1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL

* RELOCARE UNITATE DE PRODUCTIE A VARULUI FLUIDIZAT

SI A BRICHETELOR*, TÂRNAVENI, JUDEŢUL MUREŞ.

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1.Titularul proiectului : S.C ALMAMET S.R.L, cu sediul in Tarnaveni,

str.Avram Iancu, nr. 154, judeţul Mures, tel. 0744.64.75.70,

e-mail: ignat@almamet.com.

1.1.1. Persoanele de contact ale titularului:

Director : Ing. Ignat Gh. Sorin.

Responsabil pentru protectia mediului: ing. Serban Maria.

1.1.2. Autorul studiului de evaluare a impactului:

S.C. CENTRUL DE MEDIU ŞI SĂNĂTATE S.R.L.

Cluj-Napoca, str. Busuiocului nr.58

Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010

Persoana de contact a evaluatorului: ing. Corneliu Botez.

1.1.1. Denumirea proiectului :

*RELOCARE UNITATE DE PRODUCTIE A VARULUI FLUIDIZAT

SI A BRICHETELOR*, TÂRNAVENI, JUDEŢUL MUREŞ.

2

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia.(constructie,

functionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere).

Proiectul si instalatia “Relocare unitate de productie a varului fluidizat si a

brichetelor” consta in obtinerea produsului var fluidizat in urma procesului fizic de

amestecare a urmatoarelor trei componenti; var micronizat, magneziu pasivizat si ulei

siliconic, precum si a brichetelor in urma procesului fizic de amestecare a mai

multor componenti de granulatie marunta

Acest proiect va valorifica disponibilul de var si a produselor cu granulatie scazuta

existente pe piaţă, sub forma unui produs cu o valoare mai ridicată a caror cerere

este in crestere pe piata interna si externa, pentru satisfacerea cerintelor clientilor din

metalurgie care utilizeaza varul fluidizat si diverse brichete ca si material desulfurant in

procesul de obtinere a fontelor si otelurilor in siderurgie.

Cerintele crescande ale fontelor si otelurilor de calitate, in special cele referitoare la

reducerea cantitatii de sulf au determinat aparitia necesitatii introducerii in

agregatele de elaborare a otelurilor a unor fonte cu continut de sulf de max. 0,02 %.

Desulfurarea fontei in afara furnalului permite sa se lucreze cu zguri mult mai acide,

ceea ce duce la cresterea productivitatii acesteia, reducerea consumului de cocs si a

continutului de sulf din fonta. Se cunosc numerosi agenti de desulfurare precum

compusii pe baza de var care au cunoscut o utilizare deosebita datorita efectelor

produse in procesul de desulfurare, precum si a consumului redus pe tona de fonta si a

evitarii poluarii mediului pe timpul utilizarii, avantaje ce nu sunt oferite de alti

agenti de desulfurare

Activitatea se va desfasura pe platforma industriala din Tarnaveni situata pe str. Avram

Iancu nr. 154 in spatii de productie existente in care sunt montate instalatiile de fluidizare

a varului si masina de brichetat, care asigura fluidizarea varului si brichetarea produselor

de granulatie marunta. Poate peleta in brichete urmatoarele materiale : carbura de calciu

in amestec cu span de aliaj de magneziu si aluminiu, var si bitum, plastic, calcar si alte

tipuri de produse in functie de cerintele pietei.

Primăria Municipiului Târnaveni – Serviciul de Urbanism, a eliberat Certificatul de

Urbanism nr. 55/03.04.2013 prin care se certifica executia lucrarilor pentru obiectivul

*RELOCARE UNITATE DE PRODUCERE A VARULUI FLUIDIZAT SI A

BRICHETELOR*.

Obiectivul este amplasat pe un teren din zona U.T.R. - 5, conform P.U.G Tarnaveni, cu o

suprafaţă de 22639 m2, în partea de vest a municipiuli Târnăveni, str. Avram Iancu nr.

154.

3

Localitatea Târnăveni este situată în partea de sud a judeţului Mureş, pe valea râului

Târnava Mică, la aproximativ 40 km de municipiul Tg. Mureş.

Terenul este mobilat cu urmatoarele constructii:

- Cladire monoloc, cu regim de inaltime parter, cu structura de rezistenta din beton,

inchideri laterale din blocuri ceramice, beton si sticla, acoperis din tabla izolata

termic, paviment din ciment sclivisit cu urmatoarea compartimentare functionala:

Denumirea functiunii Suprafata utila, m2/inaltimea utila, m.

Zona de productie, 1 instalatie var fluidizat 133, 20/7,40

Zona de productie, 2 instalatie fabricare brichete 65,50/6,50

Zona depozit 67,80/3,85

Zona depozitare 558,60/4,00

Zona rampe 318,60/4,00

Compactor 28,00/4,00

Post transformare, (TRAFO) 8,50/2,65

Depozite , 1, 2,3 57,10/4,50

Depozite, 4,5,6,7,8 535,80/4,50

Total 1773,10/cu inaltime variabila; 2,65 –

7,40

Grup administrativ

Vestiar 17,60/2,65

Grup sanitar 8,40/2,65

Birou 1 18,50/2,65

Birou 2 14,50/2,65

Total 59,00/2,65

Constructiile sunt din caramida, cu pavimente din ciment, cu acoperis din tabla ondulata

Izolata termic. Spatiile de productie si depozitare nu au retele interioare de distributie a

apei si canalizare sau surse de incalzire cu flacara directa.

- Depozit de carbid, constructie cu structura metalica, cu suprafata de 144 m2 (12 x

12 m), regim de inaltime parter, paviment din beton, inchideri laterale si acoperis din tabla.

- Cabina poarta, amplasata la accesul in incinta obiectivulu din str. Avram Iancu,

constructie cu regim de inaltime parter cu suprafata de 33 m2.

Terenul pe care este amplasat obiectivul este imprejmuit cu gard din placi din beton pe

trei laturi si placi din tabla pe latura dinspre str. Avram Iancu.

Suprafetele de circulatie interioare si rampa de incarcare a mijloacelor de transport sunt

betonate.

4

Amplasamentul detine racorduri si bransamente la retele exterioare de utilitati: apa

potabila, energie electrica, gaze naturale, canalizare stradala pentru restitutia apelor uzate

menajere si a apelor pluviale.

Amplasamentul si constructiile existente au fost destinate initial activitatii de producere a

acetilenei din carbid. Instalatia si-a incetat activitatea, inchiderea instalatiei IPPC de

producere a acetilenei din carbid fiind reglementata de catre APM Mures. Pentru

conservarea cladirilor existente in vederea unei utilizari ulterioare, in programul de

inchidere s-au prevazut si efectuat lucrari de reparatii si renovare a constructiilor

existente.

Utilaje necesare pentru desfasurarea activitatii de productie propuse:

Denumirea Numar. Materii prime utilizate Descrierea instalatiei

Instalatie de fluidizare a varului.

1 buc. Var micronizat, granulatie, 0,1 mm, Mg, pulbere granulatie 0,2 mm. Ulei siliconic.

Constructie monobloc din otel, pe structura metalica, compusa din: 1.Siloz pentru var micronizat, 2 m3 2. Buncar pentru Mg, 0,5 m3. 3. Supapa Rotary, controlata de convertizor de frecventa pentru descarcarea varului din silozul de alimentare a instalatiei. 4. Pompa cu unitate de masurare şi aspirare pentru ulei siliconic. 5. Melc de amestecare, c lungimea de 9 m, diametrul de 250 mm, carcasat. 6.Transportor cu cupe carcasat cu unitate de incarcare a materialului fluidizat direct din instalatie in cisterna pentru transportul produsului la beneficiari. 7. Instalatia este dotata cu unitate de control al procesului, compusa din doua procesoare pentru dozare var si Mg cu afisarea parametrilor setati, convertizoare de frecventa pentru controlul cantitatilor de var si Mg dozat, lampi de semnalizare, taste iluminate. 8. Unitate de desprafuire pentru aerul introdus în cisterna Capacitate de productie: 4 t. /h. Timp de functionare: 8 h/zi, 160 h /luna. Productie: 32 t./zi, 640 t./luna

Instalaţia de brichetat

1 buc. Carbura de calciu (carbid). Var. Şpan de magneziu si aluminiu,-deseu. Magneziu. Cocs. Bitum.

Instalaţia se compun din: 1.Presa este acţionata de un motor electric cu turaţie reglabila. Amestecul de materii prime omogenizat este introdus în orificiul de alimentare al masinii de brichetat sub presiunea exercitată de un ax cu şurub.

5

2.Maşina de brichetat este acţionata de un motor electric cu reductor cilindric. Presiunea necesară brichetării este asigurată de o pompă oleohidraulică acţionat de un motor electric. Pentru menţinerea presiunii constante în sistemul oleohidraulic, exista un acumulator de energie. Presiunea de lucru este de 60 – 120 at. 3. Maşina de sortat este dotată cu sita vibratoare cu două straturi, acţionate de un motor electric. Brichetele sortate se ambaleaza în butoaie metalice. Instalaţia este dotată cu panou de comanda şi control al procesului. Capacitate de productie: 2 t/h. Timp de functionare: 8 h/zi, 160 h /luna. Productie: 16 t./zi, 320 t./luna

Malaxor pentru omogenizarea amestecului de materii prime necesare producerii brichetelor.

Carbura de calciu (carbid). Var. Şpan de magneziu si aluminiu,-deseu. Magneziu. Cocs. Bitum.

Cuva metalica, cu capacitate 300 kg prevazuta cu doua palete pentru omogenizare actionate de motor electric si buncar dozator pentru materii prime. Capacitatea de productie: 2 t/h.

Concasor pentru carbid

1 buc. Carbura de calciu (carbid)

Capacitate : 0,5 t/h

Masina de ambalat carbid concasat

1 buc. Carbid concasat. Masina este dotata cu buncar de alimentare, dozator, jgheab de alimentare in pungi de hartie sau polietilena, sistem de inchidere a pungilor. Capacitatea masinii de ambalat: 1,0 t/h.

Centrala termica.

1 buc. Combustibil utilizat: gaz natural.

Centrala termica cu tiraj fortat, montata pe perete, in vestiar, cu boiler pentru repararea apei calde menajere. Puterea termica: 24 kW

Motostivuitor 2 buc. Carburant utilizat: motorina

Capacitatea : 2 t.

Utilajele tehnologice trebuie sa corespunda Directivei masini 2006/42/EC privind conditiile

de introducere pe piata a masinilor, respectiv sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si

securitatea muncii.(H.G. 1029/2008 privind conditiile de introducere pe piata a masinilor

industriale).

1.5.Descrierea etapelor de realizare a proiectului(construcţie, functionare,

demontare, dezafectare/închidere/postînchidere)

Organizarea de şantier.

6

Nu sunt necesare lucrări pentru organizarea de şantier. Utilajele se amplasează şi

montează în halele existente pe amplasament, fara a necesita fundatii (talpile utilajelor se

fixeaza in pardoseala din beton cu ajutorul unor buloane prevazute cu filet si piulite).

Amplasamentul este împrejmuit şi racordat prin branşamente la reţele de distribuţie a

utilităţilor municipale şi canalizare stradală: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă,

canalizare menajeră şi pluvială .

Etapele realizării lucrărilor de construcţii, funcţionare, dezafectare, închidere, post,

închidere.

Programul de construcţie cuprinde doar lucrari de montaj si instalatii interioare de

alimentare cu energie electrica.

Investitia este proiectată pentru o durată de functionare nedeterminată.

Punerea în functiune a capacitătii de productie va fi intr-o singura etapa.

Etapele propuse la încetarea activităţii de productie:

- elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demolarea instalatiei;

- solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;

- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor;

- evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au fost utilizate în activitatea

de productie, în functie de starea tehnică a echipamentelor acestea se pot reutiliza pe un

alt amplasament;

- sortarea deseurilor din materiale de constructii rezultate din demolări si

valorificarea sau eliminarea controlată a acestora;

- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a solului.

1.6. Durata etapei de funcţionare

Obiectivul va functiona 16 h/zi, 20 zile/luna, 240 zile/an, o durată nedeterminată de timp.

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în

scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei.

Energia electrica se asigura prin bransament contorizat la reteaua de medie tensiune si

post de transformare propriu. Tensiunea de alimentare a utilajelor este de 380 kV iar

pentru iluminatul interior si exterior tensiunea de alimentare este de 220 kV.

Energia termica necesara incalzirii spatiale si producerea apei calde menajere se produce

in centrala termica proprie. Combustibilul utilizat, gazul natural se asigura prin racord

contorizat la sistemul de distributie E-ON Gaz.

Nu se utilizeaza energie termica in scop tehnologic.

7

Motorina necesara alimentarii motostivuitoarelor se aprovizioneaza de la statii de

distributie a carburatilor in recipienti pentru produse petroliere.

8

Tabel nr. 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice.

ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ

FURNIZOR

Actionare utilaje tehnologice, iluminat interior si exterior

Var fluidizat : 15360 t Brichete de carbid :1200 t. Brichete var: 1320 t. Brichete cocs : 1320 t.

Energie electrică

170 MWh

Sistem Energetic Naţional

Încălzire spatiala, producerea apei calde menajere.

Gaz natural

9 MWh

Distributie E-ON Gaz

9

1.8. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

periculoase.

Pentru implementarea proiectului propus sunt necesare materiale pentru instalatiile

interioare de alimentare cu energie electrica, cladirile existente fiind conservate, conform

planului de inchidere a instalatiei IPPC * Instalatie de producere a acetilenei din carbid*,

program avizat de APM Mures.

Operarea obiectivului necesita urmatoarele materii prime:

Instalatia de producere a varului fluidizat

- Varul micronizat, se aprovizioneaza in big bags-uri,de la principalii producatori de

var din tara.

- Magneziul pasivizat si spanul de aluminiu cu magneziu in big-bags-uri din import

- Uleiul siliconic se aprovizioneaza in butoaie metalice din import

Ambalajele materiilor prime au o capacitate de cca. 1,0 t.

Compozitia produsului final este:

- Var micronizat - 88,9%

- Magneziu pasivizat – 11%

- Ulei siliconic - 0,1%

Instalatia de brichetare

Materiile prime, in functie de tipul de brichete solicitat, respectiv carbura de calciu, var,

span de aliaj de aluminiu si magneziu, calcar, se aprovizioneaza in containere sau big-

bags-uri, depozitandu-se in magazii separat.

Componentii brichetelor sunt in functie de tipul de brichete solicitat. Acestia se dozeaza in

anumite cantitati, se amesteca in malaxor, se golesc in containere de 1000 kg care se

cupleaza etans la gura de alimentare a masinii de brichetat.

Materiile prime :

- carbura de calciu (carbid) se aprovizioneaza in containere metalice etanse, cu

capacitatea de 1,25 t de la diversi producatori din strainatate.

- varul, se aprovizioneaza in big-bags-uri din rafie cu capacitatea de cca. 1,0 t, de la

principalii producatori din tara sau import

- span de magneziu si aluminiu,(deseu) se aprovizioneaza in big-bags-uri din tara si

strainatate.

- magneziu se aprovizioneaza in big-bags-uri din strainatate

- cocs se aprovizioneaza in big-bags-uri din tara.

- bitum, se aprovizioneaza in containere din tara.

Brichetele se livreaza beneficiarilor in butoaie metalice cu capacitatea de 100 sau 200 kg.

10

Compozitia produsului final:

- brichete de carbura de calciu: carbura de calciu 65%, span aluminiu 30%, bitum

5%.

- brichete de var , var 100%

- brichete de cocs, cocs 100%

Instalatia de concasare si ambalare carbid maruntit.

- Carbura de calciu, ambalat in butoaie metalice sau containere, aprovizionat din

import.

- Pungi din hartie sau polietilena, capacitate 2 – 3 kg, se aprovizoneaza de la

furnizorii de ambalaje din tara.

Compozitia produsului final:

- Carbura de calciu, 100%, cu granulatia de 20 – 30 mm, ambalata in pungi din

hartie sau PE.

Tabel nr. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele şi preparatele

chimice

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitatea anuală/ existentă în stoc, tone

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculoase/ Nepericuloase

Periculozitate Fraze de Risc

Var 15840 /1500 P

Magneziu pasivizat 1549t/45 P nr. CAS 7439-95-4

; R 15

Carbura de calciu 800 /200 P nr. CAS 75-20-7; R 15

Span de aliaj magneziu si aluminiu,subprodus sau deseu( Cod 19 12 11)

310 /45 P CAS 7439 - 95-4 ; R 11; R15;R17

Cocs 110/55 N

Bitum 5/55 N

Ulei siliconic 1/14 N

Butoaie metalice N

Pungi hartie sau PE N

Ulei hidraulic N CAS 101316-71-6

Ulei de motor, transmisie si ungere

P >70% ulei 10 -20% Nafta din petrol, fractiuni grele

11

hidrotratate CAS 64742-48-9 R65, R 66 1-4% hidrocarbil amine R52

Piese de schimb N - -

Motorina 2,4/- P f. inflamabil R12, R51/53, R65, R66, R67

Calculul incadrarii amplasamentului in prevederile HG 804/2007 Anexa nr. 1, Partea a 2a,

Nota 4.

Magneziu, nr. CAS 7439-95-4. Fraze de risc: R 15

q – cantitatea de substanta periculoasa – magneziu = 45 tone

Q cantitatea relevanta = 200 tone

Carbura de calciu, nr. CAS 75-20-7. Fraze de risc; R 15

q- cantitatea de substanta periculoasa, carbura de calciu= 200 t, acetilena=81,25 t

Q cantitatea relevanta = 50 t acetilena

Span de aliaj magneziu si aluminiu, subprodus sau deseu( COD 19 12 11)

nr. CAS 7439-95-4. Fraze de risc R 11; R15; R17

q- cantitatea de substanta periculoasa – aliaj de magneziu si aluminium = 45 tone

Q cantitatea relevanta = 200 tone

Brichete de carbid cu aluminiu si magneziu,nr. CAS 75-20-7 , 7439-95-4. Fraze de

risc: R15; R11; R17

Cu urmatoarea compozitie : 70% carbura de calciu si 30% span de magneziu si aluminiu

q- cantitatea de substanta periculoasa = 20 tone brichete, care contin:

- 14 tone carbura de calciu (acetilena=5,68 tone); Qcantitatea relevanta = 50 tone

acetilena;

- 6 tone aliaj de magneziu si aluminium; Q cantitatea relevanta = 200 tone.

(45: 200) + (81,25 : 50)+(45:200)+(5,68:50)+(6:200) = 0,225+1,625+0,225+0,1136+0,03

= 2,2186 >1.

Modul de stocare a materiilor prime si materialelor.

Nr. Crt

Den. Substante periculoase Stare fizica Mod de ambalare

Conditii de depozitare

1. Magneziu Granule solide

Big bags Magazie, uscata, ventilata natural

2. Carbura de calciu Solida Containere Magazie uscata ventilata natural

12

3 Span de aliaj de magneziu si aluminiu

Solida Big bags

Magazie uscata ventilata natural

4 Brichete de carbid cu span de Al si Mg

Solida Containere Magazie uscata ventilata natural

5. Var Solida Big bags Magazie uscata ventilata natural 6. Cocs Solida Containere Magazie uscata ventilata natural 7 Bitum Solida Containere Magazie uscata ventilata natural 8 Ulei siliconic Lichid Container Magazie uscata ventilata natural 9 Butoaie metalice Solida - Magazie uscata ventilata natural 10 Pungi hartie sau PE Solida In cutii de

carton Magazie uscata ventilata natural

11 Ulei hidraulic Lichida In recipient pt. produse petoliere

Nu se depoziteaza pe amplasament

12 Ulei de motor, transmisie si ungere

Lichida In recipient pt. produse petoliere

Nu se depoziteaza pe amplasament

13 Piese de schimb Solida In ambalajele furnizorilor

Stoc minim in atelierul mecanic.

14 Motorina Lichida In recipient pt. produse petoliere

Nu se depoziteaza pe amplasament

Condiţii pentru manipularea si depozitarea substantelor chimice periculoase:

- Manipularea mecanizata a containerelor si big-bgs-urilor care contin substante

periculoase sau produse finite.

- Utilizarea ambalajelor originale inchise etans si pastrarea integritati ambalajelor

materiilor prime si a produselor finite.

- Recipientii in care se stocheaza materiile prime care contin substante periculoase

se vor stivui ordonat cu inaltimea minima a randurilor, cu pasaj de circulatie intre

ele.

- Spatiile de depozitare vor fi ventilate natural, protejate impotriva umiditatii,

precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada) si razele Soarelui, fara surse de caldura

sau foc deschis. In spatiile de depozitare sunt interzise sursele cu flacara deschisa

si fumatul, sau depozitarea de lichide inflamabile, materiale combustibile si

substante oxidante.

- In zonele de stocare se va admite doar circulatia salariatilor care au atributii si sunt

instruiti cu privire la receptia cantitativa, calitativa, manipularea si depozitarea

substantelor periculoase.

- Evitarea formarii de praf. Containerele se vor tine deschise o perioada scurta de

timp, doar cand se alimenteaza utilajele.

- Clasificarea zonei de lucru cu pericol de explozie conform Directivei 1999/92/CE.

- Salariatii vor purta echipament individual de protectie.

Titularul activitatii este obligat sa elaboreze proceduri privind receptia, manipularea si

depozitarea materiilor prime si a produselor finite.

13

1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Zgomot.

In perioada de realizare a lucrărilor de montaj ale echipamentelor nivelul de zgomot este

redus. Montajul se efectueaza in interiorul halelor de productie care sunt izolate fonic.

Durata de efectuare a lucrarilor de montaj este redusa.

În perioada de functionare a obiectivului zgomotul de intensitate crescută poate fi generat

de: concasorul de carbid si malaxorul utilizat pentru amestecarea materiilor prime

necesare fabricarii brichetelor. Masinile de ambalat carbid maruntit, fluidizarea varului si

brichetat genereaza o intensitate a zgomotului mai redusa.

Pentru atenuarea intensităţii zgomotului generat de sursele fixe de zgomot, amplasarea

acestora va fi în spatii inchise şi se vor lua măsuri antivibratile la montaj.

Zgomotul exterior este generat de sursele mobile: mijloacele de transport care

aprovizioneaza cu materii prime obectivul si transportul produselor finite, manipularea si

depozitarea materiilor prime si a produselor finite.(motostivuitoare). Transportul materiilor

prime si a produselor finite la beneficiari sunt externalizate.

Evaluarea nivelului de zgomot echivalent s-a efectuat estimând indicatorul de presiune

acustică rezultantă al surselor de pe amplasamentul obiectivului(functionare simultană), la

o valoare de 80 dB(A).

Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de zgomot:

- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.

- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.

- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.

Proportia de conditii favorabile propagarii zgomotului intr-o zi calendaristica sunt de 50%

ziua, 75% seara si de 100% noaptea.

Programul obiectivului va fi de 16 h/zi, respectiv numarul orelor cu conditii favorabile de

propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristica de care va „beneficia sursa” este de 9 ore

pe zi (12x0.5 +4x0,75).

Indicatorul de presiune acustica echivalent, la limita incintei se determina utilizand relatia

Lechiv.= LR – ADIV, in care LR este puterea acustica rezultanta (80Db(A)), iar ADIV (38,86

Db(A)) este amortizarea datorita propagarii geometrice:

Lechiv.= 41,14 dB(A)

Luând in considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei si timpul de

desfasurare a activitatii, care este de 16 ore/zi, respectiv 12 ore ziua si 4 ore seara, se

poate determina prin calcul Lden., utilizand relatia:

Lden = 10log 1/16(12*104,114+4*104,614)

14

Lden= 43,02 dB(A)

Concluzia este ca nivelul de zgomot la limita incintei nu va depăsi valoarea maxim

admisă, conform STAS 10009/88 si nu modifica nivelul zgomotului de fond.

15

Tabel nr. 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării Sursa de Poluare

Nr. surse de poluare

Polarea maximă permisă (LMA pentru om şi mediu)

Poluarea de fond

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie / restricţii aferente obictivului, conform legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare / reducere a poluării

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Zgomot

Utilaje tehnologice. Mijloace de transport pentru aprovizionare cu materii prime si livrare produse finite, manipulare si depozitare materii prime si produse finite.

4 s

urs

e fix

e ş

i 2 m

ob

ile.

50 dB(A)

65 dB(A),traficul pe str. Aram Iancu

Lechiv= 41,14 dB(A),la limita incintei obiectivului Lden =43,02 dB(A)

50 dB(A)

Zgomotul produs de funcţionarea instalaţiilor nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei.

Zgomotul produs de funcţionarea instalaţiilor nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei şi nu va afecta receptorii protejaţi.

Activitatile care implica utilizarea mijloacelor de transport si de incarcare-descarcare se vor desfasura doar in cursul zilei (07,00 – 19,00). Utilaje amplasate in cladiri izolate fonic.

16

Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.

Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.

Poluarea biologica : nu este cazul.

1.10. Alternative pentru amplasament, localizare geografică, conectarea la

infrastructură.

Pentru amplasamentul obiectivului s-a ales de către titular o singură variantă si anume,

amplasamentul fostei instalatii de producere a acetilenei din carbid. Pe amplasament

exista hale de productie care se reutilizeaza pentru fluxul de fabricatie propus. Obiectivul

detine bransamente si racorduri la retele de distributie a utilitatilor: apa potabila, energie

electrica, gaze natural. Pe amplasament exista retele de canalizare racordate la

canalizarea stradala, care conduce apele reziduuale la statia de epurare mecano-

biologica a Municipiului Tarnaveni, respectiv apele pluviale in emisarul natural din zona.

Obiectivul este amplasat pe un teren cu o suprafaţă de 22.639 mp, în zona de vest a

municipiului Târnăveni, str. Avram Iancu nr. 154, şi se învecineaza cu:

Est : statie de distributie carburanti limitrofa amplasamentului

(nefunctionala), teren liber fosta organizare de şantier;

Sud: D.J. 107 Târnăveni – Blaj;

Nord : str. Primăverii;

Vest: Autobaza pentru transport local, locuinte individuuale la cca. 250 m.

Obiectivul analizat face parte din intravilanul municipiului Târnăveni, fiind situat la 2 km

de zona centrala a localitatii, într-o zonă predominant industrială. Localitatea Târnăveni

este situată în partea de vest a judeţului Mureş, pe valea râului Târnava Mică, la

aproximativ 40 km de municipiul Tg. Mureş.

Principalele localităţi situate în apropierea mun.Târnăveni:

- Nord: sate apartinatoare de mun.Târnăveni:

Custelnic si Bobohalma.

- Sud : localitatile Deleni si Botorca, cca. 8 km.

- Est: comuna Ganesti, cu localitatea apartinatoare

Seuca, la cca . 1 km de limita intravilanului localitatii

Tarnaveni.

- Vest : comuna Adamus, sat Dâmbău.

Principalele căi rutiere adiacente obiectivului sunt:

Municipiul Târnăveni este punct nodal a două şosele, care-l străbat pe directia Est-Vest

şi Sud-Nord, şi care fac legătura cu oraşele: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km),

Mediaş (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) şi

17

colateral Târgu Mureş (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută şi de calea

ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum şi de drumurile DN 14A Iernut-Mediaş, DJ

107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni – Cerghid - Ungheni şi de DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri.

Calea rutieră principală care asigură accesul în unitate este str. Avram Iancu, cu

acoperire asfaltică, la cca. 2 km de centrul localităţii. Drumuri le interioare cu

îmbrăcăminte asfaltică sau din beton asigură accesul mijloacelor auto de transport

materii prime şi produse finite si accesul salariatilor prin poarta de acces prevazuta

cu cabina poarta pentru controlul accesului în obiectiv. La nevoie, drumurile

interioare pot fi utilizate pentru deplasare mijloacele auto ale echipelor de intervenţie

şi pompieri.

Efectele activitatii propuse(obiectivului) asupra folosintei actuale sau viitoare a

terenului si sanatatii populatiei:

Efectele activitatii propuse asupra folosintei actuale sau viitoare a terenului

Folosinta actuala a terenului Teren destinat constructiilor si activitatilor industriale, situat in intravilanul localitatii, pe care sunt amplasate constructiile si retele de utilitati care au servit instalatiei de producere a acetilenei din carbid. Relocarea amplasamentului pentru obiectivul propus nu necesita constructii si instalatii exterioare suplimentare fata de cele existente. In principal proiectul se refera doar la montajul utilajelor. Pe amplasamentul analizat s-au efectuat lucrari de amenajare, conform programului de conservare a constructiilor si instalatiilor existente, dupa incetarea activitatii de producere a acetilenei din carbid.

Zonarea folosintei terenului in viitor Teren destinat activitatii industriale

Folosirea terenului in zonele invecinate. Est: statie de distributie carburanti limitrofa amplasamentului (nefunctionala), teren liber fosta organizare de şantier; Sud: D.J. 107 Târnăveni – Blaj; Nord : str. Primăverii; Vest: Autobaza pentru transport local, locuinte individuuale la cca. 250 m. Obiectivul analizat face parte din intravilanul municipiului Târnăveni, fiind situat la 2 km sud de zona centrala a localitatii, într-o zonă predominant industrială.

Locuinte, gradini si alte proprietati private La vest sunt situate locuinte individuuale, la o distanta de 250 m, de la limita incintei obiectivului.

Efectele asupra arealelor sensibile.

Areale protejate conform legislatiei nationale in scopul conservarii naturii, peisajului sau valorilor de patrimoniu.

Amplasamentul obiectivului nu este situat intr-un areal sensibil.

Zone umede, cursuri de apa. Obiectivul este amplasat in albia majora a raului Tarnava Mica, pe malul drept, in incinta indiguita. Albia pr. Saros, situata la cca. 300 m de amplasament a fost regularizata, dupa

18

inundatiile din anul 1975. Obiectivul nu este amplasat in zona umeda.

Areale care contin resurse de apa subterana sau alte ape.

Apele subterane freatice au debite reduse se nu se utilizeaza in scop potabil sau terapeutic.

Paduri si terenuri forestiere Obiectivul nu este amplasat in fond forestier si nu va avea efecte asupra fondului silvic.

Areale in care traiesc specii de flora si fauna protejate sau sunt folosite de catre speciile faunistice protejate pentru: reproducere, cuibarit, hrana, odihna, iernat.

Amplasamentul obiectvului nu este situat intr-un areal in care traiesc specii de flora sau fauna protejate, sau aflat pe rute importante pentru migrarea pasarilor sau altor animale si nici in apropierea acestora.

Areale supuse deja poluarii. Lucrarile de amenajarea a terenului executate la amplasarea instalatiei IPPC de fabricarea acetilenei din carbid au atenuat efectele poluarii istorice generate de activitatile desfasurate de fostul Combinat Chimic Tarnaveni.(C.Ch) Indicatorii de poluare ai solului analizati nu depasesc valorile de referinta reglementate de ordinul 756/2007 al MAPPM, pentru folosinta mai putin sensibila a terenului. (Sursa informatiei: rapoartele de amplasament pentru autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid). In apropierea obiectivului analizat, la cca. 500 m, se afla fosta platforma a C.Ch. Tarnaveni.

Zone dens populate. Amplasamentul analizat nu este situat intr-o zona intens populata.

Amplasamente unde folosinta terenului este una sensibila.

Amplasamentul obiectivului este situat pe un teren avand categoria de folosinta mai putin sensibila. Calitatea solului in proba martor situata in afara amplasamentului, pentru indicatorii analizati( metale grele), depasesc valorile de referinta normale dar nu depasesc valorile de referinta pentru folosinta mai putin sensibila a terenului reglementate de ordinul 756/1997 al MAPPM. (Sursa informatiei: rapoartele de amplasament pentru autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid). Proiectul propus nu va influenta semnificativ calitatea solului. Amplasamentul nu este situat in apropierea: spitalelor, scoli, obiective religioase. Retele de utilitati publice(apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale, sunt amplasate in afara amplasamentului propus pentru obiectiv.

Areale cu peisaj de calitate deosebita, sau vizibile si/sau inconjurate de multi receptori.

Din punct de vedere peisagistic, constructiile existente sunt specifice unei activitati industriale,cu vizibilitate redusa, cu finisaje exterioare si imprejmuire adecvate folosintei propuse Nivelul de inaltime al constructiilor: parter. In zona de amplasare nu sunt areale cu valoare peisagistica deosebita. Receptorii protejati din apropierea obiectivului , la o

19

distanta de 250 m, sunt locuinte individuuale.

Areale importante pentru turism, recreere, foarte accesibile pentru public sau care contin resurse istorice, culturale sau arheologice.

Zona in care este amplasat obiectivul: - nu este importanta pentru turism; - accesul publicului se face pe str. Avram Iancu (DJ 107 Tarnaveni – Blaj) si nu este afectat de amplasamentul obiectivului, care este situat la distanta corespunzatoare fata de calea de acces. - in zona de amplasare nu sunt resurse istorice, culturale sau arheologice.

Areale susceptibile la cutremure, prabusiri, alunecari de teren, eroziuni ale solului, conditii climatice adverse, care ar putea face ca proiectul sa afecteze mediul.

Amplasamentul face parte din zona de hazard seismic avand acceleratia terenului ag = 0,12 g si perioada de control(colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s. Zona studiata nu este afectata de riscuri naturale de tipul alunecarilor de teren, eroziuni ale solului sau inundatii. Constructiile au fost proiectate conform normativelor privind rezistenta la foc si risc seismic. Obiectivul intră sub incidenţa HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata si completata de HG 79/2009. Masurile de securiate prevazute pentru acest obiectiv vor minimiza pericolul producerii unui accident major, provocat de conditiile meteorologice adverse (precipitatii abundente care a provoca patrunderea apei in spatiile de depozitare ale materiilor prime si produse finite) sau din cauze tehnologice.

Afectarea starii de sanatate si bunastarea populatiei

Raspandirea vectorilor de boala inclusiv insecte

Nu este cazul

Aparitia factorilorcancerigeni sau mutageni Nu este cazul

Vulnerabilitatea salariatilor sau populatiei la boli.

Salariatii vor fi dotati cu echipament de lucru si individuual de protectiei. Titualarul activitatii va verifica sistematic starea de sanatate a salariatilor(medicina muncii). Titularul este obligat sa efectueze, periodic instructaje de protectia si igiena muncii si sa verifice modul de respectare a Normelor de Protectia Muncii.

Siguranta fata de riscurile potentiale Riscurile de accident major in care sunt implicate substantele periculoase utilizate intra in categoria riscurilor scazute:

- Va fi necesara acordarea primului ajutor salariatilor.

- Emisii vor fi doar in incinta obiectivului. - Efecte sociale cu putine motive de

ingrijorare pentru comunitate.

Numar de locuri de munca In acest obiectiv sunt planificate 13 locuri de munca.

20

Bilanţul teritorial:

Denumirea U.M. Suprafata

Suprafata totala a terenului m2 22639

Constructii m2 1832

Retele m2 190

Drumuri si

platforme interioare

m2 750

Suprafata libera m2 19.867

.

P.O.T. = 12,24 % ; C.U.T. = 0,12.

2. Procese tehnologice.

2.1.Tehnologia lucrărilor de constructii.

Pentru acest obiectiv nu sunt necesare lucrari de constructii, halele existente fiind

conservate conform lucrarilor prevazute in proiectul de incetarea activitatii instalatiei

IPPC de producere a acetilenei din carbid. Montajul utilajelor se face conform

instructiunilor furnizorilor de utilaje. Lucrarile de instalatiile electrice interioare se

efectueaza de electricieni autorizati.

2.2. Procese tehnologice de productie.

Aprovizionarea si transportul materiilor prime.

Materiile prime, varul micronizat si magneziu pasivizat sau span de aluminiu cu

magneziu se aprovizioneaza in big-bags-uri,de 1000 kg iar uleiul siliconic in butoaie

metalice de 1 mc. Se depoziteaza in magazie.

Carbura de calciu se aprovizioneaza in containere metalice, capacitate utila 1250 kg cu

dispozitiv de golire (siber) la partea inferioara containerului.

Bitumul si cocsul se aprovizioneaza in butoaie metalice de 200 kg.

Transportul materiilor prime este externalizat, fiind efectuat de firme autorizate.

Fabricarea varului fluidizat

Activitatea se desfasoara in spatiul de productie nr. 1 cu suprafata de 133 m2, hutil = 7,40

m, cu pardoseala din ciment sclivisit, acoperis din tabla ondulata izolata termic. Ventilatia

este naturala si mecanica cu ajutorul ventilatoarelor de perete.

Materiile prime, varul micronizat si magneziu pasivizat sau span de aluminiu cu

magneziu se aprovizioneaza in big-bags-uri, iar uleiul siliconic in butoaie metalice,

depozitandu-se in magazine.

21

Manipularea big-bags-urilor si a butoaelor se efectueaza cu ajutorul motostivuitorului si a

dispozitivelor de ridicat pentru alimentarea instalatiei de fluidizare a varului.

Procesul de productie consta in amestecarea in snecul carcasat al instalatiei a

componentelor dozate automat conform programului de fabicatie: var micronizat,

magneziu pasivizat sau span de aluminiu cu magneziu si ulei siliconic, obtinandu-se

produsul finit, var fluidizat

Producerea varului fluidizat nu se face pe stoc, acesta se goleste din instalatie in

cisterna cu care se efectueaza transportul produsului la beneficiar.

Fabricarea brichetelor.

Activitatea se va desfasura in spatiul de productie nr. 2 cu suprafata de 65,50 m2, hutil =

6,50 m si spatiul cu suprafata de 28 m2, in care este amplasat compactorul.

Spatiile de productie sunt cu pardoseli din ciment si acoperis din table ondulata izolata

termic. Ventilatia este naturala.

Materiile prime, in functie de tipul de brichete solicitat, respectiv carbura de calciu, var,

span de aliaj de aluminiu si magneziu, calcar, se aprovizioneaza in containere sau big-

bags-uri si se depoziteaza in magazii separat.

Manipularea containerelor si a big-bags-urilor se efectueaza cu ajutorul motostivuitorului

si a dispozitivelor de ridicat pentru alimentarea malaxorului si a masinii de brichetat.

Componentii – in functie de tipul de brichete solicitat, se dozeaza in buncar de dozare in

cantitati conform tipului de brichete ce urmeaza a fi produs , se amesteca in malaxor

(cuva metalica de amestecare cu doua palete), se golesc in containere de 1000 kg care

se cupleaza etans la gura de alimentare a masinii de brichetat.

Urmeaza compactarea la o presiune de 60 – 120 atm obtinandu-se produs finit, brichete

de diferite compozitii, (formele brichetelor sunt in functie de tipul de role cu care este

echipata masina de brichetat) conform solicitarii beneficiarilor.

Capacitatea instalatiei este de 2 tone/ora respectiv 16 tone/zi, 320 tone/luna.

Brichetele obtinute se livreaza beneficiarilor ambalate in butoaie metalice, de 100 sau

200 kg.

Concasare si ambalare carbid.

Activitatea se va desfasura in zona de depozitare cu suprafata utila de 558 m2 si hutil =

4,0 m, cu pardoseala din ciment sclivisit, cu ventialatie naturala. In zona de amplasare a

concasorului exista un ventilator de perete.

Containerele metalice cu capacitatea utila de 1250 kg. care contin carbid se fixeaza

etans la palnia de alimentare a concasorului. Prin manevrarea siberului de golire a

containerului, situat la partea inferioara a acestuia se face alimentarea concasorului.

22

Dupa maruntire, se obtine carbid cu dimensiunile granulelor de 20 – 30 mm. care se

ambaleaza in butoaie metalice etanse, cu capacitatea de 100 kg.

In functie de cerintele beneficiarilor, carbidul maruntit se ambaleaza si in pungi din hartie

sau PE cu greutatea de 2 – 3 kg. Masina de ambalat are functionare automata pentru

cantarirea cantitatii de carbid si sigilarea pungilor si manuala pentru manevrarea

pungilor.

Pungile cu carbidul maruntit se livreaza beneficiarilor in container metalic.

Manevrarea containerelor si a butoaielor de carbid se face cu ajutorul motostivuitorului.

Transportul produselor finite este externalizat, fiind efectuat de societati autorizate, cu

care titularul activitatii va incheia contracte.

Lucrarile de mentenanta ale utilajelor , constructiilor si a instalatiilor.

Utilajele tehnologice sunt noi, anul de febricatie 2012. Reparatiile acestora in perioada de

garantie, daca este cazul, se vor efectua prin grija furnizorilor de utilaje.

Intretinerea curenta se va efectua conform programelor prevazute in cartile tehnice ale

utilajelor si constau din:

- Inlocuirea uleiului hydraulic din instalatia de brichetare.

- Inlocuirea dispozitivelor si a pieselor uzate, cu piese de

schimb noi.

- Reparatii ale structurilor metalice.

- Reparatii ale instalatiilor electrice de alimentare a

utilajelor.

Lucrarile de repartiile capitale ale utilajelor, cladirilor si instalatiilor interioare vor fi

externalizate.

Centrala termica va fi verificata de societate autorizata, odata la doi ani.

Lucrarile de intretinere curenta a motostivuitoarelor constau din: inlocuirea bateriilor

uzate, a anvelopelor , a uleiului uzat de motor si transmisie.

Aceste lucrari se vor efectua pe amplasament, de catre personalul titularului.

Lucrarile de reparatii mai complexe se vor efectua la unitati service autorizate.

2.3. Activitati de dezafectare

Amplasarea şi funcţionarea obiectivului nu necesită lucrări de dezafectare. Lucrarile de

inchidere si eliberare a amplasamentului dupa incetarea activitatii instalatiei IPPC de

producerea a acetilenei din carbid s-au efectuat conform Avizului de mediu emis de APM

Mures.

3.Deşeuri

3.1. Deşeuri generate în perioada de construire a obiectivului.

23

Soluţiile propuse pentru montajul utilajelor nu va genera deşeuri de materiale de

construcţii. Gospodărirea deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată

este în sarcina antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii

autorizaţi pentru valorificarea sau eliminarea acestora. Nu se vor utiliza azbestul sau

materiale care conţin azbest.

Antreprenorul lucrărilor de construcţii este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor

conform HG nr.856/2002.

3.2.Deşeuri care vor fi generate în perioada de funcţionare a obiectivului.

- Deseuri de ambalaje ale varului micronizat(big – bags-uri), cod 15 01 09. Dupa golirea

continutului se vor precolecta in container metalic si se vor expedia furnizorului de var.

- Deseuri de butoaie metalice(butoaie metalice deteriorate), cod 15 01 04,se vor

precolecta in container si valorifica periodic la unitati autorizate.

- Deseuri metalice de ambalaje care contin urme de substante periculoase, cod 15 01

10*. Se vor precolecta selectiv, se vor stoca in magazie si elimina controlat prin operator

autorizat, cu care se va incheia contract.

- Deseuri rezultate din activitatea de intretinere a utilajelor si echipamentelor: deseuri

metalice(piese si componente uzate), cod 16 01 17, ulei hidraulic cod 13 01 10*,

componente de echipamente electrice si electronice, cod 16 01 22. Deseurile se vor

precolecta selectiv, in container si recipient metalic. Se elimina controlat sau valorifica

prin operator autorizat.

- Deseuri rezultate din activitatea de intretinere a motostivuitoarelor: anvelope, cod 16 01

03, baterii auto, cod 16 06 01*, ulei uzat de motor si transmisie, cod 13 02 05*. Deseurile

se vor precoleta selectiv. Se vor stoca temporar in container si recipient metalic. Se vor

valorifica prin operator autorizat, conform prevederilor legale pentru fiecare tip de deseu.

- Deseuri cu continut de substante periculoase rezultate de la curatarea pavimentului

spatiilor de productie si depozitare. In spatiile de productie si depozitare este interzisa

utilizarea apei pentru spalare. In cazul deversarilor accidentale, reziduurile se vor

indeparta imediat, se precolecteaza in recipient metalic etans. In cazul in care nu se vor

reintroduce in productie, recipientii care contin deseuri se vor stoca in spatiu special

amenajat( bine ventilat, ferit de precipitatii, surse de foc sau caldura) si elimina controlat

prin operator autorizat.

- Deşeurile menajere, cod 20 03 01, rezulta din activitatea sociala a personalului în

cadrul obiectivului. Precolectarea deseurilor se va face în pubele amplasate in incinta

spatiului administrativ, dupa care sunt preluate de operatorul serviciilor de salubritate din

localitate.

24

In activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea propusa, titularul va

trebui sa respecte urmatoarele acte normative:

- OUG 78/2000 regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare(legea

426/2001, modificata de OUG 61/2006, aprobata cu modificari si completari de Legea

27/2007).

- Directiva 91/689/EEC privind deseurile periculoase.

- Directiva 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendata de Directiva 87/101/EEC si

Directiva 2000/76/EEC privind gestiunea uleiurilor uzate si HG. 235/2007 privid gestiunea

uleiurilor uzate.

- Directiva 2006/66/EEC privind bateriile si acumulatorii si HG 1132/2008 privind bateriile

si acumulatorii care contin anumite substante periculoase, modificata de HG 1079/2011.

- Directiva Cosiliului 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, modificata de

Directiva 2004/12/CE si Regulamentul CE nr. 1882/2003, HG 621/2005 privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, modificata si completata de HG

1872/2006, Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la

ambalaje si deseuri de ambalaje si Ordinul comun 1281/1121/2005 privind stabilira

modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de ambalaje, in scopul

aplicarii colectarii selective.

- HG 856/2002 privind evidenta gestinii deseurilor.

- Regulamentul CE 1031/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind

transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 788/2007 privind

stabilirea masurilor de aplicare a Regulamentului 1031/2006(Regulamentul CE 255/2013

privind modifcarea anexelor IC, VII, VIII) la modificata si completata de HG 1453/2008,

HG 1061/2008 privin transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul

Romaniei.

- HG 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

25

Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor.

Denumire deşeu Cantitatea prevăzută

a fi generată

Starea fizică

(solid – S; Lichid – L; semisolid

– SS)

Cod deşeu

Cod privind

principala proprietat

e periculoas

ă

Cod clasificare statistică

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi generată – (t/an)

Valorificată Eliminată Rămas în stoc

Big – bags-uri var S 15 01 09 N Se returneaza furnizorilor de var

-

Butoaie metalice deteriorate

S 15 01 04 N Se valorifica la colectori de deseuri autorizati.

Componente metalice uzate inlocuite cu piese de schimb in utilaje.

2 t/an S 16 01 17 N Se valorifica la colectori de deseuri autorizati.

Ulei hidraulic uzat 0,2 t/an L 13 01 10* P Se precolecteaza in recipient pt. produse petroliere etansi. Se returneaza comerciatului de la care s-a achizitionat uleiul sau se preda la colectori autorizati.

Uleiuri uzate de motor, transmisie si ungere

0,1 t/an L 13 02 05* P Precolectare selectiva in recipienti metalici. Se returneaza comerciatului de la care s-au aprovizionat uleiurile, sau se predau la colectori autorizati.

-

Componente de echipamente electrice si electronice uzate

0,05 t/an S 16 01 22 N Se valorifica la colectori de deseuri autorizati.

-

26

Amestec de deseuri cu subst. periculoase.

Se genereaza accidental, emisii diuze.

S 19 12 11* P Se precolecteaza in container metalic. Se vor elimina controlat

prin operatori autorizati.

Baterii auto uzate 2 buc/3 ani S 16 06 01* P Se returneaza unitatii comerciale de la care se achizitioneaza bateriilor noi sau se vor preda colectorilor autorizati.

Filtre ulei 4 buc/an S 16 01 07* P Se elimina controlat prin operator

autorizat.

Anvelope auto scoase din uz

8 buc/2 ani S 16 01 03 N Se vor preda la colectori autorizati.

Deşeuri menajere 12 mc/an. S 20 03 01 N Se elimină la depozitul de deşeuri, conform contractului cu operatorul serviciilor de salubritate din localitate.

27

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier asupra componentelor de mediu şi

măsuri de reducere a acestora

Din punct de vedere tehnologic activitatea propusa comporta doar procese fizice: dozare,

amestecare, presare, maruntire, ambalare si livrare produse finite.

Pe amplasamentul obiectivului vor fi prezente substante periculoase in cantitati care

determina ca activitatea propusa sa intre sub incidenta HG 804/2007, modificata si

completata de HG79/2009(directiva Seveso II), privind controlul asupra pericolelor de

accident major in care sunt implicate substante periculoase. Directiva Sevesso III,

2012/18/UE a Palamentului European si Consiliului are termen de transpunere nationala

31.05.2015.

Lipsa de control a gestiunii substantelor periculoase si surselor poluante identificate

poate pune în pericol mediului şi sanatatea populatie si neacceptarea din partea

colectivităţii locale a activitatii propuse.

Sursele de emisii ale obiectivului analizat sunt:

- deşeuri din activitati de mentenanta a echipamentelor si procesarea materialelor;

- deşeuri menajere;

- emisii difuze in aerul inconjurator din activitati de productie si transport;

- emisiile controlate in aerul inconjurator din combustia gazelor naturale;

- emisii sonore;

- restitutia de ape uzate menajere si pluviale in canalizarea menajera stradala.

a. Apa

Amplasamentul obiectivului este situat în lunca Râului Târnava Mică , pe malul drept cu

altitudini mici de < 300 metri, în intravilanul municipiului Tarnaveni. Amplasamentul

obiectivului nu este situat in zona inundabila.

Municipiul Târnaveni, este amplasat in zona centrala a tarii, pe culoarul Târnavei Mici,

într-un sector de usoara largire a acestuia, bine evidentiat fata de îngustarea din amonte,

de pe terasa satului învecinat Custelnic.

Principalul colector al apelor de suprafaţă din zona Târnăveni este râul Târnava Mică, ce

îşi are izvoarele în Munţii Gurghiului, sub vârful Saca (1774m). Media multianuală a

debitului la Târnăveni este de 8,87m.c./sec. Debite foarte mari au fost înregistrate în anii

1970-1975 când s-au înregistrat inundaţii catastrofale, acoprind întreaga albie minora şi

producând mari dezastre la unităţile industriale şi la aşezările omeneşti. Capacitatea

medie de transport a albiei minore este de circa 60mc/s.

28

Din punct de vedere calitativ apa corpului de apa de suprafata , amonte si aval Tarnaveni,

se incadreaza in clasa a III – a de calitate datorita indicatorilor rezidiu fix, rezidiu filtrabil si

cloruri.

Apele subterane freatice de pe amplasament se caracterizeaza din punct de vedere

calitativ prin urmatorii indicatori:

Punctul de recoltare

Indicatori U.M. Rezultatul determinării

Metode de analiză

Put existent în incinta Coordonate geografice: N46o19`23.7``

E24o15`34.9``

Coordonate STEREO 70 X = Y =

pH Unit. pH

7,26 SR ISO 10523/2012

Duritate 0G 14,8 SR ISO 6059/2008

Substanţe extractibile în eter de petrol

mg/l 29,8 SR 7587/96

Crom total mg/l SLD(<0,015) SR ISO 11047/99

Fosfor total mg/l 2,1 SR EN ISO 6887/2005

Amoniu mg/l 0,45 SR ISO 7150-1/2001

Consum biochimic de

oxigen (CBO5)

mg/l 2,8 SR EN 1899-1/2003

Ca mg/l 38,4 SR ISO 6058/2008

Sursa informatiei: Raport de amplasament pentru* Incetarea activitatii instalatiei IPPC de

fabricare a acetilenei din carbid.

Apa din putul de observatie nu este captata si utilizata in scop potabil.

Alimentarea cu apă a obiectivului.

Sursa de alimentare cu apă este reteua de distributie a apei potabile din municipiul

Tarnaveni. Apa se utilizeaza doar in scop potabil si igienico – sanitar. Agentul termic

produs de central termica este apa calda, care este recirculata in sistemul de incalzire

spatial.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a obiectivului este format din:

o Bransament la reteaua de distributie stradala.

o Camin apometru si apometru pentru contorizarea debitului

prelevat din retea.

o Sistem de distributie interioar a apei la grupurile sanitare,

vestiar, central termica.

Apa se distribuie gravitational in instalatia interioara.

Conform breviarului de calcul, necesarul de apă este următorul:

Calculul necesarului de apa potabilă, conform STAS 1343/1-2006, STAS 1478/90.

Apa pentru consum igienico – sanitar:

Consumul specific pentru personalul muncitor, qs=60 l/pers.zi; qs=20 l/pers.zi.

Qzi. med. = 60 l/pers.zi x 10 pers + 20 l/pers. zi x 3 pers = 0,66 m3/zi.(0,008 l/s)

29

Qzi.max = 0,8 m3/zi.(0,009 l/s)

Qorar. max = 0,125 m3/h(0,035 l/s)

Vanual = 145 m3.

In cazul acestui obiectiv necesarul de apa este egal cu cerinta de apa.

30

Tabel nr. 4.1.1. Bilanţul consumului de apă.(m3/zi ; m3/an)

Proces tehnologic

Sursa de apă (furnizor)

Consum total de apă (coloanele 4,10,11)

Apă prelevată din sursă

Recirculată/ reutilizată

Comentarii

Total

Consum menajer

Consum intretinere spatii verzi

Apă de la propriul obeictiv

Apă de la alte obiective

Apă subterană

Apă de suprafaţă

Pentru compensarea pierderilor

în sistemel cu circuit închis

Apă subterană

Apă de suprafaţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Consum

igienico -

sanitar

0,66 m3/zi

145 m3/an

0,66 m3/zi

145 m3/an

0,66 m3/zi

145 m3/an

-

-

-

-

-

-

Apa nu se

uilizeaza in

scop

tehnologic.

31

4.1.2. Managementul apelor uzate.

Sursele de formare a apelor uzate.

- Utilizarea apei în scopuri igienico-sanitare generează ape uzate menajere.

Debitele de apa uzată menajeră:

Quz.zi. med. = 0,66 m3/zi.(0,008 l/s)

Quz. zi. max = 0,8 m3/zi.(0,009 l/s)

Quz. orar. max. = 0,125 m3/h(0,035 l/s)

Vuz anual = 145 m3.

Apele uzate colectate in canalizarea menajera interioara se restituie in colectorul stradal

care conduce apele uzate la statia de epurare mecano – biologica a municipiului

Tarnaveni. Emisarul apelor epurate orasenesti este Raul Tarnava Mica.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere corespund HG 188/2002, modificat de HG

352/2005, respectiv NTPA 002.

Canalizarea pluvială :

Canalizarea apelor pluviale se va face printr-o retea de incinta si apoi vor fi

conduse spre colectorul unitar stradal.

4.1.3.Prognoza impactului

Împactul activităţii asupra corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă este nesemnificativ

si poate fi generat de exfiltratii din canalizarea menajera interioara.

Pe amplasamentul analizat:

- Nu se genereaza pe uzate tehnologice.

- Materiile prime utilizate sunt in stare solida cu solubilitate scazuta, sunt depozitate in

containere si big – bags-uri in magazii inchise protejate impotriva patrunderii apei din

precipitatii, cu pavimente din beton. Manipularea, depozitarea si utilizarea materiilor prime

vor fi astfel controlate incat sa previna pierderile de substante. In aceste conditii este putin

probabila formarea unui corp de impregnare care sa migreze in mediul geologic.

- Procesele tehnologice se desfasoara in hale inchise, cu paviment din beton si nu sunt

racordate la canalizarea interioara a incintei. Pierderile accidentale de materii prime se vor

indeparta imediat, se vor reintroduce in procesul tehnologic sau vor fi eliminate controlat.

- Emisiile difuze, sub forma de pulberi in suspensie si au debit masic redus.

- Pe amplasamentul obiectivului nu sunt structuri subterane pentru depozitarea materiilor

prime sau a produselor finite.

- Precolectarea deseurilor va fi selectiva, deseurile se vor valorifica sau elimina controlat.

32

- Varul fluidizat este livrat din instalatie in cisterna pentru transport printr-un racord etans,

prevazut cu sac de colectare a scurgerilor de produs din racord, in momentul opririi

alimentarii cisternei.

- Brichetele sunt ambalate in containere sau butoaie etanse.

- Canalizarea menajera interioara este executata din tuburi PVC, imbinate etans si se va

verifica periodic, defectiunile constatate se vor remedia imediat pentru prevenirea

exfiltratiilor.

- Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere corespund HG 188/2002, modificat de HG

352/2005, respectiv NTPA 002.

4.1.4 Măsuri de diminuare a impactului

Utilizarea apei si restituţia apelor uzate din obiectiv vor fi controlate, în scopul minimizării

impactului, astfel:

- minimizarea consumului de apa prin constatarea si remedierea scurgerilor;

- prevenirea exfiltratiilor din canalizarea menajera interioara, curatarea periodica a

caminelor canalizarii menajere si a rigolelor pentru evacuarea apelor pluviale;

- prevenirea pierderilor de materii prime si produse finite, curatirea periodica a

platformelor si drumurilor interioare;

- mentinerea in stare uscata a spatiilor de productie si depozitare, asigurarea ventilatiei

naturale si prevenirea patrunderii apei din precipitatiile lichide sau solide, in spatiile pentru

depozitare si productie.

33

Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul apelor uzate.

SURSA APELOR UZATE.

GENERATE

APE UZATE EVACUATE

APE DIRECŢIONATE SPRE REUTILIZARE/RECIRCULARE

COMENTARII

Total ape uzate mc/an

mc/zi

Menajere

Industriale

Pluviale

În acest obiectiv

Către alte obiective

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

l/s

mc/an

mczi

mc/an

mc/zi

mc/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Utilizarea apei in scop igienico – sanitar.

145

0,66

0,66

145

-

-

-

-

-

-

-

34

b.Aer

Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament.

Culoarul Târnavei Mici, în zona Târnăveni, se află, ca de altfel întregul bazin al

Transilvaniei, sub influenţa maselor de aer din vest şi nord-vest, ceea ce influenţează

substanţial trăsăturile componenţilor climatici.

Temperatura medie anuală a oraşului are o valoare mai ridicată în comparaţie cu alte

zone ale podişului Transilvaniei si este de 9,8° C.

Oraşul Târnăveni primeşte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cu oxcilatii

anuale destul de pronunţate. Precipitaţiile maxime absolute au fost înregistrate în anul

1959, iar valoarea minima anuala a fost măsurată în 1946 de 291 mm.

Numărul zilelor ploioase oscilează anual între 110 - 120, iar a zilelor cu ninsori între 15-

20.

Durata medie a stratului de zăpadă este de 30 – 40 zile. Viscolele sunt foarte rare.

Calitatea aerului.

Calitatea aerului este influenţată de emisiile din activităţile antropice desfăşurate pe raza

municipiului şi de traficul rutier pe DJ Târnăveni – Blaj.

Conform informatiilor din Raportul anual privind calitatea mediului in judetul Mures(anul

2011), au fost inregistrate 22 depasiri/an ale limitei maxim admise in aerul inconjurator

pentru indicatorul PM 10.

Sursele de poluare a aerului din obiectivul analizat:

a. Surse fixe dirijate: combustia gazelor naturale in centrala termica.

b. Surse fixe difuze de volum, amplasate in interiorul halelor de productie: concasarea

carbidului, ambalarea carbidului concasat in pungi.

c. Surse mobile: utilajele folosite pentru manipularea materiilor prime si a produselor

finite ambalate.

Emisiile de la centrala termică.

Centrala termică are o putere termica de 24 kW cu tiraj fortat, combustibil gaze naturale.

Energia termica produsa va fi de 108 Gj/an.

Pentru determinarea caracteristicilor emisiei se utilizează factorii de emisie din

metodologia CORINAIR versiunea 2009.

35

Poluant UM Factor de

emisie

Debit masic

g/h

Concentratii , mg/Nm3

Determinate VLE conf.

Ordin 462/93

NOX g/Gj 50 5,4 180 350

CO g/Gj 25 2,7 90 100

COVNM g/Gj 1,5 0,16 5,4 -

SOX g/Gj 0,41 0,044 1,5 35

CO2 kg/Gj 56 6048 - -

Volumul gazelor de ardere = 30.000 Nm3.

Consumul de combustil, gaze naturale se estimează la 3000 Nm3.

Emisii din procesele de productie.

Din procesul tehnolgic se emit pulberi in suspensie. Sursele de emisii sunt amplasate in

interiorul halei de productie. Pentru determinarea caracteristicilor emisie de pulberi in

suspensie s-au utilizat factorii de emisie din metodologia EPA – AP 42.

Denumirea sursei Factor de emisie, kg/t Debite masice

Kg/h g/s

Concasare carbid 0,055 0,055 0,0152

Ambalare carbid 0,11 0,055 0,0152

Total - 0,11 0,0304

Debitele masice ale poluantului, pulberi in suspensie, s-au determinat in conditiile

functionarii simultane a tuturor utilajelor. In realitate, procesul tehnologic va fi discontinuu.

Alimentarea cu var fluidizat a cisternei de transport se face printr-un racord flexibil etans.

Instalatia de var fluidizat este complet carcasata iar masina de brichetat nu poate

functiona daca nu se asigura etanseitatea presei.

Materiile prime se vor depozita in magazii inchise si se vor manipula cu atentie pentru a

preveni pierderile accidentale.

Emisiile de poluanţi din sursele mobile.

Pentru manipularea containerele si a big – bags-urilor cu materii prime si produse finite se

utilizeaza motostivuitoare. Se estimeaza un consum de motorina de 8 kg/h, cca. 2,8 t/an.

Pentru determinarea caracteristicilor emisie se utilizeaza factorii de emisie, conform

metodologiei Corinair si AP 42(particule)

Poluanţi U.M. Factori de emisie Debite masice de

poluanţi, g/h

36

NOx kg/t 42,7 341,6

COVNM kg/t 8,16 65,28

CO kg/t 34,2 273,6

CO2 kg/t 3183 25464

SOx kg/t 10 80

Particule kg/t 4,3 34,4

Transportul materiilor prime si al produselor finite va fi externalizat. Emisiile poluante ale

autovehiculelor rutiere folosite pentru aprovizionarea cu materii prime si expedierea

produselor finite, se limitează preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea

pentru înscrierea în circulaţie a autovehiculelor, operaţiune ce se efectuează la

înmatricularea pentru prima dată cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile

tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehicului.

Drumurile interioare si platformele de circulatie vor fi curatate periodic, pentru limitarea

producerii de pulberi datorită traficului interior şi se va limita viteza de circulaţie.(5 km/h)

Emisiile din sursele staţionare dirijate.

Denumirea sursei

Poluant Debit masic [g/h]

Debit gaze/aer impuri-ficat [Nm3/h]

Conc. în emisie [mg/Nm3]

Prag de alertă [mg/Nm3]

Limita la emisie = prag de intervenţie [mg/Nm3]

1 2 3 4 5 6 7

Centrala

termica

NOX 5,4 30 180 245 350

CO 2,7 90 70 100

COVNM 0,16 5,4 - -

SOX 0,044 1,5 24,5 35

CO2 6048 - - -

Emisiile cumulate din surse nedirijate (surse de volum) :

Denumirea sursei Poluant Debit masic [g/h]

Procese tehnologice: a. Concasare, ambalare

carbid

Pulberi in supensie 110

Prognozarea poluării aerului:

37

Calcularea concentraţiei pulberilor in suspensie s-a efectuat cu ajutorul programului

SCREEN VIEW versiunea 3.5.0.

Concentratia maxima momentana (timp de mediere 1 h) a pulberilor in suspensie va fi de

61,52 micrograme/m3 la o distanta de 100 de hala de productie.

Concentratia maxim admisa conform STAS 12574/87 = 500 micrograme/m3.

Reprezentarea grafica:

DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA

(M) (UG/mc) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)

------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------

100. 61.52 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 15.71 9.09

200. 23.32 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 25.92 15.48

300. 12.51 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 35.77 21.24

400. 7.971 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 45.29 26.50

500. 5.617 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 54.50 31.35

600. 4.227 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 63.43 35.86

700. 3.331 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 72.10 40.09

800. 2.716 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 80.52 44.07

900. 2.272 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 88.71 47.84

1000. 1.940 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 96.69 51.43

1100. 1.684 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 104.46 54.85

1200. 1.482 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 112.04 58.13

1300. 1.319 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 119.44 61.29

1400. 1.185 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 126.68 64.32

1500. 1.074 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 133.75 67.25

1600. 0.9800 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 140.66 70.08

1700. 0.8999 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 147.44 72.82

1800. 0.8309 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 154.07 75.48

1900. 0.7708 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 160.58 78.07

2000. 0.7183 6 1.0 1.0 10000.0 4.00 166.96 80.59

10

20

30

40

50

60

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000

Concentratia pulberilor in suspensie la diferite distante de sursa

Co

nce

ntr

atia

(u

g/m

c)

Distanta (m)

Tabelele nr. 4.2.5.

38

Concentraţia maxima momentana intervale de mediere 1 h.

Poluant

Concentraţia maxima a pulberilor in suspensie

Observaţii Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare-limită = prag de intervenţie [µg/m3]

Pulberi in suspensie

61,52

350

500

Concentraţia maximă va fi la distanţa de 100 m de sursă

Din datele prezentate rezultă că pulberile in suspensie din aerul inconjurator nu depăşesc

pragul de alertă, ceea ce demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în

limite admisibile.

Debitele masice ale emisiei din combustia motorinei sunt reduse.

Concluzia cu privire la prognoza impactului asupra aerului înconjurător: obiectivul nu va

induce în factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.

Măsuri de diminuare a impactului

- Materiile prime se vor stoca in containere si big –bag-suri etanse, care se vor manipula

cu atentie pentru a preveni deteriorarea ambalajelor. Depozitarea se va face in magazii

ventilate natural.

- Deschiderea ambalajelor cu materii prime se va face doar in momentul alimentarii

masinii de brichetat si instalatiei de producere a varului fluidizat, pentru o scurta perioada

de timp.

- Verificarea si mentinerea etanseitati utilajelor tehnologice.

- Mentinerea curateniei pe drumurile si platformele interioare.

4.3.Solul

Terenul pe care va fi amplasată instalaţia este plan. Amenajarea terenului s-a efectuat

anterior, pentru instalatia de producere a acetilenei din carbid, si a constat din: lucrări de

sistematizare verticală şi orizontală: excavaţii, umpluturi cu materiale granulare(balast-

pietriş), nivelări, executare de platforme exterioare betonate.

Pentru amplasarea obiectivului * RELOCARE UNITATE DE PRODUCTIE A

VARULUI FLUIDIZAT SI A BRICHETELOR*, nu sunt necesare lucrari

suplimentare de amenajare a terenului.

Structura litologica a formaţiunilor de suprafaţă în zona amplasamentului

evidenţiază următoarea stratificare :

• sol vegetal - grosime : 0,5 - 0,4 m ;

• nisip fin (gălbui, brun) - grosime : 2,45 - 0,5 m ;

39

• nisip grosier (cenuşiu, brun) - grosime : 2,45 - 1,45 m ;

• pietriş cu nisip grosier de culoare cenuşie - 6,1 - 9,1 m ;

• marnă compactă - grosime : 0,9 - 0,7 m.

Din punct de vedere calitativ, solul de pe amplasament se caracterizeaza astfel:

Locul prelevării

Indicatorii analizati /concentratii, mg/kg s.u.

Metoda de încercare

Cr.

Zn Pb

Langa fostul depozit de şlam, pe direcţia NV N46o19`25.5`` EO24o15`35.9``

SLD < 0,01

96,4

41,8

Conform SR ISO 11047/99

Lângă limita incintei pe direcţia SV N46o19`22.5`` EO24o15`36.2``

SLD < 0,01

98,2

46,4

Conform SR ISO 11047/99

Proba martor, în exteriorul incintei N46o19`25.9`` EO24o15`36.2``

SLD < 0,01

90,2

40,8

Conform SR ISO 11047/99

Valori de referinta conform ordinului 756/1997

Valori de referinta normale

30 100 20

Pentru folosinta mai putin sensibila a terenului

300 700 250

Sursa informatiei: Raport de amplasament * Incetarea activitatii instalatiei IPPC de

producere a acetilenei din carbid*

Amplasamentul corespunde din punct de vedere al indicatorilor analizati pentru o

folosintă mai putin sensibilă a terenului.

Surse de poluare a solurilor.

Sub denumirea de sol se înţelege stratul dinamic de la partea superioară a scoarţei

terestre în care se desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub

acţiunea materiei vii: microflora, flora, microfauna şi fauna. Solul este alcătuit dintr-o fază

solidă (constituenţii organici şi minerali), o fază lichidă, soluţia solului şi faza gazoasă

formată din aer şi CO2. Prin acţiunea reciprocă dintre aceste componente, rezultă un

mediu care favorizează dezvoltarea proceselor biologice.

Sursele de poluare ale solului sunt identice cu cele ale poluării apelor subterane şi de

suprafaţă, datorită legăturilor extrem de strânse între aceste componente ale mediului

înconjurător.

Poluarea locală în incinta amplasamentului, poate avea urmatoarele cauze:

40

- Deversări accidentale pe sol a materiilor prime.

- Poluare accidentală a solui se poate produce în cazul în care are loc

deteriorarea canalizării menajere.

- Deteriorarea unui furtun de presiune de la un motostivuitor utilizat pentru

manipularea containerelor si big –bags- urilor, situatie in care are loc poluarea

solui cu ulei hidraulic .

- Deteriorarea racordului flexibl prin care se face transferul varului fluidizat, din

instalatie, in cisterna pentru transport.

Prognozarea impactului

Posibilitatea de poluarea a solui in perioada de amplasare a obiectivului in constructiile

existente este minima. Terenul pentru amplasarea obiectivului a fost amenajat prin lucrări

de sistematizare efectuate anterior, creindu-se platforme betonate pentru circulaţie.

Prin amenajarea terenului s-a redus poluarea istorică produsă de depozitarea deşeurilor

rezultate din activitatea platformei chimice.(Combinatul chimic Tarnaveni).

Activitatile de productie se vor desfasura in hale inchise, acoperite, cu pavimente din

beton. Drumurile si platformele exterioare sunt betonate, ceea ce constituie bariere in

migrarea poluantilor pe sol.

Materiile prime si produsele finite sunt amestecuri de substante insolubile, ceea ce

minimizeaza formarea unui corp de impregnare care sa migreze pe sol si in mediul

geologic.

Substantele scurse accidental pe sol vor trebui indepartate imediat, zona afectata se va

readuce la starea initiala, anterioara producerii poluarii accidentale.

Canalizarea menajera este etansa si va fi verificata si intretinuta pentru a se evita

exfiltratiile de ape reziduuale.

In conditiile unei functionari normale a obiectivului, posibilitatea poluarii solui este minima.

Măsuri de diminuare a impactului.

- titularul activitatii va elabora proceduri pentru receptia cantitativa, calitativa, manipulare

si depozitare a materiilor prime, care sa cuprinda masuri de prevenire a poluarii, protectia

salariatilor, prevenirea si stingerea incendiilor si va efectua instruirea peronalui cu privire

la aceste proceduri;

- activitatile de productie si depozitare se vor desfasura doar in spatii inchise, protejate

impotriva apei din precipitatii sau a zapezii, cu pavimente izolate din beton;

- deseurile vor fi precolectate selectiv (interzisa depozitarea deseurilor tehnologice in

recipienti din plastic), stocate temporar pe platforme betonate sau in magazii, in

containere sau recipienti adecvati fiecarui tip de deseu;

41

- valorificarea sau eliminarea controlata a deseurilor prin operatori autorizati;

- dotarea cu substante absorbante pentru indepartarea scurgerilor accidentale;

- mentinerea etanseitatii utilajelor tehnologice in parametrii care sa evite emisiile difuze

semnificative de pulberi;

- asigurarea curateniei pe platforme si drumuri interioare, decolmatarea rigolelor de

colectare si evacuarea apelor pluviale;

In cazul producerii unor scurgeri accidentale se va proceda astfel;

- Izolarea zonei afectate pentru a impedica raspandirea poluantilor.

- Indepartarea substantelor scurse accidental, stocarea in recipienti adecvati(in

functie de natura substantelor), valorificarea sau eliminarea controlata a

deseurilor.

- Readucerea zonei afectate la starea initiala, anterioara producerii deversarii.

4.4. Geologia subsolului

Municipiul Târnăveni este amplasat în zona Dealurilor Târnavei Mici, subunitate a

Podişului Transilvaniei situat într-o zonă de trecere de la Câmpia Transilvaniei la Podişul

Hărbaciului şi Podişul Secaşelor.

Dealurile Târnavei Mici sunt străbătute axial şi aproape central de râul Târnava

Mică, care delimitează în nord Dealurile Târnăvenilor cu altitudini de 400 - 500 m şi în

Sud Dealurile Dumbrăvenilor a căror înălţimi ajung până la 600 m.

Valea Târnavei Mici prezintă aspectul de depresiune alungită asimetrică, bine

dezvoltată, cu fundul plat, care se desfăşoară pe o distantă de 80 Km. Lăţimea văii

variază atât pe sectoare, cât şi la nivelul diferitelor terase.

Lunca Târnavei Mici prezintă lăţime variabilă de la zeci de metrii (Petrisat şi

Cetatea de Baltă) la peste 2 Km, la Târnăveni aspectul acesteia este neted, uniform cu o

uşoară înclinare dinspre versanţi spre albia râului.

Sub aspectul geologiei zona este alcătuita dintr-un fundament cristalin peste care sunt

dispuse pe alocuri doua cicluri sedimentare distincte: paleogen - miocen inferior şi miocen

superior-pliocen. Depozitele paleogene şi miocene inferioare nu apar la zi în regiune, în

schimb formaţiunile miocene superioare şi pliocene alcătuite din marne, gresii,

conglomerate, nisipuri şi tufuri au o largă extindere, în special cele sarmaţiene şi pliocene.

Pentru zona de luncă, subsolul este alcătuit din depuneri argilomarnoase terţiare şi

depozite aluviale de suprafaţă holocene.

Terenul este plan cu pantă spre râul Târnava Mică, cu aspect specific culoarelor de vale.

42

In apropierea amplasamentului se află terasele superioare ale Târnavei Mici cu

înălţimi de 350 - 360 m. De pe aceste terase s-a derocat mecanic materia primă

utilizată de fabricile de produse ceramice din municipiul Târnăveni.

Apele subterane freatice sunt drenate parţial către râul Târnava Mică. Nu s-au executat

studii care să ateste liniile de flux şi de curent ale apelor subterane. Puţurile de observaţie

executate pe malul drept al râului Târnava Mică atestă faptul că fosta albie a râului

rămasă după regularizarea şi îndiguirea corpului de apă este activă şi drenează apele

subterane freatice care sunt cantonate la adâncimi de până la 12 m. Apele subterane

drenate fac legătura cu noul curs al corpului de apă în zona barajului de priză a apei

industriale.(fostul combinat chimic).

Amplasamentul face parte din zona de hazard seismic avand acceleratia terenului ag =

0,12 g si perioada de control(colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s. Zona studiata nu

este afectata de riscuri natural de tipul alunecarilor de teren sau inundatii.

Impactul prognozat.

Impactul asupra mediului geologic de pe amplasamentul obiectivului poate fi generat de

exfiltraţiile din canalizarea apelor uzate. Sursele de poluarea a apelor subterane sunt

identice cu cele de poluare a subsolului. De la suprafaţa solului spre profunzime distingem

două zone :

Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce permite

coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă.

Materiile prime utilizate sunt sub forma solida iar contactul cu apa a acestora va fi evitat,

atat la depozitarea acestora cat si la procesarea acestora. Nu se utilizeaza apa in

procesul de productie. Procesele de productie sunt de natura fizica si nu rezulta produsi

de reactie in stare lichida.

Drumurile si platformele interioare sunt betonate iar scurgerile accidentale de produse

petroliere de la utilajele si mijloacele de transport folosite pentru maniplarea materiilor

prime si a produselor finite, respectiv aprovizionare si livrare la beneficiari vor fi

indepartate imediat.

Din acest motiv, formarea în zona nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea

mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie, adsorbţie şi activitate biologică, si

care se poate deplasa preponderent după o componentă verticală descendentă în zona

saturată, are o probabilitate redusa.

Zona saturată este acviferul, care comportă două faze: faza solidă care este stratul

magazin şi faza lichidă care este apa subterană.

Măsuri de diminuare a impactului.

43

- titularul activitatii va elabora proceduri pentru receptia cantitativa, calitativa, manipulare

si depozitare a materiilor prime, care sa cuprinda masuri de prevenire a poluarii, protectia

salariatilor, prevenirea si stingerea incendiilor si va efectua instruirea peronalui cu privire

la aceste proceduri;

- activitatile de productie si depozitare se vor desfasura doar in spatii inchise, protejate

impotriva apei din precipitatii sau a zapezii, cu pavimente izolate din beton;

- deseurile vor fi precolectate selectiv (interzisa depozitarea deseurilor tehnologice in

recipienti din plastic), stocate temporar pe platforme betonate sau in magazii, in

containere sau recipienti adecvati fiecarui tip de deseu;

- valorificarea sau eliminarea controlata a deseurilor prin operatori autorizati;

- dotarea cu substante absorbante pentru indepartarea scurgerilor accidentale;

- mentinerea etanseitatii utilajelor tehnologice in parametrii care sa evite emisiile difuze

semnificative de pulberi;

- asigurarea curateniei pe platforme si drumuri interioare, decolmatarea rigolelor de

colectare si evacuarea apelor pluviale;

- intretinerea retelei de canalizare, curatirea caminelor si a rigolelor canalizarii menajere si

pluviale, pentru mentinerea sectiunii de scurgere, ceea ce va evita producerea de

exfiltratii.

In cazul producerii unor scurgeri accidentale se va proceda astfel;

- Izolarea zonei afectate pentru a impedica raspandirea poluantilor.

- Indepartarea substantelor scurse accidental, stocarea in recipienti adecvati(in

functie de natura substantelor), valorificarea sau eliminarea controlata a

deseurilor.

- Readucerea zonei afectate la starea initiala, anterioara producerii deversarii.

4.5.Biodiversitatea

Obiectivul nu este situat în apropierea siturilor Natura 2000 sau ariilor de protecţie specială

avifaunistică.

Prognoza impactului

Analiza efectelor potentiale ale obiectivului asupra biodiversitatii s-a efectuat conform

următoarei grile:

Categoriile de impact:

44

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale

propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor

de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau

fără effect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor

de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Sintetic prognoza impactului proiectului propus asupra biodiversitatii este prezentata,

astfel:

Aspecte de mediu Impactul prognozat

Modificari ale suprafetelor de paduri, zone umede, corpuri de apa de suprafata

Obiectivul nu va modifica suprafetele împădurite, zone umede, corpuri de apa de suprafata. Categoria de impact:impact neutru

Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie

Nu sunt afectate habitatele. Categoria de impact: impact neutru

Modificare/distrugerea populatiei de plante

Solurile sunt suportul fizico-chimic pentru vegetaţie. Solul a fost afectat ca urmare a ocuparii definitive de catre constructiile existente(suprafete reduse). Măsuri compensatorii:

- inerbarea zonelor libere de pe amplasament.

Categoria de impact: Efect nesemnificativ.

Modificarea compozitiei de specii de plante: specii locale sau aclimatizate, raspindirea speciilor invadatoare.

Nu se modifica compozitia de specii de plante. Categoria de impact: impact neutru

Modificarea resurselor de specii de plante cu valoare economica

Nu se modifică resursele de specii cu valoare economică. Categoria de impact:impact neutru

Distrugerea/modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie

Nu se distrug/modifica habitatele speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Categoria de impact:impact neutru

Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Nu sunt afectate speciile şi populaţiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate. Categoria de impact: impact neutru.

Dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti

Nu este afectatată dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti Categoria de impact:impact neutru

Modificarea/distrugerea rutelor de migrare

Nu se modifică/distrug rutelor de migrare. Categoria de impact:impact neutru

Alterarea sau modificarea speciilor de fungii/ciuperci, modificarea resurselor celor mai

Nu are efect. Categoria de impact:impact neutru

45

valoroase specii de ciuperci

Pericolulul distrugerii mediului natural in caz de accident.

Amplasamentul face parte din zona de hazard seismic avand acceleratia terenului ag = 0,12 g si perioada de control a spectrului de raspuns Tc = 0,7 s. Terenul nu este afectata de riscuri naturale de tipul alunecarilor de teren sau inundatii. Obiectivul intră sub incidenţa HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata si completata de HG 79/2009. Masurile de securiate prevazute pentru acest obiectiv vor minimize pericolul producerii unui accident major. Categoria de impact:impact redus.

Măsuri pentru reducerea impactului.

- activitatile de productie si depozitare se vor desfasura doar in spatii inchise, protejate

impotriva apei din precipitatii sau a zapezii, cu pavimente izolate din ciment sclivisit;

- deseurile vor fi precolectate selectiv (interzisa depozitarea deseurilor tehnologice in

recipienti din plastic), stocate temporar pe platforme betonate sau in magazii, in

containere sau recipienti adecvati fiecarui tip de deseu;

- valorificarea sau eliminarea controlata a deseurilor prin operatori autorizati;

- dotarea cu substante absorbante pentru indepartarea scurgerilor accidentale;

- mentinerea etanseitatii utilajelor tehnologice in parametrii care sa evite emisiile difuze

semnificative de pulberi;

- asigurarea curateniei pe platforme si drumuri interioare, decolmatarea rigolelor de

colectare si evacuarea apelor pluviale;

- nivelul de zgomot redus, nu va depasi limita maxim admisa, conform STAS 10009/88.

4.6. Peisajul

Amplasamentul obiectivului este situat pe un teren destinat constructiilor si activitatilor

industriale, din intravilanul localitatii, pe care exista constructiile si retele de utilitati care au

servit instalatiei de producere a acetilenei din carbid. Relocarea amplasamentului pentru

obiectivul propus nu necesita constructii si instalatii exterioare suplimentare fata de cele

existente. In principal proiectul se refera doar la montajul utilajelor. Pe amplasamentul

analizat s-au efectuat lucrari, conform programului de conservare a constructiilor si

instalatiilor existente, dupa incetarea activitatii de producere a acetilenei din carbid.

Din punct de vedere peisagistic, constructiile existente sunt specifice unei activitati

industriale, cu vizibilitate redusa, cu finisaje exterioare si imprejmuire adecvate folosintei

propuse. Nivelul de inaltime al constructiilor: parter.

In zona de amplasare nu sunt areale cu valoare peisagistica deosebita. Receptorii

protejati din apropierea obiectivului , la o distanta de 250 m, sunt locuinte individuuale.

Zona in care este amplasat obiectivul:

46

- nu este importanta pentru turism;

- accesul auto si pietonal al locuitorilor din zona se face pe str. Avram Iancu ( DJ 107

Tarnaveni – Blaj ) si nu este afectat de amplasamentul obiectivului, care este situat la

distanta corespunzatoare fata de calea de acces;

- in zona de amplasare nu sunt resurse istorice, culturale sau arheologice.

Bilanţul teritorial al parcelei pe care este amplasat obiectvul

Tabel 6.1.1

Utilizarea terenului

Suprafaţa (m2)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În scopul amplasarii de constructii industriale

22639

22639

-

Suprafaţa construită 2772

2772

-

Suprafaţa libera 19867 19867 -

Indicatorii urbanistici:

- Procentul de ocupare a terenului = 12,24 %

- Coeficientul de utilizare a terenului = 0,122

4.7.Mediul social şi economic.

Municipiul Târnaveni este situate în centrul Transilvaniei, în plina zona a podisului

Tarnavelor, pe cursul mijlociu al Râului Târnava Mică, în partea de sud – vest a judetului

Mures.

În componenta Municipiului Târnaveni intra si localitatile Botorca, Custelnic si Bobohalma,

ca sate apartinatoare. Suprafata totala a localitatii Tarnaveni este de 60,39 km2.

Obiectivul analizat face parte din intravilanul municipiului Târnăveni, fiind situat la 2 km

de zona centrala a localitatii, într-o zonă predominant industriala.

Vecinatatile obiectivului:

Est: statie de distributie carburanti limitrofa amplasamentului (nefunctionala), teren liber

fosta organizare de şantier;

Sud: D.J. 107 Târnăveni – Blaj;

Nord : str. Primăverii;

Vest: Autobaza pentru transport local, locuinte individuuale la cca. 250 m.

Amplasamentul analizat nu este situat intr-o zona intens populata.

Obiectivul propus nu va induce în factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în

limite admisibile.

47

Calitatea solului de pe amplasament : indicatorii analizati( metale grele), nu depasesc

valorile de referinta pentru folosinta mai putin sensibila a terenului reglementate de ordinul

756/1997 al MAPPM. (Sursa informatiei: rapoartele de amplasament pentru

autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid).

Proiectul propus nu va influenta semnificativ calitatea solului.

Amplasamentul nu este situat in apropierea: spitalelor, scoli, obiective religioase. Retele

de utilitati publice(apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale, sunt amplasate in

afara amplasamentului propus pentru obiectiv.

Apele subterane freatice au debite reduse si nu se utilizeaza in scop potabil sau

terapeutic. Calitatea apei subterane din putul de observatie de pe amplasament a scos in

evidenta poluarea istorica, produsa anterior amenajarii terenului pentru amplasarea

instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid (Sursa informatiei: rapoartele de

amplasament pentru autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea

acetilenei din carbid).

Zona in care este amplasat obiectivul:

- nu este importanta pentru turism;

- accesul publicului se face pe str. Avram Iancu (DJ 107 Tarnaveni – Blaj) si nu este

afectat de amplasamentul obiectivului, care este situat la distanta corespunzatoare fata de

calea de acces.

- in zona de amplasare nu sunt resurse istorice, culturale sau arheologice.

Obiectivul intră sub incidenţa HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de

accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata si completata de

HG 79/2009. Masurile de securiate prevazute pentru acest obiectiv vor minimiza pericolul

producerii unui accident major, provocat de conditiile meteorologice adverse (precipitatii

abundente care a provoca patrunderea apei in spatiile de depozitare ale materiilor prime

si produse finite) sau din cauze tehnologice

Analiza riscurilor, incadreaza riscurile in categoria riscurilor scazute:

- este necesara acordarea primului ajutor salariatilor;

- emisii doar in incinta obiectivului;

- efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

48

Obiectivul propus nu are efecte asupra condiţiilor culturale şi etnice şi nu afectează

patrimoniul cultural.

5. Analiza alternativelor

Pentru selectarea alternativei finale s-a procedat la analiza comparativă a variantei *o* cu

varianta din proiectul analizat în raportul la studiul de impact.

Prezentarea variantelor analizate:

5.1. Varianta *0* -alternativa neimplementării proiectului.

Varianta zero a fost luată ca variantă de referinţă faţă de care se compară celelalte

alternative pentru diferite componente ale proiectului.

Principalele forme de impact asociate implementării variantei zero, sunt:

- pierderea oportunităţilor de dezvoltare a unei activitati economice care se va desfasura

pe un amplasament mobilat cu constructii industriale existente, in care s-a desfasurat

activitatea de producere a acetilenei din carbid ;

- impactul asupra mediului înconjurător al implementării proiectului este în limite

admisibile;

- pierderea unui număr de locuri de muncă pe plan local.

5.2. Alternative privind proiectul propus:

5..2.1. Alternativa privind amplasamentul obiectivului:

Efectele activitatii propuse asupra folosintei actuale sau viitoare a terenului

Folosinta actuala a terenului Teren destinat constructiilor si activitatilor industriale, situat in intravilanul localitatii, pe care sunt amplasate constructiile si retele de utilitati care au servit instalatiei de producere a acetilenei din carbid. Relocarea amplasamentului pentru obiectivul propus nu necesita constructii si instalatii exterioare suplimentare fata de cele existente. In principal proiectul se refera doar la montajul utilajelor. Pe amplasamentul analizat s-au efectuat lucrari, conform programului de conservare a constructiilor si instalatiilor existente, dupa incetarea activitatii de producere a acetilenei din carbid.

Zonarea folosintei terenului in viitor Teren desinat activitatii industriale

Folosirea terenului in zonele invecinate. Est: statie de distributie carburanti limitrofa amplasamentului (nefunctionala), teren liber fosta organizare de şantier; Sud: D.J. 107 Târnăveni – Blaj; Nord : str. Primăverii; Vest: Autobaza pentru transport local, locuinte individuuale la cca. 250 m. Obiectivul analizat face parte din intravilanul municipiului Târnăveni, fiind situat la 2 km de zona centrala a localitatii, într-o zonă predominant industrială.

Locuinte, gradini si alte proprietati private La vest sunt situate locuinte individuuale, la o

49

distanta de 250 m, de la limita incintei obiectivului.

Efectele asupra arealelor sensibile.

Areale protejate conform legislatiei nationale in scopul conservarii naturii, peisajului sau valorilor de patrimoniu.

Amplasamentul obiectivului nu este situat intr-un areal sensibil.

Zone umede, cursuri de apa. Obiectivul este amplasat in albia majora a raului Tarnava Mica, pe malul drept, in incinta indiguita. Albia pr. Saros, situata la cca. 300 m de amplasament a fost regularizata, dupa inundatiile din anul 1975. Obiectivul nu este amplasat in zona umeda.

Areale care contin resurse de apa subterana sau alte ape.

Apele subterane freatice au debite reduse se nu se utilizeaza in scop potabil sau terapeutic.

Paduri si terenuri forestiere Obiectivul nu este amplasat in fond forestier si nu va avea efecte asupra fondului silvic.

Areale in care traiesc specii de flora si fauna protejate sau sunt folosite de catre speciile faunistice protejate pentru: reproducere, cuibarit, hrana, odihna, iernat.

Amplasamentul obiectvului nu este situat intr-un areale in care traiesc specii de flora sau fauna protejate, sau aflate pe rute importante pentru migrarea pasarilor sau altor animale si nici in apropierea acestora.

Areale supuse deja poluarii. Lucrarile de amenajarea a terenului executate la amplasarea instalatiei IPPC de fabricarea acetilenei din carbid au atenuat efectele poluarii istorice generate de activitatile desfasurate de fostul Combinat Chimic Tarnaveni.(C.Ch) Indicatorii de poluare ai solului analizati nu depasesc valorile de referinta reglementate de ordinul 756/2007 al MAPPM, pentru folosinta mai putin sensibila a terenului. (Sursa informatiei: rapoartele de amplasament pentru autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid). In apropierea obiectivului analizat, la cca. 500 m, se afla fosta platforma a C.Ch. Tarnaveni.

Zone dens populate. Amplasamentul analizat nu este situat intr-o zona intens populata.

Amplasamente unde folosinta terenului este una sensibila.

Amplasamentul obiectivului este situat pe un teren avand categoria de folosinta mai putin sensibila. Calitatea solului in proba martor situata in afara amplasamentului, pentru indicatorii analizati( metale grele), depasesc valorile de referinta normale dar nu depasesc valorile de referinta pentru folosinta mai putin sensibila a terenului reglementate de ordinul 756/1997 al MAPPM. (Sursa informatiei: rapoartele de amplasament pentru autorizarea/incetarea activitatii instalatiei IPPC de producerea acetilenei din carbid). Proiectul propus nu va influenta semnificativ calitatea solului. Amplasamentul nu este situat in apropierea: spitalelor, scoli, obiective religioase. Retele de utilitati publice(apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale, sunt amplasate in afara amplasamentului propus pentru obiectiv.

50

Areale cu peisaj de calitate deosebita, sau vizibile si/sau inconjurate de multi receptori.

Din punct de vedere peisagistic, constructiile existente sunt specifice unei activitati industriale,cu vizibilitate redusa, cu finisaje exterioare si imprejmuire adecvate folosintei propuse Nivelul de inaltime al constructiilor: parter. In zona de amplasare nu sunt areale cu valoare peisagistica deosebita. Receptorii protejati din apropierea obiectivului , la o distanta de 250 m, sunt locuinte individuuale.

Areale importante pentru turism, recreere, foarte accesibile pentru public sau care contin resurse istorice, culturale sau arheologice.

Zona in care este amplasat obiectivul: - nu este importanta pentru turism; - accesul publicului se face pe str. Avram Iancu (DJ 107 Tarnaveni – Blaj) si nu este afectat de amplasamentul obiectivului, care este situat la distanta corespunzatoare fata de calea de acces. - in zona de amplasare nu sunt resurse istorice, culturale sau arheologice.

Areale susceptibile la cutremure, prabusiri, alunecari de teren, eroziuni ale solului, conditii climatice adverse, care ar putea face ca proiectul sa afecteze mediul.

Amplasamentul face parte din zona de hazard seismic avand acceleratia terenului ag = 0,12 g si perioada de control(colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s. Zona studiata nu este afectata de riscuri naturale de tipul alunecarilor de teren, eroziuni ale solului sau inundatii. Constructiile au fost proiectate conform normativelor privind rezistenta la foc si risc seismic. Obiectivul intră sub incidenţa HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata si completata de HG 79/2009. Masurile de securiate prevazute pentru acest obiectiv vor minimiza pericolul producerii unui accident major, tehnologic sau provocat de conditiile meteorologice adverse (precipitatii abundente care a provoca patrunderea apei in spatiile de depozitare ale materiilor prime si produse finite). In aceste conditii carbidul poate reactiona cu apa cu formarea acetileniei, substanta extrem de inflamabila, existand astfel pericolul de incendiu si explozie.

Impactul proiectului asupra componentelor de mediu

Aerul inconjurator Obiectivul propus nu va induce în factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind în limite admisibile.

Apa Necesarul de apa trebuie sa asigure apa utilizata in scop menajer si igienico – sanitar. Alimentarea cu apa se face din reteaua de distributie centralizata, la care amplasamentl este racordat printr-un bransament contorizat. Pe amplasamentul analizat nu se utilizeaza apa in scop tehnolgic. Apele uzate menajere si colectate in canalizarea interioara se restituie in canalizarea stradala, care conduce apele uzate la statia de epurare mecano-biologica.Indicatorii de calitate ai restitutiei sunt conforme cu prevederile H.G.352/2005(NTPA 002)

51

Împactul activităţii asupra corpurilor de apă subterane şi de suprafaţă este nesemnificativ.

Sol, subsol Posibilitatea de poluarea a solui in perioada de amplasare a obiectivului in constructiile existente este minima. Terenul pentru amplasarea obiectivului a fost amenajat prin lucrări de sistematizare efectuate anterior, creindu-se platforme betonate pentru circulaţie. Prin amenajarea terenului s-a redus poluarea istorică produsă de depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea fostei platforme chimice.(Combinatul chimic Tarnaveni). Activitatile de productie se vor desfasura in hale inchise, acoperite, cu pavimente din ciment sclivisit. Drumurile si platformele exterioare sunt betonate, ceea ce constituie bariere in migrarea poluantilor pe sol. Materiile prime si produsele finite sunt amestecuri de substante insolubile, ceea ce minimizeaza formarea unui corp de impregnare care sa migreze pe sol si in mediul geologic. Substantele scurse accidental pe sol vor trebui indepartate imediat, zona afectata se va readuce la starea initiala, anterioara producerii poluarii accidentale. Canalizarea menajera este etansa si va fi verificata si intretinuta pentru a se evita exfiltratiile de ape reziduuale. In conditiile unei functionari normale a obiectivului, posibilitatea poluarii solui este minima.

Zgomote si vibratii Nivelul de zgomot este in limite admisibile si nu va modifica nivelul zgomotului de fond.

Radiatii electromagnetice, ionizante, termice. Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua de medie tensiune, prin statie de transformare proprie. Alimentarea consumatorilor se face la tensiune joasa(380 V, 220 V). In perioada de functionare obiectivul nu va generea radiaţii electromagnetice. Obiectivul nu va deţine surse de radiaţii ionizante. Procesele tehnologce sunt procese fizice care se desfasoara la temperaturi normale.

Afectarea resurselor, la nivel local, regional sau global

Combustibili fosili Pentru incalzirea spatiala a sediului administrativ si prepararea apei calde menajere se utilizeaza gaze naturale, intr-o centrala termica cu tiraj fortat cu puterea termica de 24 kW

Alte resurse neregenerabile, minerale, agregate

Proiectul propus se amplaseaza in constructii existente pentru a caror amenajare, in vederea implementarii fluxului tehnologic nu sunt necesare resurse. Materiile prime sunt aprovizionate de la furnizori autorizati.

Capacitatea infrastucturii in localitate

Alimentarea cu apa Apa necesara scopului menajer si igienico-

52

sanitar se asigura din sistemul centralizat de distributie a apei potabile din municipiul Tarnaveni. Acesta dispune de capacitatea necesara satisfacerii cerintei folosintei de apa propuse. Necesarul de apa este redus, 0,66 m3/zi.

Canalizarea Restitutia apelor uzate menajere se va face in canalizarea stradala, care conduce apele uzate la statia de epurare mecano-biologica a localiatii.

Alimentarea cu energie electrica. Sursa este reteaua de medie tensiune, prin intermediul postului de transformare propriu.

Nota : pentru asigurarea utilitatilor, titularul are incheiate contracte cu furnizorii.

Depzitarea deseurilor Deseurile menajere vor fi colectate de catre operatorul serviciilor de salubritate din localitate. Pentru eliminarea deseurilor tehnologice nerecuperabile, titularul activitatii este obligat sa incheie contracte cu operatori autorizati.

Infrastructura rutiera, feroviara. Municipiul Târnăveni este punct nodal a două şosele, care-l străbat pe directia Est-Vest şi Sud-Nord, şi care fac legătura cu oraşele: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaş (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) şi colateral Târgu Mureş (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută şi de calea ferată de interes secundar Praid-Blaj, precum şi de drumurile DN 14A Iernut-Mediaş, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni - Cerghid -Ungheni şi de DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri. Calea rutieră principală care asigură accesul în unitate este str. Avram Iancu, cu acoperire asfaltică, la cca. 2 km de centrul localităţii. Drumurile interioare cu îmbrăcăminte asfaltică sau din beton asigură accesul mijloacelor auto de transport pentru aprovizionarea cu materii prime si livrarea produselor finite si Accesul in obiectiv se face prin poarti de acces pietonal si a mijlacelor auto, prevazute cu cabina poarta pentru control.

Afectarea starii de sanatate si bunastarea populatiei

Raspandirea vectorilor de boala inclusiv insecte

Nu este cazul

Aparitia factorilorcancerigeni sau mutageni Nu este cazul

Vulnerabilitatea salariatilor sau populatiei la boli.

Salariatii vor fi dotati cu echipament de lucru si individuual de protectiei. Titualarul activitatii va verifica sistematic starea de sanatate a salariatilor(medicina muncii). Titularul este obligat sa efectueze, periodic instructaje de protectia si igiena muncii si sa verifice modul de respectare a Normelor de Protectia Muncii.

Siguranta fata de riscurile potentiale Riscurile de accident major in care sunt implicate substantele periculoase utilizate intra in categoria riscurilor scazute:

- Va fi necesara acordarea primului ajutor salariatilor.

53

- Emisii vor fi doar in incinta obiectivului. - Efecte sociale cu putine motive de

ingrijorare pentru comunitate.

Numar de locuri de munca In acest obiectiv sunt planificate 13 locuri de munca.

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei

mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a celor două alternative.

Aspectul de mediu/economic

Varianta zero

Punctaj

Varianta din proiectul propus.

Punctaj

Calitatea apei

Rămâne nemodificata, faţă de situaţia actuală

8

Nu se vor evacua ape uzate tehnologice şi menajere în corpurile de apă. Apele uzate menajere vor îndeplini condiţiile tehnice, conform NTPA 002/2007, pentru evacuarea in canalizarea localitatii.

8

Calitatea aerului

Nu se modifică faţă de situaţia actuală.

8

Concentraţia pulberilor in suspensie nu va depăşi pragul de alertă.

8

Calitatea solului

Nu se modifica fata de situatia actuala

8

N u se vor genera efecte negative asupra calităţii solului.

8

Nivelul de zgomot şi vibraţii

Rămâne nemodificata, faţă de situaţia actuală

8

Zgomotul de fond rămâne nemodificat. Se prevăd măsuri de izolaţie fonică şi antivibratile

8

Mediu social şi economic

Activitate economică redusă

7

Locuri de muncă, venituri la bugetul local.

9

Bodiversitatea Ramane nemodificata

9

Nu va avea efecte asupra stării de conservare a speciilor şi a habitatelor.

9

Situatii de risc

Categoria de risc nu se modifica

8

Riscurile de accident major in care sunt implicate substantele periculoase utilizate intra in categoria riscurilor scazute: -Va fi necesara acordarea primului ajutor salariatilor. -Emisii vor fi doar in incinta obiectivului. -Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

7

Total

56

57

Din analiza prezentată rezultă că varianta prezentată în proiectul propus, respectă

reglementările din domeniul protecţiei mediului înconjurător şi prezintă avantaje sociale şi

economice.

54

Activitatea proiectată, în etapa de funcţionare nu va genera emisii de substante

periculoase în concentraţii care pot determina riscuri semnificative asupra stării de

sănatate a populaţiei din imediata sa vecinatate şi mediului înconjurător.

Reprezentarea grafică a impactului.

Pentru aprecierea impactului asupra mediului înconjurător, s-a utilizat metoda încadrării

calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol, situatii de risc într-o scară de bonitate, cu

acordarea unei note, care să exprime apropierea sau depărtarea de starea ideală. Scara

de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală

neafectată de activitatea antropică iar nota 1, reprezintă starea gravă, ireversibilă de

afectare a factorului de mediu analizat. Notele de bonitate obţinute pentru factorii de

mediu aer, apă, sol, situatii de risc servesc la realizarea a două figuri geometrice

patrulatere. Ariile celor două patrulatere reprezintă starea ideală, respectiv reală globală a

mediului. Raportul dintre aria care reprezintă starea reală a mediului şi aria care

reprezintă starea ideală, reprezintă indicile stării de poluare globală.( IPG ). Scara pentru

indicele poluării globale:

I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.

1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.

2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand stari de disconfort formelor

de viata.

3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.

5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.

I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Scara de bonitate:

Nota

Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

10 mediu natural

9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

8 mediu curat nive II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

5-4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor

3-2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor

1 mediu degradat, efecte ireversibile.

Notele de bonitate acordate:

Factorul de mediu aer.

55

Concentraţia în aerul inconjurator al pulberilor in suspenie nu depăsese pragul de alertă.

Concentratiile de poluanti din gazele arse rezultate din combustia gazelor naturale se

incadreaza in alorile limita reglementate de ordinul nr. 462/93 al MAPPM.

Estimăm că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra populaţiei.

Nota de bonitate acordată = 8

Factorul de mediu apa.

Apele menajere se restituie in canalizarea menajera stradala care le conduce la statia de

epurare mecano –biologica a muniipiului Tarnaveni. Indicatorii de calitate indeplnesc

conditiile tehnice prevazute de H.G. 188/2002, modificta de H.G. 352/2005?(NTPA 002).

Nu se genereaza ape uzate tehnologice.

Nota de bonitate acordată = 8, mediu curat-nivel II, fără efecte asupra stării de sănătate şi

a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.

Factorul de mediu sol.

Posibilitatea de poluarea a solui in perioada de amplasare a obiectivului in constructiile

existente este minima. Terenul pentru amplasarea obiectivului a fost amenajat prin lucrări

de sistematizare efectuate anterior, creindu-se platforme betonate pentru circulaţie.

Prin amenajarea anterioara a terenului pentru amplasarea instalatiei de producere a

acetilenei din carbid, s-a redus poluarea istorică produsă de depozitarea deşeurilor

rezultate din activitatea platformei chimice.(Combinatul chimic Tarnaveni).

Activitatile de productie se vor desfasura in hale inchise, acoperite, cu pavimente din

ciment sclivisit. Drumurile si platformele exterioare sunt betonate, ceea ce constituie

bariere in migrarea poluantilor pe sol.

Materiile prime si produsele finite sunt amestecuri de substante insolubile, ceea ce

minimizeaza formarea unui corp de impregnare care sa migreze pe sol si in mediul

geologic.

Substantele scurse accidental pe sol vor trebui indepartate imediat, zona afectata se va

readuce la starea initiala, anterioara producerii poluarii accidentale.

Canalizarea menajera este etansa si va fi verificata si intretinuta pentru a se evita

exfiltratiile de ape reziduuale.

In conditiile unei functionari normale a obiectivului, posibilitatea poluarii solui este minima.

Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii, florei şi

faunei.

Situatii de risc.

Riscurile de accident major in care sunt implicate substantele periculoase utilizate intra

in categoria riscurilor scazute:

56

aer

apa risc

sol

S1

S2

- Va fi necesara acordarea primului ajutor salariatilor.

- Emisii vor fi doar in incinta obiectivului.

- Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

Nota de bonitate acordata: 7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate a

salariatilor.

Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat cu aria S1 iar starea reală

este reprezentată de un patrulater neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică

regulată a stării ideale.

Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.

S1 = 100 ; S2 = 60

IPG = 100 : 60 = 1,67

Mediul va fi supus activităţii umane în limite admisibile.

6.Monitorizarea.

În perioada de realizare a lucrărilor:

- Controlul calităţii execuţiei lucrărilor conform caietului de sarcini privind calitatea

lucrărilor de montaj.

57

- Utilizarea pentru realizarea lucrărilor a materialelor şi instalaţiilor de cea mai bună

performanţă.

- Gospodărirea şi ţinerea evidenţei gestiunii deseurilor rezultate din activitatea de montaj

conform OUG nr. 78/2000 cu modificările si completările ulterioare si H.G. nr.856/2002.

În perioada de functionare:

- Tinerea evidentei gestiunii deseurilor, conform HG 856/2002.

- Determinarea concentratiei de pulberi in suspensie in zonele de lucru.

- Efectuarea analizelor pentru cuantificarea impactului obiectivului:

Obiective

Sectiunea de pelevare

Indicatori

Frecvenţa

Aerul inconjurator

La limita incintei:

- pe latura de vest;

- in zona cabinei poarta

Pulberi in suspensie

Anual

Zgomot La limita incintei, pe latura

de vest.

Nivelul de zgomot echivalent Anual

Monitorizarea postînchidere, urmărindu-se în special:

Efectuarea analizelor din probe prelevate din apa subterana (put de observatie) si sol din

incinta obiectivului si proba martor. Sectiunile de relevare se vor stabili în bilantul de

mediu pentru incetarea activitatii.

Prelevarea probelor si analizele se vor efectua folosind metode standardizate de către

laboratoare autorizate.

Rezultatele automonitorizarii vor fi inregistrate si raportate autorităţilor conform

prevederilor legale.

7.SITUAŢII DE RISC

Obiectivul intră sub incidenţa HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de

accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata si completata de

HG 79/2009.

Descrierea substantelor si cantitatilor existente pe amplasament.

Den. Substante periculoase

Caracterizare Nr. CAS Cantitate totala detinuta, t

Fraze de risc

Determinarea pericolelor principale

Magneziu Metal de culoare alba sau gri sub forma de span sau

7439-95-4

45 R34 R15

Provoacă arsuri. În contact cu

58

panglica. Densitatea 0,889 g/cmc la 25

0 C. Pulberea de

magneziu se oxidează încet în aerul umed. La contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile. Reactionează cu solutii apoase de acizi diluati cu eliberarea de hydrogen. În prezenta carbonului, se combină cu trifluorura de clor cu aluminiu, cupru, plumb, magneziu, argint, staniu, zinc, rezultând o reactie violentă. Magneziu sub formă de pulbere si perclorat de potasiu (sau de sodiu) este un amestec sensibilă la frecare. Un amestec de magneziu fin divizat si acidul azotic este exploziv. Magneziu expus la fluor umed sau clor este inflamabil în mod spontan

R11 R17 R36/37/38 R22 R19

apa degajă gaze extrem de inflamabile. Foarte inflamabil. Inflamabil spomtan în aer . Iritant pentru ochi, sistemul respirator si pentru piele. Nociv în caz de înghitire. Poate forma peroxizi explozivi.

Carbura de calciu

Materie prima numai

pentru aplicare

industriala - produs

intermediar pentru

producerea acetilenei si

a cianamidei, in

metalurgie, ca produs

intermediar pentru

producerea de alte

produse.

75-20-7

200 R 15 In contact cu

apa degaja

gaze extrem de

inflamabile.

Categoria de

pericol 1.

Provoacă

iritarea pielii.

Categoria de

pericol.2.

Provoacă

leziuni oculare

grave.

Categoria de

pericol 1.

Poate provoca

iritarea cailor

respiratorii.

Categoria de

pericol 3.

Span de aliaj de magneziu si aluminiu

Span de Mg si Al cu dimensiunea granulelor de 0,2 – 1,5 mm. Forma: span sau brichete Culoarea : gri Miros: fara miros Densitatea în vrac: 0,5-0,7 Solubilitate: insolubil Compozitie: - span de aliaj de magneziu, partial acoperit: 65 -85%. - span de aliaj din aluminiu, partial acoperit: 1 – 20 %. - span de aliaj de fier, partial acoperit: 0 – 5%

7439-95-4 7429-90-5 7439-89-6

45 R11, R 15 La contactul cu apa degaja gaze extrem de inflamabile. Inflamabil in aer, spontan. Praful poate provoca în combinatie cu aerul un amestec exploziv.

Brichete de Brichetele au urmatoarea 20 R11, R15, La contactul cu

59

carbid cu span de Al si Mg

compozitie : - 70% carbura de calciu - 30% span de magneziu si aluminiu

75-20-7 7439-95-4 7429-90-5 7439-89-6

R17 apa degaja gaze extrem de inflamabile. Inflamabil in aer, spontan. Foarte inflamabil.

Var cu pulbere de Mg si Al.

Pulbere de culoare alb – gri, fara miros. Densitatea în vrac 900 kg/mc. Compozitie : - oxid de calciu : 90 - 99 %; - pulbere de aliaj de Mg și Al: 1 – 10 %. Prin acumulare de pulberi exista pericolul de producere a exploziilor în aer. Reactioneaza cu apa formând hydrogen. În contactul cu apa sau umiditatea elibereaza gaze inflamabile. Reactioneaza cu acizii

1305-78-8

Nu se stocheaza pe amplasa-ment. Se livreaza direct din instalatie în cisterna cu care se transporta la beneficiar

R 41

Risc de leziuni oculare grave. Produsul face parte din clasa 1 de periculozitate pentru apa.

Var micronizat

Pulbere alba cu dimensiunea granulelor mai mici de 100 microni. Oxidul de calciu reactioneaza cu apa si genereaza caldura Acest lucru poate cauza riscuri pentru materialul inflamabil. Modifica pH –ul apei

1305-78-8 R37 R38 R41

Iritant pentru sistemul respirator Iritant pentru piele Risc de vatamare grava pentru ochi.

Accidente potentiale.

In cazul obiectivului analizat pericolele pot fi: naturale si/sau tehnologice.

Pericole naturale

Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori

abundente, variatii de temperatura (inghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene

distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi

aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi

reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central.

- amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii;

- elementele constructive au fost proiectate tinand seama de cerintele legislative privind

gradul de seismicitate a zonei;

- terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari.

Amplasamentul face parte din zona de hazard seismic avand acceleratia terenului ag =

0,12 g si perioada de control a spectrului de raspuns Tc = 0,7 s. Un seism de amplitudine

mare ar putea provoca: intreruperea alimentarii cu energie electrica si gaze naturale,

intreruperea activitătii de productie.

60

In acest caz masurile de interventie trebuie dirijate catre reducerea riscurilor unor incendii

( conform Planului de interventie in caz de incendiu) prin:

▪ intreruperea activitatii de productie in conditii de siguranta, cu accent pe utilajele cu

conditionari la scoaterea din functiune;

▪ intreruperea alimentarii cu energie electrica si gaze naturale;

▪ interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din dotare

(stingatoare portabile, stingatoare transportabile si hidranti interiori;

▪ protectia si racirea elementelor de constructie in vederea pastrarii capacitatii portante a

acestora;

Pericolul de incendiu

Principalele surse de aprindere sunt:

- echipamentele electrice;

- electricitatea statica;

- flacara deschisa ;

- surse intamplatoare.

Incendiile prin extindere pot declansa un accident major. Titularul activitatii va elabora

Planul de interventie in caz de incendiu .

Masurile de siguranta care se iau, au ca scop eliminarea oricarei surse cu potential de

aprindere, astfel incat orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv sa fie in

afara pericolului de contact cu acestea.

Pericole tehnologice.

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza

depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni

umane voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, esecul

sistemelor de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat

si redus, necesitand un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie in parte.

Toxicitatea materialelor

In conformitate cu prevederile HG nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si

mediu ale substantelor notificate se iau in considerare urmatoarele efecte toxice

potentiale: toxicitate acuta; iritare; efecte corosive; sensibilizare; toxicitate la doze

repetate; mutagenitate; carcinogenitate; toxicitate pentru reproducere

Substantele prezente pe amplasament care intra sub incidenta HG 804/2007, sunt

substante cu efecte iritante: magneziu, carbora de calciu, var cu pulbere de magneziu si

aluminium.

61

Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor

substante. Punerea in libertate poate genera afectarea sanatatii salariatilor.

Masurile de prevenire se refera la:

- depozitarea corespunzatoare;

- elaborarea procedurilor pentru efectuarea receptiei cantitative si clitative a

substantelor, manipularea, epozitarea si utilizarea acestora.

Explozivitate si inflamabilitate

Substantele din aceasta categorie, sub incidenta HG 804/2007 prezente pe

amplasament sunt : magneziul, span de magneziu si aluminium, carbora de calciu,

brichetele de carbid cu magneziu si aluminium, care in contactcu apa degaja gaze

extreme de inflamabile.

Accidentele care se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor

substante : incendii si explozii.

Masurile de prevenire se refera la:

- Manipularea mecanizata a containerelor si big-bgs-urilor care contin substante

periculoase(materii prime si produse finite), conform indicatiilor din Fisele de

securitate .

- Utilizarea ambalajelor originale inchise etans si pastrarea integritati ambalajelor

materiilor prime si a produselor finite.

- Stocarea materiilor prime si a produselor finite se va face in ambalaje rezistente la

foc sau din material necombustibile.

- Recipientii in care se stocheaza materiile prime care contin substante periculoase

se vor stivui ordonat cu inaltimea minima a randurilor, cu pasaj de circulatie intre

ele.

- Spatiile de depozitare vor fi ventilate natural, protejate impotriva umiditatii,

precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada) si razele Soarelui, fara surse de caldura

sau foc deschis. In spatiile de depozitare sunt interzise sursele cu flacara deschisa

si fumatul, sau depozitarea de lichide inflamabile, materiale combustibile si

substante oxidante.

- In zonele de stocare se va admite doar circulatia salariatilor care au atributii si sunt

instruiti cu privire la receptia cantitativa, calitativa, manipularea si depozitarea

substantelor periculoase.

- Evitarea formarii de praf. Containerele se vor tine deschise o perioada scurta de

timp, doar cand se alimenteaza utilajele.

- Clasificarea zonei de lucru cu pericol de explozie conform Drectivei 1999/92/CE.

62

- Salariatii vor purta echipament individual de protectie.

Periculozitatea pentru mediu (ecotoxicitatea)

Se refera la toxicitatea pentru mediul acvatic.

Substantele din aceasta categorie sub incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament:

Mg, span de Al si Mg, CaC2 sunt substante insolubile.

Patrunderea accidentala in canalizarea menajera sau pluviala (cu apa de stingere a unui

incendiu, apa meteorica) genereaza gaze extrem de inflamabile existand pericolul

declansarii unui incendiu si/sau o explozie.

Afectarea calitatii apei (modificarea pH -ului poate fi generata de patrunderea accidentala

a varului (materie prima si a varului cu pulbere de Al si Mg) in reteaua de canalizare. In

cazul patrunderii varului cu pulbere de Al si Mg in canalizare exista pericolul producerii

unui incendiu si/sau o explozie

Masurile de prevenire se refera la:

- siguranta si etanseitatea recipientilor de depozitare si a spatiilor de depozitare;

- siguranta echipamentului, verificari periodice;

- respectarea regulamentului de exploatare;

- evitarea imprastierii accidentale;

- indepartarea imediata a scurgerilor accidentale;

- existenta in stoc a materialelor necesare neutralizarii scurgerilor conform indicatilor din

Fisele de securitate;

- colectarea si neutralizarea deseurilor rezultate din operatiile de indepartarea scurgerilor

accidentale, in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana.

Alte pericole

- accidente de transport;

- periclitare intentionata.

Accidentele de transport se produc in special in afara amplasamentului, dar se pot

produce si pe teritoriul obiectivului. Consecinta este dispersia substantelor solide.

Masurile de prevenire se refera in special la :

- siguranta transportului, respectiv la conducerea preventiva a mijlocului de

transport, limitarea vitezei de circulatie in incinta oiectivului la 5 km/h;

- imprejmuirea amplasamentului, controlul accesului in obiectiv, sisteme de alarma,

supraveghere si comunicare.

Pericole biologice

In cazul acestui obiectiv nu exista riscuri biologice.

Pericolul de incendiu

63

Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care

afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport, culturi agricole,

etc. Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea

tehnica a securitatii la incendiu consta in aplicarea unor principii tehnice si metode

specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si

calcula masurile de siguranta necesare.

Incendiul este socotit un risc de gravitate mica, dar frecventa manifestarii îi confera un

efect cumulat.

În cazul acestui obiectiv riscul potential este pericolul de incendiu.

Principalele surse de aprindere sunt:

- echipamentele electrice;

- electricitatea statica;

- flacara deschisa din proces ;

- surse intamplatoare.

Incendiile prin extindere pot declansa un accident major.

Societatea va elabora Planul de interventie in caz de incendiu .

Masurile de siguranta care se iau, au ca scop eliminarea oricarei surse cu potential de

aprindere, astfel incat orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv sa fie in

afara pericolului de contact cu acestea.

Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ

asupra mediului.

Riscuri tehnologice

1. Locuri posibile de producere: depozite de materii prime

2. Cauze posibile de producere : inundatii catastrofale cu patrunderea apei in depozite si

producerea acetilenei din carbid, lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere ,

reparatie, eroare umana la operare .

3. Probabilitatea de producere a unui accident teoretic posibil : extrem de rar .

5. Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de gaze din oxidarea materiilor

prime, produse finite, combustia materialelor de constructie.

Incendiul in spatiile de productie si depozitare.

Un incendiu poate avea urmari semnificative in perioada derularii activitatii de productie,

manipulare materii prime si livrare produse finite. In aceste situatii nu se produc scurgeri

accidentale, are loc eliberarea de gaze din oxidarea materiilor prime, produse finite si

combustia materialelor de constructii. Pentru combaterea incendiului nu se utilizeaza apa.

64

Incendierea din cauza scanteii electrostatice are o probabilitate redusa deoarece utilajele

tehnologice si cisterna pentru transportul varului cu Mg + Al vor fi legate la pamant,

racordul de descarcare in cisterna trebuie sa fie in constructie antistatica si debitul de

incarcare/descarcare este controlat prin caracteristicile echipamentelor utilizate.

Lucrul cu foc deschis va fi interzis in spatiile de productie, depozitare si in perioada cand

cisterna este la rampa de incarcare. Se vor elimina operatiile care ar putea produce

scantei.

Spatiile de depozitare vor fi protejate impotriva patrunderii apei, fara surse de caldura.

Se vor efectua verificari sistematice ale instalatiilor interioare de alimentare cu gaze

naturale si curent electric. Instalatile interioare se vor verifica si repara de operatori

autorizati.

Probabilitatea accidentului este extrem de redusa .

Evaluarea riscului.

Clasificarea riscurilor

Masura probabilitatii de a se produce se poate realiza prin incadrarea in urmatoarele 5

nivele:

1. Improbabil – se poate produce doar in conditii exceptionale; este atat de putin probabil

incat se poate presupune ca nu se intampla niciodata;

2. Izolat – s-ar putea intampla candva; este putin probabil ca se poate produce pe

perioada de operare a obiectivului;

3. Ocazional – se poate intampla candva; este posibil sa se produca la un anumit moment

dat in perioada de operare;

4. Probabil – se poate intampla in anumite situatii; se poate produce de cateva ori in

intreaga durata de operare.

5. Frecvent – se intampla in multe situatii; este probabila producerea lor in mod frecvent.

Masura calitativa a consecintelor este realizata tot prin incadrarea in cinci nivele de

gravitate care au urmatoarele semnificatii:

Masura asupra consecintelor

Asupra factorului antropic din zona (personalul, populatia)

Efect potential

Emisii Efect asupra ecosistemelor

Efecte social-economic

Neglijabil Vatamari nesemnificative, fara decese sau raniri

Fara emisii Efecte pe termen scurt si reversibile doar la anumite specii

Efecte sociale nesesizabile, fara motive de ingrijorare

Minor Este necesara acordarea primului ajutor

Emisii in incinta obiectivului care sunt retinute si captate

Daune neinsemnate, rapid remediabile si

Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru

65

reversibile, pentru un numar foarte limitat de plante si / sau animale

comunitate

Moderat Sunt necesare tratamente medicale

Emisii in incinta obiectivului care sunt retinute si captate cu ajutor strain

Daune temporare si reversibile create de migrarea populatiilor de animale si daune asupra habitatelor

Intreruperea activitatii de productie chiar si pe termen scurt Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare

Major Vatamari deosebite pentru oameni

Emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare

Moartea unor animale, daune asupra speciilor, distrugeri de habitate etc.

Intreruperea activitatii de productie si motive serioase de ingrijorare

Catastrofic Produc o rata a mortalitatii ridicata

Emisii toxice in afara amplasament cu efecte daunatoare

Moartea animalelor in numar mare, distrugerea speciilor de plante

Oprirea activitatii e productie;motive de ingrijorare foarte mari

Matricile de evaluare a riscului sunt utilizate in principal pentru clasificarea riscurilor in

functie de importanta lor.

Probabilitatea Consecinte

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

Improbabil 1 2 3 4 5

Izolat 2 4 6 8 10

Ocazional 3 6 9 12 15

Probabil 4 8 12 16 20

Frecvent 5 10 15 20 25

Analiza riscului Nivele de risc

Definitie Actiuni ce trebuie indeplinite

1-3 Risc f. scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina 4-6 Risc scazut

7-14 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de munca

15 - 19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de varf

20 - 25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta sunt necesare actiuni imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

Evaluarea riscurilor identificate: Risc = Probabilitate x Consecinte

66

Descrierea scenariului Evaluarea riscurilor

Probabilitate Consecinte Risc

Nr. Scenariu: 1 Inundatii catastrofale cu patrunderea apei in depozite si producerea acetilenei din carbid, lipsa executarii operatiilor de verificare , intretinere , reparatie, eroare umana la operare

Izolat (2)

Moderate (3)

Scazut (6 )

Nr. Scenariu : 2. Incendiul in spatiile de productie si depozitare. In aceste situatii nu se produc scurgeri accidentale, are loc eliberarea de gaze din oxidarea materiilor prime, produse finite si combustia materialelor de constructii. Pentru combaterea incendiului nu se utilizeaza apa.

Izolat (2)

Moderate (3)

Scazut (6)

Matricea riscului.

Probabilitatea Consecinte

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

Improbabil

Izolat Scenariile nr. 1 si 2

Ocazional

Probabil

Frecvent

NIVELE DE RISC SI SECURITATE Nivel de risc (Ni)

Minim

foarte mic

mic mare/mediu mare foarte mare

maxim

Nivel de securitate (Si)

Maxim

Foarte mare

Mare

Mediu

Mic

Foarte mic

Minim

Nivelul accidentelor propuse

Scenariile, nr. 1 si 2

Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 Nivel 6 Nivel 7

S-au considerat nivelurile de risc sub 4 ca fiind acceptabile, iar cele mai mari de 4 ca

fiind inacceptabile.

Nivelul 7 de risc reprezinta nivelul critic, dincolo de aceasta limita siguranta tinde catre

zero.

O prima analiza a riscurilor, incadreaza riscurile in categoria riscurilor scazute:

- este necesara acordarea primului ajutor salariatilor;

- emisii doar in incinta obiectivului;

67

- daune neinsemnate pentru numar foarte limitat de plante si / sau animale,

remediabile si reversibile;

- efecte sociale cu putine motive de ingrijorare pentru comunitate.

Planuri pentru situatii de risc.

Titularul activitatii va elabora:

- Planul de urgenta interna

- Planul de urgenta la incendiu

- Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

Masuri pentru prevenirea accidentelor:

- Masuri de prevenire si combaterea incendiilor: constructive (proiectarea

constructiilor conform normativelor privind rezistenta la foc), specifice instalatiilor

(legarea la pamant a utilajelor, sisteme de paratonerie: instalatii electrice si

automatizari, paratraznete, prize de pamant) si organizatorice (interzicerea

fumatului, a lucrului cu foc deschis, permise de lucru cu foc la interventii, instruirea

personalului).

- Masuri de protectie contra exploziilor: constructive, controlul procesului si a

parametrilor, dispozitive de siguranta.

- Masuri de retinere (colectare) si neutralizare/ valorificare a substantelor scurse.

In cazul producerii unei eveniment se va anunta imediat APM Mures şi GNM -

Comisariatul judeţean Mures şi se vor aplica masurile de interventie stabilite prin planurile

specifice fiecarui tip de incident.

8. Incetarea activitatii

La incetarea activitatii cu posibil impact semnificativ asupra mediului, precum si la

schimbarea titularului activitatii, inclusiv prin vanzare de active, vanzare a pachetului

majoritar de actiuni, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmatã de lichidare,

lichidare, faliment, este obligatorie efectuarea bilantului de mediu de catre titularul

activitãtii, in scopul stabilirii obligatiilor de mediu.

Pe baza bilantului de mediu, a propunerii de program de actiuni si a planului de inchidere,

prezentate de titularul activitatii, autoritatea competentã pentru protectia mediului emite

avizul de mediu pentru inchidere .

La incetarea activitatii se vor reanaliza poluantii din sol si apele subterane pentru a stabilii

aportul de poluare al instalatiei si masurile de remediere ce se impun.

Planul de inchidere va cuprinde masurile propuse la incetarea definitiva a activitatii de

pe amplasament pentru evitarea oricaror riscuri de poluare si readucerea terenului la o

stare satisfacatoare. Acesta va contine:

68

a) Masuri generale care se impun la incetarea activitatii:

Eliminarea stocului de materii prime.

Inchiderea conductelor de aductiune a gazului natural si aerisirea acestora.

Golirea utilajelor de materii prime si produse finite.

Eliminarea/valorificarea deseurilor (valorificarea acestora prin vanzare sau, daca acest

lucru nu este posibil, se va realiza neutralizarea acestora)

Investigatii asupra contaminarii solului si pinzei freatice si masurile ce se impun pentru

protectia solului si subsolului;

Masuri de inchidere, dezmembrare si demolare,

Mod de evacuare, transport si depozitare a materialelor rezultate.

Metode de reconstructie ecologica.

b) Lucrãri si masuri specifice de protectie a mediului

Măsuri speciale de manipulare a substantelor chimice periculoase utilizate pana la

incetarea activitatii;

Curatirea instalatiilor si magaziilor de stocare a substantelor chimice.

Deconectarea de la alimentarea cu gaze naturale si dezafectarea instalatiilor, cu

respectarea normelor specifice;

Titularul obiectivului trebuie sã asigure resursele necesare pentru punerea in aplicare a

prevederilor din Planul de inchidere.

Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele financiare necesare pentru punerea lui

in practica si, de asemenea, sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatii acestor

surse, indiferent de situatia financiara a titularului activitatii.

Dezafectarea, demolarea instalatiei si constructiilor se va face obligatoriu pe baza unui

proiect de dezafectare. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru

proiectele de dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.

9. Descrierea dificultăţilor

Informaţiile cu privire la amplasamentul obiectivului, caracteristicicile constructive şi

funcţionale utilizate pentru realizarea evaluării au fost puse la dispozitia evaluatorului de

către titular.