turism, turism rural, agroturism concept, continut

249

Click here to load reader

Upload: mara-lovin

Post on 06-Dec-2014

619 views

Category:

Documents


71 download

DESCRIPTION

agroturism

TRANSCRIPT

Page 1: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENT

TURISM, TURISM RURAL, AGROTURISM CONCEPT,

CONŢINUT

 

Page 2: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 3: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 4: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 5: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 6: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 7: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 8: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 9: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 10: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 11: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 12: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 13: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 14: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 15: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 16: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut
Page 17: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISMOriginea termenului latină: turnare – a se întoarce turnus – mişcare circulară (călătorie cu

întoarcere la punctul de rezidenţă)

franceză: – tourisme rusă: – turizemengleză: – tourism italiană : – tourismogermană: – tourismus

Page 18: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISMOriginea termenuluiMarea Britanie – începutul secolului XIXTurist – tânăr care efectua o călătorie de

plăcere parcurgând „grand-tour“-ul Franţei

ConceptAnsamblul activităţilor non-lucrative ale omului în

afară de aria de rezidenţă având ca scop argumentul (petrecerea plăcută a timpului liber)

Page 19: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISMTipologie

turism de cură balneară: – practicat în staţiunile cu izvoare minerale termominerale şi termale, cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor;

turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat pentru cura heliomarină, băi de nămol, cura climaterică marină;

turismul montan – cuprinde drumeţia, cura climaterică (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii etc., sporturi montane extreme);

turism cultural – vizitarea monumentelor istorice, de artă, arhitectonice, a caselor memoriale, a muzeelor, participarea la manifestări culturale;

Page 20: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM turismul de vânătoare şi pescuit – răspândit în toate

zonele ţării; turismul de reuniuni şi congrese – legat de manifestări

ştiinţifice, de instruire, de bilanţ, de alegeri etc.; turismul de afaceri – cu tendinţă accentuată de creştere; turismul sportiv – este prilejuit de manifestările sportive

de anvergură (olimpiade, campionate, cupe etc.); turismul comercial-expoziţional – legate de târguri,

expoziţii, burse; turismul festivalier şi de carnaval – prilejuit de festivaluri

importante culturale şi de agrement;

Page 21: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM

turismul sentimental – deplasare cu persoana iubită cu scopul asigurării intimităţii;

turismul nostalgic – revenirea la locurile copilăriei sau cele cu semnificaţii speciale;

turismul religios – vizitarea unor lăcaşuri de cult, participarea la evenimente religioase importante (hramuri, sărbătoarea de Paşti);

turismul familial – vizitarea părinţilor, copiilor, rudelor apropiate;

turismul eveniment – deplasări în spaţiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nunţi, botezuri, ziua fiilor satului etc.

Page 22: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL

Concept

a. Ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în mediul rural.

b. Activitatea turistică organizată şi condusă de populaţia locală rurală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman.

c. Turismul verde – activitatea turistică practicată în zonele rurale şi pe litoral unde turismul specific nu este dezvoltat (la corturi).

• Se deosebeşte de turismul alb (pentru sporturile de iarnă), turismul luminilor (urban, în special de noapte).

Page 23: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALEste o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural şi care

prezintă următoarele caracteristici: valorifică resursele turistice rurale locale (naturale, valorifică resursele turistice rurale locale (naturale,

culturale, umane);culturale, umane); valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de

acces, pensiunile şi fermele agroturistice);acces, pensiunile şi fermele agroturistice); utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri, hoteluri rurale, utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri, hoteluri rurale,

case de vacanţă);case de vacanţă); îmbracă forme variate de sejur cu spectru larg de îmbracă forme variate de sejur cu spectru larg de

motivaţii (de vânătoare şi pescuit, familial, sentimental).motivaţii (de vânătoare şi pescuit, familial, sentimental). Turismul rural reprezintă o Turismul rural reprezintă o alternativăalternativă la turismul la turismul

tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, o o replicăreplică la oferta turistică standard de tip industrial. la oferta turistică standard de tip industrial.

Page 24: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Sensuri ale termenului de turism rural în Europa

Finlanda: închirierea unei cabane sau oferirea de servicii în spaţiul rural (pensiune, transport);

Ungaria: este utilizat termenul de „turism de sat“ care cuprinde servicii în localităţi rurale: cazare la preţuri mici, activităţi de agrement etc.;

Slovenia: turismul la ferme a unor familii sau grupuri de prieteni unde oaspeţii locuiesc fie la familia de fermieri, fie în case de oaspeţi, vizitând ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea sau grădina fermei.

Olanda: deplasarea sau cazarea în localităţi rurale, serviciile oferite fiind legate de deplasări: cu bicicleta în spaţii de interes turistic, plimbări cu caii sau cu şalupe (bărci) pe canale etc.;

Grecia: cazare în camere mobilate în stil tradiţional, cu mic dejun specific, cu produse preparate în casă.

Page 25: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL

Caracteristici ale turismului rural cu efecte pozitive

Turismul rural reprezintă una din primele forme de manifestare ale turismului în România. El a fost practicat alături de drumeţie, de turismul nautic şi turismul hipic, din cele mai vechi timpuri.

Acest tip de turism a avut şi are încă, în mare măsură, un caracter spontan:

vizite la rude şi prieteni din localităţi rurale ocazionate de diferite momente din viaţa comunităţilor (nunţi, botezuri);

Page 26: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL

participări la unele manifestări tradiţionale anuale (nedei, urcatul şi coborâtul animalelor la munte);

participări la târguri, bâlciuri sau iarmaroace (săptămânale, lunare sau anuale);

pelerinaje la locuri religioase cu prilejul unor evenimente cu semnificaţie specifică.

Aceste manifestări prezintă o atracţie încă puternică în ciuda concurenţei.

Page 27: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALÎn evoluţia sa istorică, turismul rural a avut perioade de

ascensiune sau de recul, dar nici o dată de dispariţie.

În prezent este într-o perioadă de avânt determinată de următoarele motivaţii:

dorinţa de libertate, de mişcare, creată de spaţiile deschise ale ruralului şi de lipsa unor programe rigide de zile, ore şi obiective;

condiţiile de preţ şi de structură a meniurilor alimentare; calitatea resurselor umane reprezentată prin ospitalitate

şi disponibilitate pentru acţiuni şi gesturi gratuite sau aproape gratuite;

dorinţa de a intra în intimitatea vieţii rurale.

Page 28: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALTurismul rural, în mod obligatoriu trebuie

asociat cu „satul turistic“ de care nu poate fi rupt.

Dispersia în teritoriu a turiştilor se face în funcţie de tipologia satelor turistice: sate cu monumente ale naturii; sate cu specificitate arhitecturală; sate cu bogate tradiţii etnofolclorice; sate viticole; sate pescăreşti.

Page 29: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Particularitati ale turismului rural

Turismul rural este prezent, oficial, în circa 300 de localităţi şi peste 2000 gospodării. Zonele preferate sunt cele montane şi premontane, dar el este în ascensiune şi în alte zone. Dacă numărul gospodăriilor în urmă cu cinci ani era de circa 1100, în prezent, după unele estimări, este în creştere.

Perioadele de flux accentuat sunt iulie-august, Sărbătorile de iarnă şi cele de Paşti.

Turismul rural fiind prin specificul să turism de vacanţă reprezintă şi o modalitate de absorbţie a surplusului de turişti din anumite perioade ale anului, când „presiunea“ asupra staţiunilor turistice este mai mare.

Page 30: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL

Turismul rural are un caracter complex, fiind în conexiune directă cu celelalte activităţi locale. El nu poate fi disociat de viaţa economică, socială şi culturală a colectivităţii în care se desfăşoară.

Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activităţi conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor gospodăriilor ţărăneşti. El prezintă un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activităţi tangente turismului.

Turismul rural se înscrie în categoria factorilor de dezvoltare de dinamizare, de absorbţie şi de conectare a energiilor spre realizarea unor obiective de interes social (înfrumuseţarea localităţilor, curăţarea şanţurilor, crearea unor peluze florale stradale, asfaltarea unor alei, introducerea aducţiunii de apă, canalizare, introducerea televiziunii prin cablu şi a internetului etc.).

Page 31: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALTurismul rural contribuie la modificarea structurii

sociale a satelor, schimbând structura economică a activităţilor economice. Apar diferenţieri de ordin economic între familii cu efect multiplicator datorită imitaţiei.

Turismul rural are la bază şi ca finalitate o anumită eficienţă economică, care nu trebuie supravegheată datorită caracterului sezonier şi complementar pentru gospodăria ţărănească.

Page 32: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Caracteristici ale turismului rural cu efecte Caracteristici ale turismului rural cu efecte

pozitivepozitive Turismul rural prin caracterul deschis pe care-l are este

generator de venituri dar şi de cheltuieli, exportând venituri în arealul de influenţă. Pe ansamblu, el determină o revigorare economică zonală şi naţională.

Turismul rural este creator de noi profesii pentru viaţă rurală (manager, recepţioner, ghid turistic, bucătar, paznic, ospătar, fochist etc.).

Reprezintă un factor de reînviere şi promovare a culturii locale.

Page 33: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Caracteristici ale turismului rural cu efecte Caracteristici ale turismului rural cu efecte

negativenegativeReprezintă un factor de poluare fizică a mediului (aer,

sol, apă) – resturi menajere, depozite de dejecţii, WC-urile deschise.

Reprezintă factor de poluare morală a locuitorilor, a culturii locale, cu consecinţe asupra echilibrului culturii locale.

Afectează echilibrul tradiţiilor şi obiceiurilor, stimulând pe cele care sunt pe placul turiştilor, în detrimentul altora care vin din trecutul istoric.

Page 34: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

GOSPODĂRIILE CU DESTINAŢIE TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ

I. Tipologie

• 1.Gospodării realizate pentru satisfacerea 1.Gospodării realizate pentru satisfacerea nevoilor propriinevoilor proprii

nu au fost construite pentru ofertă turistică; permit amenajări suplimentare care să ofere condiţii minime pentru

practicarea turismului rural sau agroturismului.

Page 35: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

GOSPODĂRIILE CU DESTINAŢIE TURISTICĂ ŞI AGROTURISTICĂ

2. Gospodării construite pentru nevoile proprii 2. Gospodării construite pentru nevoile proprii şi pentru alternativa turismului rural şi şi pentru alternativa turismului rural şi agroturismuluiagroturismului

sunt întâlnite, în general în zonele limitrofe marilor staţiuni (montane, de pe litoral, balneoclimaterice) sau în zonele cu tradiţie turistică;

gospodăriile păstrează arhitectura locală şi asigură condiţiile minime de confort pentru practicarea agroturismului;

turiştii apreciază autenticitatea găzduirii şi ambianţei.

Page 36: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALAnaliştii turismului, urmărind evoluţia industriei ospitalităţii pe plan

internaţional până în prezent, au identificat o serie de tendinţe generale ale cererii şi consumului turistic, cum ar fi:

dezvoltarea continuă ascendentă a fluxurilor turistice, diversificarea continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor;

modificările intervenite în structura pe categorii de vârstă şi a transformării turismului într-un fenomen de masă;

înregistrarea unor diferenţe apreciabile în circulaţia turistică de la o ţară la alta;

creşterea cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie pe măsură ce cresc veniturile populaţiei;

creşterea produsului intern brut pe cap de locuitor şi a nivelului de dezvoltare economică a unei ţări şi gradul de instruire care influenţează în mod direct exigenţele manifestate în legătură cu petrecerea vacanţelor.

Page 37: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL

Factorii determinanţi ai transformării cererii şi consumului turistic pe plan mondial sunt legaţi de caracteristicile societăţii contemporane, care oferă posibilităţi multiple de creşterea productivităţii muncii, cu efecte pozitive asupra populaţiei cum ar fi:

creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare; sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei de

lucru şi prin mărirea concediilor; creşterea speranţei medii de viaţă şi dezvoltarea sau

modernizarea mijloacelor de informare; tendinţa de creştere a populaţiei globului;dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de transport;creşterea continuă a nivelului de cultură a populaţiei

şi creşterea gradului de urbanizare a acesteia.

Page 38: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii

importante, turismul a fost definit în cele mai diferite variante şi anume:

„arta de a călători pentru propria plăcere”; „activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau locui

departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi a culturii datorită cunoaşterii uneori a noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute”;

„ansamblul activităţilor non-lucrative ale omului în afara ariei de rezidenţă”.

Page 39: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALRolul turismului în economia unei ţări poate fi

definit prin: aportul la nivelul venitului naţional; valorificarea superioară a resurselor în profil

teritorial; stabilizarea forţei de muncă; asigurarea unei circulaţii băneşti normale; element dinamizator al structurilor economice; element de instruire şi educaţie; regulator al balanţei de plăţi externe, vocaţie

ecologică, etc

Page 40: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALÎn condiţiile recentei reevaluări a turismului de

weekend, cu mijloace automobilistice, dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne, de tip autostradă, se disting, în funcţie de distanţe:

zone situate la unu-cinci kilometri de oraşul generator de fluxuri turistice, parcurse cel mai ades pietonal şi care înregistrează maximul de încărcătură pe unitatea de suprafaţă,

zona apropiată, între 5-20 kilometri, parcursă cu mijloace mixte, pietonale şi automobilistice,

zona medie cuprinsă între 10-50 kilometri, parcursă în totalitate cu mijloace mecanice.

Page 41: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALAşadar, Turismul rural este o formă de turism

care „se desfăşoară în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, economice, culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice; utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri, hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanţă şi îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivaţii: de tranzit sau itinerant cu valenţe cultural cognitive, etc.”.

Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, precum şi la oferta „standard” de tip industrial.

Page 42: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL ACCEPŢIUNEA PSIHOLOGICĂ Potrivit acesteia, turismul rural poate fi definit ca o forma

particulară de turism bazată pe o anumită “artă “ de primire a turistului şi a unui comportament diferit de cel practicat în mod obişnuit în cadrul altor tipuri de turism. Din această perspectivă, turismul rural este o “ stare de spirit “ care implică deopotrivă ospitalitatea din partea comunităţii rurale şi respect şi consideraţii pentru mediul rural, din partea turistului. Turistul nu este un element anonim, ci un oaspete primit ca un prieten, atât de persoanele care îl găzduiesc, cât şi de către întreaga comunitate rurală a satului respectiv.

Page 43: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALACCEPŢIUNEA SOCIOLOGICĂConcepe turismul rural ca pe o activitate care se practică

în intimitatea societăţilor rurale, înţelese ca spaţii de viaţă cotidiană, în care turistul descoperă ţăranul, folclorul rural, sărbătorile tradiţionale etc. Turismul rural trebuie să rămână un produs al societăţii rurale; amenajarea spaţiului, implementarea echipamentului de recreere, trebuie să se realizeze de către comunitatea rurală însăşi, singura în măsură să creeze o atmosferă lipsită de artificialitate, în care turistul poate descoperi un mod de viaţa tradiţional, care creează treptat sentimentul de apartenenţă şi înrădăcinare în comunitatea respectivă.

Page 44: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL ACCEPŢIUNEA GEOGRAFICĂ Aparent, este mai puţin restrictivă şi relaţionează turismul rural cu

existenţa spaţiului rural corespunzător. Turismul rural este definit ca fiind forma de turism care se manifestă în spaţiul rural, indiferent care sunt caracteristicile fizico-geografice şi demografice ale acestuia.

În pofida simplităţii sale, aceasta definiţie atrage după sine unele controverse, rezultate din necesitatea definirii ruralităţii şi a delimitării sale spaţiale.

Determinarea gradelor de urbanizare şi ruralizare în vederea determinării lor spaţiale, este o problemă tradiţională abordată intens, de mulţi ani, de numeroşi geografi, economişti, sociologi, specialişti în amenajarea teritoriului ş.a.

În legătură cu analizarea gradului de ruralitate s-a consacrat, în general, analiza a trei criterii considerate definitorii :

densitatea populaţiei şi caracteristicile gospodăriilor, utilizarea solului şi raporturile dintre agricultură şi silvicultură, structurile sociale tradiţionale şi aspecte ale identităţii comunitare şi de

patrimoniu.

Page 45: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURALExpresia turism verde se referă cu predilecţie

la elementele reprezentative ale peisajului în cadrul căruia componenţii naturali deţin un loc principal şi, în consecinţă, implică frecvenţa spaţiilor rurale situate cât mai departe de oraşe şi care pot facilita accesul într-un mediu natural autentic, sau cât mai puţin afectat de intervenţii antropice. Aceasta corespunde atât spaţiilor rurale propriu – zise, precum şi ariilor mai puţin populate din regiunile montane sau litorale care nu au fost incluse în zona de influenţă a turismului de staţiune.

Page 46: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Diferenţieri privind caracteristicile turismului urban şi rural

TURISM URBAN TURISM RURAL pondere redusă a suprafeţelor neconstruite

pondere ridicată a suprafeţelor neconstruite

concentrare de populaţie peste10.000 de locuitori

concentrare de populaţie sub 10.000 locuitori

densitate ridicată a populaţiei densitate redusă a populaţiei

împrejurimi ocupate de construcţii împrejurimi “naturale“

activităţi numeroase în interiorul vetrei activităţi numeroase în exteriorul vetrei

infrastructura densă infrastructura redusă

clădiri şi instituţii importante clădiri mici de importanţă locală

întreprinderi de importanţă naţională întreprinderi de importanţă locală

Page 47: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Diferenţieri privind caracteristicile turismului urban şi rural

TURISM URBAN TURISM RURAL absenţa activităţilor agricole, forestiere activităţi agricole, forestiere, pastorale

activităţi turistice autonome activităţi turistice destinate finanţării altor activităţi

reşedinţa aproape de locul de muncă reşedinţa departe de locul de muncă

influenţa sezonieră modestă influenţa sezonieră intensă

vizitatori numeroşi vizitatori mai puţin numeroşi

relaţii anonime cu vizitatorii relaţii personale cu vizitatorii

gestiune profesionistă gestiune amatoare

atmosfera cosmopolită atmosfera locală

construcţii moderne numeroase construcţii tradiţionale

atitudine de dezvoltare progresivă atitudine de conservare

suscită interes general suscită interes doar pentru anumite categorii de persoane

Page 48: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Efecte ale turismului rural Turismul rural, prin funcţia lui de consumator, aduce o

creştere a veniturilor localnicilor, datorită faptului că turiştii, pe lângă serviciile de cazare mai solicită şi servicii de alimentaţie, achiziţionează amintiri, articole cu specific local, diferite bunuri etc.

În cadrul acestui impact o dimensiune importantă, în afara celei economice, o constituie dimensiunea social-culturală.

Impactul turismului rural asupra comunităţilor locale se evidenţiază prin dimensiunea extensivă, care face referire la caracteristicile localităţii, cum ar fi: rolul ei ca destinaţie turistică, natura activităţii turistice, raportul turişti/rezidenţi, tipuri de turişti, sezonalitate etc.

În regiunile turistice, comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie, ca urmare a dezvoltării turismului în zonă, schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. Raportul turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic

Page 49: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Motivul sejurului este un criteriu care duce la structurarea în

două mari categorii: cei care intră şi cei care nu intră în categoria turiştilor.

Nu pot face parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de călători:

lucrătorii veniţi din afară; membrii forţelor armate; imigranţii temporari sau permanenţi; nomazii; pasagerii în tranzit; refugiaţii; persoanele care urmează să exercite în spaţiul avut în vedere

unele activităţi remunerate.

Page 50: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

TURISM RURAL Pot face parte din categoria turiştilor toate persoanele care

călătoresc într-o serie de scopuri scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber; recreere; sport; misiuni; motive profesionale; realizarea de tratamente medicale; pelerinaje religioase sau de alt ordin.Pot fi incluşi, de asemenea, în rândul turiştilor străini nerezidenţi,

naţionalii rezidenţi, în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau escală şi care apelează la serviciile de cazare – masă din acea ţară, pasagerii aflaţi în croazieră care debarcă pentru vizită ţinutul etc.

Page 51: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Concepte ale turismului (turismului rural) Prin recreere (lat. recreare – refacere sau reîmprospătare) se

înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpul liber pentru revitalizare. În acest context, prin timp liber desemnăm timpul asupra căruia dispune absolut liber, utilizându-l aşa cum doreşte el.

Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul, între cel puţin două puncte, de plecare şi de destinaţie, situate în locuri diferite; cel care efectuează purtând numele de călător.

Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism, indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume, autorul ei fiind vizitatorul.

Excursia este o vizită având durata de cel mult o zi, în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire (colectiv sau privat) situat în locul vizitat.

Page 52: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Concepte ale turismului (turismului rural) Oferta turistică, ca element al turismului rural şi

agroturismului, se exprimă pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune, în funcţie de sezonul ales, clientela potenţială, reţelele folosite etc.

În cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor, într-un han sătesc, într-un camping rural sau într-un sat de vacanţă familial, unde se pot distinge elementele primirii şi cazării turiştilor în cadrul rural.

Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat, de tradiţii şi obiceiuri, de activităţile practicate în aceste areale.

Page 53: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Parametri

Multifuncţionalitate a spaţiului rural(la nivel )

Multifuncţionalitate turistică rurală(dualistă)

Multifuncţionalitate teritorială(la nivel local, regional)

Multifuncţionalitate specifică(activităţilor agroturistice)

Multifuncţionalitate închisă

OBIECTIV POLITIC

Remodelarea structurilor rurale, cooperare şi parteneriate interne şi internaţionale

Reforma PAC în paralel cu reglementările UE privind agricultura şi cererea socială a produsului agroturistic, logistica teritorială, susţinerea ofertei agroturistice

Distribuirea produselor / serviciilor agroturistice prin orientări multifuncţionale. Modele de supravieţuire în localităţile rurale defavorizate prin activităţi de agroturism

Reforma PAC în corelaţie cu normativele altor organisme din spaţiul UE (politica structurală în serviciile necesare activităţilor agroturistice)

Suveranitatea produselor (serviciilor) agroturistice (cu specificitate zonală)

Page 54: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Parametri

Multifuncţionalitate a spaţiului

rural(la nivel )

Multifuncţionalitate turistică

rurală(dualistă)

Multifuncţionalitate teritorială(la nivel local,

regional)

Multifuncţionalitate specifică(activităţilor agroturistice)

Multifuncţionalitate închisă

PRINCIPII DE BAZĂ

Strategii naţionale şi europene privind pieţele mondiale agroturistice (ca referinţă faţă de serviciile solicitate de turism)

Susţinerea selectivă comparativă cu pieţele agroturistice deschise. Cererea şi menţinerea zonelor naturale protejate

Principiul coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-culturală în spaţiul rural şi implementarea formelor de cooperare şi parteneriat

Condiţionarea susţinerii activităţilor agroturistice pe criterii multifuncţionale conform unor strategii de promovare şi dezvoltare a produsului agroturistic. Crearea de structuri turistice adecvate specificului fiecărei zone (ex. sate turistice)

Transparenţa şi protecţia pieţei agroturistice

Page 55: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Parametri

Multifuncţionalitate a spaţiului

rural(la nivel )

Multifuncţionalitate turistică

rurală(dualistă)

Multifuncţionalitate teritorială(la nivel local,

regional)

Multifuncţionalitate specifică(activităţilor agroturistice)

Multifuncţionalitate închisă

OPERATI VITATE

Delimitarea completă a susţinerii activităţilor agroturistice / de politica susţinerii

Delimitarea prograsivă a intervenţiilor (ajutoarelor) asupra pieţelor agroturistice (privind fructificarea ajutoarelor)

Întărirea activităţilor specific agroturistice prin programe şi implementarea de strategii specifice

Delimitarea activităţilor agroturistice (încadrate la producţia rurală parţială) de producţia agricolă

Garanţia multifuncţionalităţii agroturistice prin: produs, preţ, distribuţie şi promovare

BENEFICI ARUL PRIORITAR

Consumatorul de produs turistic ce echilibrează, dirijează şi orientează filiera agroturistică

Dezvoltarea unităţilor agroturistice, comparativ cu nivelul de dezvoltare a exploataţiei agricole. Etalarea vacanţelor

Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor agroturistice comparativ cu celelalte activităţi din spaţiul rural

Activităţile agroturistice ce garantează (se impun) prin implementarea funcţiilor agreate de beneficiar

Consumatorul de produs agroturistic din cadrul unităţii agroturistice (fermă, pensiune etc.)

Page 56: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Parametri

Multifuncţionalitate a spaţiului rural(la nivel )

Multifuncţionalitate turistică rurală(dualistă)

Multifuncţionalitate teritorială(la nivel local, regional)

Multifuncţionalitate specifică(activităţilor agroturistice)

Multifuncţionalitate închisă

MECA NISME PRINCI PALE DE SUSŢINERE

Informatizarea şi asigurarea (transparenţei) pieţelor agroturistice. Elaborarea şi implementarea programelor de protecţia mediului şi sănătăţii publice

Ajutoarele date unităţilor agroturistice (eco-condiţionate), includerea în programele rurale cofinanţare

Ajutoare (de bază) acordate unităţilor agroturistice cu un potenţial evaluat la niveluri performante. Integrarea unităţilor agroturistice în programe de dezvoltare rurală confinanţate

Ajutoare multiple conform nivelurilor şi studiilor de dezvoltare a unităţilor agroturistice. Includerea în programele rurale iniţiale la nivel local, naţional şi internaţional

Preţul şi calitatea produsului agroturistic. Respectarea programelor de dezvoltare

Page 57: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

În practică se foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane şi anume numărul de locuitori/km2, iar la nivelul Uniunii Europene aşezările rurale au o densitate de până la 100 loc./ km2. În ţara noastră, la nivelul anului 1999 densitatea populaţiei era de cca 100 loc./ km2 în regiunile N-E şi S şi între 60 şi 80 loc./ km2 în restul regiunilor.

Sub aspectul infrastructurii fizice şi sociale, spaţiul rural se distinge prin numeroase elemente, diferenţiate atât de la o ţară la alta, cât şi de la o zonă la alta în cadrul aceleiaşi ţări.

Page 58: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

În România, aşezările rurale deţin cca. 47% din fondul total de locuinţe al ţării, valoare ce depăşeşte ponderea populaţiei rurale din total, peste 95% din locuinţe fiind proprietate privată. În acest context este necesară cunoaşterea patrimoniului pentru cel aflat în viaţă.

În literatura de specialitate, patrimoniul este reprezentat, din punct de vedere al persoanei aflate în vacanţă, de un ansamblu de valori care creează capacitatea de atracţie, care indică şase asemenea valori: valoarea evenimenţială;

valoarea de modernitate; valoarea de notorietate; valoarea de individualizare; valoarea încărcăturii simbolice; valoarea de participare

Page 59: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Sensul acestor trăsături de valoare ale patrimoniului rural ar putea fi explicat astfel:

Evenimenţialul. Este important ca monumentul, situl sau manifestarea să facă să se vorbească despre ele, în special prin intermediul mass-mediei. Această amplificare atrage atenţia, suscită interes, creează şi întăreşte dorinţa de vizită.

Modernitatea Modernitatea este firul Ariadnei de punere în valoare a patrimoniului. Turistul, străin de această cultură, nu este sedus decât atunci când aceasta pune în lumină viaţa cotidiană, a trecutului ca şi prezentului, căci aceasta îi promite să şi-o apropie, să o înţeleagă şi să-l atragă. Modernitatea este, de asemenea, ilustrată de elementele tehnice ale patrimoniului şi de funcţionalitatea acestora: restaurant, servicii alimentare şi de cazare, dotări etc.

Page 60: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Notorietatea se realizează prin intermediul mass-mediei şi a publicităţii făcută de către organismele de promovare a turismului rural şi care îl ajută pe turist să-şi aleagă locul şi modul de petrecere a vacanţei sau a timpului liber.

IndividualizareaIndividualizarea manifestării formelor de consum îi corespund nevoile de individualizare legate de dorinţa de a exista şi de a distinge. Mediul rural permite această individualizare; turistul poate să fotografieze, poate să vadă lucruri unice sau cu totul aparte, să le atingă sau să le cumpere ca amintiri materiale pe care să le poată arăta anturajului său.

Page 61: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Multifuncţionalitatea turismului în Multifuncţionalitatea turismului în restructurarea economică din Româniarestructurarea economică din România

Încărcătura simbolicăÎncărcătura simbolică înseamnă dimensiunile afective şi emoţionale pe care le vehiculează imaginea patrimoniului. Acestea pun în valoare elementele de natură estetică, artistică sau istorică; dar adesea, încărcătura simbolică este legată de alţi factori de origine diferită: aventura, depăşirea de sine, grandiosul, misterul sau secretul descoperirii.

ParticipareaParticiparea patrimoniului nu beneficiază de o exclusivitate. El se integrează ca un element de atracţie turistică în sânul altor activităţi: drumeţii, lectura peisajului, activităţi sportive etc., conferindu-le acestora o identitate singulară. El participă la un ansamblu turistic şi îl califică, dar acesta nu este în sinea lui un produs turistic.

Page 62: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului rural

Satul a ocupat încă de la începuturile activităţilor umane un loc dominant în ansamblul reţelei de aşezări care s-a organizat în cadrul unui anumit peisaj geografic.

Prin istoria, continuitatea şi prezenţa sa permanentă teritoriu, el a contribuit din plin la transformarea mediului geografic.

Toate schimbările apărute în structura socio-economică în decursul timpului sunt reflectate în viaţa cotidiană a satului, care a păstrat în interiorul său elemente valoroase ce marchează principalele trăsături istorice şi culturale.

Aşezările rurale prin principalele lor componente – vatră, moşie, populaţie, ocupaţii, tradiţii, obiceiuri – prezintă importante valenţe turistice.

Page 63: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului rural

Locuitorii satelor trebuie să fie principalul element în activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari.

Ospitalitatea tradiţională a locuitorilor satelor, trebuie să fie însoţită de o pregătire specifică activităţii de cazare turistică.

Iniţiativa privată trebuie să se integreze într-un plan colectiv de dezvoltare globală, iar aportul fiecăruia trebuie să contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului – consumator, satisfacţia unei cazări civilizate, însoţită de serviciile corespunzătoare şi, în acelaşi timp, posibilitatea descoperirii unor locuri şi unor oameni noi.

Satul, spaţiul rural, sunt imagini sau motive pentru care turiştii vin să-şi petreacă vacanţele la ţară.

Page 64: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului rural

Satul rămâne un simbol foarte puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casa fermierului, a ţăranului, a celui care cunoaşte secretele naturii, cunoaşte locurile cele mai bune de pescuit din zonă, de cules ciuperci apreciate de consumatori.

Satul reprezintă locul în care se cresc animale domestice, cu care orăşeanul a pierdut contactul, este locul în care se pot mânca fructe proaspete.

Satul ocupă un loc deosebit în imaginea orăşeanului, semnificând dimensiunea umană, animaţia locală specifică, evocă primăria, birtul, şcoala, biserica, locuri care au marcat viaţa oamenilor secole de-a rândul.

Satul grupează artizani, comercianţi, mici întreprinzători, actori locali care fac viaţa mai uşoară la ţară.

Page 65: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului ruralSatul reprezintă, de asemenea, locul de baştină a celor mai

frumoase sărbători, a celor mai frumoase obiceiuri de nuntă, botez sau de iarnă.

Cererea turistică este în creştere pentru satele primitoare, înfloritoare, vii, cu un patrimoniu bogat în resurse şi tradiţii.

Satul reprezintă simbolul libertăţii, respiraţiei, apei nepoluate, verdeţii, locurilor pline de flori, parfumurilor, cânturilor; invitând la contemplaţia peisajelor dar şi la activităţi fizice de-a lungul potecilor, pe malul râurilor şi lacurilor, traversând dealurile, munţii etc. Toate aceste activităţi în plină natură, constituie un criteriu important în alegerea petrecerii vacanţelor la ţară.

Ferma, satul şi spaţiul rural, împreună sau separat, constituie farmecul turismului rural prin atractivitate.

Page 66: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului rural

În ţările dezvoltate economic, aşezările rurale cu mare greutate mai pot fi diferenţiate de mediul urban. Extinderea fenomenului de urbanizare a determinat guvernele ţărilor europene să acorde o mai mare atenţie păstrării spaţiului rural.

Pe baza unor studii de specialitate, UE sprijină în mod deosebit dezvoltarea multifuncţională şi susţinută a mediului rural, exploatarea durabilă a resurselor disponibile – având în vedere că cea mai mare parte a hranei Europei şi importante resurse de materii prime provin din aceste zone. A fost impusă adoptarea unui cod incluzând principiile directoare de dezvoltare rurală echilibrată şi durabilă a agriculturii şi spaţiului rural european, respectiv Carta Europeană a Spaţiului Rural.

Page 67: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului rural

Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (nr.1296/1996) apreciază că spaţiul rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă, care conţine satele şi oraşele mici, în care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru agricultură, silvicultură şi acvacultură, iar activităţile economice şi culturale se referă la artizanat, servicii, mică industrie, activităţi de agrement etc.

Page 68: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Satul, principalul spaţiu al turismului ruralPotrivit normelor cuprinse în Cartă, dezvoltarea spaţiului

rural european trebuie să aibă ca punct de pornire funcţiile multiple pe care le îndeplineşte: funcţia economică, funcţia ecologică şi funcţia socio-culturală, având la bază următoarele principii:

situarea omului şi nevoilor sale în centrul obiectivelor şi deciziilor în programele de dezvoltare;

protejarea valorilor societăţii rurale, îndeosebi a vieţii familiale, tradiţiilor, integrării tinerilor în spiritul comunităţii;

dezvoltarea identităţilor comunităţilor, sporirea implicării şi responsabilităţii în administrarea valorilor locale;

protejarea specificului, tradiţiilor culturale şi istorice ale spaţiului rural, promovarea la nivel regional şi naţional;

crearea de facilităţi în scopul diversificării relaţiilor rural-urban, dezvoltarea tradiţiilor şi relaţiilor culturale ale populaţiei.

Page 69: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

DEFINIŢIA SATELOR TURISTICEDEFINIŢIA SATELOR TURISTICE

Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiţii şi cu bogat trecut istoric care, în afara funcţiilor politico-administrative, sociale, economice şi culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului, şi funcţia de primire şi găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită.

Page 70: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

Ce condiţii minime trebuie să îndeplinească o localitate pentru a deveni sat turistic?

amplasarea într-un cadru natural atrăgător, fără surse de poluare;

accesibilitate;existenţa unor resurse turistice bogate şi posibil a fi

valorificate prin desfăşurarea unor activităţi de vacanţă cât mai variate;

odihnă;plimbări în aer liber; aer nepoluat; înot şi sporturi

nautice; excursii uşoare; ascensiuni;activităţi cultural sau participarea la acţiuni cultural

ce se desfăşoară în sat etc.

Page 71: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

La sporirea valorii unui sat turistic mai pot contribui şi următoarele:

existenţa unei tradiţii în ce priveşte activitatea turistică;

aportul unor eventuali factori curativi balneoclimatici (izvoare de ape minerale, termale, nămoluri terapeutice, mofete, lacuri sărate, litoral – maritime etc.);

existenţa unor valoroase vestigii arheologice, vestigii arheologice, monumente istorice, de artă şi arhitectură;monumente istorice, de artă şi arhitectură;

prezenţa unor dotări social-culturale, sportive, comerciale etc.

Page 72: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

În raport cu varietatea şi valoarea resurselor turistice, activitatea ce se desfăşoară într-un sat turistic se caracterizează printr-o complexitate mai mare sau mai mică, dar cuprinde, în principal, următoarele componente: cazare, alimentaţia publică, comerţ general, tratament, agrement, promovare şi publicitate, organizare, dezvoltare şi amenajare.

Page 73: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE A.Cazare. În satele turistice se pot organiza şi amenaja mai

multe tipuri de cazare şi anume: camere mobilate (pentru oaspeţi), de categorii diferite, în

locuinţele gospodarilor, aceştia locuind în aceeaşi casă sau în apropiere;

casă de vacanţă, alta decât cea locuită de gospodar, construită ad-hoc sau eliberată în sezonul turistic;

spaţiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotă) în grădină sau livadă, gospodarul locuind în apropiere, spre a asigura securitatea turiştilor;

spaţii secundare în gospodăria sătească (fânărie, colibă); spaţii cu destinaţie specială pentru turişti, construite de către

grupuri de locuitori, sau asociaţia turistică sătească (vile, cabane, mini-hoteluri).

Page 74: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE B.Alimentaţia publicăB.Alimentaţia publică. În satele turistice, servirea mesei

pentru turişti se poate realiza în mai multe modalităţi:

pensiune completă la gospodarul-gazdă; demipensiune; mic dejun inclus în tariful de închidere a camerei (casei); pensiune completă sau demipensiune acordată de o familie

unui grup mai mare de turişti, care locuiesc în gospodării diferite;

pensiune completă sau demipensiune la o unitate de alimentaţie publică din localitate (restaurant, pensiune etc.);

pregătirea mesei de către turişti cu produsele lor sau ale gospodarului şi cu utilajele acestuia.

Page 75: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

C. Comerţul generalComerţul general. În toate satele turistice se vor găsi produse agroalimentare locale (lactate, carne, legume, fructe etc.), care pot fi cumpărate de către turişti pentru sejur sau cei aflaţi în tranzit prin localitate. Totodată, după experienţa altor ţări cu o agricultură avansată, în unele sate turistice se pot amenaja şi dezvolta şi unele complexe industriale agroalimentare, care să comercializeze, în condiţii de strictă securitate igienico-sanitară, produsele proprii, lactate, de carne, legume şi fructe (inclusiv de pădure), care să se adreseze atât turiştilor şi cetăţenilor proprii, cât şi altor societăţi comerciale, inclusiv turistice.

Page 76: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICED. Agrementul. Animaţia şi agrementul au loc important în

ocuparea timpului într-un sejur turistic. Resursele turistice variate ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului, prin amenajarea sau organizarea a diverse dotări şi acţiuni turistice corespunzătoare unora dintre cele mai diferite motivaţii şi segmente de clientelă.

În zonele montane se pot amenaja: pârtii de schi (alpin şi fond) dotate cu mijloace de transport cu

cablu (baby-schi); teleschi şi chiar telescaune; terenuri de sport multifuncţionale (tenis, volei); patinoar (teren de tenis adaptat pentru a fi utilizat ca patinoar

pe timp de iarnă); lacuri pentru agrement nautic, plajă şi înot; echitaţie; popicărie.

Page 77: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

Sub acoperiş, pentru iarnă şi perioade umede şi reci, se pot amenaja săli de club (biliard, tenis de masă, popicărie, video, disco), biblioteci. Acolo unde condiţiile materiale permit, se pot amenaja saune, piscine, terenuri de sport adiacente caselor de vacanţă.

Acţiunile turistice pot fi diverse, de la cele cultural-artistice, la cele ocupaţionale specifice satului sau excursii în înprejurimi. Se pot organiza programe pentru speoturism, alpinism, drumeţie montană, turism de cunoaştere şi cu valenţe ştiinţifice etc.

Page 78: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

Toate aceste posibilităţi de agrement, acţiuni şi programe turistice presupun amenajări cu investiţii mici sau de mai mari proporţii, realizarea unor programe de mare eficienţă, dar şi atractive, precum şi o bună organizare.

Din oferta satelor turistice din Austria, Franţa, Elveţia etc. Rezultă că multe gospodării ce închiriază spaţii pentru cazarea turiştilor dispun de mijloace de agrement individuale (piscină, saună, terenuri de sport etc.), altele de echitaţie, iar în marea majoritate a satelor se află un lac de agrement, o dicotecă sau videotecă, magazine de închiriat, cumpărat sau reparat articole sportive (de pescuit, schi, biciclete).

Page 79: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICEToate dotările de agrement, la nivel de gospodărie, sat turistic

sau zonă, precum şi ocupaţiile tradiţionale care pot atrage turiştii, sunt trecute în oferta fiecărei locuinţe ce se inserează în catalogul general de publicitate. În cadrul asociaţiei turistice săteşti se organizează un colectiv de animatori care se ocupă cu problemele de agrement şi divertisment. Accentul trebuie pus pe amenajarea unor pârghii de schi dotate cu baby-schi-uri sau teleschiuri, terenuri de sport (inclusiv patinoare pentru copii), locuri de picnic, amenajarea şi marcarea unor poteci (sau remarcarea şi întreţinerea celor existente) pentru drumeţia montană, realizarea unor programe culturale şi excursii turistice din zonă. Ca acţiuni speciale, cu avizele necesare, se pot organiza programe de vânătoare şi pescuit sportiv. Alte programe pot fi legate de principalele ocupaţii ale localnicilor (zootehnie, pomicultură, artizanat), în iniţierea turiştilor, în unul din domeniile respective.

Page 80: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE E. . Tratamentul balnearTratamentul balnear. Satele turistice beneficiare de

factori naturali de cură (ape minerale, gaze şi nămoluri sau lacuri terapeutice, bioclimat), se pot profila şi pe turismul balnear, amenajările respective fiind realizate de asociaţia turistică locală sau de alţi agenţi economici în cooperare.

La latitudinile medii la care se află unele sate (propuse pentru a fi declarate „turistice”), bioclimatul montan tonic-stimulent, dar şi de adăpost sedativ, constituie un factor de cură important în climato-terapia afecţiunilor nervoare uşoare, metabolism şi endocrine, de surmenaj fizic şi intelectual etc., iar băile de soare şi cura de aer (aero-helioterapie), sunt bine venite în cura profilactică pentru orice om sănătos. Amenajarea unor platforme cu foişoare pentru o astfel de cură este des întâlnită în satele turistice din Europa.

Page 81: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

SATELSATELEE TURISTICE TURISTICE

F. Promovare şi publicitate. Prin intermediul compartimentului (biroului) de promovare şi publicitate din cadrul Asociaţiei Turistice Săteşti, se va face o inventariere a tuturor resurselor turistice din localitate şi din împrejurimi, precum şi a bazei materiale existente (cazare, alimentaţie publică, agrement etc.), după care se întocmesc programele ce pot fi lansate şi promovate. În colaborare cu alţi agenţi economici, se va trece la promovarea şi publicarea satului turistic cu oferta sa – cazare, alimentaţie publică, agrement, ocupaţii tradiţionale, medii şi preocupări ale gospodarilor.

Page 82: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMULCaracteristici: este o componentă a turismului, în general şi a turismului

rural, în special; prezintă un grad de complexitate ridicat; reprezintă o activitate economică ce valorifică excedentul de

spaţii de cazare existent în gospodăria ţărănească; oferă servicii turistice (cazare, pensiune, agrement); proprietarul desfăşoară, în paralel şi activităţi cu profil agricol

(cultivarea pământului, creşterea animalelor etc.); turiştilor li se oferă posibilitatea, în scop de recreere, să

participe la activităţile gospodăriei (uscatului fânului, culegerea fructelor, mulsul vacilor, pescuit, prelucratul produselor agricole, prepararea hranei);

Page 83: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMULare o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau

iarnă, weekend);

are scopuri diferite: recreere, iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale, studii şi documentare;

de regulă, reprezintă o activitate secundară, activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit;

constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural, agricol, economic, turistic, cultural, socio-uman;

Page 84: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, prin:

menţinerea echilibrului ecologic;folosirea durabilă a resurselor turistice;menţinerea diversităţii naturale, culturale,

etnografice, sociale etc.favorizează dezvoltarea infrastructurii de

comunicaţii, edilitare etc.

Page 85: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale;

turistul beneficiază de un mediu nepoluat, ecologic;

turistul are acces la atracţii turistice naturale, lipsite de factori de stres;

ambianţa întâlnită de turist este familială, cu un puternic caracter ospitalier;

Page 86: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

permite realizarea unui turism adecvat diferitelor categorii de vârstă sau statut social:

turism pentru persoane de vârsta a treia; turism pentru persoane du dezabilităţi; turism pentru familii cu copii mici; turism pentru tineri căsătoriţi etc.

turismul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători specifice diferitelor zone geografice;

agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală, existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole.

Page 87: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate

şi de mare diseminare în spaţiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural şi celui construit. Dar, atenţie şi aici trebuie să se ţină seama de un anumit „prag fizic”. Pentru ca această trăsătură să se înscrie foarte bine în conceptual de ecoturism, trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului şi a arealului limitrof, mai ales în condiţiile unui turism de sejur, în lunile de vară (dotări, amenajări, servicii conexe, raportul cu populaţia autohtonă etc.);

nu este compatibil cu turismul de masă care conduce la degradarea sau poluarea mediului înconjurător şi a moştenirii cultural-istorice .

Page 88: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Agroturismul

Page 89: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMULare o durată determinată de timp (vacanţe de vară sau

iarnă, weekend);

are scopuri diferite: recreere, iniţiere în arta meşteşugurilor tradiţionale, studii şi documentare;

de regulă, reprezintă o activitate secundară, activitatea agricolă în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit;

constituie un mijloc de valorificare integrală a spaţiului rural cu potenţialul său natural, agricol, economic, turistic, cultural, socio-uman;

Page 90: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

contribuie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, prin:

menţinerea echilibrului ecologic;folosirea durabilă a resurselor turistice;menţinerea diversităţii naturale, culturale,

etnografice, sociale etc.favorizează dezvoltarea infrastructurii de

comunicaţii, edilitare etc.

Page 91: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

favorizează dezvoltarea economică a localităţilor rurale;

turistul beneficiază de un mediu nepoluat, ecologic;

turistul are acces la atracţii turistice naturale, lipsite de factori de stres;

ambianţa întâlnită de turist este familială, cu un puternic caracter ospitalier;

Page 92: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

permite realizarea unui turism adecvat diferitelor categorii de vârstă sau statut social:

turism pentru persoane de vârsta a treia; turism pentru persoane du dezabilităţi; turism pentru familii cu copii mici; turism pentru tineri căsătoriţi etc.

turismul are acces la meniuri tradiţionale de sărbători specifice diferitelor zone geografice;

agroturismul se realizează în strânsă corelaţie cu economia locală, existând o strânsă corelaţie în special cu ramurile agricole.

Page 93: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL este un turism „difuz” prin specificul ofertei sale diversificate

şi de mare diseminare în spaţiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural şi celui construit. Dar, atenţie şi aici trebuie să se ţină seama de un anumit „prag fizic”. Pentru ca această trăsătură să se înscrie foarte bine în conceptual de ecoturism, trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului şi a arealului limitrof, mai ales în condiţiile unui turism de sejur, în lunile de vară (dotări, amenajări, servicii conexe, raportul cu populaţia autohtonă etc.);

nu este compatibil cu turismul de masă care conduce la degradarea sau poluarea mediului înconjurător şi a moştenirii cultural-istorice

Page 94: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL Agroturismul în ţara noastră se practică din totdeauna, dar

spontan, sporadic, întâmplător, şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă , începând cu deceniul al treilea al secolului trecut, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali în unele aşezări rurale.

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. În anul 1972 Ministerul Turismului elaborează Ordinul 297/1972, urmare căruia Centrul de Cercetare pentru Promovarea Turistică Internaţională procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti ce urmau a fi lansate în turism (s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 118 localităţi rurale).

Page 95: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic, denumite „sate turistice”, următoarele localităţi: Lereşti (Argeş), Fundata şi Şimea (Braşov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Murighiol, Sfântu Gheorghe şi Crişan (Tuşcea), Racoş (Timiş), Bogdan Vodă (Maramureş), Vatra Moldoviţei (Suceava), Vaideeni (Vâlcea).

În anul următor, prin Decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particulare, satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional.

Page 96: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Scurta perioadă de „oficializare” a turismului nu a făcut posibilă organizarea activităţii de turism şi nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice.

În multe localităţi nu s-au omologat gospodăriile care întruneau condiţiile de cazare (Rucăr, Vatra Moldoviţei, Vaideeni), în altele cazarea turiştilor români se făcea în mod neorganizat şi fără o evidenţă (Crişan, Bogdan Vodă, Rucăr). Cu foarte mici excepţii, această situaţie a dăinuit până în anul 1989.

Page 97: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Începând cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaşte. Iau naştere diverse asociaţii şi organisme care, prin obiectivele propuse, doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului în zonele rurale.

Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (1990), care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montană, inclusiv prin promovarea, organizarea şi dezvoltarea agroturismului. Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC) – 1994, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES).

Agenţia Română pentru Agroturism (1995).

Page 98: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMULMISIUNEA ANTREC: identificarea şi popularizarea potenţialului touristic din spaţiul sătesc; formarea profesională prin colocvii, seminarii, cursuri de lungă şi scurtă

durată; burse de specializare; schimburi de experienţă în ţară şi străinătate; editarea de buletine informative şi reviste; înfiinţarea unei bănci de date; cooperarea cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale de

specialitate din ţară şi străinătate; campanii de publicitate a pensiunilor şi fermelor agroturistice prin

mediatizare; participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale; realizarea unui sistem de rezervări în turismul rural românesc.

Page 99: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Preocupările actuale de ANTREC vizează:

editarea cataloagelor pensiunilor turistice şi agroturistice;

finalizarea sistemului naţional informatizat de rezervare şi racordarea sa la sisteme similar din ţările member EUROGÎTES;

prezenţa în paginile INTERNET-ului;implementarea unui sistem viabil de asigurări

pentru turiştii care practică turismul rural, pentru pensiunile şi fermele turistice, pentru gazde şi pentru gospodăriile ţărăneşti.

Page 100: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Criteriile de funcţionalitate pentru atragerea turiştilor se referă în general la:

forma şi aspectul pensiunii; modul de aşezare a construcţiilor; poziţia faţă de drumul de acces (şosea); poziţia faţă de pădure; poziţia faţă de o apă curgătoare; poziţia faţă de vecini; organizarea generală a pensiunii pe zone funcţionale; zona locuinţei; zona anexelor; grădinele cu flori; grădina cu legume, fructe; pergola pentru asigurarea umbrei (viţă de vie etc.).

Page 101: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMULRelaţia între spaţiile destinate turiştilor şi cele în

folosinţă privată este un important element în ceea ce priveşte clasificarea pensiunilor agroturistice. Se pot întâlni mai multe variante. Una dintre acestea este ca spaţiile pentru turişti să fie amplasate în aceeaşi clădire cu spaţiile private ale proprietarului. Se pot întâlni mai multe situaţii în cadrul acestei variante şi anume:

intrarea comună pentru turişti şi proprietari: este situaţia cel mai des întâlnită în cazul amenajării unor construcţii existente la care s‑au adus modificări funcţionale. Această situaţie generează un anumit disconfort determinat de intersectarea activităţilor de întreţinere cu fluxul de circulaţie al gazdelor;

Page 102: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

intrare separată şi exclusivă a turiştilor: prezintă avantajul că elimină disconfortul generat de intersectarea traseelor de activitate a proprietarului cu cele ale turiştilor;

Acest lucru se întâlneşte în situaţia în care spaţiile destinate turiştilor sunt amplasate într-o clădire independentă faţă de locuinţa proprietarului şi anexele gospodăreşti, asigurându-se condiţii optime de confort pentru turişti.

Page 103: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

Serviciile suplimentare oferite turiştilor au ca scop satisfacerea solicitărilor acestora, diversificarea ofertei pentru atragerea unor noi clienţi şi realizarea fidelizării clienţilor. Conţinutul unor astfel de servicii suplimentare poate fi următorul:

organizarea de ascensiuni montane pe trasee interesante adaptate vârstei şi nivelului de antrenament al turiştilor;

organizarea de drumeţii (montane sau la orice nivel de altitudine) cu o durată limitată;

realizarea unor deplasări cu autovehicule de teren pe drumuri forestiere sau circuite de interes turistic;

închirierea de biciclete, sănii, schiuri, bărci, pentru a crea experienţe deosebite şi a da vacanţei un plus de varietate, divertisment şi aventură;

Page 104: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

AGROTURISMUL

organizarea unor ore de agrement ecvestru (în manej sau pe anumite trasee);

organizarea unui perimetru pentru practicarea sporturilor (tir cu arcul, volei, baschet, tenis, săniuş, schi etc.);

comercializarea de produse din propria gospodărie; turiştii preferă autenticitatea produselor naturale (prospeţimea, gustul deosebit) mai ales când au văzut la faţa locului modul de obţinere şi de preparare;

antrenarea turiştilor în activităţile desfăşurate de gazde în gospodărie (activităţi agricole, de artizanat); aceste activităţi constituie atracţii inedite pentru oaspeţii ce provin, mai ales din mediul urban. Agenţia Română pentru Agroturism (1995).

Page 105: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURALTURISMULUI RURAL

FORME ORGANIZATORICE ACTUALE ALE TURISMULUI RURAL

Punctul de plecare şi definirea formelor organizatorice de dezvoltare ale turismului rural îl constituie oportunităţile create de cadrul legislativ existent.

Prin efectul Legii nr. 21/1924: se pot crea şi organiza forme asociative cu personalitate

juridică de tipul organismelor neguvernamentale, care pot avea drept scop dezvoltarea societăţii rurale în ansamblul său şi promovarea turismului rural;

organizaţiile nonprofit pot sprijini, la rândul lor, crearea de agenţi economici specializaţi, care să fie îndrumaţi şi sprijiniţi în realizarea unei strategii de dezvoltare a turismului rural la nivel local, regional, naţional şi internaţional.

Page 106: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURALTURISMULUI RURAL

Decretul Lege nr. 54/1990 privind libera iniţiativă permite:

materializarea atuurilor unei persoane sau a asociaţiilor familiale de a dezvolta activităţi de anvergură mai mică pe linia turismului rural;

implementarea formelor de organizare a turismului;

scopul principal al agenţilor din domeniu este profitul prin valorificarea resurselor locale, specifice activităţii de turism.

Page 107: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURALTURISMULUI RURAL

În dezvoltarea sa, turismul rural favorizează apariţia câtorva forme de organizare:

Forma cea mai simplă a turismului rural constă în a oferi o cameră de găzduire, la solicitarea unui turist ocazional:

în trecere, care trebuie să înnopteze în localitatea respectivă;

se află în zonă cu afaceri; face o drumeţie.

Această formă s-a dezvoltat mai mult în jurul staţiunilor balneoclimaterice datorită capacităţii de cazare insuficiente a acestora şi este sezonieră, uneori ocazională; proprietarul gospodăriei pune la dispoziţia turiştilor doar spaţiul de cazare, fără a oferi şi alte servicii (pensiune, agrement etc.).

Page 108: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA TURISMULUI RURALTURISMULUI RURAL

Avantaj – satisface cererea turistică şi asigură un venit suplimentar gospodăriei.

Dezavantaj – lipsa unui program care să răspundă cerinţelor turiştilor.

O altă formă de organizare se întâlneşte la nivelul agenţilor economici autorizaţi, atestaţi şi agreaţi de organismele de resort. Agentul economic poate fi o persoană fizică ce dispune de o gospodărie amenajată în scopul primirii turiştilor, o asociaţie familială sau o societate comercială care îşi valorifică, la un moment dat, excedentul de cazare şi care dispune de un program agroturistic.

Alte forme de organizare ale turismului rural sunt reprezentate de fundaţii, asociaţii şi federaţii, create ca organisme neguvernamentale care să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural, prin sprijinirea pregătirii şi valorificării potenţialului satelor româneşti. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale şi izolate, pentru a crea entităţi capabile să reprezinte anumite aspecte din segmentele vieţii economico-sociale rurale.

Page 109: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană

(FRDM) s-a înfiinţat în anul 1991.

Acţiuni:a elaborat un vast program privind dezvoltarea şi

implementarea agroturismului în România;au fost iniţiate şi susţinute propuneri legislative care

au contribuit la înlăturarea vidului legislativ care există până la momentul respectiv în domeniul agroturismului;

a promovat un proiect de lege pentru susţinerea turismului rural, a derulat un program PHARE şi a asigurat o bază de date necesară editării unui ghid agroturistic cu primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994;

Page 110: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISMs-a afiliat unor organisme internaţionale

(EUROTER), în vederea realizării unor acţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural;

a realizat de asemenea schimburi de experienţă cu organisme specializate din Franţa (CLÉCONFORT).

a fost preocupată în alinierea criteriilor de clasificare şi agreere a ofertei agroturistice pentru a se crea posibilitatea promovării rapide a turismului rural românesc în Comunitatea Europeană.

Page 111: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

Asociaţia „Operaţiunea Satele Româneşti” (OVR):

a fost constituită în 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor;

după anul 1990, asociaţia a acţionat pentru sprijin şi ajutor umanitar;

a desfăşurat activităţi de parteneriat în scopul dezvoltării democraţiei locale şi a dezvoltării satelor româneşti;

este o grupare internaţională care cuprinde secţiuni naţionale şi/sau regionale: OVR Belgia francofonă şi germanofonă, OVR Franţa, OVR Elveţia , OVR Ţările de Jos, OVR Belgia flamandă, OVR Marea Britanie şi, bineînţeles, OVR România;

Page 112: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

această asociaţie numără în jur de 800 de comune şi comitete locale din toată Europa, care au format o reţea unică de idei, în care primează principiile parteneriatului intercomunal/ intercetăţenesc şi ale dezvoltării rurale integrate;

în România a creat o Fundaţie Rurală, structură de sprijin ce vizează promovarea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare durabilă în România, precum şi o reţea turistică de cazare la locuitori, ce acoperă 12 judeţe ale ţării.

;

Page 113: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)

Este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, înfiinţată în anul 1994 cu sprijinul Ministerului Turismului, având un rol important în dezvoltarea turismului rural.

Strategia ANTREC în dezvoltarea turismului rural are Strategia ANTREC în dezvoltarea turismului rural are următoarele direcţii de acţiune:următoarele direcţii de acţiune:

desfăşurarea unor acţiuni de formare şi perfecţionare pentru toţi participanţii la turismul rural, organizate prin cursuri pe diverse specialităţi şi forma de pregătire. Modulul de instruire şi formare este detaliat în cursuri, seminarii, tabere de instruire cu scop tematic;

acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă fermelor şi pensiunilor agroturistice în întocmirea documentaţiilor necesare omologării acestora ca entităţi turistice şi includerea lor în banca de date în vederea asamblării unei reţele turistice;

Page 114: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

promovarea turismului rural şi a marketingului turistic utilizând metode şi tehnici moderne care să permită crearea unei reţele proprii de turism şi racordarea acesteia la turismul european. În acest scop sunt realizate: pliante, broşuri, înregistrări video şi cataloage prin care să fie pus în valoare potenţialul turistic rural românesc.

ANTREC este membră, începând din anul 1995 a asociaţiei de profil EUROGÎTES. În această calitate contribuie la promovarea turismului românesc peste hotare.

Page 115: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

În cadrul programului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC a fost pentru supervizarea acţiunilor de promovare şi marketing. Proiectul a prevăzut crearea unei reţele naţionale de promovare şi rezervare a ofertei şi cererii turismului rural, concepută ca un sistem integrat şi computerizat, cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană.

Alte asociaţii cu caracter local sau zonal cu activităţi în domeniul turismului rural:

Fundaţia „Ţara Dornelor” din Vatra Dornei; „Branimpex” din Bran; „Trans Tour” SRL – Praid – Harghita; SC „Drăguş” – Covasna; „Dublion” SRL – Câmpulung; „Ovidiu Tour” – Bran etc. (în total aproape 25 de

touroperatori).

Page 116: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

Aceste asociaţii au avut, în ansamblu, o contribuţie importantă la constituirea produsului turistic rural românesc şi la promovarea sa pe piaţa internă şi internaţională:

Organismele guvernamentale implicate în organizarea, coordonarea şi controlul activităţii turistice (inclusiv a celei din mediul rural);

Autoritatea Naţională pentru Turism;Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului;Ministerul Educaţiei Naţionale;Alte instituţii de stat.

Page 117: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORME ASOCIATIVE PENTRUFORME ASOCIATIVE PENTRU

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM Ministerul Turismului deţine funcţia de regulator, întrucât

elementele decizionale adoptate de acesta (în special cele de natură legislativă), în colaborare cu asociaţiile profesionale ale prestatorilor, se transmit tuturor nivelelor structurale. Principalele obiective urmărite sunt:

asigurarea unui cadru legislativ coerent şi stimulativ, armonizat cu legislaţia din ţările Uniunii Europene;

crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru elaborarea unor produse turistice competitive, de bună calitate, care să respecte standardele de calitate existente la nivel european;

coordonarea activităţii de omologare şi clasificare a pensiunilor turistice şi agroturistice, în colaborare cu specialişti ai asociaţiilor şi fundaţiilor profesionale;

promovarea ofertei turistice rurale, în ţară şi străinătate, prin diverse mijloace (materiale promoţionale, participare la târguri şi expoziţii etc.).

Page 118: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează

atât atragerea unor noi clienţi, cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari, fie întregului public, fie unor categorii bine identificate de clienţi. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări, literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii:

promovarea imaginii, având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute;

promovarea vânzărilor, care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare.

Page 119: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

De asemenea, promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume:

înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice;

tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante, hărţi, ghiduri etc.;

promovarea prin mass-media (audio-vizuală, presa scrisă);

promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste, interne sau străine, alţi agenţi economici interesaţi;

Page 120: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURALprezentarea ofertei agroturistice la târguri, expoziţii

şi burse de turism; prin Legea nr. 187/1998 privind aprobarea OUG nr. 63/1997, art. 2, alin. D., Ministerul Turismului oferă „Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului”;

colaborarea cu diverse organisme specializate interne (OVR, ANTREC şi filialele judeţene) sau internaţionale (EUROGÎTES, alte asociaţii europene de profil);

promovarea ofertei agroturistice prin reţeaua INTERNET.

Page 121: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile, cu zonele de atracţie. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul, comuna din care face parte gospodăria, avându-se în vedere următoarele elemente:

situarea gospodăriei în vatra satului; terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă; câte mese pot fi asigurate (mic dejun, prânz, cină) şi felul

meselor ce pot fi asigurate (aniversări, banchete, mese în familie, mese oficiale, mese pentru evenimente familiale – nunţi, botezuri etc.);

informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice);

Page 122: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURALpajişti pentru jocuri, şezlonguri;dacă sunt admise animalele turiştilor; informaţii despre gospodărie;condiţii de cazare şi confort; informaţii privind preţul cazării, al mesei şi al

serviciilor etc.; schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele,

drumuri şi căi de acces, cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul;

alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat, meşteşuguri, produse agroalimentare specifice).

Page 123: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURALLa nivelul de sat, comună, zonă agroturistică,

promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu, sau sub forma unei casete video, care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. Indiferent de prezentare, materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului, elemente de inedit care pot fi întâlnite etc.

La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu, care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului, agroturism în Bucovina, agroturism în Oltenia).

Page 124: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

SISTEMUL POLITIC

SISTEMUL ECONOMIC

SISTEMUL ADMINISTRA

ŢIEI PUBLICE

(PREFECTURI, PRIMĂRII, AGENŢII

GUVERNAMENTALE)

GEOSISTEM

SISTEMUL EDUCAŢIONAL

SISTEMUL DE VALORI

CULTURALE ŞI SPIRITUALE

MINISTERUL TURISMULUISubsistemul de

proiectare şi control

RESTAURATORII TURISTICIPensiunile

agroturisticeSubsistemul operaţional

ASOCIAŢIILE PROFESIONALE ONG, agenţii de

turismSubsistemul regulator –

optimizare şi promovare

Page 125: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

La nivel naţional există un ghid, un îndrumar agroturistic, ce poate orienta un potenţial turistic. La acest nivel, informaţiile oferite vor fi de ordin general, urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale, cu adresele şi numerele lor de telefon.

După caracterul informaţiilor pe care le conţin, materialele publicitare elaborate se pot clasifica în:

materiale ce conţin informaţii de detaliu; materiale ce conţin informaţii generale.Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii

generale, creativitatea, intensivitatea, originalitatea, pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant, în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu, situaţia este diferită.

Page 126: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive.

Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de

camere, număr de locuri de cazare în fiecare cameră, amplasarea gospodăriei, posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece), dotări amenajări, posibilităţi de încălzire, alte informaţii despre gospodărie (număr de animale, felul acestora, suprafaţa de teren a gospodăriei) etc.;

prezentarea modului în care se poate ajunge în satul, zona respectivă: mijloace de transport, felul acestora, durata călătoriei, distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe;

prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor).

Page 127: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURALLa acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare

specifice turismului rural (agroturismului):

organizarea de mese, pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri, moteluri), cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri, fructe sau alte produse specifice, prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului;

publicitatea făcută cu prilejul unor târguri, sărbători locale, manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi);

organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături, împletituri, vase de lut etc.).

Page 128: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURALÎn cadrul activităţii de promovare a turismului rural şi a

agroturismului, un rol important poate fi jucat de promovarea unor produse agricole. Presupunând, de exemplu, că într-o zonă este bine reprezentată producţia pomicolă, se pot constitui două-trei grupe de gospodării care se vor specializa într-o anumită direcţie de valorificare:

una dintre grupe se va specializa în efecturarea curelor de fructe, agenţiile care se ocupă de agroturism preocupându-se să facă reclamă acestor gospodării, în vederea degustării fructelor;

o altă grupă de gospodării va fi sprijinită în prelucrarea industrială, cu reţete tradiţionale, tipice zonei respective (peltea, gem, dulceaţă), pentru care se vor obţine preţuri corespunzătoare unui produs obţinut în condiţii manufacturiere;

în fine, alt grup de gospodării, ce dispun de o suprafaţă mai mare, va fi sprijinit în organizarea prelucrării mecanizate a fructelor cu mici maşini frigorifice.

Page 129: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURALPROMOVAREA TURISMULUI RURAL

Casele, vilele, fermele, gospodăriile, mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant, nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. Reuşita promovării depinde, într-o măsură destul de mare, şi de continuitatea ei. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”, potrivit căreia clienţii care vor veni, vor beneficia de facilităţile enumerate, având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.

Page 130: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PROMOVAREA TURISMULUI RURAL

PRIN MIJLOACE ELECTRONICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE Site-urile Web reprezintă un instrument excelent pentru

a furniza informaţii de calitate şi pentru a promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune România, turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim.

Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice”, care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la Internet, din orice colţ al lumii.

Conţinut: serviciile oferite; infrastructura existentă etc.

Page 131: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PRIN MIJLOACE ELECTRONICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

Printre facilităţile oferite de acest mijloc de promovare se numără şi:

posibilitatea introducerii unor formulare pentru rezervare;

chestionare interactive pentru a putea studia direcţiile de orientare ale pieţei turistice rurale;

Consultarea de către un prestator de servicii turistice a paginilor firmelor concurente îi face cunoscută în orice moment situaţia în care se află în raport cu concurenţa.

În ultimii ani, această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră, acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti.

Page 132: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PRIN MIJLOACE ELECTRONICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

www.RoTravel.com este primul site românesc de promovare turistică a ţării, care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse turistice şi clienţi potenţiali. Acest site este realizat de firma Norbert Computer, o firmă specializată în dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet.

Publicat pe Internet în luna mai 1997, pe un server din SUA, site-ul a reuşit să se impună în scurt timp ca fiind cel mai important ghid turistic al României de acest tip, evidenţiindu-se prin design şi calitatea informaţiilor furnizate, în prezent site-ul are peste 50.000 de cititori unici şi mai mult de 100.000 pagini vizitate pe lună, aceste cifre fiind garanţia pentru firmele prezentate că ofertele lor sunt analizate şi că prin intermediul acestui mijloc de promovare, reclamele lor ajung acolo unde trebuie, adică la consumator.

Page 133: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PROMOVAREA TURISMULUI RURAL PRIN MIJLOACE ELECTRONICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

Site-urile dorna.suceava.ro, www.suceava.ro, humor.suceava.ro etc. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate, având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini.

Alte adrese utile: www.ecovalahia.ro http://romania.org/links/Travel; www.turism.ro/rural; www.agroturism.sv.ro; www.antrec.ro; www.softride.ro/agroturism/agroturism.html; http://onelinemedia.ro/turism/agroturism.htm; www.agrotour.ro (conţine o legătură care duce la adresa www.RoTravel.com); www.biosan.ro (pagina agenţiei tour-operatoare Bio San Tour Vatra-Dornei).

Page 134: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  Serviciul turisticServiciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. O parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor necesităţi obţinute, cotidiene (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

Page 135: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE CIRCULAŢIEI TURISTICE

  Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii de muncă, simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput încât, în urma efectuării consumului turistic, individual să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe, chiar deprinderi noi.

o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului caracterul unui important instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii.

Page 136: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  O altă cerinţă a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin conţinutul său, este chemat să contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al creşterii productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere, al promovării pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru, se măresc dimensiunile timpului liber, zilnic şi săptămânal.

Page 137: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  Astăzi se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi - proces specific şi turismului românesc - ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum, a creşterii rolului în formarea şi educarea oamenilor. Ele se pot clasifica în grupe relativ omogene, operând cu mai multe criterii.

Page 138: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  trăsături de ordin general:trăsături de ordin general: caracterul nematerial al prestaţiei, serviciul turistic

existând în formă potenţială şi concretizându-se numai în contactul cu cererea.

nestocabilitateanestocabilitatea. Faptul că serviciile turistice nu pot fi stocate şi păstrate, în vederea unui consum ulterior, prezintă unele avantaje în desfăţurarea activităţii ca urmare a eliminării cheltuielilor şi dificultăţilor legate de distribuţia fizică.

asigurarea echilibrului ofertă-cerere şi realizarea efectivă a serviciilor. De aici consecinţe negative asupra gradului de utilizare a capacităţilor ( de cazare, alimentaţie, tratament) şi a resurselor umane.

Page 139: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

 O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenţa, în timp şi spatiu, a productiei şi consumului lor. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează, în cele mai multe situaţii, sub forma unor activităţi, impune, pentru realizarea lor efectivă, prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului, simultaneitatea execuţiei şi consumatorii serviciilor. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte nefavorabile atât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii nevoii sociale; orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă şi/sau cereri neacoperite.

Page 140: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  Serviciile turistice sunt, de asemenea, intangibile. Această caracteristică generează o serie de facilităţi în organizarea activităţii, în sensul eliminării sau simplificării unor probleme de circulaţie, dar creează şi dificultăţi, cele mai multe fiind legate de comercializarea vacanţelor. Astfel, neavând posibilitatea să cunoască serviciile sau să le evalueze înainte de cumpărare, turistul manifestă neîncredere şi corespunzător reţineri în formularea deciziei de cumpărare.

Page 141: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

Prestaţia turistică se caracterizează şi prin complexitateprin complexitate: ea este rezultatul diferitelor combinaţii între elemente decurgând din condiţiile naturale şi geografice, de climă, de istorie, de cultură şi civilizaţie) specifice fiecărei ţări sau zone şi serviciile (transport, cazare, alimentaţie, agrement etc.) furnizate de organizator. Aceste elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului final, după cum se şi pot substitui. Caracteristica de substituire a unor Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în scopul stimulării activităţi trebuie fructificată în scopul stimulării interesuluiinteresului pentru consumul turisticpentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de altă natură, întrucât în aceste situaţii substituirea este în detrimentul unor programe turistice de conţinut.

Page 142: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  O altă particularitate a serviciului turistic, dependentă de structura sa complexă este eterogenitateaeterogenitatea şi, respectiv, participarea unui număr mare de prestatoriparticiparea unui număr mare de prestatori la realizarea la realizarea acesteia.acesteia.

Principalele activităţi cuprinse în ansamblul prestaţiei turistice pot fi sintetizate astfel:

-activităţi economice implicate în serviciile de cazare-masă;

-activităti economice implicate în transportul turiştilor;

-activităţi economice privind producerea şi vânzarea de bunuri pentru turişti;

-activităţi economice şi neeconomice privind serviciile de divertisment;

-activităti legate de organizarea turismului.

Page 143: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  Principalele prestaţii şi succesiunea solicitării ar putea fi următoarea:

1. acţiunile de propagandă şi informare turisticăacţiunile de propagandă şi informare turistică, realizate de agenţii de specialitate, birouri de turism, reprezentanţi etc., prin contracte directe şi prin intermediul materialelor publicitare;

2. contractarea aranjamentului, respectiv a minimului de servicii solicitate şi stabilirea programului de desfăţurare a acţiunii;

3. transportul şi, asociat acestuia, transferul turiştilor şi transportul şi, asociat acestuia, transferul turiştilor şi bagajelor la pensiunebagajelor la pensiune sau de la un mijloc de transport la altul, în cazul în care călătoria comportă utilizarea mai multor mijloace de transport, precum şi o serie de alte facilităţi de care beneficiază turistul pe durata transportului;

Page 144: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

FORMELE SERVICIILOR TURISTICE ŞI DESCRIREA LOR

  4. cazarea şi serviciile suplimentare oferite de cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile de pensiune;unităţile de pensiune;

5. alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;5. alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;6. agrementul în varietatea formelor sale;6. agrementul în varietatea formelor sale;7. transportul turiştilor pe ruta de întoarcere7. transportul turiştilor pe ruta de întoarcere;8. de-a lungul tuturor momentelor anterioare momentelor anterioare

este necesară prezenţa activităţii de relaţii este necesară prezenţa activităţii de relaţii publicepublice, care are menirea de a asigura favorabil desfăţurării consumului turistic.

Page 145: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazare

 O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenta, în timp şi spatiu, a coincidenta, în timp şi spatiu, a producţiei şi consumului lorproducţiei şi consumului lor. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează, în cele mai multe situaţii, sub forma unor activităţi, impune, pentru realizarea lor efectivă, prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului, simultaneitatea simultaneitatea execuţiei şi consumatorii serviciilorexecuţiei şi consumatorii serviciilor. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte nefavorabile atât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii nevoii sociale; orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă şi/sau cereri neacoperite.

Page 146: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazare

  Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea şi odihna călătorului şi odihna călătorului. El este produsul a ceea ce se numeşte industria pensiuneieră - sector care, în accepţiunea actuală, înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea capacităţilor de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare..

Page 147: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazareDezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente,

în primul rând, de existenţa unei baze tehnico-materiale baze tehnico-materiale de cazare (pensiuni, moteluri, hanuri, case de odihnă, de cazare (pensiuni, moteluri, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc.) adecvate, cu dotări cabane, popasuri turistice etc.) adecvate, cu dotări corespunzătoare,corespunzătoare, care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii. În al doilea rând, serviciul de cazare este influenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de capacităţilor de cazare, de nivelul de calificarea lucrătorilor, de organizarea muncii în calificarea lucrătorilor, de organizarea muncii în unităţile de pensiuneunităţile de pensiune. În acest context, insuficienţa insuficienţa spaţiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, spaţiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilorturiştilor, , ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătirepregătire influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a patrimoniului.

Page 148: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazare  Industria pensiuneieră şi respectiv calitatea serviciului de

cazare influenţează nu numai dezvoltarea turismului, în general, şi eficienţa acestei activităţi. Prin atracţia exercitată, serviciile de cazare asigură o bună valorificare a potenţialului turistic, a disponibilităţilor de forţă de a disponibilităţilor de forţă de muncă, a capacităţii bazei tehnico-materiale, conducând muncă, a capacităţii bazei tehnico-materiale, conducând la realizarea unor coeficienţi superiori de exploatarela realizarea unor coeficienţi superiori de exploatare. De asemenea, complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic şi indirect de creştere a eficienţei comercializării lui.

Page 149: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazarePrintre principalele activităţi ce dau conţinut serviciul Printre principalele activităţi ce dau conţinut serviciul

pensiuneier, conceput în ideea satisfacerii complexe a pensiuneier, conceput în ideea satisfacerii complexe a cererii turiştilor şi călătorilor, se numără:cererii turiştilor şi călătorilor, se numără:

cazarea propriu-zisă şi activităţi complementare ei;alimentaţia şi serviciile producătoare, legate de

asigurarea acesteia;activităţi cultural-artistice şi de agrement; serviciile de informare şi intermediere;activităţi comerciale;activităţile cu caracter special.

Page 150: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Serviciile de cazare

  Din categoria serviciilor pensiuniere complementare, ce întregesc funcţia de cazare, se pot menţiona: primirea şi distribuirea în pensiune a corespondenţei turiştilor servicii de schimb valutar, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul şi călcatul lenjeriei, curăţirea hainelor şi a încălţămintei, repararea unor obiecte din dotarea turistului, manipularea bagajelor, asigurarea parcării autoturismelor etc. Tot în această grupă se cuprinde dotarea camerelor, la cererea clienţilor, cu inventar suplimentar (perne pentru paturi suplimentare, pături etc.)

Page 151: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRESTATIA TURISTICĂ- CARACTERISTICI, DIVERSIFICARE

  Serviciul turistic reprezintă o parte din

serviciile economiei naţionale, constituit sub forma unui produs turistic complex format din o serie de subproduse turistice cum sunt: transportul, cazarea, masa, agrementul, transportul, cazarea, masa, agrementul, asistenţa medicală etcasistenţa medicală etc.

Noţiunea poate fi privită şi ca fiind o activitate întreprinsă în scopul utilizării resurselor şi mijloacelor turistice şi pentru satisfacerea trebuinţelor personale ale turiştilor, cu ocazia participării acestora la diferite acţiuni turistice: excursii, sejururi, congrese etcexcursii, sejururi, congrese etc.

Page 152: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRESTATIA TURISTICĂ- CARACTERISTICI, DIVERSIFICARE

Pentru o analiză şi o cunoaştere cât mai exactă a serviciilor agroturistice, se recurge de obicei la interpretarea anumitor parametri economici pe care o activitate îi poate înregistra pe parcursul funcţionarii sale. Dintre aceştia amintim :

capacitatea pieţei turistice, se calculează după următoarea formulă:

C=K•NC = reprezintă capacitatea pieţei turistice;K = capacitatea medie de consum;N = numărul consumatorilor potenţiali;

Page 153: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRESTATIA TURISTICĂ- CARACTERISTICI, DIVERSIFICARE

Acest coeficient este reprezentat de necesitatea, pe o anumită piaţă, a unuia sau mai multor produse turistice.

potenţialul pieţei turistice, este reprezentat prin cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic, în funcţie de veniturile lor, de preţurile şi tarifele practicate;

volumul pieţei produsului turistic cuprinde totalitatea tranzacţiilor încheiate pentru un anumit produs turistic, într-o perioadă de timp dată;

locul pe piaţă al unui anumit produs turistic se referă la acea parte a volumului pieţei, acoperită prin vânzările efectuate pentru produsul respectiv;

Page 154: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRESTATIA TURISTICĂ- CARACTERISTICI, DIVERSIFICARE

 In momentul în care facem referire la termenul de „piaţă turistică” trebuie sa luăm în calcul unele elemente constitutive, cum ar fi:

furnizorii de produse turistice, începând de la societatea comercială specializată, agentul economic individual şi terminând cu gospodăria ţărănească;

cererea de produse turistice este alcătuită din masa largă a consumatorilor interni şi externi;

canalele de distribuţie a produselor turistice; mijloacele de informare necesare transmiterii la

consumator a tuturor produselor turistice oferite de firmele specializate(mass-media, presa, pliante, etc.);

concurenţa de produse turistice

Page 155: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Metode cantitative de studiere a pieţei turistice Referitor la metodele cantitative de studiere a pieţei turistice ne vom

limita doar la descrierea acestora în ansamblu, şi nu la o ampla detaliere.

Analiza statistică a pieţei turistice teritoriale; Este o metodă ce urmăreşte evoluţia unor indicatori cum ar fi: număr de turişti; încasări; sejur mediu; Pe baza acestor indicatori şi cu ajutorul unor procedee de analiză,

pot rezulta o serie de caracteristici ale cererii, ca, de exemplu: volumul şi structura, repartizarea în timp şi spaţiu, tendinţele şi mutaţiile sesizate.

Page 156: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Metode cantitative de studiere a pieţei turistice

În cadrul acestei ample analize, se foloseşte analiza dinamică, analiza cu ajutorul unor modele statistico-matematice, calculul elasticităţii, analiza coeficientului de utilizare a capacităţilor de cazare, analiza bugetelor de familie ş.a.

Metode de estimare (prognoză) a pieţei turisticeMetode de estimare (prognoză) a pieţei turistice;Estimarea sau previziunea pieţei în agroturism apreciază, în

perspectivă, evoluţia circulaţiei turistice globale, pe forme de turism, spre anumite destinaţii turistice sau în cadrul anumitor categorii ale populaţiei.

Între factorii care se iau în considerare la estimarea pieţei sunt de amintit:

venitul net pe locuitor, numărul total al populaţiei, procentul populaţiei urbane, timpul liber, numărul de autoturisme pe locuitor, etc   

Page 157: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Metode cantitative de studiere a pieţei turisticeAnaliza-diagnostic;Analiza-diagnostic;Aceasta metoda de analiza cantitativa a pieţei turistice,

evidenţiază factorii pozitivi pentru turism într-o zonă, precum şi pe cei restrictivi, indicând, totodată, măsurile necesare pentru asigurarea optimului în dezvoltare.

Elemente ce trebuie luate în considerare în cadrul analizei-diagnostic:

accesibilitate; condiţii de relief; condiţii meteorologice; frumuseţea peisajului natural; valoarea terapeutică şi volumul unor elemente naturale; patrimoniul cultural-istoric; condiţii demografice.

Page 158: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Metode cantitative de studiere a pieţei turistice

 . În funcţie de aceste elemente se vor calcula 2 indicatori: capacitatea optimă de primire a unei zone şi indicele de atractivitate.

Capacitatea optimă de primire a unei zone:

K - reprezintă capacitatea optimă de primire a zonei; S - suprafaţa totală a zonei; K0 - coeficient, a cărui valoare variază între 0,5 şi 1 , în

funcţie de particularităţile naturale ale zonei;

N - norma de spaţiu pentru o persoană.

N

KSK 0

Page 159: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Metode cantitative de studiere a pieţei turistice

Indicele de atractivitate, rezultat al influenţei existente între ponderea fiecărui element component al resurselor, şi se poate calcula după formula:

i=1,2,3,…,n - numărul de elemente, Ia - reprezintă indicele de atractivitate;qi - ponderea fiecărui element;C - nivelul cantitativ al elementului.Alte metode cantitative de studiere a pieţei turistice:

bilanţul teritorial, modelarea, simularea şi optimizarea, etc..

n

iia CqI

1

Page 160: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRESTATIA TURISTICĂ- CARACTERISTICI, DIVERSIFICARE

  Astfel, produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resurse (patrimoniu) şi servicii; resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul testărilor de servicii specifice. Rezultă de aici importanţa deosebită a serviciilor, faptul că, în determinarea şi individualizarea produselor turistice, accentul cade pe activitatea de prestaţii.

Conţinutul particular al produsului turistic, modul său de determinare argumentează nu numai recunoaşterea turismului ca activitate de prestări servicii ci şi nota sa de specificitate.

Page 161: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Natura şi caracteristicile serviciilor

 Majoritatea economiştilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi, în care beneficiarul cumpără sau foloseşte nu un produs, ci o anumită utilitate, care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii, neconcretizate, în majoritatea cazurilor, într-un material şi destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale. serviciile reprezintă activităţi, beneficii sau utilităţi care sunt oferite pe piaţă sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun material``.

Page 162: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Alternative de dezvoltare a ofertei turistice

   În momentul de faţă se desprind trei astfel de alternative de dezvoltare ale ofertei turistice:

a) Amenajarea simplă a gospodăriilor ţărăneşti, a construcţiilor existente în aceste gospodării pentru practicarea agroturismului care să asigure servicii de cazare, masă, agrement etc. la preţuri accesibile unui segment larg al populaţiei şi anume al aceluia cu venituri mici;

.

Page 163: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Alternative de dezvoltare a ofertei turistice

b) Realizarea în actualele gospodării (ferme familiale) a unor construcţii noi, bine dotate cu facilităţi moderne, cu ofertă de servicii de înaltă calitate adresate segmentului de populaţie venituri mari sau adresate turismului internaţional;

c) Diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor actualilor ofertanţi din fermele şi pensiunile agroturistice în funcţiune

Page 164: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Alternative de dezvoltare a ofertei turistice

     Studiile de piata care sunt la dispozitie arata ca printre lucrurile pe care publicul le asteapta de la o agentie de turism sunt si urmatoarele:

Preturi cat mai mici. Oferirea clientilor posibilitatea de a negocia preturile pentru serviciile oferite. Fiecare client este deosebit si de aceea o pensiune agroturistică a inteles ca la cerinte diferite trebuie oferite alternative diferite. Un client fericit aduce profit pe cand unul nesatisfacut nu face decat sa aduca pierderi, de aceea specialistii trateaza fiecare client in mod diferit pentru ca oamenii sunt diferiti.

Redescoperirea tarii. Romanii au fost binecuvantati cu poate una dintre cele mai frumoase tari din lume si nimic nu poate fi mai incantator decat ca turistii sa redescopere locurile cele

mai frumoase din tara.

Page 165: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Alternative de dezvoltare a ofertei turistice

Conditii deosebite. Sfarsitul mileniului face pe toti sa doreasca un viitor mai bun. Conditiile pe care o agentie de turism trebuie sa le ofere trebuie sa fie ridicate, sa satisfaca cele mai variate si mai exigente asteptari ale clientilor. Asigurarea clientilor serviciile unor companii care respecta cele mai inalte standarde.

Bonusuri pentru fidelitate. Satisfacerea clientilor este un proces de lunga durata care presupune multa atentie si efort iar pentru aceasta trebuie sa lucreaze intreaga echipa a pensiunii agroturistice. “

Page 166: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Alternative de dezvoltare a ofertei turistice

       Atuurile pe care o pensiune agroturistică mizeaza sunt cele stabilite de studiile de piata si sunt astfel concepute incat sa raspunda nevoilor si asteptarilor clientilor.

In primul rand o pensiune agroturistică trebuie sa ofere o gama variata de servicii pentru toti clientii sai. Incepand din momentul in care a intrat in contact cu o pensiune agroturistică o persoana este ajutata sa aleaga tipul de serviciu pe care o intereseaza..

Mai mult de atat toate preturile sunt negociabile, in anumite conditii ele putand fi reduse cu pana la 45% din pretul initial.

Page 167: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL Intensitatea în continuă creştere a activităţii turistice în diferite

regiuni, determină un impact asupra comunităţilor locale ale acelor regiuni. De multe ori, acest impact este unul pozitiv, dar nu sunt neglijabile nici situaţiile în care efectele au fost negative.

Efectele generate de turism rural asupra comunităţilor locale,, următoarele dimensiuni:

dimensiunea extrinsecă, care face referire la caracteristicile localităţii:

rolul ei ca destinaţie turistică; natura activităţii turistice; stadiul dezvoltării turistice; raportul turişti/localnici; tipul de turişti, sezonalitate;

Page 168: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

dimensiunea intrinsecă, se referiră la caracteristici ale membrilor comunităţii rurale care nuanţează impactul turismului asupra respectivei comunităţi: gradul de implicare; caracteristici economico-sociale; apropiere de casă; perioadă de şedere

Page 169: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL Implicaţii cu caracter pozitiv:Stabilizarea populaţiei prin fixarea forţei de muncă. Este

o consecinţă extrem de importantă pentru majoritatea zonelor rurale confruntate, în general, cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absenţei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de lichidităţi provine din prestaţii turistice ce pot ajuta la conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerţul, cazarea turistică, transport local, asistenţă medicală. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar dacă conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerţul, cazarea turistică, transport local, asistenţă medicală.

Page 170: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURALCrearea de noi locuri de muncă este posibilă

în condiţiile în care implementarea locală a turismului rural este realizată cu succes. Crearea locurilor de muncă este asociată în special practicilor hoteliere şi de restaurant însă, în subsidiar, reuşita acestora creează perspective pentru amplificarea activităţilor legate de comerţul cu produse alimentare şi de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului ş.a.

.

Page 171: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

Diversificarea modului de utilizare a forţei de muncă. Marea majoritate a zonelor rurale prezintă o slabă diversitate în modul de utilizare a forţei de muncă ocupată aproape în totalitate în sectorul agricol. Diversificarea activităţilor într-un context economic favorabil poate atrage după sine de asemenea stabilizarea populaţiei rurale.

Pluriactivitatea este o altă consecinţă benefică a turismului rural. Ea desemnează situaţia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existenţei se realizează prin prestarea unor activităţi suplimentare (cel puţin una), în completarea activităţii de bază. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administraţia locală prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, instructor de schi ş.a.). Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul declinului unui tip de activitate, cât şi în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităţilor agricole.

Page 172: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

  Promovarea şi dezvoltarea serviciilor este un aspect esenţial, cu atât mai mult cu cât numeroase colectivităţi rurale sunt grevate încă frecvent de absenţa unor facilităţi de servicii corespunzătoare. Cererea suplimentară de produse, cauzată de creşterea numerică a clientelei (inclusiv a celei turistice), poate permite expansiunea reţelei comerciale, susţinerea unor lucrări de ameliorare a habitatului (modernizarea drumurilor, canalizări, electrificări, semnalizări rutiere şi turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor poştale şi de comunicaţie.

Page 173: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

 Susţinerea economică a agricultorilor este o problemă majoră în mediile economice şi politice. Numeroase studii efectuate în ţări cu tradiţie în turism rural au evidenţiat că veniturile medii ale agricultorilor pot fi mărite prin:

oferirea diferitelor forme de cazare; promovarea vizitelor în fermele agricole care posedă diverse

funcţii de atracţie (echitaţie, vinificaţie, legumicultură, apicultură etc.);

vânzarea produselor specifice gospodăriei; creşterea ponderii utilizării forţei feminine în activităţi

neagricole ş.a.

Page 174: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

Promovarea şi susţinerea artei populare şi a industriei locale de artizanat. Arta şi artizanatul rural ocupă un loc important în patrimoniul cultural al regiunilor şi al naţiunilor. Turismul rural poate susţine aceste activităţi atât prin recunoaşterea importanţei lor, cât şi prin comercializarea produselor de artizanat. Ponderea, gradul de conservare şi originalitatea acestor activităţi prezintă importante contraste, la nivel regional şi naţional. Ţara noastră este privilegiată din acest punct de vedere, date fiind marea diversitate şi autenticitate a creaţiilor artistice rurale. Pe lângă dimensionarea economică pe care o implică, aceste preocupări reprezintă mesaje de excepţională valoare asupra vocaţiilor spirituale ale comunităţilor rurale româneşti şi nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile şi de stimulare a interesului turistic, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Page 175: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

Reabilitarea patrimoniului edilitarReabilitarea patrimoniului edilitar se realizează, în condiţiile existenţei unui flux turistic, în principal pe două căi:

conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obţinută prin practicarea unor taxe de acces;

crearea unui potenţial de cazare implică restaurarea şi repunerea în circuit a imobilelor părăsite ca urmare a fenomenului de depopulare, sporirea gradului de confort la nivelul clădirilor care au camere disponibile pentru închiriat, construirea de moteluri, vile turistice, campinguri, a infrastructurii de recreere (spaţii verzi, amenajări pentru plajă, pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism şi echitaţie etc.).

Page 176: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

   Ameliorarea gradului de utilizare a forţei de muncă feminineAmeliorarea gradului de utilizare a forţei de muncă feminine. Rolul femeilor în comunitatea rurală este, în general, relativ limitat, rolul decisiv în prestarea activităţilor direct productive revenind bărbaţilor. Implantarea activităţilor turistice în mediul rural oferă fracţiuni feminine a populaţiei posibilitatea punerii în valoare a energiei şi talentului feminin (insuficient utilizate).

Atragerea de noi investiţiiAtragerea de noi investiţii.. Turismul rural este o modalitate potenţială în sine dar, în plus,

prezintă avantajul că acţionează în sensul deschiderii de noi perspective investiţionale. Astfel, turismul înlesneşte o punere în contact a oamenilor proveniţi din cele mai diverse medii, iar ideile şi acţiunile, dirijate spre valorificarea superioară a diverselor resurse locale, survin inerent.

Page 177: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

Toate aceste implicaţii ale dezvoltării turismului rural îşi găsesc locul într-un concept numit efectul multiplicatorefectul multiplicator. Aceasta deoarece, pe lângă efectele sale economice şi sociale directe, turismul determină obţinerea unor efecte indirecte, prin determină obţinerea unor efecte indirecte, prin impulsionarea unor componente ale economiei localităţilor impulsionarea unor componente ale economiei localităţilor ruralerurale. În mod concret, un turist care vine în zona rurală, cheltuie bani, direct şi indirect, în comunitatea respectivă şi un procent ridicat al acelei cheltuieli rămâne în localitate.

Modalităţile prin care banii ajung în comunitate pot fi ierarhizate în trei nivele diferite:

a)a)Cheltuiala directăCheltuiala directă. Aceasta include banii cheltuiţi pe condiţiile oferite de cazare, hrană, cadouri, suveniruri, divertisment, artă şi meşteşuguri, excursii programate pentru vizionarea zonei şi a împrejurimilor, intrarea plătită în parcuri, muzee, spectacole etc., ghiduri turistice, fotografii, transportul local, echipamente sportive, îmbrăcăminte, articole pentru îngrijire personală, cum ar fi: medicamente, detergenţi, cosmetice şi alte articole variate.

Page 178: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A DEZVOLTĂRII

TURISMULUI RURAL

     

b) Cheltuiala indirectă (nivelul I)Cheltuiala indirectă (nivelul I) include plata salariilor furnizorilor de servicii, bacşişurile din restaurante, hoteluri şi cafenele, comisioanele pentru operatorii de tururi turistice şi alţi intermediari, salariile personalului administrativ, a furnizorilor de alimente, personalului de întreţinere şi reparaţie, tipografii, servicii publice, companii de maşini, personalul responsabil cu muzica şi divertismentul, companiile de publicitate şi promovare, vânzările de servicii de comunicare (fax, mail, telefoane), alte taxe.

c) c) Cheltuiala indirectă (nivelul II)Cheltuiala indirectă (nivelul II) include plata pentru: contabili, furnizori contabili, furnizori de artă şi meşteşuguri, mecanici, curăţători, brutării, librării, video, de artă şi meşteşuguri, mecanici, curăţători, brutării, librării, video, muncitorii de la companiile de telefonie publică, furnizorii angrosişti, şoferi, muncitorii de la companiile de telefonie publică, furnizorii angrosişti, şoferi, muncitori de la drumurile publice, proprietari de restaurante şi angajaţi, muncitori de la drumurile publice, proprietari de restaurante şi angajaţi, portari, personalul staţiilor de petrol şi cei din construcţii, măcelari, grădinari, portari, personalul staţiilor de petrol şi cei din construcţii, măcelari, grădinari, electricieni, doctori, pescari, ingineri, arhitecţi şi mulţi alţi furnizori de electricieni, doctori, pescari, ingineri, arhitecţi şi mulţi alţi furnizori de serviciiservicii.

Page 179: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A

DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL

Presiunea asupra mediului. Turismul rural se desfăşoară în medii naturale cu echilibru fragil. Mai mult, destinaţiile turistice cele mai atractive sunt tocmai cele condiţionate de mediile cele mai sensibile. Acestea sunt, în principal, zonele montane, cele din proximitatea lacurilor şi a râurilor, precum şi cele litorale. Astfel, schiatul intensiv distruge vegetaţia şi favorizează procesele de versant; zgomotul şi deşeurile îndepărtează animalele sălbatice; circulaţia turistică poate aduce prejudicii culturilor agricole. În general, liniştea şi autenticitatea naturii pot fi serios afectate.

Presiunea socio-culturalăPresiunea socio-culturală. La fel cum un flux mare de vizitatori poate perturba mediul natural, în mod similar, turiştii pot destabiliza cadrul socio-cultural intim structurat al comunităţii rurale. Acesta poate fi alterat prin modificarea echilibrului economic dintre membrii comunităţii, în funcţie de veniturile facilitate de activităţile reuşite sau de prejudiciile cauzate de eşecurile investiţionale.

Page 180: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A

DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL Caracterul limitat al disponibilităţilor de cazareCaracterul limitat al disponibilităţilor de cazare.. În

regiunile rurale de mare interes turistic, sporirea afluxului turistic poate genera probleme de cazare deoarece comunităţile mici rareori dispun de un excedent major de spaţiu locativ. Acest fapt nu constituie întotdeauna un handicap, întrucât păstrarea caracterului autentic al spaţiului turistic rural impune necesitatea unei creşteri progresive ponderate, corelată cu capacitatea firească de absorbţie turistică. Aceasta din urmă se poate contura atât în mod subiectiv, prin procese de autoreglare spontană, cât şi în mod obiectiv, prin fixarea unor strategii de dezvoltare durabilă, menite să protejeze potenţialul turistic de degradare fizică sau/şi de alterarea modului de viaţă tradiţional.

Page 181: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MUTAŢII ÎN STRUCTURILE SOCIO-ECONOMICE ALE SATELOR CA URMARE A

DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL Pasivitatea faţă de presiunile întreprinzătorilor exterioriPasivitatea faţă de presiunile întreprinzătorilor exteriori. O tendinţă

evidentă, în numeroase zone rurale, este neimplicarea agricultorilor şi a întreprinderilor locale pe piaţa turistică. Drept urmare, dotările şi activităţile turistice se află în posesia sau gestiunea antreprenorilor proveniţi din afara comunităţii rurale. Din anumite puncte de vedere, aceştia pot veni cu un aport preţios de capital, competenţă şi comunicare. Pe de altă parte, ei pot genera probleme izvorâte din necunoaşterea corespunzătoare a tradiţiilor, a practicilor economice, a stilului arhitectural consacrat etc.

Într-o măsură mai puţin evidentă, dar nu lipsită de semnificaţie, structurile de afaceri turistice girate din exterior creează tensiuni în raporturile cu locuitorii care capătă sentimentul de comunitate ignorată sau cel mult acceptată, situaţie evident nefirească.

Problemele de planificare, control local, participare publică şi Problemele de planificare, control local, participare publică şi parteneriatparteneriat implică numeroase aspecte, inclusiv de natura celor menţionate mai sus. În situaţiile ideale, întreprinzătorii şi populaţia locală pot susţine dezvoltarea turismului, într-o manieră destinată să reducă dificultăţile amintite şi să maximizeze avantajele rezultate.

Page 182: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

  Reglementări generale:

În ceea ce priveşte cadrul legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor din sectorul turismului rural, menţionăm:

Legea nr. 21/1924, prin care se acordă posibilitatea creării unor forme asociative cu personalitate juridică, de tipul organismelor neguvernamentale, care acţionează în domeniul turismului;

Decretul – Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi dsfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative;

Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale oferă cadrul necesar înfiinţării unor societăţi care au ca obiect de activitate turismul rural;

HG 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi HG 413/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Page 183: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Calificarea profesionalăCalificarea profesionalăLegea 347/2004, Legea Muntelui, reglementează învăţământul agromontan

preuniversitar ca parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde următoarele niveluri:

Învăţământ secundar inferior, prin ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;

Învăţământ secundar superior, clasele XII-XIII, precedat de anul de completare;

Învăţământ postliceal. Învăţământul agromontan se poate realiza şi în cadrul sistemului de

formare profesională continuă prin organizarea de şcoli de arte şi meserii cu profil de agricultură montană, a căror bază materială va include ferme didactice, organizate ca exploataţii agroturistice montane, de referinţă. Nominalizarea şcolilor cu profil agromontan, precum şi proiectele de investiţii pentru fermele didactice şi dotările specifice, vor fi avizate şi asigurate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a zonei Montane şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 

Page 184: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Legea stipulează şi primirea de către instituţiile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din zona montană, de terenuri agricole pentru loturi experimentale, respectiv pentru cercetare, în folosinţă gratuită, dacă fac dovada că prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea zonei montane.

Autorizări, omologări, atestări:Autorizări, omologări, atestări: OMT nr. 20/4 aprilie 1995 reglementează activitatea comisiilor

tehnice de verificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice. Conform legislaţiei în vigoare, categoriile de agenţi economici

care pot organiza servicii turistice rurale sunt: persoanele, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale, iar

formele sub care este identificat turismul rural sunt pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. Pensiunile agroturistice erau denumite în Legea 145/1994 ferme agroturistice, denumire pe care o regăsim în OMT nr. 20/1995 şi al cărui conţinut este în vigoare.

Page 185: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Definirea celor două forme de turism rural este următoarea: Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de

cazare de până la 20 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie.

Agenţii economici menţionaţi mai sus beneficiază de un statut juridic similar cu cel al întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit anual şi se pot bucura de facilităţi acordate acestora potrivit legii.

Page 186: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

OG 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural prevede următoarele înlesniri speciale pentru persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate turismul rural şi agroturismul:

Pot primi suprafeţe de teren pentru construcţii, pentru dezvoltarea şi exploatarea pensiunilor turistice şi agroturistice, din partea consiliilor locale, din rezervele de terenuri aflate la dispoziţia acestora;

Li se pot acorda priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon, telex, fax);

Pot primi asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a asociaţiilor profesionale;

Beneficiază de cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor în materialele de promovare turistică editate de Ministerul Turismului;

Page 187: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Prezentarea ofertei pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturisticie în acţiunile de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului;

Includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice;

Scutirea de la plata impozitului de venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice, cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv;

Plata la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, gazului metan şi a serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv;

Acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare; dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară.   

Page 188: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

   În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural, OG 63/1997 nu se mai limitează doar la zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. Conform legii, turismul rural se poate organiza şi funcţiona în întregul spaţiu rural din şes, deal şi munte, inclusiv în satele şi comunele care aparţin de oraşe şi municipii.

Cele mai recente reglementări legislative privind clasificarea structurilor de primire turistice sunt date de Ordinul Ministerului Turismului nr. 510 din 28.06.2002. Acesta conţine metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România.

Page 189: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Conform acestui Ordin, tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare din spaţiul rural sunt:

sate de vacanţă de 3, 2 stele; campinguri de 4, 3, 2, 1 stele; spaţii de campare organizate în gospodăriile populaţiei de 3,

2, 1 stele; popasuri turistice de 2, 1 stele; pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 stele; apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale ori

în clădiri cu altă destinaţie de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Page 190: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu excepţia structurilor organizate în gospodăriile populaţiei), sat de vacanţă sau pentru cabanier;

copii ale actelor de calificare a personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie.

Page 191: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

În temeiul HG 805/2001, tarifele de cazare practicate de agenţii economici, deţinătorii de structuri corespunzătoare primirii turistice calificate, se determină de aceştia în mod liber, pe baza cererii şi ofertei şi a calităţii serviciilor asigurate. În acest sens, agenţii economici vor stabili:

tarife pentru cazarea turiştilor pe cont propriu, care vor fi exprimate în lei/zi/loc tip de cameră şi vor fi afişate vizibil, gazdele au obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun; obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun;

tarife pentru turiştii veniţi organizat. Agenţii economici deţinători de structuri turistrice corespunzătoare

pot stabili, în funcţie de politica tarifară, rentabilitatea activităţii, gradul de ocupare, sezon, următoarele categorii de gratuităţi sau facilităţi:

gratuităţi pentru cazarea copiilor sub 7 ani; reduceri de tarife pentru elevi, studenţi, pensionari, veterani,

invalizi, văduve de război, handicapaţi etc.; ziarişti invitaţi străini, salariaţi ai Ministerului Turismului.

Page 192: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Legea 347/2004Legea 347/2004 menţionează că producătorii agricoli din zona montană beneficiază de sprijinul financiar din partea statului, acordat potrivit legislaţiei în vigoare, iar pentru compensarea scăderii veniturilor populaţiei din zona montană; datorate restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate în arii protejate sau în zone defavorizate natural, statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii de handicapuri naturale producătorilor agricoli. Formele, condiţiile şi cuantumul indemnizaţiei compensatorii de handicapuri naturale din zona montană se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

Page 193: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE LEGISLAŢIEI ROMÂNEŞTI REFERITOARE LA TURISMUL RURAL

Protecţia turiştilorProtecţia turiştilor Găzduirea turiştilor la pensiunea turistică rurală sau pensiunea

agroturistică se face atât prin rezervarea de locuri printr-o agenţie de turism sau alt agent economic, cât şi direct, prin relaţia turist-prestator de servicii agroturistice. În toate situaţiile, serviciile trebuie să se realizeze în deplină siguranţă (protecţia fizică şi igienico-sanitară, rezolvarea neconcordanţei între serviciile oferite şi calitatea lor cu serviciile şi tarifele pachetului de servicii vândut de firmă, riscul financiar etc.), ceea ce se stipulează în actele normative privind contractarea şi derularea serviciilor turistice. De aceea, în scopul protecţiei turiştilor, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din turism, autorizaţi de Ministerul a Turismului, posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare, după caz (OUG 58/1999, cap. IV, art. 28). Protecţia turiştilor se regăseşte şi în alte acte normative ale Guvernului României, precum: OUG 107/1999 şi HG 237/2001.

Page 194: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

Dată fiind natura sa şi formele concrete de exprimare, pe plan internaţional s-a acceptat, la început în mod convenţional, apoi definitiv, ca turismul să fie inclus în conceptul de comerţ invizibil. Potrivit teoriei economice generale, comerţul invizibil grupează toate tranzacţiile economice care nu au ca obiect schimbul de schimbul de mărfuri corporale şi transferul de mărfuri corporale şi transferul de capitaluricapitaluri.

Page 195: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

Prin asimilare cu exportul şi importul de mărfuri, comerţul invizibil se referă la acele prestări de servicii care, în relaţia dintre rezidenţi, dau naştere la intrări şi ieşiri de valută. În practica internaţională, acestor operaţiuni li se atribuie denumirea de comerţ cu servicii non-factor, ele ne-reprezentand factori ai producţiei de mărfuri

Page 196: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE De altfel, în literatura de specialitate sunt precizate criteriile

care pot fi luate în considerare atunci când considerăm turismul ca ramură distinctă a economiei naţionale, încadrată, cum se ştie, în sectorul terţiar. Dintre acestea menţionăm câteva:

- ponderea populaţiei ocupată în unităţile şi instituţiile cu profil turistic în totalul populaţiei active a unei ţări;

- contribuţia turismului la crearea produsului intern brut; - încasările obţinute din turismul internaţional în totalul

exportului de mărfuri şi servicii; - valoarea capitalului fix (actualizată) încorporată în baza

tehnico-materială a turismului şi compararea ei cu cea existentă în întreaga economie naţională;

- specializarea forţei de muncă din această activitate specifică.

Page 197: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient să arătăm că, în prezent, în statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect în activitatea turistică, ponderea acesteia în crearea produsului intern brut al acestor ţări fiind, în medie, de 4%.

Dubla manifestare, comercială şi turistică (export şi import), demonstrează şi un anumit nivel de specializare internaţională în turism, mai exact o anumită specializare în interiorul pieţei mondiale a turismului.

Page 198: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN

TURISM SI AGROTURISM Orice activitate managerială care se naşte şi se dezvoltă,

trebuie să dispună de un management adecvat, care să-i permită funcţionarea, dezvoltarea şi conexiunea cu evoluţia de ansamblu a societăţii.

O afacere înseamnă desfăşurarea unei activităţi prin care se oferă ceva pentru a obţine un câştig. Acest ceva poate fi un produs sau un serviciu, sau chiar o împletire a acestora. Trebuie avute în vedere două idei de bază şi anume:

- să se propună spre realizare un profit care să se bazeze pe un plan bine conceput (plan de afaceri)

- să se evalueze cât mai corect riscurile încercându-se totodată îndepărtarea lor.

Page 199: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Etapele cuprinse în elaborarea planului de afaceri Prin procesele manageriale, o parte a resursei umane

acţionează asupra altei părţi, cu scopul de a atrage în mod organizat spre realizarea obiectivelor întreprinse. Din această perspectivă procesul de management, este un ansamblu de intervenţii prin care managerul prevede, organizează, comandă, conduce şi controlează personalul în scopul atingerii obiectivelor stabilite în condiţii de profitabilitate ridicată şi de utilitate speciale. Astfel, procesul managerial este dat de totalitatea fazelor şi proceselor care se stabilesc diferite obiective.

Page 200: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Atributele conducerii vor fi: previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi contra-evaluarea.

Faza previzională - caracterizată de stabilirea obiectivelor în care dezideratele strategice şi cele tactice sunt prioritare.

Faza de operaţionalitate - caracterizată prin organizarea, coordonarea, antrenarea personalului la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de prognoze.

Faza finală - de interpretare a rezultatelor. În consecinţă, la întocmirea unui plan de afaceri se va avea în

vedere momentul, persoanele şi motivaţia elaborării lui.

Page 201: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

2. Modalităţi de aplicare a proiectului de afaceri turistice Punctul de pornire în întreţinerea unei afaceri îl reprezintă o

idee ce urmează a fi dezvoltată. Promotorul trebuie să analizeze şi să evalueze toate aceste aspecte interne şi externe ale sectorului de turism, care ar putea influenţa în mare afacerea în cadrul legal.

În domeniul agroturistic, în prezent, acţiunile sunt întreprinse de gospodari privaţi existând, deocamdată, oferta de cazare la nivel de gospodării individuale, fără a deţine însă, o strategie şi o coordonare adecvată. Lipseşte oferta locală oferită de grupuri, lipseşte un mod unitar de pregătire şi lansare a ofertelor turistice rurale.

Este impetuos necesar să se pregătească în detaliu ofertele de produse turistice rurale la toate nivele şi să fie pregătiţi gospodarii şi agenţii economici interesaţi. Toate aceste activităţi nu pot fi transpuse în practică decât prin intermediul unui management agroturistic funcţional, atât local cât şi global.atât local cât şi global.

Page 202: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Managementul localManagementul local presupune: evaluarea globală a potenţialului zonei, formarea operatorului şi crearea agentului local, identificarea şi atestarea gospodăriei turistice

rurale, catalogarea gospodăriei din zona agroturistică, realizarea programului agroturistic şi pregătirea

ofertei turistice rurale.

Page 203: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Managementul globalManagementul global presupune: identificarea operatorilor , evaluarea procedurii de selecţie, formarea şi

atestarea operatorilor sau agenţilor locali,elaborarea criteriilor de clasificare, crearea reţelei naţionale, realizarea programelor de marketing, elaborarea de ghiduri şi cataloage, promovarea şi publicitatea.

Page 204: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

În planificarea deciziilor antreprenoriale, trebuie să se ţină cont de următorii parametri:

1. localizarea afacerii 2. trăsăturile potenţialei cereri, ceea ce presupune cunoaşterea

caracterului social şi economic, dar şi a comportamentului turistului

3. structura serviciilor, care cuprinde: servicii primare, servicii servicii primare, servicii complementare, servicii periferice complementare, servicii periferice

4. dimensiunea fizică a stabilimentului care cuprinde tipul construcţiei şi anume: dacă e clădire nouă sau recondiţionată, structura fundaţiei. Dimensiunea e un element determinant în structura afacerii şi a costurilor dar şi în privinţa nivelului de venituri. Scopul este de a tinde spre maxima utilizare a spaţiului şi spre mărirea capacităţii de producţie.

Page 205: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

5. Echipa umană - se caracterizează de calificarea şi pregătirea profesională, gradul de implicare în afacere, atitudinea faţă de serviciul turistic, legătura aceasta cu mediul înconjurător etc.

6. Sistemul de legi antreprenoriale - măsurile pentru investiţii în construcţii în echipament şi mobilier

7. Imaginea publicitară şi marketingul    

Page 206: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

3. Previziunile în privinţa veniturilor şi a cheltuielilor Profitul apare ca o diferenţă între venituri şi cheltuieli. De

foarte multe ori realizarea previziunilor aferente micilor venituri şi cheltuieli nu sunt uşor de realizat. Trebuie astfel formate presupuneri legate deTrebuie astfel formate presupuneri legate de:

numărul mediu de clienţi pe unitatea de timp, tarife propuse, nivelul de acceptare a acestor tarife, nivelul cheltuielilor necesare etc. Lucrurile se complică mai mult dacă observăm relaţia dintre relaţia dintre

tarifele aplicate şi gradul de acoperiretarifele aplicate şi gradul de acoperire (elasticitatea cererii în funcţie de preţ) şi anume că la tarife mari se aşteaptă ca numărul de turişti să scadă, iar la tarife mici să crească.

Page 207: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Pe lângă categoria de cheltuieli variabile care variază în cheltuieli variabile care variază în funcţie de numărul de turişti, există şi cheltuieli care rămân funcţie de numărul de turişti, există şi cheltuieli care rămân aceleaşi indiferent de gradul de încărcare şi anume aceleaşi indiferent de gradul de încărcare şi anume cheltuieli fixe.cheltuieli fixe. Pentru a evalua venitul unei anume ferme, va trebui să se facă distincţie între veniturile diferenţiate pe părţi componente ale activităţii generale şi să se evidenţieze cheltuielile aferente.

Astfel va trebui să facem previziuni asupra: 1. cazării, servirii mesei, altor servicii 2. cheltuielilor între care avem: cheltuieli cu materia primă,

salarii, asigurările angajaţilor, dobânzi, amortizări, şi va trebui să existe un calcul separat pentru fiecare serviciu oferit, beneficiul pe activ va fi obţinut prin diminuarea cheltuielilor aferente şi a impozitelor pe venit.

Page 208: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

4. Etapele organizării şi dezvoltării activităţilor de turism rural În organizarea şi dezvoltarea turismului rural trebuie urmate

două etape: 1. o etapă de început, de organizare şi pregătire 2. o etapă a activităţii propriu-zise 1. Etapa iniţială Această etapă propune câteva investiţii chiar şi în cazul în care

aparent, condiţiile sunt îndeplinite (se poate interveni cu reparaţii, modificări constructive ale clădirilor, mobilei etc.)

Etapa iniţială este o etapă în care este necesar să se dispună de o anumită sumă de bani. Întrebările care se pun în această etapă sunt: ce şanse de reuşită există? Vor fi clienţi? Există o piaţă sau o cere pentru servicii de tip turism rural?

Page 209: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Tot în această etapă trebuie pus accentul pe realizarea unei Tot în această etapă trebuie pus accentul pe realizarea unei locuinţe curate şi pe oferirea unor mese tentantelocuinţe curate şi pe oferirea unor mese tentante. Simpla existenţă . Simpla existenţă a unui potenţial ridicat al zonei nu poate compensa calitatea a unui potenţial ridicat al zonei nu poate compensa calitatea ofertei fermei turistice rurale. ofertei fermei turistice rurale.

2. Etapa activităţii propriu-zise2. Etapa activităţii propriu-zise În această etapă În această etapă există o serie de cheltuieli ce vor fi efectuate cu există o serie de cheltuieli ce vor fi efectuate cu

mult înainte de a fi recuperate prin încasărimult înainte de a fi recuperate prin încasări. Întreprinzătorul . Întreprinzătorul trebuie să se asigure că dispune de banii necesari atât pentru trebuie să se asigure că dispune de banii necesari atât pentru cheltuielile iniţiale cât şi pentru cele curente. cheltuielile iniţiale cât şi pentru cele curente. Cheltuielile efective Cheltuielile efective curente sunt variabile depinzând de numărul de turişticurente sunt variabile depinzând de numărul de turişti . Profitul . Profitul este maxim atunci când spaţiul de cazare este folosit total pe o este maxim atunci când spaţiul de cazare este folosit total pe o perioadă cât mai mare a anului. perioadă cât mai mare a anului. În foarte multe situaţii, pragul În foarte multe situaţii, pragul de rentabilitate este greu de apreciat înainte de a începe de rentabilitate este greu de apreciat înainte de a începe activitatea propriu-zisă.activitatea propriu-zisă.

Page 210: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

În condiţiile desfăşurării unei afaceri turistice rurale, la nivelul celei mai simple forme organizare (persoană fizică autorizată, asociaţie familială) este necesară ţinerea unei evidenţe din cel puţin două motive:cel puţin două motive:

- în primul rând pentru fiecare formă de organizare economică există norme prin care se stabilesc modul în care se ţine evidenţa contabilă, întreprinzătorul agroturistic fiind totodată un agent economic care, integrându-se în viaţa economică trebuie să respecte regulile acesteia. Întreprinzătorul va avea relaţii cu furnizorii, diverşi agenţi economici şi va opera cu facturi, chitanţe alte documente.

- evidenţa contabilă este utilă şi necesară întreprinzătorului, evidenţa contabilă este utilă şi necesară întreprinzătorului, agentul economic trebuie să cunoască volumul cheltuielilor şi agentul economic trebuie să cunoască volumul cheltuielilor şi al veniturilor,al veniturilor, al legăturilor ce se stabilesc între tarife, număr de turişti şi profit.

Page 211: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Evidenţele contabile vor fi completate în documente proprii, adaptate stării unităţii şi scopurilor urmărite. Unul dintre obiectivele urmărite permanent este determinarea rezultatului economic şi financiar obţinut. Este util ca acest calcul să se Este util ca acest calcul să se realizeze periodic (lunar) pentru a obţine un rezultat corect, şi se realizeze periodic (lunar) pentru a obţine un rezultat corect, şi se are în vedere: are în vedere:

1. Eliminarea cheltuielilor sau a elementelor de cheltuieli care nu au contribuit la realizarea veniturilor din luna respectivă achiziţii de mărfuri rămase în stoc, cheltuieli de natura investiţiilor etc.

2. Includerea cheltuielilor efectuate anterior dar aferente lunii în curs (consumurile din stoc)

3. Eliminarea încasărilor aferente perioadelor trecute. 4. Includerea veniturilor încasate încă, dar aferente activităţii din

luna curentă. 5. Eliminarea din calcul în vederea determinării rezultatului

curent a oricăror altor cheltuieli sau încasări excepţionale care nu are nici o legătură cu activitatea realizată.    

Page 212: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

5. Resursele umane din unitatea turistică rurală

Privit din perspectiva economico-socială, ecologică şi culturală, economico-socială, ecologică şi culturală, turismul rural reprezintă o formă de organizare şi valorificare a turismul rural reprezintă o formă de organizare şi valorificare a bogăţiei naturale localebogăţiei naturale locale, a peisajului natural şi agricol montan şi a potenţialului creat de om pentru om şi în care acesta are rolul hotărâtor în orientarea în scop agroturistic a patrimoniului din gospodăria sa. Promovarea turismului rural trebuie să pornească de la convingerea că acest domeniu este de mare importanţă pentru prosperitatea unei gospodării şi a membrilor ei de familie.

Familia, conform statisticii reprezintă totalitatea persoanelor legate prin raporturi de căsătorie şi sau rudenie, de ordin biologic, economic şi spiritual.    

Page 213: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

În planificarea deciziilor antreprenoriale, trebuie să se ţină cont de următorii parametri:

1. localizarea afacerii 2. trăsăturile potenţialei cereri, ceea ce presupune cunoaşterea

caracterului social şi economic, dar şi a comportamentului turistului

3. structura serviciilor, care cuprinde: servicii primare, servicii servicii primare, servicii complementare, servicii periferice complementare, servicii periferice

4. dimensiunea fizică a stabilimentului care cuprinde tipul construcţiei şi anume: dacă e clădire nouă sau recondiţionată, structura fundaţiei. Dimensiunea e un element determinant în structura afacerii şi a costurilor dar şi în privinţa nivelului de venituri. Scopul este de a tinde spre maxima utilizare a spaţiului şi spre mărirea capacităţii de producţie.

Page 214: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

În planificarea deciziilor antreprenoriale, trebuie să se ţină cont de următorii parametri:

1. localizarea afacerii 2. trăsăturile potenţialei cereri, ceea ce presupune cunoaşterea

caracterului social şi economic, dar şi a comportamentului turistului

3. structura serviciilor, care cuprinde: servicii primare, servicii servicii primare, servicii complementare, servicii periferice complementare, servicii periferice

4. dimensiunea fizică a stabilimentului care cuprinde tipul construcţiei şi anume: dacă e clădire nouă sau recondiţionată, structura fundaţiei. Dimensiunea e un element determinant în structura afacerii şi a costurilor dar şi în privinţa nivelului de venituri. Scopul este de a tinde spre maxima utilizare a spaţiului şi spre mărirea capacităţii de producţie.

Page 215: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

5. Echipa umană - se caracterizează de calificarea şi pregătirea profesională, gradul de implicare în afacere, atitudinea faţă de serviciul turistic, legătura aceasta cu mediul înconjurător etc.

6. Sistemul de legi antreprenoriale - măsurile pentru investiţii în construcţii în echipament şi mobilier

7. Imaginea publicitară şi marketingul    

Page 216: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

3. Previziunile în privinţa veniturilor şi a cheltuielilor Profitul apare ca o diferenţă între venituri şi cheltuieli. De

foarte multe ori realizarea previziunilor aferente micilor venituri şi cheltuieli nu sunt uşor de realizat. Trebuie astfel formate presupuneri legate deTrebuie astfel formate presupuneri legate de:

numărul mediu de clienţi pe unitatea de timp, tarife propuse, nivelul de acceptare a acestor tarife, nivelul cheltuielilor necesare etc. Lucrurile se complică mai mult dacă observăm relaţia dintre relaţia dintre

tarifele aplicate şi gradul de acoperiretarifele aplicate şi gradul de acoperire (elasticitatea cererii în funcţie de preţ) şi anume că la tarife mari se aşteaptă ca numărul de turişti să scadă, iar la tarife mici să crească.

Page 217: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Pe lângă categoria de cheltuieli variabile care variază în cheltuieli variabile care variază în funcţie de numărul de turişti, există şi cheltuieli care rămân funcţie de numărul de turişti, există şi cheltuieli care rămân aceleaşi indiferent de gradul de încărcare şi anume aceleaşi indiferent de gradul de încărcare şi anume cheltuieli fixe.cheltuieli fixe. Pentru a evalua venitul unei anume ferme, va trebui să se facă distincţie între veniturile diferenţiate pe părţi componente ale activităţii generale şi să se evidenţieze cheltuielile aferente.

Astfel va trebui să facem previziuni asupra: 1. cazării, servirii mesei, altor servicii 2. cheltuielilor între care avem: cheltuieli cu materia primă,

salarii, asigurările angajaţilor, dobânzi, amortizări, şi va trebui să existe un calcul separat pentru fiecare serviciu oferit, beneficiul pe activ va fi obţinut prin diminuarea cheltuielilor aferente şi a impozitelor pe venit.

Page 218: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

4. Etapele organizării şi dezvoltării activităţilor de turism rural În organizarea şi dezvoltarea turismului rural trebuie urmate

două etape: 1. o etapă de început, de organizare şi pregătire 2. o etapă a activităţii propriu-zise 1. Etapa iniţială Această etapă propune câteva investiţii chiar şi în cazul în care

aparent, condiţiile sunt îndeplinite (se poate interveni cu reparaţii, modificări constructive ale clădirilor, mobilei etc.)

Etapa iniţială este o etapă în care este necesar să se dispună de o anumită sumă de bani. Întrebările care se pun în această etapă sunt: ce şanse de reuşită există? Vor fi clienţi? Există o piaţă sau o cere pentru servicii de tip turism rural?

Page 219: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Tot în această etapă trebuie pus accentul pe realizarea unei Tot în această etapă trebuie pus accentul pe realizarea unei locuinţe curate şi pe oferirea unor mese tentantelocuinţe curate şi pe oferirea unor mese tentante. Simpla existenţă . Simpla existenţă a unui potenţial ridicat al zonei nu poate compensa calitatea a unui potenţial ridicat al zonei nu poate compensa calitatea ofertei fermei turistice rurale. ofertei fermei turistice rurale.

2. Etapa activităţii propriu-zise2. Etapa activităţii propriu-zise În această etapă În această etapă există o serie de cheltuieli ce vor fi efectuate cu există o serie de cheltuieli ce vor fi efectuate cu

mult înainte de a fi recuperate prin încasărimult înainte de a fi recuperate prin încasări. Întreprinzătorul . Întreprinzătorul trebuie să se asigure că dispune de banii necesari atât pentru trebuie să se asigure că dispune de banii necesari atât pentru cheltuielile iniţiale cât şi pentru cele curente. cheltuielile iniţiale cât şi pentru cele curente. Cheltuielile efective Cheltuielile efective curente sunt variabile depinzând de numărul de turişticurente sunt variabile depinzând de numărul de turişti . Profitul . Profitul este maxim atunci când spaţiul de cazare este folosit total pe o este maxim atunci când spaţiul de cazare este folosit total pe o perioadă cât mai mare a anului. perioadă cât mai mare a anului. În foarte multe situaţii, pragul În foarte multe situaţii, pragul de rentabilitate este greu de apreciat înainte de a începe de rentabilitate este greu de apreciat înainte de a începe activitatea propriu-zisă.activitatea propriu-zisă.

Page 220: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

În condiţiile desfăşurării unei afaceri turistice rurale, la nivelul celei mai simple forme organizare (persoană fizică autorizată, asociaţie familială) este necesară ţinerea unei evidenţe din cel puţin două motive:cel puţin două motive:

- în primul rând pentru fiecare formă de organizare economică există norme prin care se stabilesc modul în care se ţine evidenţa contabilă, întreprinzătorul agroturistic fiind totodată un agent economic care, integrându-se în viaţa economică trebuie să respecte regulile acesteia. Întreprinzătorul va avea relaţii cu furnizorii, diverşi agenţi economici şi va opera cu facturi, chitanţe alte documente.

- evidenţa contabilă este utilă şi necesară întreprinzătorului, evidenţa contabilă este utilă şi necesară întreprinzătorului, agentul economic trebuie să cunoască volumul cheltuielilor şi agentul economic trebuie să cunoască volumul cheltuielilor şi al veniturilor,al veniturilor, al legăturilor ce se stabilesc între tarife, număr de turişti şi profit.

Page 221: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Evidenţele contabile vor fi completate în documente proprii, adaptate stării unităţii şi scopurilor urmărite. Unul dintre obiectivele urmărite permanent este determinarea rezultatului economic şi financiar obţinut. Este util ca acest calcul să se Este util ca acest calcul să se realizeze periodic (lunar) pentru a obţine un rezultat corect, şi se realizeze periodic (lunar) pentru a obţine un rezultat corect, şi se are în vedere: are în vedere:

1. Eliminarea cheltuielilor sau a elementelor de cheltuieli care nu au contribuit la realizarea veniturilor din luna respectivă achiziţii de mărfuri rămase în stoc, cheltuieli de natura investiţiilor etc.

2. Includerea cheltuielilor efectuate anterior dar aferente lunii în curs (consumurile din stoc)

3. Eliminarea încasărilor aferente perioadelor trecute. 4. Includerea veniturilor încasate încă, dar aferente activităţii din

luna curentă. 5. Eliminarea din calcul în vederea determinării rezultatului

curent a oricăror altor cheltuieli sau încasări excepţionale care nu are nici o legătură cu activitatea realizată.    

Page 222: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Gospodăria turistică rurală trebuie să dispună de personalul necesar pentru primirea şi prestarea serviciilor. Personalul poate fi asigurat pe două căi:

1. din cadrul fermei (familiei); 2. din cadrul localităţii: rude, vecini, prieteni, cunoştinţe cu disponibilităţi şi

interes pentru activitatea turistică. Personalul care prestează servicii pentru turişti, pe lângă multiprofesionalism

şi experienţă în gospodărie trebuie să mai îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

- să fie apt pentru muncă - să aibă o stare de sănătate bună, confirmată de medic - să ştie să prepare mâncare bună şi diversificată - să ştie să întreţină curăţenia la cote igienico-sanitare corespunzătoare - să ştie să asigure un climat de muncă şi o ambianţă plăcută, veselă şi

agreabilă - să ştie să îmbine toate calităţile sale pentru a crea un cadru bun de

desfăşurare a tuturor activităţilor.

Page 223: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

La organizarea unei pensiuni turistice rurale trebuie să se ţină cont de structura potenţialului de muncă, dată de: - numărul membrilor de familie şi pe sexe - starea de sănătate şi capacitatea de muncă

- structura pe vârste - structura în funcţie de şcolile absolvite, pe profesii - structura pe ocupaţii preponderente - structura pe surse de venituri zilnice, lunare, anuale. În funcţie de rezultatele obţinute în urma analizei structurii

potenţialului de muncă se poate realiza balanţa timpului de muncă al familiei respective, iar în funcţie de aceasta se ia decizia cu privire la mărimea fermei turistice rurale, în condiţiile respectării celorlalte criterii normative.

Page 224: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

Organizarea şi înfiinţarea unei pensiuni turistice rurale poate fi determinată de potenţialul pe vârste al familiei respective. Astfel avem următoarele cazuri:

a) Familia de vârstă tânără Tinerii reprezintă cel mai important potenţial uman, pentru dezvoltarea

turismului rural. Ei pot fi căsătoriţi, având gospodărie şi familie proprie. Indiferent în ce cadru familial se află ei trebuie să trăiască, să aibă o ocupaţie ( pe cât posibilă plăcută şi agreabilă) din care să îşi asigure existenţa (hrană, locuinţă, îmbrăcăminte, distracţii, informaţii) şi în plus să obţină venituri suplimentare pentru investiţii (construcţii, pământ, maşini, echipamente, mobilier). Toate acestea se pot asigura în condiţiile actuale prin organizarea gospodăriei în scop agroturistic.

Deşi începutul poate fi dificil, deoarece într-o primă etapă tinerii dispun de foarte puţine bunuri materiale, totuşi ei au un atu în plus în organizarea activităţii turistice rurale deoarece dispun o mare voinţă, interes, pasiune şi putere de muncă orientate spre creşterea bunăstării.

Page 225: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM SI AGROTURISM

b) Familia de vârstă medie Această familie se află într-un stadiu de plenitudine a vieţii, cu experienţă în organizarea

gospodăriei şi cu posibilităţi sporite de înfiinţare a unei ferme turistice rurale. Gospodăriile acestor familii necesită doar adaptări şi modernizări care se pot realiza cu cheltuieli reduse. De regulă în familia de vârstă medie convieţuiesc părinţii cu copii necăsătoriţi, cu care pot construi o formaţie completă pentru o fermă agroturistică.

c) Familia de vârsta a III- a sau familia pensionară Vitalitatea vârstei a treia este strict individualizată, fiind diferită de la o persoană la alta în funcţie

de zestrea genetică a fiecăreia. Persoanele care prezintă capacitate biologică şi vitalitate scăzură pot organiza o fermă agroturistică în propria lor gospodărie mărindu-şi astfel veniturile. Trebuie avut în vedere faptul că şi turiştii sunt de vârste diferite şi că mulţi dintre aceştia agreează o companie liniştită, plăcută pe care o găsesc doar într-o fermă agroturistică în care gazdele sunt de aceeaşi generaţie.

d) Familia mixtă Există multe cazuri în care familiile sunt compuse din mai multe generaţii (părinţi, bunici, copii,

nepoţi). Specific fermelor turistice rurale, constituite în aceste gospodării constituie faptul că diviziunea pe vârste şi profesii poate rezolva în bune condiţii activitatea agroturistică, iar cei implicaţi au satisfacţia utilităţii lor sociale (în special bunicii şi copiii). Pe lângă aceasta există şi satisfacţia recompensării materiale.

Page 226: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL – PRINCIPALA FORMĂDE MANIFESTARE A TURISMULUI DURABIL

Există multe trăsături asociate cu ideea de ecoturism, printre care:

durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasă faţă de mediu şi nu în ultimul rând „verde”,„verde”, un cuvânt la modă pentru această nouă industrie. De aici şi numeroase confuzii între ecoturism şi termeni ca: turism durabil, turism responsabil, turism turism durabil, turism responsabil, turism alternativ, turism verde, geoturismalternativ, turism verde, geoturism.

Page 227: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL – PRINCIPALA FORMĂDE MANIFESTARE A TURISMULUI DURABIL

Termenul de Termenul de „turism responsabil”„turism responsabil” atrage atenţia asupra atrage atenţia asupra faptului că cea mai mare parte a activităţilor turistice nu faptului că cea mai mare parte a activităţilor turistice nu sunt responsabile:sunt responsabile:

populaţia locală este exploatată, populaţia locală este exploatată, resursele naturale şi culturale nu sunt respectate şi ocrotite. resursele naturale şi culturale nu sunt respectate şi ocrotite.

Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului durabil şi sugerează faptul că toţi cei implicaţi într-o durabil şi sugerează faptul că toţi cei implicaţi într-o activitate turistică, turişti sau prestatori, trebuie să activitate turistică, turişti sau prestatori, trebuie să adopte o atitudine responsabilă faţă de destinaţia adopte o atitudine responsabilă faţă de destinaţia turistică. O variantă asemănătoare este turistică. O variantă asemănătoare este „ turismul „ turismul conştient”,conştient”, care încurajează o înţelegere mai profundă a care încurajează o înţelegere mai profundă a naturii, oamenilor şi locurilor.naturii, oamenilor şi locurilor.

Page 228: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Un alt termen întâlnit adesea este cel de „turism alternativ”. Problema în acest caz este că termenul se defineşte prin ceea ce nu este, adică turismul tradiţional. Turiştii nu îşi descriu interesele ca fiind alternative, iar serviciile sau destinaţiile pe care le aleg sunt tot cele care îi motivează de obicei: natura, religia, educaţia, natura, religia, educaţia, aventura, etcaventura, etc. Intenţia şi în acest caz nu este de a desemna o nouă formă de turism ci de a sugera un alt fel de comportament, o mentalitate alternativă celei predominante în turismul clasic.

Page 229: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Termenul Termenul „turism verde”„turism verde” este folosit de este folosit de obicei ca o versiune neacademică a obicei ca o versiune neacademică a turismului durabil.turismului durabil.

Societatea „National Geografic” a lansat Societatea „National Geografic” a lansat termenul de termenul de „geoturism”,„geoturism”, ca fiind: ca fiind: „forma „forma de turism care sprijină sau îmbunătăţeşte de turism care sprijină sau îmbunătăţeşte caracteristicile geofizice ale unui spaţiu – caracteristicile geofizice ale unui spaţiu – mediul înconjurător, cultura, estetica, mediul înconjurător, cultura, estetica, patrimoniul şi bunăstarea locuitorilor.”patrimoniul şi bunăstarea locuitorilor.”

Page 230: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Pe măsură ce ecoturismul se dezvoltă şi câştigă popularitate, apar diferite obstacole care vor trebui surmontate. Problema unei definiţii specifice este unul dintre ele. Dificultatea provine din faptul că ecoturismul nu poate fi descris doar prin activitatea desfăşurată, aşa cum se întâmplă cu alte forme de turism (turism de aventură, turism balnear, turism de afaceri, etc.).

Page 231: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Ecoturismul incorporează întotdeauna activităţi diverse în mijlocul naturii (drumeţii, ascensiuni montane, observarea vieţuitoarelor în habitatul lor natural, etc.), dar poate include şi activităţi culturale. EcoturismulEcoturismul are şi o importantă componentă educaţională, este o şansă de a învăţa respectul pentru natură şi pentru cultura locală, iar pentru unii o şansă de auto-reflecţie inspirată de frumuseţea împrejurimilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obţinerea beneficiilor pentru comunitatea locală.

Page 232: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Una dintre primele definiţii ale ecoturismului întâlnite în literatura de specialitate este cea dată în anul 1988, în cadrul Programului din Belize iniţiat de Rio Bravo Conservation &Management Area: „ecoturismul este o forma de turism cu impact scăzut asupra mediului, bazat pe aprecierea acestuia şi unde se depune un efort conştient în vederea reinvestirii unei părţi adecvate din venituri pentru conservarea resurselor pe care se bazează. Este o formă de turism durabil şi care asigură beneficii populaţiei locale.”

Page 233: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

În 1996, Uniunea Mondială pentru Conservare formulează propria definiţie astfel: „Ecoturismul este călătoria responsabilă faţă de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (şi a oricăror atracţii culturale trecute şi prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut şi asigură o implicare socio-economică activă şi aducătoare de beneficii pentru populaţia locală.”

Page 234: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Multitudinea definiţiilorMultitudinea definiţiilor şi lipsa unui sistem unitar de acreditare duc la diferite interpretări din partea celor implicaţi.

Proiectele întreprinse de unele grupuri de conservare pot avea strategii de protejare a mediului foarte eficiente, dar tind să înlăture participarea locală, neglijează acţiunile de marketing şi dau dovadă de o slabă cunoaştere a industriei turistice. Pe de altă parte, mari firme de turism oferă vacanţe în natură care sunt foarte profitabile, dar fără a întreprinde acţiuni de conservare şi fără a implica populaţia locală în organizarea produsului turistic.

Page 235: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

DIMENSIUNEA ECOLOGICĂ A AGROTURISMULUIDIMENSIUNEA ECOLOGICĂ A AGROTURISMULUI Activităţi ecoturisticeActivităţi ecoturistice – activităţile incluse într-un sejur – activităţile incluse într-un sejur

ecoturistic cu scopul de a antrena turiştii şi care sunt ecoturistic cu scopul de a antrena turiştii şi care sunt coordonate de un ghid (interpret).coordonate de un ghid (interpret).

Camparea Camparea – călătoria într-un spaţiu aflat undeva între – călătoria într-un spaţiu aflat undeva între civilizaţie şi sălbăticie, de cele mai multe ori cu familia sau civilizaţie şi sălbăticie, de cele mai multe ori cu familia sau prietenii şi folosind uneori ca mijloc de locomoţie prietenii şi folosind uneori ca mijloc de locomoţie automobilul (car-camping).automobilul (car-camping).

Ecoturismul Ecoturismul – „călătoria responsabilă în arii naturale, care – „călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul şi susţine bunăstarea populaţiei locale.” conservă mediul şi susţine bunăstarea populaţiei locale.” (Societatea Internaţională de Ecoturism )(Societatea Internaţională de Ecoturism ) Greenwashing – Greenwashing – folosirea abuzivă a particulei „eco” sau „verde”, fără a folosirea abuzivă a particulei „eco” sau „verde”, fără a respecta cerinţele conservării mediului şi responsabilităţii respecta cerinţele conservării mediului şi responsabilităţii socio-culturale.socio-culturale.

Page 236: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL Servicii ecoturistice – servicii de transport, cazare, alimentaţie,

ghizi, care au un impact minim asupra mediului biologic şi cultural local şi promovează o mai bună înţelegere a acestuia.

Turismul în arii naturale – „turismul care pune accent pe cunoaşterea zonelor naturale şi care asigură utilizarea durabilă a resurselor naturale.”(Programul Naţional de Acreditare Ecoturistică din Australia)

Turismul de aventură – călătoria în locuri noi şi palpitante (de obicei în mijlocul naturii) cu intenţia de a căuta aventura. Adesea el include activităţi ca: alpinism, scufundări sub-acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, etc.

Turismul în medii sălbatice – călătoria în locuri neatinse de om, nepoluate, pentru a cunoaşte şi a te bucura de natură, pentru a observa animalele, păsările şi peştii în mediul lor natural.

Page 237: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Odată cu intrarea în noul mileniu, devenim tot Odată cu intrarea în noul mileniu, devenim tot mai mai conştienţi de complexitatea, fragilitatea şi conştienţi de complexitatea, fragilitatea şi valoarea inestimabilă a planetei noastre. În valoarea inestimabilă a planetei noastre. În acelaşi timp, turismul tinde să devină o expresie acelaşi timp, turismul tinde să devină o expresie tot mai populară a acestei conştiinţetot mai populară a acestei conştiinţe. Datorită . Datorită evoluţiei transporturilor şi tehnologiei evoluţiei transporturilor şi tehnologiei informaţiei, tot mai multe zone îndepărtate au informaţiei, tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o ascensiune rapidă a turismului în arii naturaleascensiune rapidă a turismului în arii naturale..

Page 238: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Devine tot mai evident că dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile în absenţa unui management corespunzător poate prezenta o ameninţare pentru integritatea ecosistemelor şi a comunităţilor locale. Un număr tot mai mare de vizitatori în zone fragile din punct de vedere ecologic poate duce la o degradare puternică a mediului. De asemenea, comunităţile locale şi cultura indigenă pot fi influenţate negativ de afluxul crescut de vizitatori străini cu un stil de viaţă modern. În plus, schimbările climatice, instabilitatea economică şi condiţiile politico-sociale pot face din turism o afacere riscantă, mai ales în zonele puternic dependente de această activitate economică.

Page 239: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

Ca răspuns la interesul crescut pentru cunoaşterea naturii, dar şi la semnalele de alarmă venite din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, s-a conturat treptat o nouă etică a călătoriei numită ecoturism. Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor naţionale şi a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obţinute din alte surse. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunităţile cu puţine activităţi generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educaţie şi conştiinţă al turiştilor, transformându-i în susţinători entuziaşti ai conservării mediului natural şi cultural.

Page 240: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL Ecoturismul îşi trage rădăcinile din mişcarea de conservare a

biosferei, el dovedindu-se o sursă importantă de venituri pentru ariile naturale care aveau nevoie de protecţie. Cercetările întreprinse în Kenya în anii 70 au arătat că beneficiile economice ale turismului în arii sălbatice au depăşit cu mult vânătoarea, activitate care a şi fost interzisă în anul 1977. La începutul anilor 80, pădurile tropicale şi recifele de corali au devenit subiectul unor nenumărate studii ştiinţifice şi filme documentare. Acest interes a condus la apariţia unor mici afaceri locale axate mai ales pe ghidarea cercetătorilor şi reporterilor în zone sălbatice. Treptat, aceste afaceri au devenit prospere în ţări ca Ecuador şi Costa Rica, şi o adevărată industrie a început să se dezvolte pentru a satisface nevoile unor grupuri mici de turişti, în principal naturalişti şi iubitori ai vieţii sălbatice.

Page 241: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ECOTURISMUL

La începutul anilor 80, întreprinzătorii din turismul bazat La începutul anilor 80, întreprinzătorii din turismul bazat pe atracţii naturale au început să prospere în întreaga pe atracţii naturale au început să prospere în întreaga lumelume, odată cu interesul tot mai mare pentru mediu şi pentru , odată cu interesul tot mai mare pentru mediu şi pentru călătoriile în aer liber. călătoriile în aer liber. Apariţia unor echipamente de călătorie şi Apariţia unor echipamente de călătorie şi campare tot mai performante a favorizat acest fenomencampare tot mai performante a favorizat acest fenomen. Unele . Unele companii şi-au dat seama că ar putea avea iniţiativa de a conserva companii şi-au dat seama că ar putea avea iniţiativa de a conserva mediul prin sponsorizarea unor grupări locale de conservare sau mediul prin sponsorizarea unor grupări locale de conservare sau prin colectare de fonduri. prin colectare de fonduri. Curând, ei au învăţat că instruind şi Curând, ei au învăţat că instruind şi angajând localnici pentru a conduce afacerea aveau numai de angajând localnici pentru a conduce afacerea aveau numai de câştigat şi în acelaşi timp puteau oferi populaţiei locale beneficii câştigat şi în acelaşi timp puteau oferi populaţiei locale beneficii importante. importante.

Touroperatorii care vând produse turistice în Touroperatorii care vând produse turistice în Insulele Galapagos, Insulele Galapagos, Costa Rica, Kenya şi NepalCosta Rica, Kenya şi Nepal sunt printre primii care au avut astfel sunt printre primii care au avut astfel de iniţiative şi pot fi consideraţi pionieri ai ecoturismului., deşi nu de iniţiative şi pot fi consideraţi pionieri ai ecoturismului., deşi nu au avut la îndemână un set de principii, aşa cum le cunoaştem în au avut la îndemână un set de principii, aşa cum le cunoaştem în prezent.prezent.

Page 242: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă şi cultural-istorică au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

Page 243: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE ) ) bun al patrimoniului naturalbun al patrimoniului natural - componentă a - componentă a

patrimoniului natural care necesită un regim special patrimoniului natural care necesită un regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă în de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;

d) arie naturală protejatăd) arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;

Page 244: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATEe) sit de conservare - sinonim cu arie naturală

protejată; f) arie specială de conservare - sit protejat pentru

conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;

g) arie de protecţie specială avi-faunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;h) conservare în situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;

Page 245: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE i) conservare ex situ - ocrotirea şi

conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;

j) coridor ecologic - zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice;

k) zonă de protecţie - zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată să prevină impactul activităţilor antropice asupra acelui bun;

l) reţeaua naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

Page 246: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE

mm) reţeaua ecologică a ariilor protejate) reţeaua ecologică a ariilor protejate - ansamblul - ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice;ecologice;

nn) reţeaua ecologică EMERALD) reţeaua ecologică EMERALD - reţeaua europeană - reţeaua europeană de arii de interes conservativ special, creată în de arii de interes conservativ special, creată în baza convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice baza convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;

oo) reţeaua ecologică NATURA 2000) reţeaua ecologică NATURA 2000 - reţeaua - reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, de protecţie specială şi arii speciale de conservare, instituită prin Directiva 92/43/CEE privind instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;sălbatice;

Page 247: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE

p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protecţie şi conservare instituit conform dispoziţiilor legale;

q) habitat natural - zonă terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau semi-naturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă restrânsă; sau (iii) reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică;

Page 248: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE

s)s) habitat natural prioritarhabitat natural prioritar - tip de habitat natural - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui conservare există o ameninţat, pentru a cărui conservare există o responsabilitate deosebită;responsabilitate deosebită;

t)t) stare de conservare favorabilă a unui habitatstare de conservare favorabilă a unui habitat - se - se consideră atunci când: (i) arealul său natural şi consideră atunci când: (i) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; (ii) are structura şi funcţiile stabile sau în creştere; (ii) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea să pe termen lung; specifice necesare pentru menţinerea să pe termen lung; şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;de conservare favorabilă;

uu) habitatul unei specii) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;specie în orice stadiu al ciclului biologic;

Page 249: Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

ARIILE NATURALE PROTEJATE

v) stare de conservare favorabilă a unei speciiv) stare de conservare favorabilă a unei specii - starea în care: - starea în care: (i) specia se menţine şi este susceptibilă să se menţină pe termen (i) specia se menţine şi este susceptibilă să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;

((ii) aria să de repartiţie naturală nu se reduceii) aria să de repartiţie naturală nu se reduce şi nu există riscul şi nu există riscul să se reducă în viitor; (iii)să se reducă în viitor; (iii)

există un habitat destul de întins pentru ca populaţiile speciei să există un habitat destul de întins pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;se menţină pe termen lung;

ww) specie ameninţată) specie ameninţată - specie periclitată, vulnerabilă sau rară; - specie periclitată, vulnerabilă sau rară; x) specie prioritarăx) specie prioritară - specie periclitată şi/sau endemică pentru a - specie periclitată şi/sau endemică pentru a

cărei conservare sunt necesare măsuri urgente;cărei conservare sunt necesare măsuri urgente; y) specie de interes comunitary) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul - specie care pe teritoriul

Uniunii Europene este periclitată, vulnerabilă, rară sau Uniunii Europene este periclitată, vulnerabilă, rară sau endemică.endemică.