2

Cuprins

CAPITOLUL I Dispoziţii generale .............................................................................. 3

CAPITOLUL II Obiectul de activitate ......................................................................... 4

CAPITOLUL III Structura organizatorică ................................................................... 7

CAPITOLUL IV Structura de conducere ..................................................................... 9

CAPITOLUL V Funcţiile de execuţie ....................................................................... 16

CAPITOLUL VI Compartimentele institutului .......................................................... 22

CAPITOLUL VII Dispoziţii finale ............................................................................. 30

3

CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1 – Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca a fost înfiinţat prin Hotărârea Sesiunii Generale a Academiei Române, din 20 mai 1930, şi reînfiinţat ca institut, în temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 209 din 3 martie 1990, ca instituţie publică fără personalitate juridică, fiind succesorul de drept al vechii Arhive de Folklor a Academiei Române, fondată la Cluj, în 1930, respectiv al Secției din Cluj a Institutului de Folclor din București, care a ființat în Cluj între 1949-1964, al Secției de Etnografie și Folclor a Filialei Cluj a Academiei Române, între 1964-1974, precum și al Sectorului de etnologie şi sociologie din cadrul Centrului de Științe Sociale al Universității „Babeș- Bolyai” între 1975-1989. Institutul nu dispune de autonomie funcţională şi financiară, ci activează în rețeaua de institute ale Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, după 1990, în conformitate cu actele normative care guvernează instituţiile publice de cercetare din cadrul Academiei Române, precum şi cu reglementările proprii, adoptate în limitele autorităţii conferite de lege.

Art. 2 – Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca are sediul în România, în municipiul Cluj-Napoca, str. Republicii, nr. 9, cod 400015.

Art. 3 – Din punct de vedere științific, institutul este coordonat de Secţia a XIII - a Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, iar, administrativ, financiar și funcțional, el se subordonează Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române.

Art. 4 - Personalul de cercetare din institut îşi desfăşoară activitatea în cursul orelor legale de muncă, 8 ore/zi, de luni până vineri, în intervalul orar 8:00 – 16:00, cu excepția sărbătorilor legale, la sediu sau în biblioteci și alte instituții publice. Conducerea institutului este responsabilă de programul de lucru al personalului şi de evidenţa acestui program.

Art. 5 – Personalul de cercetare are datoria să participe la acţiunile ştiinţifice organizate de institut, precum şi la cele în domeniu ale Academiei Române sau ale secţiei de specialitate.

Art. 6 – Veniturile realizate și bunurile materiale (aparatură, mobilier, dotări tehnice, consumabile etc.) obținute prin contracte cu finanţare bugetară sau prin contracte extrabugetare de la instituţii de stat sau private din ţară, prin contracte extrabugetare obţinute de la instituții sau organizaţii internaţionale, veniturile realizate din alte activităţi extrabugetare, ori din eventuale donaţii sunt administrate, cu respectarea dispoziţiilor legale, de către serviciile de profil ale Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române.

Contractarea unor lucrări suplimentare celor din programele de cercetare aprobate ale institutului, (cu finanţare bugetară sau/şi extrabugetară) necesită aprobarea prealabilă, cu respectarea dispoziţiilor legale, a deciziilor Președintelui Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și a hotărârilor direcțiunii Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”.

4

CAPITOLUL II Obiectul de activitate Art. 7 – Ca instituţie publică bugetară, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” adună, tezaurizează şi protejează valorile imateriale de patrimoniu cultural, însumând peste 750.000 documente etnografice, folclorice, etnologice, antropologice, de istorie orală românești, maghiare, săsești, rroma, slovace etc., în cea mai mare parte inedite, pe care le sistematizează şi clasifică, edificând corpusuri de arhivă, baze de date pe categorii de valori, tipologii, indici, fişiere tematice, alte instrumente de uz intern. Ea asigură informatizarea fondurilor documentare cu scopul de a oferi condiţii cât mai bune de informare şi documentare pentru specialiştii români şi străini, pentru doctoranzi, studenţi, oameni de cultură, pentru toţi cei interesaţi de cultura tradiţională românească maghiară ori săsească din România.

Art. 8 - Obiectivul principal al activității institutului îl constituie realizarea de cercetări fundamentale şi avansate, precum şi de acțiuni conexe (difuzarea rezultatelor cercetărilor efectuate, prin publicaţii, consultanţă de arhivă, sesiuni ştiinţifice etc.) în următoarele domenii: folcloristică românească/maghiară/săsească, etnologie generală, etnomuzicologie, etnocoreologie, antropologie culturală, antropologie vizuală (film etnologic şi antropologic), studii culturale, în baza programelor de cercetare proprii, corelate cu programele fundamentale şi prioritare de cercetare ale Academiei Române, contribuind prin aceasta la dezvoltarea cunoaşterii şi la influenţarea în sens pozitiv a evoluției societăţii româneşti și a progreselor pe calea integrării europene.

Art. 9 - Obiectivele generale ale Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca sunt:

a. conservarea, îmbogăţirea şi diversificarea patrimoniului documentar al Arhivei prin realizarea unor noi cercetări de teren, prin achiziţionarea unor manuscrise şi a altor materiale etnologice; b. îmbogățirea fondului de fotografie digitală prin fotografii de teren, fotografii vechi din fonduri publice și private, copii ale unor imagini de interes etnografic din vechi publicații românești și maghiare, îmbogățirea cu documente video, transpunerea în sistem digital a înregistrărilor sonore; c. sistematizarea fondurilor documentar-patrimoniale ale Arhivei de Folclor a Academiei Române, fonduri constituite prin efortul mai multor generaţii de cercetători, din 1930 până azi. d. realizarea corpusurilor de arhivă, ca instrumente moderne de informare şi documentare etnologică şi folcloristică, a unor baze de date informatizate. e. realizarea și promovarea cercetărilor ştiinţifice avansate în domeniile enunțate mai sus, stabilite prin structura compartimentelor/sectoarelor; f. organizarea de manifestări ştiinţifice şi participarea cercetătorilor Institutului la conferinţe şi sesiuni/manifestări ştiinţifice internaţionale pentru a contribui la dezbaterile ştiinţifice pe plan european și mondial din domeniile frecventate;

5

g. diseminarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ale membrilor Institutului atât în ţară, cât şi în străinătate, prin publicaţii proprii tipărite în limbile română, maghiară, germană şi în limbi de circulaţie internaţională; h. participarea cercetătorilor din institut la manifestări cultural-ştiinţifice din ţară, cu prioritate la cele organizate de Secţia a XIII - a - Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române și de Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” pentru a răspândi, în cercuri mai largi, valorile acumulate în Arhiva de Folclor a Academiei Române, principalele rezultate ştiinţifice obţinute de etnologii clujeni; i. participarea împreună cu alte instituţii de profil din țară și/sau din străinătate la realizarea unor proiecte comune în domeniile amintite: bibliografii, tipologii bibliografice, monografii tematice; j. accesarea fondurilor din alte surse de finanţare prin aplicații depuse la diferite competiţii de proiecte; k. prestarea de activităţi didactice, în măsura solicitărilor venite din partea forurilor de învăţământ superior, prin care să fie comunicate studenţilor/masteranzilor/doctoranzilor rezultatele investigațiilor ştiinţifice proprii; l. respectarea normelor înscrise în „Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare”, care statuează responsabilitatea ştiinţifică deplină a cercetătorului în privinţa lucrărilor sale din planul de cercetare al Institutului sau din afara acestuia şi sancţionează încălcarea drepturilor intelectuale, de autor, plagiatul, practicile nesănătoase de utilizare a materialelor de arhivă (necitarea sau referințele superificiale la documentele din fondurile Arhivei, anonimizarea muncii de teren a altor cercetători, refuzul accesului la propriile materiale de teren prin constituirea „arhivelor particulare” și nearhivarea rezultatelor cercetărilor de teren).

Art. 10 - Pentru atingerea acestor obiective, institutul va desfăşura, în cadrul tuturor structurilor sale, următoarele activităţi:

a. realizarea corpusurilor de arhivă, ca instrumente moderne de informare şi documentare etnologică şi folcloristică, a unor baze de date informatizate. b. îmbogăţirea şi diversificarea fondurilor documentare existente ale Arhivei de Folclor a Academiei Române prin realizarea unor cercetări de teren finalizate prin pregătirea și arhivarea materialelor obținute și prin scanarea colecţiilor de manuscrise şi a unor lucrări inedite. c. baze bibliografice de date: Cartea etnologică şi antropologică în biblioteci publice din Cluj-Napoca; Bibliografia reprezentanţilor Şcolii etnologice clujene (1876-până în prezent); Bibliografiile Ion Muşlea; Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului inițiate și coordonată de Ion Mușlea. d. sistematizarea pe baze informatice a întregii documentaţii din fondurile Arhivei de Folclor a Academiei Române: informatizarea şi digitizarea fondurilor documentar ştiinţifice pe care le deţine; registrele inventar ale Arhivei; informatizarea şi digitizarea instrumentelor de lucru, a cataloagelor tematico-tipologice, a catalogului-inventar al bibliotecii, scanarea primară a fișelor periodicelor vechi şi afişarea lor pe site-ul Institutului, în vederea cât mai facilei lor consultări de către specialiştii români şi străini interesaţi.

6

e. digitizarea şi afişarea pe site-ul institutului, în regim de Bibliotecă virtuală a Arhivei de Folclor a Academiei Române a unor lucrări. f. publicarea marilor corpusuri şi a colecţiilor monografice realizate la Cluj: Basmele despre animale, Dicţionarul cimiliturilor româneşti, Proverbele românilor, Proverbele săsești, Proverbele maghiare, Corpusul şi tipologia ritualurilor agrare, Legendele populare româneşti, Cântecele de cătănie, Textele rituale de nuntă, Textele rituale funebre, Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române etc. g. îmbogăţirea și modernizarea fondurilor documentar-științifice ale Arhivei de Folclor a Academiei Române; transcrierea literară și muzicală a documentelor din fondurile AFAR prin aportul întregului efectiv de cercetare, constituirea bazelor de date informatizate la care să contribuie fiecare angajat al institutului; h. afișarea pe site-ul institutului a rezultatelor muncii de sistematizare și modernizare a fondurilor documentare, cu menționarea contributorilor, precum și a celor din rapoartele de cercetare anuale; i. publicarea de articole în reviste, în publicaţii ale Academiei Române şi reviste indexate în baze de date internaţionale, participarea la conferinţe, simpozioane, sesiuni ştiinţifice, cursuri de perfecţionare etc.; j. obţinerea şi realizarea de contracte de cercetare din surse bugetare și extrabugetare; k. realizarea site-ului institutului şi actualizarea acestuia; realizarea și publicarea pe site-ul Institutului a unor link-uri spre fiecare proiect de cercetare aflat în derulare; l. elaborarea rapoartelor de cercetare anuale; m. completarea tuturor registrelor administrative obligatorii, arhivarea documentelor administrative, realizarea şi transmiterea tuturor raportărilor la termenele cerute de Secţia a XIII - a, Arhitectură şi Audiovizual din cadrul Academiei Române și de Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române.

Art. 11. a. – Cercetările institutului se efectuează pe bază de proiecte integrate în programe de cercetare, definitivate de directorul institutului în colaborare cu șefii de compartimente științifice, supuse discuției Consiliului științific, avizate de Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, aprobate de Secţia a XIII - a, Arhitectură şi Audiovizual, de Prezidiul Academiei și de Adunarea Generală a membrilor Academiei Române. Cercetări suplimentare pot fi realizate pe bază de contracte cu parteneri publici şi privaţi, interesaţi în cercetarea unor fenomene şi procese circumscrise obiectivului de activitate al institutului. Institutul participă, împreună cu alte institute din cadrul Academiei Române, la elaborarea unor cercetări cu caracter interdisciplinar. b. Cercetătorilor angajați în cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca le revine sarcina menționării afilierii instituționale în cazul publicațiilor rezultate din cercetările aprobate și finanțate de Academia Română și derulate ca parte a obligațiilor stabilite în contractele de muncă, respectiv în fișa postului, precum și în cazul participărilor la conferințe sau la alte activități profesionale similare, cu scopul diseminării rezultatelor cercetărilor bugetate de Academia Română. c. Cercetătorii angajați la Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca au obligația de a înregistra, arhiva și clasifica, în fondurile Arhivei

7

institutului, materialele rezultate din cercetările de teren aferente proiectelor de cercetare finanțate direct de Academia Română, prin Filiala Cluj-Napoca, precum și a celor finanțate din alte surse, dar derulate prin instituția menționată.

Art. 12 – a. Cercetări suplimentare pot fi realizate pe bază de contracte cu parteneri publici şi privaţi, interesaţi în cercetarea unor fenomene şi procese circumscrise obiectivului de activitate al institutului, numai cu aprobarea Consiliului științific al institutului. b. Cercetătorii care dețin norma de bază la Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române și sunt angajați ai institutului sunt încurajați să solicite fonduri extrabugetare, ce urmează a fi administrate de Filiala Cluj-Napoca a Academiei, pentru activități de cercetare suplimentare celor aprobate de Academia Română prin programele proprii. Ei își vor demonstra atașamentul și loialitatea față de Institutul “Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca folosindu-se de aflilierea instituțională, precum şi de CV-ul personal, pentru obţinerea de granturi sau de contracte de finanţare. Pentru orice proiect individual sau colectiv desfăsurat în afara celor aprobate de Academia Română în cadrul programelor proprii ale institutului, dar implementat prin instituția angajatoare, este necesară afișarea pe site-ul institutului a unui link/unei trimiteri spre site-urile proiectelor respective. c. Toate bunurile achiziționate, rezultatele cercetărilor realizate în cadrul unor proiecte (de cercetare)/granturi sau contracte finanțate din fonduri diferite de cele alocate de forul tutelar revin de drept Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca, cu excepția cazurilor în care se pot aduce dovezi privitoare la faptul că respectivele contracte de finanțare prevăd alte condiții.

CAPITOLUL III Structura organizatorică Art. 13 - Structura organizatorică a institutului este alcătuită din ansamblul diviziunilor instituţionale constituente şi a persoanelor încadrate în vederea asigurării condiţiilor organizatorice şi materiale pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor corespunzătoare.

Art. 14 - Structura organizatorică a Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca cuprinde structura profesională de bază (de cercetare şi, eventual, structura de consultanţă) şi structura funcţională (de conducere şi de execuţie), asamblate astfel încât să confere angajaţilor institutului atribuţii, responsabilităţi şi competenţe adecvate funcţiei (postului), pregătirii profesionale (gradului sau treptei), precum şi cerinţelor impuse de proiectele şi programele de cercetare, în condiţiile asigurării libertăţii de cercetare a personalului şi valorificării eficiente a rezultatelor cercetării în interesul institutului şi al forului tutelar, Academia Română, cu respectarea prevederilor legale privind dreptul de proprietate intelectuală.

Art. 15 - Principalele componente ale structurii organizatorice de bază a institutului sunt:

8

a. funcţia (postul); b. norma de execuție; c. norma de conducere; d. compartimentele; e. nivelurile ierarhice; f. relaţiile organizatorice formale. Funcţia (postul) reprezintă cea mai simplă subdiviziune a institutului, conţinutul acesteia fiind format din totalitatea activităţilor şi lucrărilor realizate de un angajat, funcţia fiind delimitată prin competenţe, autorităţi şi responsabilităţi, toate acestea fiind cuprinse în fişa postului; Norma de execuție reprezintă numărul de angajaţi (permanenţi sau colaboratori) şi de compartimente coordonate nemijlocit de către o funcţie de conducere. Norma de conducere reprezintă numărul de angajaţi (permanenţi sau colaboratori) care coordonează nemijlocit compartimentele de cercetare ale Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”. Compartimentul reprezintă subdiviziunea organizatorică (de cercetare, de consultanţă şi/sau funcţională), formată dintr-un număr dat de angajaţi, subordonaţi unei autorităţi unice. Dimensiunea compartimentului va dispune de flexibilitatea necesară adaptării acestor cerinţe realizării proiectelor şi programelor de cercetare aprobate de către Academia Română sau angajate prin contracte, precum şi de realizarea celorlalte activităţi ale institutului. Nivelurile ierarhice. Structura organizatorică a institutului cuprinde 4 niveluri ierarhice, şi anume:

- Consiliul ştiinţific al institutului, alcătuit din 5 membri ; - Directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, care are și rolul de Custode general al Arhivei; - Şefii de compartimente funcționale și de consultanță; - Custode executiv al Arhivei/ secretar ştiinţific.

Alcătuirea Consiliului științific al institutului din 5 membri se justifică prin faptul că, pentru luarea oricărei decizii, atât numărul total al membrilor Consiliului științific, cât și numărul de membri ce reprezintă cvorumul trebuie să fie impar. Doar la un număr total de 5 membri ai Consiliului știintific se poate obține un cvorum format dintr-un număr impar care poate fi considerat reprezentativ pentru resursele umane ale institutului. Relaţiile între compartimente şi pe nivelurile ierarhice se constituie având în vedere necesitatea descentralizării activităţilor, precum şi încurajarea iniţiativei cercetătorilor în realizarea activităţilor şi, în acest sens, aceste relaţii vor fi caracterizate printr-o puternică individualizare. Acţiunea nivelurilor ierarhice manageriale se va concretiza, îndeosebi, în relaţii de informare, coordonare şi colaborare.

Art. 16 – Institutul are, în structura sa, următoarele compartimente/sectoare de cercetare:

a. Compartimentul/sectorul de folclor literar și de studiere a ritualurilor tradiționale; b. Compartimentul/sectorul de etnomuzicologie și etnocoreologie;

9

c. Compartimentul/sectorul de folclor maghiar și săsesc; d. Compartimentul/sectorul de arhivă (documentare/informare/consultanță și conservarea patrimoniului imaterial); e. Biblioteca Institutului. În structura compartimentelor/sectoarelor Institutului activează colectivele de cercetători constituite în jurul temelor din „Programele şi proiectele de cercetare ştiinţifică” ale Institutului; Compartimentele Institutului sunt conduse de câte un şef de compartiment, numit de director, confirmat de Consiliul ştiinţific al Institutului, pe baza CV-ului cu activitatea ştiinţifică, a prestigiului profesional al candidatului, cu condiţia de a avea normă întreagă în institut şi titlul de doctor în specialitatea compartimentului. Programele de cercetare sunt coordonate de şefii de compartiment/sector, iar proiectele din cadrul programelor sunt efectiv conduse de către cercetătorii implicaţi în realizarea lor. Proiectele de cercetare fac parte obligatoriu din programele de cercetare ale Institutului. CAPITOLUL IV Structura de conducere Art. 17 – Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” este condus de un director, numit prin Decizia Preşedintelui Academiei Române, la propunerea Prezidiului Academiei Române, pe o durată de patru ani, în urma concursului instituit în acest scop, în conformitate cu prevederile legale, ale „Statutului Academiei Române” şi „Regulamentului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei Române”, care stabileşte şi atribuţiile directorului. Directorul institutului trebuie să îndeplinească una dintre condiţiile specifice prevăzute de regulamentul menţionat mai sus: a. să fie membru titular sau membru corespondent al Academiei Române; b. să fie cercetător ştiinţific gradul I sau profesor universitar în unul din domeniile: folcloristică românească/maghiară/săsească, etnologie generală, etnomuzicologie, etnocoreologie. Drepturile şi obligaţiile directorului de institut, precum şi politica managerială se stabilesc printr-un contract de management, specific Academiei Române. Conform Statutului Academiei, Prezidiul Academiei Române poate hotărî, cu avizul secţiei de specialitate, înlocuirea directorului institutului, dacă dovedeşte o slabă activitate managerială. Directorul institutului are, în principal, următoarele atribuţii: a. definitivează, în colaborare cu şefii de compartimente de cercetare, proiectele programelor de cercetare şi de relaţii cu străinătatea ale institutului şi le supune discuţiei Consiliului Ştiinţific, după care le înaintează secţiei de specialitate, în vederea aprobării necesare; b. asigură, împreună cu şefii de compartimente științifice, coordonarea tuturor activităților pentru realizarea programelor și proiectelor de cercetare avizate de secţia de specialitate şi aprobate de Adunarea Generală a Academiei Române; c. asigură individualizarea cercetărilor în cadrul institutului, promovând iniţiative, angajarea şi responsabilitatea fiecărui cercetător în activitatea proprie de cercetare a

10

acestuia. În acest sens, orientează compartimentele de cercetare pentru realizarea unor proiecte intersectoriale, prin flexibilizarea participării interdisciplinare a cercetătorilor la realizarea proiectelor; d. sprijină cercetătorii pentru publicarea şi valorificarea, prin toate formele convenabile, a rezultatelor cercetării ştiinţifice realizate în interesul institutului şi al Academiei Române, urmăreşte și se asigură de publicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice realizate; e. reprezintă institutul în relaţiile cu alte instituţii din ţară şi din străinătate, precum şi cu alţi agenţi publici şi privaţi; f. se pronunţă asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferinţe, cursuri în străinătate, atunci când acestea angajează institutul; g. asigură conducerea operativă a lucrărilor în cadrul serviciilor de consultanţă şi expertiză, atât direct, cât, îndeosebi, prin delegarea de competenţe şi responsabilităţi realizatorilor acestor lucrări şi servicii (când este cazul); h. iniţiază şi organizează manifestările ştiinţifice ale institutului, asigurând mobilizarea personalului institutului la reuşita acestor manifestări; i. prezintă dări de seamă anuale Secţiei Arte, Arhitectură şi Audiovizual, din cadrul Academiei Române; j. avizează, împreună cu membrii Consiliului ştiinţific, propunerile de premiere a unor lucrări, cererile de plecări în străinătate, cererile de granturi, de subvenţii, de sponsorizări, diverse alte cereri prezentate ori distribuie premiile, salariile de merit sau gradaţii, când acestea există. k. îndeplineşte atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, Statutului Academiei Române, Regulamentului de Organizare şi Funcţionare și Regulamentului de Ordine Interioară din cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, fiind răspunzător de întreaga activitate a institutului pe care îl conduce. l. Directorul este conducătorul executiv al institutului și reprezintă institutul în faţa organismelor ştiinţifice şi administrative ale Academiei Române, a autorităţilor administraţiei de stat, a forurilor universitare şi a altor instituţii din ţară şi din străinătate cu care colaborează. m. Directorul este și custodele general al Arhivei și este ajutat în activitatea de conducere de șefii de compartimente/sectoare de cercetare și de custodele executiv/secretarul ştiinţific al Arhivei;

Art. 18. I. a. Institutul are în structura sa un Consiliu ştiinţific, care funcționează prin respectarea prevederilor legale din articolele 46 și 47 din Statutul Academiei Române publicat în Monitorul Oficial nr. 617, din 14 septembrie 2009. b. Consiliul ştiinţific este statutar constituit dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din membri. Votul în Consiliul ştiinţific este, în general, deschis; în situaţii speciale poate fi şi vot secret. Un membru al Consiliului ştiinţific aflat în conflict de interese nu are drept de vot. În cazul în care numărul membrilor prezenți la ședința de Consiliu întrunită în mod statutar este par, iar numărul de voturi exprimate în favoarea și împotriva unei decizii este par (de exemplu 2-2), directorul institutului îi va solicita membrului absent de la ședință exprimarea, în scris, a votului său cu privire la acea decizie

11

și depunerea ei, la direcțiunea institutului, personal, prin poștă sau prin poșta electronică, în termen de maximum 3 zile de la solicitare. Procesul verbal aferent ședinței va fi întocmit doar în urma exprimării tuturor voturilor și i se va anexa decizia scrisă a persoanei absente de la acea ședință. c. Custodele executiv al Arhivei întocmește, de regulă, procesele verbale ale dezbaterilor şi hotărârilor luate în Consiliul știinţific. Procesele verbale sunt asumate şi semnate de către cel care le-a întocmit şi contrasemnate de directorul Institutului, care are calitatea de preşedinte al Consiliului ştiinţific, confirmându-se, astfel, autenticitatea lor. d. Consiliul ştiinţific al Institutului se întruneşte de câte ori este nevoie, la solicitarea verbală sau scrisă a directorului/președintelui Consiliului științific. Directorul poate convoca verbal ședință de Consiliu în orice moment din programul de lucru stabilit, iar convocarea scrisă se face cu minimum 24 de ore înaintea ședinței. II. Consiliul științific al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca este compus din: a. membrii de drept: respectiv directorul, în calitate de președinte al Consiliului Științific, șefii de sectoare/compartimente/colective și de custodele executiv al Arhivei. b. membrii aleşi în Adunarea generală a cercetătorilor Institutului, pe o perioadă de 4 ani, sunt cercetători ştiinţifici care au titlul de doctor, au norma întreagă şi cartea de muncă la Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române. c. Numărul total al membrilor Consiliului științific al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” este de 5 persoane din care 4 sunt membri de drept ai acestuia (directorul, șefii de sectoare/colective și secretarul științific/custodele executiv al Arhivei), iar numărul membrilor aleși este de unu. d. Din Consiliul științific pot face parte și cercetători din afara institutului, sub condiția ca aceștia să fie recunoscuți de comunitatea științifică de specialiști ca fiind reprezentativi, doar dacă sunt propuși și aleși de membrii institutului. e. Hotărârile în Consiliul ştiinţific se iau prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți în Consiliul științific (majoritate simplă). În situația în care condiția întrunirii statutare a Consiliului științific este îndeplinită, dar unul sau mai mulți membri lipsesc de la ședința Consiliului, votul membrilor Consiliului științific poate fi exprimat și justificat (și) în scris, printr-un document semnat olograf, scanat și transmis la timp, prin poșta electronică, pentru a putea fi luat în calcul la vot. f. Mandatul unui membru ales în Consiliul știinţific încetează prin demisie sau în condițiile neîndeplinirii sarcinilor științifice și/sau administrative. III. Consiliul ştiinţific al Institutului are următoarele atribuţii: a. discută și definitivează programele și proiectele de cercetare, programul general de sistematizare și modernizare a fondurilor documentare, precum şi planul de relaţii cu străinătatea, pentru a fi înaintate, anual, Conducerii Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și Secţiei de specialitate a Academiei Române; b. asigură executarea sarcinilor trasate institutului de către conducerea Academiei și de Secția de specialitate;

12

c. se pronunţă asupra solicitărilor de deplasare în ţară și/sau în străinătate ale personalului de cercetare, în cadrul schimburilor inter-academice ale Academiei Române, în special în scopul realizării proiectelor de cercetare în derulare; d. se pronunţă asupra participării cercetătorilor la congrese, mese rotunde, conferinţe, cursuri, burse de cercetare, granturi cu participare internațională și alte manifestări științifice în străinătate; e. analizează şi avizează lucrările de cercetare efectuate în unitate şi propune, când este cazul, măsuri de îmbunătăţire; f. ia măsuri pentru valorificarea prin instrumente de uz intern sau prin publicarea lucrărilor de cercetare realizate; g. analizează și propune Președintelui Filialei și Secției de specialitate spre avizare și aprobare organizarea unor manifestări știinţifice interne sau internaţionale; h. asigură funcţionarea periodică a reuniunilor ori a seminariilor ştiinţifice; i. sprijină și avizează realizarea contractelor şi granturilor de cercetare derulate prin Institut, când directorul de grant este membru al Institutului cu norma de bază în instituție, parteneriatele naţionale şi internaţionale, precum şi contractele cu parteneri publici şi privaţi; j. luând în considerare necesarul de specialiști în fiecare dintre compartimentele institutului, propune conducerilor Filialei și Secției de profil, cu respectarea prevederilor legale, scoaterea la concurs a posturilor vacante, precum și eventualele mișcări de posturi între compartimente/colective de cercetare; k. aprobă componența comisiilor de concurs propusă de director pentru ocuparea posturilor vacante și o înaintează, spre decizie, conducerilor Filialei și, după caz, Secției, urmărindu-se respectarea legalităţii şi promovarea competenţei profesionale şi a performanţelor individuale; l. avizează rezultatele concursurilor, înaintând dosarele de concurs, împreună cu rapoartele comisiilor numite și documentele însoțitoare forurilor superioare, urmărindu-se respectarea legalităţii şi promovarea competenţei profesionale şi a performanţelor individuale; m. analizează cererile şi face anual propuneri de acordare a prelungirii de activitate pentru personalul de cercetare pensionabil, care ocupă funcţia de C.S.I, cu activitate ştiinţifică consacrată prin publicaţii cu impact, premii, recunoaștere națională și internațională, precum și a cumulului la salariu, eventual la pensie, ţinând cont atât de interesele majore ale domeniului și institutului, cât și de performanţele ştiinţifice rezultate în urma evaluărilor individuale; n. încurajează/sprijină lucrările de modernizare și sistematizare a fondurilor documentare și apariţia publicaţiilor institutului, ale membrilor interni şi ale colaboratorilor externi statornici ai Arhivei de Folclor a Academiei Române; o. asigură respectarea, de către cercetătorii ştiinţifici, a Codului de etică, a prevederilor din Regulamentul de Organizare și Funcţionare a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, precum și a Regulamentului Intern al Instituției; stabileşte condițiile desfășurării activității de cercetare, normele de lucru, condiţiile privind disciplina muncii de cercetare, accesul cercetătorilor români şi străini la infrastructura informaţională a AFAR; analizează abaterile disciplinare şi le propune spre sancționare, în conformitate cu Statutul Academiei Române, cu Regulamentele

13

Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu acest Regulament de organizare și funcționare și cu Regulamentul de Ordine Interioară al IAFAR; p. duce la îndeplinire hotărârile administrative luate de Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române şi pe cele ştiinţifice ale Secţiei a XIII-a - Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române; r. îndeplineşte orice alte atribuţii privind patrimoniul cultural imaterial, adăpostit de fondurile documentar-științifice ale Arhivei de Folclor a Academiei Române și activitatea ştiinţifică a unităţii de cercetare; s. stabileşte criteriile de evaluare, conform reglementărilor legale în vigoare, referitoare la salarizare, propune, după caz, eventuale recompense sau diminuări salariale pentru membrii activi ai Institutului. ș. analizează propunerile de premiere a unor lucrări, diverse alte cereri prezentate

Art. 19 – Colectivul de Arhivă este alcătuit din cercetătorii aparținând celorlalte compartimente, dar care se preocupă, în mod constant, de documentele de Arhivă, dovedind activitate susținută în constituirea, catalogarea și valorificarea fondurilor arhivistice, publicând lucrări relevante care valorifică materiale din fondurile documentare, participând la conferințe cu lucrări consistente și documentate pe problematica Arhivei de Folclor din Cluj-Napoca;

Art. 20 - Colectivul de Arhivă are următoarele atribuţii: a. stabileşte cadrul general al bazei de date a Arhivei institutului b. asigură şi coordonează realizarea bazei de date a Arhivei institutului, conform cadrului general stabilit; c. urmăreşte şi evaluează periodic derularea programelor de activitate în munca de arhivă; d. contribuie la elaborarea procedurilor de arhivare a materialului rezultat din cercetările de teren, respectiv de consultare și valorificare a fondurilor documentare; e. se preocupă de realizarea serviciilor şi lucrărilor de consultanţă şi expertiză; f. urmăreşte modul de folosire corectă a aparaturii din dotarea institutului, în interesul realizării integrale a proiectelor şi planurilor de cercetare din cadrul institutului; g. urmăreşte modul de folosire în institut a celorlalte mijloace tehnice/materiale obţinute prin proiecte din fonduri europene nerambursabile ori din alte granturi h. preia achiziţiile realizate prin granturi derulate prin Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, urmărește ca aceste achiziţii să intre și să rămână în posesia instituţiei sub cupola căreia s-au obţinut acele finanţări, chiar după plecarea responsabililor de proiecte. Angajaţii institutului, cu prioritate cei care s-au ocupat de implementarea efectivă a proiectelor respective, au dreptul de acces la aceste achiziţii.

Art. 21 – În cadrul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, custodele executiv al Arhivei îndeplinește, de regulă, și atribuțiile secretarului științific. Custodele executiv al Arhivei este numit de către directorul Institutului şi confirmat de Consiliul ştiinţific pentru o perioadă determinată de 4 ani. În cazul în care acesta nu își îndeplinește atribuțiile prevăzute, poate fi schimbat prin aceeaşi procedură prin care a fost numit.

14

În situația în care în Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” se constată necesitatea ca funcția de custode executiv al Arhivei să fie dublată de aceea de secretar științific, ocuparea acestui post se face prin concurs în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu prevederile Regulamentului pentru ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare ale Academiei Române. Pentru a putea ocupa funcţia de custode executiv al AFAR, trebuie îndeplinite următoarele condiții: a. să aibă titlul ştiinţific de doctor în specialitate; b. să dețină cel puţin gradul de cercetător ştiinţific gradul III. c. să cunoască în amănunțime, fondurile Arhivei, starea materialelor de arhivă (manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri); să dețină abilitățile necesare pentru a conserva baza tehnico-materială, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă, a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi; să cunoască și să stăpânească abilități de utilizare a metodelor și tehnicilor clasice de arhivare a materialului documentar, precum și capacități de inovare și de modernizare a acestor metode, în scopul creșterii accesibilității lor și a eficientizării utilizării acestora; d. să fie autor a minim 3 publicații relevante care valorifică materiale din fondurile documentare, sau care dovedesc preocupări teoretice pe tema arhivelor de folclor; e. să dovedească participarea la minim 3 conferințe cu lucrări pe problematica Arhivei de Folclor din Cluj-Napoca; Atribuţiile custodelui executiv al Arhivei institutului sunt următoarele: a. aplică procedurile de arhivare a materialelor (audio/video/foto/transcrieri) rezultate din cercetările de teren ale cercetătorilor interni și ale colaboratorilor externi și/sau a materialelor provenite din diverse donații; b. aplică procedurile de accesare și utilizare a materialelor de arhivă; c. întocmește procesele verbale de predare-primire a materialului rezultat din cercetările de teren; d. încurajează buna desfășurare a activității științifice a compartimentelor de cercetare din institut; e. sprijină directorul institutului în îndeplinirea atribuţiilor sale; f. participă la organizarea manifestărilor ştiinţifice, sprijinind direcțiunea în demersul de consolidare a relaţiilor institutului cu alte instituţii din ţară şi străinătate; g. urmăreşte creșterea colaborării intra-instituționale;

Art. 22 - Deţinătorii funcţiilor de șefi de compartimente/sectoare, custodele executiv al Arhivei, ca membri de drept ai Consiliului ştiinţific, pot fi schimbaţi din funcţie în următoarele situaţii: a. neîndeplinirea atribuțiilor științifice și/sau administrative corespunzătore funcției ierarhice pe care o ocupă; b. neîndeplinirea obligaţiilor asumate din programele şi proiectele de cercetare; c. în condițiile efectuării de stagii de cercetare în străinătate pe o perioadă mai mare de 6 luni; d. în condițiile în care se află în concedii mai mult de 6 luni; e. în cazul prezentării demisiei.

15

Art. 23 - Şeful de compartiment asigură coordonarea unui compartiment de cercetare, pentru realizarea obiectivelor propuse, îndeplinind următoarele atribuţii: a. elaborează, împreună cu membrii colectivului proiectele şi programele de cercetare şi repartizează proiectele pe cercetători. Urmăreşte realizarea lucrărilor de cercetare înscrise în proiectul individual de cercetare, asigurând coordonarea de ansamblu a conţinutului acestuia; b. răspunde de realizarea bazei documentare a compartimentului pe domeniul specific, îndrumând prelucrarea şi structurarea acestora în indicatori relevanţi; c. sprijină şi îndrumă pe cercetători în specializarea lor profesională, în perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de cercetare, în însuşirea şi îmbogăţirea culturii specifice specializării lor; d. sprijină cercetătorii pentru valorificarea rezultatelor cercetării, de integrare a acestora în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional; e. coordonează şi planifică activitatea de digitizare și inventariere digitală a materialului de arhivă, asigurând accesibilitatea utilizatorilor interni la materialul digitizat; f. realizează orice sarcini primite din partea conducerii institutului. Şeful de compartiment este numit prin decizie de către directorul institutului, pe baza concursului organizat de institut, pe o perioadă de 4 ani, în conformitate cu normele legale în vigoare. Poate ocupa funcţia de şef de compartiment de cercetare, candidatul care are cel puţin gradul ştiinţific de cercetător științific III şi are titlul de doctor în specialitate.

Art. 24 - Responsabilul de program sau proiect de cercetare asigură coordonarea unui colectiv de cercetare pentru realizarea proiectelor şi/sau programelor de cercetare specifice domeniului, precum şi în realizarea cercetărilor interdisciplinare, îndeplinind următoarele atribuţii: a. elaborează proiectele şi programele de cercetare şi repartizează capitolele şi subcapitolele pe cercetători. Totodată, urmăreşte realizarea modulelor şi lucrărilor de cercetare finale înscrise în proiectul de cercetare, asigurând coordonarea în ansamblu a conţinutului proiectului de cercetare; b. răspunde de realizarea bazei de date informatizate şi a bazei documentare a compartimentului pe domeniul specific, îndrumând prelucrarea şi structurarea acestora în indicatori relevanţi; c. sprijină şi îndrumă pe cercetători în specializarea lor profesională, în perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de cercetare; d. sprijină cercetătorii pentru valorificarea rezultatelor cercetării, de integrare a acestora în circuitul ştiinţific; e. realizează orice sarcini primite din partea conducerii Institutului. Responsabilul de program sau proiect de cercetare este numit de către director, pe baza evaluării activităţii şi contribuţiei personale la activitatea Institutului, în conformitate cu normele legale în vigoare. Poate ocupa funcţia de responsabil de program sau proiect de cercetare un cercetător care are cel puţin gradul ştiinţific de cercetător ştiinţific III şi, prin delegare, poate îndeplini această funcţie şi un cercetător ştiinţific.

16

Art. 25 – În cazul constatării neîndeplinirii totale sau parțiale a unor obligații profesionale stabilite, în prealabil, prin Fișa postului sau prin Planul anual de angajament privind activitatea științifică, directorul, împreună cu membrii Consiliului Științific al Institutului pot decide asupra alcătuirii unei comisii pentru întocmirea unei proceduri operaţionale pentru fiecare activitate ştiinţifică prin care să se sancţioneze neperformanţa. Comisia elaborează planuri de control intern, face propuneri, sugestii, modele. CAPITOLUL V Funcţiile de execuţie

Art. 26. a. Structura personalului institutului cuprinde următoarele funcţii (posturi) de execuţie: cercetător ştiinţific gradul I, II, III, cercetător ştiinţific, asistent de cercetare ştiinţifică; b. Ocuparea posturilor de cercetare și încadrările pe funcțiile de execuție din Institut se fac exclusiv prin concurs, cu respectarea Legii nr. 319/8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, emisă de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 23 iulie 2003 și a Statutului Academiei Române, în scopul asigurării unei înalte calificări şi al garantării potenţialului superior de cercetare. c. Conform ART. 14 din Legea nr. 319/8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, emisă de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 530 din 23 iulie 2003, numărul de posturi pe funcții și grade profesionale se propune de către Consiliul știintific al institutului și se aprobă de către conducerile Filialei și Secției tutelare, în concordanță cu necesitățile și resursele financiare ale instituției. d. Personalul ştiinţific din Institut se evaluează anual, punctajul obţinut fiind avut în vedere la salarizarea angajaţilor sau, după caz, la sancționarea acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare. e. Directorul și Consiliul științific al Institutului sprijină pregătirea profesional-ştiinţifică continuă a personalului de cercetare prin forma doctoratului, a schimburilor interacademice, a cursurilor şi stagiilor de pregătire, încurajând deplasările în ţară şi străinătate pentru stagii de specializare şi documentare. f. Deplasările interne ale membrilor Institutului se realizează cu acordul directorului Institutului, iar cele externe se realizează cu acordul directorului Institutului, în urma unei consultări prealabile a Consiliului științific. Aceste deplasări se pot desfășura în cadrul schimburilor interacademice, ținându-se cont, prioritar, de necesitățile din programele de cercetare ale Institutului, cât și în cadrul unor burse sau granturi obținute individual, situație în care se iau în calcul pregătirea și performanţele profesionale ale cercetătorilor, precum și atașamentul instituțional al acestora. g. Evaluarea prestaţiei ştiinţifice a cercetătorilor se realizează anual potrivit normelor şi uzanţelor practicate în activitatea ştiinţifică internă şi internaţională. În cadrul evaluării se va ține cont de contribuțiile personale la dezvoltarea și modernizarea fondurilor AFAR.

17

h. Rezultatele activităţilor de Arhivă ale fiecărui membru al institutului, coroborate cu cele obținute în planul diseminării rezultatelor cercetării se fac publice. Anual, fiecare membru al Institutului întocmește două rapoarte (un raport semestrial și un raport final) de activitate privitoare la rezultatele cercetărilor desfășurate. Totodată, anual, se întocmește câte un raport de activitate, ce cuprinde rezultatele activității globale a cercetătorilor din Institut. Raportul anual poate cuprinde doar rezultatele cuantificabile, respectiv lucrările deja publicate pe parcursul anului, aportul individual la activitățile de îmbogățire, modernizare și de sistematizare ale fondurilor „Arhivei de Folclor a Academiei Române”, cercetările de teren derulate în anul în curs ale căror rezultate au fost arhivate în fondurile documentare ale Institutului. i. Se va evita conflictul de interese precum şi concurenţa neloială, cercetătorii având obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 319/ 8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, a Statutului Academiei Române, a Legii nr. 206/2004 din 27/05/2004, în versiunea sa actualizată la data de 04/11/2011, privind buna conduită şi bunele practici în cercetarea știintifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, precum şi ale Codului de etică în cercetarea științifică. j. Directorul și Consiliul științific al Institutului sprijină demersurile cercetătorilor pentru obţinerea de fonduri extrabugetare, sub condiția ca aceștia să dețină norma de bază la Filiala Cluj a Academiei Române și să folosească obligatoriu calitatea de cercetător în cadrul Institutului “Arhiva de Folclor a Academiei Române”din Cluj-Napoca, precum şi CV-ul personal, pentru obţinerea de granturi sau de contracte de finanţare derulate prin Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române și, implicit, prin Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca. k. Directorul Institutului poate propune aplicarea de sancţiuni salariaţilor, ori de câte ori se constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. Sancţiunile se aplică în conformitate cu normele legale în vigoare și cu Regulamentele Institutului și cu cel al Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca.

Art. 27 - Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile funcţiilor de cercetare atestate sunt următoarele: Cercetătorul ştiinţific gradul I identifică şi coordonează programele şi proiectele de cercetare de actualitate pentru domeniile folcloristică românească/maghiară/săsească, etnologie generală, etnomuzicologie, etnocoreologie, antropologie culturală; organizează activitatea ştiinţifică a colectivelor implicate în realizarea temelor (programe, proiecte, granturi) pe care le coordonează, asigurând repartizarea echitabilă a sarcinilor; asigură un climat de muncă eficient în colectivul implicat în realizarea programelor/ proiectelor pe care le coordonează; se documentează permanent în literatura de specialitate relevantă pentru tematica abordată prin planul de cercetare; desfăşoară activităţi corespunzătoare exigenţelor ştiinţifice ale domeniului; manifestă responsabilitate privind realizarea şi îndeplinirea cantitativă şi calitativă a obiectivelor care-i revin din planul de cercetare, conform termenelor prevăzute; contribuie la creşterea vizibilităţii interne şi externe a Institutului prin producţia ştiinţifică; coordonează elaborarea rapoartelor finale la programele/proiectele pe care le conduce, fiind responsabil pentru calitatea ştiinţifică a lucrărilor realizate în cadrul planului; manifestă o preocupare permanentă pentru

18

valorificarea rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare prin: participarea cu comunicări în domeniu la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; publicarea de volume (corpusuri, monografii, tipologii, volume de autor, şi/sau colective, ediţii critice) în edituri româneşti sau internaţionale recunoscute; publicarea de articole şi studii în volume colective şi/sau în reviste de specialitate româneşti şi internaţionale recunoscute de comunitatea ştiinţifică; asigură întocmirea proiectelor şi programelor de cercetare supuse aporbării Filialei Cluj a Academiei şi Secţiei de specialitate a Academiei Române, contribuie la stabilirea priorităţilor obiectivelor de cercetare; asigură managementul echipei de cercetare din subordine în vederea materializării proiectelor pe care le coordonează, repartizează capitolele şi subcapitolele pe cercetători, urmărind modul de realizare a acestora, în domeniile sale de competenţă; sprijină şi îndrumă membrii colectivului în specializarea lor profesională, în perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de cercetare; încurajează iniţiativele care au ca scop creşterea eficienţei activităţii de cercetare etnologică, folcloristică; urmăreşte, împreună cu directorul, implementarea proiectului de sistematizare a arhivei: realizarea bazei de date şi a fondurilor documentare pe domeniul specific, îndrumând operaţiunea de prelucrare şi structurare a acestora în indicatori relevanţi; efectuează cercetări de arhivă şi bibliotecă necesare editării şi publicării corpusurilor de texte, tipologiilor şi ediţiilor critice din fondurile Arhivei de Folclor a Academiei Române; contribuie la îmbogăţirea şi diversificarea patrimoniului documentar al Arhivei prin efectuarea unor cercetări de teren, achiziţionarea unor manuscrise şi a altor materiale etnologice; îndeplinește şi respectă deciziile, dispoziţiile, instrucţiunile, scrise sau verbale, transmise de conducerea Institutului, de coordonatorii de proiecte, inclusiv prin delegări de competenţă; se comportă corect în cadrul relaţiilor de serviciu, având grijă să promoveze raporturi colegiale de colaborare; nu folosește baza tehnico-materială, timpul de lucru şi serviciile institutului în interes personal; asigură păstrarea şi funcţionarea bazei tehnico-materiale, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă ( manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri), a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi, achiziţionate prin fonduri bugetare sau granturi şi revenite în proprietatea Institutului conform legislaţiei în vigoare, şi a aparaturii de care beneficiază Institutul, achiziţionate în acelaşi fel; asigură protecţia şi integritatea patrimoniului informaţional şi tehnic ale institutului. De asemenea, poate desfăşura activitate didactică, la disciplinele de profil, în învăţământul superior. Pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific gradul I este necesară o vechime (în specialitate) conform legislaţiei în vigoare; Cercetătorul ştiinţific gradul I poate ocupa funcţia de director institut, secretar ştiinţific, custode general/executiv al Arhivei sau şef de compartiment. Cercetătorul ştiinţific gradul II identifică şi coordonează teme de cercetare de actualitate pentru domeniile folcloristică românească/maghiară/săsească, etnologie generală, etnomuzicologie, etnocoreologie, antropologie culturală, studii culturale; organizează activitatea ştiinţifică în realizarea temelor (programe, proiecte, granturi) pe care le elaborează, asigurând repartizarea echitabilă a sarcinilor, atunci când

19

conduce o echipă de cercetători; asigură un climat de muncă eficient în colectivul implicat în realizarea programelor/ proiectelor pe care le coordonează; se documentează permanent în literatura de specialitate relevantă pentru tematica abordată prin planul de cercetare; desfăşoară activităţi corespunzătoare exigenţelor ştiinţifice ale domeniului; manifestă responsabilitate privind realizarea şi îndeplinirea cantitativă şi calitativă a obiectivelor care-i revin din proiectele de cercetare ale Institutului, conform termenelor prevăzute; contribuie la creşterea vizibilităţii interne şi extere a Institutului prin producţia ştiinţifică; sprijină eforturile colective de sistematizare şi modernizare a Arhivei; sprijină direcțiunea institutului, la organizarea unor manifestări ştiinţifice; redactează părţile ce îi revin în cadrul programelor şi proiectelor institutului, elaborează rapoarte finale la programele/proiectele individuale pe care le conduce, fiind responsabil pentru calitatea ştiinţifică a lucrărilor proprii; manifestă o preocupare permanentă pentru valorificarea rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare prin: participarea cu comunicări în domeniu la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; publicarea de volume de autor, şi/sau colective, ediţii critice, în edituri româneşti sau internaţionale recunoscute; publicarea de articole şi studii în volume colective şi/sau în reviste de specialitate româneşti şi internaţionale recunoscute de comunitatea ştiinţifică; utilizează eficient timpul de lucru și timpul alocat deplasărilor de serviciu interne şi externe şi informează conducerea institutului asupra rezultatelor obţinute, arhivând materialele rezultate în urma cercetărilor de teren; sprijină formarea profesională a tinerilor cercetători; îndeplinește şi respectă deciziile, dispoziţiile, instrucţiunile, scrise sau verbale, transmise de conducerea Institutului, de coordonatorii de proiecte, inclusiv prin delegări de competenţă; se comportă corect în cadrul relaţiilor de serviciu, promovează raporturi colegiale de colaborare; nu folosește baza tehnico-materială, timpul de lucru şi serviciile institutului în interes personal; asigură păstrarea şi funcţionarea bazei tehnico-materiale, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă ( manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri), a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi, achiziţionate prin fonduri bugetare sau granturi şi revenite în proprietatea Institutului conform legislaţiei în vigoare, şi a aparaturii de care beneficiază Institutul, achiziţionate în acelaşi fel; asigură protecţia şi integritatea patrimoniului informaţional şi tehnic al institutului. De asemenea, poate desfăşura și activitate didactică la disciplinele de profil, în învăţământul superior. Pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific gradul II este necesară o vechime (în specialitate) conform legislaţiei în vigoare; Cercetătorul științific gradul II poate ocupa funcţia de secretar ştiinţific/custode executiv al Arhivei sau şef de compartiment. Cercetătorul ştiinţific gradul III desfăşoară o activitate corespunzătoare exigenţelor ştiinţifice în domeniu; se documentează permanent în literatura de specialitate; aprofundează aspectele teoretice fundamentale ale domeniului; manifestă responsabilitate privind realizarea şi îndeplinirea cantitativă şi calitativă a obiectivelor care-i revin din planul de cercetare, conform termenelor prevăzute;

20

asigură un climat de lucru eficient în colectivul de cercetare din care face parte; contribuie la creşterea vizibilităţii interne şi externe a Institutului prin producţia ştiinţifică; comunică periodic în cadrul colectivului aspecte privind tematica abordată, precum şi eventualele probleme/dificultăţi întâmpinate; sprijină eforturile colective de sistematizare şi modernizare a Arhivei; manifestă preocupări pentru terenul etnografico-folcloric; face propuneri pentru buna desfăşurare a activităţii în colectivul de cercetare din care face parte; manifestă o preocupare permanentă pentru valorificarea rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare prin: participarea cu comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; publicarea de volume în edituri româneşti recunoscute în domeniu; publicarea de articole şi studii în volume colective şi reviste de specialitate recunoscute în domeniu şi indexate în baze de date internaţionale; realizează la timp, cantitativ şi calitativ, proiectele sau capitolele/părţile din programele/proiectele asumate prin planul de cercetare al Institutului; realizează lucrări ştiinţifice de bună calitate; prezintă interes pentru viaţa şi activitatea Institutului prin participarea la manifestările ştiinţifice organizate de acesta, precum şi prin susţinerea publicaţiilor sale colective; manifestă o preocupare permanentă pentru pregătirea profesională; utilizează eficient timpul de lucru și timpul alocat deplasărilor de serviciu interne şi externe şi informează conducerea Institutului asupra rezultatelor obţinute, arhivând materialele rezultate în urma cercetărilor de teren; îndeplinește şi respectă deciziile, dispoziţiile, instrucţiunile, scrise sau verbale, transmise de conducerea Institutului, de coordonatorii de proiecte, inclusiv prin delegări de competenţă; se comportă corect în relaţiile de serviciu, promovează raporturi colegiale de colaborare; nu folosește baza tehnico-materială, timpul de lucru şi serviciile institutului în interes personal; asigură păstrarea şi funcţionarea bazei tehnico-materiale, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă ( manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri), a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi, achiziţionate prin fonduri bugetare sau granturi şi revenite în proprietatea Institutului conform legislaţiei în vigoare, şi, nu în ultimul rând, a aparaturii de care beneficiază Institutul, achiziţionate în acelaşi fel; respectă dispoziţiile legale privind păstrarea şi conservarea datelor, documentelor sau informaţiilor care nu sunt destinate publicităţii; Pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific gradul III este necesară o vechime (în specialitate) conform legislaţiei în vigoare; Cercetătorul științific gradul III poate ocupa funcţia de custode executiv al Arhivei sau şef de compartiment. Cercetătorul ştiinţific desfăşoară o activitate corespunzătoare exigenţelor ştiinţifice în domeniu; se documentează permanent în literatura de specialitate; aprofundează aspectele teoretice fundamentale ale domeniului; realizează cercetări de teren, de bibliotecă şi de arhivă; sprijină eforturile colective de sistematizare şi modernizare a Arhivei; manifestă responsabilitate privind efectuarea şi îndeplinirea cantitativă şi calitativă a obiectivelor care-i revin din planul individual de cercetare, conform termenelor prevăzute; contribuie la creşterea vizibilităţii interne şi externe a Institutului prin producţia ştiinţifică; comunică periodic în cadrul colectivului aspecte privind tematica abordată, precum şi eventualele probleme/dificultăţi

21

întâmpinate; manifestă o preocupare permanentă pentru valorificarea rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare prin: participarea cu comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; publicarea de volume, de articole şi studii în volume colective la edituri recunoscute şi în reviste de impact; realizează la timp, cantitativ şi calitativ, capitolele sau părţile din programele/proiectele asumate prin planul de cercetare al Institutului; prezintă interes pentru viaţa şi activitatea Institutului prin participarea la manifestările ştiinţifice organizate de acesta, precum şi prin susţinerea publicaţiilor sale colective; manifestă o preocupare permanentă pentru pregătirea profesională, inclusiv prin forme instituţionalizate; utilizează eficient timpul de lucru și timpul alocat deplasărilor de serviciu interne şi externe şi informează conducerea Institutului, asupra rezultatelor obţinute, arhivând materialele rezultate în urma cercetărilor de teren; îndeplinește şi respectă deciziile, dispoziţiile, instrucţiunile, scrise sau verbale, transmise de conducerea Institutului, de coordonatorii de proiecte, inclusiv prin delegări de competenţă; se comportă corect în cadrul relaţiilor de serviciu, să promoveze raporturi colegiale de colaborare; nu folosește baza tehnico-materială, timpul de lucru şi serviciile institutului în interes personal; asigură păstrarea şi funcţionarea bazei tehnico-materiale, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă (manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri), a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi, achiziţionate prin fonduri bugetare sau granturi şi revenite în proprietatea Institutului conform legislaţiei în vigoare, şi, nu în ultimul rând, a aparaturii de care beneficiază Institutul, achiziţionate în acelaşi fel; respectă dispoziţiile legale privind păstrarea şi conservarea datelor, documentelor sau informaţiilor care nu sunt destinare publicităţii; Pentru ocuparea postului de cercetător ştiinţific este necesară o vechime (în specialitate) conform legislaţiei în vigoare;

Art. 28 - Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile asistenților de cercetare sunt următoarele: Asistentul de cercetare desfăşoară o activitate corespunzătoare exigenţelor în domeniu; manifestă responsabilitate privind realizarea şi îndeplinirea cantitativă şi calitativă a obiectivelor care-i revin din planul de cercetare, conform termenelor prevăzute; răspunde de calitatea tehnică şi ştiinţifică a lucrărilor la care participă; comunică periodic în cadrul colectivului aspecte privind tematica abordată, precum şi eventualele probleme/dificultăţi întâmpinate; sprijină eforturile colective de sistematizare şi modernizare a Arhivei; manifestă o preocupare permanentă pentru valorificarea rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare prin: participarea cu comunicări la manifestări ştiinţifice şi publicarea de articole şi studii; manifestă o preocupare permanentă pentru pregătirea profesională, pentru o documentare continuă şi aprofundată în literatura de specialitate, inclusiv prin forme instituţionalizate; are iniţiative, face propuneri pentru buna desfăşurare a activităţii în colectivul de cercetare din care face parte; aplică, în mod strict, normele şi instrucţiunile privind desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică, utilizează eficient timpul de lucru și timpul alocat deplasărilor de serviciu interne şi externe şi informează conducerea Institutului asupra rezultatelor obţinute, arhivând materialele

22

rezultate în urma cercetărilor de teren; îndeplinește şi respectă deciziile, dispoziţiile, instrucţiunile, scrise sau verbale, transmise de conducerea Institutului, inclusiv prin delegări de competenţă; promovează raporturi colegiale de colaborare; nu folosește baza tehnico-materială, timpul de lucru şi serviciile institutului în interes personal; asigură păstrarea şi funcţionarea bazei tehnico-materiale, integritatea materialelor de arhivă aflate în folosinţă ( manuscrise, fişe de arhivă, cilindri, benzi de magnetofon, casete audio sau video, diapozitive, fotografii, transcrieri), a fondului de carte, fie cărţi vechi, fie cărţi noi, achiziţionate prin fonduri bugetare sau granturi şi revenite în proprietatea Institutului conform legislaţiei în vigoare, şi, nu în ultimul rând, a aparaturii de care beneficiază Institutul, achiziţionate în acelaşi fel; respectă dispoziţiile legale privind păstrarea şi conservarea datelor, documentelor sau informaţiilor care nu sunt destinate publicităţii; Angajarea unui asistent de cercetare ştiinţifică se face prin concurs, conform legislației în vigoare.

Art. 29. a. Adunarea generală a Institutului, se întrunește, în mod obligatoriu, o dată la patru ani, pentru alegerea Consiliului Științific cu respectarea articolului 46 din Statutul Academiei Române. După caz, directorul Institutului poate solicita întrunirea Adunării Generale anual, în luna februarie, cu scopul de a discuta raportul anual de activitate aferent anului anterior, precum și de a prezenta public temele de cercetare avizate și aprobate de Academia Română pentru anul în curs, cu scopul responsabilizării cercetătorilor cu privire la activitatea Institutului, al etapizării proiectelor de cercetare și a stabilirii, împreună cu cercetătorii, a modului și ritmului de îndeplinire a acestora. b. Conform art. 46 din Statutul Academiei Române, Adunarea Generală este formată din totalitatea cercetătorilor din Institut. Este statutar întrunită dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul total al acestora. Fiecare cercetător poate face propuneri. Votul privitor la alegerea membrilor Consiliului ştiinţific este secret. Având în vedere că Institutul “Arhiva de Folclor a Academiei Române”din Cluj-Napoca se remarcă printr-un număr relativ mic de cercetători, în cazul în care, în urma votului, se ajunge la imposibilitatea alegerii, cu o majoritate de 2/3 din voturile membrilor prezenți în Adunarea Generală, a unui candidat dintre cei propuși, va fi ales ca membru al Consiliului științific cercetătorul care obține cel mai mare număr de voturi, cu condiția ca acesta să îndeplinească principiul majorității simple, primind cel puțin jumătate plus unu din voturi. În caz de paritate de voturi între doi sau mai mulți candidați, un membru al Secției, prezent la Adunarea Generală pentru alegerea Consiliului științific, primește drept de vot. CAPITOLUL VI Compartimentele institutului

Art. 30. În tradiţia ştiinţifică a etnologiei clujene s-au impus trei direcţii de valorificare publică a rezultatelor cercetării culturii tradiţionale: a. activitatea de bibliografiere generală şi curentă a publicaţiilor etnografice şi folcloristice, cu scopul realizării Bibliografiei generale a etnografiei şi folclorului

23

românesc, precum şi a Tipologiilor bibliografice pe categorii ale culturii tradiţionale; b. activitatea de documentare şi constituire a corpusurilor de arhivă centralizate, care adună în asemenea instrumente de lucru, de uz intern, întreaga informaţie referitoare la anumite genuri şi specii ale literaturii şi muzicii tradiţionale, punând-o astfel la îndemâna specialiştilor români şi străini, sub forma unor fişiere sau cartoteci exhaustive, pasibile de a fi transpuse, în viitor, în baze informatizate de date şi publicate astfel electronic. Aceste lucrări cuprind toată informaţia existentă, extrasă din volume, periodice, arhive şi colecţii de manuscrise, pusă la dispoziţia cercetătorilor români şi străini, utilizată şi citată ca orice carte editată clasic; c. activitatea de editare a buletinului ştiinţific: Anuarul Arhivei de Folclor, cu cele două serii: 1932-1947 şi 1980-1996, continuată de o serie de volume colective de studii, dar mai ales de colecţia intitulată: Monografiile Arhivei de Folclor a Academiei Române, care tipăreşte atât studii şi colecţii monografice ale stipendiaţilor vechii arhive, cât şi lucrări inedite, împlinind unul din dezideratele întemeietorului Institutului. d. volumele principale rezultate din proiectele de cercetare ştiinţifică ale Institutului vor fi înaintate anual, cu aprobarea şi recomandarea Consiliului ştiinţific, spre publicare, cu prioritate Editurii Academiei Române, dar și altor edituri acreditate în domeniu din ţară şi străinătate.

Art. 31 – Compartimentul/Colectivul de folclor literar românesc şi de studiere a ritualurior tradiţionale asigură realizarea de cercetări şi de studii referitoare la următoarele problematici: folclor literar şi antropologia ritualurilor tradiţionale, vizând sistematica şi tipologia genurilor şi speciilor literaturii orale, studiul antropologic comparativ al ritualurilor tradiţionale, construirea bazelor informaţionale de date, elaborarea studiilor şi tipologiilor privind ritualurile agrare, pastorale, de naştere, de nuntă, de înmormântare, studiul etnologic al sărbătorilor populare, cercetări de teren etc. În acest sens, se preocupă de construcţia şi consolidarea continuă a bazei (digitale) de date, de prelucrarea acesteia în vederea evidenţierii şi construirii Corpusurilor de arhivă ale tuturor speciilor şi a elaborării sintezelor ritologice şi mitologice. De asemenea, elaborează lucrări interne, valorificabile pe piaţa editorială sau publicistică, referitoare la problematica folcloristicii literare şi antropologiei ritualurilor tradiţionale. Totodată, Compartimentul/Colectivul de folclor literar românesc şi de studiere a ritualurilor tradiţionale sprijină prioritar conducerea institutului în realizarea relaţiilor ştiinţifice externe, precum și cu celelalte Arhive naţionale de folclor. Compartimentul este subordonat directorului institutului. În realizarea obiectivului său de activitate, Colectivul de folclor literar şi de studiere a ritualurilor tradiţionale va colabora cu toate compartimentele Institutului. De asemenea, se vor iniţia şi menţine relaţii cu compartimentele de specialitate din cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” Bucureşti, din cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași, cu catedrele de

24

profil din Universitatea „Babeş-Bolyai”, cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, precum şi cu alte instituţii publice. Colectivul organizează şi participă la manifestări ştiinţifice pe probleme de etnologie, folcloristică, antropologie şi alte aspecte care intersectează domeniul său de activitate, făcându-şi cunoscute rezultatele cercetărilor proprii.

Art. 32 - Compartimentul/Colectivul de etnomuzicologie şi etnocoreologie îşi concentrează activitatea în principal pe cunoaşterea repertoriului naţional de melodii și dansuri populare, în comparaţie cu acelea ale minorităţilor etnice din România şi în perspectivă comparativă europeană. În acest sens, Compartimentul/Colectivul se preocupă de culegerea, transcrierea, clasificarea şi sistematizarea materialului muzical şi coregrafic, constituind bazele de date pe specii şi genuri muzicale. Catalogul tipologic al melodiilor din Arhiva de Folclor a Academiei Române reprezintă obiectivul ştiinţific fundamental al compartimentului/colectivului. Membrii compartimentului/colectivului înregistrează, transcriu și clasifică materiale rezultate din cercetările de teren din fonduri mai vechi, publică studii etnomuzicologice şi etnocoreologice, referitoare la repertoriile româneşti, maghiare, săseşti, aromâne şi meglenoromâne.

Art. 33 - Compartimentul/Colectivul de folclor maghiar şi săsesc se ocupă de adunarea, inventarierea, transcrierea, clasificarea şi tipologizarea valorilor culturii populare maghiare din Transilvania şi ale culturii tradiţionale a saşilor transilvăneni: proză populară, balade, cântece lirice, dansuri specifice, credinţe, practici cutumiare, comportamente tradiţionale de sărbătoare, pe care le studiază în relaţie cu valorile culturii populare româneşti şi în perspectivă comparativă. Edifică, în acest sens, segmentele corespunzătoare din corpusurile de arhivă şi tipologiile în curs de elaborare, publică studii, colecţii cu caracter monografic local sau zonal, tipologii şi antologii de interes cultural mai general.

Art. 34 - Compartimentul/Colectivul de Arhivă (documentare, informare, consultanţă şi conservarea patrimoniului imaterial) elaborează instrumente de cercetare, asigurând acces tuturor specialiştilor la fondurile Arhivei de Folclor a Academiei Române, numai în condiţiile legii şi potrivit normelor stabilite de Academia Română pentru apărarea patrimoniului cultural naţional.

Art. 35 - Biblioteca asigură servicii de specialitate cercetătorilor din institut, cadrelor didactice din învăţământul superior şi din cel secundar, studenţilor (licenţă, masterat, doctorat), precum şi altor specialişti din ţară şi din străinătate. Custodele executiv al Arhivei gestionează cărțile și periodicele, asigurând și serviciul de schimb interbibliotecar. Elaborarea instrumentelor de uz intern, completarea fişierul alfabetic după autor, indicele tematic al revistelor etc. introducerea cataloagelor bibliotecii pe calculator, într-o bază informaţională date se realizează în cadrul practicii profesionale de către studenți și/sau voluntari, sub îndrumarea directorului institutului, secondat de un cercetător numit de director. Cărţile pierdute sau deteriorate din biblioteca institutului vor fi recuperate de către persoana direct vizată ori prin aportul tuturor membrilor Institutului, conform regulilor bibliotecii.

25

Art. 36 - Cele patru compartimente de cercetare ştiinţifică se preocupă continuu de evoluţia profesională a tinerilor cercetători, de asigurarea documentării şi diversificării instrumentelor de cunoaştere ale acestora, de perfecţionarea sistemului informatic-documentar. De asemenea, colectivele sprijină implicarea tinerilor cercetători în activităţi formative de operare, introducere și prelucrare de date, în perfecţionarea cunoaşterii limbilor străine, în dezvoltarea activităţii cercetătorilor în alte domenii de interes pentru institut. O preocupare majoră a compartimentelor/colectivelor de cercetare o constituie diseminarea rezultatelor cercetării, în activitatea de învăţământ, precum şi în participarea la activităţi de cercetare pe plan internaţional. Totodată, compartimentele/colectivele sprijină conducerea institutului în atragerea tinerilor în activități de voluntariat în cadrul institutului, precum și atragerea studenților atât din domenii umaniste, din domenii muzicale și din domeniul IT pentru a desfășura practica studențească în cadrul institutului.

Art. 37 - Arhiva de Folclor a Academiei Române, ca al doilea centru naţional de documentare, informare, analiză culturală, consultanţă şi pregătire etnologică, desfăşoară activităţi orientate spre soluţionarea unor probleme fundamentale vizând: elaborarea marilor sinteze, a bibliografiei generale a etnografiei și folclorului românesc, a corpusului folclorului românesc, a tipologiilor bibliografice; pregătirea şi instruirea personalului în problematica etnologică şi antropologică, sprijinirea viitorilor specialişti etc. Institutul îşi elaborează lucrările pe baza unor proiecte de cercetare aprobate de Academia Română, antrenând, în acest sens, atât pe cercetătorii săi, cât şi specialişti din alte institute de cercetare şi din Universitatea Babeş-Bolyai.

Art. 38 a. Institutul înaintează anual un raport global asupra activităţii sale ştiinţifice şi „Programul de cercetare ştiinţifică” Filialei Cluj-Napoca, Secţiei de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române. b. Institutul organizează anual sau de câte ori doreşte sesiuni de comunicări ştiinţifice, seminarii de cercetare, lansări de carte, cu participare naţională sau internaţională.

Art. 39 - Patrimoniul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” este alcătuit după cum urmează: a. patrimoniul valorilor spirituale sau patrimoniul imaterial, constituit din totalitatea documentelor pe care le posedă instituţia clujeană. Acest patrimoniu imaterial aparţine Academiei Române, este bun public al celui mai important for ştiinţific şi cultural al ţării, realizat printr-un efort colectiv al mai multor generaţii de cercetători. Accesul la documentele de arhivă se face respectând procedura internă instituită de forul tutelar, Academia Română; b. bunurile materiale ale institutului situat în clădirea de pe str. Republicii nr. 9 din municipiul Cluj-Napoca din care fac parte: mobilierul din birourile de lucru ale membrilor Institutului, aparatura de care dispun acestea (servere, calculatoare,

26

imprimante, scanere, xeroxuri), fondul de carte şi periodice donate sau achiziţionate din fonduri bugetare şi extrabugetare, precum și documente administrative. d. bibliotecarul sau, după caz, gestionarul Institutului, secondat de un cercetător desemnat de director, raportează periodic Consiliului ştiinţific al Institutului și Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române situaţia fondurilor și a bunurilor de inventar. e. propunerile de achiziţionare a cărților, a periodicelor și a bunurilor materiale mobile necesare activității de cercetare se fac prin consultarea fiecărui cercetător în parte. Directorului îi revine sarcina de a transmite administrației Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române propunerile făcute.

Art. 40 – Arhiva de Folclor a Academiei Române (AFAR) este un institut specializat în cercetarea culturii noastre tradiţionale. Dezvoltarea și sistematizarea fondurilor institutului (fondurile propriu-zise ale Arhivei și fondurile bibliotecii) s-a realizat după cum urmează: a. Arhiva de Folclor a Academiei Române a fost înfiinţată în 1930, când Ion Bianu, preşedintele de atunci al Academiei Române, l-a însărcinat pe Ion Muşlea cu conducerea noii instituţii, stabilind sediul acesteia la Cluj. Aşezată, la început, pe lângă Muzeul Limbii Române, Arhiva de Folclor a Academiei Române a devenit, după 1935, o instituţie autonomă, care tezauriza, în 1948-1949, cel mai mare fond de manuscrise folclorice şi etnografice din ţară, publica prima revistă de specialitate, Anuarul Arhivei de Folklor (1932-1947) şi elabora bibliografia curentă de specialitate. Fondul de manuscrise al Arhivei de Folclor a Academiei Române s-a păstrat, în perioada 1949-1964, la Secţia de Istorie Literară şi Folclor a Filialei Cluj a Academiei, unde Ion Muşlea activa ca cercetător ştiinţific principal. b. În 1949, odată cu înfiinţarea la Bucureşti a unui Institut de Folclor, s-au pus şi la Cluj bazele unei secţii afiliate acestuia, în cadrul căreia, pe lângă folclorul românesc din Transilvania, se studia şi folclorul minorităţilor naţionale maghiară şi săsească. c. Din momentul înfiinţării sale şi până astăzi, arhiva clujeană şi-a dezvoltat mereu fondurile, ajungând să cuprindă aproximativ 750.000 documente folclorico-etnografice, inedite sau excerpte, şi să devină un important centru de informare şi documentare ştiinţifică în acest domeniu, de mărimea şi importanţa unor centre similare din Europa. d. Alături de Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” din Bucureşti, de Arhiva Universităţii din Timişoara, de Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei (Iaşi) şi de cea a Institutului de Etnografie şi Folclor al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Arhiva din Cluj reprezintă astăzi unul din pilonii cercetării instituţionalizate a culturii tradiţionale româneşti, o uriaşă „bibliotecă” a spiritualităţii tradiţionale româneşti. e. Arhiva de Folclor a Academiei Române, ca institut de cercetare fundamentală, a fost şi este administrată de un colectiv de cercetători, dar şi de cadre didactice universitare, doctoranzi, studenţi, care contribuie la îmbogăţirea şi sistematizarea treptată a fondurilor şi la acţiunile de valorificare a acestora. f. În adunarea materialelor păstrate în diferitele sale fonduri, Arhiva de Folclor a Academiei Române s-a sprijinit, şi în trecut şi astăzi, pe o întreagă reţea de

27

colaboratori externi, atraşi, prin chestionare şi apeluri, în nobila muncă de culegere şi studiere a creaţiei populare, pe stipendiaţi cu o înaltă pregătire în domeniu. g. Documentele tezaurizate în Arhiva de Folclor a Academiei Române sunt bunuri patrimoniale ale Academiei Române, menite a sluji cercetării ştiinţifice a culturii tradiţionale, cunoaşterii trecutului istoric şi cultural al poporului român, studiului repertoriilor folclorice ale acestuia şi raporturilor spirituale cu naţionalităţile conlocuitoare şi cu popoarele învecinate. h. Cu rezolvarea problemelor privind apărarea şi conservarea optimă a imensului tezaur documentar al Arhivei de Folclor a Academiei Române, a bazelor de date constituite de-a lungul timpului se însărcinează Consiliul știinţific al Institutului şi întregului colectiv de cercetare. i. Gestiunea materialului documentar este încredinţată unor membri ai colectivului de cercetare, cu sarcini de custodie, de sistematizare şi valorificare. j. Problemele mai deosebite privind gestionarea, valorificarea şi conservarea materialului documentar se supun atenţiei conducerii Filialei, Secţiei a Secției a XIII-a - Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, sau chiar Prezidiului Academiei Române.

Art. 41 – Arhiva de Folclor a Academiei Române, din Cluj-Napoca, cuprinde următoarele fonduri documentare de materiale inedite: a. Fondul de manuscrise, cu sigla AFC mss. Materialele din acest fond au fost adunate de pe întreg cuprinsul ţării, începând din 1930, prin răspunsuri la chestionarele lansate, prin donarea de colecţii, prin culegerile realizate de stipendiaţi sau cercetători. Sporadic s-au făcut şi unele achiziţii de manuscrise. b. Fondul înregistrărilor sonore pe cilindri sau pe bandă magnetică:

- Înregistrările de cilindri de fonograf (AFC-Fgr.): transcrieri, fişe de fonograf, fişe de informator şi texte

- Înregistrări pe bandă de magnetofon (AFC-Mg.): transcrieri, fişe de magnetofon, fişe de informator, texte

- Înregistrări pe casete audio: AFC-CAS: transcrieri, texte, fişe evidenţă; c. Fondul notaţiilor muzicale după auz (AFC-FAM): transcrieri şi note de teren; d. Fondul notaţiilor literare (AFC-FAL): texte, informaţii, note de teren; e. Fototeca (negative, reproduceri, diapozitive); f. Filmoteca pe suporturi multiple; Fiecare fond documentar de material inedit are un registru propriu de inventar precum şi corespondenţă în instrumentele de arhivă elaborate. Materialele rezultate în urma cercetărilor actuale de teren, înregistrate în format digital, sunt destinate următoarelor fonduri: g. Fondul audio digital h. Fondul de texte pe suport digital i. Fondul de film digital (video); j. Fondul de fotografie digitală; k. Copii digitale ale fotografiilor din colecții, ale fotografiilor personale colecționate de pe teren, ale fotografii din presă

28

În afara celor menţionate mai sus, Arhiva dispune de fonduri documentare centralizate pentru următoarele categorii folclorice: a. Ritualuri agrare româneşti; b. Cimiliturile româneşti; c. Proverbe şi zicători româneşti, maghiare şi săseşti; d. Basmele româneşti despre animale; e. Proza populară românească din AFAR; Câteva dintre aceste fonduri documentare, sub forma unor corpusuri de arhivă sau fişiere, cuprind întreaga informaţie existentă în domeniile respective, extrasă din: volume, periodice, arhive, manuscrise din biblioteci. Ele constituie unicele fonduri centralizate, realizate la noi în ţară şi puse la îndemâna cercetătorilor, ca instrumente de uz intern. Arhiva deţine, de asemenea, în copii xerox, următoarele fonduri folclorico-etnografice inedite, evaluate la peste 50 000 documente: B. P. Hasdeu; Nicolae Densuşianu; Ion Pop Reteganul; Ioan Micu Moldovan. Prin donaţii, Arhiva de Folclor a Academiei Române s-a mai îmbogăţit în ultimele decenii cu câteva fonduri: Ioan R. Nicola; Jagamos János; Nicolae Ursu; Traian Vulpescu; Traian Mârza; Dumitru Pop; Valer Butură;

Art. 42 – Instrumentele de acces la fondurile Arhivei sunt următoarele:

a. Registrele inventar ale fondurilor Arhivei, majoritatea fiind accesibile și în format digital; b. Catalogul tematico-tipologic al manuscriselor din Fondul Muşlea, accesibil și în format digital; c. Catalogul fondului de corespondență a folcloriștilor d. Catalogul pe localităţi şi colaboratori ai Fondului Muşlea; e. Catalogul pe localităţi al fondurilor curente; f. Catalogul pe genuri şi specii al fondurilor curente; g. Catalogul pe genuri şi specii al folclorului maghiar; h. Catalogul pe localităţi al folclorului maghiar; i. Motiv-indexul liricii populare româneşti; j. Dicţionarul tezaur al proverbelor româneşti; k. Dicţionarul tipologic al cimiliturilor româneşti; l. Catalogul textelor româneşti de proză populară; m. Catalogul textelor maghiare de proză populară; n. Catalogul liricii maghiare; o. Dicţionarul proverbelor săseşti; p. Dicţionarul proverbelor maghiare;

Art. 43 – Arhivarea materialelor etnologice rezultate din cercetări de teren se realizează după cum urmează: a. Cercetătorii institutului au obligaţia profesională şi morală să predea Arhivei toate materialele rezultate în urma cercetărilor de teren dacă:

1. cercetările s-au efectuat cu scopul definitivării proiectelor de cercetare desfășurate în cadrul programelor proprii ale institutului;

29

2. cercetările s-au realizat în cadrul unor proiecte inter-instituţionale, în baza unui Acord de parteneriat; 3. cercetările s-au efectuat în cadrul unor proiecte individuale sau colective derulate și administrate prin Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române; 4. cercetările de teren s-au desfășurat în cadrul unor proiecte individuale sau colective derulate prin alte instituții, prin aprobarea deplasării de către directorul institutului, cu excepția cazurilor în care se poate dovedi prin contract că instituția finanțatoare interzice acest lucru.

b. Înainte de predare, cercetătorii au obligația de a verifica starea materialului. În momentul arhivării materialelor prelevate prin anchete/cercetări de teren, se anexează și acordul scris al informatorilor/subiecților privind cedarea drepturilor aferente punerii în act a creației populare. c. Materialul rezultat din cercetări de teren proprii, înregistrat în format digital ori pe suport mecanic, va fi catalogat de fiecare cercetător conform Procedurii operaționale de arhivare a documentelor rezultate din cercetări de teren și de sistematizare a documentelor din arhivă. d. Înregistrarea în cataloagele-inventar este făcută de către însuși cercetătorul de teren, cu respectarea procedurilor operaționale privind arhivarea și sistematizarea materialelor din arhivă și a rubricaturii stabilite prin acestea. e. Materialele cuprinse în fondurile Arhivei vor fi păstrate în condiţii care să excludă orice posibilitate de deteriorare, distrugere, pierdere sau înstrăinare. f. Cercetătorii însărcinaţi cu gestionarea materialului documentar sau custodele executiv al Arhivei răspund în faţa directorului şi a Consiliului ştiinţific de păstrarea în condiţii bune şi de siguranţă a tuturor materialelor din fondurile Arhivei. g. Materialele aflate în pericol de deteriorare nu vor putea fi consultate până la găsirea unei soluţii tehnice adecvate. Orice probleme privind condiţiile de conservare a materialelor Arhivei vor fi soluţionate de directorul institutului împreună cu membrii Consiliului ştiinţific sau cu întregul colectiv de cercetare. h. Întregul patrimoniu documentar existent are regim de arhivă neconvențională de folclor și intră sub incidența legilor privitoare la protejarea patrimoniului cultural național.

Art. 44 - Utilizarea și valorificarea materialelor etnologice rezultate din cercetări de teren se realizează după cum urmează: a. Cercetătorii-culegători au prioritate în valorificarea materialelor rezultate în urma propriilor cercetări de teren, de arhivă și bibliotecă, pe tot parcursul vieții lor. Rezultatul muncii de teren poate fi concretizat, prioritar, de aceștia prin comunicări, volume, studii, articole elaborate pe baza cercetării de teren respective. Acestea pot fi valorificate de către alți cercetători doar pe baza unui acord scris al autorilor aflați în viață. b. În cazul în care în arhivă există sistematizări sub forma unor lucrări (corpusuri de arhivă, tipologii etc.) realizate de cercetători prin proiecte de cercetare anterioare, acestea pot fi valorificate, prioritar, de autorii acelor lucrări. Acestea pot fi valorificate de către alți cercetători doar pe baza unui acord scris al autorilor aflați în viață.

30

c. Cercetătorii institutului sunt datori să se ocupe, permanent, de îmbogăţirea şi diversificarea fondurilor documentare, prin investigaţii de teren, colecţionând, încurajând şi posibilii colaboratori externi, susţinând şi donaţiile sau achiziţiile de materiale. Trebuie să participe la acţiunile de excerptare/despoiere a informaţiei din publicaţii pentru îmbogăţirea Arhivei. d. Accesul la materialele din arhivă și utilizarea lor se realizează prin respectarea clauzelor din Procedurii operaționale privitoare la consultarea și utilizarea documentelor de arhivă. e. Orice abatere de la clauzele Procedurii operaționale privitoare la consultarea și utilizarea documentelor de arhivă se poate sancționa conform legislației în vigoare, a normelor și regulamentelor proprii ale instituției, la sesizarea și justificarea scrisă a Consiliului ştiinţific. f. Materialele aflate în Arhiva de Folclor a Academiei Române sunt accesibile cercetătorilor români sau străini şi altor categorii de interesaţi în valorificarea ştiinţifică sau artistică a creaţiei populare, în condiţiile respectării regulamentelor institutului, a normelor de etică şi deontologie profesională, a regimului proprietăţii intelectuale precum şi a Procedurii operaționale privitoare la consultarea și utilizarea documentelor de arhivă. g. Cercetătorul care împrumută şi foloseşte materiale din fondurile institutului îşi asumă întreaga răspundere asupra lor.

CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 45 –Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca al Academiei Române, elaborat în temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 209 din 3 martie 1990, a fost aprobat prin vot și adoptat în Adunarea generală a membrilor Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, într-o primă formă, în 7 iunie 1990. Acel Regulament a suferit îmbunătățiri și adăugiri în funcție de necesitățile administrative interne și în conformitate cu dispozițiile legale ulterioare după cum urmează: a. în 2003, ca urmare a elaborării și emiterii Statutului Academiei Române; b. în 2004, ca urmare a emiterii, de către Parlamentul României, a Legii nr. 319/ 8 iulie 2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, publicată în : Monitorul Oficial, nr. 530, din 23 iulie 2003, respectiv a Legii nr. 206/2004 din 27/05/2004, privind buna conduită şi bunele practici în cercetarea știintifică, dezvoltarea tehnologică și inovare; c. în 2012, ca urmare a actualizării versiunilor anterioare ale Statutului Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 617, din 14 septembrie 2009 și a actualizării, la data de 04/11/2011, a Legii nr. 206/2004, privind buna conduită şi bunele practici în cercetarea știintifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, dar și a emiterii Codului de etică în cercetarea științifică al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, în data de 20 iulie 2012. d. în 2016, ca urmare a unor necesități interne de ordin administrativ.

31

Art. 46 - Regulamentul de organizare și funcționare al IAFAR a fost realizat pe baza Regulamentului de de organizare și funcționare a aparatului de lucru propriu al Academiei Române și a Regulamentului de organizare și funcționare al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, de către directorul institutului, cu sprijinul și colaborarea membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului, în urma constatării unor nevoi administrative interne.

Art. 47 - Prezentul Regulament îşi produce efectele faţă de membrii institutului din momentul înștiințării acestora. În urma aprobării prezentului Regulament de către Conducerea Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și de către Sectia a XIII- a Arte, Arhitectură și Audiovizual, fiecărui membru al institutului i se va înmâna o copie printată a acestuia, sub semnătură de primire.

Art. 48 - Prevederile prezentului Regulament de organizare şi funcţionare se completează cu acelea din Regulamentul de Ordine Interioară al IAFAR .

Art. 49 - Regulamentul de organizare şi funcţionare al IAFAR, împreună cu Regulamentul de ordine interioară al IAFAR, și cu Fişele de post stau la baza întocmirii şi modificării structurii organizatorice.

Art. 50 - Prezentul Regulament de organizare şi funcţionare se modifică şi se completează ori de câte ori intervin modificări în legislaţie sau în regulamentele interne ale instituției, modificări în structura institutului sau apar noi nevoi administrative interne. Modificarea acestui Regulament se poate face de către directorul institutului, cu sprijinul Consiliului științific, modificări care sunt ulterior supuse aceloraşi proceduri de aprobare și informare.

Art. 51 - Toți membrii institutului sunt obligați să cunoască toate prevederile prezentului Regulament de organizare şi funcţionare și să le respecte.

Art. 52 - Urmărirea aplicării şi respectării acestui Regulament se realizează de către directorul institutului, împreună cu Consiliul științific. Directorul şi Consiliul ştiinţific răspund solidar în faţa forurilor superioare de aplicarea tuturor prevederilor acestui Statut.

Director,

C.Ș. I dr. Maria Paulina Cuceu