csi+gestiune+bancara

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea de tiine Economice Specializarea Finane -Bnci Forma de nvmnt ID Anul de studiu III Semestrul II Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individual pentru

Gestiune Bancar

Coordonator disciplin: Prof. Univ. Dr. DOBRE ELENA

Cuprins

Gestiune Bancar I

Gestiune Bancar CUPRINS

Unitate de

nvare 1 2 3 4

Titlul INTRODUCERE CONCEPTE I RAIONAMENTE DE MANAGEMENT FINANCIAR Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1 1.1 Concepte i raionamente de management financiar lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1 INSTUTUII DE CREDIT I INSTITUII FINANCIARE NEBANCARE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2 2.1 Organizarea i funcionarea instituiilor de credit n Romnia 2.2 Organizarea i funcionarea instituiilor financiare nebancare n

Romnia Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2 CONSIDERAII PRIVIND MANAGEMENTUL RISCURILOR N DOMENIUL BANCAR Obiectivele Unitii de nvare Nr.3 3.1 Orientri n managementul bancar i managementul riscurilor n

teoria i practica internaional 3.2 Riscurile bancare i etapele procesului de control i gestiune Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3 CLASIFICAREA RISCURILOR BANCARE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4 4.1 Clasificarea riscurilor bancare Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3

Pagina

1

3 4 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 15 17

20 21 22 23 24 25 25 27

...

Cuprins

Gestiune Bancar II

5

6

7

8

9

10

INDICATORI I TEHNICI DE GESTIUNE A RISCURILOR BANCARE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5 5.1 Indicatori i tehnici de gestiune a riscurilor bancare Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5 ANALIZA I DOCUMENTAREA ACORDRII CREDITELOR Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6 6.1 Analiza i documentarea acordrii creditelor

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr.6 Obiectivele Unitii de nvare Nr.7 ADMINISTRAREA RISCURILOR SEMNIFICATIVE N INSTITUIILE DE CREDIT 7.1 Atribuii i responsabiliti n administrarea riscurilor semnificative 7.2 Politici de administrare a riscurilor semnificative Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7 ADMINISTRAREA RISCULUI DE CREDIT Obiectivele Unitii de nvare Nr.8 8.1 Administrarea riscului de credit Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8 ADMINISTRAREA RISCULUI DE PIA Obiectivele Unitii de nvare Nr. 9 9.1 Administrarea riscului de pia Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9 RISCURI I AVANTAJE ASOCIATE INSTRUMENTELOR FINANCIARE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 10 10. 1 Riscuri i avantaje asociate instrumentelor financiare Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Cuprins

Gestiune Bancar III

11

12

13

14

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 10 ADMINISTRAREA RISCULUI DE LICHIDITATE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11 11.1Politici i proceduri de administrare a riscului de lichiditate i insolvabilitate 11.2 Studiu de caz: Managementul riscului de lichiditate la Banca Transilvania Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11 ADMINISTRAREA RISCULUI DE LICHIDITATE Obiectivele Unitii de nvare Nr. 12 12.1 Riscul operaional i riscul activitilor externalizate Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 12 AUDITUL INTERN N INSTITUIILE DE CREDIT Obiectivele Unitii de nvare Nr.13 13. 1 Locul i rolul auditului intern n cadrul organizaional 13.2 O

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 13

rganizarea i desfurarea activitii de audit intern n instituiile de credit

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr.13 GESTIUNEA RISCURILOR FINANCIARE I FALIMENTUL BANCAR Obiectivele Unitii de nvare Nr.14 14.1 Gestiunea riscurilor financiare i falimentul bancar Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 14 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr.14 BIBLIOGRAFIE

Introducere

Gestiune Bancar 1

Gestiune Bancar INTRODUCERE

Stimate student,

Prezentul caiet al studentului pentru disciplina Gestiune Bancar este destinat studenilor anului al III-lea de studii de la Facultatea de tiine Economice, specializarea: FINANE BNCI.

Lucrarea cuprinde cunotine aprofundate de moned i credit precum i aspectele principale ale gestiunii bancare care se constituie n capitole separate. Politicile i practicile financiar-bancare de identificare a riscurilor semnificative precum i metodele de administrare a acestora reprezint cunotine fundamentale pentru formarea viitorilor economiti n domeniul bancar. n scopul fixrii cunotinelor necesare viitorului economist bancher s-au folosit raionamente teoretice i practice pe fondul cunoaterii generale a reglementrilor legate de managementul bancar. n contextul actualei crize financiare cunotinele i abilitile de gestiune bancar sunt relevante i necesare att din punct de vedere al cauzelor ct i din punct de vedere al efectelor.

Notele bibliografice pot reprezenta un material suplimentar de documentare pentru aprofundarea cunotiinelor.

Spor la nvat i succes!

Concepte i raionamente de management financiar

Gestiune Bancar 1

Unitatea de nvare Nr. 1 PRINCIPII I RAIONAMENTE DE MANAGEMENT FINANCIAR Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1 1.1 Concepte i raionamente de management financiar Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

Pagina

4 5 5 7 8 9

10


Gestiune Bancar 2

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1 Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

nelegerea de ctre studeni a importanei conceptelor i principiilor de management financiar;

nsuirea noiunii de valoare timp a banilor; familiarizarea cu conceptul de gestiune a relaiei dintre risc i venit; familiarizarea cu conceptul de diversificare; nelegerea rolului eticii n afaceri.

1.1 Concepte i raionamente de management financiar

Risc Venit Valoarea timp a banilor Cash-flow Piee eficiente Preuri obiective Etica

n domeniul managementului financiar autori de prestigiu au cristalizat experiena n cteva raionamente numite chiar axiome datorit aplicrii i verificrii lor permanente n practic. Se spune c dei nu este necesar s cunoti finane pentru a nelege aceste raionamente, este necesar s cunoti aceste axiome pentru a nelege finanele. Acestea utilizeaz concepte i tehnici, ce permit descoperirea logicii care st la baza practicii managementului financiar. n cele ce urmeaz se definesc conceptele, se enun raionamentele i se explic mecanismele practico-aplicative.

1. Gestiunea remunerrii riscului prin ctig/venit (lb. Engl. the risk-return trade-off) Nu vom accepta un risc mai mare dect dac va fi remunerat sau compensat de un ctig mai mare

n primul rnd, investitorii cer o rat de ctig minim pentru faptul c ii ntrzie consumul lor personal, care trebuie s fie mai mare dect rata anticipat a inflaiei. Dac nu ar primi un ctig care s compenseze inflaia anticipat, investitorii ar cumpra bunurile pe care i le doresc cu mult timp inainte, sau ar investi n active care ar fi supuse inflaiei, tocmai pentru a ctiga rata inflaiei acestor bunuri/active. Nu ar exista vreun interes de a ne ntrzia consumul dac economiile noastre i-ar micora puterea de cumprare. Alternativele de investiii sunt formate din mrimi diferite de risc i ctig previzionat. Investitorii aleg uneori s ii pun banii n investiii riscante deoarece acestea ofer ctiguri estimate mai mari. Cu ct o investiie are un risc mai mare, cu att beneficiul estimat va fi mai mare. Relaia dintre risc i ctigul viitor probabil este prezentat n figura de mai jos Nu ne referim ns la ctigul actual, ci la un ctig estimat sau probabil. Putem avea doar estimri asupra ctigului adus de investiie, dar nu putem cltori n viitor s vedem care va fi nivelul lui real. Relaia risc ctig este un concept cheie n gestiunea bancar privind expunerile la risc precum i n gestiunea portofoliilor de instrumente financiare, fiind necesar pentru evaluarea aciunilor, obligaiunilor i alte proiecte de investiii financiare. Pentru acest raionament, care are la baz oportunitatea ataat oricrui risc, a fost acordat premiul Nobel pentru Economie n anul 1990. Venitul


Gestiune Bancar 3

estimat este direct proporional cu riscul asumat, aa cum rezult din figura de mai jos:

2. Valoarea timp a banilor (lb. Engl. the time value of money) O unitate monetar primit n prezent valoreaz mai mult dect una primit n viitor

Un concept fundamental n finane este faptul c banii au o valoare de timp asociat: un dolar sau un euro primit astzi valoreaz mai mult dect un dolar sau un euro primit de azi ntr-un an. Datorit faptului c putem primi dobnd pe banii primii astzi, este bine s i primim mai devreme dect mai tarziu. n cursurile de economie, acest concept de valoarea timp a banilor poate fi explicat drept costul de oportunitate de a refuza potenialul ctig al unui dolar primit astzi. Pentru a evalua bogia sau valoarea se poate folosi conceptul de valoarea timp a banilor pentru a aduce n prezent ctigurile i costurile viitoare ale unui proiect. Dac, dup acest procedeu, veniturile depesc costurile, proiectul creeaz nou-valoare i ar trebui acceptat; dac costurile depesc veniturile, proiectul ar trebui respins. Fr a accepta existena conceptului de valoarea timp a banilor, este imposibil s evalum corect proiecte cu venituri i cheltuieli viitoare. Pentru a aduce n prezent ctigurile i costurile viitoare ale unui proiect, trebuie s estimm un cost specific de oportunitate a banilor, sau rata a dobnzii. Rspunsul la ntrebarea care este exact aceasta? este dat de raionamentul 1, care afirm c investitorii cer ctiguri mai mari pentru a i asuma proiecte mai riscante. Prin urmare, atunci cnd determinm valoarea prezent a

Venitul estimat pentru asumarea unui risc mai mare

Venitul estimat pentru ntrzierea consumului

Venit estimat

Risc


Gestiune Bancar 4

veniturilor i cheltuielilor viitoare, trebuie s luam n calcul faptul c investitorii cer o rat mai mare de ctig ca o compensaie pentru un risc mai mare.

3. Cash- ul i nu profitul este mai important (the cash is the king not the profit)

n aprecierea bogiei sau valorii vom lua ca instrument de msurare mai degrab fluxurile de numerar, dect profiturile contabile. Fluxurile de numerar (cash flows) sunt ncasate de ntreprindere i pot fi re-investite. Profitul contabil este disponibil nu atunci cnd s-a realizat, ci cnd banii sunt ncasai de firm. Fluxurile de numerar i profitul unei firme nu survin neaprat n acelai timp. De exemplu, cheltuielile de capital, cum ar fi cumprarea unui nou echipament sau cldiri, sunt amortizate n decurs de mai muli ani, cu amortizarea anual dedus din profit. ns, fluxul de numerar asociat cu aceast cheltuial survine de regul imediat! Prin urmare, fluxurile de numerar ctre exterior care presupun pli de numerar, precum i fluxurile de numerar ctre interior (bani ncasai) care pot fi re-investite reflect n mod corect costurile i beneficiile realizate.

4. Fluxurile de numerar adugate (lb. Engl. incremental cash flows) conteaz numai diferena de numerar adugat n perioada de gestiune

Atunci cnd lum o decizie de afaceri suntem preocupai de rezultatele acestei decizii: Ce se ntmpl dac spunem da versus ce se ntmpl dac spunem nu. Raionamentul 3 arat c trebuie s folosim de fluxurile de numerar pentru a msura beneficiile care vin din asumarea unui nou proiect. Evalum proiectul, lund n calcul doar fluxurile de numerar adugate. Acestea reprezint diferena dintre fluxurile de numerar ale firmei dac proiectul ar fi pus n practic i fluxurile de numerar ale firmei fr punerea proiectului n practic. Diferena dintre veniturile i numerarul generate de un nou produs, o nou activitate sau un nou proiect i veniturile i numerarul care ar fi fost obinute dac s-ar fi meninut activitatea curent reprezint fluxurile de numerar adugate.. Aceast diferent reflect impactul real al deciziei. Regula de calificare dac un flux de numerar este de adaos sau nu este s analizm bilanul companiei cu i fr efectele de numerar ale noului produs, ale noii activiti sau ale noilor proiecte.

5. Pieele competitive i proiectele profitabile

Sarcina managerilor financiari, este de a crea bogie, nou valoare pentru proprietarii de capital. Prin urmare, ne intereseaz n special mecanismele de evaluare i de luare a deciziilor. Ne concentrm asupra fluxurilor estimate de numerar, determinarea ctigului investiiei, i evaluarea activelor i noilor proiecte. De ce este aa de greu s gsim proiecte i investiii care sunt foarte profitabile? Ce face un proiect s fie excepional de profitabil? Rspunsurile la aceste ntrebri sunt date de nelegerea mecanismului de operare al pieelor competitive, bazate pe concuren. Aici trebuie


Gestiune Bancar 5

s ne uitm pentru a gsi proiecte profitabile. n realitate, este vorba de o bun evaluare i selecie a proiectelor i nu despre gsirea acestora, pur i simplu. Dac un domeniu de activitate nregistreaz profituri mari, acest lucru atrage mai ntotdeauna noi investitori dornici de a intra pe pia. Concurena mai mare, precum i noile capaciti de producie au drept rezultat scderea ratei profitului pn la nivelul minim acceptat de investitori. Dimpotriv, dac un domeniu de activitate nregistreaz profituri sub rata minim de profitabilitate acceptat a proiectelor, atunci unii participani din pia se retrag, ceea ce are efectul reducerii capacitilor de producie i a concurenei. Ca urmare, preurile cresc. n pieele bazate pe concuren, profituri foarte mari nu pot exista pe termen lung. Avnd n vedere aceast oarecum sumbr perspectiv, se pune totui ntrebarea: cum putem gsi proiecte bune? Adic, s gsim proiecte care au rata de profitabilitate mai mare dect rata minim de profitabilitate a economiei respective. Cu toate c este dificil s le gsim, din cauza concurenei, trebuie s investim n piee care nu sunt perfect competitive. Cele mai uzuale moduri de a face piaa mai puin competitiv este s difereniem o caracteristic esenial a produsului nostru sau s obinem un avantaj de cost comparativ cu competitorii notri. Diferenierea produsului izoleaz produsul nostru de cel al competiiei, prin urmare permindu-ne s meninem preurile suficient de mari pentru a obine profituri mari. Dac produsele sunt difereniate, opiunea consumatorului nu se mai bazeaz exclusiv pe pre. De exemplu, n industria farmaceutic, patentele (licenele de producie, de exploatare, de vnzare) creeaz bariere concureniale. Serviciile auxiliare i calitatea sunt iari folosite pentru a diferenia un produs. Indiferent c diferenierea produsului se face pe baza reclamei, patentelor, serviciilor adiionale sau calitii, cu ct produsul se difereniaz mai mult de cele ale competiiei, cu att este mai mic concurena pe care trebuie s o nfrunte i deci, cu att mai mare posibilitatea unui profit mai crescut. Economiile de scal (aferente costurilor fixe) i abilitatea de a produce la un cost variabil mai mic dect cel al competiiei, descurajeaz noii investitori s intre pe pia i prin urmare, reduce concurena. Un exemplu este industria vnzrilor de produse hardware. n acest domeniu exist costuri fixe care sunt independente de mrimea magazinului. De exemplu, costurile privind stocurile, cheltuielile de reclam i cele manageriale sunt n esen la fel, nefiind influenate de vnzrile anuale. Prin urmare, cu ct vnzrile sunt mai mari, cu att sunt mai mici costurile privind stocurile, de reclam i de management, per produs. Indiferent cum este creat avantajul de cost (prin economii de scal, tehnologii proprietare, sau monopolul asupra materiilor prime), el descurajeaz noi intrri pe pia, concomitent cu avantajul produciei la un cost sub cel al industriei respective. Acest avantaj de cost are deci potenialul de a crea profituri mari. Cheia pentru a gsi proiecte de investiii profitabile este de a nelege n primul rnd cum i unde ele exist n pieele concureniale. Apoi, filozofia ntreprinderii trebuie s fie orientat mai degrab spre crearea sau exploatarea unei


Gestiune Bancar 6

imperfeciuni n aceste piee (prin diferenierea produselor sau crearea unui avantaj de cost) dect spre noi piee sau domenii de activitate care par s ofere profituri mari. Orice domeniu de activitate bazat numai pe concuren i care pare profitabil, nu va fi viabil la infinit.

6. Pieele de capital eficiente conduc la formarea preurilor obiective Dac pieele sunt lichide i volatile atunci i preurile sunt juste/corecte

Dac scopul managerilor financiari este maximizarea averii acionarilor, deciziile care au drept scop sporirea bogiei acionarilor au ca efect creterea preului de pia al aciunilor respectivei firme. Pentru a nelege aceast relaie, precum i modul de evaluare sau preuire al instrumentelor financiare precum aciuni sau obligaiuni n piaa de capital, este necesar s inelegem conceptul de piee eficiente. Acestea sunt piee n care valoarea la un moment dat n timp a tuturor activelor i instrumentelor financiare tranzacionate reflect toate informaiile care sunt disponibile la acel moment. Viteza cu care infomaiile sunt ncorporate n preul activelor financiare determin dac o pia este eficient sau nu. O astfel de pia este caracterizat de un numr mare de participani al cror scop este obinerea de profit, i care acioneaz independent. n plus, noile informaii privind activele financiare sosesc n pia ntr-o manier aleatoare. Dat fiind acest mediu, investitorii se adapteaz la noile informaii imediat i cumpr i vnd active financiare pn n momentul n care ei simt c preul pieei reflect corect noua informaie. Sub ipoteza pieei eficiente, informaia este reflectat n preul activelor financiare cu o asemenea vitez nct nu exist oportuniti pentru investitori de a profita de pe urma informaiilor disponibile public. Investitorii care concureaz pentru obinerea de profit garanteaz c preul instrumentelor financiare reflect corect ctigurile i pierderile viitoare posibil, i deci valoarea corect a firmei. Care sunt implicaiile pieei eficiente? n primul rnd, preul este cel corect. Preurile aciunilor reflect toat informaia disponibil public n legtur cu valoarea companiei. Acest lucru nseamn c putem implementa elul nostru de maximizare a averii acionarilor concentrndu-ne asupra efectului pe care fiecare decizie ar trebui s l aib asupra preului aciunilor, dac toate celelalte variabile sunt meninute constante. n al doilea rnd, manipularea ctigurilor prin intervenii contabile nu va rezulta n modificarea preurilor. Diviziunea aciunilor i alte modificri n metodele contabile care nu afecteaz fluxurile de numerar nu sunt reflectate n preuri. Preurile pieei reflect fluxurile de numerar disponibile acionarilor. Prin urmare, preocuparea noastr cu privire la fluxurile de numerar de a msura momentul n care survin beneficiile este justificat. Este cert i ncurajator faptul c preurile aciunilor ntreprinderii reflect valoarea acesteia. Cu toate c face procesul de investire n sine mai puin interesant i provocator, acest raionament permite totui managementului financiar al firmei s fie mult mai sigur.

7. Problema delegrii/mandatrii conducerii executive (lb. Engl. the agency


Gestiune Bancar 7

problem) Managerii nu lucrez pentru proprietarii ntreprinderii dect dac aceasta corespunde i propriului interes

Cu toate c obiectivul firmei este maximizarea averii acionarilor, n realitate ns, problema delegrii administraiei poate fi un impas n realizarea acestuia. Problema delegrii sau reprezentrii rezult din separarea managementului de proprietatea firmei. De exemplu, o firm mare poate fi condus de ctre manageri sau directori profesioniti, cu foarte mic participaie la capital sau chiar deloc. Datorit acestei separri a celor care iau decizii de cei care dein firma, managerii pot lua decizii care nu au drept obiectiv maximizarea averii acionarilor. Ei pot s nu munceasc la capacitatea lor maxim i pot ncerca s beneficieze ei nii de pe urma ntreprinderii, prin salariu, n detrimentul acionarilor. Costurile asociate cu problema delegrii conducerii executive sunt dificil de msurat, dar ocazional le observm efectul n pia. Dac piaa observ c managementul unei firme aduce deservicii averii acionarilor, putem observa o reacie n preul aciunilor acelei firme, de a schimba managementul. Dac managementul unei firme lucreaz spre interesul proprietarilor, care sunt de fapt acionarii, de ce nu pot fi acetia schimbai? n teorie, acionarii aleg Consiliul de Administraie, iar acetia din urm aleg Managementul (directorii executivi). Din pcate, n practic, sistemul se dovedete de multe ori a fi inversat. Managementul firmei alege candidaii pentru Consiliul de Administraie pe care i propune acionarilor pentru a fi alei. Rezultatul final este c de fapt managementul alege Consiliul de Administraie, care apoi sunt mult mai apropiai i loiali managerilor dect acionarilor. Managerii pot fi controlai prin auditarea situaiilor financiare i a pachetelor salariale. Interesul managerilor i cel al acionarilor poate fi unul comun prin introducerea unor opiuni de recompensare a managementului cu aciunile firmei (management stock options), un bonus care este legat direct deciziile managerului n favoarea acionarilor. Problema delegrii/reprezentrii administraiei va continua s persiste dac nu se stabilesc astfel de motivaii, care aliniaz interesul managerilor cu cel al acionarilor. Cu alte cuvinte, ceea ce este bine pentru acionari trebuie s fie bine i pentru manageri. Dac acest lucru nu se ntmpl, managerii vor lua decizii mai degrab n interesul propriu, dect pentru maximizarea averii acionarilor.

8. Taxele i impozitele afecteaz procesul de luare a deciziilor (lb. Engl. earning before taxes and after-tax cash flows)

Foarte puine decizii sunt luate de managerul financiar fr a lua n considerare impactul taxelor i impozitelor. Atunci cnd am discutat despre raionamentul 4, am declarat c numai fluxurile de numerar adugate ar trebui considerate n procesul de evaluare. Mai specific, vom considera numai fluxurile de numerar dup taxare / impozitare. Atunci cnd evalum noi proiecte, vom vedea c impozitarea veniturilor joac un rol fundamental. Atunci cnd firma studiaz posibilitatea achiziionrii unei


Gestiune Bancar 8

fabrici sau unui nou echipament de producie, veniturile rezultate din investiie ar trebui evaluate dup impozitare. Altfel, firma nu va evalua n mod real fluxurile de numerar adugate generate de noul proiect. Guvernul realizeaz deasemenea c impozitarea i taxarea afacerilor pot afecta deciziile de afaceri, i prin urmare se folosete de acestea pentru a ncuraja consumul i investiiile n anumite zone. Dac spre exemplu guvernul dorete ncurajarea investiiilor n dezvoltarea i cercetarea unor proiecte, poate oferi o amnare de la plata impozitelor pe asemenea investiii (investment tax credit). Acest lucru ar avea efectul reducerii impozitrii acestui domeniu de activitate, care la rndul ei, duce la creterea fluxurilor de numerar dup impozitare ale firmei (after-tax cash flows). La rndul lor, fluxurile mai mari de numerar au efectul de a face proiectele de cercetare i dezvoltare profitabile, fapt ce nu ar fi fost altfel posibil. De fapt, guvernul se folosete de taxe i impozite ca un instrument de a direciona investiiile spre astfel de proiecte care ar fi ne-profitabile altfel, i spre proiecte care creeaz noi locuri de munc. Taxarea i impozitarea joac deasemenea un rol n determinarea structurii financiare a unei firme, cu alte cuvinte, compoziia active pasive ale acesteia. Cu toate c acest fapt a fost i este subiectul unor intense controverse timp de trei decenii, un aspect rmne constant: legile privind taxarea i impozitarea fac finanarea sau creditarea firmei mai atractive dect emiterea de aciuni. Cheltuielile privind dobnda sunt deductibile din punct de vedere fiscal, pe cnd plile de dividende ctre acionari nu sunt deductibile atunci cnd se calculeaz profitul impozitabil al firmei. Cheltuielile privind plata dobnzii pentru creditele atrase reduc profitul; n fapt, a plti dobnzi n loc de dividende ajut la reducerea taxelor pentru ntreprindere.

9. Nu toate riscurile sunt egale - unele tipuri de risc pot fi diversificate i reduse, altele nu

Relaia dintre risc i venit este fundamental n deciziile financiare. Trebuie ns s nvm cum msurm riscul. Riscul este dificil de msurat dar se poate diversifica i chiar reduce. Pe de alt parte, diversificarea riscului face dificil procesul de msurare a riscului unui proiect sau activ. Conceptul de diversificare corespunde unei vechi zicale: nu i pune toate oule n acelai co. Diversificarea permite efectelor pozitive i negative ale unor evenimente sau situaii s se anuleze reciproc, rezultatul fiind reducerea variabilitii, a incertitudinii, fr afectarea venitului estimat.

Pentru a arta cum diversificarea complic msurarea riscului, s lum ca exemplu*, dificultile pe care le ntmpin o companie american, Lousiana Gas, n determinarea nivelului de risc asociat cu un proiect de explorare a unui nou zcmnt de gaze naturale. n fiecare an, Lousiana Gas poate s foreze cteva sute de puuri,

* Keown Petty, Scott Martin, Foundations of Finance The Logic and Practice of Financial Management, Prentice- Hall Inc. 1998, pag. 17


Gestiune Bancar 9

fiecare avnd ns o ans de 10% de a gsi gaze naturale. Dac exist succes, sonda respectiv produce profituri mari, ns dac forarea puului nu a fost ncununat de succes, investia este pierdut. Prin urmare, cu o rat de 90% de pierdere, fiecare proiect luat separat este extrem de riscant. ns dac Louisiana Gas foreaz anual 2000 de noi locaii, fiecare cu un procentaj de 10% anse de succes, atunci ar avea n mod normal aproximativ 200 de noi sonde funcionale. Mai mult, un an prost poate fi echivalat n 190 de sonde bune, iar unul bun n 210 de sonde bune. Analiznd totalitatea forrilor, rezultatele foarte bune i cele foarte proaste tind s se anuleze reciproc i prin urmare, proiectul forrii de noi puuri, luate n totalitatea lor, nu prezint un risc mare sau variabilitate a venitului estimat. Nivelul de risc n proiectul firmei de mai sus depinde de perspectiva managerului. Dac privim fiecare forare n sine, riscul este foarte mare; ns dac considerm riscul cu care fiecare nou forare contribuie la riscul final al tuturor proiectelor firmei, acesta este foarte mic. Acest lucru se ntmpl deoarece o mare parte din riscul asociat fiecrui pu individual este diversificat n cadrul firmei. Din perspectiva unui investitor n aciuni, o mare parte din riscul cu care un proiect contribuie la riscul final sau global este diversificat i redus pe msur ce investitorul adaug i alte aciuni n portofoliu, pe lng cele ale firmei Louisiana Gas. Riscul unei investiii variaz n funcie de perspectiva individului care l gestioneaz. Cea mai simpl cale de nelegere a conceptului de diversificare este cea grafic aa cum vedem n figura de mai jos.

n acest caz, fluxurile de numerar ale acestor proiecte se mic n direcii contrare, i atunci cnd sunt combinate, variaia/variabilitatea combinrii lor este total eliminat. S notm c venitul nu s-a schimbat. Venitul, att al fiecrui proiect individual ct i al combinaiei lor, se situeaz la media de 10%. n acest caz, valorile extrem de bune i extrem de proaste se anuleaz reciproc. Pentru cele mai multe proiecte i active,


Gestiune Bancar 10

unele riscuri pot fi eliminate prin diversificare, iar altele nu. Trebuie s realizm c procesul diversificrii poate reduce riscul, i prin urmare, msurarea riscului unui proiect sau al unui activ devine un proces foarte dificil. Riscul unui proiect se modific n funcie de ceea ce evalum: 1) riscul proiectului individual, 2) nivelul de risc cu care proiectul particip la riscul global al firmei, sau 3) nivelul de risc cu care proiectul contribuie la portofoliul acionarului.

10. Conduita etic este calea de urmat, dar problemele etice sunt ntlnite frecvent n finane

Etica, sau mai degrab, lipsa acesteia n finane, este o tem des ntlnit n zilele noastre. Frauda este forma cea mai grav a lipsei de etic iar erorile de comportament moral, etic, nu se uit ns aa uor n lumea afacerilor. Nu numai c a aciona ntr-o manier etic este corect din punct de vedere moral, dar se i armoniaz cu scopul nostru de a maximiza averea acionarilor. Un comportament etic nseamn a face ceea ce este corect. Aici intervine ns problema definirii acestui lucru. Dificultatea const n faptul c fiecare manager financiar are setul su de valori, care formeaz baza de a judeca ceea ce este corect. Cu toate acestea ns, fiecare ntreprindere trebuie sa adopte un set de reguli proprii inspirat din cultura organizaional i managerial. Aceasta reflect valorile societii i ntreprinderii ca un ntreg, pe msur ce aceasta evolueaz. Problemele etice intervin n general atunci cnd un comportament individual este considerat a fi la limit, n contradictoriu chiar cu dorinele unei largi pri ale populaiei, dei acest comportament nu este interzis de ctre lege. Problemele etice, prin urmare, sunt ca un catalizator pentru dezbateri i discuii, care pot eventual conduce la o revizuire a textului legilor financiare. Este etica att de important? Cu toate c erorile n afaceri pot fi iertate, greelile privind etica tind de regul s spulbere cariere i oportuniti viitoare. De ce? Pentru c un comportament imoral distruge ncrederea, iar fr ncredere, afacerile nu se pot dezvolta, nu pot interaciona unele cu cealelalte. ncrederea din mediul economic i comercial exprim prezumia de continuare a activitii economice. n al doilea rnd, cel mai dezastruos eveniment pe care o afacere l poate cunoate este scderea ncrederii publice privind standardele sale etice. n finane, am vzut multe exemple recente n acest sens. n afara problemelor de etic sunt problemele de responsabilitate social. n general, responsabilitatea social a unei firme nseamn c aceasta are datorii fa de societate, n afara datoriei de a maximiza averea acionarilor. Se afirm deseori c o companie trebuie s rspund unui grup social mai larg dect cel al acionarilor. ns, ca i dezbaterile privind problemele etice i morale, nu exist un rspuns definitiv. n sistemul bancar, nc din antichitate s-a pus problema dac dobnda este sau nu moral.


Gestiune Bancar 11

Test de autoevaluare 1.1. Gsii corespondenele ntre coloanele de mai jos astfel nct s se evidenieze concepte i raionamente de management financiar:

A. the time value of money corespunde afirmaiei:

1. frauda

B. the agency problem caracterizeaz situaia n care:

2. nu i pune toate oule n acelai co

C. Diversificarea permite: 3. o unitate monetar primit n prezent valoreaz mai mult dect una primit n viitor

D.Conceptul de diversificare corespunde unei vechi zicale:

4.managerii nu lucrez pentru proprietarii ntreprinderii dect dac aceasta corespunde i propriului interes

E. Forma cea mai grav a lipsei de etic este:

5. efectelor pozitive i negative ale unor evenimente sau situaii s se anuleze reciproc

F. Relaia risc ctig este un concept cheie:

6. n gestiunea bancar privind expunerile la risc precum i n gestiunea portofoliilor de instrumente financiare

Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

n loc de rezumat

1. Cum explicai relaia dintre risc i ctig (oportunitate)? 2. Ce nseamn valoarea timp a banilor? 3. Cum ne explicm faptul c proiectele profitabile apar numai n condiii de

copetitivitate? 4. Cum se formeaz preurile pe piaele financiare eficiente? 5. Cum ne explicm diversificarea riscurilor? 6. De sunt importante fluxurile de numerar adugate? 7. Cum explicm termenul agecy problem ?

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1 Prezentai conceptele i raionamentele de management financiar i explicai utilitatea lor n practic


Gestiune Bancar 12

Rspunsul la lucrarea de verificare se va trimite la adresa de e-mail:[email protected]

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1 A3, B4, C5, D2, E1,F5

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

[1]. Keown Petty, Scott Martin, Foundations of Finance The Logic and Practice of Financial Management, Prentice -Hall, Inc. 1998

[2]. Douglas R. Emery, John D. Finnery, John D. Stowe, Principles of Financial Management, Prentice -Hall, Inc. 1998

[3]. Zvi Bodie, Robert C. Merton, Finance, Prentice -Hall, Inc. 2000 [4]. Dobre E.,Munteanu I. Finanele ntreprinderii, Editura Muntenia, 2005

Instituii de credit i instituii financiare nebancare

Gestiune Bancar 1

Unitatea de nvare Nr. 2 INSTUTUII DE CREDIT I INSTITUII FINANCIARE NEBANCARE Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2 2.1 Organizarea i funcionarea instituiilor de credit n Romnia 2.2 Organizarea i funcionarea instituiilor financiare nebancare n Romnia Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr.2 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2

Pagina

4 5 5 7 8 9

10


Gestiune Bancar 2


punerea n eviden a diferitelor categorii de instituii de credit nsuirea principalelor activiti autorizate ale instituiilor de credit n

Romnia evidenierea particularitilor de organizare i funcionare a instituiilor

financiare nebancare nsuirea principalelor activiti autorizate ale instituiilor financiare

nebancare n Romnia

2.1 Organizarea i funcionarea instituiilor de credit n Romnia

bnci

organizatii cooperatiste de credit

banci de economisire si creditare in domeniul locativ

banci de credit ipotecar

institutii emitente de moneda electronica

Odat cu

activitate bancara

aderarea Romniei la Uniunea European, a avut loc i modificarea legislativ n domeniul bancar n sensul armonizrii la reglementrile comunitare i la adecvarea capitalului bancar. Astfel, au fost armonizate conditiile de acces la activitatea bancara si de desfasurare a acesteia pe teritoriul Romaniei, supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a societatilor de servicii de investitii financiare si supravegherea sistemelor de plati si a sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare. Noile reglementri se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, inclusiv sucursalelor din strainatate ale acestora si institutiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terte, in ceea ce priveste activitatea acestora desfasurata in Romania, precum i societatilor de servicii de investitii financiare si supravegherea sistemelor de plati si a sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare. Nu intra sub incidenta prezentei ordonante de urgenta bancile centrale din statele membre.

Institutiile de credit, persoane juridice romane, se pot constitui si functiona n Romnia cu respectarea dispozitiilor generale ale Bncii Naionale a Romniei aplicabile institutiilor de credit i a cerintelor specifice legale, in una din urmatoarele categorii: a) banci; b) organizatii cooperatiste de credit; c) banci de economisire si creditare in domeniul locativ; d) banci de credit ipotecar; e) institutii emitente de moneda electronica.

Banca Nationala a Romaniei este autoritatea competenta cu privire la reglementarea, autorizarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit. Se interzice oricarei persoane fizice, juridice sau entitate fara personalitate juridica, ce nu este institutie de credit, sa se angajeze intr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, intr-o activitate de emitere de moneda electronica ori intr-o activitate de atragere si/sau gestionare de sume de bani provenite din contributiile membrilor unor grupuri de persoane constituite in vederea acumularii de fonduri colective si acordarii de credite/imprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea de bunuri si/sau servicii de catre membrii acestora. n baza


Gestiune Bancar 3

atragere de depozite

acordare de credite

credite ipotecare

factoring forfetare

leasing financiar

cecuri

cambii

bilete la ordin

certificate de depozit

valuta

contracte futures

contracte options

administrare de portofolii si consultanta

armonizrii legislaiei naionale cu cea comunitar, interdictia nu se aplica in cazul atragerii de depozite sau alte fonduri rambursabile:

intermediere pe piata

a) de catre un stat membru al Uniunii Europeane ori de catre administratiile regionale sau autoritatile administratiei publice locale ale unui stat membru; b) de catre organisme publice internationale la care participa unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene; c) in cazurile expres prevazute de legislatia romaneasca sau de legislatia nationala a altui stat membru al Uniunii Europeane ori de legislatia comunitara, cu conditia ca aceste activitati sa fie reglementate si supravegheate corespunzator, in scopul protejarii deponentilor si investitorilor.

Se interzice oricarei persoane, alta decat o institutie de credit autorizata, sa utilizeze denumirea de "banca" sau "organizatie cooperatista de credit", "cooperativa de credit", "casa centrala a cooperativelor de credit", "banca cooperatista", "banca centrala cooperatista", "banca ipotecara/banca de credit ipotecar", "banca de economisire si creditare in domeniul locativ", "institutie emitenta de moneda electronica" sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, in legatura cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu exceptia cazului in care aceasta utilizare este stabilita sau recunoscuta prin lege sau printr-un acord international, sau cand, din contextul in care este utilizata denumirea respectiva rezulta neindoielnic ca nu este vorba despre desfasurarea unei activitati bancare. Filialele unei institutii de credit care functioneaza in Romania pot utiliza in denumirea acestora initialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare ale institutiei de credit-mama.

In intelesul noilor reglementri, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: activitate bancara - atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea de credite in cont propriu; firma de investitii - orice persoana juridica a carei activitate o constituie prestarea unuia sau a mai multor servicii de investitii financiare catre terti si/sau desfasurarea uneia sau mai multor activitati de investitii pe baze profesionale; institutie financiara - o entitate, alta decat o institutie de credit, a carei activitate principala consta in dobandirea de participatii in alte entitati sau in desfasurarea activitatilor autorizate n mod expres cum este cazul instituiilor financiare nebancare; moneda electronica - valoare monetara reprezentand o creanta asupra emitentului, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este stocata pe un suport electronic; b) este emisa in schimbul primirii de fonduri a caror valoare nu poate fi mai mica decat valoarea monetara emisa; c) este acceptata ca mijloc de plata si de alte entitati decat emitentul; participatie calificata - o participatie directa sau indirecta intr-o entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente semnificative asupra administrarii entitatii respective; public - orice persoana fizica, persoana juridica sau entitate fara personalitate juridica, ce nu are cunostintele si experienta necesare pentru evaluarea


Gestiune Bancar 4

interbancara

inchiriere de casete de siguranta

operatiuni cu metale si pietre pretioase

riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate. Nu intra in aceasta categorie: statul, autoritatile administratiei publice centrale, regionale si locale, agentiile guvernamentale, bancile centrale, institutiile de credit, institutiile financiare, alte institutii similare si orice alta persoana considerata investitor calificat, in intelesul legislatiei, privind piata de capital; societate-mama - o entitate care se afla in oricare din urmatoarele situatii: a) are majoritatea drepturilor de vot intr-o alta entitate (o filiala); b) are dreptul de-a numi sau de a inlocui majoritatea membrilor organelor de conducere, administrare sau de supraveghere ale altei entitati (o filiala) si este in acelasi timp actionar/asociat sau membru al acelei entitati; c) are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra unei entitati (o filiala) al carei actionar/asociat sau membru este, in virtutea unui contract incheiat cu acea entitate sau a unor prevederi din actul constitutiv al entitatii, in cazul in care legislatia aplicabila filialei ii permite acesteia sa fie supusa unor astfel de contracte sau prevederi; d) este actionar/asociat sau membru al unei entitati si majoritatea membrilor organelor de conducere, administrare sau de supraveghere ale acelei filiale, aflati in functie in exercitiul financiar in curs, in exercitiul financiar anterior si pana la data la care sunt intocmite situatiile financiare anuale consolidate, au fost numiti numai ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot; aceasta regul nu se aplica in situatia in care o alta entitate are fata de filiala drepturile prevazute la lit. a), b) sau c); e) este actionar/asociat sau membru al unei entitati si controleaza singura, in baza unui acord incheiat cu alti actionari/asociati sau membri ai acelei entitati (o filiala), majoritatea drepturilor de vot in acea filiala; f) are dreptul de a exercita sau exercita in fapt o influenta dominanta sau un control asupra altei entitati (o filiala); g) societatea-mama impreuna cu o alta entitate (o filiala) sunt conduse pe o baza unica de catre societatea-mama; societate de administrare a investitiilor - o societate de administrare a investitiilor in sensul Legii privind piaa de capital, precum si o societate de administrare a investitiilor dintr-un stat tert, autorizat conform legii, daca ar avea sediul principal pe teritoriul Romaniei;

Cerinte minime de acces si de desfasurare a activitatii instituiilor de credit se refer la autorizarea acordat de Banca Naional a Romniei pe baza adecvrii capitalului. Banca Nationala a Romaniei nu poate acorda autorizatie unei institutii de credit, daca aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului initial cel putin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementari, care nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 5 milioane euro. Aceast nou cerin privind mrimea capitalului vine reconfigureze sistemul bancar romnesc i s-l aduc la nivel comparabil cu cel comunitar, dup succesivele majorri de capital impuse de Banca Naional a Romniei n perioada de reform i tranziie ctre economia de pia ( de la 2 miliarde lei n 1991 la 370 miliarde lei n 2005). La constituirea unei institutii de credit, persoana juridica romana, capitalul initial este reprezentat de capitalul social, cu exceptia cazurilor in care institutia de credit care


Gestiune Bancar 5

se constituie este rezultata dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare. Capitalul social al unei institutii de credit, persoana juridica romana, trebuie varsat integral si in numerar la momentul subscrierii, inclusiv in cazul majorarii acestuia, aporturile in natura nefiind permise. Actiunile/partile sociale ale unei institutii de credit, persoana juridica romana, pot fi numai nominative. In actele lor constitutive, institutiile de credit, persoane juridice romane, nu vor putea stabili exceptii de la principiul potrivit caruia o actiune da dreptul la un singur vot. La constituire, aporturile la capitalul social trebuie sa fie varsate intr-un cont deschis la o institutie de credit. Acest cont este blocat pana la inmatricularea institutiei de credit, persoana juridica romana, in registrul comertului. Conducerea operativa a activitatii unei institutii de credit trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane. Aceste persoane trebuie sa aiba reputatie si experienta adecvate pentru exercitarea responsabilitatilor. Sediul social si, dupa caz, sediul real, al institutiei de credit, persoana juridica romana, trebuie sa fie situate pe teritoriul Romaniei. Sediul real reprezinta locatia in care se situeaza centrul de conducere si de gestiune a activitatii statutare, in cazul in care acesta nu este situat la sediul social. Institutia de credit trebuie sa desfasoare efectiv si cu preponderenta pe teritoriul Romaniei activitatea pentru care a fost autorizata. In vederea autorizarii unei institutii de credit, persoana juridica romana, Banca Nationala a Romaniei trebuie sa fie informata cu privire la identitatea actionarilor sau a membrilor, persoane fizice sau juridice, care urmeaza sa detina direct sau indirect participatii calificate la institutia de credit, si cu privire la valoarea acestor participatii. Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatie numai daca este incredintata ca, din perspectiva necesitatii asigurarii unui management prudent si sanatos al institutiei de credit, calitatea persoanelor respective este adecvata.

Activitatile permise institutiilor de credit sunt n mod expres prevzute de reglementri. Institutiile de credit pot desfasura, in limita autorizatiei acordate, urmatoarele activitati: a) atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile; b) acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fara regres, finantarea tranzactiilor comerciale, inclusiv forfetare; c) leasing financiar; d) operatiuni de plati; e) emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica; f) emitere de garantii si asumare de angajamente; g) tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor, in conditiile legii, cu: 1. instrumente ale pietei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; 2. valuta; 3. contracte futures si options financiare; 4. instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii; 5. valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile; h) participare la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni; i) servicii de


Gestiune Bancar 6

consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni si achizitii si prestarea altor servicii de consultanta; j) administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta; k) custodie si administrare de instrumente financiare; l) intermediere pe piata interbancara; m) prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii; n) inchiriere de casete de siguranta; o) operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea; p) dobandirea de participatii la capitalul altor entitati. Activitatea de acordare de credite ipotecare finantate prin emisiune de obligatiuni ipotecare poate fi desfasurata cu respectarea legislatiei speciale in materie.

Institutiile de credit pot desfasura si alte activitati, permise potrivit autorizatiei acordate de Banca Nationala a Romaniei, i anume: a) operatiuni ne-financiare in mandat sau de comision, in special pe contul altor entitati din cadrul grupului din care face parte institutia de credit; b) operatiuni de administrare a patrimoniului constand din bunuri mobile si/sau imobile aflate in proprietatea acestora, dar neafectate desfasurarii activitatilor financiare; c) prestarea de servicii clientelei proprii care, desi nu sunt conexe activitatii desfasurate, reprezinta o prelungire a operatiunilor bancare. Aceste activiti trebuie sa fie compatibile cu cerintele activitatii bancare, in special cu cele referitoare la mentinerea bunei reputatii a institutiei de credit si protejarea intereselor deponentilor. Nivelul total al veniturilor obtinute din activitatile prevazute la alin. (1), nu poate depasi 10% din veniturile obtinute de o institutie de credit din activitatile autorizate. Institutiile de credit se pot angaja in operatiuni cu bunuri mobile si imobile numai daca: a) operatiunile sunt necesare desfasurarii in conditii adecvate a activitatilor pentru care institutia de credit a fost autorizata, si in masura in care bunurile respective sunt necesare in acest scop; b) operatiunile, au ca obiect bunuri mobile si imobile destinate perfectionarii pregatirii profesionale a salariatilor, organizarii unor spatii de odihna si recreare sau asigurarii de locuinte pentru salariati si familiile acestora; c) operatiunile au ca obiect bunuri mobile si imobile dobandite in urma executarii creantelor.

Institutiile de credit nu pot desfasura alte activitati in afara celor permise potrivit prezentei ordonante de urgenta. Institutiile de credit nu se pot angaja in operatiuni cum ar fi: a) gajarea propriilor actiuni pe contul datoriilor bancii; b) acordarea de credite garantate cu actiuni, alte titluri de capital sau cu obligatiuni emise de institutia de credit insasi sau de o alta entitate apartinand grupului din care face parte institutia de credit; c) atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public, cand institutia de credit se afla in stare de insolventa. Conditiile minime de desfasurare a activitatii instituiilor de credit se refer la cerintele de capital si de administrare a riscului. Fondurile proprii ale unei institutii de credit nu trebuie sa scada sub nivelul minim al capitalului initial prevazut pentru


Gestiune Bancar 7

autorizare. Daca nivelul fondurilor proprii se reduce sub nivelul minim cerut, Banca Nationala a Romaniei poate, daca circumstantele o justifica, sa acorde institutiei de credit o perioada limitata in care aceasta fie sa remedieze aceasta situatie, fie sa-si inceteze activitatea. Fiecare institutie de credit trebuie sa dispuna de un cadru formal de administrare a activitatii riguros conceput, care sa includa o structura organizatorica clara cu linii de responsabilitate bine definite, transparente si coerente, de procese eficiente de identificare, administrare, monitorizare si raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusa si de mecanisme adecvate de control intern, care sa includa proceduri administrative si contabile riguroase. Cadrul de administrare, procesele si mecanismele administrative trebuie sa fie cuprinzatoare si adaptate la natura, extinderea si complexitatea activitatii desfasurate de institutia de credit. Mecanismele de control intern trebuie sa asigure cel putin organizarea functiilor de control al riscurilor, de asigurare a conformitatii si de audit intern. Cerinele de capital se reflect i n structura acionariatului care trebuie cunoscut i autorizat de Banca Naional a Romniei. Astfel, orice persoana care intentioneaza sa dobandeasca, direct sau indirect, o participatie calificata intr-o institutie de credit, persoana juridica romana, trebuie sa notifice in prealabil aceasta intentie Bancii Nationale a Romaniei, informand asupra nivelului participatiei calificate pe care doreste sa o dobandeasca. Orice persoana care intentioneaza sa-si majoreze participatia calificata, astfel incat aceasta sa atinga sau sa depaseasca nivelurile de 20%, 33% ori de 50% din capitalul social sau din drepturile de vot ale unei institutii de credit, persoana juridica romana, ori astfel incat institutia de credit sa devina o filiala a sa, trebuie sa notifice aceasta intentie Bancii Nationale a Romaniei. Aceste msuri fac parte din strategia i politica prudenial a bncii centrale.

Test de autoevaluare 1.1. 1.Care sunt categoriile de instituii de credit n Romnia?

a) Instituii financiare nebancare b) Bnci c) Bnci de credit ipotecar

Alegei rspunsurile corecte.

2.Gsii corespondenele ntre coloanele de mai jos astfel nct s se evidenieze activitile permise i cele interzise instituiilor de credit:

A. Activiti permise: 1.

gajarea propriilor actiuni pe contul datoriilor bancii;

2.

instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii;

3. emitere de garantii si asumare de angajamente;

4. acordarea de credite garantate cu actiuni, alte


Gestiune Bancar 8

titluri de capital sau cu obligatiuni emise de institutia de credit insasi sau de o alta entitate apartinand grupului din care face parte institutia de credit;

B. Activiti interzise:

5.

operatiuni de plati; 6.

atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public, cand institutia de credit se afla in stare de insolventa;

7. tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor cu: 1. instrumente ale pietei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; 2. valuta; 3. contracte futures si options financiare; 4. instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii; 5.

Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

valori mobiliare si alte instrumente financiare transferabile;

2.2. Organizarea i funcionarea instituiilor financiare nebancare n Romnia

instituii financiare nebancare microcredite case de amanet case de ajutor reciproc

n scopul asigurarii si al mentinerii stabilitatii financiare n Romnia au fost extinse conditiile minime de acces la activitatea de creditare si desfasurarea acesteia pe teritoriul Romaniei, prin reglementri privind activitatea institutiilor financiare nebancare. Acestea se aplica in mod corespunzator si sucursalelor din Romania ale institutiilor financiare avand sediul in strainatate. Instituiile financiare nebancare se organizeaz i funcioneaz ca societi comerciale autorizate pentru activitatea specific de ctre Banca Naional a Romniei. Institutiile financiare nebancare sunt reglementate de prevederile Legii 93/2009, completate, dupa caz, cu cele ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Instituiile financiare nebancare pot fi i case de amanet i case de ajutor reciproc.

Institutiile financiare nebancare pot desfasura urmatoarele activitati de creditare: a) acordare de credite, incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; b) leasing financiar; c) emitere de garantii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finantare; d) acordare de credite cu primire de bunuri in gaj, respectiv amanetare prin case de amanet; e) acordare de credite catre membrii asociatiilor fara scop patrimonial organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor de catre aceste entitati, organizate sub forma juridica a caselor de ajutor reciproc; f) alte forme de


Gestiune Bancar 9

finantare de natura creditului.

In cadrul derularii activitatii de creditare, institutiile financiare nebancare pot emite si administra carduri de credit pentru clienti si pot desfasura activitati legate de procesarea tranzactiilor cu acestea, cu respectarea reglementarilor in domeniu. In masura in care activitatile avute in vedere se circumscriu activitatilor de creditare inscrise in obiectul de activitate al institutiei financiare nebancare, aceasta poate efectua operatiuni in mandat si poate presta servicii de consultanta. Institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general inut la nivelul Bncii Naionale a Romniei pot efectua si operatiuni de schimb valutar aferente activitatilor permise, cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de reglementarile in materie. Institutiile financiare nebancare pot administra fonduri publice acordate drept fonduri pentru microcredite de agentiile guvernamentale, n condiiile legii.

Activitile ce sunt interzise institutiilor financiare nebancare sunt: a) atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public; b) emiterea de obligatiuni, cu exceptia ofertei publice adresate investitorilor calificati, in intelesul legii privind piata de capital; c) operatiuni cu bunuri mobile si imobile, cu exceptia celor legate de activitatea de creditare sau a celor necesare functionarii in conditii adecvate a entitatii; d) acordarea de credite, conditionata de vanzarea sau de cumpararea actiunilor institutiei financiare nebancare; e) acordarea de credite, conditionata de acceptarea de catre client a unor servicii care nu au legatura cu operatiunea de creditare respectiva.

Capitalul social minim al institutiilor financiare nebancare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, respectiv 3.000.000 euro in cazul institutiilor financiare nebancare care acorda credite ipotecare. Banca Nationala a Romaniei poate stabili prin reglementari niveluri ale capitalului social minim superioare celui prevazut mai sus, diferentiate in functie de tipul de activitate a institutiei financiare nebancare. Capitalul social al institutiilor financiare nebancare trebuie varsat integral la momentul subscrierii, inclusiv in cazul majorarii acestuia. Capitalul social se constituie si se majoreaza prin aporturi in numerar, nefiind permise aporturile in natura. Actiunile emise de institutiile financiare nebancare nu pot fi decat actiuni nominative. Institutiile financiare nebancare au obligatia de a furniza Bancii Nationale a Romaniei informatii referitoare la actionarii semnificativi si la structura grupurilor din care fac parte acestia. Conducatorii institutiilor financiare nebancare trebuie sa aiba reputatie si experienta adecvate pentru exercitarea responsabilitatilor incredintate, conform criteriilor stabilite de Banca Nationala a Romaniei. Institutiile financiare nebancare au obligaia de a elabora, cu respectarea legislatiei aplicabile, norme interne pentru realizarea activitatilor de creditare, in conformitate cu regulile unei practici prudente si sanatoase. In cadrul


Gestiune Bancar 10

normelor interne de creditare, institutiile financiare nebancare stabilesc reguli care sa se refere cel putin la bonitatea beneficiarului, la criteriile si la conditiile acordarii creditului. Institutiile financiare nebancare organizeaz i conduc contabilitatea, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii si cu reglementarile specifice elaborate de Banca Nationala a Romaniei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. Situatiile financiare anuale ale institutiilor financiare nebancare se auditeaza. Institutiile financiare nebancare constituie, regularizeaza si utilizeaza provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei. Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile fiscale. Institutiile financiare nebancare raporteaza Bancii Nationale a Romaniei structura portofoliului de credite si orice informatie solicitata de banca centrala in scop statistic si de analiza. Institutiile financiare nebancare sunt inscrise in Registrul general daca, in urma notificarii efectuate, fac dovada respectarii cerintelor legale aplicabile. Banca Nationala a Romaniei transmite institutiilor financiare nebancare documentul ce atesta inscrierea in Registrul general, in termen de 30 de zile de la data la care documentatia depusa este completa si corespunzatoare. Neindeplinirea cerintelor legale aplicabile atrage respingerea cererii de inscriere a entitatii in Registrul general si, implicit, neacordarea permisiunii de a desfasura activitate de creditare. Radierea din Registrul general se poate realiza in urmatoarele situatii: a) la solicitarea institutiei financiare nebancare; b) ca urmare a aplicarii unei sanctiunii; c) daca respectivei institutii financiare nebancare i-a fost interzisa definitiv si irevocabil desfasurarea activitatii de creditare; d) daca institutia financiara nebancara isi inceteaza existenta ca urmare a unui proces de fuziune, divizare sau din alte cauze. Banca Nationala a Romaniei public efectuarea radierii din Registrul general in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si in doua cotidiene de circulatie nationala.

Banca Nationala a Romaniei stabileste prin reglementari criteriile de inscriere a institutiilor financiare nebancare in Registrul special. Criteriile de inscriere a institutiilor financiare nebancare in Registrul special sunt stabilite de Banca Naional a Romniei i se pot referi, fara a se limita, la: a) cifra de afaceri; b) volumul creditelor; c) gradul de indatorare; d) totalul activelor; e) capitalurile proprii. Calitatea actionarilor semnificativi si structura grupurilor din care acestia fac parte trebuie sa asigure stabilitatea si dezvoltarea institutiei financiare nebancare si sa permita realizarea de catre Banca Nationala a Romaniei a unei supravegheri eficiente. Conducatorii, administratorii si membrii consiliului de supraveghere trebuie sa dispuna de buna reputatie si experienta adecvata naturii, intinderii si complexitatii activitatii institutiei financiare nebancare si responsabilitatilor incredintate. Conducerea trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane, in cazul optarii pentru sistemul unitar de administrare reglementat de Legea societilor.


Gestiune Bancar 11

Institutiile financiare nebancare trebuie sa respecte in activitatea desfasurata cerintele stabilite de Banca Nationala a Romaniei, care se refera, fara a se limita, la: a) fondurile proprii; b) expunerea fata de un debitor si expunerea agregata; c) expunerea fata de persoanele aflate in relatii speciale cu institutia financiara nebancara; d) organizarea, controlul intern, auditul intern si administrarea riscurilor.

Casele de amanet desfasoara activitate de creditare cu respectarea urmatoarelor conditii: a) inscrierea in Registrul de evidenta; b) organizarea si functionarea potrivit prevederilor Legii societilor comerciale; activitatea de creditare desfasurata este limitat. Casele de ajutor reciproc desfasoara activitate de creditare cu respectarea urmatoarelor conditii: a) inscrierea in Registrul de evidenta; b) pastrarea modului de organizare, functionare si asociere, potrivit prevederilor legislatiei speciale care le reglementeaza activitatea; c) activitatea de creditare este limitat; d) sursele de finantare se limiteaza la cele prevazute de legile speciale care le reglementeaza activitatea. Entitatile care desfasoara activitate de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispozitia acestora in baza unor acorduri interguvernamentale isi deruleaza activitatea cu respectarea urmatoarelor conditii: a) inscrierea in Registrul de evidenta; b) organizarea si functionarea, dupa caz, potrivit Legii societi comerciale, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sau potrivit legislatiei speciale aplicabile in materie; c) activitatea de creditare desfasurata este limitat ; d) limitarea surselor de finantare la fonduri publice ori puse la dispozitia acestora in baza unor acorduri interguvernamentale.

Test de autoevaluare 1.2. Citii cu atenie i apreciai cu adevrat sau fals afirmaiile de mai jos: a. atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public face parte din activitile ce sunt interzise institutiilor financiare nebancareb.

; institutiile financiare nebancare nu pot emite si administra carduri de credit pentru

clienti si pot desfasura activitati legate de procesarea tranzactiilor cu acesteac.

; Institutiile financiare nebancare pot desfasura activiti de acordare de credite,

incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare; d.

acordarea de credite, conditionata de vanzarea sau de cumpararea actiunilor

institutiei financiare nebancare precum i acordarea de credite, conditionata de acceptarea de catre client a unor servicii care nu au legatura cu operatiunea de creditare respectiva, sunt activiti permise instituiilor financiare nebancare

e.

;

Capitalul social minim al institutiilor financiare nebancare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, respectiv 3.000.000 euro in cazul institutiilor financiare nebancare care acorda credite ipotecare.


Gestiune Bancar 12

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

n loc de rezumat

Care sunt categoriile de institutii de credit ce se pot constitui si functiona n Romnia?

Care sunt cerintele minime de acces si de desfasurare a activitatii instituiilor de credit ?

Sub ce form se pot constitui in

Care sunt cerinele

stituiile financiare nebancare?

minime de acces si de desfasurare a activitatii instituiilor financiare nebancare

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2

?

Prezentai principalele diferene ntre cerinele de organizare i funcionare ale instituiilor de credit i ale instituiilor financiare nebancare

Rspunsul la lucrarea de verificare se va trimite la adresa de e-mail:

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1 1. b, c 2. A 2,3,5,7 ; B 1,4,6 Rspuns 1.2. a adevrat, b fals, c adevrat, d fals, e adevrat

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

[1]. DobreE. Elemente de moned credit bnci, ExPonto, 2003 [2]. Ordonanta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului,

M.Of.nr. 1027/dec 2006 [3]. Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital, [4].

M.Of.nr. Ordonanta de urgenta nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a societatilor de asigurare, a societatilor de reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor de administrare a investitiilor dintr-un conglomerat financiar,

[5]. Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, M.Of.nr. M.Of.nr.

[6]. www.bnr.ro

Consideraii privind managementul riscurilor n domeniul bancar

Gestiune Bancar 1

Unitatea de nvare Nr. 3 CONSIDERAII PRIVIND MANAGEMENTUL RISCURILOR N DOMENIUL BANCAR Cuprins Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3 3.1 Orientri n managementul bancar i managementul riscurilor n teoria i practica

internaional 3.2 Riscurile bancare i etapele procesului de control i gestiune Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3 Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3

Pagina

4 5 5 7 8 9

10


Gestiune Bancar 2


Recunoaterea riscului i a componentelor acestuia Familiarizarea cu terminologia i metodologia managementului riscurilor Recunoaterea riscurilor bancare i nsuirea etapelor de gestiune i control

3.1 Orientri n managementul bancar i managementul riscurilor n teoria i practica internaional

Risc

Oportunitate

Identificare

Evaluare

Relevan/

Semnificaie

Prioritizare/

Ierarhizare

n dezvoltarea managementului activelor, s-au conturat n literatura i practica bancar mai multe teorii: teoria creditului comercial; teoria transferabilitii; teoria veniturilor anticipate.

Teoria creditului comercial pornete de la dilema gestiunii bancare: lichiditate sau profit? Fa de aceast ntrebare se consider primordial n cadrul acestei teorii caracterul de active uor lichidabile pe care le au garaniile ce stau la baza acordrii creditului. n aceast abordare, bncile trebuie s manifeste pruden i s exercite un control permanent asupra garaniilor depuse de debitor. Prudena se impune mai ales n cazul creditului comercial acordat pe baza planurilor de afaceri, a studiilor de fezabilitate, care nu ntotdeauna garanteaz producia i calitatea acesteia i, implicit, rambursarea creditului. Aceast teorie a caracterizat practica bancar n secolul al XIX-lea i n primele decenii ale secolului al XX-lea.

Teoria transferabilitii a aprut n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale, n care s-au dezvoltat preponderent creditul obligatar i, n special, creditul acordat statului pe baza obligaiunilor de stat sau a bonurilor de tezaur. Conform acestei teorii, activitatea bncii se axeaz pe calitatea de intermediar de fluxuri financiare i pe posibilitatea acesteia de transfera resursele primite n constituire de depozite, n titluri de stat sau alte titluri emise de ali operatori. Aceast practic aduce n economie o cretere evident a lichiditilor n ansamblu, deoarece deinerea de obligaiuni, de titluri de valoare care au un grad mare de lichiditate conduce la obinerea de disponibiliti prin rscumprare la momentul exigibilitii creditului sau la efectuarea tranzaciilor bursiere n perioada de pn la momentul exigibilitii creditului. Dezavantajul acestui tip de management bancar se consider a fi acela c prin plasarea excesiv a resurselor bancare n credite obligatare celelalte forme de creditare rmn nesatisfcute, n detrimentul agenilor economici care au nevoie de credite de exploatare sau de investiii.

Teoria veniturilor anticipate s-a dezvoltat n perioada postbelic, ntr-o etap n care piaa creanelor s-a dezvoltat foarte mult. Conform acestei teorii, resursele pe termen scurt pot fi angajate n credite pe termen lung, deoarece acestea asigur pe


Gestiune Bancar 3

parcursul ncasrii lor un aport nsemnat i ritmic de lichiditi n activitatea bncilor. ntre practicile bancare legate de aceast teorie se numr scontarea efectelor de comer, forfetarea i factoringul.

n activitatea lor, bncile se confrunt cu riscuri specifice, riscuri ce reprezint factori primordiali de decizie n operaiunile bancare. Riscul bancar influeneaz modul de operare al bncilor, cerinele de acordare a creditelor, nivelul dobnzilor i a altor aspecte specifice. ntre riscurile specifice bancare se numr: riscul imobilizrii (al lipsei de lichiditi); riscul modificrii dobnzilor pentru resursele mobilizate; riscul eroziunii capitalului prin inflaie; riscul repatrierii capitalului investit n condiiile creditrii externe (riscul valutar i de ar); riscul insolvabilitii bancare (al pierderii de capital). Riscul imobilizrii st la baza riscului insolvabilitii bancare i al falimentului bancar. n cadrul managementului bancar, compararea i corelarea activelor cu pasivele bancare se desfoar pe dou planuri:

- pe planul duratei de mobilizare i angajare a resurselor i respectiv plasamentelor;

- pe planul preului creditului (al dobnzii). Durata de mobilizare i angajare a resurselor este strns legat de poziia de lichiditate a bncii i devine un mijloc de operare pentru evitarea riscului lichiditii. Fa de durata de angajare sau maturizare a creditului i durata de angajare a depozitelor, bncile calculeaz indicele de lichiditate ca raport ntre suma pasivelor corelate cu perioadele de maturitate i suma activelor ponderate cu perioada de maturitate. Rata lichiditii se calculeaz lunar i trebuie s fie un indice supraunitar.

Preul creditului ca plan pe care se desfoar corelarea activelor cu pasivele bancare i apare sub forma diferenei nete dintre cuantumul dobnzilor ncasate i cel al dobnzilor pltite. Folosirea dobnzii fixe att pentru depozite, ct i pentru creditele acordate face posibil o previzionare a veniturilor i cheltuielilor bncii. n ultimele decenii ns (ncepnd din anii 80), practica bancar a cunoscut schimbri n sensul practicrii pe scar larg a dobnzilor flotante sau variabile, fapt ce afecteaz att preul resurselor bancare, ct i nivelul dobnzii la credite. Bncile calculeaz rata gradului de sensibilitate ce exprim gradul de acoperire a dobnzilor variabile pltite prin dobnzile variabile ncasate. Dac rata este supraunitar, veniturile din dobnzile ncasate acoper cheltuielile cu dobnzile pltite. Rezult c optimizarea corelrii operaiunilor active bancare cu operaiunile pasive bancare este un factor major de diminuare a riscului de lichiditate i insolvabilitate bancar. Contextul economic i financiar actual n plan internaional ne induce n mod automat preocuparea fa nelegerea cauzelor i efectelor crizei financiare n plin manifestare. Lichiditatea este sursa asigurrii contrapartidei n economia modern iar lipsa acesteia este o problem ce se cere gestionat n mod eficace. Managementul riscurilor bancare a stat la baza declanrii crizei financiare iar cheia depirii acesteia, se pare c va fi tot managementul riscurilor.

n literatura de specialitate, dar i n practica internaional, funcia managerial de


Gestiune Bancar 4

gestiune a riscurilor (Lb. engl. Enterprise Risk Management (ERM)) reprezint o preocupare profesional pentru management, pentru sistemul de control intern i audit intern dar i pentru auditorul extern. Etapele ERM n activitatea managentului sunt: Identificarea riscurilor prin perceperea probabilitii producerii lor i prin evaluarea consecinelor sau a impactului patrimonial; Evaluarea riscurilor i stabilirea relevanei (semnificaiei) riscurilor pt banc; ntocmirea registrului riscurilor cu identificarea riscurilor i stabilirea persoanelor nsrcinate cu gestiunea riscurilor; Dimensionarea relevanei (semnificaiei) riscurilor; Prioritizarea sau ierarhizarea riscurilor funcie de relevan/semnificaie. Aceste etape sunt general valabile pentru orice organizaie inclusiv pentru bnci.

Registrul riscurilor reprezint o list complet a riscurilor (de obicei o baz de date) identificate de conducerea organizaiei, care amenin atingerea obiectivelor organizaiei. Dac n cadrul organizaiei exist o funcie de management al riscurilor, atunci construirea i actualizarea acestei baze de date este responsabilitatea acesteia. Volumul de munc al auditorilor interni este mult redus dac managementul riscurilor exist i funcioneaz corespunztor. n lipsa managementului riscurilor, auditorii interni pot sprijini i consilia conducerea superioar (consiliul de administraie) n ceea ce privete nfiinarea registrului de riscuri, evaluarea riscurilor i determinarea apetitului pentru risc. n ceea ce privete registrul riscurilor, rspunsul la ntrebarea registrul riscurilor include toate riscurile semnificative? este crucial. Punctul de pornire const n a formula, pe baza propriei experiene, anticiprile privind riscurile poteniale care amenin obiectivele, pentru a le putea discuta ulterior n ntlnirile cu persoanele relevante din cadrul organizaiei. Fiecrui risc anticipat, i sunt ataate apoi procesele de control care, se prezum c reduc riscurile respective sau, mai bine zis, le controleaz. Detaliind, la un nivel imediat inferior, procesele de control devin, la rndul lor obiective, ameninate de alte riscuri, ameliorate de alte controale, etc. Ierarhizndu-le astfel, ntr-o abordare logic, din aproape n aproape, pot fi identificate, pe rnd, toate riscurile i se poate construi registrul riscurilor. Aceast manier de identificare a riscurilor, dei dificil de aplicat, este facil de urmrit i de neles de ctre consiliu, respectiv uor de utilizat de ctre auditorii interni n elaborarea planurilor anuale de audit pt c odat construit, registrul riscurilor nu trebuie dect actualizat. De reinut faptul c procesele de control indicate n cadrul acestei ierarhii sunt cele ce pot ameliora riscurile considerate, nu cele pe care le aplic organizaia. n mod firesc, ntre acestea i cele utilizate de organizaie, ar trebui s existe o apropiere foarte mare, ns pot exista situaii (ce pot fi descoperite astfel) n care nu sunt procese de control care s amelioreze anumite riscuri, dup cum pot fi identificate controale inutile. Totui, aceast dezvoltare arborescent poate deveni foarte complex, motiv pentru care este necesar structurarea ei astfel nct s fie utilizabil. Structurarea acesteia trebuie s in cont de dou aspecte: riscurile care amenin procesele superioare din ierarhie, respectiv procesele de control care se prezum c le amelioreaz.

Dimensionarea relevanei riscurilor (R) este realizat prin prisma celor dou variabile componente ale fiecrui risc: consecina (C) i probabilitatea (P). Aritmetic, relaia de calcul este exprimat astfel:


Gestiune Bancar 5

Reamintim c, dac n cadrul organizaiei exist un departament de management al riscurilor, aceasta evaluare ar fi responsabilitatea acestuia. Exist n practic un model de cuantificare a relevanei riscurilor, cu meniunea c nu este infailibil, el putnd fi adaptat sau modificat, n funcie de preferinele managerilor. Dou precizri legate de modelul de cuantificare a semnificaiei riscurilor: (1)Se utilizeaz o scal de dimensionare pe cinci nivele, fiecrui nivel atandu-i-se valori numerice cuprinse ntre 1 i 5, detaliat n tabelul 1. de mai jos. (2) Momentul dimensionrii relevanei riscurilor: nainte sau dup evaluarea proceselor de control ataate acestora?. Literatura de specialitate i practicile relev preferine diferite pentru momentul msurrii relevanei riscurilor. Astfel, normele profesionale de audit intern recomand dimensionarea riscurilor att nainte, ct i dup ce procesele de control au fost evaluate. Reinem de aici urmtoarele: Riscul inerent (brut, absolut), este riscul dimensionat nainte de a evalua eficacitatea i eficiena controalelor interne; Riscul rezidual (net, controlat), este riscul dimensionat dup ce au fost evaluate eficiena i eficacitatea controalelor interne ale organizaiei. Tabelul 1. Dimensionarea relevanei riscului bancar

Dac se produce riscul, Consecinele acestuia ar fi:

SAU, Probabilitatea riscului este:

Relevana riscului:

1 2 3 =1x2

nchiderea activitilor bncii total sau parial pe un orizont de timp lung (5)

Foarte ridicat

(5)

Foarte mare (25)

Imposibilitatea bncii de a-i atinge obiectivele sale majore pe un orizont de timp ndelungat (4)

Ridicat

(4)

Mare

(16)

Imposibilitatea bncii de a-i atinge unele obiective pe o perioad de timp limitat (3)

Medie

(3)

Medie

(9)

Apariia unor pierderi fr s fie afectat atingerea obiectivelor majore ale organizaiei (2)

Redus

(2)

Redus

(4)

Apariia unor pierderi minore, fr a fi afectat atingerea obiectivelor organizaiei (1)

Foarte redus

(1)

Foarte redus (1)

Evaluarea semnificaiei riscurilor inerente (modelul poate fi utilizat apoi i pentru riscul rezidual) prin prisma apetitului pentru risc poate fi realizat prin realizarea unei matrice, pentru fiecare risc, astfel nct prin combinaia probabilitii

R = C x P


Gestiune Bancar 6

cu consecina riscurilor, consiliul s poat decide asupra riscurilor acceptabile, respectiv inacceptabile din punctul su de vedere. Altfel spus, consiliul i definete astfel apetitul pentru risc. Tabelul 2 de mai jos, prezint un model de evaluare a semnificaiei riscurilor inerente prin referin la apetitul pentru risc al consiliului de administraie.

Consecina riscului inerent:

5 4 3 2 1

Prob

abili

tate

ri

scul

ui in

eren

t

5 25 20 15 10 5

4 20 16 12 8 4

3 15 12 9 6 3

2 10 8 6 4 2

1 5 4 3 2 1

Presupunem c, n ansamblu, consiliul i definete apetitul pentru risc astfel: riscurile inerente a cror relevan se afl n intervalul 1-4 sunt riscuri acceptabile sau nesemnificative. Altfel spus, toate celelalte riscuri ale cror relevan depete pragul valoric 4 reprezint un interes pentru management adic sunt relevante sau semnificative.

Din schema de mai jos rezult modalitatea de ierarhizare sau de priorizizare a riscurilor bancare:


Gestiune Bancar 7

Test de autoevaluare 3.1. Care din afirmaiile de mai jos caracterizeaz etapele funciei manageriale de

gestiune a riscurilor (Lb. engl. Enterprise Risk Management)?

a) Identificarea riscurilor prin perceperea probabilitii producerii lor i prin evaluarea consecinelor sau a impactului patrimonial;

b) Evaluarea riscurilor i stabilirea relevanei (semnificaiei) riscurilor pentru banc;

c) ntocmirea registrului riscurilor cu identificarea riscurilor i stabilirea persoanelor nsrcinate cu gestiunea riscurilor;

d) Dimensionarea relevanei (semnificaiei) riscurilor; e) Prioritizarea sau ierarhizarea riscurilor funcie de

relevan/semnificaie. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

3.2. Riscurile bancare i etapele procesului de control i gestiune Orice organizaie cu profil economic sau financiar se conduce dup un statut

OBIECTIVUL STRATEGIC AL BNCII este expus diferitelor riscuri:

RISC 1

RISC 2

RISCn

Controlate prin urmtoarele procese de control (PC):

PC1 PC2 PC3 PCn

R1 R2 R3 Rn

Riscurile ameliorate prin controale, devin sub-obiective ale bncii i la rndul lor sunt expuse la riscuri ce sunt supuse prioritizrii etc.


Gestiune Bancar 8

propriu, care consfinete sfera de activitate i care, n mod direct, i definete personalitatea i specificul afacerilor cu care se ocup. Diferitele organizaii i instituii au ceva specific, dar i ceva comun i acest ceva comun este obiectivul de a finaliza propriile aciuni cu un profit. Bncile intr i ele n aceast categorie, activitatea lor specific constnd n principal n atragerea de disponibiliti de pe pia, care, mpreun cu capitalul propriu, s fie plasate n afaceri profitabile. Aceasta nseamn c bncile vor fi n msur s asigure preul resurselor atrase de pe pia, cheltuielile de funcionare proprii i s obin un profit convenabil.

Orice activitate bancar bazat pe oportunitate comport i un risc. De aceea riscul exist permanent . El nsoete ca o umbr toate afacerile bncii i se produce sau nu, n funcie de condiiile care i se creeaz. Orice banc care s-a decis ce pia s serveasc i funcioneaz ca atare, trebuie s ia decizii corelate cu nivelul rezultatelor i al riscurilor pe care banca vrea s i le asume pentru a atinge acele niveluri. Am amintit despre nivelul rezultatelor sperate i riscuri, pentru a ntri un adevr prea bine cunoscut al relaiei existente ntre rezultate i riscuri. Efectele unor msuri bine conduse asupra relaiei risc-ctig, cunoaterea i aplicarea acestor msuri cheie pentru luarea deciziilor viitoare constituie, mpreun, un obiectiv central al managementului bancar.

Riscul bancar poate fi definit ca un fenomen care poate apare pe parcursul derulrii operaiunilor bancare i care provoac efecte negative asupra activitilor respective prin deteriorarea calitii afacerilor respective, diminuarea profitului i chiar nregistrarea unor pierderi, afectarea funcionalitii bncii. Riscul bancar poate fi provocat n interiorul bncii de ctre clieni sau din cauza mediului concurenial. Cel mai adesea, riscurile bancare sunt considerate din dou puncte de vedere sensibil diferite: punctul de vedere teoretic i cel practic. Atunci cnd definesc riscul i gestiunea riscului, cei mai muli se concentreaz asupra funciei clasice a bncilor, de intermediere n sfera riscurilor financiare prin diviziunea acestora; din acest punct de vedere este tratat problema unor pierderi neprevzute la activele bancare. Ali autori se concentreaz asupra unor pierderi poteniale sau efective cauzate de riscuri cu totul aleatoare i necontrolabile, ca de exemplu frauda, incendiul sau catastrofele naturale. Cei mai muli practicieni abordeaz o singur grup sau clas de riscuri cel mai adesea sub aspectul tehnicilor de gestiune i doar foarte rar sunt analizate i mecanismele de transmisie/amplificare a riscului suportat de instituia financiar. Riscul poate avea un impact considerabil asupra valorii bncii, att impact n sine (de regul sub forma pierderilor directe suportate), ct i un impact indus, cauzat de efectele asupra clientelei, personalului, partenerilor i chiar asupra autoritii bancare. Definiia standard a riscului este probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecine adverse pentru subiect. n acelai context, prin expunere la risc nelegem valoarea actual a tuturor pierderilor sau a cheltuielilor suplimentare pe care le suport sau pe care le-ar putea suporta instituia financiar n cauz. Din aceast definiie rezult c expunerea la risc poate fi efectiv sau potenial. n domeniul financiar, riscul trebuie privit ca un conglomerat sau complex de riscuri de cele mai multe ori interdependente prin aceea c pot avea cauze comune sau c producerea unuia poate produce un lan de astfel de riscuri.


Gestiune Bancar 9

Identificarea i analiza riscului Controlul i eliminarea riscurilor Asumarea riscului Transferul riscului

Orice strategie bancar performant trebuie s cuprind att programe, ct i proceduri de gestionare a riscurilor care vizeaz, de fapt, minimizarea probabilitii producerii acestor riscuri i a expunerii poteniale a bncii pe fundalul respectrii unui alt principiu economic i anume acela de maximizare a profitului. Nu ntotdeauna aceste dou obiective cel general i cel sectorial se afl n concordan. n anumite situaii costul implementrii i exploatrii procedurilor care vizeaz gestiunea riscurilor poate s fie mai mare dect expunerea potenial la risc, caz n care aceste programe trebuie selectate n funcie de criterii de eficien. n

csi+gestiune+bancara

Documents