etnografie si folclor in judetul prahova

9
Etnografie si folclor in judetul Prahova Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, judetul Prahova — pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna si Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din Evul Mediu — este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare, originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara. In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnim o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasim un impresionant numar de stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone. PLOIESTI Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca — in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior. In Ploiesti, la Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic si covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic. APOSTOLACHE In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese

Upload: andrada-tudor

Post on 28-Nov-2015

661 views

Category:

Documents


18 download

TRANSCRIPT

Page 1: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

Etnografie si folclor in judetul Prahova

 

Vestit pentru frumusetile naturale ale meleagurilor prahovene, judetul Prahova — pe teritoriul caruia s-au descoperit insemnate dovezi de continuitate a vietii si activitatii umane inca din epoca comunei primitive, castre romane la Drajna si Tirgsor, urme din epoca migratiilor, la care se adauga dovezile documentar-istorice din Evul Mediu — este la fel de vestit si pentru frumusetile artei populare, originalitatea si ingeniozitatea marturiilor de civilizatie si cultura populara.

 In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se

contureaza ca zone etnografice distincte, intalnim o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasim un impresionant numar de stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone.

  PLOIESTI

 Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca — in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior.

 In Ploiesti, la Casa Hagi Prodan, construita in stil românesc in secolul al XVIII-lea,

alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic si covoare românesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic. APOSTOLACHE

 In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice — unelte de munca si ustensile casnice, costume populare, scoarte românesti. BREAZA

 La Breaza arhitectura caselor dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza si satele din jur exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale.

La Muzeul de arta populara se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului.

 PUCHENII MARI

 Important centru al olaritului românesc unde mestesugul este practicat si in prezent de un mare numar de oameni. De la ei se pot afla date extrem de interesante cu privire la mecanismul de desfacere a produselor ceramice si implicit la aria in care s-a exercitat in trecut influenta acestui centru de olari. 

Page 2: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

URLATI In localitate se poate vizita Muzeul etnografic. Acesta cuprinde, pe linga piese de

arta culta si obiecte de arta populara, indeosebi ceramica, tesaturi, covoare românesti si piese de costum popular traditional. VALENII DE MUNTE

 In renumita comuna, unde marele savant român Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale cursuri la Universitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic — Muzeul etnografic al Vaii Teleajenului, intregul patrimoniu al muzeului cuprinde obiecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de obiecte si unelte ale unei stane, lazi de zestre bogat ornamentate, variate tesaturi de interior si vechi scoarte românesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.

Costumele populare din Prahova

Prahova ramane un judet cu o zestre culturala foarte bogata. Celor care doresc sa cunoasca indeaproape folclorul din aceasta zona li se dezvaluie o lume realmente fascinanta. Localitatile din judetul Prahova pastreaza o variata gama de obiceiuri, dansuri si cantece transmise de-a lungul secolelor, dar si costume spectaculoase. Judetul are specific nu unul, ci trei costume populare.

Cel specific Vaii Prahovei este compus din marama, ie cu broderie rosie, brau si fota in pliuri largi, in culorile rosu si negru. La barbati, costumul este format din camasa - cu gulerul, marginile din zona pieptului si manecile cu broderii rosii - si pantaloni albi.

Al doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. In mare parte se aseamana cu primul, dar are mai multe culori, fiind incluse si galbenul, albastrul deschis, verdele deschis. Costumul barbatesc are broderia mai simpla, iar culorile predominante sunt alb si galben.

Costumul de pe Valea Doftanei este influentat de cele din Brasov, Sibiu, Fagaras. Predomina culoarea neagra atat la fota, cat si in broderiile de pe camasile feminine si barbatesti, iar vesta –purtata atat de femei, cat si de catre barbati - este neagra.

Page 3: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

Dansuri unicat

Traditiile pastrate in judet sunt numeroase. Daca ne referim fie numai la dansurile populare, exista mai multe elemente interesante cu care prahovenii se pot mandri.

De exemplu, binecunoscuta "Perinita" a aparut in judetul nostru, mai exact in zona actualei comune Batrani. Initial era un dans de nunta, prin intermediul caruia mireasa isi prezenta zestrea. "Perinita" a fost preluata, apoi, de romanii din toate zonele tarii, iar in prezent este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri.

Alte dansuri aparute pe pamant prahovean sunt : "Ca la Breaza" – preluat de multe zone ale tarii, dar regasindu-se mai ales in Muntenia, "Dangadaua" - care nu se gaseste decat la Stefesti, "Oita", "Itele", "Ploicica", "Floricica" – practicate in Starchiojd, Batrani, Posesti, Cerasu, Drajna; "Ruseasca" – o varianta a cazaciocului cunoscuta in multe zone prahovene si altele. In judet exista si numeroase variante ale dansului "Braul", una dintre acestea, "Pambraul", intalnindu-se doar la Secaria si in satele Tesila si Traisteni. La Bertea, sunt practicate dansul "Berteanca", precum si alte 24 de dansuri traditionale intalnite la nunti. Potrivit traditiei, cel care rezista la acest "maraton" de dansuri, primeste drept premiu o cofa plina cu rachiu. Lor li se adauga multe alte dansuri transmise din generatie in generatie.

Obiceiuri de iarna

Zestrea culturala a Prahovei este foarte bogata si in privinta obiceiurilor de iarna. Pe langa Plugusor, Plugul Mare, Sorcova, Buhaiul, Steaua, mai sunt pastrate si cele care alcatuiesc teatrul popular de Anul Nou – adica scenetele - insotite adesea si de dansuri - precum: Mosul si Baba, Brezaia, Capra, Capra si ursul, Cerbul, Banta (banda) lui Bujor si Haiducii ( ultimele doua fac parte din asa numitul "Teatru haiducesc"). Scenetele sunt intalnite in special pe Valea Prahovei si Valea Teleajenului. Teatrul haiducesc era des practicat in perioada interbelica, in zona Teleajenului. Potrivit unei alte traditii, in ziua de Anul Nou

colindatorii merg din casa in casa si fac urari gazdelor "cu grauletul", adica avand in mana graul pus sa creasca de Sfantul Andrei.

Page 4: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

Nasterea si nunta

Botezul este cel care incununeaza nasterea. Imediat dupa nastere se realizeaza o serie de practici pentru a inlatura fortele malefice. Se pune un fir de ata rosie in tocul usii cu care este mai apoi legat copilul la mana, ca sa nu se deoache. In prima baie a copilului se pun un ban de argint si busuioc pentru purificarea apei. La botez, nasii trebuie sa pregateasca panza de mir - pe care se asaza copilul dupa ce este botezat si miruit; i se aduc in dar obiecte de imbracaminte. Un obicei foarte interesant era acela al schimbarii numelui. Atunci cand copilul era bolnav si nu mai avea scapare, femeile opreau o persoana de pe drum careia i se dadea copilul pe geam impreuna cu o lumanare. Persoana straina ii schimba numele si ii dadea mamei copilul pe usa. Dupa aceasta, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi recunoscut de boala. La un an are loc taiatul motului urmat de o mica petrecere. Pe o tava se pun diferite obiecte: inel, creion, cleste, cui, ata etc. care se ofera copilului. In functie de obiectul ales de copil, i se poate prevedea viitoarea meserie.

Nunta: ca si celelalte obiceiuri si cele de nunta s-au modernizat, se mai pastreaza insa o parte dintre ele in forma simplificata. Cateva dintre obiceiurile de nunta din Ciorani se gasesc si in majoritatea celorlalte zone etnografice din Romania. In momentul logodnei, viitorii miri si familiile lor stabilesc data nuntii, nasii, domnisoara si cavalerul de onoare. In ziua nuntii, domnisoara de onoare vine acasa la mireasa, iar cavalerul de onoare se duce acasa la mire. In timp ce este impodobita, mireasa trebuie sa planga. Daca acest lucru nu se intampla, o femeie in varsta ii aduce o ceapa zdrobita pentru a-i produce lacrimi. Mirele vine acasa la mireasa sa o ia, dar in momentul in care ajunge aici, usile sunt inchise, iar familia miresei refuza sa deschida. Dupa ce se tocmesc, usa se deschide, iar mirele poate sa-si ia mireasa. In unele locuri se mai tine un obicei stravechi: iertaciunea; amandoi mirii stau cu fata spre rasarit, mireasa sta in genunchi pe o perna si un covor, iar mirele sta in picioare cu mana stanga pe umarul miresei. Mireasa sta pe o perna pentru ca viata ei sa fie usoara si placuta ca perna cea moale. La biserica, cand li se pun verighetele, mirele si mireasa vor sa se calce pe picior, crezand ca in acest fel vor avea suprematia in casnicie. Dupa petrecere, mireasa cu mai multe femei se retrag intr-o camera unde acesteia i se schimba imbracamintea si este imbrobodita, insemnele de mireasa sunt date unei fete care urmeaza sa se casatoreasca. A doua zi dupa nunta, luni dimineata, dupa rasaritul soarelui, mirii impreuna cu familia, nasii si nuntasii se duc la o fantana de la rascruce de drumuri, scot o galeata de apa si o varsa catre rasarit. Scene emotionale pentru rude sunt momentele "iertarii" - cand mireasa si ginerele le cer parintilor iertare pentru greselile din trecut. Cel mai interesant ritual: cel al stergerii obrajilor ginerelui si miresei de catre soacra. Fiind prima data cand vine acasa la soacra, gesturile pot fi considerate ca un ritual de acceptare a miresei in noua casa . Dupa nunta, intrarea tinerei femei in randul celor casatorite implica adevarate credinte si practici, ca taierea unui lemn printr-o lovitura cu un topor (pentru a naste usor) sau torsul lanii (pentru a fi o gazda buna).

Page 5: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

BABELE

1 martie: baba de primavara (baba semanatului)2 martie: baba de vara (baba muncii de vara)3 martie: baba de toamna (baba culesului) Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

MACINICII

9 martie: MuceniciiCum e vremea in 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.Daca in ziua de Mucenici va ingheta si va fi frig, este semn ca iarna va continua pana in ziua de Sfantul Gheorghe (23 Aprilie).

1. Spirite ale mosilor si stramosilor in Calendarul Popular care au preluat numele si data de celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul Bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in Cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou agrar sunt amintite astazi de figurinele antropomorfe din aluat fiert sau copt in ziua de Macinici si mancate sacramental;

2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nuca, mancate sacramental la inceput de An Agrar, sinonime cu Brados, Sfinti;

3. Aluat modelat in forma de opt (8) sau cerc, fiert in apa indulcita cu miere si cu adaos de miez de nuca in ziua de Macinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului adorat al Anului Nou Agrar. Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in ziua de 9 Martie .

Irina Loghin – cea mai reprezentativa cantareata de muzica populara a Prahovei

Nascuta la 19 februarie 1939, în comuna Gura Vitioarei de lânga Valenii de Munte, cea mai iubita interpreta a muzicii populare românesti, aflata acum în plina maturitate artistica, si-a impus de mica dragostea pentru cântecul popular. Venita pe lume în vremuri de razboi, a trecut prin multe necazuri, foamete, seceta dar, cu toate acestea, a avut o copilarie fericita. Provenind dintr-o familie cu teama de Dumnezeu si dragoste pentru cântec, interpreta a stiut sa treaca cu capul sus peste toate necazurile.

Talent rasarit din primii ani ai vietii, nimeni nu banuia atunci ce i-a prezis soarta. Ca sa vorbesti despre Irina

Loghin, nu este usor… Este înscrisa demult cu litere de aur în cartea folclorului românesc, dar este si o cântareata universala!

Page 6: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova

A urmat Liceul de Arta la Valeni, iar Scoala Populara de Arta la Ploiesti. A lucrat ca laboranta la fabrica de geamuri din Scaieni. În 1962 primeste Ordinul Muncii la Boldesti-Scaieni. Mai târziu, în 1963, este înscrisa la un concurs al prestigiosului Ansamblu Ciocârlia si este aleasa din doua sute zece concurenti, împreuna cu Maria Ciobanu. Este primita cu invidie în ansamblu, dar, în scurt timp, valorile încep sa se aseze.

În 1967 formeaza primul si cel mai iubit dialog muzical folcloric - pe scena - alaturi de Benone Sinulescu. Cei doi mari artisti s-au bucurat de un succes greu de egalat, iar dialogul muzical le-a adus pe deplin consacrarea.

A refuzat sa ia parte la festivalurile gen Cântarea României, precum si sa înregistreze piese despre genialii conducatori ai României din perioada comunista. A avut curajul, în acele vremuri, sa interpreteze si piese de petrecere, care nu erau tocmai folclor. Din aceste motive nu a fost decorata cu medalii si trofee în perioada regimului comunist.

Irina Loghin se bucura de un succes rar întâlnit în România, pâna în momentul interdictiei - 1982. I-a fost interzis sa imprime în Radio sau Electrecord, sa filmeze în TVR si sa sustina concerte. Toate acestea datorita invidiei Elenei Ceausescu. În 1990, Irina Loghin revine pe scena, cântând cu mai multa patima ca niciodata, toate dorurile purtate ani în sir în suflet. În 1996, editeaza primul CD al celebrei case de discuri Eurostar.

Talentul, frumusetea, modestia si sinceritatea cu care se adreseaza publicului larg, o fac pe Irina Loghin sa fie una dintre cele mai iubite soliste din România. Cum a reusit aceste performante, aproape incredibile? Mereu s-a reinventat, s-a modernizat si a raspuns mereu pozitiv cerintelor publicului, astfel ramânând preferata oamenilor. Cu toate astea, NICIODATA nu a uitat de unde a plecat. Mereu a interpretat cu o deosebita placere si acele comori folclorice, aduse în fata publicului larg, într-un mod inedit. Vocea sa sensibila, plina de dor si drag, unsa cu miere, au facut inimile milioanelor de români sa tresara. Nu este român cel caruia nu i-a alinat - macar o data - inima!Bineînteles ca la nunti si petreceri, repertoriul trebuie sa fie cât mai diversificat. O mare artista trebuie sa cânte nu doar folclor, ci si romante, cântece de suflet, cântece lautaresti, chiar si cântece umoristice, pentru ca - asa cum spune dânsa - asa ne place noua, românilor. Cânta pentru toate vârstele, cânta fetelor, baietilor, mamelor.

Irina Loghin ramâne o mare artista a românilor, peste care timpul nu va trece!

Activitate muzicală

Mai jos sunt enumerate câteva din melodiile reprezentative pentru activitatea muzicală a interpretei.

Valea Prahovei Mi-ai dat, mamă, cântecul Dorul de părinți Asta e poteca mea Azi în sat e nuntă mare Mamelor, de sunteți mame Bradului la munte-i place Cei trei brazi de la Sinaia Miorița Fetelor, mă ascultați

De ce mamă, de ce tată

De la mine la Ploiești Din bucata mea de pâine Doamne la dușmanii mei Doamne, când ai făcut lumea Doamne, pe român ajută-l Dorul de părinți Dorule, măi dor Dragă mamă, dragă tată

Dumă-n țara doinelor Dușmane, n-ai avea parte Fetelor,ma ascultați Fetița mamii, fetiță Fir-ar să fie Fir-ar să fii măi Gheorghiță Hai să-ntindem hora mare Mamelor de sunteti mame Mi-ai dat mamă cântecul Nașule ce mândru ești

Page 7: Etnografie Si Folclor in Judetul Prahova