altă culme - nord-vestică - se desprinde prin Muntele Ţapul şi coboară

uşor până la confluenţa pâraielor Sadu şi Sadu lui Sân. în sfârşit spre sud se întinde

o culme prelungă formată din munţii Tărtărău, Groapa, Voişanu şi Plăsala care din

acest ultim munte se ramifică în două culmi aproape paralele separate de pârâul

Cărpiniş: Băileasa - Pleşa - Ariniş la est şi Mocirlele - Dâlma Măgurii la vest.

Toate sunt culmi domoale, cu vârfuri rotunjite caracteristice pentru munţii mijlocii

care au în fundament şisturi cristaline.

Spre răsărit din Vf. Parângu Mare se îndreaptă o culme ce se arcuieşte

către nord-est marcată de vârfurile Gruiu (2345 m), Pâcleşa (2335 m), de

Şaua Ieşu (2310 m) şi Vf. Ieşu (2375 m). Din acest ultim vârf se

desprinde spre nord o culme masivă, gheboasă, acoperită cu jnepeni. Este culmea

Ghereşu care separă căldarea Roşiile de căldarea Ghereşu.

Urmează în continuare spre est Şaua Ghereşu (2113 m) cu altitudine

redusă după care se ridică Vf. Coasta lui Rus (2301 m), o importantă răspântie a

culmilor înalte.

La nord de şaua Ghereşu se deschide căldarea glaciară Ghereşu în care se

află lacul Ghereşu de formă aproape rotundă şi alături un alt lac mititel. Emisarul

acestor lacuri ajunge în Pârâul Roşiile prin patul de grohotiş.

207

Dacă spre nord acest segment de culme, prezintă abrupturi stâncoase

având la bază depozite de grohotişuri, spre sud se întind povârnişuri relativ netede,

pe alocuri cu mici culoare de avalanşe, în care se adâncesc izvoarele Gilortului:

Gruiu, leşul şi Setea Mică. La izvoarele pârâului leşul se află trei lacuri între care

cel mai mare se numeşte Lotrana, alături de care se mai văd urmele a două lacuri,

acum colmatate. Aici se schiţează o largă căldare glaciară dublă: căldarea Ieşu la

vest şi Piatra Tăiată la est. Se observă şi blocuri stâncoase şlefuite de gheţari ca şi

mici morene.

Aşa cum am amintit, Vf. Coasta lui Rus reprezintă un alt important nod

orohidrografic. De acolo se desprinde spre nord o culme pe traiectul căreia se

regăsesc Curmătura Ţiganului (2214 m), Vf. Găuri (2244 m), Şaua Huluzu (1824

m), Vf. Cibanu Mare (1844 m) (numit cândva Boianu), Vf. Coricia (1883 m), Şaua

Groapa Seacă (1598 m) şi în continuare Vf. Scovarda (1871 m), Vf. Puha (1905

m), Vf. Pravăţu (1893 m) şi Vf. Poiana Muierii (1758 m). Este cea mai lungă

culme dispusă pe direcţia nord-sud în Munţii Parâng şi separă, în partea centrală

bazinul Lotrului de bazinul Jieţului.

Vârful Găuri, format din serpentinite dispuse peste o bandă sinclinală de

calcar cristalin poartă spre est abrupturi (,,La Poliţe’’) ce străjuiesc întinsa căldare

a Găurilor. În cuprinsul acesteia, alături de relieful glaciar tipic, se întâlneşte şi un

relief carstic în care se disting doline, peşteri în abrupturi, o peşteră mare, activă,

aflată în fundamentul căldării glaciare şi ansamblul de portaluri şi chei care a dat

denumirea căldării (Găuri). În plus în etajul superior se mai zăresc trei lacuri

glaciare, din cele patru existente cândva, iar mai jos se văd urmele a mai multor

lacuri glaciare din care unul, aflat la 1850 m altitudine, era foarte întins. Între ele

se întinde valea seacă a Găurilor care şi-a schimbat cursul prin peşteră.

La nord de Vf. Găuri se află căldarea lui Murgoci, una dintre cele mai

pitoreşti căldări glaciare din Munţii Parâng, în care se îmbină armonios albul

calcarelor cu verdele închis al tufelor de jneapăn. Pe culmea dintre Vf. Găuri şi

Şaua Huluzu se află lacul Cibanu, aparent pluvio-nival,iar la nord de acesta se

208

deschid căldările Zănoaga Verde şi Zănoaga Albă din care porneşte pârâul Coasta

lui Rus, care străbate un teritoriu calcaros cu interesante fenomene carstice,

inclusiv un izbuc.

Din Vf. Coasta lui Rus porneşte spre nord-est culmea Stăncior (probabil

la origine se numea culmea Stâncilor) care desparte căldarea Găuri de întinsul

complex glaciar Zănoaga - Câlcescu aflat la est de Vf. Coasta lui Rus. Aceasta se

prelungeşte cu Cracul cu Jepi în cuprinsul căruia se lărgeşte Căldarea Jipoasă,

drenată de pârâul Zgăbârdei, un infern de stânci şi jnepeni în care este de dorit să

nu se aventureze turişti.

În cadrul acestui complex se distinge Căldarea Zănoaga în care se află

lacul cu aceleaşi nume, cu adâncime redusă şi cu numeroase blocuri de piatră de

jur împrejur. O culme abia schiţată, marcată de roci mutonate, desparte căldarea

Zănoaga de cunoscuta căldare glaciară etajată Câlcescu.

Partea superioară a acestei căldări este cunoscută sub numele de Căldarea

Dracului şi adăposteşte numeroase blocuri stâncoase mari, unele de 10-100 m3

precum şi lacul Păsări (poate mai corect Lacul Păsării) având în extremităţi ca şi

pe emisar alte mici lacuri şi ochiuri de apă, între care şi Lacul Setea Mare.

În pereţii acestei căldări se pot distinge chipuri antropo- sau zoomorfe

între care reţine atenţia unul foarte bine conturat -sfinxul „Indianul"-precum şi alte

numeroase elemente spectaculoase care pot fi atribuite reliefului ruiniform.

Emisarul pârâului Păsării, pe care se află un mic lac, se arcuieşte spre est

printre tufe de jneapăn şi coboară în a doua treaptă glaciară unde se află Lacul lui

Vidal, de formă circulară şi lacul lui Pencu, de formă alungită. Lacul lui Vidal este

ameninţat cu colmatarea de către pietrişurile desprinse din abruptul sudic, cărate

de un torent.

Emisarul acestui lac coboară în treapta a treia unde se află Lacul

Câlcescu, cel mai întins (3,1 ha) din Munţii Parâng şi poate cel mai frumos.În

apropiere se află alte trei ochiuri mici de apă, botezate de unii autori ca fiind

209

Câlcescu I, II, III, iar la nord se află un sfagnet suspendat cu o deosebită valoare

fito-istorică şi ecologică.

Pe malul vestic al Lacului Câlcescu se aflau rotocoale de jnepeni dar au

fost tăiaţi treptat de turişti astfel că acum aspectul este dezolant îndemnând la

reflecţii amare ...

Acest Iac, împreună cu ţinutul stâncos din jur, a fost declarat rezervaţie

naturală încă din 1932 fiind prima rezervaţie naturală înfiinţată în judeţul Vâlcea.

La est de lac se înalţă culmea Câlcescu sau culmea lui Take care separă

căldarea glaciară Câlcescu de căldarea Iezeru.

e)măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;

Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu apa.

Gospodăria de combustibil va fi astfel proiectată şi executată încât să împiedice

contaminarea accidentală a apelor freatice cu combustibili.



Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu aer.



• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la

parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate

pentru a se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte

concentraţia pulberilor în aer;

• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării

prafului;

210

• utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu

reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

• adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de

calitatea suprafeţei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata


















Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu sol.


• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît

posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu

materiale/utilaje;

211

• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se

identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la

utilaje;

• în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse

petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de

transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale

absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu

produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

• solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul

vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a terenurilor afectate de

lucrări la finalizarea acestora.

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

• amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire

pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

• precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau

altereze prin depunerea de substanţe nocive;

• depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea

materialului.

Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea





natural al zonei.


activităţi:

212

• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe

neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;

• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor

funcţiuni decât depozitare,

• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

• deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de

ulei pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul

unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest

lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea

tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii


Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

- La stabilirea traseului drumului se caută să se evite, dacă este posibil,

zonele sensibile, ariile protejate, traversarea pădurilor.

- Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie,

gropilor de împrumut şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să

aducă prejudicii minime mediului natural.

- La alegerea acestor amplasamente se ţine seama să se evite locurile

de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat.

- Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie

trebuie limitată judicios la strictul necesar.




- Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi

implicaţi şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească

accesul în locuri periculoase sau expuse.

213

- Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele

şi programul de lucru specificat.

- Se evită depozitarea necontrolată a sterilului şi vegetaţiei ce rezultă

în urma lucrărilor de terasamente respectându-se cu stricteţe depozitarea în

locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

- Colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi

tehnologice pentru a nu tenta animalele şi evita riscul de imbolnăvire şi

accidentare a acestora.

- Acolo unde construcţiile vor fi învecinate cu pădurea, vor fi luate

măsuri pentru evitarea unor incendii de pădure.

- Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei

cu garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în

jurul parcărilor, etc.)

- Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit

în aşa fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor

specii de micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.




- Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor,

prevăzute în proiect.




- Instruirea personalului muncitor pentru a se evita distrugerea

plantelor, în special a copacilor din zonele limitrofe şantierului, pe durata execuţiei

lucrării.

- Respectarea unui program de lucru strict şi restrictiv în zonele în

care există faună sălbatică, pentru a se reduce stresul la care aceasta este supusă.

214

- Utilizarea de echipamente silenţioase sau cu nivel redus de zgomot

pe durata funcţionării.

- Întreţinerea organelor de maşini mobile, astfel încât să se elimine

posibilitatea producerii de zgomote accidentale.

- Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate

pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul


- Suprafaţa excavată va fi decopertată în prealabil, brazdele astfel

obţinute vor fi depozitate la marginea zonei afectate, vor fi udate cu regularitate în

lipsa precipitaţiilor şi vor fi folosite la refacerea habitatului acolo unde acesta

trebuie readus la starea iniţială.

- Elementele externe din beton vor fi acoperite cu materiale naturale

(ex. piatră).

- Muncitorii vor fi astfel instruiţi încît se va evita impactul direct prin

uciderea deliberată a exemplarelor de reptile şi amfibieni întâlnite în zonă.

- În cazul plantării de puieţi, ca măsuri compensatorii, aceştia vor fi

îngrijiţi de cei care plantează timp de cinci ani de la plantare şi vor fi înlocuiţi dacă

nu supravieţuiesc în această perioadă.

- Se recomandă să se folosească specii locale pentru ca vegetaţia nou

instalată să păstreze anumite legături cu vegetaţia înconjurătoare.









215










preînsmânţate.




















216


limitarea la minimum a defrişărilor prin prevederea unor lucrări de consolidare în

secţiunile de debleu. Pentru compensarea suprafeţelor defrişate se recomandă

plantarea de arbuşti la marginea drumului şi împădurirea de terenuri în afara zonei

drumului, conform cerinţelor Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva.

- La parcări se vor planta arbori de aliniament care să asigure un

aspect decorativ corespunzător şi să umbrească locul de parcare (parcare de la

pornire teleschi).

- Înierbarea suprafeţei schiabile la pârtii se poate face şi prin

utilizarea de saltele biodegradabile pre-însămânţate cu o reţetă de ierburi adecvată

solului, respectiv climei din amplasament, accelerând procesul de refacere a

vegetaţiei pe solul decopertat.



- La sfârşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile

necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea

acestora folosinţelor iniţiale(unde este posibilă).


Măsurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra

biodiversităţii în zonele de protecţie speciale sunt:

- Construirea unor căi de acces pentru animale prin prevederea unor

pasaje subterane casetate pe cursuri de ape traversate.

- În zonele de acces ale schiorilor, pe pârtie şi sub teleschi, vor fi

plantate ierburi recomandate de specialişti pentru a rezista, în timp, circulaţiei

acestora.

- Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este

în repaus, astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se

recomandă limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele

existente, marcate, intersectează pârtia de schi.

217

- Respectarea în perioada de exploatare a legislaţiei privitoare la

protecţia faunei şi florei constituie o măsură de protecţie a acestora.

- Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe

trasee marcate în acest sens.

- Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este

interzis cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica

numai cu acordul proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică

a statului.
















Măsuri de diminuare a impactului vizual






218

f)concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului;

Utilizând procedeul Rojanschi s-au acordat următoarele note de bonitate :

Nbaer = 9.0

Nb apa = 9.0

Nbsol = 10.0

Nb zgomot = 9.0




Sp

SiIpg =








formelor de viata


de viata


În consecinţă activitatea se desfăşoară în limite admisibile pentru protecţia

mediului.

Pentru evaluarea impactului a fost utilizată şi matricea LEOPOLD care

caracterizează impactul activităţii asupra factorilor de mediu, şi sociali din care

219

rezultă de asemenea că impactul potenţial generat de acest proiect asupra mediului

înconjurător este nesemnificativ.

g)prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor

sociale în comunităţile afectate de impact;

Realizarea proiectului nu va afecta calitatea vieţii în comunităţiile afectate

de impact. Ca urmare a creării unui număr mare de locuri de muncă se estimează o

creştere a bunăstării populaţiei în zona afectată.

raport studiu evaluare impact extindere domeniu schiabil ...apmhd-old.anpm.ro/files/apm...

Documents