Tehnici de concentraregi cregtere a eficienlei

Mark Channon

Traducere din englezi deMihaela Doagi

Cuprins

MultumiriDespre autor

Introducere

Partea I1

Partea a II-a3

1t13

t5FT,NDAMENTELE

Memoria..:..... r., r r r r; 2lMemoriata.... 2ITipuri de memorie 23

Cum sd faci leg[turi 33

Artamemoriei...... 36

Ciclul de invilare: Preia controlul asuprapropriei memorii 40

Simfuri)inte$are) acgiune. ........ 4lEmopa gi motivafia: 47

Priming-ul in viala de zi cu zi . . . . 49

Un cadru pentru procesul de invilare 50

t]N NOU MOD DE GANDIRE

Memorarea creativi: Descoperi-fl adeviratulpotenual inmaterie,de memorie . ;.. . . . . . . . . .

Memoria qi creativitatea.. ... . . . .. . . . .

Starea de spirit creativd

Abilitdlile de baziin practici

Povegti de referinld: Cum si faci informaliilemai ugor memorabile.

Codificarea

Decodificarea

Insertia vizuali.

55

55

59

61

75

80

80

81

82

Naraliunile.

Memoria selectivd qi minimul necesarde imagini (MNI). .

Amplificarea

Reveria activd .

in practicd

Metoda lan;ului: Dezvolti-gi capacitateade memorare

Veilgd cu verigl .

Principiile

Alcdtuirea lantului

Relelele de memorie: Sistemele taleinepuizabile de stocare mental5

Clasificarea

Portionarea

Relelele

in practicd

Sistemul numeric: Descoperi utilitateamemoririinumerelor . - -

La ce folosegte un numdr?.

Un nou vocabular

Temporare sau perrnanente . . . .

in practicd

Hdrfi mentale: Creeazi, consem[eazd,asimileazi gi comunicd

O oglindire a minliiHd4ile mentale gi tu. . .

Cum sd creezi hdrp mentale

Ceipatru,,C"....in practicd

Suategii de lecturi: Dubleazd-1i sautripleazi-$ viteza de citire. .

Punct de reper. .

Scop gi direcfie

83

85

87

89

92

98

99

101

105

111

rt2116

It7t32

139

139

t4L

153

15s

161

161

t67

168

L74

183

186

186

t87

f8-'] cuMSA-ucrrlrwrMEMoRrA

Partea a m-a

10

Imagineadeansamblu. ........ 189

tubleaze-Fviteza.. ... 190

inpracticd ..... 197

cr.lM sA-F AMTNTE$Tr

Un stil de viald: Disciplineazi-$ memoria. - . . . 2O3

Imersinnea. .... 2O3

De fdcut. ...... 2O4

Numeleproprii .....:. ........ 206

Orientareainspaliu. ... 218

Miqcareafizic[. .......222Culture generald: sidim seminlelecunoagterii 226

Sdsddimseminlele. .... 227

Geografie. ......: ..... 228

Industriadivertismentului ...... 230

Istorie. . ....... 236

Literature. . .... 238

$tiinl5ginaturd ....... 241

Sport qihobby-uri ..... 245

inpracticd. .... 249

Programeazi-te si-$ aminteqti:invalisi-licontrolezimemoria ............. 253

Trecutul: unde-ampus cheile? .. 253

Viitorul: nu uita sd iei lapte! . . . . 258

Fluxul excesiv de informalii:Strategii pentru a-$ aminti. 261

Ascultareacreativi. .... 263

E-mailuri girelelelede socializare ...... 266

Documente gi articole . . 268

$tiri .. .. .. . ... 27O

Conferinle ..... 279

11

t2

13

14 Cum si-1i transmili mesqiul:cuvint cu cuv6nt

Care-ipovestea....Prezentdri

Scenarii qi discursuri

Din mers

PATICA A TV-A CUM SA DEVII E)(PERT iN OOTTITTIruT TRU

15 invilarea agili: cheia dezvoltirii continue. . . . .

Nevoia de crestere

invilarea active: Ce presupune?

Ritualul tdu. . .

16 Pe plan profesional

Abilitd[ile profesionale

Abilita$le sociale

Scenarii ipotetice

InteMuri1 7 Strategia ta: Fi-1i planul astfel incit

si-1i atingi scopul

Scopul tdu. . .

Strategia.

GROW: invali si cre$ti. .

Mentalitatea ................:Refleclii in incheiere.

Continud cdldtoria

Lecturi suplimentare

284

284

286

29t295

301

301

303

311

320

320

323

326

340

344

344

347

348

352

355

3s6

357

Eo=l cuMsA-TrculrwrMEMoRLA.

Mullumiri

Le mulgumesc pe aceast[ cale lui Jonathan Shipley, VictorieiRoddam, lui Helen Rogers, Altheei Brooks, Antoniei Maxwellgi trtregii echipe de Ia Hodder Education, pentru cd mi-auoferit aceastd ocazie qi pentru sprijinul lor; lui Phil Poolepentru reteta lui delicioasd, impdrtdqitd pe ultima sute de

metri, Si lui Stephen Mear, pentru o coregrafie pe care mi-oamintesc qi despre care pot vorbi qi dupl zece ani.

Existd mai multe persoane care au influen{at, intr-un felsau altul, concep[iile mele privind memoria. Mulfumiri neo-bositului Steve Rogers pentru cd m-a initiat tr lumea tehnici-Ior mnemonice la incepurul anilor '90; lui Mel Gordon pentru

o carte care m-a inspirat Ia inceputurile carierei mele, ca

actor, gi qi-a ldsat amprenta asupra modului cum vdd cultiva-rea memoriei; lui James E. Zull pentru cd a scris o carte care a

schimbat radical modul cum abordez formarea qi dezvoltareapersonald; Iui Tony Buzan pentru inspira[ia pe care mi-a ofe-rit-o in zona Hirlilor Mentale, qi lui Anthony Robbins pentrustrategiile lui, care m-au inspirat se fac mai multe schimbdriradicale de-a lungul vielii.

Mulgrmiri tuturor celor care mi-au permis si folosesc

fotografii realizate de ei gi pe-acelea pe care le-am pututtiperi - CoIa Richmond, Alison Shepherd, Carol Williams,Caroline Marsden, Emmalene Evans, John Norris, John Paso-nage, Joseph Fitcher, Nathan Amzi (contact@amziphotogra-phy.co.uk), Tom Kershaw, Mark Stuart, Rebecca Thornhill,John Barr, Rebecca Lock, Steven O'NeilI, Lorraine Chap-pell, Dermot Keaney, Stephen McCarthy qi Nick Brownlow

in capitolul de fald vei descoperi:. Importanta memoriei pentru tineo Tipurile de memorie la care se referd oamenii in generalr Elementele componente ale memorieio Mai multe despre arta memoriei

Scopul capitolului de fa1[ nu este sd ili ofere o vederedctaliati asupra creierului, ci si i1i dea prilejul de a reflectaasupra importantei memoriei in viaqa ta, asupra diverse-lor tipuri de memorie cu care eqti familiarizat(d) gi asuprapropriilor capacitdfl. Operdnd o ,,schimbare" in percepfle qi,

implicit, in convingerile tale despre ce e posibil, poti incepe sd

depdqeqti orice idei preconcepute despre utilizdrile practice

alc tehnicilor de memorie.

Se pare cf,, in lumea in care trdim, in care ni se cere si ne

amintim din ce in ce mai multe lucruri, ar trebui sd punemaccentul nu doar pe ,,ce ne amintim", ci qi pe ,,curn ne amin-lim". Ne ia ani pAnf, invilf,m sd citim qi si scriem qi luni sauani p6nd deprindem un sport, dar, cdnd vine vorba de invdqat,

in general, gi despre tehnici de invdlare, fur particular, mergempo minima rezistente. O posibil5 explicalie e faptul cd aceste

tehnici nu ne sunt Ia indemdnd Ia momentul potrivit sau se

l)resupune, poate, cf, e o pierdere de timp sau cd e mai uqor

$

pur $i simplu s5-i dai inainte; poate cd vine din convingereacd aqa opereazi creierul tdu: ,,Po[i sd-1i aminte$ti asta, darnu-ti poti aminti aialalte".

e$9**t*a6s&s&s$9*9*s*6i66&os*$*s*9*pt**6*&

Ideea principali: Cum sd-1i dezvolfi memoria

Memoria e o artd qi, ca orice arti, iti ia timp s-o stipa-neqti; ca pentru majoritatea talentelor, beneficiile potfi imense. Totul e s5-ti dai seama Ia ce nivel de exce-lenqd ar trebui sd ajungi spre a-ti atinge scopurile. CAtde buni ar trebui sd-ti fie memoria? Spre a rdspundeIa aceste intrebdri, trebuie sa-1i dai seama in ce fel teajutd sau te incurcd memoria in momentul de fa1i, inviaqa de zicuzi.

6 * o m @ $ & s * e * 6 * i 6 & s & € & e 4 e *. € + € * o & @ & & 9 s * * a * c t o t a o a*

6$O&9&9*SS6&eS@S@SAS9gC6t6S&@AO&0*6f, et6&S&&

incearcd $i tu: Memoria in viafa taTimpul alocat: 10 minute

$tim cu totii, instinctiv, ci avem nevoie de memorie sprea funcliona; f5ri memorie, nu putem inlelege nimic, nuavem contextul. Rispunde la intrebdrile de mai jos sprea identifica punctele taie forte gi punctele slabe.

" Ce te frustreazi cel mai mult legat de propriamemorie?

o in ce privin[e ai o memorie bund?

" Dacd ai folosit tehnici de memorare p6nd acum, cAtde mult te-au ajutat?

* DacI ai folosit tehnici de memorare pAnd acum, carea fost cea mai mare provocare?

ffi

a * | cuMSA-TrcuLruMEMoRrA

* s s s * s * 6 tr 6 6 s e & s * e l e * a * +o

.a&&asss6**9s9sass+G*6***9ss$e6a**s*e

a*€*$*&o6s$&Gt*ei+e*a9*0&o0te60s*e*9c*o*9s&9{&0$

o Ce speri sd poli face dupd ce parcurgi informaliile gi

exercitiile din cartea de fald?o Pe o scard de la 1 la 10, cum [i-ai evalua memoria

acum?o Pe o scard de Ia 1 la 10, unde ti-ai dori sd se plaseze

memoria ta pe viitor?o Cumvezi 1 qi cumvezi 10?

" Noteazf,-1i scorurile qi pune-le undeva la vedere.

incearcd sondajul online disponibil pe http://

..:::'.':::::.T::::.TT:::::::::::. e * e * 0 e... *s

Existd o mullime de termeni folosi[i in descrierea diver-selor tipuri de memorie. Scopul nostru nu este sI facem odare de seamf, asupra tuturor tipurilor de memorie qi semni-Iicaliilor termenilor, nici sf, dezbatem dacd un termen e maiadecvat decdt alruI, ci mai curAnd sd vd oferim o trecere inrevistf, a cAtorva dintre termenii de bazd folosi[i, dAndu-vd qi

un context legat de unde sau cum v-a[i putea confrunta cu ei.

Aceastd abordare pragmaticl ne va oferi un vocabular comunla care si ne raportim.

ffi&.'."* ;;;,;;;;. ;;; € * 6 * * * s s

I Conform studiului Concke Learning and Memory (John

i u. ByT nes, 2009), Tulving (2007) a identificat 256 deI tipuri de memorie.

MEMOKIA MPUCITA (CON $TIENTA)in cazul memoriei explicite, faci un efort conqtient de a-U

aminti, fie cd te gAndegti Ia o experienti trlite sau la orice felde informaEie concretd.

incearci $i tu: Srudiazi cuvintele de mai josTimpul alocat: 5 minute

1. Timp de un minut, studiazf, aceste cuvinte. Gdn-deqte-te ce inseamni pentru tine.

Puntea lui Varolio Hipotalamus

CopacTrunchiInimdBulbul rahidianHrEnire

MigcareMezencefal

CortexMiqcare

CoordonaCerebel

SatelitTalamusControl

ReptildLimbic

ConexiuneFornixFantomiAmigdaldElefantHipocampProfesorul X

Cortex

Bulbul rahidianAmigdalSLimbicHipocampDragosteHipotalamusA-ti aminti

2. Acoperd cuvintele de mai sus. Uitd-te la lista decuvinte de mai jos qi identifici cuvintele pe care toc-mai le-ai studiat.

Pegte Puntea lui VarolioCerebelTalamus

Mezencefal ReptiISFornix NavdDinozaur PiratCerebel Impresionant

Acesta e doar un exemplu de memorie explicitd, fur careai flcut un efort conqtient de a-1i aminti ceva.

s @ E @ a & g g e * s 6 + o & e a & $ $ g & s & I { 9 g s { * 6 6 & s s 6 s & s o e + I & g*

ar41 cuMsA-Trcul,vrMEMoRrA

MEM ORIA IMPUC ITA (IN C ON $TIENTA)Memofla impliciti cuprinde mai multe tipuri de memorie, con-

siderate toate inconqtiente, altfel zis, care nu presupun un efortcon$tient de a-ti aminti o informafle, o experienld sau o abi]itate.

sG$6*6&+*ee6Aa*****6*6*a*e*C*e*e*6*493*e*A*

incearci gi tu: Completeazd spatiile goale. ;Timpul alocat: 2 minute

Trage aer in piept qi limpezeqte-ti mintea. Respirltrcet, numdrAnd inapoi de la 10 la 1.

Uitd-te la urmdtoarele fragmente de cuvinte qi, fdrisd te gAndeqti prea mult, spune primul cuvAnt care-tivine in minte. Parcurge exercigiul rapid. Dacd nu-ti vinepe loc un cuvdnt, treci mai departe qi intoarce-te apoi.Scrie cuvintele obtinute pe o foaie de hArtie.For -------Limb ------ 3

Pun ------- &I

I Mez. Cera^

*: Amit$iuip.I

. Cor

: Bul

! nip! Ele

Degi e ugor forlat in situalia asta, dat fiind cd ai fostpregdtit(i) deja cu optiunile posibile, date fiind cuvin-tele din listele de mai sus (ele - elefant etc.), existd oprobabilitate mai mare ca acestea sd fie primele cuvintecare i1i vin in minte. Acesta este ceea ce se nume$teefectul de priming.

o

iE

I

o

In timp ce memoria explicite presupune o rememorarecongtientd, tipurile de memorie impliciti au de-a face curememorarea inconqtientd. Un exemplu de memorie explici-td ar fi sd incerci sd-[ aminte$ti o listd de cuvinte pe care aivdzut-o inainte; un exemplu de memorie impliciti este faptulci-1i aminte$ti cum sd qofezi, sd dansezi sau sd practici unsport.

MEMORIA PE TERMEN SCURT

Spre a stoca ceva ir memoria pe termen scurt, trebuie sd-1irepegi informatia in minte, un nou cod PIN, de exemplu. Prinrepetare, vei putea sd transferi numdrul in memoria pe termenlung. Memoria purd pe termen scurt are de-a face, de obicei,cu lucruri cu care nu eqti familiarizat (de exemplu, un numirde telefon). in majoritatea cazurilor vei efectua o sarcind carepresupune manipularea informaliilor fur memoria pe termen .

scutt, in timp ce reflectezi asupra informaliilor in memo-ria pe termen lung. Aceastd combinalie e cunoscutd de regulddrept memoria de lucru, ,,in care memoria pe termen scurt se

intrepdtrunde cu memoria pe termen lung qi experienla" (IheBrain: A Neuroscience Primef , Richard F. Thompson, 1993).

ss**s*6c$6&&s&@*s&****G****&6&S&@*@*&Se***6

o

o ,,Creierul: O inrroducere in neuro$tiintd" (N.t )

incearci gi tu: Testul cu numere...Timpul alocat: 30 de secunde

Aminteste-ti acest numar:s7403918667298511405Scrie oricAt de multe cifre i1i aminte$ti in ordine.

Timpul alocat; 10 secunde

$ I e * * e 6 * 6 * & 6 * & a & e * s e e * 6 s & * f 6 s & 6 & & s o e e G 6 $ e o o o s 6s

L-aal cuM sA-Tr culn'n,, MzuoRrA

lGaas$*&es&ss&64€ts*ese***eeqos&48da6a&s6$6*f 6*6*

Amintegte-ti acest numdr de furmatriculare:BD 02 GYT]

Dacd nu e$ti cumva deja familiarizat(d) cu weo formide tehnicd mnemonic5, probabil ci o si repeti numdrulde mai multe ori, cum pomeneam mai sus, incercAndsi-l memorezi prin repetare. Dacd ceva i1i distrageatentia cumva in timp ce incerci sd-l memorezi, o sd-1ifie greu sd-l tii minte. Majoritatea oamenilor vor reuqisd-qi aminteascd gapte cifre, plus sau minus dou5, gi,

fird repetare, memoria pe termen scurt n-o sd durezemult.in The Brain: A Neuroscience Primer, Thompson se

referi la studii de caz in care oamenii nu erau ldsali sd

repete, fiind puqi si numere inapoi de Ia 10 Ia 1. FIrdrepeti[ie, o informa[ie din memoria pe termen scurtdisplrea in circa 10 secunde.

&6&6a&6&s6&sG

6*6S*6t***&4e$9&A&S&S6*666St6i66*6iS6AS6t

De re[inut

inchipuie-1i memoria pe termen scurt ca pe un covoraSde desenat cu apd. Dacd n-ai vf,zut unul pdnd acum,practic este o jucdrie de desenat pentru copii. Se umpleun creion special cu api qi, cdnd desenezi pe covorag,apa din creion face sd apard o culoare. Ca qi Ia memo-ria pe termen scurt, orice ai desena dispare daci nutreci din nou peste desen. Degi un covoraS de dese-nat cu api s-ar putea sd [ini mai mult decAt memoriape termen scurt, e o ilustrare potrivite a modului cumfuncqioneazd.

*

*

MEMORIAPETERMEN LUNGMemoria pe termen lung cuprinde mai multe tipuri de

memorie qi efsti mai multe clasificdri. Noi vom opta pentruo abordare generald qi o vom studia din perspectiva memorieideclarative (explicite) qi non-declarative (implicite).

) Memoria declarativi - sd Etii ci/ce (e:rpliciti)Termenii de memorie declarativd qi memorie explicitd sunt

de obicei interqanjabili. Memoria declarativd include ,,si $tiicf, Shakespeare a scris Hamlet'',,,si $tii ce-ai mdncat ieri lamicul dejun" sau ,,sd $tii din ce ingrediente se fac cledtele".

Memoria declarativd e inleleasd destul de bine. in 1953,unui pacient pe care-l vom numi H.M. i s-a extilpat o partedin creier numiti hipocamp pentru cI suferea de accese gravede epilepsie. Dupi opera[ie, iqi amintea evenimente gi infor-matii din trecut. De asemenea, putea in continuare sd-$iaminteasci o serie de numere, pAni cdnd era intrerupt. Putea,totodate, sd-qi creeze amintfui implicite, reugind sf, efectuezesarcini dupd ce i se arita cum s-o facd. in schimb, nu-qi maiamintea ci invi[ase aceste lucruri. Faptul ci nu-gi mai puteacrea amintiri declarative i-a condus pe cercetdtori Ia con-cluzia cd hipocampul joacd un rol esen[ial fur formarea unorastfel de amintfi pe termen lung. Putem impirli memoriadeclarativd in episodicd gi semanticd.

Memoria episodicd

atsf @e9*sG*G*€*6$&SO&4*eSQ&464SA6e&e*e6@6SS

incearci $i tu: Unde ai fost?Timpul alocat: L minut

Rispunde la urmitoarele intrebdri qi scrie citevacuvinte-cheie care i1i rezumd rdspunsurile:" Care era una din sdrbdtorile tale preferate?

$|$66oeiBt&6satit+6ee$it6s@&q5$tG&&es&G&s*.rs6

tEl cwsA-lrcurmaMEMoRrA

sctdSt{3606$*

! " Care a fost ultimul film pe care l-ai vdzut Ia cinema? :i . C" ai mdncat ieri la micul dejun? ;

*l a a, t, & g g c s e * 9 g t c * a B o s'- e r s G * 9 ! & 6 s s 6 o * o $ e o o e t c o!

Memoria episodici se referi la experien[e sau evenimentedelimitate in timp qi conqin informalii spatiale.

Memoria semanticd

@6060&a&oooto&o646$9s6*tttif, te$6t+t4$&6&&@

incearci $i tu: Ce Stii?Timpul alocat: 1 minut

Rdspunde la urmdtoarele intrebiri qi noteazd-flrdspunsurile:n Cum se numeqte autoarea clrlilor din seria Harry

Potte/?o Cand e ziua de naqtere a partenerului teu de viaqi sau

a unui alt membru al familiei?" Ce inseamni,,mnemonic"?

@ & 6 s @ o o o * e * os

Memoria semanticd se referd la cunogtinfele despre lume.nsta ar putea insemna elementele din sistemul periodic sausi qtii ci, in limba ruse, karova este cuvantul pentru ,,vaci".tlna din diferengele dintre memoria episodicd gi cea semanti-cii este cd memoria semantici nu este asociatd cu un eveni-rncnt specific, delimitat in timp: $tii ce Roma este capitalallaliei, dar, daci nu cumva ai fost acolo, probabil cd nu asoci-czi o anumitd experienqd cu asta.

{itr$@&o&s@gs$sse*ssoeat6i+6as&+60&ss&s@&ea

Studiu de caz: Crede in puterea memoriei!

Beth srudia acupunctura Ei Hermione voia si-qi imbu-ndtd{eascd memoria tr gener-al. La scurt timp dupe ate-lier, am primit cAte o scrisoare de la am6ndou[. Bethirri scria cd p6nd atunci picase de mai multe ori exa-menul de acupuncturd gi cd, dupd ce pafiicipase laatelierul de memorie, reuqise sd-I treacS, cu punctajmaxim. Suna grozav $i asta a inceput sd schimbe pro-priile mele convingeri privind valoarea pracflce a invd-[[rii modului in care sd-1i foloseqti memoria.A doua scrisoare, cea de la Hermione, a fost qi mai grd-itoare, dat fiind cd imi spunea cd furcrederea ei in sinecrescuse simfitor, ii schimbase furtreaga viali qi acumsim{ea cd poate sd studieze orice qi sd facd tot ce iqidorea. in timp ce o citeam, imi amintesc cd mi-am zis:

,,Dar astea sunt doar cAteva tehnici simple", insi, pem6surd ce citeam, imi dddeam seama cd era logic caabilitatea de a-qi aminti orice iqi propui sd aibd un efectbenefic asupra sistemului de credinqe al cuiva.Sd triieqti cu convingerea cd memoria ta funclio-neazd bine cdnd adopli un nou mod de a gAndi e foarteimportant. Hermione a a\ut parte de o ,,experien1d", onoud serie de amintiri care au schimbat modul cum se

vedea pe sine qi care aveau potentialul sd-i afecteze

. .:::::Ti:::::::::: . . . . * s + 6 * + a 6 & 6 e * * . 6 0 a * s e s *

) Memoria non-declarativd - sf, qtii cum (impliciti)Termenul de,,non-declarativd" subsumeazi diverse tipuri

de memorie incongtientd, intre care:o Memoria procedurali - si qtii sd dansezi, si qofezi

sau sd practici un sport (abiliteti motorii).

[ 3o-l cuMSA-TIculrMMEMoRrA

o Priming - ,,uf1 stimul influenleazd reactia la un altstimul". Existd mai multe exemple de memorieimplicitd, vom aprofunda conceptul de primingincapitolul urmdtor. Un exemplu de memorie implicitdeste testul pe care l-ai completat, in care ai primitinformafia (in cazu] ista, anumite cuvinte) inainte dea vedea un fragment din cuvintele respective, ceea ce

a fdcut ca tu sd-1i amintegti involuntar unele dintreele sau pe toate.

o Reflexe condilionate - de exemplu, cdinii lui Pavlovcondilionali sd saliveze imediat ce auzeau clopolelul.

ffi ffi; ;;il;;;;ffi e & & e' * * * * " *

i;Emi (director executiv la Brainient, o companie noudde publicitate) incerca s[-qi imbunitdleasci memoriapentru statistici qi prezentf,ri $i pentru a avea un avan-taj asupra concuren{ei.

; intr-o qedinld de coaching, a venit vorba de tria-: tlon. S-a dovedit cI avea probleme la partea de inotI a competitiei; era un bun inotdtor qi inlelegea par-I tea tehnicd, insd trebuia sd ajungi in punctul unde sd

I poatd face 25 de ture de bazin qi deocamdatf, ficeai doar vreo $apte. Fizic, qtia c-ar trebui sd fie in stareI sd facd mai multe, dar nu reu$ea sd treacl de parteaI tehnicd.. La inceput, poate ci nu pare foarte relevant cd, Ii odatd ce ti-ai dezvoltat unul dintre diversele tipuri ;I de memorie, poli trece de la qapte Ia 25 de ture iI de bazin. in E"ait tu urmdtoare am discutat des- ;: pr" ideea invdldrii implicite (Masters, 1992). invdla- X

' rea implicitd apare c6nd celui care invald nu i se dd :I nicio instructiune verbald explicitd $i totu$i capdtd ;

s t G t 6 + 6 a a t * * g6